curs 2curs 2FarmacodinamiaFarmacodinamia

FarmacocineticaFarmacocinetica

FarmacotoxicologiaFarmacotoxicologia

Distribuţia Distribuţia medicamentelormedicamentelor Depinde de:Depinde de: vascularizaţia structurii biologice,vascularizaţia structurii biologice, penetrabilitatea prin barielele penetrabilitatea prin barielele

biologice locale,biologice locale, afinitatea organului, ţesutului pentru afinitatea organului, ţesutului pentru

medicamentmedicament

Distribuţia Distribuţia medicamentelormedicamentelor Medicamentele ajunse în sânge sunt Medicamentele ajunse în sânge sunt

transportate:transportate:

sub formă liberăsub formă liberă

legate de proteinele plasmaticelegate de proteinele plasmatice

Legarea de proteinele plasmatice este unLegarea de proteinele plasmatice este un fenomen reversibil, în echilibru dinamic ce fenomen reversibil, în echilibru dinamic ce asigură un nivel constant de molecule libereasigură un nivel constant de molecule libere..

Volumul aparent de Volumul aparent de distribuţiedistribuţie Volumul aparent de distributie măsoară Volumul aparent de distributie măsoară

volumul lichidian total in care s-a răspândit volumul lichidian total in care s-a răspândit medicamentul, asa cum rezultă din medicamentul, asa cum rezultă din concentratia pe care o realizează concentratia pe care o realizează îîn n plasmă. plasmă.

DD Vd= -----Vd= ----- CoCo in care D reprezintă doza administrată, iar Co concentraţia in care D reprezintă doza administrată, iar Co concentraţia

plasmatică iniţialăplasmatică iniţială

Legarea de proteinele Legarea de proteinele plasmaticeplasmatice Forma legată:Forma legată: nu poate difuza în ţesuturi (nu acţionează nu poate difuza în ţesuturi (nu acţionează

farmacodinamic) farmacodinamic) nu poate filtra glomerular (nu poate fi nu poate filtra glomerular (nu poate fi

eliminată renal)eliminată renal) Medicamentele sunt legate de: Medicamentele sunt legate de: albumine, transferinealbumine, transferine cceruloplasminaeruloplasmina α şi β lipoproteineα şi β lipoproteine

Legarea de proteinele Legarea de proteinele plasmaticeplasmatice

Parametrii care caracterizează Parametrii care caracterizează fixarea sunt:fixarea sunt:

afinitatea, caracterizată prin afinitatea, caracterizată prin constanta de afinitate Kaconstanta de afinitate Ka

procentul de fixare (raportul dintre procentul de fixare (raportul dintre fracţiunea legată şi cantitatea fracţiunea legată şi cantitatea totală de medicament în sânge)totală de medicament în sânge)

Epurarea medicamentelorEpurarea medicamentelor

Epurarea medicamentelor se face Epurarea medicamentelor se face prin:prin:

biotransformare şi / biotransformare şi / sau prin excreţiesau prin excreţie

Epurarea prin Epurarea prin biotransformarebiotransformare Se realizeazSe realizeazăă îîn doun douăă etape: etape: Etapa I –care cuprinde reacEtapa I –care cuprinde reacţţii de ii de

oxidare, reducere oxidare, reducere şşi hidrolizi hidrolizăă , , îîn urma n urma ccăărora rezultrora rezultăă metaboli metaboliţţi cu grupi cu grupăări ri funcfuncţţionale polare.ionale polare.

Etapa II- care include reacEtapa II- care include reacţţii de ii de conjugare a metaboliconjugare a metaboliţţilor formailor formaţţi i anterioranterior

Eliminarea Eliminarea medicamentelormedicamentelor

A doua modalitate importantă de A doua modalitate importantă de epurare pe lângă biotransformare epurare pe lângă biotransformare este excreţia, care poate fi :este excreţia, care poate fi :

în principal - excreţie renală,în principal - excreţie renală,

sau excreţie extrarenală.sau excreţie extrarenală.

Excreţia renalăExcreţia renală

Implică 3 procese :Implică 3 procese :

de filtrare glomerulară,de filtrare glomerulară,

de reabsorbţie tubulară,de reabsorbţie tubulară,

de secreţie tubulară.de secreţie tubulară.

Excreţia extrarenalăExcreţia extrarenală

Excreţia biliarăExcreţia biliară –se face prin intermediul –se face prin intermediul mecanismelor transportoare active:mecanismelor transportoare active:

un sistem transportor pentru acizi organici, un sistem transportor pentru acizi organici, altul pentru bazele organice, şialtul pentru bazele organice, şi un al treilea pentru anumiţi steroizi.un al treilea pentru anumiţi steroizi.

Excreţia extrarenalăExcreţia extrarenală

Excreţia prin lapteExcreţia prin lapte- se face prin - se face prin difuziune,difuziune,

Eliminarea pulmonarăEliminarea pulmonară- predomină - predomină pentru substanţele volatile sau gazoase.pentru substanţele volatile sau gazoase.

Eliminarea cutanată şi prin fanereEliminarea cutanată şi prin fanere

CLEARENCE-UL UNUI CLEARENCE-UL UNUI MEDICAMENTMEDICAMENT Clearence-ul este un parametru Clearence-ul este un parametru

farmacocinetic care caracterizează farmacocinetic care caracterizează epurarea epurarea

Arată ritmul eliminării pe diferitele căi Arată ritmul eliminării pe diferitele căi de eliminare în funcţie de concentraţia de eliminare în funcţie de concentraţia medicamentului în lichidul biologicmedicamentului în lichidul biologic..

CLEARENCE-UL UNUI CLEARENCE-UL UNUI MEDICAMENTMEDICAMENTClearence-ul reprezintă viteza epurării Clearence-ul reprezintă viteza epurării

raportat la concentraţia medicamentului în raportat la concentraţia medicamentului în lichidul biologic:lichidul biologic:

VV

Cl = ----Cl = ----

C C

Clearence-ul plasmaticClearence-ul plasmatic

notat simbolic Clp – reprezintă notat simbolic Clp – reprezintă volumul în ml, sau l epurat de volumul în ml, sau l epurat de medicament în unitatea de timp, medicament în unitatea de timp, raportat la greutatea corporală.raportat la greutatea corporală.

Clearence-ul plasmaticClearence-ul plasmatic

Se exprimă prin 2 formule:Se exprimă prin 2 formule:

Clp=Ke Clp=Ke ×× Vd Vd sau sau Clp = D/ASCClp = D/ASC unde : unde : Ke = constanta de epurare proprie fiecărui Ke = constanta de epurare proprie fiecărui

medicamentmedicamentVd = volumul aparent de distribuţieVd = volumul aparent de distribuţieD = doza administratăD = doza administratăASC = aria de sub curba concentraţiei ASC = aria de sub curba concentraţiei

plasmatice în funcţie de timpplasmatice în funcţie de timp

Clearence-ul sistemic Clearence-ul sistemic totaltotal reprezintă suma dinte clearence-ul renal, reprezintă suma dinte clearence-ul renal,

hepatic, şi clearence-ul altor organe.hepatic, şi clearence-ul altor organe.

Clt = Clr+ClnrClt = Clr+Clnr, unde :, unde :

Clr = clearence-ul renalClr = clearence-ul renal

Clnr= clearence-ul nerenal în principal Clnr= clearence-ul nerenal în principal hepatichepatic

Timpul de injumTimpul de injumăăttăţăţireire

Simbol- T½Simbol- T½ . .

este un parametru farmacocinetic primar este un parametru farmacocinetic primar care caracterizează epurarea.care caracterizează epurarea.

este timpul necesar scăderii la jumătate este timpul necesar scăderii la jumătate a concentraţiei de medicament în a concentraţiei de medicament în plasmă.plasmă.

Timpul de injumTimpul de injumăăttăţăţireire

0,693 x Vd 0,693 x Vd 0,6960,696 T½ = ---------------- sau T½ = ---------T½ = ---------------- sau T½ = --------- Cl Cl KeKe apreciază timpul în care după administrări repetate se apreciază timpul în care după administrări repetate se

realizează o concentraţie constantă în platou, prin realizează o concentraţie constantă în platou, prin acumulara repetată a medicamentului în cazul unei acumulara repetată a medicamentului în cazul unei epurări după o cinetică de ordinul I.epurări după o cinetică de ordinul I.

TIPURI DE CINETICĂ ŞI TIPURI DE CINETICĂ ŞI MODELE MODELE COMPARTIMENTALECOMPARTIMENTALE Absorbţia şi epurarea medicamentelor se pot Absorbţia şi epurarea medicamentelor se pot

desfăşura după 2 tipuri de cinetică:desfăşura după 2 tipuri de cinetică: cinetică de ordinul 0 – caracterizată cinetică de ordinul 0 – caracterizată

printr-un ritm constant independent de printr-un ritm constant independent de cantitatea de medicament,cantitatea de medicament,

cinetică de ordinul 1 – are ritm direct cinetică de ordinul 1 – are ritm direct proporţional de cantitatea de medicament.proporţional de cantitatea de medicament.

FARMACODINAMIAFARMACODINAMIA

FarmacodinamiaFarmacodinamia

Farmacodinamia generală se ocupă cu legile Farmacodinamia generală se ocupă cu legile generale ale acţiunii medicamentelor şi cu generale ale acţiunii medicamentelor şi cu relaţiile între structura chimică şi acţiunea relaţiile între structura chimică şi acţiunea lor. lor.

Farmacodinamia specială explică acţiunea Farmacodinamia specială explică acţiunea medicamentelor după influenţa lor asupra medicamentelor după influenţa lor asupra unor organe, ţesuturi, funcţii.unor organe, ţesuturi, funcţii.

MECANISME GENERALE DE MECANISME GENERALE DE ACACŢŢIUNE IUNE ALE ALE MEDICAMENTELORMEDICAMENTELOR

specific prin interacţiune cu specific prin interacţiune cu structuri macromoleculare structuri macromoleculare numite farmacoreceptori şi,numite farmacoreceptori şi,

nespecific, modificând procese nespecific, modificând procese fizice sau chimice. fizice sau chimice.

Acţiuni medicamentoase Acţiuni medicamentoase nespecificenespecifice antiacidele sau medicamentele ce antiacidele sau medicamentele ce

corectează echilibrul acido-bazic; corectează echilibrul acido-bazic; anestezicele locale blochează anestezicele locale blochează

transmisia impulsului nervos, prin transmisia impulsului nervos, prin acţiune nespecifică, modificând acţiune nespecifică, modificând fluiditatea membranelor neuronale, fluiditatea membranelor neuronale,

dezinfectantele dezorganizează dezinfectantele dezorganizează structura celulară a bacteriilorstructura celulară a bacteriilor

Tipurile morfofuncTipurile morfofuncţionale ţionale de receptori de receptori farmacologicifarmacologici rreceptori operanţi prin canale ionice,eceptori operanţi prin canale ionice,

rreceptori cuplaţi cueceptori cuplaţi cu proteine G,proteine G,

rreceptori cu proprietăţi enzimatice,eceptori cu proprietăţi enzimatice,

rreceptorii cuplaţi cu ADN.eceptorii cuplaţi cu ADN.

FACTORI CE MODIFICĂ FACTORI CE MODIFICĂ ACŢIUNEA ACŢIUNEA FARMACODINAMICĂFARMACODINAMICĂ factori dependenţi de medicament,factori dependenţi de medicament,

factori biologici,factori biologici,

factori individuali, factori individuali,

factori de mediufactori de mediu

Acţiunea medicamentelor Acţiunea medicamentelor la nivel celularla nivel celular

în afara celulei, în afara celulei,

la nivelul membranei celulare, la nivelul membranei celulare,

intracelular. intracelular.

Farmacodinamia specialăFarmacodinamia specială

acţiunea pe SNV, acţiunea pe SNV, acţiunea la nivelul sistemului acţiunea la nivelul sistemului autacoizilor,autacoizilor,

acţiunea asupra mecanismelor acţiunea asupra mecanismelor de reglare hormonală,de reglare hormonală,

acţiunea asupra aparatelor acţiunea asupra aparatelor efectoareefectoare, ,

FARMACOTOXICOLOGIFARMACOTOXICOLOGIAA

manifestările intoxicaţiilor acute şi manifestările intoxicaţiilor acute şi cronice,cronice,

tratamentul intoxicaţiilor acute şi tratamentul intoxicaţiilor acute şi cronice,cronice,

cauzele apariţiei reacţiilor adverse cauzele apariţiei reacţiilor adverse la medicamente,la medicamente,

stările patologice induse de stările patologice induse de medicamentemedicamente..

Intoxicaţiile acuteIntoxicaţiile acute

Apar după:Apar după: administrarea de doze foarte mari administrarea de doze foarte mari

de substanţe medicamentoase de substanţe medicamentoase obişnuite,obişnuite,

la depăşirea dozelor maxime în la depăşirea dozelor maxime în cazul substanţelor puternic active, cazul substanţelor puternic active, foarte puternic active şi toxicefoarte puternic active şi toxice,,

Intoxicaţiile croniceIntoxicaţiile cronice

Apar după administrarea repetată pe Apar după administrarea repetată pe o perioadă îndelungată a unor o perioadă îndelungată a unor medicamente, datorită :medicamente, datorită :

acumulării de doze mari de substanţă acumulării de doze mari de substanţă activă,activă,

sumarea efectului fiecarei doze când sumarea efectului fiecarei doze când este ireversibil.este ireversibil.

Evaluarea efectelor toxice la Evaluarea efectelor toxice la animaleanimale

Curba logaritm doza-efect, are forma Curba logaritm doza-efect, are forma unui clopot, în vârful lui se situează unui clopot, în vârful lui se situează doza la care răspund 50% dintre doza la care răspund 50% dintre animale şi este numită curba cuantală animale şi este numită curba cuantală simplă Gauss.simplă Gauss.

DT 50 (doza toxica 50) în cazul unui DT 50 (doza toxica 50) în cazul unui efect toxic,efect toxic,

DL 50 (doza letala 50) DL 50 (doza letala 50) îîn cazul unui n cazul unui efect letalefect letal

Evaluarea efectelor toxice la Evaluarea efectelor toxice la animaleanimale

DL 50 =doza letală 50 DL 50 =doza letală 50 ––doza care omoară doza care omoară 50% din animalele lotului,50% din animalele lotului,

DL 1 =doza letală minimă-doza care DL 1 =doza letală minimă-doza care omoară 1 % din animalele lotului,omoară 1 % din animalele lotului,

DL 99 =doza letală maximă DL 99 =doza letală maximă ––doza care doza care omoară 99% din animalele lotului.omoară 99% din animalele lotului.

Riscul terapeuticRiscul terapeutic reprezintă riscul de apariţie al reprezintă riscul de apariţie al

intoxicaţiilor /reacţiilor adverse, la intoxicaţiilor /reacţiilor adverse, la administrarea de doze terapeutice şi administrarea de doze terapeutice şi se determină prin indicele terapeutic se determină prin indicele terapeutic (IT); IT reprezintă raportarea dozelor (IT); IT reprezintă raportarea dozelor toxice şi letale la dozele eficace toxice şi letale la dozele eficace (DE). (DE).

DL50DL50 IT=---------- IT=---------- DE50 DE50

Tratamentul intoxicaţiilor Tratamentul intoxicaţiilor acute şi croniceacute şi cronice

Măsuri nespecifice;Măsuri nespecifice; Scăderea cantităţii de toxic din Scăderea cantităţii de toxic din

organism,organism, Susţinerea funcţiilor vitale Susţinerea funcţiilor vitale Măsuri specifice- antidoturi Măsuri specifice- antidoturi

specifice, specifice,

Substanţa toxică  

Antidotul 

Intoxicaţia cu mercur/arsen

Dimercaprolul (agent chelator)

Intoxicaţia cu plumb Edetatul de sodiu si calciu

Intoxicaţia cu toxice convulsivante

Fenobarbital

Intoxicaţia cu barbiturice

Bemegrida

Intoxicaţia cu anestezice generale

Bemegrida

Substanţa toxică

Antidotul

Intoxicaţia cu insulina si alte hipoglicemiante

Glucoza 10 %

Intoxicaţia cu heparina

Protamina sulfat

Intoxicaţia cu anticoagulante orale

Fitomenadiona

Intoxicaţia cu toxice organofosforice

Atropina

Intoxicaţia cu toxice methemoglobinizante

Albastru de metilen

Intoxicaţia cronică Intoxicaţia cronică 1.DEPENDENŢA1.DEPENDENŢA

Este o stare de intoxicaţie cronică care se Este o stare de intoxicaţie cronică care se caracterizează prin necesitatea subiectivă şi caracterizează prin necesitatea subiectivă şi sau obiectivă de folosire a unor toxice sau sau obiectivă de folosire a unor toxice sau medicamente ce pot da dependenţă: medicamente ce pot da dependenţă: morfina, heroina, opioide de sinteză, morfina, heroina, opioide de sinteză, amfetaminele, cocaina, alcoolul etilic, amfetaminele, cocaina, alcoolul etilic, hipnotice, mai ales barbiturice, hipnotice, mai ales barbiturice, tranchilizante, lisergida (LSD), canabinoidele, tranchilizante, lisergida (LSD), canabinoidele, în măsură mai mică –nicotina şi cafeina. în măsură mai mică –nicotina şi cafeina.

1.DEPENDENTA1.DEPENDENTA

Dependenţa este definită de Dependenţa este definită de 4 componente:4 componente:

dependenţa psihică,dependenţa psihică, toleranţa,toleranţa, dependenţa fizică,dependenţa fizică, psihotoxicitateapsihotoxicitatea..

2.Toleranţa2.Toleranţa Apare mai ales pentru efectele nervos Apare mai ales pentru efectele nervos

centrale, cu caracter subiectiv mai puţin centrale, cu caracter subiectiv mai puţin pentru efectele periferice.pentru efectele periferice.

De regulă toleranţa este de natura De regulă toleranţa este de natura farmacodinamică, scade reactivitatea farmacodinamică, scade reactivitatea neuronilor interesaţi în acţiune prin neuronilor interesaţi în acţiune prin intervenţia unor mecanisme adaptative: intervenţia unor mecanisme adaptative: aceeaşi concentraţie de medicament aceeaşi concentraţie de medicament produce progresiv răspunsuri mai slabe.produce progresiv răspunsuri mai slabe.

3.Dependenţa fizică3.Dependenţa fizică

Este caracterizată prin sindromul de Este caracterizată prin sindromul de abstinenţă. Bolnavul care a primit de abstinenţă. Bolnavul care a primit de repetate ori morfina, alcool, sau alte repetate ori morfina, alcool, sau alte substanţe ce dezvoltă dependenţa la substanţe ce dezvoltă dependenţa la un moment dat, ia toxicul nu din un moment dat, ia toxicul nu din cauza dependenţei psihice (datorită cauza dependenţei psihice (datorită toleranţei efectele centrale urmărite toleranţei efectele centrale urmărite nu se mai produc), ci pentru a evita nu se mai produc), ci pentru a evita sindromul de abstinenţă ce sindromul de abstinenţă ce caracterizează dependenţa fizicăcaracterizează dependenţa fizică..

4.Psihotoxicitatea4.Psihotoxicitatea

Se manifestă prin tulburări de Se manifestă prin tulburări de comportament cu caracter psihotic comportament cu caracter psihotic dupa folosirea dupa folosirea îîndelungată de doze ndelungată de doze mari de substanţe ce dezvoltă mari de substanţe ce dezvoltă dependenţa. Aceasta apare pregnant dependenţa. Aceasta apare pregnant la barbiturice, alcool, cocaina, la barbiturice, alcool, cocaina, amfetamina, lisergidaamfetamina, lisergida

REACŢII ADVERSE LA REACŢII ADVERSE LA MEDICAMENTEMEDICAMENTE

Reacţiile adverse sunt efecte nedorite, nocive Reacţiile adverse sunt efecte nedorite, nocive care apar la doze terapeutice care apar la doze terapeutice

Cele mai frecvente reacţii adverse apar la:Cele mai frecvente reacţii adverse apar la: asociaţiile estro-progestative orale,asociaţiile estro-progestative orale, antibiotice şi chimioterapice: ampicilina, antibiotice şi chimioterapice: ampicilina,

cotrimoxazolul, izoniazida, nitrofurantoin,cotrimoxazolul, izoniazida, nitrofurantoin, deprimante centrale: diazepam, deprimante centrale: diazepam,

clorpromazina,clorpromazina, antihipertensive: metilodopa, antihipertensive: metilodopa,  antiinflamatoare nesteroidiene: fenilbutazona, antiinflamatoare nesteroidiene: fenilbutazona, compuşi ioduraţi radioopaci,compuşi ioduraţi radioopaci, excipienţi din compoziţa unor forme excipienţi din compoziţa unor forme

farmaceutice.farmaceutice.

2. 2. Efectele mutageneEfectele mutagene

Produc modificări ireversibile ale Produc modificări ireversibile ale genotipului genotipului

Efectele carcinogenetice constau în Efectele carcinogenetice constau în posibilitatea unor medicamente da a posibilitatea unor medicamente da a induce transformarea canceroasă a induce transformarea canceroasă a celulelor (ex. aminofenazona).celulelor (ex. aminofenazona).

3.3.Reacţiile adverse de tip Reacţiile adverse de tip idiosincrazicidiosincrazic

se manifestă ca reacţii neobişnuite, fie se manifestă ca reacţii neobişnuite, fie diferite calitativ de efectul normal, fie diferite calitativ de efectul normal, fie determinate de doze care în mod determinate de doze care în mod normal sunt lipsite da nocivitate. normal sunt lipsite da nocivitate.

de ex. hemoliza acută produsă de unele de ex. hemoliza acută produsă de unele medicamente la persoane cu deficit de medicamente la persoane cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza.glucozo-6-fosfat dehidrogenaza.

4. 4. Reacţiile adverse prin Reacţiile adverse prin mecanism alergic sau reacţiile mecanism alergic sau reacţiile de hipersensibilitatede hipersensibilitate

Nu sunt dependente de doză, şi Nu sunt dependente de doză, şi presupun un contact anterior cu presupun un contact anterior cu substanţa respectivă sau cu o substanţa respectivă sau cu o substanţa înrudită structural. substanţa înrudită structural.

Este necesară o perioada de Este necesară o perioada de aproximativ 10 zile de la primul aproximativ 10 zile de la primul contact până la instalarea stării de contact până la instalarea stării de alergie alergie

Reacţiile adverse in funcţie de Reacţiile adverse in funcţie de mecanismul de produceremecanismul de producere::

reacţii da tip anafilactic (astm bronşic, reacţii da tip anafilactic (astm bronşic, angioedem, urticarie, şoc anafilactic);angioedem, urticarie, şoc anafilactic);

reacţie citolitică (granulocitopenii, reacţie citolitică (granulocitopenii, trombocitopenii, anemii hemolitice);trombocitopenii, anemii hemolitice);

reacţii de tip intârziat (dermatite).reacţii de tip intârziat (dermatite).

Reacţii de tip anafilactic sau Reacţii de tip anafilactic sau de tip Ide tip I

mai frecvente la persoanele atopice mai frecvente la persoanele atopice sunt reacţii de tip imediatsunt reacţii de tip imediat sunt induse de cuplarea antigenului cu sunt induse de cuplarea antigenului cu

Ig. E sau reagine care acoperă Ig. E sau reagine care acoperă suprafaţa celulelor mastocite şi bazofile suprafaţa celulelor mastocite şi bazofile

mmanifestarea acută în reacţia tip I = anifestarea acută în reacţia tip I = şocul anafilactic. Apare declanşat şocul anafilactic. Apare declanşat mmai ai ales când alergenul e introdus în ales când alergenul e introdus în organism prin injectare.organism prin injectare.

Reacţii alergice de tip IIReacţii alergice de tip II = = de de tip citotoxictip citotoxic

Interacţiunea unui medicament duce la Interacţiunea unui medicament duce la formarea de anticorpi de tip Ig. G, direcţionaţi formarea de anticorpi de tip Ig. G, direcţionaţi specific împotriva unor constituenţi tisulari specific împotriva unor constituenţi tisulari (deveniţi antigenici prin interacţiunea cu unele (deveniţi antigenici prin interacţiunea cu unele medicamente).medicamente).

Anticorpii determină liza celulelor purtătoare Anticorpii determină liza celulelor purtătoare ale haptenei medicamentoaseale haptenei medicamentoase

Reacţii alergice de tip III prin Reacţii alergice de tip III prin complexe imunecomplexe imune

Prin formPrin formaarea de complexe între Ag. rea de complexe între Ag. şi Ac. circulanţi, Ig. G şi Ig. M. şi Ac. circulanţi, Ig. G şi Ig. M. Complexele imune solubile se fixează Complexele imune solubile se fixează în vasele mici şi în membranele bazale în vasele mici şi în membranele bazale – unde activează complementul şi – unde activează complementul şi induc reacţii inflamatorii. induc reacţii inflamatorii.

Reacţii alergice mediatReacţii alergice mediatee celular sau de tip IVcelular sau de tip IV

Fac parte din categoria reacţiilor Fac parte din categoria reacţiilor întârziate şi se datoresc intervenţiei întârziate şi se datoresc intervenţiei limfocitelor sensibilizate (Ac. circulanţi limfocitelor sensibilizate (Ac. circulanţi lipsesc) care eliberează limfokine, lipsesc) care eliberează limfokine, generând infiltrate monocelulare generând infiltrate monocelulare perivasculareperivasculare