228497886 Cancer Mamar Cazuri Copy

8/11/2019 228497886 Cancer Mamar Cazuri Copy

1/97

LUCRARE DE DIPLOM

COORDONATOR,

ABSOLVENT,

2012


2/97

CANCERUL MAMAR

2


3/97

CUPRINS

I.PARTEA GENERAL

I.1.INTRODUCERE/pg.I.2.DEFINIIE/pg.I.3.ELEMENTE DE ANATOMIE/pg.I.4.EPIDEMIOLOGIE/pg.I..FACTORI DE RISC/pg.I.!.PATOGENE"A/pg.I.#.SIMPTOME $I SEMNE INIIALE/pg.I.%.DIAGNOSTIC CLINIC/pg.I.&.DIAGNOSTIC PARACLINIC/pg.I.10.DIAGNOSTIC STADIAL/pg.I.11.DIAGNOSTIC DIFERENIAL/pg.I.12.EVOLUIE $I COMPLICAII/pg.I.13.DEPISTAREA PRECOCE $I SCREENING'UL (NCANCERUL MAMAR/pg.I.14.TRATAMENT/pg.I.1.PROGNOSTIC/pg.

II.PARTEA PERSONAL

II.1. (NGRI)IRI ACORDATE PACIENTELOR CU CANCERMAMAR/pgII.2.CA"URI CLINICE/pg.II.3.CONCLU"II/pg.

BIBLIOGRAFIE

I.1.INTRODUCERE

3


4/97

Cancerul snului continu s fie o problem de mare actualitate

n oncologie deoarece pe de o parte frecvena mbolnavirilor prin

aceasta localizare se menine la un nivel foarte ridicat, iar pe de alt

parte evoluia este grav mai ales n stadiile avansate. n plus, au

aparut modaliti de reducere a mortalitii, screening-ul mamar

permind descoperirea bolii nainte de a avea manifestri clinice sau

n stadii putin avansate, situaii n care procentul de vindecri este

foarte ridicat. n ultimii ani in S.U.. mortalitatea prin cancer mamars-a redus cu peste !!" prin aplicarea corect a metodelor de

depistare #i n acela#i timp costul tratamentelor s-a redus. $a noi n

ar situaia cancerului mamar poate fi considerat dramatic dac

avem n vedere ca mai mult de %umatate din bolnave sunt

diagnosticate n stadii avansate #i prin urmare costurile terapeutice

sunt ridicate iar rezultatele mai puin bune. cest semnal de alarm

ne ndrepte#te s susinem elaborarea unui program de prevenie #i

depistare pentru cancerul glandei mamare.

I.2.DEFINIIE

4


5/97

Cancerul mamar este o proliferare malign a celulelor epiteliale

ce delimiteaz ductele galactofore sau lobulii snului. &oala se

caracterizeaz printr-o evoluie cu variabilitate e'trem de mare de la

o pacient la alta. re de cele mai multe ori o evoluie local care

poate dura civa ani, tumora putnd avea diametrul de mai puin de

! cm. cest interval de timp este foarte preios deoarece diagnosticul

tumorii n aceasta perioad acord #anse ma'ime de vindecare.

(otu#i, e'ist #i cazuri )*"+ cu o evoluie foarte rapid, n care boala

se generalizeaz n cteva luni nelasnd nici o speran, nici

pacientei #i nici medicului )de a pune un diagnostic ntr-o faza

terapeutic util+.

n cancerul mamar trebuie sa remarcam ca ,-," din cazuri

asimptomatice. n celelalte cazuri boala poate avea urmatoarele

manifestari/ tumora, ulceratie, dureri la nivelul snilor, scurgeri

mamelonare, eczematizari si eroziuni ale mamelonului si areolei,

retractia tegumentului sau mamelonului )aspect de coa%a de

portocala+, adenopatie a'ilara, roseata tegumentului )poate fi singurul

semn de debut al unui cancer mamar+.

Cancerul mamar, cel mai adesea unilateral, se ntlneste mai

ales de partea stnga. 0u e'ista e'plicatie concludenta pentruaceasta localizare.

5


6/97

n mod obisnuit cancerul mamar are o evolutie locala prin

e'tensie directa, din aproape n aproape sau prin permeatie

)patrunderea celulelor sub forma de coloana+ si invazia limfaticelor si

capilarelor. 1rocesul de e'tensie locala se face fie catre fasciamusc2iului pectoral si peretele toracic, fie catre tegumente pe care le

poate invada, dnd semnele caracteristice de coa%a de portocala,

edem, ulceratii cu suprainfectii si 2emoragii. 3volutia regionala se

traduce prin aparitia adenopatiei a'ilare, iar atunci cnd ganglionii

limfatici subclaviculari sunt invadati, apare bloca%ul limfatic ce

determina edemul snului si al bratului de partea bolnava. $adistanta, cancerul mamar poate da metastaze pe cale limfatica si

sangvina, cu localizare mai frecventa n plamni, oase, ficat, creier,

suprarenale, ovar, tegumente.)4iron $+

5ig.!

6


7/97

I.3.ELEMENTE DE ANATOMIE

6landa mamara)sanul+ este alcatuita din lobi si ducte. 5iecareglanda mamara este alcatuita din !-7 de segmente numite lobi,

care la randul lor sunt formati din segmente mai mici, numite lobuli.

$obulii sunt alcatuiti din aglomerari de celule )bulbi+ care produc

laptele. $obii, lobulii si bulbii comunica intre ei prin tuburi subtiri

numite ducte.8n structura sanului sunt prezenti atat ganglioni limfatici

cat si vase limfatice. 8n structura fiecarei glande mamare se gasesc

atat vase de sange cat si si vase limfatice. 1rin intermediul vaselor

limfatice este transportat un lic2id incolor numit limfa. 9asele limfatice

transporta limfa catre statiile limfatice numite ganglioni limfatici.

6anglionii limfatici sunt niste structuri mici asemanatoare boabelor de

fasole, care sunt raspanditi in intreg organismul. :olul acestora este

de a filtra anumite substante din limfa si de a%uta organismul sa lupte

impotriva infectiilor si anumitor afectiuni. 6rupurile de ganglionilimfatici se gasesc langa san, in a'ila)sub brat+, deasupra claviculei

si in cutia toracica )piept+.Cel mai frecvent tip de cancer mamareste

carcinomul ductal, care se dezvolta de la nivelul ductelor. Cancerul

de san care se dezvolta de la nivelul lobilor sau lobulilor se numeste

carcinom lobular si este cel mai frecvent tip de cancer mamar care

afecteaza ambii sani. Carcinomul mamar inflamator este unul dintrecele mai rare tipuri de cancer, in care sanul prezinta semne

inflamatorii )roseata, caldura locala si tumefactie+.

7
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-sanilor/glanda-mamara-afectiuni-inflamatorii-si-supurative_1114http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vase-limfatice_5378http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/limfa_1689http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/axila_547http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul-mamar/cancerul-mamar_777http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-sanilor/glanda-mamara-afectiuni-inflamatorii-si-supurative_1114http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vase-limfatice_5378http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/limfa_1689http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/axila_547http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul-mamar/cancerul-mamar_777


8/97

5ig.7

I.4.EPIDEMIOLOGIE

;intre afectiunile ce domina patologia actuala in ansamblu,

neoplaziile detin un procent ridicat, in continua crestere in ultimele

decenii, in ciuda progreselor evidente ale cercetarii in domenii diverse

ale medicinii. 1entru se'ul feminin, cancerul mamar continua sa

detina locul suprem in topul morbiditatii si al mortalitatii, dintre toate

neoplaziile, nu numai cele ginecologice.

;in punct de vedere al incidentei, apare foarte rar inainte de

varsta de 7 de ani,nefiind citate cazuri aparute inainte de pubertate.

1este 7 de ani incidenta sa creste progresiv, atingand un ma'imum

la grupele de varsta care premerg menopauza si in postmenopauza.

8


9/97

$a barbati cancerul de san este mult mai rar, inregistrandu-se

de *-! de ori mai putine cazuri decat la femei.

8ncidenta cancerului mamar a crescut continuu dupa anii -lea. Cresterea incidentei

cancerului de san din ultima %umatate de secol este pusa pe seama

sc2imbarilor aparute in pattern-ul reproductiv uman, in stilul de viata

)dieta, activitate fizica+ si in mediul ambiant )poluare+.

STATISTICI DESPRE CANCERUL DE S*N

> n lume

la fiecare minute, undeva pe glob, o femeie este

diagnosticata cu cancer de sn

" dintre toate formele de cancer aparute la femei sunt

reprezentate de cancerul mamar

este a doua cauza de mortalitate, dupa cancerul pulmonar, la

femei

! din ? femei risca sa dezvolte cancer de sn

!?. cazuri noi sunt diagnosticate n fiecare an

=. femei mor anual datorita acestei afectiuni

apro'imativ " dintre cancerele mamare se dezvolta ca

urmare a mutatiei transmise ereditar a genelor

&:C! sau &:C7

9


10/97

cancerul de sn poate apare si la barbati@ anual, 7 pacienti

sunt diagnosticati cu aceasta afectiune

> n Romnia

anual A femei sunt diagnosticate cu aceasta afectiune

sub !" dintre pacientele noi a%ung sa fie diagnosticate ntr-o

faza incipienta, care asigura supravietuirea ma'ima

C+- + p+5 67 8p75+5 - 95 :+75 8 +p+757+

9+765+7 -77-. Dp75++ p-- +7g+ + 9+;79p5 5+5+95 67-75 7 pg57-


11/97

I57- 6+977+

1rezena cancerului mamar n familie este unul din cei mai

puternici factori de risc. stfel, dac o persoan prezint rude de gradul 8 )mam, sor,

fiic+ cu cancer mamar, riscul general relativ de a prezenta

cancer mamar este crescut de !,* ori )la sor mai crescut ca la

mam+.

;ac e'ist dou rude de gradul 8 cu cancer mamar, riscul

pacientelor este de 7B !!" sau o cre#tere de =-A ori #i cupeste " dac una dintre rude prezint cancer mamar

bilateral naintea vrstei de de ani.

tunci cnd debutul cancerului mamar la rudele de gradul 8 a

avut loc n premenopauz, riscul de cancer mamar cre#te de

ori, n timp ce dac diagnosticul are loc la postmenopauz,

acest risc cre#te numai de !, ori.

Cnd ruda de gradul 8 prezint cancer mamar bilateral, riscul

apariiei cancerului mamar cre#te de ori.

:iscul relativ pentru o femeie ce prezint o rud de gradul 8 cu

cancer mamar bilateral n premenopauz cre#te de circa ori.

B7


12/97

>7pp+?7+ p757+@ +57p7-@ductal sau lobular evolueaz

frecvent spre carcinom ductal sau lobular in situ.

P+p79 75+8-5+poate duce la proliferri intraductale

care se pot transforma n carcinom intraductal )in situ+. M+5?+ 67


13/97

5emeile cu menopauz naintea vrstei de de ani prezint o

reducere a riscului de cancer mamar, cnd se compar cu cele

ce au instalat menopauza dup vrsta de de ani.

3'istena primei na#teri naintea vrstei de de ani e'ercitun factor protector, n timp ce sarcina tardiv, dup = de ani

sau multiparitatea este asociat cu o cre#tere a riscului de

cancer mamar. Se consider c lactaia prote%eaz mpotriva

cancerului mamar.

E;p+ + +87+77

1acientele cu boala DodgEin ce au fost tratate cu radioterapie

pe cmpuri mari, n special femeile cu vrste mai mari de 7 de

ani, prezint o cre#tere a incidenei cancerului mamar.

1acientele iradiate terapeutic vor trebui urmrite de la vrstele

de de ani sau la ! ani dup terapie.

T+5+95 9+ ;p+ + 97

5g7

Utilizarea contraceptivelor orale timp de mai muli ani de

la vrstele tinere )!A-!? ani+ comport un risc de

dezvoltare a carcinomului mamar, mai ales dac conin

estrogeni n cantitate mare.

(erapia substitutiv post-menopauz nu modific ntr-o

manier semnificativ riscul de a face cancer mamar.

13


14/97

Unele studii au a%uns la concluzia c folosirea mai mult de

! ani a acestui tip de tratament 2ormonal substitutiv

cre#te riscul de apariie a cancerului de sn cu !-!".

vanta%ele demonstrate ale acestei terapiicontrabalanseaz eventualul risc neoplazic.

Fbezitatea Gpoate contribui la cre#terea riscului de

cancer mamar, prin cre#terea nivelelor de estrogeni de

ctre esutul adipos.

F+-577 7g7'87557-7

lcoolul- consumul moderat de alcool )7 sau mai multe

pa2are pe zi+ pare s creasc riscul de !,= pn la !,*

ori. Sursa de alcool pare s influeneze riscul de cancer

mamar.

limentaia Gdietele cu coninut crescut de grsimi au fost

asociate cu un risc crescut de cancer mamar.

F+-577 - 8-- 7- 8 -+- 9+9+

9rsta tnr la momentul primei na#teriH

ctivitatea fizicH

4enopauza artificial nainte de de aniH

$actaie prelungitH

Consumul crescut de ulei de pe#te #i bogat n fibreH

Consumul de produse din soia.

14


15/97

)4iron $+

I.!.PATOGENE"A

1atogeneza carcinomului mamar este puin cunoscut. ;e#i au

fost identificate oncogenele pentru carcinoame prin intermediul

crora celula malign devine iniiat, rmn nc necunoscuteprocesele moleculare de-a lungul crora una sau mai multe celule

sufer o transformare, la sfr#itul creia rezult o celul malign,

capabil s ucid gazda.

;ezvoltarea cancerului mamar nu implic numai dereglarea

factorilor proliferativi #i activarea oncogenelor, dar #i dereglarea

factorilor in2ibitori #i pierderea funciilor genelor supresoare tumorale.

1rogresia celulelor ctre transformarea malign conduce la o

deteriorare progresiv a mecanismelor normale ale ciclului celular #i

compartimentarea lor tisular pn la obinerea unui statusanormal

de boal metastatic.

8niierea proliferrii include #i participarea cilor de activare la

care particip estrogeni #i progesteroni, precum #i factori locali de

cre#tere tumoral.Carcinoamele ductal in situ #i 2iperplazia atipic reprezint

prototipul adevratelor leziuni precanceroase mai curnd dect

factorii anatomici, deoarece manifest un nalt potenial de

transformare spre un carcinom invaziv.

15


16/97


17/97

placat pe peretele toracic, cu fi'area mamelonului #i infiltrarea

ntregului tegument.

Boala Paget

Se manifest iniial cu prurit #i eroziune superficial sau

ulceraia mamelonului. 4amelonul prezint o eroziune de aspectul

unei dermatite e'ematoase ce poate fi u#or confundat.

n carcinomul inflamator debutul este acut cu eritem, edem,

cre#terea temperaturii locale #i cre#terea volumului snului.

Edemul braului

3ste un edem de invazie a ganglionilor subclaviculari. 3voluia

adenopatiilor a'ilare face ca de la stadiul iniial, mobil, acestea s

devin fi'e #i ulterior apare edemul braului.

Durerile osoasesecundare metastazelor osoase precoce sunt

mai des localizate la nivelul vertebrelor dorso-lombare ale bazinului,

coastelor, #i n general pot fi evideniate la e'amenul scintigrafic )n

faza asimptomatic+ sau radiologic. Simptomele #i semnele pleuro-

pulmonare precoce sunt mai rare. )4iron $+

17


18/97

I.%.DIAGNOSTIC CLINIC

3'amenul fizic are o importan fundamental.Anamnezava

proceda la anc2eta privind/

vrsta menar2eiH

statusul menopauzalH graviditateaH

na#terileH

menopauz )artificial sau natural+H

flu'ul menstrual.

Examenul clinic a cuprinde ! elemente obligatorii/

aprecierea dimensiunilor tumorii )decubit dorsal cu braul2omolateral ridicat+. Se va aprecia dimensiunea tumorii n mm

pe cele dou diametre ma'imeH

mobilitatea tumorii se apreciaz prin raport la planurile

profunde. 4anevra (illau' permite recunoa#terea tumorilor

aderente la mu#c2iul pectoral. 8nfiltraia tegumentelor

supraiacente furnizeaz o indicaie precisH topografia tumorii G se apreciaz n funcie de localizarea la

nivelul celor cadrane, la care se adaug regiunile periferice

ale snului )prelungirea a'ilar, regiunea parasternal, #anul

submamar+. 5recvena relativ a localizrii tumorii n cadranele

18


19/97

mamare este/ =-" n cadranul supero-e'tern, *-!!" n

cadranul infero-e'terne, !=-!" n cadranul supero-intern, de

7-A" n cel infero-intern #i de !?-77" n cadranul central.

3'amenul obiectiv se repet la ?-! zile. 3'amenul pielii supraiacente este important pentru stabilirea

criteriilor de malignitate #i a criteriilor de neoperabilitateH

3'amenul areolei #i mamelonului G va cuta edemul areolar )n

comparaie cu partea opus+, o deformare sau o retracie

mamelonar, fi'area mamelonului la tumora supraiacentH

precierea vitezei de evoluie clinicH 3'amenul prin palpare a staiilor ganglionare regionale/ a'ilare

#i supraclaviculare.

3'amenul ganglionilor a'ilari #i mai ales supraclaviculari este

dificil. curateea diagnostic a e'amenului fizic comport un nivel

crescut de rezultate fals pozitive )7-"+ #i fals negative. 3'amenul

va cuta s precizeze poziia, dimensiunea, consistena, mobilitatea

#i sensibilitatea.

3'amenul obiectiv general va cuta cu atenie toracele

)pleurezie+, 2epatomegalie #i semne de dureri osoase la percuie

)mai ales vertebral+. )&ild $+

19


20/97

I.&.DIAGNOSTIC PARACLINIC

MAMOGRAFIA

;in e'plorarea snului face parte obligatoriu mamografia.ceasta nu trebuie utilizat pentru diagnosticul iniial fr s fie

precedat de e'amenul obiectiv.

1rincipalele indicaii ale e'amenului mamografic sunt/

prezena semnelor #i simptomelor de boal mamarH

e'amenul snului restant dup intervenie c2irurgicalH

studiul snului controlateral dup diagnosticul #i terapia

cancerului mamar unilateralH

n cazul e'amenului de screening la persoanele cu

antecedente familiale de cancer mamarH

pacientele cu adenocarcinom metastaticH

la pacientele cancerofobice.

8maginile mamografice sugestive pentru cancer sunt/

20


21/97

opacitate omogen dens de aspect stelat sau margini

neregulate, opaciti #terse sub forma unei pla%e noroase

cu contur #ters caracteristic formelor evolutiveH

imaginea de fibroz determinat de retracia esutuluicon%unctiv n contact cu tumora, cu aspectul de Jcoad de

cometK, Jnodul stelatKH

edemul peritumoral apare sub forma unui 2alou clar cu

contur regulat sau nuH

microcalcificrile se datoreaz reaciilor de saponificare

cu constituirea de granulaii intratumorale, peritumoralesau n absena tumorii. 4icrocalcificrile cele mai

importante sunt cele de aspect Jn ciorc2ineK.

ECOGRAFIA MAMAR

3ste foarte util n diferenierea leziunilor c2istice de nodulii

solizi.

3ste util de asemenea #i n diagnosticul diferenial #i n

localizarea leziunilor pentru e'amenul biopsic.

EROMAMOGRAFIA

1rezint o putere de rezoluie sporit fa de mamografie #i

poate identifica structuri mai fine n special microcalcificrile,

carcinoamele profunde #i raportul lor cu peretele costal #i ganglionii

a'ilari.

21


22/97

TELETERMOMAMOGRAFIA

&azat pe faptul c tegumentele supraiacente unui cancermamar au o temperatur mai crescut fa de restul esuturilor, poate

fi util pentru diagnosticul tumorilor mamare de anumite dimensiuni.

;atorit consecinelor psi2ologice negative aceast metod nu mai

este utilizat astzi.

lte e'amene utilizate n diagnosticul cancerului mamar sunt/ radiografia toracic #i a anumitor segmente sc2eleticeH

scintigrafia osoasH

scintigrafia 2epaticH

ecografia n depistarea prezenei metastazelor osoaseH

scintigrafia cerebral nlocuit astzi de e'amenul C( #i

imagistic prin rezonan magnetic .

BIOPSIA

3ste o metoda prin care se preleveaza celule sau fragmente de

tesut de la nivelul tumorii pentru a fi e'aminate la microscop de catre

anatomopatolog, cu scopul de a depista modificarile datorate

canceruluiH in cazul depistarii unei formatiuni neobisnuite la nivelul

sanului este necesara efectuarea unei inciziipentru a preleva o

portiune din acea formatiune.

22
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/incizie_1181http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/incizie_1181


23/97

E;75+ p+5 57p7 8


24/97


25/97

S5+87 I

8n acest stadiu, tumora este de 7 centimetri sau mai mica si nu se

raspandeste in afara sanului

S5+87 IIA

8n acest stadiu/

-tumora nu este depistata la nivelul glandei mamare, dar este

detectata la nivelul ganglionilor limfatici a'ilari )ganglionii limfatici desub brat+

-tumora este de 7 centimetri sau mai mica si s-a raspandit la nivelul

ganglionilor limfatici a'ilari

-tumora este mai mare de 7 centimetri dar nu depaseste centimetri

si nu s-a raspandit la nivelul ganglionilor limfatici a'ilari.

S5+87 IIB

8n stadiul 88&, tumora glandei mamare poate fi/

-mai mare de 7 centimetri dar nu depaseste centimetri si s-a

raspandit la nivelul ganglionilor limfatici a'ilari

-mai mare de centimetri dar nu s-a raspandit la nivelul ganglionilor

limfatici a'ilari.

S5+87 IIIA

8n stadiul 888

25


26/97


27/97

apropierea sanului.Cancerul de san in stadiul 888C este clasificat in

stadiul 888C ce se poate opera si in stadiul 888C care nu se poate

opera.

8n stadiul 888C operabil, tumora/

-este depistata la nivelul a ! ganglioni limfatici sau mai multi de sub

brat

-este depistata in ganglionii limfatici subclaviculari si in apropierea

gatului de aceeasi parte a organismului cu tumora de san

-este depistata la nivelul ganglionilor limfatici din interiorul sanuluiafectat si la nivelul ganglionilor a'ilari sateliti. 8n stadiul 888C inoperabil,

tumora s-a raspandit la nivelul ganglionilor limfatici supraclaviculari si

din apropierea gatului de aceeasi parte a organismului ca si sanul

afectat de cancer.

S5+87 IV

8n stadiul 89, tumora s-a raspandit la nivelul altor organe din corp, cel

mai adesea la nivelul oaselor, plamanului, ficatului sau creierului.

I.11.DIAGNOSTIC DIFERENIAL

n faa unei tumori mamare naintea e'amenului 2istopatologic

sunt luate n consideraie urmtoarele diagnostice difereniale/

27
http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul/tratament-nou-pentru-cancerul-la-ficat_2602http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul/tratament-nou-pentru-cancerul-la-ficat_2602


28/97

M+5p+57+ 67


29/97

A5 ?77


30/97

Staia limfatic cea mai frecvent interesat este cea a'ilar

urmat de mamara intern. 6anglionii subclaviculari #i

supraclaviculari, mediastinali sau a'ilari contralaterali sunt infiltrai n

timpul al doilea, cnd ganglionii a'ilari #i mamari interni nu suntafectai. ;e la ganglionii regionali, neoplazia tinde s se e'tind n

variate organe #i esuturi.

n cancerul mamar se manifest un tropism osos de diseminare

la distan pentru segmentele vertebrale, costale, pelvine #i craniene.

4etastazele sc2eletice )*-?"+ pot fi de tip osteolitic,

osteoplastic sau mi'te.F dat a%unse n plmni, celulele tumorale traverseaz

circulaia arterial producnd metastaze 2epatice )A"+ #i cerebrale

)7"+.

n cazurile de neoplazie avansat pot coe'ista localizrile

renale )!-!"+, ovariene )"+, suprarenale, 2ipofizare )"+,

tiroidiene )7"+ #i gastro-intestinale )I!"+.

4etastazele cu localizare predominat la nivelul pielii,

esuturilor moi #i oase tind s aib o evoluie mai lentH neoplazia

mamar poate atinge un volum tumoral mare, se poate ulcera #i

evolua spre snul controlateral cu edemul braului 2omolateral.

Simptomele clinice sunt dominate de dureri osoase, mai ales

dac e'ist deformarea corpilor vertebrali.

nemia este frecvent #i este de tip mieloftizic.1rezena matastazelor viscerale determin o evoluie rapid

nefavorabil a bolii, n special n prezena metastazelor cerebrale,

2epatice difuze, pulmonare de tip limfangitic. )$arra 5+

30


31/97

I.13.DEPISTAREA PRECOCE $I SCREENING'UL

Depistarea reprezint descoperirea prin examen sistematic"e#ectuat la un numr mare de oameni ce nu prezint simptome de

boal dintr$o populaie" a unei boli de%a existente anatomo$patologic&

(ermenul de -7g)de la verbul englez to screen L a

cuta+ este utilizat n aceea#i categorie cu 8p75++p--n

p=7+ -8+@#i implic testarea populaiei asimptomatice n

vederea descoperirii bolii JascunseK sau n stadiul preclinic.;efiniia 'rganizaiei (ondiale a Sntii )'(S+ a preveniei

primare este Jdepistarea pacienilor nainte de declan#area boliiK.

Scopul principal al preveniei primare l reprezint diminuarea

frecvenei cancerelor prin identificarea #i, eventual, suprimarea

factorilor de risc. ce#tia sunt foarte diver#i #i ponderea lor difer de

la un individ la altul.

P=7+ -8+@nseamn tratamentul unor leziuni

precanceroase sau cancere n stadii precoce, fr e'presie clinic, a

cror eradicare poate suprima evoluia spre neoplazie, ceea ce

corespunde depistrii precoce.

1revenia secundar detecteaz boala dup debutul

patogenezei #i include screening-ul, depistarea precoce #i

supraveg2erea ca scopuri ale prevenirii dezvoltrii bolii spre stadiileavansate, incurabile. Se apreciaz c !M din cancere ar fi

vindecabile dac ar fi depistate precoce.

31


32/97

P=7+ 57+@este reprezentat de diagnosticul #i

tratamentul cancerelor de%a avansate, dar asimptomatice sau n faza

absenei complicaiilor.

ciunea de depistare se poate face prinpreenie indiidual)n cadrul creia medicul de familie %oac un rol foarte important+, sau

prin control colectice implic intervenia guvernamental G este mai

eficace pentru c e'clude opiunea individual #i implic o modificare

a comportamentelor.

Se bazeaz pe aciuni de informare a publicului #i puterea de

convingere a instanelor implicate n asistena sanitar.Scopul screening-ului de mas este scderea morbiditii #iMsau

a mortalitii ntr-o populaie, prin detecia precoce la cei

asimptomatici.

Exist trei proceduri stabilite pentru detecia precoce a unui

cancer mamar*

1.AUTOEAMINAREA se va desf#ura ntr-o manier

sistematic #i instruit.

4ai multe studii sugereaz c femeile care #i autoe'amineaz

atent snii pot descoperi tumorile de mici dimensiuni deci au un

prognostic mai bun. 3'ist factori care pot avea un impact negativ

asupra autoe'aminrii snilor, precum/

teama de autoe'aminareH

subiectivismul e'amenuluiH

32


33/97

natura intim a gestuluiH

disconfortul produs de e'aminarea snilorH

frica de amputaie a snului.

8nstruirea n vederea autoe'aminrii trebuie s prevad aceste

obstacole #i s familiarizeze subiectul cu propria anatomie. Se vor

identifica reperele anatomice )marginile coastelor, aria glandular,

#anul submamar #i vrful a'ilei+.

Se va insista asupra te2nicii e'ecuiei )presiuni adecvate #i

anomaliile esuturilor subiacente+ #i a necesitii de a se aloca untimp adecvat acestui e'amen.

+um se practic, auto$examinarea-

Se recomanda ca e'aminarea snilor sa se faca n fata unei oglinzi.

5emeia si va urmari snii n oglinda cu bratele pe lnga corp, dupa

care va efectua 7 miscari/ punerea minilor n solduri si ridicareabratelor. 3a va fi atenta la orice modificare )dintre cele prezentate mai

sus+ aparuta la nivelul unuia sau ambilor sni. Snii unei femei nu

sunt identici, forma si dimensiunea acestora putnd diferi.

1alparea snilor se va face consecutiv, cu buricele degetelor, nu cu

toata palma, folosind miscari ct mai diverse )circulare, de sus n %os,

de %os n sus+, fara a apasa foarte tare. 6radul de apasare va ficrescut consecutiv, pentru palparea mai n profunzime. 3ste de

asteptat ca snii aceleiasi persoane sa nu fie identici, de aceea

femeia nu trebuie sa se alarmeze n cazul n care constutia acestora

este diferita. Snii pot fi e'aminati si n timpul dusului, apa si sapunul

33


34/97

favoriznd palparea acestora. Se pune bratul de aceeasi parte cu

snul e'aminat deasupra capului, iar cu mna opusa se va practica

palparea snului.

;upa palparea snilor n pozitie ortostatica )n picioare+, acestia se

vor e'amina si din pozitie culcata. 5emeia se va spri%ini cu umarul pe

o perna, punndu-si bratul sub cap. Cu cealalta mna va palpa snul

de partea opusa, folosindu-se de aceleasi miscari.

4amelonul va fi deasemenea e'aminat, lundu-se n considerare

aparitia unor ulceratii sau e'coriatii la nivelul acestuia, retractiamamelonara, dar si scurgerea mamelonara. 0u se va ncerca

stimularea secretiei mamelonare prin apasarea sau stoarcerea

acestuia.

1e lnga palparea snilor, se va palpa si zona a'ilara, pentru

observarea maririi de volum a ganglionilor regionali. &ratul de partea

a'ilei e'aminate va fi tinut la de grade, n timp ce cu cealata mna

se va ncerca descoperirea unei adenopatii.

fig.3

34
http://www.letsdoitromania.ro/http://www.letsdoitromania.ro/


35/97

2.EAMENUL CLINIC AL S*NULUI)8 -@5

p+ 987-+

3'amenul clinic are un rol esenial n cancerul mamar datoriteficacitii #i simplitii sale, fiind fiabil #i fezabil cu condiia ca regulile

inspeciei #i palprii s fie binecunoscute.

;up vrsta de de ani orice femeie trebuie s se supun

anual unui e'amen al snilor. ceast recomandare devine

indispensabil la femeile ce reprezint unul sau mai muli factori de

risc.;atele actuale pledeaz pentru ideea c aplicarea e'aminrii

corecte a snilor determin un impact pozitiv asupra mortalitii prin

cancer mamar. 3'aminarea clinic este benefic numai dac este

efectuat corect.

3.EAMENUL MAMOGRAFIC;+97++ 7

- +? sistematic cre#te randamentul #i calitatea depistrii

tumorilor mamare. 5iabilitatea sa este e'celent, fiind capabil s

depisteze cancere mamare oculte, asimptomatice clinic #i

nedetectabile la palpare.

35


36/97

fig.=

4amografia poate diagnostica un cancer n -?" din cazurile

cnd este prezent )sensibilitatea sa nu este de !"+. Specificitatea

la femeile sntoase este de !-". ceasta nseamn c -" din

toate femeile ce efectueaz o mamografie vor avea un rezultat

pozitiv, n timp ce numai una pn la zece din ! persoane vor avea

cancer mamar adevrat. tt sensibilitatea ct #i specificitatea

mamografiei cresc pe msur ce femeia este mai vrstnic, pentru c

snul capt un caracter mai fluid )mai ncrcat cu grsime+.

n absena unor studii speciale se admite ca periodicitatea

e'amenelor de sn s fie/ n absena factorilor de risc/autoe'aminare lunar, e'amen

clinic anual #i un e'amen mamografic la 7- ani.

n prezena factorilor de risc crescui/ e'amen clinic anual #i

mamografie anual, mai ales la femei cu vrsta de peste de

ani.

Societatea American de +ancer recomand/

femei cu risc mediu de cancer/ autoe'aminare lunar la toate

femeile de peste 7 de ani, e'aminarea clinic la fiecare ani

la femeile de vrsta 7-= ani #i anual dup = aniH mamografia

36


37/97

se va face la fiecare !-7 ani la vrstele de =-= ani #i anual

dup de aniH

femei cu risc crescut/ autoe'aminare lunar, e'aminare clinic

la A luni #i mamografie anual.&eneficiile scontate prin depistarea cu a%utorul

mamografiei sunt cel puin /

cre#terea probabilitii de vindecareH

lini#tirea pacientelor )confort psi2ic+H

un posibil beneficiu de cost prin depistarea bolii n stadiile ce

necesit proceduri terapeutice #i ngri%ire postoperatorieminim.

Cel mai important beneficiu scontat prin depistarea precoce a

cancerului mamar este cre#terea probabilitii de vindecare la femeile

cu vrste peste de ani, =" din cancerele la aceast grup

putnd fi identificate mamografic.

;atele actuale demonstreaz c numrul de cancere mamaredepistate este ntre 7-A la ! persoane. Se apreciaz n general c

!-!" din toate cancerele mamare pot fi omise utiliznd numai

e'amenul mamografic.

Utilizarea mamografiei ca mi%loc diagnostic este mai puin

eficace. n !*, 4osEoNitz a fost primul care a artat diferena ntre

detecie )screening+ #i diagnostic n cancerul mamar.

D5-7+ este procesul de identificare a anomaliilor mamare ce

ar deveni cancer.

D7+g57-este procesul de identificare, dintre anomaliile

de%a e'istente n sn, a leziunilor care sunt de%a un cancer. ;iferena

37


38/97

dintre aceste noiuni este capital pentru utilizarea optim a

mamografiei.)4iron $+

I.14.TRATAMENT

T7p7 8 5+5+95 p5 -+- 9+9+ 5

!. 3'tirparea c2irurgicala - procedeele de e'tirpare sunt/

- e'tirparea nodulului cu pastrarea intacta a sanului

- e'tirparea intregului san )mastectomie+

7. :adioterapia

. C2imioterapia

=. (erapia 2ormonala cu (amo'ifensau un in2ibitor de aromataza

. (erapia biologica cu anticorpi monoclonali care bloc2eaza proteina

D3:-7 )aceasta terapie este uneori folosita in tratamentul cancerului

mamar care a metastazat in alte zone ale organismului+.

1entru tratarea pacientilor cu cancer de san se folosesc doua

abordari/

- tratamentul standard )tratamentul care se foloseste in mod curent+

si noile tratamente care se afla in faza de testare in studiile clinice.

8nainte de a incepe tratamentul, pacientii au posibilitatea sa opteze

intre tratamentul standard si noile tratamente prin includerea

38
http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul/chimioterapia_810http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/terapia-hormonala_2459http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/tamoxifen-comprimate_10448http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul/chimioterapia_810http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/terapia-hormonala_2459http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/tamoxifen-comprimate_10448


39/97

pacientilor in studiile clinice.

- tratamentul care este in faza de testare in studiile clinice are ca

scop imbunatatirea optiunilor terapeutice curente sau obtinereainformatiilor despre noile terapii pentru pacientii cu cancer. 8n cazul in

care concluziile unui studiu clinic indica faptul ca tratamentul care a

fost testat este mai eficient decat tratamentul standard, noul

tratament poate inlocui tratamentul standard.

Studiile clinice sunt in desfasurare in diverse zone din tara. 8nformatiisuplimentare despre studiile clinice pot fi obtinute de la medicii

specialisti oncologi. legerea celui mai potrivit tip de tratament pentru

pacient este o decizie care implica in mod normal atat pacientul si

familia acestuia cat si ec2ipa medicala.

(ratament standard

8n prezent se folosesc patru tipuri de tratament standard/

T+5+95 -7g7-+

4a%oritatea pacientilor cu cancer de san au nevoie de interventie

39


40/97

c2irurgicala pentru indepartarea tesutului malign de la nivelul sanului.

;e asemenea, in timpul interventiei c2irurgicale se pot e'tirpa si o

parte sau toti ganglionii a'ilari de partea sanului afectat pentru a fi

investigati la microscop in vederea depistarii celulelor maligne de laacest nivel.

(ratamentul c2irurgical conservator al sanului reprezinta o interventie

c2irurgicala prin care este indepartat tesutul malign de la nivelul

sanului insa fara a indeparta sanul in totalitate, incluzand urmatoarele

te2nici/

-lumpectomie/ reprezinta interventia c2irurgicala prin care se

indeparteaza tumora )o portiune de tesut+ impreuna cu o zona mica

de tesut normal din %urul ei -mastectomia partiala/ reprezinta

interventia c2irurgicala prin care se indeparteaza o portiune din san

impreuna cu o zona mica de tesut normal din %urul ei. ceasta

procedura se mai numeste si mastectomie segmentara.

Se delimiteaza prin linii punctate la nivelul sanului aria tumorii care

urmeaza a fi indepartata si unele grupe de ganglioni limfatici care vor

fi indepartati.

;e asemenea, la pacientii tratati prin terapie c2irurgicala

conservatoare se indeparteaza si unii ganglioni a'ilari pentru biopsie.ceasta metoda este numita disectia nodulului limfatic. ceasta

procedura se poate realiza in timpul interventiei c2irurgicale

conservatoare sau dupa aceasta. ;isectia nodulului limfatic se

realizeaza prin intermediul unei incizii separate.

40


41/97

A5 57p7 8 5+5+95 -7g7-+ 7-8 9+5+

M+5-597+ 55++

:eprezinta metoda c2irurgicala prin care se indeparteaza intreaga

glanda mamara care contine tumora canceroasa. ceasta metoda se

mai numeste si mastectomie simpla. Unii dintre ganglionii limfatici

a'ilari sunt indepartati pentru biopsie in timpul interventiei c2irurgicale

sau dupa.

8ndepartarea ganglionilor a'ilari se realizeaza prin intermediul unei

incizii separate. Se delimiteaza prin linii punctate aria intregului san

care va fi indepartat. ;e asemenea, unii ganglioni limfatici pot fi

indepartati

4astectomia radicala modificata

3ste o interventie c2irurgicala prin care se indeparteaza intreaga

glanda mamara care contine tumora canceroasa, o mare parte dintre

ganglionii limfatici a'ilari, tesutul ce captuseste musc2ii toracelui si

uneori se e'tirpa si o parte din peretele muscular al toracelui

-mastectomia radicala modificata/ se delimiteaza prin linii punctate

aria intregului san si ganglionii limfatici care vor fi indepartati. ;e

asemenea, o parte din peretele muscular al toracelui poate fi

indepartat

-mastectomia radicala/ este o metoda c2irurgicala prin care se

indeparteaza intreaga glanda mamara care contine tumora

canceroasa, peretele muscular al toracelui de sub san si toti

41


42/97

ganglionii limfatici a'ilari. Uneori, aceasta procedura este numita

mastectomia radicala Dalsted.

Cu toate ca, in urma interventiei c2irurgicale este indepartata intreagatumora pe care medicul o observa in timpul interventiei, pacientul va

avea nevoie de radioterapie, c2imioterapie sau terapie 2ormonala

dupa interventia c2irurgicala cu scopul de a distruge celulele

canceroase care au ramas. (erapia administrata dupa interventia

c2irurgicala cu scopul de a creste sansa vindecarii este numita

terapie ad%uvanta.

8n cazul pacientelor cu mastectomie se ia in discutie reconstructia

sanului )interventia c2irugicala de reconstituire a formei sanului dupa

mastectomie+. :econstituirea sanului poate fi facuta in acelasi timp

cu mastectomia sau ulterior. ceasta poate fi facuta prin implant de

tesut propriu sau folosind implante pline cu solutii saline sau cu gel

de silicon. Unele organizatii medicale recomanda folosirea

implantelor cu gel de silicon doar in studiile clinice.

R+875+p7+

:adioterapia este o optiune terapeutica pentru cancer prin care se

utilizeaza radiatii >de intensitate crescuta sau alte tipuri de radiatii

pentru distrugerea celulelor canceroase. 3'ista doua tipuri de

radioterapie. :adioterapia e'terna utilizeaza un aparat din afara

organismului pentru a genera raze > care sa fie directionate catre

zona unde este localizata tumora. :adioterapia interna utilizeaza

42
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/raze-x-sau-radiatii-x_4750http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/raze-x-sau-radiatii-x_4750


43/97

substante radioactive incapsulate in ace, capsule, sarme sau catetere

care sunt plasate in interiorul sau in apropierea cancerului. (ipul de

radioterapie folosita depinde de stadiul si tipul cancerului ce trebuie

tratat.

C7975+p7+

C2imioterapia utilizeaza medicamente care opresc cresterea celulelor

canceroase, atat prin distrugerea acestora cat si prin oprirea divizarii

)inmultirii+. C2imioterapia sistemica se administreaza pe cale orala

sau prin in%ectare in vena sau in musc2i, medicamentele a%ung astfel

in circulatia sangvina si distrug celulele canceroase din intreg

organismul. Cand c2imioterapia este plasata direct in maduva

spinarii, intr-un organ, in interiorul abdomenului, medicamentele

actioneaza in special pe celulele canceroase din acea zona

)c2imioterapie regionala+. 4odul de administrare si tipulc2imioterapiei folosite, depinde de stadiul si tipul tumorii care trebuie

tratata.

T+p7+ 9++

(erapia 2ormonala este un tratament anticanceros care indeparteaza

2ormonii sau bloc2eaza actiunea acestora, oprind astfel cresterea

celulelor canceroase. Dormonii sunt substantele produse in organism

de catre glandele endocrine si eliberati direct in circulatia sangvina.

1rezenta unor 2ormoni poate determina cresterea anumitor tipuri de

tumori.

43


44/97


45/97

interventiei c2irurgicale. 8n apropierea tumorii se in%ecteaza o

substanta radioactiva siMsau un colorant albastru. Substanta

radioactiva sau colorantul intra in vasele limfatice si astfel a%unge la

ganglionii limfatici. 1rimul ganglion limfatic care capteaza substantaradioactiva sau colorantul este indepartat pentru biopsie. (esutul de

la nivelul ganglionului limfatic este e'aminat la microscop de catre

anatomopatolog pentru a depista celulele maligne. 8n cazul in care nu

se observa celule maligne, nu este nevoie sa se indeparteze si alti

ganglioni limfatici. ;upa biopsia ganglionului limfatic santinela,

c2irurgul indeparteaza si tumora propriu-zisa )tratament c2irurgicalconservator sau mastectomie+

- c2imioterapia in doze mari asociata transplantului de celule stem.

C2imioterapia in doze mari asociata transplantului de celule stem

este o metoda prin care se administreaza doze mari de

c2imioterapice si se inlocuiesc celulele formatoare de elemente

sangvine care au fost distruse de tratamentul antineoplazic. Celulele

stem )celulele sangvine imature+ se recolteaza din sange sau din

maduva osoasaa pacientului )inainte de inceperea tratamentului

antineoplazic+ sau de la un donator si sunt conservate prin ing2etare.

;upa terminarea curelor de c2imioterapie, aceste celule stem sunt

dezg2etate si se administreaza pacientului prin intermediul unei

perfuzii. cestea se dezvolta si refac celulele sangvine aleorganismului.

Studiile clinice realizate au dovedit ca administrarea unor doze

crescute de c2imioterapice urmate de transplantul de celule stemnu

45
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/maduva-osoasa_4111http://www.sfatulmedicului.ro/Sarcina--nasterea-si-lauzia/intrebari-si-raspunsuri-in-legatura-cu-celulele-stem_1237http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/maduva-osoasa_4111http://www.sfatulmedicului.ro/Sarcina--nasterea-si-lauzia/intrebari-si-raspunsuri-in-legatura-cu-celulele-stem_1237


46/97


47/97

asociat cu c2imioterapia.

C+-79 8-5+ 7 75

(ratamentul carcinomului ductal in situ poate include urmatoarele/

-terapia c2irurgicala conservatoare cu sau fara asocierea

radioterapiei sau terapiei 2ormonale

-mastectomia totala cu sau fara asocierea terapiei 2ormonale

-includerea in studiile clinice care utilizeaza terapia c2irurgicala

conservatoare asociata terapiei 2ormonale cu sau fara radioterapie.

C+-79


48/97

Op577 5+p57- 7 6-57 8 5+87


49/97

(ratamentul in Stadiul 888& si Stadiul 888C inoperabil poate include

urmatoarele/

- c2imioterapie sistemica

- c2imioterapie sistemica urmata de interventie c2irurgicala )terapiac2irurgicala conservatoare sau mastectomie totala+, urmata de

indepartarea ganglionilor limfatici si radioterapie

- terapia sistemica ad%uvanta )c2imioterapia, terapia 2ormonala sau

ambele+

- includerea in studiile clinice care investig2eaza noile medicamente

antineoplazice, combinatii noi de medicamente si noi metode deadministrare a tratamentului.

S5+87 IV 7 -+- 8 + - 95+5+?

(ratamentul in stadiul 89 si in cancerul de san cu metastazepoate

include urmatoarele/

- terapie 2ormonala siMsau c2imioterapie cu sau fara trastuzumabum

)Derceptin+

- radioterapie siMsau interventie c2irurgicala pentru ameliorarea durerii

si altor simptome

- includerea in studiile clinice care investig2eaza noile c2imioterapice

siMsau terapii 2ormonale. ;e asemenea, in studiile clinice se

investig2eaza combinatii noi intre trastuzumabum )Derceptin+ si altemedicamente antineoplazice

- in studiile clinice se investig2eaza noile terapii cu doze mari de

c2imioterapice asociatetransplantului de celule stem.

49
http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul-mamar/cancerul-mamar-metastatic-sau-recidivant_756http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/transplantul-de-celule-stem_4473http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul-mamar/cancerul-mamar-metastatic-sau-recidivant_756http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/transplantul-de-celule-stem_4473


50/97

Op577 5+p57- 7 -+- 8 + 76+9+5

(ratamentul cancerului de san inflamator include urmatoarele/

- c2imioterapiesistemica- c2imioterapie sistemica urmata de interventie c2irurgicala )terapia

c2irurgicala conservatoare sau mastectomie totala+, urmata de

indepartarea ganglionilor limfatici si radioterapie

- terapia sistemica ad%uvanta )c2imioterapia, terapia 2ormonala sau

ambele+

- includerea in studiile clinice care investig2eaza noile medicamenteantineoplazice, combinatii noi de medicamente si noi metode de

administrare a tratamentului.

Op577 5+p57- p5 -+- 8 + -5

(ratamentul cancerului de san recurent )cancerul care reapare dupa

tratament+ la nivelul sanului sau peretelui toracic poate include

urmatoarele/

- tratamentul c2irurgical )mastectomie radicala sau mastectomie

radicala modificata+, radioterapie sau asocierea acestora

- c2imioterapia sistemica sau terapia 2ormonala

- includerea in studiile clinice care utilizeaza trastuzumabum

)Derceptin+ asociat c2imioterapiei sistemice.

I.1. PROGNOSTIC

50
http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul/chimioterapia_810http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/terapia-hormonala_2459http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul/chimioterapia_810http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/terapia-hormonala_2459


51/97

n stadiul 8 supravieuirile peste ani ating ?", n stadiul 88

=", ca n stadiul 888 procentul supravieuitorilor peste cinci ani s

ating doar !-!" din cazuri, stadiul clinic fiind deci un important

factor de prognostic/ cu ct stadiul este mai avansat cu attprognosticul este mai nefavorabil.

lte elemente de prognostic nefavorabil sunt dezvoltarea rapid

a volumului tumorii, vrsta tumorii, sarcina #i, mai ales, starea

ganglionilor a'ilari ) cu ct numrul ganglionilor invadai este mai

mare, cu att prognosticul este mai rezervat+.

ncepnd cu anul !?, tratamentul standard al cancerului desn (!-(7 cm #i 0-0! este conservator, tumorectomie #i c2iureta%

a'ilar urmat de iradiere. ntre !?-!?*, procenta%ul tratamentului

conservator a crescut regulat, pentru a atinge apro'imativ " din

bolnavele de cancer la san, datorit n primul rnd diagnosticului

precoce. (ratamentul conservator permite obinerea de ?"

supravieuiri peste ! ani, cu rezultate estetice bune sau e'celente n

ma%oritatea cazurilor. 0u trebuie uitat ns c o reu#it, o recdere

local, se poate produce #i dup ! ani, sau un cancer contralateral.

n caz de e#ec local, mastectomia rmne tratamentul clasic.

Se sper ca n urmtorii ani, la 7M din femei s se poat conserva

snul, cu condiia unui diagnostic precoce.

Cancerul mamar nu mai trebuie considerat astzi ca o

fatalitate, datorit mi%loacelor moderne #i multiple pe care medicina leare n prezent la dispoziie.

n diagnosticul precoce al cancerului mamar c2eia vindecrii

definitive aparine educaiei oncologice a populaiei )n sensul

51


52/97

cunoa#terii elementelor principale pentru autodepistare #i aprezentrii

la aciunile de depistare+ #i educaiei oncologice a medicilor.

II.1.(NGRI)IRI ACORDATE PACIENTELOR CU CANCER

MAMAR

sistenta medical #i asum un rol foarte important n

tratamentul cancerului mamar, fiind implicat n toate etapele

diagnostice, de screening, terapeutice #i de urmrire a pacientelor.

52


53/97

1rincipalele probleme cu care se confrunt asistenta medical

n ngri%irea pacientelor cu cancer mamar sunt/

C+5+ - 7 867-75 8+5+5

87+g57-7 7 5+5+957.Problema/interveniile multiple #i sursa informaiilor ar putea

in2iba deciziile pacientei.

.nterenii/

o Se va ncepe educarea pacientei #i se va ncura%a

participarea la un grup de susinereH

o

Se vor furniza informaii despre secvena tratamentelor,dar informaiile mai detaliate vor fi efectuate cu ocazia

urmtoarei interveniiH

o Utilizarea multiplelor forme de educaie )materiale

demonstrative, imagini video+.

Scopul dorit/ pacienta s neleag scopul dorit #i s poat lua

decizii n cuno#tin de cauz )informate+

P57+ 8 ?77 57+ +-7+5 =77 5977 7

5+5+957.

Problema/ leziunile tisulare cauzate de boal sau de terapii pot

determina durere #i alterarea imaginii corporale prin amputarea

snului #i alopecia indus de c2imioterapice. ;isecia ganglionilor

a'ilari #i :( contribuie la apariia lim#edemului braului de partea

tumorii mamare. 5recvena acestei probleme tinde s scad o datcu aplicarea procedurilor conservatorii #i a e'aminrii ganglionului-

santinel, dar te2nica de ngri%ire )limitarea riscului de infecie,

stimularea returului venos prin masa%, msuri de precauie+ trebuie

cunoscut, iar durerea n relaie cu tratamentul trebuie tratat rapid.

53


54/97

.ntereniile asistentein caz de limfedem )bra gros+/

o $imitarea riscului de infecii/ evitarea traumatismelor, a

procedurilor invazive #i a presiunii e'cesive sau a

constriciei la braul de aceea#i parte cu tumoraHo 5acilitarea ntoarcerii venoase/ e'erciii fizice moderate,

ridicarea braului cnd este posibil, utilizarea masa%elor

terapeutice sau compresiunii pneumatice conform

indicaiilor medicaleH

o nunarea medicului terapeut imediat ce este diagnosticat

edemulHo sigurarea c pacienta #i-a nsu#it msurile de precauie,

regulile de monitorizare #i faptul c trebuie s se prezinte

imediat la medic cnd survin simptomele )eritem cutanat,

tumefacie, durere la nivelul braului+.

D 8+575@ =77


55/97

o 9a administra medicaia non-opioid sau opioid conform

indicaiilor medicului, innd cont de regulile de

administrare, utiliznd diferite ci de abordH

o 9a supraveg2ea apariia efectelor secundare la medicaiaantalgic, le va anticipa prin msuri simple )e'.regimul

alimentar pentru prevenirea constipaiei indus de

opioide+H

o 9a educa pacienta cu privire la orarul de administrare a

medicaiei, va consilia familia cu privire la alte te2nici

cognitive sau cutanate care ar putea a%uta la diminuareadurerii.

Scopurileurmrite de asistent n tratamentul durerii sunt/

o 4eninerea unui nivel satisfctor de absen a durerii

evaluat de pacient , familieH

o Capacitatea pacientei a menine un nivel satisfctor al

efectelor secundare terapiei dureriiH

o tingerea de ctre pacient a unui nivel ma'im de calitate

a vieii, evideniat prin participarea la activitile

importante #i comunicare cu familia.

Planul de tratamental asistentei va urmri/

o S e'plice pacientei cine este responsabil pentru

tratamentul durerii n ambulatoriu #i la cine poate apela n

caz de urgen sau periodic pentru a primi gratuit

medicaia necesar zilnicH

55


56/97

o nvarea pacientei s raporteze sc2imbarea caracterului

durerii, prezena unei noi dureri sau a efectelor secundare

inacceptabile ale medicaiei antialgiceH

o ;iscutarea celor mai frecvente efecte secundare posibile#i msurile adecvate de a controla aceste simptomeH

o S educe pacienta s raporteze imposibilitatea de a lua

medicaia antalgic prescris datorit efectelor

secundare, costul medicamentelor sau disponibilitatea n

farmaciiH

o ncura%area pacientei s in un %urnal zilnic care sinclud intensitatea durerii, medicaia #i prezena

efectelor secundareH

o ;istribuirea de materiale educaionale despre terapia

dureriiH

o S e'plice familiei regimul medicaiei stupefiante,

precauiile urmate #i obligativitatea returnrii medicaieirmase )n caz de deces+ ctre farmacie.

P5


57/97

determin un grad de

alopecie, ce depinde de

dou, (O al

medicamentului #i duratatratamentului #i de obicei

ncepe la 7 sptmni

dup administrarea CD(.

1rul cre#te napoi n

apro'.- luni.

driamicina det.pierderea total a prului

n !" din cazuri.

" din pacientele

tratate cu protocol C45

vor dezvolta alopecie.

a banda%elor la nivelul

scalpului n scop

preventiv este

controversatHncura%area pacientei

)alopecia este

reversibil+.

M8767-@7 +

g57

CD( determin

reproducerea mugurilorgustativi.

bsena sau alterarea

gustului poate determina

o scdere a aportului

alimentar. (otu#i, cele

mai multe femei c#tign greutate n timpul CD(,

datorit inactivitii.

Consultarea unui

nutriionist.

O


58/97

general necunoscute, dar

aceasta poate fi n relaie

cu anemia, stress-ul

emoional #i alterarearitmului nictemeral.

nivelului Db #i eventual

administrarea de

eritropoietin dac

acesta scade sub . g".

3'ist unele dovezi

asupra eventualului rol

benefic pe care

e'erciiul fizic moderat

l-ar %uca asupraoboselii legate de CD(.

G7 7

=@@57

;eterminate de

stimularea nervului vag

de ctre serotonina

eliberat de celule ale

tractului digestiv superior.

1remedicaie cu

in2ibitor de -D( #i

de'ametazon.

Se include un

antiemetic precum/

compazin,de'ametazon sau

lorazepam.

M-?75 Cauzat de distrugerea

mucoasei orale, ce

determin un rspuns

inflamator.

3ducarea pacientei n

vederea profila'iei

infeciilor.

4suri pentru

obinerea confortului

local.N5p7 ;atorit supresiei

celulelor stem

3ducarea pacientelor.

4onitorizare #i

58


59/97

2ematopoietice.

:isc infecios ma'im la o

valoare a neutrofilelor

< 500/mm3

tratament prompt n

cazul apariiei febrei

sau altor semne de

infecie.Np+577

p767-

;eterminate de o

degenerare neural

periferic.

;ac este sever

poate necesita

modificarea dozelor de

citostatic.R+-77 8

7p7


60/97

unele antidepresive s-au dovedit

eficiente n acest sens. Utilizarea

de soia #i alte suplimente pentru

ameliorarea simptomelormenopauzale este n curs de

studiu.R7- --5 8 -+-79

8957+ 7 =795

59


61/97

medicaiei.O5p?@ 7 p78 8

9+57+ .

3'ist un risc de ?" de a aprea

fracturi n cursul tratamentului cu

in2ibitori de aromatoz. Serecomand monitorizarea atent

anual a densitii osoase.Cderea prului :ar. ;e obicei este u#oar #i se

amelioreaz n timp.

S5 p7g7- 8+5+5 87+g57-7, 5+5+957,

p7


62/97

3ducarea pacientei despre posibilitile de tratament a

perturbrilor se'uale e'istenteH

Se va face apel la terapia se'ual de ctre speciali#tii

ginecologi, endocrinologi,etc.H

Planul de tratamentGma%oritatea terapiilor de cancer mamar sunt

aplicate n sistem ambulatoriu #i interveniile de combatere a

efectelor secundare sunt comune celorlalte maligniti.

C>IRURGIA

A.Pp+5

(otiele spitalizrii ntr$un sericiu de c/irurgie

1rincipalele motive de internare a unui pacient cu cancer de%a

diagnosticat ntr-un serviciu de c2irurgie pot fi/

C2irurgia diagnosticH

C2irurgia curativH

C2irurgia paliativH

C2irurgia urgenelor oncologiceH

C2irurgia reparatorie #iH C2irurgia metastazelor.

(suri generale

Un serviciu de c2irurgie oncologic prezint puncte comune cu

orice serviciu de c2irurgie general, iar ngri%irea pacientului

62


63/97

c2irurgical nu difer de aceea a unui pacient oncologic supus unei

intervenii c2irurgicale, dar la acestea se adaug n mod special

nevoia de suport psi2ologic reunite cu aceast boal care induce

teama )an'ietatea+.Bilanul preoperator

3ste prescris de medic, care va avea n vedere elementele reunite

#i eventualele alte boli asociate )insuficien cardiac, diabet za2arat,

2ipertensiune, etc.+

(g7H7+ pp+57 + p+-757 -g7-

--5+?@ +p+ 8-77 +;75@77 7 + -577 -+75@77=777

n'ietatea este un simptom frecvent #i mai sever la pacienii care

nu sunt informai corect asupra interveniei c2irurgicale. sistenii

medicali pot contribui la reducerea an'ietii prin e'plicarea rolului

interveniei c2irurgicale, ncercnd s clarifice anumite detalii despre

sediul, tipul de intervenie #i e'tensia actului c2irurgical, avertiznd

despre modificrile de imagine corporal.

sistenta medical va avea succes n abordarea pacientului

oncologic c2irurgical dac #i va formula un plan de ngri%ire

individualizat, innd cont de nivelul de cuno#tine #i nivelul de

pregtire al pacientei.

cest pal va include informaii specifice despre procedurile

c2irurgicale #i comportamentul postoperator a#teptat de la pacient.nvarea te2nicilor de tuse controlat, respiraie profund #i e'erciii

motorii permise, ca #i utilizarea unor ec2ipamente a%uttoare fac

parte din acest plan terapeutic.

63


64/97

sistenta medical din serviciile oncologice trebuie s aib

capacitatea de a asculta #i a nelege ceea ce comunic pacientul,

dincolo de ntrebrile aparent banale. 1ersonalul medical mediu nu

va precupei efortul de a informa pacientul #i de a repeta ceea ce afost de%a spus de medic sau de ali colegi )n ceea ce prive#te

tratamentul, desf#urarea sa, e'amenele necesare+, de a sublinia

clar ceea ce este posibil #i de a sugera ceea ce nu este.

0iua preinterenie

1acienta va fi e'aminat de medicul anestezist, care consult

foaia de observaie #i practic un e'amen clinic dup care va dainstruciunile de premedicaie #i va stabili ora interveniei. Se va

prescrie un somnifer pentru ca pacienta s doarm lini#tit n ciuda

an'ietii preoperatorii.

Se vor acorda ngri%irile de igien )mbiere+, se va verifica

cmpul operator )raderea suprafeelor piloase, dezinfecie+. Se va lua

o cin u#oar )sup #i desert+.

0iua intereniei

1acienta cunoa#te ora interveniei #i va fi pregtit/ va primi

premedicaia indicat, #i va nltura protezele dentare.

n timp ce pacienta este n sala de operaie salonul va fi pregtit

pentru rentoarcerea sa )poziia patului, curenia, materialul

necesar+.

1a ntoarcerea din sala de operaiepacienta este instalat ndecubit dorsal, cu braul de partea operat spri%init de o pern

special.

2ngri%irile postoperatoriiG n sarcina imediat de supraveg2ere a

asistentei medicale vor fi/

64


65/97

o 4eninerea pansamentului curat #i u#or compresivH

o sigurarea eficacitii drena%ului aspirativ prin ! sau 7

tuburi )supraveg2eat #i contabilizat regulat+ prin golirea

recipientului de colectare la fiecare 7 ore cnd seacumuleaz circa ! ml de lic2idH

o 4eninerea perfuziei la braul controlateralH

o Supraveg2erea durerilorH

o pariia complicaiilor precoce vor fi semnalate mediculuiH

o ;ac pacienta nu prezint vrsturi va primi o alimentaie

u#oar c2iar n seara intervenieiHo 4obilizarea precoce permite pacientei operate s-#i fac

singur toaleta, a%utat.

1ansamentul se va reface ntre 7 #i zile dac nu survin

complicaiiH acesta va fi un pansament u#or compresiv pentru a evita

2ematoamele de perete #i limfocelele. sistenta va ine cont de

reaciile pacientei n cursul efecturii pansamentului, e'plicnd scopulngri%irii, ncercnd s gseasc cuvinte lini#titoare #i reconfortante.

(uburile de dren sunt suprimate ntre zilele -* iar firele de

sutur n ziua !.

8ndiferent de tipul interveniei c2irurgicale, pacienta va

manifesta o tensiune psi2ologic n a#teptarea e'amenului

2istopatologic, n funcie de care se va 2otr tratamentul ad%uvant.

1acienta va fi informat asupra datei precise a rezultatului

2istopatologic #i conduitei ulterioare. Fdat ce buletinul 2istopatologic

este formulat, pacienta este trimis pentru luarea n eviden la

cabinetul oncologic cu fi#a F0C.! completat. Se vor lua msuri

65


66/97

pentru trimiterea piesei 2istologice pentru dozarea receptorilor

estrogenici #i progesteronici ):3,:1+ #i a altor marEeri

imuno2istoc2imici.

Supraeg/erea complicaiilor$imfedemul sau Jbraul grosK este astzi mai rar, Einetoterapia

precoce #i continu putnd preveni n mare msur apariia acestuia.

$imfocelul a'ilar este o colecie de limf n groapa a'ilar, care dac

nu cedeaz spontan devine %enant #i dureroas #i trebuie

puncionat aseptic.

3ducaia cu privire la msurile de prevenire a limfedemului

include urmtoarele recomandri/

o Se va informa personalul medical c in%eciile, probele de

snge sau tensiunea arterial s nu fie prelevate de la

braul de partea intervenieiH

o 0u se vor monta perfuzii la braul afectatH

o Se va asigura c inelele #i alte bi%uterii nu sunt prea

strnseH

o Se va pstra curat pielea braului afectat #i se va unge cu

crem 2idratantH

o Se vor purta mnu#i la muncile casnice, se va prote%a

pielea braului de in%urii, arsuri, nu se va e'pune braul la

lumin solar e'cesivH

66


67/97

o Se va comunica imediat medicului dac pielea braului

devine inflamat, destins, lucioas, ro#ie, cald #i

dureroas.

Pregtirea externrii pacientei;ac nu sunt complicaii, se va face n ziua a ! de la operaie.

5iecare membru al ec2ipei de ngri%ire are un rol n momentul

e'ternrii.

sistenta va a%uta sftuind pacienta n privina reintegrrii

sociale, e'plicnd interesul urmrii unui program de reeducare

funcional a umrului #i furniznd sfaturi practice pentru a diminuariscul de limfadem al braului.

sistenta va informa cu privire la ngri%irile cicatricii operatorii,

cu conservarea unei bune suplee a acesteia, #i despre posibilitile

de reparare estetic.

n cazul unui tratament postoperator este necesar

administrarea acestuia n clinic sau ambulatorul oncologic sub

supraveg2erea #i ndrumarea medicului oncolog.

Se va insista asupra importanei supraveg2erii, care va trebui

s fie regulat #i consecvent pentru asigurarea depistrii la timp a

unei recidive.

RADIOTERAPIA

1resupune probleme de ngri%ire a pielii, asteniei #i altor efecte

secundareC>IMIOTERAPIA

o 0ecesitile #i efectele secundare difer n funcie de

scopul terapiei #i agenii utilizaiH

67


68/97

o 3ducarea pacientelor #i familiilor acestora asupra efectelor

secundare frecvente #i interveniilor necesare pentru

combaterea acestoraH

o sigurarea aplicrii corecte a tuturor prescripiilor decombatere a efectelor secundare.

)4oze# C, 4iron $+

II.2.CA"URI CLINICE

CP C$808C 0:.!

1acienta/ ..

9rst/ =7 ani

;omiciliul/ :dui

Fcupaie/ pensionar

;ata internrii/ 7.!.7

;iagnostic la internare/ (umor sn drept CS8

8ntervenie c2irurgical/ .!.7

4astectomie parial dreapt

68


69/97

;isecie a'ilar dreapt

;rena% a'ilar cu )!+ tub

3'amen e'temporaneu/

(umor de !, cm cu limite de siguran. Carcinom ductal invazie tip0FS predominant tubar.

4otivele internrii/ prezena unei formaiuni tumorale la nivelul

snului drept

0403P

.D.C.- fr importan

.1.1.-menar2a la !7 ani, ciclu regulat, durata =- zile, flu' moderat,-sarcini 7, avorturi/ ! la cerere

-na#teri/ ! normal

-copii/ ! G nscut natural, a alptat luni

-stenoz piloric operat !*!

-disc2inezie biliar

8S(F:8CU$ &F$88

1acienta afirm c a descoperit o formaiune tumoral la nivelul CS8

a snului drept, n urm cu o sptmn.

0u s-a prezentat #i nu a efectuat tratament pn n prezent.

3ste internat pentru investigaii #i tratament de specialitate.

3>430 C$808C 6303:$-starea general/ alteratH

-sistem cutanat/ lipoame la nivelul braului dreptH

-sistem muscular/normoton, normoEineticH

-sistem osteo-articular/ aparent integruH

69


70/97

-sistem circulator/ (L !7M? mmDgH 1L*? bMmin

-aparat respirator/ torace normal conformat, sonoritate pulmonar

normal, murmur vezicular fiziologicH

-aparat digestiv/ apetit pstrat, tranzit intestinal fiziologicH-aparat urinar/ lo%e renale libere, nedureroase, miciuni fiziologiceH

-S.0.C./ orientat temporospaial

3>430 6803CF$F68C

-8nspecie/

- snul drept la nivelul CS8 G formaiune tumoral ,apro'imativ = cm.-palparea snilor/

-la nivelul snului drept n CS8 se palpeaz o formaiune de

apro'imativ = cm de consisten semidur, nedureroas, mobil pe

planurile profunde cu tendin de aderare la planurile supraadiacente.

-a'ila dreapt/ se palpeaz un ganglion de apro'imativ ! cm, mobil,

nedurerosH

-snul stng/ consisten glandularH

-abdomenul/ suplu, mobil cu mi#crile respiratorii, nedureroase la

palpareH

-organe genitale e'terne/ normal conformate, vulv cu atrofie de

vrst

8093S(86Q88

7.!.7

Db-!!, g"

Dt-"

70


71/97

$-?MmmR

(r-!MmmR

6licemie-,A mg"

Uree-7?,? mg"(mol-? U4$

PnSF=-!! USD

Creatinin-,?

6rup sanguin-8

:2-pozitiv

(S-7T!(C-AT

(61-*,A

(6F-,!

lbumin-absent

6lucoz-absent

Sediment-rare celule epiteliale plate, rari o'alai de calciu

:adiografia articulaiei scapulo-2umerale #i de clavicul dreapt

evideniaz/ modificarea structurii osoase !M superioar 2umerus

drept, cu apariia de numeroase zone litice,cadru neregulat #i n !M

e'tern clavicular. 1osibila fisur subperiostic la unirea seciunii !M

e'tern cu !M clavicular.

1$0 ;3 06:8V8:3

;860FS(8C ;306:8V8:3

F&83C(893 80(3:930Q88 39$U:3

n'ietate n legtur cu

teama de desfigurare,

de cancer #i moarte,

1acienta s fie

informat

asupra

-ncura%ez

pacienta #i

familia s

-pacienta

coopereaz,

discut cu

71


72/97

manifestat prin izolare,

lips de comunicare.

operaiei, a

eventualelor

efecte

postoperatoriiHS-#i e'prime

temerileH

S discute

desc2is.

discute cu

privire la

operaie #i

diagnosticH-susin moral

pacienta #i

familia acesteia,

prezint diferite

cazuri operate,

cu evoluiebunH

-solicit familiei

s fie n

permanen

alturi de

bolnavH

-a%ut pacienta

s-#i alunge

ideile iraionale

produse de

an'ietateH

-informez

pacienta cuprivire la durata

internrii,

asupra

operaiei,

familia, este

a%utat n

permanen

de so #ifat.

72


73/97

localizrii

inciziei, a durerii

postoperatorii.

1osibil alterare aritmului #i frecvenei

respiratorii #i circulatorii,

posibil dezec2ilibru

2idroelectrolitic, datorat

interveniei c2irurgicale.

1acienta s-#imenin

funciile

cardio-

respiratorie #i

renal, s-#i

menin

ec2ilibrul

2idroelectrolitic

la nivel optim.

-msor funciilevitale la fiecare

patru oreH

-controlez plaga

s nu

sngerezeH

-observ faciesul,

tegumenteleH

-administrez

lic2idele

recomandate de

medic prin

perfuzie #i apoi

pe cale oral,imediat ce

starea permite,

ce peristaltismul

s-a reluatH

-msor aportul

#i pierderea delic2ide,urmresc

drenul,msor

cantitatea de

lic2id drenat #i

-pacientaprezint

funciile

vitale n

limite

normaleH

-plaga nu

sngereaz.

73


74/97

observ

culoarea.lterarea confortului din

cauza durerii #i traumeipostoperatorii,manifestat

prin indispozitie.

1acienta s-#i

controlezedurerea.

-a#ez bolnava

n poziie dedecubit dorsal

sau cu toracele

u#or ridicat, iar

cotul se spri%in

pe perne mai

sus dect

umrul #i mna

mai sus dect

cotul, rela'atH

-reluarea

mi#crilor cu

braul operat,

ct mai curndposibilH

-controlez/

contractura

mu#c2ilor

bolnavei,

prezenatonusului, a

sensibilitiiH

-a%ut pacienta

s se ridice din

-pacienta se

mobilizeazH-durerea

diminueaz

n

intensitate.

74


75/97

pat a doua zi

dup

intervenieH

-observ plaga,pentru a sesiza

eventuala

apariie a

sngerrii,

infeciei,

2ematomuluiH-administrez

medicaia

antialgic, mai

ales nainte de

mobilizare #i de

apariia durerii

) nu se fac

in%ecii n braul

afectat+H

-educ pacienta

s e'ecute

e'erciii

respiratorii.;eficit de autongri%ire

datorit durerii,

manifestat prin

imposibilitatea de a se

1acienta s

aib

ndeplinite

toate nevoile

-a%ut pacienta

s-#i efectueze

toaletaH

-sc2imb zilnic

-pacienta

reu#e#te s

se

ngri%easc

75


76/97

spla singur, de a se

mbraca singur, de a

se 2rni singur, de a

utiliza singur diferiteobiecte.

de

autongri%ire.

len%eria de pat #i

de corpH

-administrez

alimentaie pecale oral,

imediat ce

peristaltismul

s-a reluat.

cu a%utor.

lterarea odi2nei #i

somnului datorit durerii,

spitalizarii, manifestat

prin

oboseal,iritabilitate.

1acienta s

aib un somn

odi2nitor.

-ncura%ez n

permanen

pacientaH

-antrenez

familia n

susinerea

pacienteiH

-a%ut pacienta

s-#i priveascoperaia #i s se

adapteze la

noua sa

imagine

corporalH

-administrezmedicaia

sedativ

recomandat de

medic.

-pacienta se

odi2ne#te

mai bine n

cursul

nopii.

76


77/97

1acienta se e'terneaz vindecat c2irurgical,cu urmtoarele

recomandri/

S urmeze tratamentul prescris de medicH S pstreze o igien corespunztoare la nivelul plgiiH

S evite efortul fizicH

S evite strile emoionaleH

S respecte un regim alimentar bogat n vitamine #i proteineH

S evite fumatul #i consumul de alcoolH

S revin la control peste luni.

CP C$808C 0:.7

1acienta/ S.S.

9rst/ = ani

;omiciliul/ &otosani

Fcupaie/ casnic

;ata internrii/ !?.=.7

;iagnostic la internare/ 0eoplasm mamar

8ntervenie c2irurgical/ 7=.=.7

4astectomie radical modificat madde'l dreapt


ne'ectomie bilateral

4otivele internrii/ prezena unei formaiuni tumorale la nivelulsnului drept

0403P

.D.C.- fr importan

.1.1.-menar2a la != ani, ciclu regulat, durata 7- zile, flu' moderat,

77


78/97

-sarcini , avorturi/ A la cerere #i 7 spontan

-na#teri/ naturale

-copii/ G nscui natural, a alptat cte ! lun

8S(F:8CU$ &F$88

1acienta declar c din luna iunie 7? a observat apariia unei

formaiuni tumorale la nivelul snului drept. n august 7 a fost

internat n clinica J Fbstetric #i ginecologieK unde s-a practicat

puncie care a pus n eviden celulele maligne. 1acienta a fost

ndrumat spre tratament c2irurgical.3>430 C$808C 6303:$

-starea general/ influenatH

-sistem cutanat/ normal reprezentatH



-sistem circulator/ (L !=M mmDgH 1L*? bMmin



-aparat digestiv/ apetit pstrat, tranzit intestinal prezentH

-aparat urinar/ lo%e renale libere, nedureroase, miciuni fiziologiceH


3>430 6803CF$F68C

-8nspecie/

78


79/97


80/97

(61-,!

(6F-,!=

lbumin-absent

6lucoz-absentSediment-rare celule epiteliale plate, rari o'alai de calciu

:adiografia articulaiei co'ofemurale evideniaz osteoporoz

1$0 ;3 06:8V8:3

;860FS(8C ;3

06:8V8:3

F&83C(893 80(3:930Q88 39$U:3


teama de desfigurare,

de cancer #i moarte,manifestat prin

nelini#te.

1acienta s fie

informat

asupraoperaiei, a

eventualelor

efecte

postoperatoriiH

S-#i e'prime

temerileHS discute

desc2is.

-ncura%ez

pacienta #i

familia sdiscute cu

privire la

operaie #i

diagnosticH

-susin moral

pacienta #ifamilia acesteia,

prezint diferite

cazuri operate,

cu evoluie

-pacienta

coopereaz,

discut cufamilia #i

ec2ipa

medical.

80


81/97


82/97

ec2ilibrul

2idroelectrolitic

la nivel optim.

tegumenteleH

-administrez

lic2idele

recomandate demedic prin

perfuzie #i apoi

pe cale oral,

imediat ce

starea permite,

ce peristaltismuls-a reluatH

-msor aportul

#i pierderea de

lic2ide,urmresc

drenul,msor

cantitatea de

lic2id drenat #i

observ

culoarea.

sngereaz.

lterarea confortului din

cauza durerii #i traumei

postoperatorii,manifestat

prin indispozitie.

1acienta s-#i

controleze

durerea.

S se reductrepatat

disconfortul.

-a#ez bolnava

n poziie de

decubit dorsal

sau cu toraceleu#or ridicat, iar

cotul se spri%in

pe perne mai

sus dect

-pacienta se

mobilizeazH

-durerea

este nlimite

suportabile.

82


83/97

umrul #i mna

mai sus dect

cotul, rela'atH

-reluareami#crilor cu

braul operat,

ct mai curnd

posibilH

-controlez/

contracturamu#c2ilor

bolnavei,

prezena

tonusului, a

sensibilitiiH

-a%ut pacienta

s se ridice din

pat a doua zi

dup

intervenieH

-observ plaga,

pentru a sesiza

eventualaapariie a

sngerrii,

infeciei,

2ematomuluiH

83


84/97


85/97


prin

oboseal,iritabilitate.

odi2nitor. pacientaH

-antrenez

familia n

susinereapacienteiH

-a%ut pacienta

s-#i priveasc

operaia #i s se

adapteze la

noua saimagine

corporalH

-administrez

medicaia

sedativ

recomandat de

medic.

mai bine n

cursul

nopii.

1acienta se e'terneaz vindecat c2irurgical,cu urmtoarele

recomandri/

S urmeze tratamentul prescris de medicH

S pstreze o igien corespunztoare la nivelul plgiiH S evite efortul fizicH

S evite strile emoionaleH

S respecte un regim alimentar bogat n vitamine #i proteineH

85


86/97

S evite fumatul #i consumul de alcoolH

S revin la control peste luni.

CP C$808C 0:.

1acienta/ F.C.

9rst/ = ani

;omiciliul/ &oto#ani

Fcupaie/ gestionar

;ata internrii/ A..7

;iagnostic la internare/ 0eoplasm sn cadranul supero e'tern

denopatie a'ilar

8ntervenie c2irurgical/ !..7

4astectomie parial stng.

;isecie a'ilar stng


3'amen e'temporaneu/

(umor de !, cm cu limite de siguran. Carcinom ductal invazie tip

0FS predominant tubar.

4otivele internrii/ prezena unei formaiuni tumorale la nivelulsnului stng

0403P

.D.C.- fr importan

.1.1.-menar2a la ! ani, ciclu regulat, durata =- zile, flu' moderat,

86


87/97

-sarcini 7, avorturi/ ! la cerere

-na#teri/ ! normal

-copii/ ! G nscut natural, a alptat luni

8S(F:8CU$ &F$88

1acienta afirm c a descoperit o formaiune tumoral la nivelul

snului stng.

3ste internat pentru investigaii #i tratament de specialitate.

3>430 C$808C 6303:$

-starea general/ afebrilH-sistem cutanat/ lipoame la nivelul braului stngH



-sistem circulator/ (L !M? mmDgH 1L*A bMmin



-aparat digestiv/ apetit pstrat, tranzit intestinal fiziologicH

-aparat urinar/ lo%e renale libere, nedureroase, miciuni fiziologiceH


3>430 6803CF$F68C

-8nspecie/

- snul drept Gaspect normal, consisten glandular omogen

-snul stng- e'istena unei formaiuni tumorale de apro'imativ cmH-palparea snilor/

-la nivelul snului stng, n cadranul supero Ge'tern se palpeaz o

formaiune de apro'imativ cm de consisten semidur,

87


88/97

nedureroas, mobil pe planurile profunde cu tendin de aderare la

planurile supraadiacente.

-a'ila stng/ se palpeaz un ganglion de apro'imativ ! cm, mobil,

nedurerosH-snul drept/ consisten glandularH

-abdomenul/ suplu, mobil cu mi#crile respiratorii, nedureroase la

palpareH

-organe genitale e'terne/ normal conformate, vulv cu atrofie de

vrst.

8093S(86Q88

*..7

Db-!,? g"

Dt-=7"

$-AMmmR

(r-!MmmR

6licemie-??,A mg"

Uree-, mg"

(mol- U4$

PnSF=-!! USD

Creatinin-,A

6rup sanguin-8

:2-pozitiv(S-7T!=

(C-AT

(61-*,A*

(6F-,!!

88


89/97

lbumin-absent

6lucoz-absent

Sediment-rare celule epiteliale plate, rari o'alai de calciu

3'amen radiologic/Sn drept/ aspect normal

Sn stng/capacitate bine conturat, discrete prelungiri n %ur, situat

n cadranul supero-e'tern, imagine suspect

1$0 ;3 06:8V8:3

;860FS(8C ;3

06:8V8:3

F&83C(893 80(3:930Q88 39$U:3


teama de desfigurare, de

cancer #i moarte,

manifestat prin lips de

comunicare cu familia.

1acienta s fie

informat

asupra

operaiei, a

eventualelor

efecte

postoperatoriiHS-#i e'prime

temerileH

S discute

desc2is.

-ncura%ez

pacienta #i

familia s

discute cu

privire la

operaie #i

diagnosticH-susin moral

pacienta #i

familia acesteia,

prezint diferite

cazuri operate,

cu evoluiebunH

-solicit familiei

s fie n

permanen

-pacienta

coopereaz,

este mai

optimist.

89


90/97

alturi de

bolnavH

-a%ut pacienta

s-#i alungeideile iraionale

produse de

an'ietateH

-informez

pacienta cu

privire la duratainternrii,

asupra

operaiei,

localizrii

inciziei, a durerii

postoperatorii.

1osibil alterare a ritmului#i frecvenei respiratorii #i

circulatorii, posibil

dezec2ilibru

2idroelectrolitic.

1acienta s-#imenin

funciile

cardio-

respiratorie #i

renal, s-#i

meninec2ilibrul

2idroelectrolitic

la nivel optim.

-msor funciilevitale la fiecare

patru oreH

-controlez plaga

s nu

sngerezeH

-observ faciesul,tegumenteleH

-administrez

lic2idele

recomandate de

-pacientaprezint

funciile

vitale n

limite

normaleH

-plaga nusngereaz.

90


91/97

medic prin

perfuzie #i apoi

pe cale oral,

imediat cestarea permite,

ce peristaltismul

s-a reluatH

-msor aportul

#i pierderea de

lic2ide,urmrescdrenul,msor

cantitatea de

lic2id drenat #i

observ

culoarea.lterarea confortului din

cauza durerii #i traumeipostoperatorii,manifestat

prin indispozitie.

1acienta s-#i

controlezedurerea.

S se reduc

trepatat

disconfortul.

-a#ez bolnava

n poziie dedecubit dorsal

sau cu toracele

u#or ridicat, iar

cotul se spri%in

pe perne mai

sus dectumrul #i mna

mai sus dect

cotul, rela'atH

-reluarea

-pacienta se

mobilizeazH-durerea

este n

limite

suportabile.

91


92/97

mi#crilor cu

braul operat,

ct mai curnd

posibilH-controlez/

contractura

mu#c2ilor

bolnavei,

prezena

tonusului, asensibilitiiH

-a%ut pacienta

s se ridice din

pat a doua zi

dup

intervenieH

-observ plaga,

pentru a sesiza

eventuala

apariie a

sngerrii,

infeciei,

2ematomuluiH-administrez

medicaia

antialgic, mai

ales nainte de

92


93/97

mobilizare #i de

apariia durerii

) nu se fac

in%ecii n braulafectat+H

-educ pacienta

s e'ecute

e'erciii

respiratorii.;eficit de autongri%ire

datorit durerii,

manifestat prin

imposibilitatea de a se

spla singur, de a se

mbraca singur, de a se

2rni singur, de a utiliza

singur diferite obiecte.

1acienta s

aib

ndeplinite

toate nevoile

de

autongri%ire.

-a%ut pacienta

s-#i efectueze

toaletaH

-sc2imb zilnic

len%eria de pat #i

de corpH

-administrez

alimentaie pecale oral,

imediat ce

peristaltismul

s-a reluat.

-pacienta

are

ndeplinite

toate

nevoile

fiziologice.

lterarea odi2nei #i

somnului datorit durerii,


prin oboseal,iritabilitate.

1acienta s

aib un somn

odi2nitor.

-ncura%ez n

permanen

pacientaH

-antrenez

familia n

-pacienta se

odi2ne#te

mai bine n

cursul

nopii.

93


94/97

susinerea

pacienteiH

-a%ut pacienta

s-#i priveascoperaia #i s se

adapteze la

noua sa

imagine

corporalH

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	vasidragobete24
View:	243 times
Download:	1 times

228497886 Cancer Mamar Cazuri Copy

Documents