Poveste de Octav Pancu Iaşi

Cică, nu departe de casa caprei cu trei iezi îşi avea casa un ied cu trei capre. Grozav de bine o mai ducea iedul, că în loc de o capră avea trei capre: o capră-

mamă, o mătuşă-capră şi o capră-bunică.

Dimineaţa, nici nu apuca bine iedul să deschidă ochii că şi

începea să strige:- Capră-mamă, îmbracă-mă!

Capra-mamă nu aştepta să i se spună de două ori. Îi căuta

hainele, pe unde le arunca iedul, şi-l îmbrăca.

Când se vedea îmbrăcat, iedul iarăşi striga:

- Mătuşă-capră, vreau să mănânc!

Mătuşa-capră se repezea la bucătărie şi-i aducea iedului de

mâncare şi îi dădea direct în gură să mănânce.

Apoi, toată ziulica zburda iedul pe afară, iar seara când se

întorcea acasă, striga:- Capră-bunică, adoarme-mă!

Cât ai clipi capra-bunică venea la ied şi-i cânta şi-i legăna să

adoarmă.

Dar într-o dimineaţă, înainte să se trezească iedul, cele trei

capre capra-mamă, capra-mătuşă şi capra-bunică au

plecat la vecina lor, capra cu trei iezi, s-o ajute să

pregătească pentru nunta iedului cel mare.

Când se trezi, iedul începu să strige după cum îi era

obiceiul:- Capră-mamă, îmbracă-mă!Dar, precum se ştie cele trei

capre erau plecate.Iedul începu să se tăvălească

prin pat şi să urle ca vai de lume:

- Capră-mamă, îmbracă-mă, îmbracă-mă!

Vulpea, care tocmai trecea pe acolo auzi urletele iedului şi veni să afle ce se întâmplă.Vulpea îi spuse iedului să-i arunce hainele că-l îmbracă ea, dar luă hainele, le vârî

într-un sac şi fugi cu ele să le vândă la târg. Iar, iedul

rămase dezbrăcat şi plânse şi plânse până îl apucă foamea.

Începu iar să strige:- Mătuşă-capră, dă-mi să mănânc! Mi-e foame! Dă-mi să mănânc! Dar şi mătuşa-capră, după cum ştim, era plecată. Cum ţipa el aşa, trece pe acolo ursul. Ursul îi spuse să nu mai plângă, ci să-i spună unde-i mâncarea că o să-i dea el de mâncare.

Dar, de cum intră în bucătărie, ursul începu să înfulece tot ce găsi acolo. Nimic nu-i dădu iedului.

Rămas şi dezbrăcat şi flămând, iedul începu să plângă şi mai tare. Şi de la o vreme i se făcu somn şi începu să strige după capra-bunică:- Capră-bunică, adoarme-mă! Adoarme-mă! Nu pot singur!Lupul tocmai ieşise la plimbare şi-l auzi pe ied plângând.- Nu mai striga, ieduţule! Am să vin eu să te adorm.Lupul începu să cânte:- „Nani, nani, nani,Nu-i nevoie de dormitNani, nani, nani,Pe ied acum îl mănâncNani, nani, nani!”Iedul auzind una ca asta, se înspăimântă şi o rupse la fugă încotro vedea cu ochii.

Se-napoie acasă gol, flămând şi ostenit, abia pe seară. Şi cum intră pe uşă zise:- Capră-mamă, mătuşă-capră, capră-bunică am să vă povestesc tot ce s-a întâmplat, dar mai întâi să-mi caut nişte haine ca să mă îmbrac şi apoi să mănânc ceva că tare mi-e foame. Se îmbrăcă iedul, mâncă ce mai găsi prin oale, dar înainte să-şi înceapă povestea, adormi buştean.

Indică cu un click personajele din poveste

Câţi iezi sunt în poveste?

12

3

Câte capre sunt în poveste?

12

3

Indica pe mama capra.

Indică pe mătuşa capră

Indică pe bunica capră

Cine îl îmbrăca pe ied?

Cine îl hrănea pe ied?

Cine îl adormea pe ied?

Cine i-a luat hainele iedului?

Cine i-a mâncat mâncarea iedului?

Cine l-a speriat şi a vrut să-l mănânce pe ied?

Spune-ţi părerea despre faptele personajelor din poveste.

Bravo! TeBravo! Te--ai descurcat ai descurcat excelent! Poexcelent! Poţţi intra i intra îîn echipa n echipa

noastrănoastră, a ecologi, a ecologişştilor! tilor! FelicităriFelicitări! !

Bravo! TeBravo! Te--ai descurcat ai descurcat excelent! Poexcelent! Poţţi intra i intra îîn echipa n echipa

noastrănoastră, a ecologi, a ecologişştilor! tilor! FelicităriFelicitări! !

Sper că ai învăţat cum este bine să te comporti !

SUCCES!