16 Informa\ia zilei Miercuri 23 decembrie 2009

Sse d` numaicu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul IV Nr. 220 miercuri 23.12.2009

Iarna este un anotimpfrumos, dar care ne impunereguli peste reguli la capitolul`ngrijirea tenului. Cel maiexpus[ temperaturilorsc[zute de afar[, v]ntului,

gerului, este fa\a. Astfel,acorda\i-i o mai mare aten\ie.

Cuv]ntul de ordine `n materiede ten `n sezonul rece trebuie s[ fiehidratare. Obrajii au nevoie de maimulte gr[simi ;i de creme hidratante

de calitate. ~n `nc[peri, fie c[ esteasigurat[ `nc[lzirea pe gaz, fie pelemne, aerul este uscat, frigulaspre;te, iar c[ldura din interiorrideaz[. Prin urmare, folosireacremelor grase este obligatorie iarna.Cremele se aplic[ numai `nainte dea ieși din cas[, iar c]nd ne ̀ ntoarcemdin frig vom ;terge fa\a, deoareceexcesul de gr[sime este inestetic. :iiarna, ca `n orice sezon, baza unuiobraz frumos r[m]ne buna cur[\area lui, S[punul usuc[, deci ar trebuis[ renun\a\i la el `n favoareacremelor demachiante. Diminea\a,`nainte de aplicarea cremeiobi;nuite, este indicat s[ folosim ungel de Aloe. Acesta hidrateaz[ obrajiipe durata ̀ ntregii zile, or iarna avemmare nevoie de ten hidratat.Compresele din ceai de flori de teisunt la r]ndul lor indicate ̀ n sezonulrece, iar m[;tile de fa\[ sunt unadev[rat miracol pentru ten. Cremade fa\[ este recomandat a se aplicaprin masaj puternic, pentru c[

stimul[m astfel circula\ia s]ngelui. Ioana V.

~ngrijirea tenului`n zilele geroase

Vara aceasta ai reu;it probabil s[ob\ii bronzul la care visai, iartoamna ;i iarna ai f[cut ;i c]teva;edin\e la solar pentru a-l men\ine.

Dac[ ai o culoare perfect[, un bronzde invidiat, cu siguran\[ te g]nde;tiacum ce po\i face s[ `l p[strezipentru c]t mai mult[ vreme.

~n primul r]nd, speciali;tii suntde p[rere c[ bronzul se poatemen\ine hidrat]nd c]t mai binepielea. Ce e de f[cut? ~nlocui\is[punul cu gelul de du;, bogat `npropriet[\i hidratante. Nu e nevoies[ utiliza\i fel ;i fel de geluri de du;abrazive, pentru c[ astfel risca\i s[`ndep[rta\i rapid bronzul. Dup[ du;sau dup[ baia propriu-zis[, erecomandat s[ v[ r[sf[\a\i corpulcu creme ;i uleiuri hidratante, carenu doar v[ ajut[ s[ v[ men\ine\iculoarea, ci ;i v[ ofer[ o pielecatifelat[. Ar fi ideal dac[, pe l]ng[sfaturile care \in de frumuse\e, a\iadopta ;i un regim alimentar cares[ v[ hidrateze la maxim, `n sensulc[ ar trebui s[ consuma\i c]t maimulte fructe, precum pepeneleverde, ;i multe legume.

eodora Pop

P[rul t[u se `ncurc[ repede? Seusuc[ mai repede ca de obicei? Dac[`n momentul ̀ n care aplici balsamulobservi c[ acesta se uniformizeaz[greu pe firul de p[r sau coafurarezist[ mai pu\in `n ciuda faptului

c[ tu utilizezi produsede styling de mareperforman\[, ̀ nseamn[c[ ai un p[r fragil.

P[rul fragil este celcare `;i pierdeelasticitatea. ~nveli;ulexterior al firului de p[reste alc[tuit dincuticule, un stratsub\ire ;i delicat decelule care `i ofer[ unaspect neted ;i s[n[tos.Din cauza soarelui, aapei, a v]ntului sauchiar a frigului de afar[,cuticulele sedeshidrateaz[, sedesprind, p[rul lu]ndun aspect deteriorat. ~nacest sens, trebuie s[folose;ti m[;ti ;itratamente recupe-

ratoare, produse hidratante ;i cremede p[r. Utilizeaz[ produse de`ngrijire bogate `n proteine,vitamine, ceramide ;i uleiuri pentrufortifiere ;i hidratare.

Marius V.

Hidratarea pielii, aliatul den[dejde `n p[strarea

bronzului

~ntre\inerea p[rului fragil `nsezonul rece

SShhaakkiirraa

despre carier[, operele decaritate ;i c[s[torie

2 Informa\ia zilei Miercuri 23 decembrie 2009S[n[tate

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

www.informatia-zilei.ro

WellStar, lider `n sectorulalgelor, acum ;i `n Rom]nia

WellStar esteuna din com-paniile viitoruluipentru careomul ;i nevoileacestuia con-stituie esen\apreocup[rilor,iar acest prin-cipiu se reflect[`n toate deciziilepe care le ia zi dezi. De altfel pen-tru WellStar o-mul reprezint[motorul, im-pulsul perma-nent, scopul ;isingurul garantal succesului real;i de durat[.Probabil c[ v[`ntreba\i cine este WellStar ;i cu cese ocup[ aceast[ companie, devreme ce promoveaz[ un principiuexisten\ial at]t de puternic ;i nobil.

Pornind de la premisa c[s[n[tatea trebuie s[ fie accesibil[tuturor oamenilor, evident ;ioamenilor cu posibilit[\i financiarelimitate, compania a avut o revela\ieputernic[. Aceea de a ar[taoamenilor calea de a atinge cel maiimportant obiectiv `n via\[<s[n[tatea, vitalitatea, frumuse\ea ;iforma fizic[ p]n[ la o v]rst[`naintat[. Din acest motiv scopulcompaniei ;i cel mai importantgarant al succesului pe care ̀ l are ̀ nmomentul de fa\[ este< s[n[tate ;ibun[stare pentru to\i. Fondat[ `nanul 2004, compania WellStar(Germania) este una din firmele desucces, t]n[r[, dar ;i plin[ depoten\ial. Are ̀ n spate o experien\[de 40 de ani ̀ n domeniul nutri\iei,iar de mai bine de 5 ani este lider depia\[ `n Europa `n domeniulmicroalgelor. Studiile de pia\[ arat[c[ pentru domeniul wellness,implicit pentru WellStar, Europa cucei peste 700 de milioane delocuitori reprezint[ o pia\[ gigantic[- este pia\a nr.1, cu o cre;tere anual[de peste 50%. ~n 2008, WellStar aatins rate de cre;tere de peste 500%.Iar acest lucru se datoreaz[ `nprimul r]nd produselor pe care leproduce ;i comercializeaz[ - seriade microalge Green Gold, seriile deb[uturi energizante naturale Kineto;i Genio sau noutatea mondial[WellStar Viewty Beauty System.Toate produsele amintite suntinova\ii absolute pe pia\a NewWellness, care pe l]ng[ calitateasuperioar[ pe care o au dețin ;i un

pre\ f[r[ concuren\[ pe care ;i-lpoate permite oricine. Toate acesteproduse au la baz[ proteine naturalecare ocrotesc corpul ;i `l men\in `nform[ ;i s[n[tos pentru a nu se`mboln[vi.

Spirulina cu 4.000 deproteine

WellStar a devenit primacompanie pe pia\a european[ carea oferit microalge sub form[ deb[utur[. 4.000 de proteine, inclusiv90 procente disponibilitate bio - ocantitate pe care probabil niciun altprodus nu `l con\ine. Este vorba deprodusul “Green Gold” (aurulverde), o combina\ie din dou[microalge - Spirulina ;i Chorella -marc[ `nregistrat[ a companieiWellStar International. Companiaa v]ndut produsul de 500.000 de ori`ntr-un interval de trei ani.

Pe l]ng[ acest produs de prim[clas[ firma a elaborat ;i o re\ea dedistribu\ie aparte< E-Networking.Aceasta `nseamn[ o versiune av]nz[rii directe pe internet. Acestsistem prezint[ avantajul c[produsele se trimit direct prininternet la clien\ii fideli.

E-Networking a fostimplementat prima dat[ `nGermania, Elve\ia, Austria, iar maiapoi `n Ungaria.

WellStar impune o dimensiunenou[ `n distribu\ia direct[ prinWebstar. Acest program ofer[utilizatorului, `n special clien\ilorWellStar, calea direct[ spre vitalitate;i fitness. Webstar ofer[ tuturorclien\ilor posibilitatea de a comandaimediat produsele WellStaradecvate.

WellStar, oafacere careofer[independen\[financiar[

Numai com-bina\ia dintre uncorp viguros, fit-ness ;i indepen-den\a financiar[aisgur[ o via\[ `ndeplin[ libertatepersonal[. Oricepersoan[ `;i do-re;te `n primulr]nd s[n[tate ;ivitalitate, care suntde altfel cele maiimportante valori.Wellstar ofer[ nu

numai calea spre mai mult[ s[n[tate;i vitalitate, dar ;i o ;ans[ delibertate ;i independen\[ financiar[.Cea mai mare noutate o reprezint[faptul c[ Wellstar a ajuns `nRom]nia ;i `n Satu Mare! Acestlucru se datoreaz[ unui sufletinimos cu numele Agnes Weber:uta, o s[tm[reanc[ ce s-astatornicit de mai mult[ vreme ̀ ntr-o localitate din apropiere deStuttgart (Germania) ;i care `;iconduce propriul cabinet demedicin[ naturist[.

Fosta profesoar[ de sport vede`n WellStar mult mai mult dec]tsimpla posibilitate de a c];tiga banip]n[ la realizarea unui venit pasiv,iar acest lucru vrea s[-l`mp[rt[;easc[ ;i s[tm[renilor.

Tot aici trebuie s[ amintimc]teva informa\ii despre companie.Lansarea oficial[ s-a f[cut `n 2004`n Germania.Sediul firmei este `nBerlin, iar ̀ n perioada 2005-2007 s-a lansat oficial `n Austria, Elve\ia ;iUngaria.

~n 2008 WellStar a preg[tit pia\a`n Polonia, Rom]nia ;i |[rileScandinave, iar `n acest an esteprezent[ ;i la noi `n \ar[. ~n anul2009, WellStar a atins nivelul de 100milioane euro cifr[ de afaceri ;i areca obiectiv atingerea valorii de 1miliard euro `n 5 ani, `n toat[Europa. compania este actualmenteliderul de pia\[ ̀ n sectorul algelor ;iobiectivul este de a deveni liderul pe`ntreaga pia\[ wellness.

Despre propriet[\ile ;ibeneficiile algelor vom reveni`n urm[toarele numere alesuplimentului nostru“S[n[tate ;i frumuse\e”.

Ceaiul verde tescap[ de depresie

Pentru a face fa\[ problemelorde natur[ emo\ional[ din timpuliernii, dar ;i pentru a avea unorganism rezistent `n aceast[perioad[ solicitant[, este recomandats[ consum[m ceai verde.

Compozi\ia ceaiului verde esteformat[ din uleiuri esen\iale, tein[,tanini, aminoacizi, vitamina C,proteine, calciu, fluor ;i altele. Toateacestea fac din ceaiul verde unputernic antioxidant, diuretic,stimulator cerebral, stimulator alproceselor de ardere a gr[similar ;ifactor de protec\ie anticancer.

Ceaiul verde con\ine numero;ipolifenoli, care ̀ i confer[ propriet[\iantioxidante puternice. De aceea,ceaiul verde are efecte protectoare`mpotriva bolilor cardiovasculare,cancerului, bolilor de sezon, artritei,diabetului, maladiilor Alzheimer ;iParkinson.

Polifenolii ;i flavonoizii dinceaiul verde `nt[resc sistemulimunitar, iar organismul devine astfelmai rezistent `n fa\a r[celii, gripei ;iinfec\iilor de orice fel. ~l po\i consuma`n combina\ie cu l[m]ie ;i miere dealbine, fiind astfel ferit[ de bolile desezon.

Ceaiul verde poate fi folosit `ntratamentele de sl[bire, obezitate,oboseal[ intelectual[ sau fizic[, re\ineapa `n organism, `nt]rzie`mb[tr]nirea prematur[ a tenului,reduce formarea tartrului dentar ;istopeaz[ apari\ia cariei dentare.

Exist[ `ns[ ;i situa\ii `n careconsumul de ceai verde este maipu\in recomandat. Persoanele cu unnivel sc[zut al fierului ar trebui s[-levite, la fel ;i cele cu hipertensiune,boli cardiace, femeile `ns[rcinate ;icele care al[pteaz[, copiii sub 3 ani,cei cu predispozi\ie la lipotimie,gastrit[ cu hiperaciditate, ulcerstomacal.

Informa\ia zilei 3Miercuri 23 decembrie 2009 Familie

Recomand[ri de comunicare`ntre p[rin\i ;i adolescen\i

A;a cum promiteam `nnum[rul trecut alSuplimentului “S[n[tate&Frumuse\e”, psihologulC[lin Secan vine `n sprijinulp[rin\ilor de adolescen\i cu oserie de recomand[ri decomunicare.

Adolescen\a este una dintre celemai frumoase ;i `n acela;i timpinteresante perioade din via\a unuiom, o etap[ `n care copilul seschimb[, iar p[rintele trebuie s[ ;tiecum s[ gestioneze schimb[rile dinvia\a copilului s[u. Una dintreprincipalele recomand[ri alepsihologului C[lin Secan pentru to\ip[rin\ii de adolescen\i este s[ fie c]tmai disponibili pentru copiii lor.“Eu le recomand p[rin\ilor s[dialogheze cu copiii lor c]nd ace;tiadin urm[ sunt disponibili. Unmoment foarte bun este `nainte deculcare sau ̀ nainte de cin[. P[rin\iiar trebui s[ fie cei care ini\iaz[conversa\ia.

Astfel, copiilor le va face marepl[cere s[ vad[ c[ pe p[rin\i `iintereseaz[ ce se petrece cu via\alor. Un p[rinte trebuie s[ aib[ timppentru copilul s[u, iar dac[ nu are,s[ `;i reorganizeze planific[rile.

P[rin\ii trebuie s[ `;iexprime opinia, f[r[ asubestima opiniacopilului

F[r[ a chinui copilul cuîntreb[rile, ̀ ncerca\i s[ afla\i care ̀ isunt interesele, de exemplu cemelodii prefer[, ce activit[\i.Conversa\iile nu trebuie `nceputecu `ntreb[ri. Prezenta\i interes ;ifacilit[\i relat[rilor lor ;i asigura\iadolescentul c[ `l asculta\i. C]ndcopilul vorbe;te p[rintelui despreproblemele cu care se confrunt[,indiferent ce face, acesta din urm[trebuie s[ se opreasc[ ;i s[ ̀ l asculte.F[r[ a fi intruzivi, p[rin\ii trebuie s[exprime interes., s[ asculte punctulde vedere al copilului ;i s[ laseadolescentul s[ `;i expun[ p[rereap]n[ la cap[t, f[r[ a-l `ntrerupe. ~nfinal, c]nd p[rintele trebuie s[ dear[spuns la o `ntrebare a copilului,trebuie s[ se asigure c[ r[spunsul afost auzit ;i corect `n\eles. C]ndp[rintele este sup[rat sau defensiv`nv[\[tura pe care vrea s[ otransmit[ adolescentului nu vaajunge corect la copil. P[rin\iitrebuie s[ `;i exprime opinia, f[r[ asubestima opinia copilului.Concentrați-v[ pe sentimentelecopilului `n discu\iile cu acesta.

Copilul `nva\[ prinimitare, iar cel mai adeseaurmeaz[ exemplulp[rintelui

~n timpul discu\iei p[rinte -adolescent, copiii trebuie `ntreba\icare le este nevoia, vor s[ se consulte`ntr-o problem[, vor s[ fie asculta\isau vor s[ rezolve o problem[. Nuuita\i c[ fiecare copil `nva\[ prin

imitare, iar cel mai adesea urmeaz[exemplul p[rintelui.

Discuta\i cu copilul f[r[ a-i \ineprelegeri, critic[, f[r[ a-l amenin\asau a-l jigni.

Copiii `nva\[ din propriilealegeri, iar at]ta timp c]tconsecin\ele nu sunt periculoasenu-l opri\i. Sta\i al[turi de el ;i nu`mpotriv[“.

Ioana Vladimirescu

Genera\ie dup[ genera\ie,tiparele feminit[\ii s-au schimbatsemnificativ. O femeie c[s[torit[ `;idore;te s[ aib[ al[turi de ea un b[rbatsuficient de puternic pentru ca s[ `iofere siguran\[, nu doar ei, ci ;icopiilor care vor fi rodul c[sniciei.

So\ia modern[ se afirm[profesional ;i social,schimb]nd coordonate alerela\iei clasice

Atunci c]nd vorbe;te desiguran\a de care are nevoie, potrivitpsihologilor, femeia nu se g]nde;tela puterea fizic[, ci la cea material[;i social[. Aceste calit[\i reu;esc s[securizeze o femeie `ntr-un cuplu.Pe de alt[ parte, so\ia zilelor `n caretr[im a `nceput s[ `;i caute tot maimult siguran\a `n ea `ns[;i. So\iazilelor noastre se afirm[ profesional;i social ;i schimb[ anumite

coordonate ale rela\iei clasice dec[snicie. Prin urmare, exist[ tot maimulte mame singure care sunt `nstare s[ `;i asume maternitatea pe

cont propriu. Totu;i, oric]t[ nevoiede afirmare social[ ;i profesional[au so\iile, femeile sunt ;i fiin\eafective ;i sexuale, nevoi care `;i fac

loc `n sufletul lor.

Potrivit psihologilor,siguran\a este un miracol

Un subiect de mare interespentru femei este cel al siguran\ei.Sunt doamne care vor s[ se simt[ ̀ nsiguran\[ al[turi de so\ul lor ;i suntfemei c[s[torite care nu v[d ̀ n rela\iade cuplu a depinde de b[rbatul del]ng[ tine. Ei bine, speciali;tii nespun c[ siguran\a o putem g[si `ncuplu nu doar l]ng[ un partener cuun salariu mai mare, nu doar l]ng[un so\ care e mai agresiv ca so\ia sauare mai mul\i prieteni ca nevasta lui,ci dimpotriv[. Siguran\a este unmiracol, potrivit psihologilor, emiracolul care `l simte o femeie `ninterior c]nd este al[turi de so\ul ei.Acest sentiment nu `l are nimenialtcineva `n afar[ de ea.

eodora Pop

Sentimentul de siguran\[ `n c[snicie este unic

4 Informa\ia zilei Miercuri 23 decembrie 2009Mod[

Pantofi pentruo sear[ special[

Pantofii pe care ̀ i alegi pentrunoaptea deReveliontrebuie s[fie altfeldec]t ceipe care `ipor\i laaltepetreceri,a;a c[ nuezita s[cumperiun modeldeosebit,care s[ `\ipun[ `nvaloare\inuta. Iat[c]tevasugestii<

Metalic

Nuan\elemetaliceau fost ;isunt `ncontinuare

`n tendin\e. O pereche desandale sau pantofidecupa\i `n tonuri debleumarin, negru, auriusau argintiu, cu tocul grossau stiletto (`n func\ie deevenimentul la caremergi), combina\i cu opereche de pantaloni desear[ cu un croi drept sau7/8 ;i un plicsupradimensionat din

piele

moale, reprezint[ oop\iune demn[ de luat ̀ nseam[ pentru petrecere.Auriul este chic pentru

sear[ - se poart[ sandaleleaurii, ̀ ns[ nu orice gen desandale ;i nu la orice\inut[. O rochie neagr[simpl[ merge cu ni;tesandale aurii din pielel[cuit[, de bun gust, f[r[aplica\ii de strasuri ;ipietre ̀ n exces. Mare grij[

`ns[ la nuan\ele metalice.Nu e recomandat s[ por\i;i alte accesorii `n acela;istil. Pantofii suntsuficien\i. Eventual obr[\ar[, ̀ ns[ nu mai mult.

Din satinPantofii din satin

sunt foarte elegan\ipentru sear[. Cu osingur[ condi\ie - s[ fie

`n stareperfect[ ;i`ntregpantofuls[ fie`mbr[cat`n satin(inclusivtocul).Satinuleste un

material care se aga\[ destulde repede ;i prin urmaretrebuie avut[ mare grij[. Nupo\i merge la o petrecere cupantofii ag[\a\i sau cu fireie;ite `n exterior.Trebuie s[ fii foarte atent[cum `i por\i ;i cum `i p[strezi.Cel mai bine este s[ `idepozitezi ̀ n dulap ̀ n cutia lororiginal[ sau `ntr-un s[cule\special din bumbac, astfel`nc]t suprafa\a pantofului s[nu se ating[ de altceva.Dac[ alegi pantofi din satin nu`i cump[ra la set – adic[ ;iplicul asemeni pantofilor.Seturile de pantof cugeant[ nu mai sunt ̀ ntendin\e, a;a c[ evit[astfel de achiziții chiardac[ aparent `\i este

mai comod. O pereche depantofi din satin sepreteaz[ la o rochie dinm[tase sau taa (`nniciun caz din lurex,paiete sau cristale). Lacapitolul culori po\i optaat]t pentru clasiculnegru, c]t ;i pentrufuchsia, albastru electric,mov, ro;u etc.

Botine de sear[

Botinele se poart[ extrem demult sezonul acesta, `n toatevariantele posibile. Pentru sear[po\i opta pentru ni;te botine cevamai speciale, din piele l[cuit[,;tan\at[ sau `n culori neonprecum fuchsia, albastru electricsau verde. Merg foarte bine maiales dac[ alegi o \inut[monocrom[, neimprimat[,accesorizat[ discret.

Le po\i combina cu o perechede pantaloni 7/8, o salopet[ dinsatin (dac[ e;ti `nalt[ ;i supl[), orochie mini sau midi etc.Important este ca botinele s[ sevad[. Mai ales dac[ botinele alesesunt unele speciale, au un modeldeosebit ;i merg pe ideea de`nc[l\[minte bijuterie, foarteelaborat[, atunci este p[cat s[acoperi.

Din lacPantofii din piele l[cuit[ au

fost hitul acestui sezon. I-am v[zutpurta\i chiar ;i `n mijlocul zilei lacea mai banal[ pereche de jean;isau la cea mai nepotrivit[ rochie.

Informa\ia zilei 5Miercuri 23 decembrie 2009 Cosmetic[

Anul 2010 `n materie defrumuse\e

Tendin\ele `n industria defrumuse\e evolueaz[ de la an la an;i sunt din ce `n ce mai inovatoare.Anul viitor vei putea s[ ̀ \i faci liingfacial f[r[ bisturiu, s[ stimulezicre;terea genelor prin machiaj sau s[fii sexy nebronzat[.

Liing facial cu celule stemTehnologia celulelor stem face

minuni ;i `n lupta cu `mb[tr]nirea.Astfel, medicii au `nceput s[foloseasc[ celule stem bogate `ngr[simi, prelevate prin lipoaspira\ie,

pentru a restabili conturul facial ;ipentru a netezi pielea `ntr-un modc]t se poate de natural.

Machiaj care stimuleaz[cre;terea genelor

Preg[te;te-te pentru un produsinovator care `\i va satisface dou[nevoi esen\iale pentru gene -`ndese;te ;i alunge;te. Datorit[ingredientelor care stimuleaz[cre;terea, noul rimel revolu\ionarva alungi `n mod natural genele.

Rimel rotativDup[ rimelul care vibreaz[, `n

2010 vei putea s[ te faci frumoas[ cuun rimel a c[rui periu\[ se rote;te,tocmai pentru a-\i u;ura munca.

Nu se mai poart[ bronzul?Ve;ti bune pentru piele.

Colec\iile de prim[var[ 2010 alemarilor designeri au fost prezentatede modele nebronzate, cu o culoarenatural[ a pielii.

Pe de o parte, am putea s[ spu-nem c[ e timpul s[ renun\[m la

solar, pe de alt[ parte este un semnc[ intr[m ̀ n anul ̀ n care cremele deprotec\ie solar[ vor con\ineinforma\ii depre gradul de protec\ieUVA ;i nu doar SPF.

B[rba\ii, noua \int[ aindustriei cosmetice

Anul 2010 se concentreaz[foarte mult asupra sexului masculin.

Vom g[si pe pia\[ lame de rasdotate cu lumin[, pentru unb[rbierit mai precis, precum ;iextensii de gene, rimel sau eye-liner.

Ar[\i mai t]n[r[ dec]t e;ti? Vei tr[i mai mult!Persoanele care arat[ mai

tinere dec]t sunt `n realitatetr[iesc mai mult dec]t persoanelecare par ̀ mb[tr]nite pentru v]rstalor, se arat[ `ntr-un studiupublicat pe bmj.com.

Investig]nd leg[tura dintrev]rsta aparent[ ;i speran\a devia\[, oamenii de ;tiin\[ danezi auconstatat c[ aceia dintre noi pe alc[ror chip v]rsta nu a l[sat preamulte urme. au ;anse s[ tr[iasc[mai mult dec]t cei a c[ror v]rst[real[ este mai mic[ dec]t las[`nf[\i;area s[ se vad[.

Ce leg[tur[ este ̀ ntre aspect ;isperan\a de via\[?

Cercet[torii sus\in c[ fiziculunei persoane este influen\at defunc\ia mental[ (cognitiv[),precum ;i de cea fizic[, ;i de un

biomarker molecular cedeclan;eaz[ procesul de`mb[tr]nire (lungimeatelomerelor leucocitelor).

Dimensiunea telomerelorindic[ abilitatea celulelor de a sereproduce, av]nd un rol binedefinit `n longevitateaorganismelor. Astfel, un telomerscurt este asociat cu o speran\[ devia\[ mai scurt[, pe c]nd untelomer lung este asociat cu o via\[`ndelungat[.

Danezii au \inut subobserva\ie 1.826 de gemeni, pe operioad[ de 7 ani, ;i astfel auobservat c[ v]rsta, sexul ;iinstruirea profesional[ nureprezint[ elemente definitorii ̀ nceea ce prive;te speran\a de via\[.~n fiecare pereche de gemeni,

primul care a `ncetat din via\[ afost cel al c[rui aspect ̀ l identificadrept “geam[nul mai mare”.

Prin urmare, v]rsta aparent[pe care o tr[deaz[ chipulreprezint[ un criteriu

incontestabil de a preconizadurata de via\[ a unei persoane.Acesta poate anticipa speran\a devia\[ `n special `n cazulpersoanelor aflate la v]rsta a treia,care au nevoie de ̀ ngrijiri speciale.

6 Informa\ia zilei Miercuri 23 decembrie 2009Bog[\iile iernii

Ananasul dezvolt[ sistemulosos ;i ligamentar

Clementinelevindec[ alergiile

Mango ajut[ la digestiaalimentelor grase

Clementinele se folosesc la felca ;i portocalele, m]ncate pur ;isimplu sau t[iate pentru salate defructe, ad[ugate la sosuri saut[iate pentru decorarea torturilor.

Au foarte pu\ini s]mburi ;i leputem recunoa;te dup[ coaja lorsub\ire ;i u;or de decojit.

Un fruct copt are 37 de calorii,con\ine proteine, carbohidra\i,fibre, este o surs[ excelent[ devitamina A. Vitamina C con\inut[de acestea are un rol important,av]nd rolul de a preveni instalarear[celilor ;i a altor afec\iunispecifice sezonului rece.

Sunt folositoare `n caz dealergii ;i sensibilit[\i, sus\inactivitatea creierului,`mbun[t[\esc vederea, cur[\[pielea ;i reduc stresul. Persoanelepredispuse la alergii, de diferitefeluri, pot consuma clementinepentru a sc[pa de aceste nepl[ceri.Acidul citric pe care `l con\inaceste fructe protejeaz[ ̀ mpotrivaform[rii pietrelor la rinichi.

Bogat `n vitamine ;i carotin[,mango este fructul perfect dup[ om]ncare consistent[ ;i delicioas[.Fructele de mango sunt bogate ̀ nfibre, potasiu, vitamina A ;i C. Unfruct ̀ ntreg are doar 135 de calorii.

Consumul frecvent de mangopoate preveni afec\iunilecancerigene. Fiind bogat `nvitamina C ;i caroten, previneoboseala ;i insomnia.

Beneficii asupra s[n[t[\iiMango aduce o serie de

beneficii asupra s[n[t[\ii< reducecolesterolul, `nt[re;te sistemulcardiovascular, reduce fragilitateavascular[ ;i cre;te rezisten\avaselor.

Are un puternic efectantioxidant ;i imunostimulator,scade riscul apari\iei cancerului,

mobilizeaz[ gr[simile, estedetoxifiant, ajut[ vederea, areefecte antistres etc. Mango maicon\ine ;i fitoelemente careinfluen\eaz[ pozitiv starea des[n[tate ;i ̀ ncetine;te procesul de`mb[tr]nire.

~n perioada iernii,ananasul este un fruct bunpentru dezintoxicare, c]ndorganismul este asaltat dem]nc[ruri grase ;i este lipsitde vitamine> consumatfrecvent, acesta reduce nivelulzah[rului `n s]nge,favorizeaz[ diureza ;i ajut[persoanele care au o digestiedificil[.

Ananasul este un ingredientexcelent pentru salate, pr[jituri,torturi, av]nd un gust deosebit.

Este recomandat[ consumareafeliilor de ananas proaspete sau asucului ob\inut imediat dup[presare.

Ananasul con\ine mult[ ap[(83-84%), protide, hidra\i de carbon,acizi organici, bromelin[, pectine,fibre vegetale, vitaminele A, B, C,iod, magneziu, potasiu, calciu,fosfor, fier, sulf.Are un aport caloricredus, con\in]nd pu\ine substan\eminerale. Ananasul are ac\iunediuretic[, o cur[ cu ananaselimin]nd at]t s[rurile, c]t ;i apa ̀ nexces.

Utiliz[ri medicinale

Fructul are ac\iuneantiedematoas[ ;i antiinflamatoareac\ion]nd `n edemele datoratealbuminei, `n edemele traumatice,edeme pulmonare, contuzii, rupturide ligamente sau de mu;chi,insuficien\[ venoas[. De asemeneaajut[ ̀ n refacerea \esuturilor ̀ n r[ni;i arsuri.

Ananasul are urm[toarelepropriet[\i< stomahice, diuretice,dezintoxicante. ~nt[re;te sistemulimunitar ;i cre;te rezisten\a lainfec\ii, `ncetine;te procesul de`mb[tr]nire, dezvolt[ sistemul osos

;i ligamentar prin rolul pe care ̀ l are`n formarea colagenului. Fiind unputernic antioxidant, ananasul ajut[la `nt[rirea sistemului imunitar.

De asemenea vindec[ ;i previnebolile de stomac, ajut]nd stomaculs[ digere mult mai bine alimentele,sc]z]nd `n acela;i timp riscul deinflamare sau de balonare.

Sucul de ananas, consumatfoarte rece, ajut[ la tonifierea`ntregului organism. Trebuie avut`ns[ grij[ la consumul acestui fruct`n exces, deoarece poate duce lainfertilitate, iar `n timpul sarcinii

ananasul ̀ n cantit[\i foarte mari estecontraindicat. Ideal ar fi s[ seconsume la masa de diminea\[.Ananasul joac[ un rol important ̀ nprevenirea bolilor ochiului. Nu esterecomandat ̀ n curele de sl[bire dincauza num[rului mare decarbohidra\i.

Pentru uz intern poate fi folosit`n tratarea anemiei, convalescen\ei,demineraliz[rii, `n dispepsii,intoxica\ii, ateroscleroz[, artrit[,gut[, litiaz[, `n curele de sl[bire,hipertensiune, tulbur[ri cardiace ;ivasculare.

Cercet[torii australieni audescoperit c[ acest fruct ne ap[r[`mpotriva cancerului ovarian, des]n, de pl[m]ni, de colon ;i de piele.Aceast[ proprietate se datoreaz[enzimelor, reduc]nd dimensiuneatumorilor.

~nc[ de la primele simptome aler[celii, este indicat s[ folosi\i ob[utur[ din ananas, av]nd un efectexcelent de `ns[n[to;ire. ~n cazulderegl[rilor de digestie, serecomand[ `n timpul mesei s[ be\iun pahar de suc de ananas ;i s[m]nca\i o felie din fruct, ̀ n acest felv[ ve\i `mbun[t[\i activitateaenzimatic[ a sucului gastric.

Dana T.

Informa\ia zilei 7Miercuri 23 decembrie 2009 Re\ete

Tort Buturug[

Br[du\ de Cr[ciun

Rulouri de bacon cu br]nz[

Coroni\e din costi\[Ingrediente<- 2-3 costi\e de porc- ulei de m[sline- 5 morcovi- 6 ro;ii- 4 c[\ei de usturoi- 6 codi\e de \elin[- zeama de la o l[m]ie- 5 cepe ro;ii- 4 ou[- sare ;i piper- p[trunjel verde- 2 linguri\e cimbru- 10 felii de p]ine proasp[t[- 10 foi de dafinMod de preparare<

Costi\ele de porc se spal[ ;i seung cu ulei de m[sline, apoi se daucu sare ;i piper. Codi\ele de \elin[se spal[ ;i se toac[ m[runt.Morcovii se cur[\[, se spal[ ;i se daupe r[z[toare. Ro;iile se spal[, secur[\[ de coaj[ ;i se toac[ m[runt.Usturoiul se cur[\[ ;i se taie feliisub\iri. O ceap[ se cur[\[ ;i se taiem[runt, iar restul se decojesc ;i setaie `n sferturi.

Miezul de p]ine se `nmoaie `nulei de m[sline. Ou[le se bat ;i seamestec[ cu p[trunjelul tocat

m[runt, cimbru, sare, piper ;i setoarn[ peste miezul de p]ine.

Ceapa tocat[, usturoiul, suculde l[m]ie, \elina, morcovii ;i ro;iilese amestec[ bine ;i se c[lesc ̀ n ulei.Sferturile de ceap[ ;i foile de dafinse pun pe fundul unui vas de copt.

Se formeaz[ coroni\ele dincosti\e ;i se cos la capete. Se a;az[apoi pe patul de ceap[ din vas ;i seumplu cu amestecul de p]ine, ou[;i condimente. Se coc `n cuptorul`ncins la 200°C timp de 45 deminute, p]n[ prind o crust[ aurie.

Ingrediente<- 25 felii de bacon (grosime aprox.2 mm)- 2 dovlecei- 250 gr br]nz[ de oaie- o linguri\[ cimbru uscat- o linguri\[ frunze de rozmarinm[run\it- 50 gr semin\e de floarea-soarelui

- 1 linguri\[ boia- 3 linguri ulei de m[sline- 25 be\e pt. frig[ruiMod de preparare<

Se spal[ dovleceii, se cur[\[ ;ise taie pe lungime `n felii de cca.2 mm grosime. Separat, serumenesc semin\ele `ntr-o tigaief[r[ adaos de ulei.

Br]nza se taie cubule\e ;i secondimenteaz[ cu boia. Pe fiecarefelie de bacon se a;az[ o felie dedovlecel, dou[ buc[\ele de br]nz[,se presar[ rozmarin ;i cimbru, sepun c]teva semin\e, apoi seruleaz[ fiecare felie `n parte, c]tmai str]ns. Se prind cu un b[\ defrig[ruie pentru a nu se desface.

Rulourile se pun `ntr-o tigaiecu pu\in ulei de m[sline ;i sepr[jesc pe ambele fe\e timp de 2minute, p]n[ se rumenesc.

Ingrediente<Blat<- 5 ou[- 175 gr zah[r- 1 plic zah[r vanilat- ½ linguri\[ scor\i;oar[- 100 gr f[in[- 50 gr amidon alimentar- 1 linguri\[ ras[ praf de copt- 25 gr cacaoCrem[<- 150 gr ciocolat[ am[ruie- 50 gr unt- 4 ou[- 150 ml fri;c[- 1 lingur[ zah[r pudr[Glazur[<- 250 gr ciocolat[ am[ruie- 250 ml fri;c[Mod de preparare<

Blatul< Se `ncinge cuptorul la185°C. Se bat ou[le cu zah[rul tos;i cel vanilat> se `nglobeaz[ f[ina

amestecat[ cu amidon, scor\i;oar[,cacao ;i praf de copt. Compozi\ia setoarn[ ̀ ntr-o tav[ tapetat[ cu h]rtiede copt ;i se coace aprox. 35 min.Se r[stoarn[ pe un prosop textilpudrat cu zah[r> se umeze;te u;orh]rtia de pe fund ;i se desprinde.Blatul se ruleaz[ `n prosop.

Crema< Se separ[ ou[le ;i setope;te ciocolata pe aburi,`mpreun[ cu untul. Se ia de pe foc;i se toarn[ `ntr-un castron maimare. Se `nglobeaz[ g[lbenu;urile>se las[ la r[cit p]n[ ajunge latemperatura camerei. Albu;urile sebat separat ;i apoi se `nglobeaz[ `ncrem[. Fri;ca se bate cu zah[rulpudr[ ;i se `nglobeaz[ `n crem[. Sed[ la frigider 1 or[.

Glazura< Ciocolata se rupebuc[\i. Fri;ca se `nc[lze;te pe focp]n[ apar bule> se adaug[ ciocolata;i se las[ s[ se topeasc[ 5 min. Se las[la r[cit ;i se d[ la frigider ca s[ se`nt[reasc[, dar se amestec[ din c]nd`n c]nd pentru a nu se `nt[ri.

Blatul se deruleaz[ `n prosop.Se repartizeaz[ crema deasupra,l[s]nd o margine liber[. Se ruleaz[la loc `n prosop ;i se `mpacheteaz[`n folie transparent[> se d[ la frigider1 or[.

Glazura se bate p]n[ cap[t[consisten\a de unt moale. Ruladase despacheteaz[ ;i se a;az[ pe unplatou, cu partea suprapus[ `n jos.Se taie un cap[t al ruladei. Seacoper[ rulada mare cu un stratsub\ire de glazur[ ;i se a;az[deasupra cap[tul de rulad[, ca obuturug[. Se acoper[ cu restul deglazur[, f[c]nd stria\iiasem[n[toare scoar\ei de copac.

Ingrediente<- 500 gr zah[r- 500 gr miere- 250 ml ulei- 150 gr ciocolat[ am[ruie- 1 praf sare- 1 linguri\[ scor\i;oar[- 1 linguri\[ cui;oare m[cinate- 2 ou[- 200 gr nuci m[cinate- 500 gr f[in[- 1 plic praf de copt- 5 linguri gem de caise- zah[r pudr[Mod de preparare<

Se ̀ ncinge cuptorul la 180°C. Sedizolv[ zah[rul `n miere ;i ulei, lafoc mijlociu,amestec]ndcontinuu. Selas[ s[ se r[-coreasc[ pu\incompozi\ia.

Se rupeciocolata bu-c[\i ;i se di-zolv[ `n com-pozi\ia cald[de miere. Seadaug[ apoisarea, scor\i-;oara, cui;oa-rele m[cinate;i ou[le. Seamestec[ f[inacu nucile m[-

cinate ;i praful de copt ;i se`nglobeaz[ ̀ n compozi\ia de miere.

Se toarn[ `ntr-o tav[ ad]nc[uns[ cu unt sau margarin[. Se coace`n cuptorul cald cca. 45 minutedup[ care se las[ s[ se r[ceasc[complet.

Din blat se decupeaz[ stele dedimensiuni diferite (ø 10-20 cm).Se ̀ nc[lze;te gemul, se paseaz[ ;i sestrecoar[.

Stelele se ung pe o parte cu gem(cu excep\ia celor mari care se a;az[pe un platou). Se asambleaz[ apoibr[du\ul din stele, de la cele maimari la cele mai mici. Se pudreaz[cu zah[r.

8 Informa\ia zilei Miercuri 23 decembrie 2009 Miercuri 23 decembrie 2009Vedete Informa\ia zilei 9Vedete

Artista columbian[ `nv]rst[ de 32 de ani a v]ndutpeste 50 de milioane de discuri`n toat[ lumea. C]nd iese pescen[ sau c]nd `i vezivideoclipurile, nu po\i s[ nuremarci c]t[ `ncredere are `nea. Dar asta nu e tot ce seascunde `n spatele acelormi;c[ri.

Shakira, o artist[ care era iubit[odinioar[ cu prec[dere `n AmericaLatin[, s-a transformat `ntr-unsuperstar de talie interna\ional[.

“Muzica este coloana sonor[ avie\ii noastre. Arti;tii `ncorporeaz[via\a de zi cu zi a oamenilor `nmuzic[. Bine`n\eles c[ vrei caoamenii s[ se bucure de munca ta.:i nimic nu m-ar face mai fericit[ caartist dec]t s[ ;tiu c[ oamenii sedistreaz[ cu muzica pe care am creat-o. Dac[ pot uita de problemele lorpentru 10 secunde ̀ n timp ce ascult[unul dintre c]ntecele mele, a; fiabsolut `mplinit[ ;i satisf[cut[ caartist.”

Luna trecut[, Shakira a acordatun interviu cunoscutei jurnalisteKatie Couric, ̀ n care a vorbit desprecariera ei muzical[, operele decaritate ;i viziunea ei asupracăsătoriei.

Katie Couric< Care este prima taamintire de c]nd ai c]ntat?Shakira< În ma;in[ cu familia mea`n drum spre plaj[. Tatăl meu `ispunea mamei mele< “Ascult[-ivocea. Este foarte puternic[.” Credc[ aveam 5 ani.KC< C]t de `ngrijorat[ ai fost c[ nuvei reu;i s[ te afirmi? De ce crezi c[ai reu;it?S< Mult[ muncă. Hot[r]re. Măconsider un muncitor care-;iclăde;te cariera cărămidă pestec[r[mid[. KC< Nu-\i faci griji că, fiindprovocatoare ;i sexy, oamenii arputea crede că nu ai multe de spus? S< Nu. :tiu foarte bine ce reprezint.Sunt mai îngrijorat[ acum s[ fiuonest[ cu mine `ns[mi. De dataaceasta am vrut să-mi ar[t picioarele.Într-o zi m-am uitat la ele ;i mi-amspus< “Hei, nu arat[ rău! Pu\in camscurte, dar m[ ajut[ s[ m[ deplasez.”A;a că am făcut-o. :i acesta e unmesaj pentru alte femei... Trăie;te-\ivia\a la maxim.KC< Te preocupi de eradicareasărăciei ;i promovarea educa\ieipentru copii. Spune-mi despremunca ta.S< La 18 ani am `nfiin\at Funda\iaBarefoot în Columbia. De atunci am`ncercat s[ oferim copiilor s[raci unînvă\ământ de înaltă calitate. Părin\ii

primesc sprijin psihologic ;i deformare profesională. Am v[zut de-a lungul anilor că educa\iatransformă via\a nu numai a copiilor,ci ;i a familiilor ;i a `ntregiicomunită\i. Am co-`nfiin\at ;i

organiza\ia ALAS, care lupt[ pentru`mbun[t[\irea educa\iei copiilor sub6 ani ;i sus\ine aceast[ cauz[ `n fa\aliderilor din America de Sud. KC< Este minunat c[ po\i folosisuccesul t[u pentru a ajuta atât de

mul\i oameni. S< Este o datorie – o responsabilitate.Apar `n public ;i sunt filmat[. De cesă nu vorbesc despre lucruri caresunt mai relevante decât muncamea?

KC< P[rin\ii t[i sunt cei care te-au`ncurajat s[ dai `napoi dup[ ce aidevenit o artist[ de succes? Ce te-af[cut s[-\i dore;ti s[ aju\i ;i al\ioameni?S< Cred c[ a existat un moment de

cotitur[ ̀ n via\a mea. C]nd aveam 7sau 8 ani tat[l meu ;i-a pierdutafacerea. Ne-a trimis pe mine ;i pemama mea pentru c]teva luni ̀ n LosAngeles, timp `n care el ;i-a lichidatafacerea. C]nd ne-am `ntors `n

Columbia apartamentul era gol,televizorul color fusese `nlocuit cuunul alb-negru, paturile au fost`nlocuite cu saltele, nu mai aveamnici cele 2 ma;ini. Am fost at]t desup[rat[. Pur ;i simplu nu

`n\elegeam. I-am ̀ nvinuit pe p[rin\iimei pentru asta.

Dar ei m-au dus `ntr-un parcunde copiii str[zii se drogau. Au vruts[-mi arate c[ exista o alt[ realitatemult mai grav[ dec]t a mea.

Acest lucru m-a marcat ;i mi-adat dou[ scopuri - s[ reu;esc ̀ n via\[pentru ca p[rin\ii mei s[ poat[ duceo via\[ mai bun[ ;i s[ fac ceva pentrua-i ajuta pe acei copii.

La v]rsta de 18 ani, c]nd am avutprimul meu succes `n AmericaLatin[, am decis s[ `nfiin\ez aceafunda\ie.KC< E;ti cu acela;i b[rbat de 9 ani.Ai spus că nu dore;ti să te căsătore;ti.De ce nu? S< ~\i voi r[spunde cu o vorbăamerican[ ’De ce s[ repari ceva ce nue stricat?’ Antonio de la Rúa estepartenerul meu. Nu sim\im c[ undocument scris o să ne apropie maimult. A; vrea să mă consider iubitalui pe ve;nicie.

Dar ̀ mi doresc să am copii cu el.Cred că poate după acest turneu nevom concentra ;i asupra acestuilucru.KC< Am aici c]teva întrebări de lacititorii revistei “Glamour”. Nicole aauzit o povestire despre un profesorcare nu te-a l[sat s[ cân\i în cor.

Cum ai g[sit tăria de a dep[;ip[rerile oamenilor care nu credeauîn tine?S< Aceasta este o poveste adevărată.Profesorul de muzică credea că amcântat ca o capră. A fost `ngrozitor.Câteva luni după aceea am participatla un concurs muzical ;i am c];tigat.

Mi-am dus trofeul la ;coală ;i il-am pus ̀ n fa\[. I-am spus, “Ce spuiacum?” KC< Iată o întrebare la care multepersoane doresc s[ afle răspunsul<“Cum reu;e;ti s[-\i mi;ti ;oldurilea;a c]nd dansezi?” S< Nu am nicio idee. Nu suntdansatoare, dar am crescut într-ocultură bazat[ pe dans. KC< Se vede c[-\i place foarte mults[ dansezi.S< Da. Am un mare respect pentrudans ;i sunt fascinat[ de el. Dansuleste cu adev[rat un alt univers. KC< Mul\i cititori doresc s[ ;tie cumte men\ii `n form[.S< ~nainte nu eram preocupat[ delocde fitness. Consideram sufcient[mi;carea pe care o f[ceam ̀ n timpulconcertelor.

Dar acum aceasta nu mai esuficient[, a;a c[ am `nceput s[ fac;edin\e de fitness c]t de des pot –aerobic ;i alte exerci\ii pentru bra\e,abdomen ;i picioare.

:i desigur, `ncerc s[ am grij[ cem[n]nc, de;i sunt dependent[ deciocolat[. Este singura meadependen\[.

Shakira despre carier[, operele de caritate ;i c[s[torie

10 Informa\ia zilei Miercuri 23 decembrie 2009Fitness

Sport ;i bun[ dispozi\ieprin dans

Este necesar s[ g[se;ti omodalitate mai simpl[ ;i maicomod[ de a sl[bi sau de a temen\ine `n form[. Noi `\ipropunem dansul. Pe lâng[exerci\iile fizice pe care le po\i faceacas[, o variant[ bun[ de a scăpade kilogramele ̀ n plus este dansul.Tot ce `\i trebuie este muzica ;ispa\iul `n care s[ te desf[;ori.

Pentru a elimina kilogramele,activit[\ile cardio-vasculare suntesen\iale. Acestea sunt cele care`\i solicit[ ̀ ntreg corpul ;i m[rescritmul cardiac.

Motivul pentru care exerci\iilecardiovasculare sunt at]t deeficiente pentru a slabi ;i a nep[stra s[n[tatea este acela c[oblig[ organismul s[ consume dinrezervele de gr[sime.

Muzica te binedispune

Pentru ca un dans s[ fieconsiderat exerci\iu cardio-

vascular, este necesar ca mi;căriles[ fie “legate”, f[r[ pauze mari, ;is[ solicite suficient de mult corpulpentru a determina cre;terearitmului cardiac.

Printre beneficiile dansului senumăr[ reducerea stresului,cre;terea rezisten\ei fizice la efort,un nivel mai ridicat de energie,tonifierea muscular[ ;i`mbun[t[\irea coordon[riimi;c[rilor, sc[derea riscului deapari\ie a problemelorcardiovasculare, sc[dereatensiunii arteriale.

Starea ta emo\ional[ are dec]știgat de asemenea, muzica tebinedispune, iar mi;careacontribuie la eliminarea toxinelor.Eficien\a unui dans este dat[ dec]teva reguli esen\iale. Un danshaotic te obose;te repede, dar f[r[a include constant mi;c[rile celucreaz[ grupele musculare care teintereseaz[

V. S.

Mergi alert pentru a sl[biMersul alert este

considerat un exerci\iu deaerobic extrem de eficient.Num[rul caloriilor arse ;ikilogramele pierdute suntacelea;i ca ;i `n urmajoggingului.

De;i beneficiile de pe urmamersului alert, ̀ n for\[, sunt multe,efortul este indiscutabil mai mic.

~n timpul unei astfel de“plimb[ri”, viteza de deplasare estede 7- 10 kilometri pe or[. Se poateacoperi o distan\[ de 1,6 kilometri`n 10 p]n[ la 13,6 minute.

Speciali;tii sunt de p[rerecă se ard de dou[ ori maimulte calorii cu ajutorulacestui program dec]t s-arpierde `n cazul uneiplimb[ri obi;nuite,datorit[ faptului c[ seacoper[ o distan\[ maimare, ̀ n acela;i interval detimp.~n plus, mersul alert

tonific[ mu;chii fesieri, aicoapselor, ;oldurilor,umerilor, abdomenului ;ipe cei superiori ai spatelui.

Reguli de urmat

Rezultatele se v[d `n 6-8s[pt[mâni, dac[ ai una

p]n[ la trei astfel deplimb[ri pes[pt[m]nă. Fiecare“;edin\[“ trebuie s[dureze `ntre 20-60 deminute. Cei care `;idoresc cu disperare s[scape de surplusul dekilograme ar trebui s[aib[ 4-5 “;edințe” demers alert pes[pt[m]n[.

Exist[, totu;i,c]teva reguli de urmat,pentru ca rezultatul s[fie cel a;teptat. |inecapul drept ;i centrat`ntre umeri.

|ine b[rbia sus ;iprive;te ̀ nainte. Trageumerii spre spate, `njos.

Nu-i l[sa s[ se coco;eze `n fa\ă;i nici s[ ajung[ p]n[ `n dreptulurechilor. Pieptul trebuie s[ stea `nmod natural `nainte.

Mi;c[ bra\ele ̀ n fa\[ ;i ̀ n spate,nu prea departe de trup. ~n acest tipde exerci\iu, picioarele trebuie s[

urmeze mi;carea bra\elor.Misc[-\i șoldurile `ntr-un mod

pu\in “exagerat”. Folose;te-le ̀ n a;a fel ̀ nc]t s[ te

propulseze ̀ nainte, pentru un mersalert.

V. Shibata

Informa\ia zilei 11Miercuri 23 decembrie 2009 Diet[

Cu siguran\[ a\i auzit c[bananele `ngra;[ ;i nu esterecomandat s] fie consumate `ntimpul curelor de sl[bire.

Ei bine, contrar acesteiconcep\ii, bananele de fapt nu

`ngra;[. Fructe s[race ̀ n gr[simi,bananele sunt s[\ioase ;ichiar indicate a ficonsumate `n timpuldietei. De exemplu, o banan[

de m[rime medie con\inenumai 95 de calorii ;i un

singur gram de gr[sime.Consumat[ mai crud[,

banana este mai bogat[ `namidon. Astfel, se diger[ mult mai lent;i \ine de foame pentru maimult[ vreme.

Bananele coapte auamidonul transformat `nglucoz[ ;i fructoz[ ;iglucidele se diger[ foarterapid. Astfel, ̀ n timpul curelor

de sl[bire, prima gustare depeste zi ar putea s[ fie chiaro banan[.

Marius Pop

Cauzele `ngr[;[rii `n sezonul rece

Apari\ia sezonului rece ;ischimbarea orei pot s[ neinfluen\eze `n mod directorganismul. F[r[ ca m[car s[ ned[m seama ce se `nt]mpl[, putemfoarte u;or s[ ne trezim cu c]tevakilograme `n plus.

Regimul alimentar ;i sport

Pentru a evita `ngr[;area,speciali;tii ne ofer[ c]teva sfaturide care putem \ine u;or cont.Aten\ia trebuie s[ o `ndrept[m `nprimul r]nd spre diet[. Apoi, de;iafar[ este frig, s[ nu uit[m s[ facemmi;care ;i, nu `n ultimul r]nd, s[dormim c]t este necesar, adic[ ;apte

ore pe noapte. ~n sezonul rece, dup[o zi de munc[, suntem tentate s[ajungem acas[, s[ m]nc[m pes[turate ;i apoi s[ ne b[g[m `n patla somn. Nimic mai eronat! Astfelreu;im s[ ne ̀ ngr[;[m rapid ;i s[ ne`ntreb[m cum de, cu o singur[ mas[servit[ pe zi, kilogramele continu[s[ se depun[ pe ici pe colo pe corpulnostru. S[ nu uit[m c[ a sl[bi estefoarte greu. A;a c[ mai bine s[evit[m `ngr[;area dec]t s[ nechinuim apoi, la prim[var[, s[ d[mjos kilogramele ̀ n plus. Iarna, c]ndafar[ se ̀ ntunec[ devreme, creierulnostru produce mai mult[melatonin[, care ne produce stareade somnolen\[. Astfel, suntem

tentate s[ m]nc[m ;i s[ dormim.

~ncarc[-te cu energie!

Pentru a evita `ngr[;area, esteclar c[ avem nevoie de mult maimult[ energie. Asta nu ̀ nseamn[ c[energia se ob\ine din mult[m]ncare. M]nc]nd prea mult,organismul nostru depoziteaz[caloriile `n exces, rezultatulv[z]ndu-se pe c]ntar. Astfel,recomandat este s[ adopt[m `nsezonul rece un regim alimentarcorect ;i s[ facem sport. Iarna miculdejun trebuie s[ fie format dincereale integrale ;i multe fructe.

Ioana V.

Ai sim\it m[car o dat[ c[ vreis[ m[n]nci ceva dulce ;i c]nd te-aipus pe m]ncat dulciuri nu te-ai maiputut opri? ~nseamn[ c[ ai nevoiede ajutor la capitolul st[p]nireapoelor.

Dup[ dulce m[n]nc[s[rat

~\i oferim `n cele ce urmeaz[c]teva sfaturi ̀ n materie de p[c[lirea poelor.

Atunci c]nd sim\i nevoia deceva dulce e bine s[ ;i m[n]nci, f[r[a abuza totu;i. Trebuie s[ terminicu ceva s[rat, acest lucru limit]ndu-

\i cantitatea de dulce. De exemplu,c]nd vrei ceva dulce m[n]nc[ opar[. Acest fruct ̀ \i ofer[ glucide ̀ ncantit[\i rezonabile, `ndeosebifructoz[. Dup[ ce ai m]ncat param[n]nc[ o buc[\ic[ de br]nz[s[rat[.

Consum[ fructe proaspete

Dulciurile ridic[ foarte repedeglicemia, adic[ nivelul de zah[r `ns]nge. ~n acela;i timp, gr[simile auun aport foarte mare de gr[simi.Consum]nd multe dulciuri ;ialimente bogate `n gr[sime, nu

facem altcevadec]t s[ ne `ngr[-;[m rapid. Dorin\ade a m]nca dulciurieste greu de st[p]nit. Nutri\ioni;tii ne recomand[ consu-mul fructelor proaspete.Fiind sezonul rece,avem de undealege `n materiede citrice. Porto-calele, grape-fruitul, clemen-tinele sau l[m]ile pot ficonsumate fie proaspete,fie sub form[ de suc.

Marius V.

Faci cur[ de sl[bire ;i crezi c[prin `nfometare vei reu;i s[ daijos rapid kilogramele ̀ n plus? Esteun lucru gre;it.

~n orice diet[ trebuie s[respect\i cele trei mese principalede peste zi ;i s[ ai parte ;i de dou[gust[ri.

Principala mas[ a zilei estemicul dejun. Peste aceast[ mas[nu trebuie s[ sari orice ar fi.Conform studiilor, persoanelecare iau micul dejun au ratametabolic[ de 3,4 ori mai mare ̀ ncompara\ie cu cele care sar pestemicul dejun.

Nu uita faptul c[ acele caloriidin alimentele consumate `ncursul dimine\ii sunt arse multmai u;or pe timpul zilei ;i nustric[ deloc la siluet[.

Hrana de la micul dejuncontribuie la un control mai bunal greut[\ii. Neglij]nd micul dejunvom avea parte de ame\eli,tulbur[ri de echilibru ;i devedere. 

Ioana Pop

Micul dejun are unrol important

`n cura de sl[bire

Bananele nu `ngra;[

~nva\[ s[ `\i st[p]ne;tipoftele culinare

12 Informa\ia zilei Miercuri 23 decembrie 2009Accesorii

E;arfe, ;aluri ;i fularepentru o iarn[ mai

c[lduroas[

M[nu;ile,cel mai ;ic accesoriu

de iarn[

Sezonul rece a venit , iarprintre accesoriile ce nu trebuies[ l ipseasc[ din garderobaniciunei femei sunt fularele ;ie;arfele. De;i pentru unii suntdetalii, acestea au un rol foarteimportant ̀ n fiecare \inut[, fiindnu numai practice, ci ;i estetice.

Un ;al sau o e;arf[, pe l]ng[faptul c[ `\i va \ine de cald, `\ipoate pune `n valoare \inuta saupoate fi o pat[ de culoare acolounde este nevoie.

Anul acesta se poart[ foartemult pielea ;i hainele cu influen\[rock ;i punk, iar acestevestimenta\ii nu pot fiaccesorizate dec]t cu un fular `nacela;i stil. Roberto Cavalli nepropune pentru a ne puteacompleta \inuta un fular negrucu capse, ideal pentru persoanele

al c[ror stil vestimentar tindespre rock, dar care poate fi asortat;i cu o \inut[ mai “cuminte”, dar;ic.

Alexander McQueen, totalopus lui Cavalli, de;i opteaz[pentru aceea;i nonculoare, nepropune un fular cro;etat, care s[pun[ `n eviden\[ feminitatea ;irafinamentul celei care `l poart[.

Casa de mod[ Aubin andWills creeaz[ fulare ingenioase ;ivesel colorate, cu dublu rol,av]nd ni;te buzunare aplicatecare se pot folosi pe post dem[nu;i.

Imprimeurile fiind la marec[utare `n acest an, casele demod[ au realizat \ inute ;iaccesorii cu imprimeuri variate.

Jonathan Saunders s-a jucat culinii curbe `n culori neon pe oe;arf[ neagr[, Dolce & Gabbanaopteaz[ pentru un sti l maidecorativ, folosind motivegeometrice care se repet[, Issaalege animal printul pentru a seeviden\ia, iar Missoni, TaraMatthews, Burberry ;i DKNYfolosesc imprimeurile cu dungi`n diverse culori sau sub formacontrastului alb-negru.

Pe l]ng[ fularele ;i e;arfeledin materiale finu\e, precumangora, tricot sub\ire, bumbac ;im[tase, anul acesta se poart[foarte mult e;arfele ;i ;alurile dintricot gros sau l]n[, lucratemanual sau industrial, dar care s[aib[ aspect pufos, s[ fie masive.

Primii fulgi de z[pad[ v-au prins cu m]iniledescoperite? Scoate\i rapiddin garderob[ cel mai ;icaccesoriu de iarn[ -m[nu;ile.

De c]teva sezoane bune,m[nu;ile au devenit unaccesoriu foarte trendy pentrusezonul rece, av]nd puterea s[trasforme o \inut[ banal[ `ntr-una plin[ de farmec.

Se poart[ variantele foartelungi p]n[ la cot, fie c[ sunt dinpiele sau tricotate. Ba mai mult,Louis Vuitton a f[cut furorisezonul acesta cu m[nu;ilelungi f[r[ degete, `n culorineon. Chanel ; i-aaccesorizat manechinelecu m[nu;i scurte dinpiele, gen biker, tot f[r[degete.

Indiferent de stilulpe care `l prefera\i,exist[ variantepotrivite pentrutoat[ lumea ;imereu la mod[.Sarah JessicaParker este o`mp[ti-mit[ am[-nu;i-lorlungiretro, at]tde piele, c]t;i dindantel[.

Fergie alege stilul rock glam, cum[nu;i din piele cu aplica\ii, fiec[ sunt scurte sau lungi.

Drew Barrymore a surprinssezonul acesta printr-un look lacare au contribuit ;i m[nu;ilescurte f[r[ degete din piele.

Lady Gaga este f[r[ `ndoial[diva m[nu;ilor anul acesta. S[

nu uit[m de actorii din serialul“Gossip Girl”, Leighton

Meester ;i Ed Westwick, carenu pot ie;i la plimbare f[r[

m[nu;i perfect asortate.

Informa\ia zilei 13Miercuri 23 decembrie 2009 Frumuse\e

F[r[ ondulatoare - o pilul[ne va `ncre\i p[rul

Moment istoric `n industria defrumuse\e - oamenii de ;tiin\[ audescoperit gena p[rului cre\ ;i suntpe cale s[ lanseze o pilul[ care va`ndrepta sau ̀ ncre\i definitiv p[rul,dup[ caz.

Preg[ti\i-v[ a;adar, eraondulatoarelor ;i a pl[cii de `ntinsp[rul se apropie de sf]r;it.

Dup[ ce au descoperit genaminune, oamenii de ;tiin\[australieni sper[ ca ̀ n scurt timp s[creeze o pilul[ care, odat[administrat[, va transformapodoaba capilar[ dup[ dorin\a ;ibunul plac al posesoarei. ~n plus, ei

spun c[ datorit[ acestei descoperiripe viitor se vor putea face predic\iicu privire la p[rul pe care ̀ l vor aveabebelu;ii, `nainte de a se na;te.

Potrivit cercet[torilor de laInstitutul de cercetare medical[ dinQueensland, tricohialina este genaresponsabil[ cu arhitectura p[ruluiunei persoane, ea fiind cea caredicteaz[ dac[ avem bucle sau p[rul`ntins.

P]n[ `n prezent, s-a crezut c[tricohialina influen\eaz[ doaractivitatea foliculilor pilo;i, `ns[ultimele studii arat[ c[ varia\iile pecare le prezint[ determin[ formap[rului.

~n aceste condi\ii, speciali;tiisper[ ca `n scurt timp s[ poat[dezvolta un tratament care s[ nescape de tratamentele mult preaagresive, cum ar fi folosirea pl[ciipentru `ntins, a ondulatorului ;i asolu\iilor de permanentare.

~n momentul de fa\[, prinmanipularea acestei gene,cercet[torii nu au ob\inuttransformarea semnificativ[ afirului de p[r, singurul efect fiindacela de a-l `ndrepta, respectiv`ncre\i, mai tare dec]t este.

Statisticile arat[ c[ 45% dintreeuropeni au p[rul `ntins, 40% `l auondulat, iar 15% `l au cre\.

Tu \ii cont de sfaturile mamei?Probabil ;i tu ai fost b[tut[ la

cap toat[ copil[ria cu ce e bine s[faci, ce nu, cum s[ te compor\i ;i ceanume s[ spui ̀ n diferite momente.S[ nu-\i fie mare mirarea dac[ ;iacum te `nt]lne;ti cu aceste situa\ii;i e;ti nevoit[ s[ spui “aveadreptate”. C[ \i-ai ascultat sau nup[rin\ii, iat[ sfaturile de care trebuias[ \ii cont cu sfin\enie<

S[ \ii spatele drept:tiu mamele ce spun. Spatele

drept ̀ \i garanteaz[ succesul at]t peplan personal, c]t ;i profesional ;idenot[ `ncredere ;i atitudine. ~nplus, o postur[ incorect[ poate aveaconsecin\e nepl[cute asupra calit[\iivie\ii, `ntruc]t spatele este cel caresus\ine `ntregul corp. Av]nd `nvedere c[ 1 din 4 oameni sufer[ dedureri de spate, se pare c[ preapu\ini dintre noi ;i-au ascultatmamele `n copil[rie.

S[ m[n]nciOrice mam[ s-a luptat la un

moment dat cu copilul s[u pe tema

alimenta\iei. Copil[ria ;iadolescen\a sunt cele maivulnerabile perioade din via\a unuiom din acest punct de vedere,`ntruc]t atunci apar cele mai multeprobleme – alimenta\ie nes[n[toas[(mai ales fast-food), tulbur[riizvor]te din obsesia pentru un corpperfect (bulimie, anorexie), s[ritulpeste mese, consumul de alcool ;itutun etc. Din p[cate, toate acesteobiceiuri au efecte pe termen lung;i pot s[ dea na;tere la probleme des[n[tate serioase.

S[ faci mi;careNu exist[ mame care s[ `;i

`ndemne copiii s[ stea nemi;ca\i ̀ ncas[ toat[ ziua. Din contr[, p[rin\iiau de obicei tendin\a s[ ̀ ;i ̀ ndreptecopiii spre o activitate sportiv[ gen`not, dans, tenis, fotbal, luptemar\iale. Cine e de vin[ c[ toateacestea sunt abandonate la unmoment dat? Cu siguran\[ numama. La o anumit[ v]rst[ tot ai s[te treze;ti c[ te-ai cam ̀ ngr[;at ;i c[trebuie s[ faci mi;care.

S[ nu umbli cu spatele golCine nu a l[sat pe locul doi

s[n[tatea pentru un look modern ;isexy? Cu siguran\[ persoanele carenu sufer[ acum de boli de rinichi,reumatice sau genitale. Restul ;i-audeclan;at cu siguran\[ osensibilitate la frig.

Nicio problem[, ̀ ntruc]t modaacestui sezon \ine cu friguro;ii< sepoart[ puloverele lungi, fularelesupradimensionate ;i c[ciuliletricotate.

Iar spatele nu mai are cum s[ fiegol iarna aceasta, `ntruc]t body-urile sunt din nou pe val.

S[ te speli pe m]ini ̀ naintede fiecare mas[

Un `ndemn care merit[ s[ fieluat `n seam[, mai ales `n sezonulrece, c]nd sp[latul pe m]ini joac[un rol protector ̀ mpotriva r[celilor;i a gripei. Iar frecven\a poate fi ;imai mare, mai ales dup[ contactulcu mai multe persoane sau cu locuriaglomerate.

Persoanele cu degetescurte au sim\ul tactil

mai dezvoltat

Oamenii de ;tiin\[ afirm[ c[ artrebui s[ ne sim\im norocoasedac[ avem degetele scurte, pentruc[ acest lucru `nseamn[ c[ avemun sim\ tactil mult mai dezvoltat.

De;i exist[ diferen\e vizibile`ntre forma m]inilor noastre,exper\ii antropologi au stabilit c[`n general b[rba\ii au degetele mailungi dec]t femeile. Iat[ de ceacestea din urm[ sunt maipreten\ioase c]nd vine vorbadespre suprafe\e, sunt maisensibile la atingere ;i le place s[pun[ m]na peste tot.

“Se ;tia de mult[ vreme c[ uniioameni au sim\ul tactil maidezvoltat dec]t al\ii, `ns[explica\ia a r[mas un mister p]n[acum”, a explicat DanielGoldreich, unul dintre autoriistudiului derulat la UniversitateaMcMaster din Ontario, studiu `nurma c[ruia s-a ajuns la aceast[concluzie. “Descoperirea noastr[arat[ c[ un factor important `ndeterminarea sim\ului tactil estedimensiunea degetelor”, a maiad[ugat acesta.

14 Informa\ia zilei Miercuri 23 decembrie 2009Cuplu

TEST - Dragoste pentru o zi sau pentrutotdeauna? Perioada s[rb[torilor este una

extrem de stresant[. De multe ori`ncerc[m s[ mul\umim pe toat[lumea, s[ ne `nt]lnim cu rudele ;is[ petrecem c]t mai mult timp cucei dragi, `ns[ ne neglij[mpartenerul. Dac[ nu e;ti atent[,stresul poate duce la `ndep[rtarearomantismului din rela\ie. Nu enevoie dec]t de c]teva trucuriingenioase pentru a r[m]neaproape de iubitul t[u ̀ n acest sezonnebun. Folose;te-le, iar noapteadintre ani v[ va prinde ;i mai`ndr[gosti\i.

Nu ve\i fi `mpreun[ `n noapteade Ajun? Alege\i o zi ̀ n care s[ face\iun “mini Cr[ciun”. Prepar[ o cin[delicioas[, deschide o sticl[ de vin,face\i schimb de cadouri. Aceast[petrecere intim[ va fi mult maispecial[ dec]t o petrecere cu ocamer[ plin[ de oameni. Ajut[-l s[fac[ cump[r[turile. Nu to\i b[rba\iise pricep s[ cumpere cadouri.Salveaz[-l din aceast[ provocaredificil[ ;i nu numai c[ `\i va firecunosc[tor, dar ve\i avea ;i maimult timp `mpreun[. Trage-l de oparte la petrecere ;i face\i un toastal vostru. Un moment lini;tit `nmijlocul agita\iei v[ poate ajuta s[v[ reconecta\i dup[ ce am]ndoi v-a\i `mp[r\it `n toate direc\iile `ntreprieteni ;i rudenii.

Laura Micovschi

De multe ori, diferen\ele dintreb[rba\i ;i femei sunt dramatice, iarmultor femei le este greu s[`n\eleag[ ce `;i doresc de faptb[rba\ii. Totu;i, cei care cunoscdetalii despre acest lucru vor reu;i`n arta seduc\iei.

Majoritatea b[rba\ilor au nevoiede o privire sau de un z]mbet.Bărba\ii inteligen\i nu vor faceprimul pas f[r[ a primi semnaleletrimise de femei, deoarece suntm]ndri ;i astfel vulnerabili ;i se vorg]ndi de 10 ori `nainte la ceea ce `iva a;tepta mai t]rziu. Dac[ ̀ \i placeun b[rbat, `ncurajeaz[-l, arat[-i c[e;ti interesat[. Dac[ vrei s[ \i sez]mbeasc[, z]mbe;te prima. Dac[vrei s[ prime;ti dragoste, ofer[dragoste. De asemenea, nu uita c[b[rba\ii au nevoie de sex. O femeie`ntotdeauna viseaz[ c[ un b[rbat vafi prins frumuse\ea sufletului ei,mintea ascu\it[ ;i deprinderile sale.De fapt, un b[rbat se va apropia deo femeie ascult]nd doar de libido-ul s[u. Sexualitatea ;i șarmul ̀ i atragpe b[rba\i. Astfel, pot fi u;ormanipula\i. Nu uita c[ este un joc;i nu trebuie s[ iei totul `n serios!

Laura M.

Sunte\i un flutura; care zboar[din floare ̀ n floare sau o Juliet[ care`l a;teapt[ pe al s[u Romeo? Testulde mai jos v[ poate ajuta s[ afla\ir[spunsul.

1. V[ `nt]lni\i cu o persoan[ desex opus<A. Dori\i s[ v[ confirma\i legendaraputere de seduc\ie>B. A;a vrea persoana respectiv[>C. Sunte\i foarte `ndr[gostit/[ deacea persoan[.

2. ~n dragoste deviza dumnea-voastr[ este<A. Dragostea este mai puternic[dec]t moartea>B. Pierzi unul/una, dar g[se;ti zece>C. Je t’aime, moi non plus! (n.r. Teiubesc, dar totu;i nu!).

3. Erotic rimeaz[ cu<A. Magic ;i fermec[tor>B. Angelic ;i poetic>C. Exotic ;i muzical.

4. A r[m]ne fidel celui/celei pecare `l/o iube;ti `nseamn[<A. Un mijloc sigur de a evitamaladiile cu transmitere sexual[>B. O plictiseal[ de moarte>C. O dovad[ de dragoste.

5. V[ intereseaz[ o anumit[persoan[ de sex opus, dar ;ti\i c[are pe cineva. Ce face\i?A. ~i respecta\i povestea de dragoste;i o uita\i>B. Continua\i s[ o iubi\i `n secret,f[r[ speran\[>C. ~ncepe\i imediat o “lupt[“ pentrua o seduce.

6. Ce `nseamn[ pentru dumnea-voastr[ o rela\ie sexual[ reu;it[?A. O dorin\[ arz[toare ce trebuieurgent satisf[cut[>

B. Leg[tura dintre tine ;i cel/cea pecare `l/o iubi\i>C. O rela\ie mai degrab[ cerebral[dec]t fizic[.

7. A “colec\iona” parteneri `n-seamn[<A. Opusul adev[ratei iubiri>B. Un joc extrem de distractiv>C. O petrecere a timpului ca oricarealta.

8. Care este filmul dumneavoastrăpreferat?A. “Basic instinct”, cu Sharon Stone;i Michael Douglas>B. “Somersby”, cu Jodie Foster ;iRichard Gere>C. “Propunere indecent[“, cu DemiMoore ;i Robert Redford.

9. M[rturisi\i deschis, fanteziadumneavoastr[ favorit[ este<A. Tu, el/ea, Vene\ia, canalele ;igondolele>B. S[ v[ `nt]lni\i cu cel mai bunprieten al persoanei iubite f[r[ ca eas[ ;tie>C. V[ implor[ s[ `l/o iube;ti, dar`l/o “fierbe\i”.

10. Ce anume v[ impresioneaz[cel mai mult?A. Raporturile de for\[, conflictele,disputele ;i `mp[c[rile>B. “V]n[toarea”, seducerea,preludiile, cuceririle amoroase>C. Leg[turile ce se `nt[resc,complicitatea ce se creeaz[ `ntreparteneri.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10A Y X Y Z X Y X Y X ZB Z Y X Y Z X Y X Y YC X Z Z X Y Z Z Z Z X

Interpretarea rezultatelor

Majoritatea XF[r[ `ndoial[, face\i parte din

categoria “dragoste pentrutotdeauna”. Idealuldumneavoastr[ă se apropie deabsolut. C]nd era\i mic([), adora\ipove;tile cu z]ne ;i cu prin\i, maiales sf[r;itul acestora< “au tr[itferici\i p]n[ la ad]nci b[tr]ne\i...”.:i ast[zi crede\i `n ele. Visa\i la odragoste total[ ;i reciproc[, odragoste romantic[. Nu v[ risipi\isentimentele pentru o leg[tur[oarecare, cu at]t mai pu\in pentruo dorin\[ pasager[. Aten\ie `ns[ ladecep\iile sentimentale!

Majoritatea YNu are niciun rost s[ nega\i<

sunte\i “dragostea de-o zi”. Cu c]tdureaz[ mai mult lucrurile, cu at]tv[ plictisi\i mai tare. V[ place s[repera\i “prada”, pe care ;ti\i s[ oaduce\i la bunul dumneavoastr[plac. Dac[ rezist[, dubla\i eforturile.Bietele persoane de sex opus! Iubi\i;i dori\i o persoan[ p]n[ v[ cade ̀ nbra\e, dar, o dat[ ce s-a `ndr[gostit,nu v[ mai intereseaz[. Securitateaafectiv[ nu v[ atrage, dimpotriv[.Ave\i o inim[ de colec\ionar...

Majoritatea ZSunte\i “dragostea tortur[“. Cu

c]t este mai complicat totul, cu at]tv[ place mai mult. V[ angaja\i ̀ ntr-o nou[ iubire ca ̀ ntr-o lupt[ ̀ n caretotul este permis. Nu v[ dezv[lui\iniciodat[ complet jocul< mister totalasupra sentimentelordumneavoastr[. Latura cerebral[domin[ sim\urile ;i inima.Partenerul trebuie s[ apreciezeneprev[zutul. Oferi\i azi ceea cepute\i lua `napoi m]ine. ~n oricecaz, nu ave\i o via\[ plictisitoare...

Nicole Teodorescu

Un Cr[ciun fericit`n rela\ia de cuplu

Dac[ vrei s[ \i se z]mbeasc[,z]mbe;te prima!

Informa\ia zilei 15Miercuri 23 decembrie 2009 Carier[

Uime;te-\i parteneriicu o prezentare “ca la carte”

A sosit momentul mult a;teptat,ziua `n care ;efii `n sf]r;it au datdovad[ de `ncredere ;i \i-au`ncredin\at una din cele maiimportante prezent[ri pentrupartenerii firmei. Ei bine, ;i acum cee de f[cut? Trebuie s[ faciprezentarea, s[ te preg[te;ti pentrua o sus\ine ;i, ce e mai important,s[ la;i o impresie mai mult dec]tpl[cut[ partenerilor.

Preg[te;te-te din timpAlege modul de prezentare -

slide-uri, grafice, tabele etc. - ;irealizeaz[ planul, dup[ carepreg[te;te-te bine la partea deteorie. Dac[ ai stabilit subiectulprezent[rii, cel mai important e s[te documentezi. Apoi po\i `ncepemunca la proiect, dup[ care s[ teg]nde;ti la forma `n care `l veiprezenta. Aici po\i opta pentruslide-uri, video sau orice alt[metod[ la ̀ ndem]na ta. Dac[ e gataproiectul ;i prezentarea, po\i s[ o`mbog[\e;ti cu tot felul de ilustra\ii(asta dac[ permite naturaprezent[rii ;i desigur subiectul).To\i ace;ti pa;i trebuie s[-i faci din

timp pentru a nu te trezi cu muncaadunat[ ;i timpul scurs, iar apoi s[te gr[be;ti s[ termini prezentarea.

Alege \inuta potrivit[Dac[ partea teoretic[ e gata, nu

`\i mai r[m]ne dec]t s[ te preg[te;ti“fizic” pentru marea prezentare. ~nprimul r]nd trebuie s[ te asiguri deexisten\a dot[rii tehnice necesare<videoproiector, laptop, prezentareape CD ;i memorystick (suntrecomandabile ambele pentru

siguran\[), locuri confortabilepentru cei pentru care prezin\i,consumabile (b[uturi r[coritoare,s[r[\ele etc.) ;i desigur mapele deprezentare. De mape vei avea nevoiepentru ca partenerii s[ ̀ n\eleag[ maiu;or ceea ce prezin\i ;i pentru a nul[sa semne de `ntrebare. Nu `nultimul r]nd, trebuie s[ fii foarteatent[ ;i la alegerea \inutei. Nutrebuie s[ `mbraci haine nici preaprovocatoare, dar nici exagerat desobre. ~ntotdeauna exist[ o cale demijloc.

Cea mai potrivit[ \inut[ e uncostum cu pantaloni, c[ma;[ ;isacou ori, `n loc de pantaloni, fust[p]n[ sub genunchi (dar nu mailung[), o c[ma;[ ;i sacou.

Ai grij[ la alegerea c[m[;ii, s[ opo\i purta ;i f[r[ sacou, cu altecuvinte s[ nu fie prea decoltat[ sautransparent[. De obicei se poart[p[rul prins ori, dac[ e mai scurt,l[sat liber. E bine s[ ai fa\a la vederedeoarece `\i ies `n evidenț[tr[s[turile, gesturile ;i mimica -elemente esen\iale la formarea uneiimpresiii bune.

G. Pu;ca;iu

Cum s[ te preg[te;ti pentru testele derecrutare?

Prima zi delucru

Foarte multe companii, `nmomentul angaj[rii, ̀ ;i selecteaz[viitorul personal folosind a;a-numitele teste de recrutare. Acesteteste sunt concepute de speciali;ti`n resurse umane ;i cuprindmodalit[\i de testare foarte stricte`n vederea g[sirii celor maipotrivi\i angaja\i. Testele nu suntdificile, `ns[ pun mintea lacontribu\ie, astfel ̀ nc]t nu gradulde dificultate este obstacolulprincipal, ci puterea deconcentrare.

Dac[ `\i dore;ti foarte multjobul pentru care candidezi,trebuie s[ te preg[te;ti foarte binepentru testul de selec\ie, astfel`nc]t s[ nu la;i semne de ̀ ntrebare`n urma ta, iar pozi\ia ta fa\[ deangajatori s[ fie clar[. Principalelesfaturi de care ar fi bine s[ \ine\icont sunt< `n func\ie de profilulcompaniei, domeniul `n careactiveaz[ ;i pozi\ia pentru care

opta\i `n cadrul ei e bine s[ v[documenta\i ;i s[ ave\i - sau dac[nu, s[ ob\ine\i c]t de cur]nd -minimele cuno;tin\e. Aceste testede recrutare pun mare accent ;i pecultura general[ a candidatului,desigur pe l]ng[ cuno;tin\ele debaz[ din domeniu.

E recomandabil de asemeneas[ exersa\i s[ lucra\i `n MicrosoOffice (mai ales Word, Excel ;iPowerPoint) ;i alte programe decare a\i auzit c[ se folosesc `ncadrul firmei.

Un ultim sfat ar fi s[ exersa\i;i limba str[in[ `nv[\at[ `n ;coal[ori, dac[ e cazul, s[ `ncepe\i s[studia\i engleza ori germana (fiindcele mai cerute limbi la noi `njude\). Mai nou, firmele careaplic[ testele ca metod[ derecrutare au cerin\e minime deoperare PC ;i cunoa;terea uneilimbi str[ine.

Gabriela P.

Ai ajuns ̀ ntr-un loc absolut noupentru tine, nu cuno;ti aproape penimeni ;i nu ;tii cum s[ spargighea\a? Ei bine, exist[ c]tevametode prin care po\i intra ̀ n noulcolectiv f[r[ a l[sa o impresienepl[cut[ despre persoana ta.

Fii natural[, nu `ncerca s[-\icreezi o imagine “perfect[“, pentruca mai t]rziu s[ nu dezam[ge;ti penimeni. Nu exagera ;i nu s[ri latoat[ lumea cu textul< “Bun[, suntMaria, tu cine e;ti!?!” Ar puteap[rea exagerat ;i, mai r[u,pref[c[torie. Caut[ subiectecomune cu c]\iva colegi, va fi multmai u;or `n urm[toarele zile s[comunici, at]t cu ei, c]t ;i cu ceilal\i.Sub nicio form[ nu debuta cu celemai noi b]rfe, indiferent de cinesau ce ar fi vorba. Niciodat[ nu se;tie cine pe cine cunoa;te ;i poate`ntoarce roata. Stabile;te rela\iilepas cu pas, fii dr[gu\[ ;i vei vedeac[ d[ roade.

G.P.