FERMA DE CAPRINE

Ghid pentru uzul crescătorilor din zona Ţara Haţegului

In România interesul sporit acordat caprinelor este determinat, în special de capacitatea lor lactogenă superioară , anume cu de 8-20 ori mai mare decât propria greutate corporală, faţă de numai 6-7 ori a vacilor din rasele perfecţionate, pe lângă alte particularitaţi bio-economice pronunţate, ca: prolificitate, rusticitate. Specialiştii susţin că acest animal este "un model de eficienţă", pentru că mănâncă puţin, dar oferă o producţie bună de lapte. În prezent, la nivel naţional există peste un milion de capete de caprine.

Produsele din lapte de capră sunt foarte apreciate în Uniunea Europeana şi în special în Franţa. Laptele de capră are calităţi deosebite, este valoros, datorită însuşirilor sale speciale, care îl fac superior laptelui de vacă sau de oaie. Astfel, laptele de capră are o compoziţie asemănătoare cu laptele matern, fiind bogat în aminoacizi esenţiali pentru om, săruri minerale şi biostimulatori. În plus, frecvenţa transmiterii bacilului tuberculozei prin acest lapte este mult mai mică, comparativ cu laptele de vacă sau oaie.

De fapt şi în ţara noastră acest lapte este considerat un izvor de sănătate, fiind utilizat în special în hrana copiilor rahitici (conţine mult calciu), dar cu precădere se adminsitrează bolnavilor de boli pulmonare. Laptele de capră, foarte gras şi hrănitor, este considerat un leac cu acţiune lentă dar sigură pentru multe suferinţe.

În ţara noastră există două rase de caprine: Rasa Carpatină – care este cea mai veche şi cea mai răspândită, primitivă, rustică, rezistentă şi foarte heterogenă, din punct de vedere al culorii, dezvoltării, exteriorului şi a producţiilor de lapte şi de iezi.Precocitate : prima fătare la 2 ani. Prolificitatea medie a rasei este de 130-140% (1-2 iezi/an, fătarea având loc o dată/an ). Lactaţia durează 7 luni, obţinându-se în medie 260 - 280 litri/cap, cu maximă de 800 l şi un procent mediu de grăsime situat între 4,5 - 6,5%, cu maxima de 10%.

►Alba de Banat – ameliorată cu un nivel de productivitate superior.Capul este caracteristic animalelor de lapte cu capacitate mare de

producţie, mic, cu aspect fin uscăţiv. Gâtul este de lungime mijlocie şi gros, membre puternice uscăţive, osatură dezvoltată cu aplomburi normale. Ugerul este bine dezvoltat, în formă de pară sau globulos cu peri scurţi şi netezi, cu sfârcuri de dezvoltare mijlocie, pretabile la mulsul mecanic.Lactaţia durează până la 7 luni. Producţia medie de lapte este mult mai mare decât la rasa Carpatină, ajungând la 400-500 l cu maxima de 1350 l, într-o perioadă de lactaţie de circa 300 de zile şi un procent mediu de grăsime situat între 3,5 - 5,5%, cu maxima de 8%.Prolificitate este de 200-250%; circa 30% din capre începând cu fătarea a II-a, fată câte un ied, 50% câte doi, 14-15% câte trei şi 6-7% câte 4 iezi.

Planul general pentru o fermă de caprine :1 — adăposturi capre: 2 — maternitate; 3 — adăpost tineret femel de prăsilă; 4 - grup de muls; 5 — punct depozitare lapte; 6 — punct tuns; 7,8 — staţie de preparare si distribuire a furajelor; 9 —iesle comună; 10 — alee de serviciu: 11 — alee centrală; 12 — compartiment capre; 13 — construcţii auxiliare şi anexe; 14 — alimentare exterioară; 15 — alimentare interioară.

Reproducţia la caprineLa caprine activitatea de reproducţie are caracter sezonier, căldurile la majoritatea caprelor declanşându –se toamna existând o strânsă corelaţie cu durata zilei lumină când aceasta este mai redusă.Durata căldurilor este de 36 – 48 ore, acestea repetându-se la 17 (10 -23) zile.La o proporţie redusă de animale, căldurile pot apărea mai devreme lunile iunie – iulie, acestea trebuie identificate, însămânţate, grupate separat deoarece însuşirea este ereditară şi caprele pot fi folosite în organizarea de fătări extratimpurii.Intensitatea maximă a căldurilor este în octombrie – noiembrie iar în cazul montei naturale are loc în libertate pe întreaga perioadă, repartizându –se un mascul la 30 -40 femele.Ţapii tineri sub 2 ani vor executa numai două monte pe zi dimineaţa şi seara pentru evitarea epuizării fizice şi sexuale creşterii sterilităţii caprelor, obţinerea de produşi debili sau neviabili.Folosirea la reproducţie a ţapilor fără coarne, indiferent de sistemul de montă naturală sau artificială se poate face după verificarea atentă a aptitudinilor de reproducţie pentru evitarea apariţiei cazurilor de sterilitate, hermafrodiţi, nereproductibili, etc.

Gestaţie – FătareGestaţia la capră durează în medie 150 zile cu variaţii cuprinse între 145 şi 158 zile, în funcţie de precocitatea rasei, vârsta mamei şi data primei fătări, numărul şi sexul produşilor, nivelul de întreţinere, etc.Starea de gestaţie se cunoaşte după absenţa căldurilor şi dezvoltarea treptată şi asimetrie proeminent pe dreapta a abdomenului.Cu cel puţin 4 săptămâni înainte de fătare, mulgerea trebuie întreruptă pentru pregătirea viitoarei lactaţii şi acumularea de substanţe nutritive necesare dezvoltării fătului. În cazul în care la unele capre apare secreţia treptată de lapte înaintea fătării, acestea trebuie mulse pentru evitarea mamitelor.Fătarea se anunţă prin inflamarea şi congestionarea vulvei, adâncirea flancurilor, coborârea abdomenului, mărirea ugerului şi apariţia primelor picături de colostru, eliminarea dopului de gestaţie.Fetusul pătrunde şi traversează conductul pelvin datorită contracţiilor musculaturii uterine, apoi datorită musculaturii este eliminat de aici în cca. 20 – 25 minute la aproximativ două ore urmând a fi eliminate anexele fetale.În cazul fătărilor normale, iedul iese cu membrele anterioare înainte bine întinse şi capul între acestea. În cazul unor poziţii anormale ale fetusului ( distocii) se impune intervenţia specialistului.În adăpost se impune crearea şi menţinerea unui microclimat corespunzător cu o temperatură de 14 – 150 C, fără curenţi şi umezeală, cu aşternut curat şi bine uscat. După fătare, la un interval de 1 -1,5 ore, animalului i se administrează apă călduţă pentru băut sau fiertură de tărâţe şi este lăsat să se odihnească 2-3 zile.

Tehnologia creşterii şi înţărcării iezilorIntervenţia la fătare constă în îndepărtarea mucozităţilor din jurul nărilor şi de pe corp cu ajutorul unei pânze curate, are şi rol de masaj menit să învioreze şi intensifice circulaţia sanguină periferică.După 20 – 30 minute de odihnă, se secţionează, dezinfectează şi leagă ombilicul la o distanţă de 3-4 cm de abdomen.Dacă nu o poate face singur este ajutat să sugă colostru după îndepărtarea primelor picătuiri purtătoare de microorganisme. În primele 6 -12 ore de la naştere, vilozităţile intestinale au o mare capacitate de absorbţie, de aceea suptul unei cantităţi cât mai mari de colostru în acest interval este foarte important.Ulterior în următoarele două – trei zile această capacitate scade treptat.Suptul colostrului are ca efect mărirea rezistenţei la infecţii până la dezvoltarea sistemului reticulo - endotelial de apărare împotriva infecţiilor. Datorită conţinutului ridicat în săruri minerale favorizează eliminarea meconiului (reziduri cumulate în perioada fetală).Conţinutul foarte bogat în proteine şi grăsime măreşte vitalitatea şi ritmul de creştere şi dezvoltare al iezilor.În prima săptămână, iezii pot suge de 20 -30 ori pe zi o cantitate totală de 700 – 800 g/zi, iar la patru – cinci săptămâni cantitatea poate ajunge peste 1 Kg.În exploatarea extensivă sau semiintensivă iezii rămân la mame după perioada colostrală până la vârsta înţărcării, la cca. două luni.În cazul exploatării intensive (pentru producţia de lapte) iezii se separă de mame după 2- 4 zile şi se cresc cu înlocuitori de lapte.După suptul iezilor, ugerul mamei trebuie golit prin mulgere şi mai ales la mamele cu producţii superioare de lapte.

Tehnologia creşterii naturaleDupă 12 -15 zile de la naştere, iezii pot merge în aer liber cu mamele la păscut – primăvara sau se scot în padoc când temperatura o permite - iarna.În felul acesta, iezii se obişnuiesc să consume de timpuriu furaje solide, ceea ce determină intensificarea dezvoltării echipamentului enzimatic şi a tubului digestiv. Metoda de creştere separatăÎncepând cu vârsta de 14 -16 zile se amenajează un compartiment special cu microclimat corespunzător, cu aşternut curat despărţit de restul adăpostului de un gard – grătar mobil.În acest compartiment unde numai iezii pot trece dintr-o parte în alta trebuie să se găsească furaje de cea mai bună calitate, concentrate măcinate şi apă potabilă la discreţie.Pentru obişnuire, timp de 3-4 zile, separarea mieilor trebuie însoţită de un zgomot pentru crearea reflexului.Consumul zilnic de nutreţuri concentrate pentru un ied este de 20 -30 g şi în plus fân de otavă de leguminoase, la discreţie.În cazul rănirii mameloanelor de la incisivii iezilor şi refuzul mamei de a -l mai primi, se va recurge la hrănirea la biberon timp de 8 -10 zile cu lapte de la propriile mame.

Hrănirea numai pe bază de lapte favorizează dezvoltarea stomacului glandular în detrimentul celorlalte compartimente (foios, rumen, reţea). Concentratele prea fin măcinate provoacă acidoza ruminală.

Proporţia de fibroase din hrana iezilor de lapte trebuie să fie de 15%. Adăpostul trebuie să fie ferit de curenţi, uşor de curăţat şi

dezinfectat, cu microclimat corespunzător care să asigure 10 – 200 C în primele 10 zile după care se reduce la 12 - 150C şi umiditate 60 – 65% şi o circulaţie a aerului de 0,2 m/s.

ÎnţărcareaSe face în funcţie de obiectivul principal de exploatare – obţinerea

unei cantităţi mai ridicate de lapte comercializabil sau destinaţia iezilor pentru prăsilă sau sacrificare.

Înţărcarea poate fi:- tardivă la vârsta de 2-3 luni şi greutatea de 13 -15 Kg la rase

neameliorate;- timpurie la vârsta de 1 lună şi greutate de 9 – 10 Kg la rase

ameliorate pentru producţia de lapte;- foarte precoce la vârsta de 4-5 zile, hrănirea făcându-se cu

înlocuitori de lapte şi concentrate până la atingerea greutăţii optime.

Alimentaţia caprinelorO particularitate biologică şi implicit economică a speciei o reprezintă valorificarea superioară a tuturor categoriilor de nutreţuri:1) Vegetale – masă verde, făinuri, pleavă, paie, siloz, rădăcinoase, frunzare, concentrate, deşeuri tehnice, etc.;2) Animale – reziduri lactate, sau de peşte, etc.;3) Industriale – tărâţe, făină furajeră, reziduri microbiologice, etc.;Necesarul de furaje depinde de producţia de lapte urmărită de starea de întreţinere sau fiziologică a animalelor şi de calitatea furajelor.Caprele nu sunt pretenţioase însă lacome cu pronunţat simţ preferenţial faţă de anumite sortimente de nutreţuri şi chiar părţi din acestea şi foarte capricioase faţă de starea de igienă a furajelor.Preferă păşunile montane cu diferiţi arbuşti, frunzele, lăstărişul, muguri de arbori, plante aromate. De asemenea, resturile de bucătărie, de la grădinile de zarzavat, coji de fructe, pepeni, cartofi, varză, salată, pastă de leguminoase, fructe căzute din pomi.În exploatarea extensivă, în libertate, consumul de ierburi variază de la 5 la 80%.

Alimentaţia caprinelor în stabulaţie

Stabulaţia durează cca. 150 zile în funcţie de durata sezonului de iarnă. În această perioadă caprinele se hrănesc în mod tradiţional cu diferite fânuri, concentrate numai în prima lună de lactaţie în cantităţi de 200 – 300 g/zi.

În exploatarea semiintensivă şi intensivă hrănirea se face pe bază de norme şi raţii. Nivelul de consum atinge 3 – 3,5% substanţă uscată din greutatea vie şi variază în raport cu starea fiziologică fiind minimă la sfârşitul gestanţiei şi maximă între 6 şi 10 săptămâni de lactaţie.

Indicatori folosiţi în tehnologia caprelorSuprafaţă adăpostire → 555 m2 padoc → 600 m2 Suprafaţa de cazare a unei capre → 1,5 – 2,0 m2 ied → 0,5 - 0,7m2 ţap → 3,0 – 5,0 m2 Temperatura optimă de adăpost → 8 – 10 C fătare → 16 - 20 CPadoc plus 3 m2Front furajare → 0,35 m/lConsum zilnic masă verde → 5 Kg/cap/ziConsum apă (3 – 6 l/zi) → 3-6 l/zi/capÎnălţime perete despărţitor → 1,5 mLăţime coridor alimentare → 1,0 mLuminozitate → 1/20Suprafaţă adăpost Capre 200 x 1,5 = 300 m2 Iezi 310 x 0,5 = 155 m2 Tineret 100 x 1,0 = 100 m2 ______ 555 m2 600 m2 padoc

Cheltuieli exploatare capre lactanteSezon de varăMasă verde 200 x 180 zile x 5,0 Kg = 180.000Nutreţuri combinate 200 x 180 zile x 0,5 Kg = 18.000Grosiere 200 x 180 zile x 0,5 -1,5 Kg = 36.000 Sezon de iarnăFân ( leguminoase + perene) 200 x 180 zile x 2 Kg = 72.000 Suculente 200 x 180 zile x 2 -3 Kg = 90.000 Amestec concentrate 200 x 180 zile x 0,8 Kg = 28.800Paie ovăz 200 x 180 zile x 0,5 Kg = 18.000

1.Costul furajelor – total animaleMasă verde 213.600 x 0,15 = 32.040Concentrate 45.800 x 0,4 = 18.320Fân 84.700 x 0,25 =21.175Suculente – rădăcinoase 123.300 x 0,2 =24.660Paie 18.000 x0,08 =1.440Grosiere 36.000 x0,15 = 5.400TOTAL 103.035

2.Costul iluminatului 20 becuri x 100w x 5 h x 365 x 0,1529 RON/Kwh= 558,092.a Cheltuieli cu combustibilul 10 l motorină ( consum estimat) x 3,3 x 365 = 12.045 RON 3.Cheltuieli sanitar – veterinare Capre 205 x 40 = 8200 Iezi 310 x10 = 3100 Tineret femel 100 x 15 =1500 ____ 12.800

Costul apei pentru animale 3-5 l/cap/zi

5l/cap/zi x 205 x 365 x 0,005 = 1871 3l/cap/zi x 310 x 60 x 0,005 = 279 4l/cap/zi x 100 x100 x 0,005 = 200 ______ 2350 RONII. Cheltuieli de îngrijire a animalelor Capre 2 îngrijitori x 350 RON x 12 luni = 8400 Tineret 1 îngrijitor x 350 RON x 12 luni= 4200 ____ 12.600VENITURI 1. Evaluarea producţiei de lapte200 cap x 600 l x 1,7 lei/litru = 204.000 RON 2. Evaluarea producţiei de carne 67 capre x 40 Kg x 4,5 lei/kg = 12.060200 iezi + ieduţe x 100 RON/buc. = 20.000 33 tineret femel x 35 Kg x 5 lei/Kg = 5.775 ______ 37.835 RON7. Asigurări - cotă parte (8%) din valoarea animalelor 350 RON/cap x 8% = 28 RON/animal an 200 capete x 28 RON = 5600 RON

8. Amortisment Investiţii Grajduri + anexe 48.000 RON Durată de funcţionare (50 ani) 48.000 : 50 = 960 RON/an Animale Valoarea unei capre = 350 RON Revine/cap/an = 70 RON 200 x 70 RON = 14.000 RONTotal cheltuieli (1 + 2 +3 + 4 + 5 + 7 + 8 ) = 203.108 RONTotal venituri 1 + 2 = 204.000 + 38.000= 242.000 RON

Recoltari de probe

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE