1,5LE I

Vorba ministrului Paleologu, asupra Ia[i International FilmFestival (IIFF) planeaz\ „plea[ca“.

Citi]i un comentariu de George Onofrei ~N » PAGINA 5

REZERVA}IA DE ZIMBRU

NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

Scriitorul [iregizorul produc]ieiDoubt, `n SDC

Iulia Blaga

Doubt este prima pies\ de teatru a lui John Patrick Shanley care a fost jucat\ peBroadway, c`[tig`nd `n 2004 toate premiileteatrale importante din Statele Unite. A ob]inut pentru text Premiul Pulitzer, iarfilmul s\u, realizat `n 2008, a avut cincinominaliz\ri la Oscar.

~N » PAGINILE 8-9

PR IMUL MAGAZ IN CULTURAL D IN ROMÂNIA » APARE S ~MB|TA » WWW.SUPL IMENT .POL IROM.RO

Ora[ul repetent lacultur\ urbanistic\

Noi, \iaBogdan-Alexandru St\nescu

Citi]i postfa]a romanului Replace all (colc\iala) de IoanL\cust\, care va ap\rea `n cur`nd,postum, la Editura Polirom.

~N » PAGINILE 10-11

CRONIC| DE CARTE

~n 2004, celebrul BernardPivot realiza o emisiune cu[i despre Ia[i `n seria sa„Double Je“ de la France 2.Ie[enii care au v\zut filmuls-au `ntrebat, pe bun\dreptate, dac\ acela de peecran este ora[ul lor sau edoar o versiune stilizat\prin tehnici de televiziunebine st\p`nite. Pivot adeclarat, de altfel, c\ a fostsedus de ora[, cu toatecontrastele sale. Mai mult,l-a [i definit: „e ca un ora[la ]ar\!“. Discu]iile desprearhitectura Ia[ului au fostnumeroase `n ultimii ani,f\r\ a se observa `ns\ o`mbun\t\]ire a aspectuluigeneral al urbei. ProiectulPalas a suscitat, deasemenea, dezbateriaprinse `ntre sus]in\tori`nfoca]i [i critici radicali.„Suplimentul de cultur\“ aconsultat doi arhitec]icunoscu]i [i un critic dearte vizuale pentru a aflace fel de ora[ am avut [icum ar putea ar\ta acesta`n viitorul apropiat.

Citi]i grupajul realizat de Ciprian Nedelcu ~N » PAGINILE 3-4

Un Pa[te Fericit!„Suplimentul de cultur\“ureaz\ „S\rb\tori Fericite!“tuturor colaboratorilor [icititorilor. Urm\toarea edi]ie a revistei va ap\rea s`mb\t\,25 aprilie.

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

Radu Pavel Gheo: „Banii pl\ti]i `n `ntreaga Românie ajung pentrumedicamente abia dou\-trei zile pe lun\. Aici nu poate fi vorba `nnici un caz de lips\ de bani, ci fie de furturi camuflate `n contracte[i comisioane, fie de incompeten]\ administrativ\ cras\“.

FURTURI {IINCOMPETEN}|

» 2

editorial

&TEO GHEO

Lucian Dan Teodorovici

C`nd ]ara arde de grija zilelor depu[c\rie, `n num\r de 29, ale u-nui latifundiar, c`nd la nord-eest sepetrec evenimente ce ne-aaduc a-minte de 13-115 iunie 1990, c`ndse anun]\ arest\ri spectaculoase,c`nd se apropie alegeri de toate fe-lurile, e greu s\ mai vorbe[ti de-spre m\surile economice ale unuiguvern altfel destul de [ters. Cums\ atragi audien]\ prezent`nd cifre?Ce spectacol s\ sco]i din vorbele re-pezite [i chinuit-tehnice ale pri-mului-ministru? Cu toate astea, `nopinia mea, nu eventuala „perdea defum“ care s\ acopere afacerile fa-miliei B\sescu ar trebui s\ fie pre-ocuparea noastr\ num\rul unu, cifaptul c\ dup\ ea, cumva colate-ral, Cabinetul Boc preg\te[te unsoi de exterminare.

Prea dur cuv`ntul? Nu [tiu, poa-te. {i mie mi s-a p\rut a[a c`nd l-amscris. Dar n-am revenit asupra lui

pentru c\ atunci c`nd distrugi, cubun\ [tiin]\, o parte consistent\a unei clase mijlocii [i a[a firave,nu [tiu ce alt cuv`nt s-ar potrivi maibine. Prin m\surile luate sau `ncurs de a le lua, m\ refer la impo-zitul forfetar [i la preg\tita anu-lare a deducerii TVA-ului pentruautomobilele luate pe firm\ (in-cluz`nd aici [i deducerile pe con-sumul de benzin\, pe piese autoetc.), Cabinetul Boc face eforturide a se `nscrie `n istorie. Nu prinniscaiva realiz\ri ̀ n favoarea Româ-niei, ci prin stoparea evolu]iei ei,ba chiar prin trimiterea `napoi `ns\r\cie a acelor oameni care, for-m`nd clasa de mijloc, au asigurat`n parte cre[terile economice dep`n\ acum.

Permite]i-mi, v\ rog, un exem-plu concret, al unor prieteni defamilie. El lucreaz\ pe un salariude aproximativ 13-14 milioanevechi. Ea a c\utat vreme de doi anio slujb\, nu a g\sit. Pentru a-[i

asigura un venit, au deschis, `nurm\ cu doi-trei ani, un mic ma-gazin. Ea s-a angajat acolo cu car-te de munc\. Deoarece profitullunar brut ar fi ajuns la aproxi-mativ 15 milioane, [i-a fixat unsalariu de 8 milioane vechi, sprea putea pl\ti, din restul banilor,d\rile la stat. Nu intrau `n ceeace am numit clasa de mijloc, dar`ncepeau s\ se descurce. De cu-r`nd, mi-au spus c\ inten]ionea-z\ s\-[i ia [i o ma[in\ `n leasing.Una româneasc\, fire[te. Nici un

profit al firmei deci, tot ceea cevizau era s\-[i permit\ acel sala-riu de aproximativ 8 milioane lu-nar. De dou\ s\pt\m`ni `ns\ stre-sul lor e imens: impozitul forfe-tar, anun]at ini]ial la 1.600 deeuro pe an, „rectificat” acum la1.000 de euro lunar conformvenitului firmei lor, adic\ 42 demilioane vechi, ar face-o pe so]iaprietenului meu s\ r\m`n\ practiccu un salariu imposibil de pu]inpeste 4 milioane pe lun\. Acum,a venit vestea c\ nu-[i vor mai

putea recupera nici TVA-ul pe pre-conizata ma[in\, nu-[i vor puteadeduce nici benzina. Prietenulmeu mi-a spus c\, `n cazul \sta,nemaiav`nd vreun avantaj, `[i vatrece firma `n conservare – m\carnu va mai trebui s\ dea acel im-pozit forfetar. Iar so]ia lui va in-tra, fire[te, `n [omaj.

{tiu, sun\ patetic povestea, dare perfect adev\rat\. {i, evident, eii se-al\tur\ o mul]ime de alte po-ve[ti asemenea. M\ crede]i sau nu,cunosc chiar eu alte dou\, tot aleunor prieteni, cumva asem\n\toa-re. Ce vor face cei care g\siser\un mod de a-[i asigura existen]a?~[i vor lua [omajul o vreme, dinbanii pe care statul `i „c`[tig\“ da-torit\ noilor m\suri, apoi vor mun-ci undeva la negru sau, pur [isimplu, vor str`nge cureaua p`n\la limita suportabilului. Aduna]itoate aceste cazuri [i ve]i ob]inesute de mii de oameni afecta]i. Oa-meni care cump\rau ma[ini, care`[i cheltuiau bani `n supermarke-turi, adic\ oameni care contribuiaula stat nu doar pentru ei, ci pentruto]i. Din contribuitori, acum sevor transforma `n asista]i. Oriceom `ntreg la minte `[i d\ seamac\ nu pe termen lung, nici m\carmediu, ci pe termen scurt statul

va pierde prin aceste m\suri. {itotu[i, guvernul fie pare a nu-[i daseama, fie pur [i simplu n-arenici o problem\ cu asta. Distrugeclasa mijlocie? ~i trimite spre sub-zisten]\ pe ace[ti oameni? Fie! Sta-tul va primi `ns\ imediat ni[te bani,din care va putea asigura ni[te chel-tuieli populiste, foarte eficienteca imagine, tocmai bune pentrua p\c\li alte clase de aleg\tori.

Un guvern istoric, a[a mi-am in-titulat textul. Pentru c\ e primulguvern care nu face nici un efortdin a-[i ascunde du[m\nia nu nu-mai fa]\ de `mbog\]i]i, ci [i fa]\de cei care abia au reu[it s\ sepun\ pe picioare, dup\ o tranzi]iechinuitoare `n care am fost cu to-]ii n\uci. Continu`nd `n felul \sta,Cabinetul Boc marcheaz\ `ncepu-tul unei crize de natur\ pur româ-neasc\ ce are [anse s\ se trans-forme, `ntr-un viitor nu foarte`ndep\rtat, `n colaps. Cine va fide vin\? Criza mondial\. Una care`ns\ ar fi putut s\ ne ating\ destulde pu]in dac\ ar fi existat ni[te oa-meni care s\ [tie s-o gestioneze.Ba chiar una de care, `n mod iro-nic, am fi putut profita dac\ amfi avut guvernan]i competen]i. C\,din p\cate, n-avem `ncepe deja s\sune a truism.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

Un guvern istoric» Ce vor face cei care g\siser\ un mod de a-[i

asigura existen]a? ~[i vor lua [omajul ovreme, din banii pe care statul `i „c`[tig\“datorit\ noilor m\suri, apoi vor munciundeva la negru sau, pur [i simplu, vorstr`nge cureaua p`n\ la limita suportabilu-lui. Aduna]i toate aceste cazuri [i ve]iob]ine sute de mii de oameni afecta]i.

SUPLIMENTUL LUI JUP

Radu Pavel Gheo

Dup\ cum spuneam s\pt\m`na trecut\,am v\zut recent o declara]ie a mediculuiIrinel Popescu, actualul pre[edinte al Ca-sei Na]ionale de Asigur\ri de S\n\tate,care m-aa impresionat profund. DomnulIrinel Popescu a spus c\ `n domeniul s\-n\t\]ii România ar trebui s\ adopte unmodel asem\n\tor cu cel din SUA. Doarc\ ̀ ntr-un asemenea caz CNAS-ul [i-ar campierde obiectul muncii, fiindc\ `n siste-mul american asigur\rile de s\n\tate s`nt`n marea lor majoritate administrate desociet\]i private (care, printre altele, potda [i faliment). Iar sistemul american des\n\tate e cunoscut drept unul dintre celemai proaste din lumea civilizat\.

Tot domnul doctor Irinel a mai spus[i c\ ar accepta (frumos zis!) introduce-rea unui nou sistem de asigurare, prin ca-re pacien]ii s\ pl\teasc\ o parte din chel-tuielile unor servicii medicale. Ceea cenu m\ mir\. M\ mir\ doar rezervorul in-epuizabil de personaje puse `n func]ii dedecizie f\r\ s\ aib\ abilit\]ile necesare.

Pe de alt\ parte, eu a[ fi de acord cuintroducerea sistemului copl\]ii. Al unuisistem de coplat\ veritabil. Dar nu cred c\domnul Irinel s-a g`ndit la a[a ceva. DomniaSa a imaginat doar un mod de a jupui su-plimentar de bani bolnavii din România,

c\ci coplata ar presupune ca statul s\ deamai mul]i bani dec`t p`n\ acum.

S\ explic cum. ~n România plata asi-gur\rii de s\n\tate este obligatorie. Eu, caorice salariat, pl\tesc o parte din salariulmeu pentru asigur\rile de s\n\tate. Lafel, din impozitul propriu-zis pe salariu,care ajunge la bugetul de stat, o parte estealocat\ Ministerului S\n\t\]ii. Cu alte cu-vinte, pl\tesc din dou\ p\r]i.

~n ultimii c`]iva ani m-am `mboln\vitde c`teva ori – nu foarte grav, dar de fie-care dat\ suficient ca s\ dau unu-dou\ mi-lioane de lei vechi pentru analize [i me-dicamente. O parte din ele ar fi trebuit s\fie compensate. Numai c\... ghinion! ~nziua a treia sau a patra a lunii (dup\ cumse [tie) plafonul pentru analize gratuite [imedicamentele compensate era epuizat.A[adar, banii pl\ti]i `n `ntreaga Românieajung pentru medicamente abia dou\-trei zile pe lun\. Aici nu poate fi vorba `nnici un caz de lips\ de bani, ci fie de fur-turi camuflate `n contracte [i comisioane,fie de incompeten]\ administrativ\ cras\.Pe banii mei [i ai tuturor celorlal]i cet\-]eni români.

M-am l\murit recent ce `nseamn\ me-dicamente compensate cu 90%. St\teamla coad\ `ntr-o farmacie [i am v\zut cumun b\tr`n `ntinde o re]et\ farmacistei, spu-n`nd: „Doamn\, vede]i c\ am un medi-cament compensat aici. C`t cost\?“ „68

de lei“, `i r\spunde farmacista. „Adic\680 de mii de lei vechi“, explic\ ea. „Decim\ cost\ 68.000“, deduce b\tr`nul. „E `nregul\, am at`ta la mine.“ „A, nu!“ sarefarmacista. „Dumneavoastr\ ave]i redu-cere 90% din pre]ul de baz\, care e 380de mii de lei. Noi v\ facem reducerea dela 380 de mii, iar restul trebuie s\-l pl\ti]iintegral.“ „Adic\?“ „Adic\ adaosul. 33 delei [i ceva. 340 de mii de lei vechi.“ Banipe care b\tr`nul nu-i avea.

Aha, m-am g`ndit eu, pre]ul de baz\!Deci `n realitate o compensa]ie cu 90%`nseamn\, cu noroc, 50%. Iar dac\ pl\-tim cu to]ii mereu, peste tot, legal sau ile-gal, te `ntrebi ce `n]elege cu adev\rat dom-nul Irinel prin coplat\. C\ci pentru minecoplata `nseamn\ exact invers dec`t cevrea el: ca CNAS-ul s\ mai scoat\ [i elni[te bani din buzunar. Fiindc\ deocam-dat\ eu am pl\tit sistematic [i c`nd amfost s\n\tos, [i c`nd am fost bolnav. A[acum fac mai to]i cet\]enii României.

De[i ar exista [i o explica]ie mai sim-pl\: domnul doctor Irinel a nimerit [i elacolo, pe post, gra]ie algoritmului politic.A[a cum acum patru ani Partidul Con-servator a primit Loteria Na]ional\, acumi s-a alocat CNAS-ul. Adic\ tot o loterie,doar c\ una unde cet\]eanul pierde maimult dec`t bani.

ROMÂNII E DE{TEP}I

Coplata doctorului Irinel

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

3 «

ordinea de zi DUP| 1960

Ionel Oancea: „Vestitele coline ale ora[ului au fost acoperite cublocuri, f\c`nd ca peisajul s\ se estompeze. Este adev\rat c\,dup\ 1960, s-au f\cut nenum\rate gre[eli din punct de vederearhitectural“.

Ciprian Nedelcu

De-a lungul timpului, speciali[tiis-au pl`ns c\ `n Ia[i nu exist\ oadev\rat\ cultur\ urbanistic\.Unii critici afirm\ c\ [i `n acestmoment ar fi foarte dificil deaplicat un set de reguli pentrup\strarea unei estetici `n ce pri-ve[te arhitectura ora[ului. Totu[i,autorit\]ile se laud\ cu un PlanUrbanistic General ce urmeaz\ afi pus `n aplicare peste un an: „Se`ncearc\ aplicarea unui Plan Ur-banistic General care s\ fie c`tmai drastic“, spune Tudor Veri-ceanu, arhitectul-[ef al Prim\rieiMunicipiului Ia[i.

Trei perioadedistincte

Fostul arhitect-[ef al municipali-t\]ii ie[ene, Ionel Oancea, estede p\rere c\, atunci c`nd se vor-be[te despre „Ia[ul arhitectural“,trebuie s\ se fac\ referire la treiperioade distincte. „Avem perioa-da istoric\ de p`n\ `n anii ’60,cea de dup\ 1960 p`n\ `n 1989[i o a treia, p`n\ `n prezent. Dup\1960 au ap\rut investi]iile comu-niste `n cl\diri. P`n\ atunci am a-vut o dezvoltare organic\ a ora-[ului. Bine`n]eles, a fost vorba,`n cazul nostru, [i despre un ora[relativ mic, cu p`n\ `n 100.000

de locuitori. ~nainte de 1960, aufost ridicate cl\diri-monument im-portante. Vorbim aici despre Ia-[ul istoric, ora[ul v\zut `n ter-meni superlativi. ~n acea peri-oad\, de dinainte de comunism,Ia[ul era un ora[ plin de farmec.Acea perioad\ este una foartel\udat\ din acest punct de vede-re, al culturii urbanistice. Dinnefericire, acel Ia[i istoric nu dis-punea de o arhitectur\ de marevaloare, dar ansamblul era con-siderat unul pitoresc. Se spune,pe bun\ dreptate, c\ acel Ia[i afost `ntors de la matca lui de dez-voltarea comunist\. Au fost ridi-cate acele blocuri masive de lo-cuin]e `n zone precum Bulevar-dul Independen]ei sau strada A-nastasie Panu. Acele cl\diri nuau f\cut altceva dec`t s\ rup\ to-tal leg\tura dintre «sufletul isto-ric» al Ia[ului [i peisajul `ncon-jur\tor“, a precizat Ionel Oancea.

„Ora[ul celor [aptecoline“ a r\masf\r\ coline

~n opinia lui Oancea, „ora[ul ce-lor [apte coline“ [i-a pierdut a-vantajul vizual oferit tocmai dedealuri, din cauza ridic\rii cartie-relor masive de dup\ anul 1960.„~n acea vreme au ap\rut cartieremari, `ntinse, care au atenuat ca-litatea extraordinar\ a reliefului`nconjur\tor. Vestitele coline aleora[ului au fost acoperite cu blo-curi, f\c`nd ca peisajul s\ se es-tompeze. Este adev\rat c\, `n pe-rioada respectiv\, s-au f\cut ne-num\rate gre[eli din punct de ve-dere arhitectural“, a ar\tat Oan-cea. Tot acesta men]ioneaz\ fap-tul c\, totu[i, Ia[ul nu duce lips\de poten]ial. „Ia[ul este `nc\transparent, `[i p\streaz\ unelecalit\]i raportat la alte ora[e de

aceea[i m\rime din România.Dar trebuie s\ se stopeze inter-ven]iile brutale asupra peisajului[i totul s\ se fac\ `n mod plani-ficat. Dup\ comunism, `n demo-cra]ia aceasta a noastr\, lucrurileau `nceput s\ se dezvolte neplani-ficat. ~n Ia[i nu exist\ nici unplan urbanistic – excep]ia consti-tuind-o Proiectul Palas, care nueste finalizat – care s\ capete via-]\. A fost o constant\ dezordinegeneral\. Omul `[i ia teren, vine[i cere aproba]ia pentru ridicareaunei cl\diri. S-au dat aprob\ri pen-tru locuin]e unifamiliale care aufost ridicate `n toat\ dezordinea.Din punctul meu de vedere, [ansaIa[ului, `n compara]ie cu alte ora-[e, este c\ dezordinea nu este at`tde evident\ `nc\ – asta tocmai da-torit\ peisajului colinar, desprecare aminteam. Rezultatul nueste unul dezastruos. Ia[ul are `n-c\ multe calit\]i, nefiind distrus`nc\ `n mod iremediabil“, a spusfostul arhitect-[ef al Ia[ului.

Oancea este de p\rere, totu[i,c\ cele mai importante „r\ni“ pecorpul ora[ului au fost f\cute `nperioada comunist\. „~n acea pe-rioad\ s-au comis cele mai multedistrugeri. Problema este c\ nuexist\ semne c\ dezvoltarea dez-ordonat\ se stopeaz\. E adev\ratc\ nici legisla]ia nu ajut\ la `n-deplinirea acestui lucru. De Planu-rile Urbanistice Zonale (PUZ-uri –n.r.) s`nt responsabile autorit\]i-le locale. Din p\cate, administra-]ia local\ nu reu[e[te s\ pun\ lapunct un set de reglement\ri `nacest sens. Din nefericire, nu maiexist\ nici acea viziune de ansam-blu. Sigur, este [i o defec]iune le-gislativ\. Un alt aspect care mi separe important este c\ au disp\-rut acele ateliere de urbanism ca-re existau pe vremea comunismu-lui [i care ar putea fi benefice.Nu exist\ firme de urbanism, ci

firme de arhitectur\“, a men]ionatIonel Oancea. ~n opinia acestuia,viitorul Ia[ului din punct de ve-dere arhitectural nu este deloc u-nul roz. „Nu s`nt foarte optimism`n aceast\ privin]\, a viitoruluiapropiat al culturii urbanistice.Este adev\rat – exist\ un conflictpermanent `ntre bani [i estetic\...

{i, din p\cate, de cele mai multeori c`[tig\ banul, nu estetica, nuspa]iul urbanistic! Noi, locuitoriiIa[ului, `nc\ nu percepem ade-v\rata valoare a culturii urbanis-tice“, a subliniat fostul arhi-tect-[ef al municipalit\]ii ie[ene.

Continuare `n pagina 4

DOAR AURA A MAI R|MAS DIN VECHIUL IA{I

Repeten]i la cultur\urbanistic\Repeten]i la cultur\urbanistic\

„Suplimentul de cultur\“ a consultat doiarhitec]i cunoscu]i [i un critic de arte vizualepentru a afla ce fel de ora[ am avut [i cum arputea ar\ta acesta `n viitorul apropiat.

Pu]inele cl\diri vechi r\mase „`n picioare“ [i `n comunism se afl\ `ntr-o stare avansat\ de degradare

Continuare din pagina 3

Pe de alt\ parte, criticii s`nt de p\rere c\nu exist\ o adev\rat\ logic\ arhitectu-ral\ `n „ora[ul celor [apte coline“. Ace[-tia au subliniat, de asemenea, c\ lipse[te[i o strategie vizual\ `n ceea ce prive[tedezvoltarea urban\. „P\rerea mea este

una pur observa]ional\, de estetic\, pen-tru c\ nu s`nt un specialist `n arhitec-tur\, ci s`nt implicat mai mult `n zonaartelor vizuale. ~n primul r`nd, nu credc\ exist\ o logic\ arhitectural\ de care s\se ]in\ cont, `n special la nivel adminis-trativ. ~n acela[i timp, din construc]iilerecente nu pare s\ existe nici o strategievizual\ – [i m\ refer aici la nivelul solu-lui, ca simplu locuitor al Ia[ului caretrece pe strad\ [i observ\ cl\dirile“, credeC\t\lin Gheorghe, critic de arte vizuale [iteoretician. ~n opinia lui Gheorghe, ori-ce plan de viitor pare, la prima vedere,destul de greu de aplicat, `n condi]iile `ncare cl\dirile ridicate p`n\ acum nu prea„se leag\“ de ceea ce exista `nainte `nIa[i. ~ns\ acesta a precizat c\ exist\ [ic`teva „bile albe“ `n dreptul autorit\]ilorlocale, care au reu[it s\ restaureze c`tevadintre cl\dirile semnificative ale ora[u-lui. „~n ultimii trei ani, at`t cl\direa Bi-bliotecii Centrale Universitare, c`t [i ce-le ale Palatului Copiilor [i Universit\]ii«Al.I. Cuza» au fost puse mai bine `neviden]\ prin renovare. Un alt lucrupozitiv este acela generat de decizia de ailumina pe timp de noapte alte cl\diri,cum ar fi Palatul Culturii. Acest fapt nuface altceva dec`t s\ avantajeze arhitec-tura, d`nd [i o oarecare not\ «turistic\»Ia[ului. La nivelul extinderii ora[ului sepoate vorbi numai despre o afacere. Aicinu se pune problema unui control vizu-al“, a declarat criticul.

„Cea mai mare «crim\urbanistic\»“

C\t\lin Gheorghe `l contrazice pe IonelOancea, fiind de p\rere c\ cea mai mare„crim\ urbanistic\“ este Proiectul Palas,din cauza apropierii [i obtur\rii unorp\r]i din Palatul Culturii.

„~n realitate, este o afacere f\cut\ pe sea-ma locuitorilor ora[ului. Palatul Culturiieste acoperit, practic, de cl\dirile ridica-te `n zona respectiv\. ~n rest, Ia[ul are oa-recum un aspect destul de ordonat, p\s-tr`ndu-[i c`t de c`t tr\s\turile. {i este l\u-dabil c\, `n ultima perioad\, autorit\]ile

nu au avizat ridicareaunor cl\diri mari `nora[. A[a cum spu-neam, cred c\ar trebui s\se mearg\ perenovarea u-nor cl\diri impor-tante `n Ia[i. Chiar[i Casa de Cultur\ aStuden]ilor arat\ intere-sant ca arhitectur\, `ns\ estemereu acoperit\ de bannere [idiverse reclame [i cred c\ aici artrebui s\ se intervin\, pentru c\ nueste un lucru tocmai pozitiv“, a precizatC\t\lin Gheorghe.

Autorit\]ile: „Vor fiimpuse condi]ii maidrastice!“

Pe de alt\ parte, reprezentan]ii munici-palit\]ii ie[ene s`nt de p\rere c\ noulPlan Urbanistic General, care va fi pus`n aplicare, `n cel mai fericit caz, pesteun an, poate reprezenta un „filtru“ pen-tru modul `n care se construie[te `nora[. Chiar dac\ locuitorii Ia[ului aumai auzit acest „refren“ [i unii dintre eiau fost dezam\gi]i, pentru c\, p`n\ laurm\, „a primat banul“, edilii ne dau a-sigur\ri c\, de data aceasta, lucrurile nuvor mai sta la fel.

Actualul arhitect-[ef al Prim\riei mu-nicipiului Ia[i, Tudor Vericeanu, credec\ noul Plan Urbanistic General va im-pune condi]ii mai drastice celor care vors\ ridice diverse cl\diri `n ora[. „Exist\un Plan Urbanistic General care va fipus `n aplicare din luna aprilie a anuluiviitor. Se `ncearc\ aplicarea unui PlanUrbanistic General (PUG – n.r.) care s\fie c`t mai drastic. Este adev\rat c\, p`n\nu demult, Planurile Urbanistice Zonaleau fost aplicate haotic, dar `ncerc\m s\reglement\m acest lucru [i s\ fie sta-bilite clar `n\l]imile pentru cl\diri [i nu-mai `n anumite zone ale ora[ului“, a a-r\tat arhitectul-[ef al Prim\riei munici-piului Ia[i.

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

Tudor Vericeanu: „Este adev\rat c\, p`n\ nu demult, PlanurileUrbanistice Zonale au fost aplicate haotic, dar `ncerc\m s\reglement\m acest lucru“.

VOCEAARHITECTULUI-{EF

» 4

ordinea de zi

Bl\ge[tiul e un sat de la ca-p\tul Pa[canilor. Un sat pecare-l [tiu datorit\ unei prie-tene dragi, care ast\zi locuie[-te `n Spania. Una care ne-a`ns\m`n]at `n creieri, mie [iapropia]ilor no[tri de la„Opinia studen]easc\“ de petimpuri, imaginea acestuit\r`m de St\p`nul Inelelor.Unul `n care vacile, spre e-xemplu, s`nt `ncercate adeseoride st\ri depresive. Iaroamenii... oamenii au at`taumor [i lini[te interioar\, `nc`taud [i `n]eleg zbuciumull\untric al dobitoacelor.

Sculeniul e o f`[ie dep\m`nt aflat\, geografic, geo-metric [i geostrategic, fix lacap\tul opus al Bl\ge[tiului.Sculeniul e unul dintre locurile`n care, `n primii zori ai luinou\sutenou\zeci, s-a `ntinsun pod de flori. Un t\r`m deSt\p`nul Inelelor e [i \sta: `nfond, aici s-au f\cut lucrurimagice, despre caredeja-bunicii le vorbesc acumnepo]ilor. E simbolul frontierei`n care ace[tia au reu[it s\transforme un pachet degum\ turceasc\ „Cin-Cin“`ntr-o pung\ de bomboane„Bucuria“.

Bl\ge[tiul [i Sculeniulstr\juiesc, geografic, geometric[i geostrategic, jude]ul Ia[i.~ntr-o parte, e ie[irea spre zonasubcarpatic\ a României. ~ncealalt\, e intrarea `n zonasubacvatic\ a Basarabiei.România [ade-n felul \sta,suspendat\ ca o patinatoarebeat\ la Olimpiad\, `ntre celedou\ puncte. De o parte,perspectiva Carpa]ilorMeridionali te `mbie s\ ape[ipe accelera]ie [i s\ te-ndrep]i`nspre prima pensiune dinNeam] ori din Bac\u. De ailalt\,perspectiva Orheiului [iChi[in\ului te `mbie doar s\ te

zg`ie[ti ca ]a]a european\ pe„dupe“ gard, la „s\racii \[tia“de peste uli]\.

România st\ pironit\, cadup\ un triplu tulup e[uat, `npozi]ia patinatoarei ce se mai]ine pe ghea]\ doar `n tocurilede o]el. {i, st`nd astfeldestupat\ `n pozi]ia unui lotuscu probleme de auto-control,reu[e[ete s\ emit\ strategiiidioate.

Un mic exemplu? Se audec\ dou\ for]e politice„europene“ au sus]inut, `ncampania electoral\ dedincolo de Sculeni, dou\partide de fix aproape patruprocente adunate `n alegeri.Partidul Democrat dinMoldova a scos 2,96%, iar

Mi[carea social-politic\„Ac]iunea European\“,autodefinit\ ca for]\ liberal\,1,01%. V\ las pe dumneavoas-tr\ s\ ghici]i cine se zice c\ i-asus]inut, cu staff pompostrimis din zona ursuluicarpatin.

Chi[in\ul este, la r`ndu-i, un t\r`m din St\p`nul Inelelor.{i asta pentru c\ VladimirVoronin se comport\ precumun Sauron mahmur. SauronSauronovici a decretat, mar]idup\-masa, c\ for]e politice

externe vor s\ destabilizeze„ordinea“ [i „progresul“Republicii Moldova. Sta]ilini[tit, tovar\[e Voronin! Nus`ntem noi, cet\]eni cinsti]i [it`mpi]i ai României! Eventual,noi sus]inem partide care nici`mpreun\ nu reu[esc s\ ating\pragul electoral!

~n toat\ afacerea asta, vaciledin Bl\ge[ti, cu toate depre-siile lor, s`nt cele mai c`[tigate.Geografic, geometric [igeostrategic, noi, românii,s`ntem ni[te „t`nsti]i“!

LA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCU

România, `ntre Bl\ge[ti [i Sculeni

Proiectul cARTier, realizat de Asocia]ia Vector `n perioada 2003-2007 [i fi-nan]at de Programul Cultural Elve]ian – Pro Helvetia, a vizat reabilitareape plan cultural a cartierului T\t\ra[i din ora[ul Ia[i, printr-o serie deproiecte creative, interven]ii `n spa]iul public (au fost pictate mai multefa]ade de blocuri de pe esplanada Oancea), ateliere de lucru, spectacole,expozi]ii etc. Membrii asocia]iei [i invita]ii lor au reu[it s\ implice activ [ilocuitorii cartierului T\t\ra[i, ceea ce a determinat o redefinire a profiluluiidentitar al comunit\]ii cartierului. „A fost o provocare pentru arti[tii dinAsocia]ia Vector de a activa `n lumea real\. Pentru mine a fost o lec]ie devia]\ care `mi influen]eaz\ `n prezent practica artistic\“, declara `n „Supli-mentul de cultur\“ Matei Bejenaru, pre[edintele Asocia]iei Vector.

Reabilitarea B\ii Turce[ti [i transformarea acesteia `ntr-un centru deart\ ar putea fi un punct de pornire `nelaborarea unei strategii culturale pe termen lung

EXEMPLUL cARTier

C\t\lin Gheorghe: „Lipse[teo strategie vizual\“

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

5 «

ordinea de zi SEMNE DE~NTREBARE

George Onofrei: „IIFF p\rea exact ce `i trebuia ora[ului: uneveniment de care s\ se aud\ dincolo de Valea Lupului.Deocamdat\ ce s-a auzit nu e prea `ncurajator“.

Un comentariu de George Onofrei

Ia[ul are nevoie de mul]i ani de un eve-niment care s\ `l reprezinte. Nici proiec-tul „Ia[i 600“ [i nici operatorii culturaliindependen]i sau sus]inu]i cu bani de labuget nu au izbutit s\ lanseze m\car unfestival care s\ dep\[easc\ un interesstrict local. „Euro Art“ continu\ s\ fie o„supap\“ pentru un public privat `n res-tul anului de spectacole de calitate, alteproiecte – precum festivalul organizatde Teatrul „Luceaf\rul“ – acoper\ doar ni[e.Or, IIFF p\rea exact ce `i trebuia ora-[ului: un eveniment de care s\ se aud\dincolo de Valea Lupului. Deocamdat\ce s-a auzit nu e prea `ncurajator. A[acum scria [i „Suplimentul de cultur\“ `nurm\ cu o s\pt\m`n\, organizatorii aupus la dispozi]ia presei o list\ cu numegrele din cinematografie, dar au uitat dinp\cate s\ `i anun]e pe to]i c\ s`nt invita]ila Ia[i. Scuze precum „operatorul lui Ma-rian Cri[an e cu noi tot timpul, deci re-gizorul va veni cu siguran]\“ sau „direc-torul festivalului e bun prieten cu Ale-xandru Solomon“ pot proba o strategiedestinat\ presei dintr-o comun\ (nuprea `ndep\rtat\). La care putem ad\ugalista staff-ului, la fel de „imprecis\“. Peea figura oficial regizorul Alexandru Con-durache, ajuns f\r\ [tirea sa pe site-ul eve-nimentului „director CineFan“ (progra-mul-satelit al IIFF – n.r.). ~ntre Condu-rache [i IIFF nu exist\ `n momentul a-cesta nici o leg\tur\. Apoi, directorulIIFF, Ciprian Alexandrescu, lanseaz\ `n„Ziarul de Ia[i“ vestea c\ Alex. Leo {erbanse va ocupa de selec]ia filmelor. Iar\[i oinforma]ie care a putut fi demontat\

prin simpla apelare a criticului. S\ nu fiajuns vestea c\ merg telefoanele la Ia[i?

Pe scurt, autorit\]ile locale [i na]io-nale par dispuse s\ investeasc\ sume uri-a[e `ntr-un proiect „naiv“, vorba luiAlex. Leo {erban. La nivelul CNC, ex-plica]ia e simpl\: s\ tr\iasc\ [i al]ii, nunumai TIFF-ul de la Cluj, s\ aib\ [iIa[ul un eveniment. {eful institu]iei, deculoare social-democrat\, Eugen {erb\-nescu (da, mult-hulitul {erb\nescu, celcare `l consider\ pe Cristian Mungiu unfel de „mafiot talentat“ al genera]iei sale,pe care o ap\r\ [i vrea s-o finan]eze), estede p\rere c\ e bine s\ risc\m cu cincimiliarde, apoi mai vedem dac\ se pri-cepe ARFI la ceva. Pentru compara]ie:de[i TIFF a avut succes de la prima edi-]ie, CNC `i asigura `n al treilea an de e-xisten]\ exorbitanta finan]are de 3.000de euro. „Sistemul acesta cvasicomunistde a da bani la to]i nu e unul corect, as-ta ar trebui s\ `n]eleag\ domnii de laCNC“, este de p\rere Ada Solomon, re-prezentantul Festivalului Interna]ionalde Scurtmetraj NexT.

Deocamdat\, reu[ita cea mare a ARFIr\m`ne faptul c\ a „spart gura t`rgului“anun]`nd c\ invita]ii de onoare ai edi]iei Ia IIFF s`nt Sophia Coppola [i Luc Besson(s-au deschis casele de pariuri?)... Altfel,„zimbrul, numit [i bizonul european,are corpul masiv [i puternic, cu lungimeap`n\ la 2,7 m [i `n\l]imea la greab\n 2m. Coada are circa 0,8 m [i este `m-br\cat\ cu un smoc de p\r la v`rf. Greu-tatea corpului poate dep\[i 1.000 kg.Coarnele, mici `n raport cu corpul, s`ntprezente la ambele sexe [i au lungimeade cel mult 45 cm, dar s`nt deosebit deviguroase“.

DAMELE GAZETIERE

Emilia CHISCOP

Maiestatea Sa,Haret14 august 1910, „Evenimentul deIa[i“, pagina `nt`i: „Un ministru in-corect [i de rea credin]\“. Artico-lul `ncepe a[a: „Numai citind cine-va acest titlu va ghici c\-i vorbade domnul Haret, supranumit [iomul [coalei“. Gazetarul avea per-fect\ dreptate: dac\ erai cititor alziarului, ghiceai repede c\ titlul sereferea la domnul Haret, „acestb\rbat“ care, „fiind `n trei r`nduriministru de instruc]ie, crede c\numai el are dreptul s\ conduc\`nv\]\m`ntul `n aceast\ ]ar\“.Aproape c\ nu exist\ personaj maidiabolizat ca el `n „Evenimentulde Ia[i“. Cel supranumit acum deistorici drept creatorul `nv\]\m`n-tului modern, era `nf\]i[at ca fiindcapul tuturor relelor, vinovat pentru toate c`te se `nt`mplau, in-clusiv pentru izbucnirea r\scoaleidin 1907!

Probabil cazul lui Haret, lon-gevivul ministru liberal, ]inta pre-ferat\ a atacurilor gazetei filo-con-servatoare, este unul din cele maibune exemple despre importan]aindependen]ei presei; despre „cre-dibilitatea“ presei angajate politic;`n fine, despre c`t de importanteste pentru un cititor de ziare, deazi sau de acum 100 de ani, s\[tie ce cite[te [i c\, asemenea jur-nalistului, trebuie s\ urm\reasc\„adev\rurile“ ie[ite de la rotativ\cu sim] critic, document`ndu-sedin mai multe surse.

A[adar, s\ revenim la Haret [i laarticolul din 1910 despre ministrul„de rea credin]\“. De aceast\ da-t\, e acuzat c\ prin Legea de sta-bilitate a corpului inspectoresc nuar fi urm\rit altceva dec`t „c\p\-tuirea cu lefi grase a 100 [i cevadintre membrii devota]i ai par-tidului [i mai cu seam\ acei denuan]\ br\tienist\“. Inten]ia bun\,preocuparea lui Haret de a creaun corp specializat de func]ionari`n educa]ie, nu exista pentrugazetarii filo-conservatori de la„Evenimentul“. P`n\ [i o banal\urare a lui Haret f\cut\ `nv\]\to-rilor, la un congres na]ional, as-cundea ceva „necurat“: ministrulle-a spus „s\ mearg\ `nainte pecalea apucat\, c\ statul se g`n-de[te la ei“. Ce va s\ `nsemne as-ta? – se `ntrebau revolta]i conser-vatorii: o promisiune mascat\ dem\rire a lefurilor de c\tre guver-nul liberal, `n timp ce „conserva-torii reac]ionari nici nu se g`ndescla `nv\]\tori“?

„Evenimentul“ abund\ `n arti-cole despre „relele“ f\cute de

Haret, mai cu seam\ capitalei mol-dave oropsite dup\ pierderea sta-tutului de capital\. La 1904, pe 17februarie, ziarul anun]a despre „Onou\ lovitur\ dat\ Ia[ului“. Era vor-ba despre decizia ministrului de a`nfiin]a doctoratul `n Drept la Uni-versitatea Bucure[ti. Era prima dat\c`nd se instituia un doctorat `nDrept `ntr-o universitate româneas-c\, deci un mare pas `nainte. „Oveste bun\ pentru ]ar\ este oveste trist\ pentru Ia[i pentru c\doctoratul la Bucure[ti va duce lamoartea facult\]ii ie[ene. Candi-da]ii se vor `ngr\m\di la admiterela Bucure[ti, iar nu la Ia[i“. Nu eranevoie `ns\ mereu de o nou\ re-form\ pentru `nfierarea liberalului.Erau de ajuns o ie[ire `n public, caacel congres al `nv\]\torilor, sauun eveniment de la care s\ absen-teze. Cum s-a `nt`mplat `n iunie1904, c`nd regele participase la oslujb\ oficiat\ `n capital\, `n\l]`ndal\turi de bucure[teni „rugi c\trecer ca s\ trimit\ ploaia binef\c\-toare“. Haret, ministru al instruc-]iunii publice [i ministru al Culte-lor, absentase pentru c\ se afla lao alt\ slujb\ religioas\, la Bisericaarmeneasc\. „Este o explica]ie, nuo scuz\“, scriau cei de la „Eveni-mentul“, tr\g`nd concluzia c\ „Dom-nul Haret nu crede c\ e `njositors\ s\rute m`na Suveranului, darcrede c\ [i-ar pierde din prestigius\ se roage `ntr-o biseric\“.

F\r\ `ndoial\ c\ imaginea luiHaret este azi idealizat\. C\ „omul[coalelor“ nu a fost scutit de gre-[eli. Dar e pu]in probabil ca el s\fi declan[at r\scoala din 1907,cum `l g\sea responsabil „Eveni-mentul de Ia[i“. „Maiestatea saHaret, r\zvr\titorul României“, a[a`l eticheta din titlu edi]ia din 8mai 1907. El era cel care „a con-dus cu at`ta abilitate o[tile de r\z-vr\titori pe c`mpiile României“.Conservatorii `l acuzau practic defaptul c\ revoltele de la sate ar fifost inflamate de „agitatorii“ dinr`ndul `nv\]\torilor, care ar fi fostla r`ndul lor manipula]i de Haret.La baza acestei insinu\ri se afl\ to-tu[i un adev\r: Haret era extremde influent printre dasc\li, care `lsim]eau aproape [i `l adulau. Uniimai zelo[i, de prin R`mnicu V`lcea,`i `n\l]aser\ chiar [i un imn, ceeace nu putea sc\pa ziari[tilor con-servatori: „Haret, ministru-al c\ruigeniu `n scumpa noastr\Românie/Organizat-a `nv\]\m`ntul,lucr`nd cum nimeni n-a lucrat“.

Rezerva]ia de zimbruVorba ministruluiPaleologu, asupra Ia[iInternational Film Festival(IIFF) planeaz\ „plea[ca“.Cinci miliarde de leivechi au fost aloca]i de laCentrul Na]ional alCinematografiei (CNC),al]i 120.000 de euro s`nt„pe drum“ de la Prim\riaIa[i pentru un evenimentorganizat de Asocia]iaRomân\ de FilmIndependent, ONG creatpe la finele lunii ianuarie2009. Se ofer\ [i unpremiu consistent, de20.000 de euro, botezatsugestiv „Zimbrul deaur“. Organizatoriifestivalurilor cunoscutedin România (TIFF, NexTetc.) au protestat imediat[i au cerut CNC-ului s\se mai g`ndeasc\ dac\principiul „s-ajung\ latoat\ lumea“ poate fiaplicat `n continuare.

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

Editura Polirom lanseaz\ un nou proiect editorial: colec]ia„Cinema“. Aceasta a debutat cu volumele criticilor de filmAlex. Leo {erban [i Andrei Gorzo.

COLEC}IE» 6

ordinea de zi

Iulia Blaga

Corneliu Porumboiu a venit cu so]ia [ifeti]a („Nu s-a trezit acum, a[a se uit\ eac`nd nu cunoa[te oamenii...“). Anca Gr\-dinariu st\ de vorb\ cu Andreea Chiriac,Valerian Sava are o nou\ scrisoare pentrucare str`nge semn\turi, Lumini]a Gheor-ghiu are o frizur\ foarte [ic, iar Maria Di-nulescu un bronz enervant c\p\tat `nAmerici, Elena Vl\d\reanu e mai tuns\dec`t de obicei, dar la fel de asimetric [i,fire[te, combate cu Matei Martin, An-drei Ujic\ st\ l`ng\ R\zvan R\dulescu,Gabriel Achim sose[te, la fel ca ThomasCiulei, mai t`rziu, a[a c\ prinde locuri `npicioare, Ioana Pavelescu [i Ioana P`r-vulescu au locuri `n fotolii, iar MonicaB`rl\deanu [i Mihai Fulger ob]in c`te unfotoliu prin abandonul altora. Andrei Gor-zo, a c\rui carte, Bunul, r\ul [i ur`tul,ap\rut\ `n aceea[i colec]ie, se lanseaz\ adoua zi (10 aprilie – n.r.), a ajuns mait`rziu [i s-a a[ezat pe jos. Vasile Ernu emaestru de ceremonii.

„Eu am zis s\ facem o [uet\“, spuneLeo, care se ridic\ la mijocul discu]iei cas\-[i ia mama din prag [i s\ o conduc\la fotoliul ce-i fusese rezervat. Deci „nu a-locu]iuni, s\ ne relax\m“. Lumini]a Gheor-ghiu `ncepe relaxarea citind „un frag-ment din viitoarea mea carte despre Alex.Leo {erban. (...) Nu a[ putea s\ le spunnimic celor care-l cunosc [i-l iubesc peLeo“, dar celorlal]i le-ar putea m\turisicum a fost la conferin]a lui de la Teatrul

Na]ional, de la care a ie[it „mul]umindu-ilui Dumnezeu c\ am avut [ansa s\ facfilm“. Relaxarea a urmat cu Maria Dinu-lescu citind un scurt text din cartea luiAlex. Leo {erban, la a c\rei lansare ne a-fl\m, 4 decenii, 3 ani [i 2 luni cu filmulromânesc, proasp\t scoas\ de Polirom`n proasp\ta colec]ie „Cinema“.

Leo o `ntreab\ pe Lumini]a Gheor-ghiu, tocmai pentru c\ a lucrat „cu maimulte valuri“, dac\ exist\ o continuitate`n cinema-ul românesc. R\spunsul e da,`ns\ actri]a spune c\ `ncearc\ s\ fie ama-bil\ cu a[a-zi[ii tineri regizori (nu mais`nt nici ei a[a de tineri) [i c\ se teme demomentul c`nd va gre[i („S\ m\ fereasc\Dumnezeu s\ gre[esc o dat\“).

R\zvan R\dulescu preia nada arunca-t\ de Leo („Actorul român sfin]e[telocul? Unde-l pui, acolo cre[te iarba?“),remarc\ „lumina adev\rului estetic“ `nsecven]ele din Morome]ii unde ap\reaLumini]a Gheorghiu [i spune c\ actoriiromâni nu prea d\deau bine `n filmelede dinainte de ’89 pentru c\ regizorii nu[tiau ce s\ le cear\. {tafeta ajunge la An-drei Ujic\. Acesta vorbe[te acum despreactorii germani, „`n lumina“ experien]eisale de locuitor al Germaniei, din 1981`ncoace. Ideea e c\ [i actorii germanis-au stricat „dup\ dispari]ia lui Fassbin-der [i senilizarea lui Wenders“. Se r`de.Andrei Ujic\ enun]\ pe urm\ o idee carei-a venit lucr`nd la documentarul Auto-biografia lui Nicolae Ceau[escu. Artis-tul, ca [i dictatorul, face tot posibilul

pentru a-[i pune `n practic\ propriulegoism. Artistul `[i chinuie familia [iprietenii, pe c`nd dictatorul chinuie ona]ie `ntreag\ [i e `n stare s\-[i anuleze[i instan]a critic\.

Discu]ii pe mai multeteme

La lansarea c\r]ii s-a vorbit (timp regula-mentar – o or\) despre mai multe teme.Una a fost cu actorii români – pentru c\Lumini]a Gheorghiu era invitat\. Alta afost despre condi]ia criticului român defilm azi. Leo: „Noi s`ntem cei care lu\mbob`rnace. Noi s`ntem la mijloc. Ne `n-toarcem de la Cannes [i scriem c\ amv\zut un film românesc mi[to, dup\ ca-re s`ntem `njura]i pe bloguri [i se spunedespre noi c\ am fost pl\ti]i“. Discu]ia

alunec\ `n aceast\ direc]ie. Andrei Ujic\`[i aminte[te de cinea[tii Noului Valfrancez care au `nceput, unii, ca [i criti-ci de film, la revista „Cahiers du Cine-ma“. Lumini]a Gheorghiu recunoa[te c\au fost [i colegi de-ai s\i de breasl\ careau `njurat Moartea domnului L\z\rescu.„Pe noi ne `njura]i [i voi“, `i spune Leo.„Eu s`nt prima care m\ ̀ njur“, vine promptreplica Lumini]ei Gheorghiu, care e pec`t de mare actri]\ pe at`t de fireasc\ `nvia]a „diurn\“. Leo insist\: „Ni s-a repro-[at nou\, criticilor, c\ nu asist\m la face-rea unui film“. Lumini]a Gheorghiu: „Pots\ te chem s\ vezi cum fac cozonacul, darel poate nu iese bun“. Tot ea `i spusesemai devreme: „Dup\ ce s-a f\cut filmul,po]i s\ zici tu de bine sau de r\u. T`rziu,neic\!“. R\zvan R\dulescu, al c\rui primfilm `n postura de regizor, Felicia `na-inte de toate, e gata [i a[teapt\ OK-ul

Cannes-ului, prefer\ s\ vorbeasc\ `ncalitate de scriitor: „Ca scriitor, [tiu cenu func]ioneaz\ [i, nu s`nt ipocrit, m\bucur c`nd cineva sesizeaz\ ce numerge“.

~nt`lnirea se apropie de sf`r[it. MariaDinulescu mai cite[te ceva din carte, du-p\ care Vasile Ernu `[i aduce aminte c\ lalansarea Istoriei critice a literaturii ro-mâne de Nicolae Manolescu oamenii seuitau mai `nt`i la Index, ca s\ vad\ dac\s`nt [i ei trecu]i acolo. Nu [tiu dac\ [icei prezen]i la lansarea c\r]ii lui Alex.Leo {erban au f\cut la fel.

{tiu, `n schimb, c\ s-au spart `ngrupuri mici [i au plecat care la bere,care la cafea. Numai eu m-am dus acas\ca s\ scriu repede (dup\ cum s-a v\zut)acest text care trebuia s\ plece cu ultimultren spre tipografie.

„Eu am zis s\ facem o [uet\...“, spune Leo, dup\ce, cu cinci minute mai devreme, ie[ise la o]igar\ pe sc\ri, la Teatrul Act, [i p\rea `ngrijoratc\ n-are loc toat\ lumea s\ stea jos tocmai lalansarea volumului s\u recent – 4 decenii, 3 ani[i 2 luni cu filmul românesc. O carte pe care apromis-o `nc\ de acum doi ani, c`nd a ap\rut Dece vedem filme. Et in Arcadia cinema. Loca]ia dela Act e un b\rule] care aminte[te de verile dinTurcia, mai ales c\ la un moment dat se d\drumul la aerul condi]ionat [i o c`rp\ superb\ cumotive albastre din geam `ncepe s\ se umfle cuaer. Protagoni[tii principali ai evenimentului:Lumini]a Gheorghiu, Andrei Ujic\, R\zvanR\dulescu [i Maria Dinulescu.

Alex. Leo {erban a lansat carteapromis\ despre filmul românesc

» „Noi s`ntem cei care lu\m bob`rnace. Noi s`ntem la mijloc. Ne `ntoarcem de laCannes [i scriem c\ am v\zut un film românesc mi[to, dup\ care s`ntem `nju-ra]i pe bloguri [i se spune despre noi c\ am fost pl\ti]i.“ – Alex. Leo {erban

Editura Polirom lanseaz\ `n aceast\ prim\var\ o colec]ie destinat\ cinefililor.F\r\ a fi adresat\ neap\rat speciali[tilor `n domeniu, ea va oferi chei de„lectur\“ a filmelor care au rulat `n cinematografe, se va concentra asuprapunctelor-cheie din istoria cinematografiei [i va prezenta analize lucidededicate cinematografului românesc din ultimele decenii.

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

7 «

ordinea de zi LANS|RI

Pe 9 aprilie, la Teatrul Act, s-a lansat 4 decenii, 3 ani [i 2 lunicu filmul românesc, iar o zi mai t`rziu Bunul, r\ul [i ur`tul `ncinema la Libr\ria C\rture[ti din strada Arthur Verona(Bucure[ti).

Interviu realizat de George Onofrei

Acest volum reprezint\ debu-tul t\u editorial. Vine t`rziu,vine prea devreme?

Probabil, un pic prea devreme.Formarea unui critic c`t de c`t de-cent dureaz\ foarte mult timp.Exist\ excep]ii (oameni ca AndréBazin, de pild\, sau François Tru-ffaut, care scriau lucruri extraor-dinar de p\trunz\toare desprearta cinematografic\ la v`rsta de20-25 de ani), dar, `n general,oric`t de pasionat ai fi, oric`t aivedea [i ai citi [i ai medita [i aiexersa, `]i ia mult p`n\ s\ deviiun critic c`t de c`t decent. Nu facpe modestul: cred c\ s`nt (saus`nt pe cale s\ devin) un critic de-cent. Dar tot mi-am f\cut un carde draci lucr`nd la cartea asta,

deci recitind din urm\. Public `npres\ din 1996: se str`nsese at`ta!{i, `n cea mai mare parte, juveni-lia. De mai multe ori mi-a venits\ sun la editur\ [i s\ spun: „Fra-]ilor, I want out! M-am `n[elat.N-am at`tea texte valabile `nc`t s\fac un volum“. Pe de alt\ parte,]ineam s\ fac munca asta de au-toclarificare, ]ineam s\ trag o li-nie [i s\ spun: „Uite, p`n\ aici se`ntinde juvenilitatea [i de-aici `n-cepe... `n fine, ce-o mai venidup-aia“. Munca la Bunul, r\ul [iur`tul mi-a permis s\ fac asta. Da-c\ aceast\ carte are o tem\, temaei e apari]ia unui critic. Dac\ a-cest spectacol poate fi de vreuninteres pentru cineva sau dac\ evorba doar despre autoindulgen-]\ din partea mea – iat\ ni[te `n-treb\ri la care nu [tiu s\ r\s-pund.

Spui c\ tr\ie[ti din privitulatent al filmelor. Con[tiin]ac\ trebuie s\ „produci“ o cro-nic\ `n urma vizion\rii filme-lor nu te transform\ `ntr-un„robot de privit [i judecat fil-me“, r\pindu-]i pl\cerea simpl\a vizion\rii?

C`nd s`nt la film, nu s`nt con-[tient de faptul c\ trebuie s\ pro-duc o cronic\. S`nt `ns\ con[tient(sau `ncerc s\ fiu) de ce anumefac realizatorii, [i cu ce inten]ii,[i cu ce grad de succes. Dar acestefort de a fi lucid nu m\ `mpie-dic\ s\ r\spund la ce fac ei. Dim-potriv\, `mi intensific\ r\spun-surile. {i mi le purific\ – `n sen-sul c\, atunci c`nd un film m\emo]ioneaz\, nu m\ emo]ionea-z\ pentru c\ proiectez eu `n elcine [tie ce vulnerabilit\]i de-alemele, dup\ cum, atunci c`nd m\irit\, nu e din cauz\ c\ s-a atinsaccidental de cine [tie ce bub\de-a mea. Ce-i drept, nu r\spund`ntotdeauna „pozitiv“, celor maimulte filme le r\spund ostil, darr\spund `ntotdeauna filmului `nsine (sau cel pu]in `ncerc; evi-dent, mi se poate `nt`mpla s\ fiupe l`ng\), min]ilor care l-au cre-at. {i r\spund cu tot ce s`nt, cutot ce [tiu [i cu tot ce am, cutoate sim]urile [i cu toat\ min-tea. Nicic`nd nu s`nt mai departede a m\ sim]i ca un robot, nici-c`nd nu m\ simt mai viu ca atuncic`nd v\d un film.

Vorbe[ti chiar `n debutul c\r-]ii despre rela]ia ta cu cine-ma-ul `n copil\rie, una foarteintens\... Spre exemplu, um-pleai pagini `ntregi `n `ncer-carea de a reconstitui din me-morie filmul, de a-l „p\stra“`n via]\...

Rela]ia s-a ad`ncit, r\m`n`nd la felde intens\. Efortul acela de a re-constitui experien]a pe h`rtie s-atransformat `ntr-un efort de a odefini [i de a o explica.

Are criticul interesul ca filmuls\ fie mai bun sau interesul

profesional e mai ales `n a c\-uta defectele?

Orice critic adev\rat vrea filmebune.

Crezi c\ „cititorii despre film“`[i aleg criticul preferat dac\se reg\sesc `n opiniile lui sautenta]ia e mai mare s\ `i cite[tipe cei cu care nu e[ti de a-cord?

Unii citesc, `ntr-adev\r, ca s\ sevad\ m\guli]i `n gusturile lor; a-prob\ sau nu un critic pe consi-derente narcisice. Nu e cel maiprofitabil mod de a citi. Exist\`ns\ [i destui cititori care se fo-losesc de critic\ `ntr-un mod co-rect: ca s\-[i chestioneze [i s\-[iexplice mai bine propriile r\s-punsuri. Cititori care-i cer criticu-lui stimulare, nu confirmare.

~]i asumi libertatea de a-]i schim-ba op]iunile odat\ cu trecereaanilor sau preferi s\ dai un di-agnostic `n care s\ te recu-no[ti [i mai t`rziu?

Ca toat\ lumea, prefer s\ potspune: „V-am zis eu! V-am zis dela bun `nceput!“. Pe de alt\ parte,

nu e nici o onoare `n a r\m`ne tarepe pozi]ii, atunci c`nd pozi]iilerespective devin de nesus]inut.Indiferent despre ce fenomen evorba – despre un film contro-versat, despre o carier\, despre omod\ –, ce m\ intereseaz\ este s\ajung la o viziune c`t mai just\ [imai comprehensiv\ asupra lui [i,dac\ acest demers m\ ducefoarte departe de punctul meude vedere ini]ial, nu v\d nimicru[inos `n asta.

Andrei Gorzo debuteaz\ editorial cu Bunul, r\ul [i ur`tul `ncinema, o colec]ie a celor mai bune cronici scrise `n ultimiiani. Gorzo vorbe[te `n interviul acordat „Suplimentului decultur\“ despre carte, rela]ia sa cu cinema-ul din copil\rie [ipoveste[te c`t de departe a mers cu eviden]ierea r\ului [i aur`tului `n cazul unei produc]ii cinematografice pe care aanalizat-o.

INTERVIU CU ANDREI GORZO

Dac\ acest volum are o tem\,aceasta e apari]ia unui critic

Care este cel mai dur verdict pe care l-ai dat vreodat\ unui film –la care ai scris sau nu cronic\?

Nu exist\ verdicte suficient de dure pentru lucrurile pe carele comit unii cinea[ti români, [i `n primul r`nd pentru faptulc\ le comit pe bani publici. A scrie despre aceste filme – ac\uta cuvinte care s\ caracterizeze inteligen]a, sensibilitateasau ]inuta profesional\ a celor care le fac – e o `ndeletnicireprea sordid\ ca s\ se poat\ numi critic\. Pe de alt\ parte,trebuie scris despre aceste filme – ele reprezint\ o bun\parte din produc]ia noastr\ anual\. Acum c`]iva ani, aceast\provocare m\ amuza – eram `n stare s\ iau scrisul despre eleca pe o provocare: ia s\ vedem, pot s\ fac un mic num\r destep verbal `n jurul acestui morman de gunoi? Mi se p\rea osolu]ie mai bun\ dec`t insultarea explicit\, repetat\ – [i, `nultim\ instan]\, monoton\ – a f\pta[ilor. Acum nu mai s`nt`n stare. Am ajuns la vorba lui Alex. Leo {erban, care g\seac\ abordarea mea juc\u[\, de entertainer, tinde s\ es-camoteze gravitatea infrac]iunilor. Acum s`nt pentru in-sultarea f\pta[ilor – c`t mai explicit\ [i repetat\ de c`te ori enevoie. Cel mai departe, p`n\ acum, am mers `n cazul filmu-lui Dincolo de America, dar la nevoie pot merge [i mai de-parte. {i o s\ fie nevoie.

„ACUM S~NT PENTRUINSULTAREA F|PTA{ILOR“

» „Celor mai multefilme le r\spundostil, dar r\spund`ntotdeauna filmu-lui `n sine (sau celpu]in `ncerc; evi-dent, mi se poate`nt`mpla s\ fiu pel`ng\), min]ilorcare l-au creat.“

– Andrei Gorzo

„Am scris piesa `n timpul invaziei din Irak. Pe atunci vedeam ogr\mad\ de oameni vorbind la televizor [i cu to]ii p\reau foarte siguridespre cum st\teau lucrurile. M-am sim]it opresat. {i, c`nd am g\situn nume pentru acest sentiment, mi-am dat seama c\ aveam `ndoieli.“

» 8

interviu

INTERVIU CUJOHN PATRICKSHANLEY

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

Interviu realizat de Iulia Blaga

De unde v-a venit ideeapiesei Doubt?

Am scris piesa `n timpul in-vaziei din Irak. Pe atunci ve-

deam o gr\mad\ de oa-meni vorbind

la televizor [i cu to]ii p\reau foarte siguridespre cum st\teau lucrurile. M-am sim-]it opresat. {i, c`nd am g\sit un numepentru acest sentiment, mi-am dat seamac\ aveam `ndoieli. Mi-am adus aminte deo alt\ perioad\ a vie]ii mele, anii ’60, c`ndm-am sim]it opresat [i am avut `ndoieli.

Au existat vreun eveniment anume,vreun zvon sau vreun scandal care auinspirat povestea?

Nu.

De ce a]i transformat piesa de teatru`ntr-un film [i ce sens a avut aceast\transpunere?

C`nd am scris piesa a fost nevoie s\ com-prim povestea, dar c`nd am f\cut filmul,am avut posibilitatea s\ o deschid spre di-mensiunile ei naturale care includeau [ielevii, [i maicile cu m\n\stirea lor, [i pre-o]ii din refectoriu, [i `ntreaga congrega]ie.

Ar fi putut regiza altcineva scenariul laDoubt, a[a cum s-a mai `nt`mplat cualte scenarii pe care le-a]i scris?

Desigur c\ ar fi putut fi altcineva regizo-rul. Nu [tiu cum ar fi putut face filmul, darn-ar fi ar\tat `n orice caz ca filmul meu.

A]i schimbat titlul piesei din Doubt `nDoubt: A Parable. Apoi filmul a ie[itpe ecrane, f\r\ nici o parabol\ `n titlu.De ce? Nu mai exista nici una?

Piesa se numea Doubt: A Parable, iar fil-mul se nume[te Doubt. Piesa s-a jucat desuficient de multe ori pentru ca oameniis\-[i dea seama c\ era vorba de mai multdec t̀ de o poveste simpl\ care era narat\. Nuam vrut s\-i mai [i lovesc peste cap cu asta.

Ce nuan]e de interpretare absente `npies\ au fost completate pe ecran dedistribu]ia filmului?

Meryl Streep are un moment `n cadrul sce-nei ̀ n care se ceart\ cu Philip Seymour Hoff-man c`nd, la `ntrebarea lui „A]i f\cut vreo-dat\ ceva r\u?“, reac]ioneaz\ ca [i cum arm\rturisi un p\cat preotului. A fost o inter-pretare la care nu m\ g`ndisem. Dar mi-apl\cut.

Meryl Streep e considerat\ actri]a actri-]elor [i e `n mod evident iubit\ de ma-rele public (vezi [i succesul cu Mam-ma Mia!). Ce calit\]i a adus ea filmu-lui? Nu e cumva prea important\ pen-tru a putea fi condus\ de un regizor?

Nu. E extrem de u[or de condus, p`n\ `n

cele mai mici am\nunte. Este zburdalni-c\, e extrem de inteligent\ – e realmenteo prezen]\. Nu e con[tient\ nici pe jum\-tate de ce face. Din acest motiv, `i face pl\-cere s\ fie condus\.

Furtuna din film are vreun sens maiad`nc?

Asta decide spectatorul. Eu am f\cut-o, elo interpreteaz\. A[a merg lucrurile.

Cum a]i prelucrat cinematografic pre-dica din deschiderea filmului?

C`nd am rescris scenariul mi-am dat sea-ma c\ era nevoie de o scen\ `n care cei doicombatan]i ajung fa]\ `n fa]\ pentru pri-ma oar\, [i acest lucru mi-a ar\tat cumtrebuia s\ scriu [i s\ filmez scena. Intrareamaicii Aloysius este `n contradic]ie cu pre-dica p\rintelui Flynn.

S-a pus cumva problema relu\rii pieseiDoubt pe Broadway sau a realiz\rii u-nui turneu american?

Nu. Doubt este, `n acest moment, piesa cucele mai multe reprezenta]ii `n Statele Unite.A avut, slav\ Domnului, suficient\ expunere.

De ce a]i ales loca]ia din film?

Ea m-a ales pe mine. Am crescut `ntr-uncartier muncitoresc din Bronx. Ac]iuneadin Doubt este `n mod realist plasat\ aici.Exterioarele includ [i [coala parohial\ alec\rei cursuri le-am urmat, [i strada pe care

Patrick Shanley s-a n\scut `n 1950 `n East Bronx, locul unde `[i plaseaz\ac]iunea [i filmul Doubt. A `nv\]at `n [colile parohiale Irish Christian Brothers [i

Sisters of Charity, dup\ care s-a `nrolat la pu[ca[ii marini, absolvind `n final NewYork University. Este autorul a numeroase piese de teatru, pe care `n majoritate

le-a [i regizat, printre care Defiance, Savage in Limbo, the dreamer examines hispillow, Beggars in the House of Plenty, Where’s My Money?, Italian American

Reconciliation [i Dirty Story. A scris scenariile a patru filme, iar pentru Moonstruck(regizat `n 1987 de Norman Jewison, cu Cher, Nicolas Cage [i Olympia Dukakis `n

rolurile principale) a primit Oscarul. Celelalte scenarii s`nt Five Corners, The JanuaryMan [i Joe Versus the Volcano (film pe care l-a [i regizat).

Doubt a fost ini]ial montat\ off-Broadway, la Manhattan Theater Club.

AUTORUL

JOHN PATRICK SHANLEY POVESTE{TE CUM A AJUNS S| TRANSFORME ~N FI

Povestea a plecat de laresim]it\ `n timpul inv

Doubt: A Parable este prima pies\ de teatru a lui John Patrick Shanley care a fostjucat\ pe Broadway, c`[tig`nd `n 2004 toate premiile teatrale importante din StateleUnite: New York Drama Critics Circle, Lucille Lortel, Outer Critics Circle, DramaLeague, Drama Desk, Tony [i Pulitzer. Filmul Doubt, regizat anul trecut de John PatrickShanley, a avut cinci nominaliz\ri la Oscar (scenariu adaptare, rol principal feminin –Meryl Streep, rol secundar masculin – Philip Seymour Hoffman, rol secundar feminin –Amy Adams [i Viola Davis). Filmul a mai avut, printre altele, cinci nominaliz\ri laGloburile de Aur (inclusiv pentru Cea mai bun\ dram\), trei nominaliz\ri la Premiile

BAFTA, cinci nominaliz\ri la Premiile Screen Actors Guild, Meryl Streep c`[tig`ndPremiul Screen Actors Guild pentru Cea mai bun\ actri]\ `n rol principal.

MERYL STREEP9 «

interviu

„E extrem de u[or de condus, p`n\ `n cele mai mici am\nunte.Este zburdalnic\, e extrem de inteligent\ – e realmente oprezen]\. Nu e con[tient\ nici pe jum\tate de ce face. Din acestmotiv, `i face pl\cere s\ fie condus\.“

am crescut, [i acoperi[urile pe care m-amjucat sau aleile pe care m-am pitit.

C`t de greu v-a fost s\ filma]i scenaconfrunt\rii finale?

A fost pentru actori ca o prob\ de atletism.Ca s\ o realiz\m, a trebuit s\ le cerem s\ajung\ `n acel loc dificil de mai multe oritimp de trei zile. A fost nevoie s\ spargemscena `n mii de buc\]i [i `n mici ac]iunimotivate realistic care s\ justifice numeroa-sele mi[c\ri de aparat necesare pentru a men-]ine vitalitatea scenei.

Vi se `nt`mpl\ uneori s\ t`nji]i dup\ maimult\ certitudine `n via]\?

Uneori t`njesc dup\ moarte.

Care s`nt scena sau replica preferat\din film?

Nu aceasta este meseria mea.

A]i [tiut de la bun `nceput c\ o s\ trans-forma]i piesa `ntr-un film?

Nu, n-aveam nici cea mai mic\ idee p`n\c`nd nu mi s-a cerut s\ o fac. C`nd am ac-ceptat jobul, a trebuit s\ m\ g`ndesc cumnaiba urma s\ realizez adaptarea.

De ce n-a]i folosit `n film actorii carejucaser\ `n pies\?

Piesa fusese regizat\ de altcineva, deDoug Hughes. S-a descurcat minunat. Nu

aveam nici un chef s\-mi asum muncalui. Nu mai regizasem de 18 ani [i mi s-ap\rut c\ e important s\ fac ceva original.

C`t de greu a c`nt\rit cuv`ntul dvs. `nangajarea actorilor?

P\i eu i-am ales.

Cum a]i colaborat cu Miramax, a]i avutsuficient\ libertate?

Scott Rudin a fost intermediarul dintre mi-ne [i Miramax. Cu alte cuvinte, Miramaxa avut prin cine s\-[i exprime opiniile, iaraceste opinii au fost folositoare. Deci a fosto colaborare bun\.

Subiectul tratat de film ([i de pies\)este foarte relevant pentru vremurilepe care le tr\im. De ce a]i plasat ac]iunea`n anii ’60?

Am scris piesa `n timpul invaziei din Irak.O mul]ime de persoane vorbeau la televi-zor, cu mare siguran]\, despre „arme dedistrugere `n mas\“, iar eu aveam senza]iac\ s`nt opresat. Mi-am adus aminte c\ `ncopil\rie, `n anii ’60, c`nd pluteam `n cer-titudine, am experimentat pentru primaoar\ aceast\ senza]ie care era, de fapt, `n-doiala. De aici a plecat povestea.

Ave]i idee dac\ p\rintele Flynn chiar estevinovat sau acest lucru e un secret p`n\[i pentru dvs.?

Ca povestitor, nu [tiam dac\ p\rintele e

vinovat sau nu, a[a c\ nimic din ceea ceam filmat nu r\spunde `n mod categoricla aceast\ `ntrebare. Am fost [i foarte a-ten]i la montaj ca s\ nu supra`nc\rc\mnara]iunea `n nici o direc]ie.

E adev\rat, datorit\ montajului, l\sa]ispectatorul la final cu o und\ de `ndo-ial\. Ave]i o versiune personal\ desprecele `nt`mplate?

Povestea e spus\ din punctul de vedere almaicilor. {tim ceea ce [tiu [i ele, iar ele[tiu totul.

De[i filmul (ca [i piesa) nu spune clarce s-a `nt`mplat `ntre p\rintele Flynn [ielev, a]i avut reac]ii negative dinpartea Bisericii Catolice?

Nu, dimpotriv\. Numero[i preo]i [i maiciau v\zut filmul [i au reac]ionat cu to]iipozitiv.

A contat pentru dvs. faptul c\ actoriiv\zuser\ sau nu piesa `nainte?

Meryl Streep, Philip Seymour Hoffman [iAmy Adams v\zuser\ cu to]ii piesa, nu-mai Viola David nu. Dar to]i au citit-o.

A]i remarcat-o pe Amy Adams `ntr-unfilm care v-a f\cut s\ face]i din ea per-sonajul-pivot al filmului?

Da, am v\zut-o `n Junebug.

Doubt este unul dintre acele filme care nu se termin\ odat\ cugenericul de final. Ac]iunea se desf\[oar\ `n 1964, `ntr-o [coal\parohial\ din East Bronx, New York. Maica James (Amy Adams) are`ntr-o zi impresia c\ surprinde o complicitate `ntre p\rintele Flynn(Philip Seymour Hoffman) [i un elev de culoare (Joseph Foster).~ngrijorat\, o anun]\ pe maica Aloysius Beauvier, directoarea [colii(Meryl Streep), iar aceasta e imediat convins\ [i, f\r\ s\ mai `ncerces\ caute dovezi, decide s\-l stigmatizeze pe p\rintele Flynn. Dac\directoarea crede f\r\ s\ cerceteze, maica James `[i schimb\ peparcurs atitudinea [i nu mai e convins\ c\ p\rintele e un om r\u [i c\a profitat de Donald. La r`ndul s\u, p\rintele se ap\r\ la `nceput, darc\tre final d\ impresia c\ ar putea recunoa[te anumite lucruri. Pe dealt\ parte, mama b\iatului (Viola Davis) recunoa[te deschispreferin]ele fiului s\u [i cere ca incidentul s\ fie trecut cu vedereap`n\ la sf`r[itul anului, pentru ca Donald (care nu are o situa]iefinanciar\ bun\) s\ se poat\ `nscrie la un liceu bun.

Spectatorul poate adopta r`nd pe r`nd toate punctele de vedereale personajelor, dar nu va avea parte de un final l\muritor. Cuajutorul montajului, John Patrick Shanley men]ine `n suspensieadev\rul absolut p`n\ la a te convinge c\ nu acesta e esen]a filmului,ci `ndoiala. Dup\ cum spune p\rintele Flynn `n predica de la`nceputul filmului, „`ndoiala e uneori `n stare de leg\turi maiputernice dec`t certitudinea“. Atuul principal al filmului este, prinurmare, scenariul care face din `ndoial\ o problem\ moral\. Povesteasurclaseaz\ concep]ia regizoral\, chiar [i interpret\rile actorice[ti,dintre care cea mai rezistent\ pare cea a tinerei Amy Adams. MerylStreep nu se `ndep\rteaz\ de ce a mai f\cut `n alte p\r]i, iar jocul ei edestul de rigid. Philip Seymour Hoffman e corect f\r\ a fi ebluisant,iar Viola Davis, de[i prestant\, a avut prea pu]in spa]iu de desf\[urarepentru a putea spera la un Oscar. Deloc `nt`mpl\tor pentru un filminspirat dintr-o pies\ de teatru cu doar patru personaje, pelicula afost peste tot nominalizat\ numai pentru interpret\ri [i scenariu.

Doubt va intra `n cur`nd `n România pe DVD [i Blue-ray. Dialogulcu John Patrick Shanley a fost realizat cu sprijinul Companiei WaltDisney.

FILMULILM PIESA CU CARE A LUAT PULITZER-UL

a `ndoialavaziei `n Irak

www.supliment.polirom.ro

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

Bogdan-Alexandru St\nescu: „Ioan L\cust\ nu iart\ pe nimeni:a pus `n cartea asta toat\ satira exersat\ `n [ase c\r]i de proz\,dar [i toat\ [tiin]a acumulat\ de-a lungul at`tor ani c`t a fostredactor la «Magazin Istoric»“.

REPLACE ALL» 10

printre r`nduri

Ar fi al treilea an `n care s-aar cu-veni s\ spun ceva despre s\rb\to-rile prim\verii aici, `n rubric\. ~n2007 am povestit cum, `ntr-ungrup de 12 prieteni, m\ veselescde vreo trei decenii când vineiepura[ul. M-am dat `n stamb\ [iam descris cum m-am `nf\]i[at `nfa]a adun\rii mascat\-n iepure-gr\dinar, ce mânc\ruri ampreg\tit [i ce cadouri m-amstr\duit s\ le fac p\rta[ilor mei lafestin. ~n 2008 am virat-o spre[teoiosif, spre idilicul care-apogorât peste mine `n luna aprilie,`nsiropând totul `n jur. Se vede`ns\ c\ `n 2009 m-a atins crizapân\ [i la inspira]ie. De[i nimic num\ poate `mb\ta de fericire maimult decât ni[te zile `nsorite, de[iafar\ e o c\ldur\ de iunie, lumin\mult\, miresme [i flori pretutin-deni, dac\ ar fi s\ a[tern 3.500 desemne pe tema bucurii deprim\var\, a[ dezerta pur [i sim-plu. A[a c\ decât s\ trag mâ]a decoad\, las o fotografie s\ zic\ ce ede zis.

Cuibul din spatele meutroneaz\ `n fa]a Operei dinTimi[oara, e plin cu ou\ [i cuiepuri vii care ]up\ie prin iarb\ [i

rod morcovi sau frunze de varz\(dar asta nu se vede `n fotografie).Iepuroiul pe care dau s\-l prind demân\ are un [pilhozen `nflorat, oe[arf\ ro[u-alb la gât [i palmeleroz, pufoase (nici am\nunteleastea n-au cum s\ se vad\tip\rite-n alb-negru). Dar `n ima-gine n-a `nc\put tot ce se-n[ir\ `ndreapta noastr\. Pân\ la catedral\se-aliniaz\ cuviincios, ca-n Occi-dent, zeci de c\su]e de lemn plinecu turt\ dulce, siropuri, gogo[i,pasc\ moldoveneasc\, colaci se-cuie[ti, grilia[uri vieneze, mandor-le [i colombe (care-s cozonaciiitalieni de s\rb\tori), juc\rii, c\r]icu poze, alune caramelizate, zecide soiuri de ciocolat\, `n toatepoleielile [i formele, flori [i iarjuc\rii [i iar dulciuri, de parc\`nsu[i raiul copiilor ar fi pogorâtpe p\mânt `nso]it de muzicivoioase-n surdin\. {tiu c\-i camchiciulan, dar pur [i simplu nu-mipas\. A[a c\-l rog pe un domn cunepot s\-mi fac\ o poz\, `n carese vede cum `ntr-o mân\ ]in ni[te[palturi de la un „Orizont“ maivechi, iar cu cealalt\ `ncerc s\-ipasez un ou mic iepurelui cu adi-da[i portocalii.

Criz\ de inspira]ie

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

SEMNAL

Corina Sab\u, Blocul 29, apartamentul 1, prefa]\ de Nora Iuga, colec]ia„Ego. Proz\“, Editura Polirom, 200 de pagini, 22.95 lei

Irina are doisprezece ani [i locuie[te cu bunicul, un b\tr`n tipicar, obsedat de gos-pod\rie [i re]ete vegetariene, [i o neverosimil\ bunic\, frumoas\, inteligent\ [i aiurit\,pentru care mica eroin\ dezvolt\ o adev\rat\ obsesie. ~n fundal evolueaz\ perecheamama-tata, doi inadapta]i `n plin\ criz\ social\, sentimental\ [i marital\, plus pleia-da de vecini de bloc [i amici de familie, fiecare cu propria voce [i propria poveste.Blocul 29, apartamentul 1 este un fragment dintr-un posibil Bildungsroman al Irinei,deocamdat\ `nc\ o feti]\ sf`[iat\ `ntre lumea adolescen]ei care se apropie, cu g\[tile,filmele [i bravadele ei, [i cea stranie, mecanic\ [i cenu[ie a b\tr`nilor pe l`ng\ carecre[te.„Corina Sab\u scrie cum vede, scrie cum aude, feti]a de doisprezece ani din cartea eicare poveste[te la persoana I (autor, narator, personaj deopotriv\) `[i exploateaz\ lamaximum organele de sim]. Stilul nu e stil, e incizie pe viu, totul se face direct, f\r\anestezii formale, f\r\ tri[uri tehnice, realiz`nd acea riscant\ dezbr\care `n public,f\r\ muzic\ [i f\r\ org\ de lumini, pe care a[ numi-o «via]a ca via]\».“ (Nora Iuga)

J.G. Ballard, Nop]i de cocain\, traducere din limba englez\ [i note de Ona Frantz,colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“, Editura Polirom, 384 de pagini, 32.95 lei

J.G. Ballard este autorul bestsellerurilor Imperiul Soarelui [i Crash, ambele beneficiind de ecra-niz\ri celebre, `n regia lui Steven Spielberg [i, respectiv, a lui David Cronenberg.~n Nop]i de cocain\ domne[te aceea[i atmosfer\ `ntunecat\ din romanele anterioare ale lui Ba-llard. Dup\ ce cinci oameni `[i g\sesc sf`r[itul `ntr-un incendiu neelucidat, petrecut `n luxoasasta]iune Estrella de Mar, directorul clubului Nautico, Frank Prentice, pledeaz\ vinovat la acuza-]iile de crim\, `ns\ nici m\car poli]ia nu e prea convins\ c\ el este responsabil de acel incident.C`nd fratele s\u, Charles, `[i face apari]ia pentru a investiga ce s-a petrecut cu adev\rat, des-coper\, pe m\sur\ ce `nainteaz\ cu cercet\rile, c\ fa]ada ultracivilizat\ [i exclusivist\ a sta]iu-nii mascheaz\ o lume a delictelor [i devia]iilor de tot felul, a drogurilor, senza]iilor tari [i dis-trac]iilor periculoase. Nop]i de cocain\ este un roman captivant, dincolo de care transpare viziu-nea nelini[titoare a unei societ\]i hedoniste, `n care transgresiunea devine un r\u necesar.„Un scriitor de o originalitate debordant\. Ballard face parte din elita romancierilor britanici.“(Anthony Burgess, autorul romanului Portocala mecanic\)

Bogdan-Alexandru St\nescu

Am `nceput s\ citesc Replace all `nc\din acea s\pt\m`n\ poate [i pentru c\aveam de-a face cu un autor care [tia s\aprecieze rela]ia cu editorul, un proza-tor care nu ezita niciodat\ s\ cear\ op\rere, ba chiar testa vigilen]a primuluis\u lector. {tia cu precizie punctele slabeale c\r]ilor sale [i respingea laudele cu ofluturare din m`n\ ori cu un z`mbet ironic.A fost o perioad\ ̀ n care ne-am v\zut des-tul de mult, dat fiind c\ tratamentul `lobliga s\ ias\ din cas\ aproape de dou\ori pe s\pt\m`n\. Acea perioad\ a f\cutca redactarea romanului s\ nu fie unaat`t de dificil\ pe c`t ar fi presupus-o stiluldestul de incomod... Atunci i-am spus c\a scris un Maestrul [i Margareta româ-nesc: bine`n]eles c\ a respins ideea cudestul\ energie pentru a m\ face s\ cred`n continuare `n ideea mea.

Replace all este un reality show: o ca-mer\ de supraveghere camuflat\ ̀ n mena-jeria unui jude] de provincie mioritic\,metafor\ pars pro toto a unei ]\ri[oarebinecuv`ntate de \ia... Povestea lui Gon-cea (una dintre cele c`teva pove[ti care seintersecteaz\ `ntr-o istorie crud\, `ns\teribil de familiar\ nou\) e biografia unuisecurist ajuns f\c\tor de senatori dup\„revolu]ie“, un maior de Securitate agra-mat, urcat pe scara ierarhic\ nu `n ultimulr`nd datorit\ unei foarte bune doz\ri a li-bidoului. Goncea reprezint\ `n romanul

lui Ioan L\cust\ ra]iunea vremii: el e noulstrateg, g`nditorul, logicianul emis de spe-cia numit\ Omul Nou. Cinic, total lipsitde scrupule ori con[tiin]\, e ales de proza-tor s\ deschid\ discursul romanesc, `n-tr-un registru stilistic absolut resping\tor.El va fi prezen]a tutelar\ vie a `ntreguluiroman, at`t `nainte, c`t [i dup\ Revolu]iade la Jude]ean\, care-l va propulsa cu a-supra de m\sur\ pe scara non-valorilor.Promovat la gradul de general, va devenimecanismul care face ca jude]ul s\ `nain-teze `nspre ceea ce personajul aparent o-pus, Tomnea, va numi vidul postrevolu-]ionar. Goncea patroneaz\ din umbr\ toa-te afacerile care au ca obiect de activitatepreluarea, desfacerea [i vinderea unor„afaceri“ de stat, afaceri `nv`rtite de nea-mul Brandaburlea [i al s\u `ntreprinz\-tor Cangura[u.

|ia s`nt, `n toatesensurile, agen]i aischimb\rii

Toate pove[tile personajelor din Replaceall se `nv`rt practic `n jurul acelora[i`nt`mpl\ri, le reflect\ mai mult sau maipu]in distorsionat, actan]ii povestitori a-par]in cu to]ii unor regnuri inferioare,dar, din p\cate, recognoscibile ast\zi. IoanL\cust\ nu iart\ pe nimeni: a pus `n car-tea asta toat\ satira exersat\ `n [ase c\r]ide proz\, dar [i toat\ [tiin]a acumulat\

de-a lungul at`tor ani c`t a fost redactorla „Magazin Istoric“. Satira se ̀ ntinde de laun nivel superficial, dar delicios, cel al nu-melor, p`n\ la scene de-a dreptul cara-giale[ti, cum ar fi cel al dezvirgin\rii tine-rei Mantinela din clanul Brandaburlea:

„– Ce-ai, f\, cu fata?! Ce-]i f\cu, de-onenoroce[ti c`nd st\m [i noi [i petre-cem! C\ e Cr\ciunul \l sf`nt, f\, zi marela casa omului. Am luat [i prim\...

– Ce-mi f\cu? Uite c\ ne f\cu de-ar\mas cu burta mare! Nu te bucuri?

~[i scosese m`na. O [uvi]\ de s`nge seprelingea pe cear[af. Mantinela gemeau[or, ca [i cum un [erpoi solzos intrase`n ea [i se zv`rcolea nebun `n burta ei, `n-cerc`nd s\ ias\ [i nu mai g\sea borta peunde intrase. Doar zv`cnea d`nd s\ se`nal]e, speriat, fl\m`nd, r\v\[indu-i mitra,`nfior`nd-o cu solzii gro[i, `i sim]ea solziicum se `nfig `n moleciunea ei, cum h`r-[`ie `nl\untrul ei, de parc\ {evrolet, \lamicu, ar fi h`r[`it cu lingura pe pereteledin spatele casei, cimentuit cu stropi.

– Ai omor`t fata... [opti Girevengu,urm\rind cum firul de s`nge se l\]e[tepe p`nza mototolit\. Tocmai de sf`nta zia Cr\ciunului. Petreceam [i noi la televi-zor, cu veselie [i muzic\, c\ ne sim]eamoameni ca to]i românii. C\ ne bucuramde prima asta care am luat-o. {i uite,ce-ai f\cut din bucuria noastr\...

F\rm\cata nici nu-l mai auzi. ~ncepus\ urle ca la mort. Ridic\ fata, o acopericu cear[aful, cu macatul, cu ce mai g\sisepe pat [i o zbugi afar\. }ipa dezn\d\j-duit\:

– Nu muri, prin]esa mea! Nu m\ l\sachiar acu[ica, comoara vie]ii mele! Cum s\mori, regino? Cum s\ ne la[i, scumpetea

Cu aproape dou\ luni `nainte de moarte, Ioan L\cust\a trecut pe la redac]ie, pentru prima oar\ dup\externarea din spital, nu pentru a sta pur [i simplu devorb\, a[a cum f\cea `nainte, ci pentru a-mi damanuscrisul ultimului s\u roman. Era vorba despre, a[acum `mi anun]ase atunci c`nd Luminare a v\zut luminatiparului, primul lui roman adev\rat. Credea cu t\riec\, `ncep`nd cu aceast\ carte pe care tocmai a]i citit-o,debuteaz\ adev\rata sa carier\ de prozator. Lucrulacesta spune foarte multe despre modestia unuiscriitor cu zeci de ani de experien]\, un scriitor totalnefrustrat, ba chiar indiferent p`n\ la cinism `n rela]ia sacu breasla sau cu a[a-zisa critic\ de `nt`mpinare.

Noi, \ia

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

11 «

printre r`nduri CONVINGERE

Bogdan-Alexandru St\nescu: „S`nt convins c\ Replace all, f\r\ a mai puneprobleme prin prezen]a autorului `n planul politic al literaturii actuale, vafi acceptat pe deplin `n po(i)etica sa, a[a cum ar fi trebuit s\ se `nt`mpledemult. Dar, a[a e `n colc\ial\, r\zbe[te cine d\ mai tare din coad\“.

scumpe]ilor?! Nu vezi c\ e s\rb\toaresf`nt\, cum s\ mori, chiparoasa mea?!Aooooleeeuuuu, s\ri]i c\ mi se moareprin]esa, chiar acu’, la mine-n bra]\!

Era `n poarta casei, cu fata `n bra]e,url`nd disperat\. Girevengu `ncepu [i els\ ]ipe.

– Trotila[, b\ Trotila[, s\ri b\, fratelemeu, c\-mi moare fata, n-auzi?! S\ri]i, b\i,c\ moare z`ni[oara tatii. N-auzi]i?! V\fut muma-n penalitate la to]i de nu ie[i]i!Voi petrece]i la b\utur\ [i veselie [i iocu fata moart\?! Ie[i]i, nenorocirea lumiide bagabon]i! S\ v\ ard\ fica]ii cu to]imor]ii mor]ilor de-i ave]i [i s\ v\ deacanceru-n ma]e la to]i, de nu ie[i]i!!!“.

Este, cred, romanul `n care Ioan L\-cust\ a demonstrat nu doar c\ are aceau[urin]\ a ironiei fine, boiere[ti, nici c\st\p`ne[te doar practica unui stil cu totulaparte, anticalofil, straniu, repugnant pealocuri ci, `n plus, aici arat\ cu prec\de-re [tiin]a de a asculta, de a prinde voceamahalalei, a activistului m\runt, a aface-ristului post-lambada. Goncea, Branda-burlea, Tomnea (intelectual, de altfel) [i`ntreaga menajerie ascultat\ de L\cust\s`nt nu numai personaje, ci stileme aleunui discurs amplu, necru]\tor, asianic,str\b\tut de analepse [i prolepse deru-tante. Iar p`n\ aici n-a]i v\zut nimic, pen-tru c\ n-au intrat `n scen\... \ia. Baltadin apropierea capitalei de jude] ascundemulte taine, ca orice balt\... dispari]ii, sor-bul care vine [i fur\ orice personaj inco-mod, personajul poesc Chirul, tartorul dra-cilor (nu li se spune a[a nici m\car odat\). |ia apar `ntr-o ordine foarte strict\,milit\reasc\, s`nt `n num\r restr`ns, fieca-re dintre ei are caracteristici vestimentareaparte, cum ar fi cel ce poart\ o „p\l\riede paie de orez, model «Los Paraguayos»`n turneul din vara lui 1963 la Urla]i“,sau cel care-[i exhib\ mereu prin piep]iic\m\[ii viu colorate p\rul portocaliu depe piept... S`nt exuberan]i, purt\tori deschimbare, adev\ra]i p\pu[ari `ntr-o lumejude]ean\ de marionete, sc\pat\ `n maras-mul unui capitalism s\lbatic, tricksteri,declan[atori de accelerare. O accelerare`nspre nic\ieri. Apari]ia lor provoac\ ru-perea discursului despre care vorbeam,ei deschid planul diabolic, fantastic,apocaliptic-ironic al prozei. Efectul lor ecu at`t mai izbitor cu c`t autorul [tie s\-i

introduc\ cu minimum de preg\tire,f\r\ a apreta orizontul de a[teptare: `iintroduce cu naturale]e, shiftingul de pla-nuri `ntotdeauna irumpe. Cum ar fi cazul\luia care pune um\rul la Revolu]ia peJude], apoi sprijin\ numirea lui AfinoghiuB\c\nel `n fruntea Vechiului Partid Is-toric Nou:

„Pe tot drumul spre Casa de Cultur\,grupuri de simpatizan]i se formau spon-tan, urm`ndu-l pe Afinoghiu, scand`nddiverse lozinci, `ntre care cea mai des re-petat\ era: «Jos comuni[tii, sus B\c\nel!».~n fruntea coloanei p\[ea ]an]o[ un ins de-[irat, cu o fa]\ prelung\, mai mult albas-tr\ dec`t neagr\, muiat\ ̀ n albastrul ̀ nchisal apelor coclite. ~[i s\lt\ vesel p\l\ria depaie de orez, model «Los Paraguayos»`n turneul din vara lui 1963 la Urla]i, `n-demn`ndu-i pe cei din coloan\ s\ scan-deze c`t mai entuzia[ti numele lui B\c\-nel. Erau pensionarii de la Casa lor deAjutor Reciproc, mobiliza]i [i instrui]ide pictorul Condrat Focan, vicepre[edin-tele Casei, `n func]ie `nc\ `nainte de tri-umful Revolu]iei de la Jude]ean\“.

|ia s`nt, ̀ n toate sensurile, agen]i ai schim-b\rii: aduc cu ei trecerea dintr-o accepta-t\ normalitate `n blamata insanitate (careaduce cu sine cazarea `n azilul doctoru-lui Wintris, fost\ anex\ a Securit\]ii), me-tamorfozarea, transportarea interregnuri(aici Ioan L\cust\ scrie un pasaj demn deOvidius), influen]eaz\ viitorul (un viitorpe care cititorul `l cunoa[te deja, cum arfi cazul cadavrului `mbuc\t\]it [i g\sit,algoritmic, `n „priv\]ile“ ecologice alefirmei „Euro-T\ulet Brandaburlea & Bran-daburlea“), aduc sorbul etc. S`nt opera-torii unui document Microsoft Word(nu fac reclam\, ci merg `n siajul ro-manului), care nu fac altceva dec`t s\„dea“ Replace all...

O mise en ab`me a acestei `nlocuiribarbare are loc ̀ n chiar debutul romanu-lui, c`nd `nc\ t`n\rul [i potentul maiorGoncea e confruntat cu o problem\ deli-cat\: vremurile se schimb\, tovar\[ul ho-t\r\[te c\ ce a fost a fost, iar cei nedrept\-]i]i de obsedantul deceniu vor avea partede mila [i respectul „noului v`nt“, adic\privilegiul unei `nmorm`nt\ri cre[tine[ti.Faptul c\ unul dintre „eroii“ martiri ar fiavut o tij\ care nu se reg\se[te `n sa-cul de oase d\ruit de Securitate nuconteaz\ nici c`t negrul sub unghie.

Ceea ce conteaz\ cu adev\rat e schim-barea, adierea unor noi vremuri plinede milo[nevenie [i `n]elegere, lucru pecare orice om cu capul pe umeri trebuies\-l `n]eleag\.

Istoria e f\cut\ deanimale

Ioan L\cust\ a insistat s\ p\str\m subti-tlul (o parte a titlului, de fapt) Colc\iala.La fel de mult cum a insistat [i `n cazulprecedentului roman, Luminare. ~i res-pect\m aceast\ dorin]\ tocmai pentru c\aduce nota exact\ a demonicului `ntr-oopera]iune extrem de simpl\ [i de clar\:de[i `nlocuirea total\ pare a avea loc ins-tantaneu, ea e totu[i un proces imund,profund animalic. Iar acest roman vine toc-mai ca o reamintire a faptului c\ istoria,c`t de mic\ ar fi ea, a unui jude] de provin-cie situat undeva, departe de occidenta-la Sudica, e f\cut\ de animale. Iar ani-malele cunosc, mai presus de orice, fri-ca, foamea, dorin]a.

Nu-mi r\m`ne dec`t s\-i r\spund luiIoan L\cust\ [i declara]iei sale c\ abiacu acest roman `ncepe s\ scrie: adev\-rat! S`nt convins c\ Replace all, f\r\ amai pune probleme prin prezen]a au-torului `n planul politic al literaturii ac-tuale, va fi acceptat pe deplin `n po(i)eti-ca sa, a[a cum ar fi trebuit s\ se `nt`mpledemult. Dar, a[a e `n colc\ial\, r\zbe[tecine d\ mai tare din coad\.

Postfa]\ la romanul Replace all, de IoanL\cust\, colec]ia „Fiction LTD“, Editura

Polirom, `n curs de apari]ie

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu Anca Baraboi [i

George Onofrei

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

De la Ion Mure[an, toat\lumea a[teapt\ un volumnou, de[i el a realizat deja operforman]\ creativ\ practicirepetabil\.

~n versurile acestui histri-on tragic, trupul [i sufletulgem, gura bolborose[te, iarochiul contempl\ netulburatoroarea.

Ion Mure[an polemizeaz\implicit, `n fibra vizionaris-mului s\u liric, cu elegiileabstracte ale lui NichitaSt\nescu. Transparen]ele [iincandescen]ele, luminozi-tatea, dematerializarea [idecorporalizarea, ie[irea dinspa]iu, din timp, din sines`nt `ntoarse `ntr-o bolgiedantesc\ a concretului

omenesc, cu reprize ne-sf`r[ite [i spasme de tortur\.~nceputul de la Izgonirea dinpoezie, frecvent citat de cri-tici, `[i p\streaz\ [i ast\zi`ntreaga putere de fascina-]ie: „Nu am dec`t o singur\prejudecat\ – realitatea,/ lafel ca Democrit materialistulcel care [i-a scos ochii/ pen-tru a nu-l st`njeni `ncercet\rile sale f\cute cuochii/ min]ii dar mi-e datmie s\ v\d cum galben\ [imare ca un st`rv de oaie/urechea omenirii plute[te pearipile unei mla[tini printrealbe st`nci/ de calcar [ifo[nitoare p`lcuri de trestii”.

Ion Mure[an lucreaz\, a[azic`nd, cu m`inile la vedere,

folosind tropii cei mai „acce-sibili” pentru a fr`nge g`tulretoricii artificioase [i a faces\ ]`[neasc\ viziunea. Dori]icompara]ii? Pofti]icompara]ii, pare el c\ ni seadreseaz\ – [i las\ apoi s\cad\ c`te o secven]\uluitoare: „iat\, ferestrelec`rciumii umfl`ndu-se cani[te s\cule]i de piele catife-lat\/ [i ca ni[te ugere devac\”, „foarte clar, ca ni[tesaci negri, ca ni[te s`ni ne-gri,/ Mormintele se b`lb`iaufericite `n cimitire”, „ghe-muit `n col]ul camerei/pip\ie-]i cu disperare corpul/cu ochii holba]i la sf`rcurilemici [i cenu[ii ca dou\/ si-gilii ale mor]ii”...

Versurile unor vedete din ultimele promo]ii s`nt de o mediocritate st`njeni-toare, dac\ le citim prin

raportare la acest poet... in-comparabil.

Aceea[i senza]ie stranie,de familiaritate [i alteritate,o avem [i la lectura textelorlui Ioan Es. Pop, revela]ia li-ric\ a anilor postrevolu-]ionari. La el, diferen]eledintre poezie [i proz\, re-flec]ie moral\ [i fi[\ clinic\,jurnal al `nt`mpl\rilor mici [ispovedanie abisal\, dosto-ievskian\, se [terg. Ca [iCristian Popescu – dar, evi-dent, altcumva dec`t el –,Ioan Es. Pop `[i inventeaz\ olimb\ proprie, o perspectiv\(r\sturnat\) care este numaia lui [i o sintax\ poetic\ in-confundabil\. ~n timp ce IonMure[an creeaz\ prinesen]ializare, contragere, in-tensiune, autorul Ieuduluif\r\ ie[ire exploreaz\ p`n\ lacap\tul cap\tului o lume

`ntins\, dar `nchis\, cu cupo-la transcendent\ sf\r`mat\ [icu un eu friabil `ntinz`nd,disperat, pun]i c\tre Nimeni.

~n termenii lexicali ceimai obi[nui]i, selecta]i toc-mai dup\ criteriul non-poe-ticit\]ii, Ioan Es. Pop de-ruleaz\ [i „titreaz\” dramaesen]ial\, tragedia omuluiprins `n propria condi]ie ca`ntr-o capcan\. Pentru ceimai mul]i contemporani,aceast\ sintagm\, condi]iauman\, este vidat\ decon]inut [i func]ioneaz\doar ca referin]\ cultural\.~n paginile lui Ioan Es. Pop,

umanitatea poate fi v\zut\`ntr-o lumin\ crepuscular\,pr\bu[it\, surpat\ sub unochi necru]\tor: „dar ce ochimai limpede ca al meu vedelumina `n sine,/ cu venele einegre gata s\ plesneasc\,/mai tulbure ca o placent\aruncat\ la gunoi,/ mai greaca mercurul c`nd fat\ ic-nind,/ [i-atunci c`nd o vede,care ochi treb\luie[te/ `n ju-rul ei ca `n jurul unei c\ld\ricu asfalt?”. Textul merit\citit cu `ncetul [i citat `n`ntregime.

Doi poe]i, doi mari poe]icontemporani.

Doi poe]i BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

„O carte amuzant\, interesant\ [i perfect alc\tuit\... Fiecarepovestire pare cizelat\ de un bijutier.“

„NEW YORKTIMES“

» 12

printre r`nduri

DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &

Emil BRUMARU

Veronica D. Niculescu: Asear\, peTravel & Living, un documentardespre pitici, Little people, Bigworld. Este urm\rit\ via]a unuicuplu de pitici. Din cei patrucopii, trei s`nt absolut normali,doar unul e mititel; ceilal]i fra]i `lplimb\ prin supermarket `ntr-unco[, iar el `ntinde m`na spre raft –„Nu, nu din aia. Vreau cu amba-laj albastru. Du-m\ maiaproape...”.

Piticii americani locuiesc `ntr-ocas\ cu o curte imens\, dotat\ cuo c\su]\ `ntr-un copac cu ramuriputernice, `nc`rligate pe orizon-tal\. Al\turi, un castel de juc\rie,[i acesta uria[, cu turnuri [i bol]ide piatr\.

La aniversarea celor 18 ani dec\s\torie, cuplul de pitici areparte de o surpriz\. Socrii(p\rin]ii lui, care filma]i de lanivelul personajelor principale par`nfior\tor de `nal]i) preg\tesc ocin\ festiv\. Cadou: o fotografie apiticilor, din luna de miere, `nm\rime natural\. „Ce `nalt [isub]ire eram!“, exclam\ el. „Dece oare `mi f\cusem perma-nent?“, se mir\ ea. Se a[az\ lamas\. La `ndemnul p\rin]ilor, el`ncepe s\ povesteasc\: „O iubescca `n prima zi, dar ea nu [tie as-ta. Ne-am cunoscut la oConven]ie a Liliputanilor...“.

Emil Brumaru: La pitici zileles`nt a[a de mici c\ nici nu mai aitimp s\ ]ii [i minte! De aia nu [tiapiticoata de iubirea piticului!

V.D.N.: Piticoata era dr\gu]\,m-am [i mirat c\ era m\ritat\ de18 ani, p\rea copil\! {i harnic\, [ivesel\, [i istea]\... Treb\luia prinbuc\t\rie, apoi antrena copiii lafotbal. {tia ea de iubire, altfel nur\m`nea a[a frumu[ic\. M-amtopit c`nd am auzit de Conven]iaLiliputanilor!... Of, dar eu oaredac\ m-a[ mai lungi un pic, mi-arfi [i zilele mai lungi? Nu-mi ajungnici pe-o m\sea...

E.B.: Conven]ia Liliputanilorare loc `n p\durea de argint, `nziua c`nd curcubeele duble se ar-cuiesc unul peste altul iriz`nd mi-nuni din alt\ lume, cea a vie]iive[nice [i a dragostei ne]\rmu-rite. Atunci dau `n clocot [iizvoarele, f\c`nd bulburuci [iaduc`nd la suprafa]\ pe[ti[ori deaur cu c`te trei dorin]i gata de`ndeplinit... Iar cerbii `nge-nuncheaz\ [i ne las\ s\ le

culegem portocalele [i buc\]ilede zah\r candel ce le at`rn\ pecoarnele r\muroase, generoase,poleite cu rou\ [i lumini de vis...

V.D.N.: La conven]ie se intr\,b\nuiesc, cu legitima]ii scrise cupast\ de c\tin\ pe frunze decatalp\. Se ia cuv`ntul `n urmaarunc\rii cu zaruri rotunde,f\cute din castane, [i la seminariise deseneaz\ h\r]i uria[e, cu ]inu-turile `n tain\ st\p`nite deliliputani, folosindu-se apoi indi-catoare din nuielu[e cu capeteleargintate. La fiecare gre[eal\,or\c\ie un brotac-semnalizatora[ezat `ntr-o parte, `ntr-un jil]scobit `ntr-un bostan. Cei caregre[esc s`nt pedepsi]i s\ pun\mur\turi.

E.B.: O, pedepsele s`nt maimulte, variate, dup\ mirosul [inuan]a gre[elii!!! Dar dac\ se sta-bile[te c\ e Ziua Mur\turilor,atunci totul se rezum\ la: 1. ce sepune la murat [i 2. anume `ncare solu]ie! De pild\, o gre[eal\cu parfum de Rochi]a r`nduniciiscoas\ pe nepus\ mas\ e murat\`mpreun\ cu ardei cu aripioare `nzeam\ de patlagin\ combinat\ cuc`teva pic\turi de rou\ culeas\ depe [tiule]i de porumb cu m\tasea`n v`nt. {. a. m. d. ~n timpul \sta,balaurii m\n`nc\ la greu semin]ede dovleac pr\jite pe plit\ [i beaurachiu de ienup\r... Asta ca s\dau doar un singur exemplu!

V.D.N.: Balaurii care pap\semin]e de dovleac s`nt ei `n[i[i opedeaps\. Scuip\ cu [apte capeteba fl\c\ri, ba coji de semin]e. Oploaie de pedepse, o apocalips\din v`rful limbii! Ziua Mur\turilorar trebui s\ fie pur\ pl\cere. Seva privi la borcane ca la acvarii,se va urm\ri cu degetul prin zea-ma tulbure firul florii de m\rar,codi]a ardeiului `naripat, se valeg\na u[urel `ntregul acvariu, s\danseze boabele de mu[tar, c\]eiide usturoi. Se va urm\ri de la o zila alta nuan]a castraveciorilor,not`ndu-se-ntr-un carnet, cucreionul din dosul urechii piti-coate.

E.B.: Asta e inadmisibil: ai uitathreanul!!!

V.D.N.: Urmeaz\ revoltaboabei de ienibahar!

E.B.: {i insurec]ia rotunduluipiper!

Fragment cudragoste de pitic

Traducere din limba englez\ [i note de Ona Frantz

Nu mai departe de anul 1860 se cuveneas\ te na[ti acas\. ~n prezent, dup\ cummi s-a spus, zeii supremi ai medicineiau decretat c\ primele ]ipete ale copiilortrebuie s\ se produc\ `n aerul anesteziantal vreunui spital, de preferin]\ al unuiaelegant [i modern. Ceea ce face ca domnul[i doamna Roger Button s\ fi fost cu cinci-zeci de ani `naintea modei c`nd au hot\-r`t, `ntr-o bun\ zi din vara lui 1860, caprimul lor copil s\ se nasc\ `ntr-un spital.Dac\ anacronismul acesta a influen]at `nvreun fel uimitoarea istorie pe care m\preg\tesc s-o dep\n, asta nu se va [tiniciodat\.

V\ voi spune ce s-a `nt`mplat [i v\voi l\sa s\ judeca]i singuri.

Familia lui Roger Button avea o pozi-]ie de invidiat – `n egal\ m\sur\ social\[i material\ – ̀ n ora[ul Baltimore de dina-inte de r\zboi. Erau `nrudi]i cu O AnumeFamilie [i cu Cealalt\ Familie, ceea ce,dup\ cum [tia orice sudist, `i `ndrept\-]ea la statutul de membri ai acelei vastenobilimi care umplea t\r`murile Confe-dera]iei. Acesta era primul lor contactcu str\vechiul [i `nc`nt\torul obicei alfacerii de prunci – iar domnul Buttonera agitat din n\scare. Spera s\ fie b\iat,ca s\-l poat\ trimite la colegiul Yale dinConnecticut, institu]ie `n cadrul c\reia

domnul Button `nsu[i fusese cunoscuttimp de patru ani dup\ porecla – oarecumde a[teptat – „Man[et\“1. ~n diminea]ade septembrie consacrat\ grandiosului eve-niment, se trezi surescitat la [ase dimi-nea]a, se `mbr\c\ la patru ace [i n\v\lipe str\zile din Baltimore c\tre spital cas\ afle dac\ `ntunericul nop]ii se `ntru-pase `ntr-o nou\ via]\.

C`nd mai avea vreo sut\ de metri p`n\la Spitalul Particular Maryland pentruDoamne [i Domni, `l v\zu pe doctorulKeene, medicul de familie, cobor`nd trep-tele de la intrare [i frec`ndu-[i m`inile deparc\ [i le-ar fi sp\lat la chiuvet\, a[acum le cere tuturor doctorilor etica ne-scris\ a profesiei lor.

Domnul Roger Button, pre[edintelesociet\]ii Roger Button & Co., Articolede Fier\rie Angro, o lu\ la fug\ `n direc]iadoctorului Keene cu mult mai pu]in\demnitate dec`t era de a[teptat din par-tea unui gentleman sudist din acea pe-rioad\ pitoreasc\.

— Doctore Keene! strig\ el. Ah, doc-tore Keene!

Doctorul `l auzi, privi `n jur [i r\mase`n a[teptare, cu o expresie de curiozitatea[ternut\ pe chipul s\u aspru, profesional,`n vreme ce domnul Button se apropiade el.

— Ce s-a `nt`mplat? ceru s\ afle dom-nul Button, urc`nd treptele `ntre dou\ g`-f`ituri. Ce-a fost? Ea cum... B\iat? Cine-i? Ce...

— Vorbe[te mai clar! spuse t\ios doc-torul Keene, p\r`nd cumva iritat.

— S-a n\scut copilul? se milogi dom-nul Button.

Doctorul Keene se `ncrunt\.— P\i, da, presupun c\ da... oarecum.{i din nou `i adres\ domnului But-

ton o privire curioas\.— So]ia mea e bine?— Da.— E b\iat sau fat\?— Ei, haide! exclam\ doctorul Keene,

de-a dreptul scos din fire. Te poftesc s\te duci s\ vezi cu ochii t\i. Ru[ine!

{uierase ultimul cuv`nt aproape `n-tr-o singur\ silab\, apoi se `ntoarse cuspatele, bomb\nind:

— ~]i `maginezi c\ un caz ca \sta os\-mi fac\ bine la reputa]ia profesional\?

„Suplimentul de cultur\“ v\ prezint\ un fragmentdin povestirea care a stat la baza unuia dintrefilmele-eveniment ale lui 2008, inclus\ `n volumulStrania poveste a lui Benjamin Button [i alte`nt`mpl\ri din epoca jazzului, `n curs de apari]ie laEditura Polirom.

AVANPREMIER| EDITORIAL| F. SCOTT FITZGERALD

„Strania poveste a luiBenjamin Button“

Bogdan Romaniuc

Julio Cortazar este unuldintre scriitorii celebrului„boom“ al literaturii lati-no-americane din anii ’60.Apari]ia `n 1963 a romanu-lui {otron `l plaseaz\ pe Cor-tazar printre cei mai impor-tan]i [i discuta]i scriitori aiepocii, `n aceea[i m\sur\admirat [i denigrat.

{otron a fost numit „ro-manul total“, „romanul des-chis“, „antiromanul“ sau„romanul-cheie“. O „carte-cult“, comparat\ cu Ulise al

lui James Joyce, Rayuela arevolu]ionat `ntreaga nara-]iune tradi]ional\ [i i-a aduslui Cortazar celebritatea `nlumea literar\ a Americii La-tine [i nu numai. Cortazardevine astfel „primul“ scri-itor-juc\tor, reu[ind s\ pl\s-muiasc\ pe temeiul joculuio adev\rat\ metafor\ acondi]iei umane.

~n „noul roman“ Cor-tazar elimin\ distinc]ia din-tre con]inut [i form\.Morelli, personajul s\u din{otron, sintetizeaz\ perfecttr\s\turile noului roman:„Ca toate crea]iile alese aleOccidentului, romanul semul]ume[te cu o ordine`nchis\. Hot\r`t `mpotriv\,

de c\utat tot aici deschi-derea [i pentru asta det\iat de la r\d\cin\ oricepl\smuire sistematic\ decaractere [i situa]ii. Metod\:ironia, autoironia perma-nent\, incongruen]a, ima-gina]ia `n slujba nim\nui...De luat din literatur\ ceeace este punte vie de la omla om, [i pe care tratatulsau eseul o permite doar`ntre speciali[ti... o crea]ienarativ\ ac]ion`nd ca liantde tr\ri...“.

Limbajul are o func]ie pri-mordial\ `n toate romanelelui Julio Cortazar. O carteoptimist\, „optimist\ ca [imine“, spune Cortazar: „Eucred `n om, cred c\ omul va

JULIO CORTÁZAR » {OTRON

Scriitorul juc\tor

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

13 «

printre r`nduri UN JURNALINTIM

Bogdan Romaniuc: „Cartea lui Manuel seam\n\ foarte mult cuun jurnal intim. Dialogurile [i `nt`mpl\rile povestite nu s`ntdeloc u[or de urm\rit, ceea ce este specific romanelor luiCortazar“.

~nc\ unul la fel m-ar distruge... ar dis-truge pe oricine.

— Ce s-a-nt`mplat? `l chestion\domnul Button, `ngrozit. Triple]i?

— Nu, nu triple]i! r\spunse doctorulcu asprime. {i-n plus, po]i s\ te duci s\vezi [i singur. {i ia-]i alt doctor. Eute-am adus pe lume, tinere, [i am fostmedicul familiei tale timp de patruzecide ani, dar am terminat-o cu voi! Nu maivreau s\ te v\d nici pe tine, nici nea-murile tale `n vecii vecilor! La revedere!

Apoi se r\suci brusc [i, f\r\ a-i maiadresa vreo vorb\, urc\ `n [areta lui,care a[tepta l`ng\ rigol\, p\r\sind loculcu o atitudine sever\.

Domnul Button r\mase pe trepte, stu-pefiat, tremur`nd din toate m\dularele.Ce nenorocire cumplit\ se `nt`mplase? ~idisp\ruse dintr-odat\ orice dorin]\ de ap\trunde `n Spitalul Particular Mary-land pentru Doamne [i Domni – totu[i,c`teva clipe mai t`rziu, cu o enorm\ di-ficultate, se for]\ s\ urce treptele [i s\intre pe u[a principal\.

O sor\ [edea la un birou, `n penum-bra opac\ a holului. ~nghi]indu-[i jena,domnul Button se apropie de ea.

— Bun\ diminea]a, `i spuse femeia,privindu-l cu bl`nde]e.

— Bun\ diminea]a. S`nt... s`nt dom-nul Button.

La aceste cuvinte, pe chipul fetei ap\-ru o expresie de teroare absolut\. Se ri-dic\ `n picioare [i p\ru gata s-o zbu-gheasc\ din hol, fiind evident c\ f\ceamari eforturi s\-[i ]in\ firea.

— Vreau s\-mi v\d copilul, spusedomnul Button.

Sora sc\p\ un ]ip\t scurt.— Ah... sigur c\ da! exclam\ ea pe un

ton isteric. La etaj. Chiar la etaj. Lua-]i-o... `n sus!

~i ar\t\ `ncotro s-o apuce, iar domnulButton, sc\ldat `n sudori reci, se `ntoar-se [ov\itor [i porni s\ urce scara c\treetajul `nt`i. ~n holul de sus i se adres\ al-tei sore, care se apropiase de el cu unlighean `n m`n\.

— S`nt domnul Button, reu[i el s\articuleze. Vreau s\-mi v\d...

Zdrang! Ligheanul c\zu zorn\ind pepodea [i se rostogoli `n direc]ia sc\rii.Zdrang! Zdrang! O porni `ntr-o c\deremetodic\, p\r`nd a `mp\rt\[i teroareageneral\ pe care o provoca acest domnButton.

— Vreau s\-mi v\d copilul! aproapec\ zbier\ domnul Button, `n pragul le-[inului.

Zdrang! Ligheanul ajunsese la parter.Sora `[i rec\p\t\ autocontrolul [i `l privipe domnul Button cu net\g\duit dispre].

— Bine, domnule Button, consim]iea pe un ton cobor`t. Foarte bine! Dardac\ a]i [ti `n ce hal ne-a adus pe to]i `ndiminea]a asta! E de-a dreptul neru[inat!Nici urm\ de reputa]ie n-o s\ mai aib\spitalul \sta dup\...

— Gr\bi]i-v\! strig\ el r\gu[it. Numai suport!

— Atunci, veni]i dup\ mine, dom-nule Button.

Domnul Button se t`r` `n urma ei. Lacap\tul unui hol lung ajunser\ `n drep-tul unui salon din care r\zb\teau tot so-iul de urlete – genul de `nc\pere care`ntr-un limbaj mai apropiat de zilelenoastre ar fi fost cunoscut\ drept „came-ra pentru pl`ns“2. Intrar\.

— Ei, icni domnul Button, care-i almeu?

— Acolo! spuse sora.Privirea domnului Button urm\ de-

getul ei ar\t\tor [i iat\ ce v\zu. ~nvelit`ntr-o p\tur\ alb\ voluminoas\ [i par]ial`nghesuit `ntr-un p\tu], [edea un b\tr`n

ce p\rea s\ aib\ vreo [aptezeci de ani.P\rul rar `i era aproape complet alb, iardin b\rbie `i picura o barb\ lung\ [i fu-murie, care se unduia proste[te `n brizace intra pe fereastr\. B\tr`nul ridic\ frun-tea [i privi spre domnul Button cu ochi`nce]o[a]i [i stin[i, ce t\inuiau o `ntre-bare confuz\.

— Am ̀ nnebunit? tun\ domnul Button,groaza topindu-i-se `n furie. Ce-i asta,vreo glum\ oribil\ de spital?

— Nou\ nu ne pare a fi glum\, re-plic\ sora cu severitate. {i nu [tiu dac\s`nte]i sau nu nebun... dar nu `ncape `n-doial\ c\ acesta e copilul dumneavoastr\.

1 Porecla respectiv\ este „oarecumde a[teptat“ `ntruc`t `n limba englez\ nu-mele personajului, Button, `nseamn\, prin-tre altele, „buton de c\ma[\“.

2 Crying room, `n original; `n uneleinstitu]ii publice, `nc\pere destinat\crizelor de pl`ns. La Vatican exist\ o ast-fel de `nc\pere pentru papii nou-ale[i,care s\-[i depl`ng\ acolo, `n recluziune,greutatea zdrobitoare a misiunii primite;unele biserici au [i ele o astfel de came-r\, destinat\ de regul\ copiilor mici carefac crize de pl`ns `n timpul slujbelor.

supravie]ui tuturor avata-rurilor“. Vorbind despre po-vestirile lui Cortazar, Borgesscrie `n Eseurile sale: „Ni-meni nu poate povesti su-biectul unui text de Corta-zar; fiecare text este alc\tuitdin anumite cuvinte puse`ntr-o anumit\ ordine. Dac\`ncerc\m s\ facem un rezu-mat, constat\m c\ s-a pier-dut ceva foarte pre]ios“.

Micul Cortazar `[iva g\si refugiul `nlectur\

~n 1974 apare Cartea luiManuel, un roman carepoveste[te aventura mi-cului Manuel. ~mpreun\

cu prietenii s\i el vrea s\scrie o carte a genera]ieiviitoare, o carte `n care s\fie adunate texte din zia-rele, revistele [i documen-tele oficiale ale epocii.Micii revolu]ionari `[ip\streaz\ tot timpul sim-]ul umorului, ceea ce facedin aventura lor un joceliberat de orice tabuuri.Cartea lui Manuel nu ocup\totu[i dec`t o mic\ partedin romanul lui Cortazar.Cea mai mare parte a c\r-]ii e dedicat\ latino-america-nilor exila]i la Paris, careiau parte la o mini-revo-lu]ie. Autorul `nsu[i a fostun exilat, condamnat ade-sea c\ [i-a „tr\dat“ ]ara.

Fiu al unui diplomat argen-tinian, Cortazar a tr\itdou\ vie]i: una `n Fran]a,cealalt\ `n Argentina.

Cartea lui Manuel sea-m\n\ foarte mult cu unjurnal intim. Dialogurile [i`nt`mpl\rile povestite nus`nt deloc u[or de urm\rit,ceea ce este specific roma-nelor lui Cortazar. Exist\un personaj omniprezent`n Cartea lui Manuel, unpersonaj f\r\ nume, undublu, o voce pe care nuo putem recunoa[te, darcare controleaz\ `ntregulroman. O carte bine reali-zat\, diferit\ de celelalteromane „obi[nuite“. Cor-tazar a avut o copil\rie

trist\ care, `n mare parte,se reg\se[te [i `n Cartealui Manuel. Abandonat depropriul tat\ [i crescut dedou\ femei – mama [i bu-nica –, micul Cortazar `[iva g\si refugiul `n lectur\.~n partea introductiv\ aromanului, autorul m\r-turise[te c\ „cei careridic\ `n sl\vi literatura defic]iune `i vor depl`ngerela]ia dubioas\ [i delibe-rat\ cu istoria zilelor noas-tre“. Aceasta este [i ideeacare st\ la baza c\r]ii.

Traducere din limba spaniol\ [inote de Lavinia Similaru,

colec]ia „Biblioteca Polirom.Proz\ XX“, Editura Polirom,

2009, 34.95 lei

Brad Pitt `n Strania poveste a lui Benjamin Button, `n regia lui David Fincher

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Se [tie relativ pu]indespre pamfletelearti[tilor sovietici din anii‘30, despre cei ce au`ndr\znit s\ sfidezeautoritatea lui Stalin. Unuldin exemplele foartecunoscute este poemulcompus de OsipMandelstam despreStalin, gest sinuciga[, s-aspus la timpul lui, [i carei-a adus poetului arestarea`n 1934 [i condamnareapentru un act terorist`mpotriva autorit\]ii destat. Recent, `n publica]iacanadian\ „LeDevoir.com“, unmuzicolog francez asemnalat descoperireaunui libret de oper\inedit, `n arhiva familieiTolstoi. Autorul muziciiera Dmitri {ostakovici...Descoperirea `ntregului libret `nchide uncerc, fiindc\ `n 2006, `n arhivele compo-zitorului fusese g\sit\ schi]a primului actal operei, a[a cum o compusese la pian{ostakovici. Biografii compozitorului eraula curent cu inten]ia lui de a compune onou\ oper\ satiric\, dup\ succesul celeidint`i, dup\ Nasul lui Gogol. Dar infor-ma]iile erau incomplete [i se [tia doar c\opera a fost abandonat\ f\r\ explica]ii.

Ceea ce s-a aflat acum este c\ libretuloperei, cu form\ de fabul\ futurist\ [i cunumele provizoriu de Orango (Uranguta-nul) a fost conceput de scriitorul AlexeiTolstoi [i de ziaristul Alexandr Starhakov.S-a mai precizat c\ {ostakovici a compus`n versiunea pentru pian muzica primuluiact al operei, `nainte ca proiectul s\ fieabandonat. Alexei Tolstoi, supranumitcontele ro[u, este cunoscut pentru scrie-rile sale de science-fiction. Ini]ial o per-sonalitate opus\ bol[evismului, refugiat`n Germania [i apoi `n Fran]a, scriitoruls-a ̀ ntors ̀ n 1923 ̀ n Rusia [i avea s\ se con-verteasc\ treptat la stalinism.

Orango urma s\ fie o fiin]\ biomorf\,produsul cel mai avansat al [tiin]ei sovie-tice, jum\tate om, jum\tate maimu]\. ~nprimul act al operei, Orango este ar\tatpublicului sovietic care `[i manifest\ admi-ra]ia fa]\ de crea]ia [tiin]ific\ a Moscovei`n timp ce personajul st`rne[te stupefac-]ie printre occidentali. Orango este o fiin-]\ ce se impune `n societate, ca un ziaristinfluent [i un orator de mare talent, chiardac\ discursurile lui s`nt `ntrerupte din

timp `n timp de strig\te primitive. Operaera g`ndit\ `n trei acte, `n final Orangourm`nd s\ devin\, se pare, nici mai multnici mai pu]in dec`t secretar general alPartidului Comunist.

Afrontul adus lui Stalin ar fi dep\[itorice `nchipuire, `ntr-un moment `n ca-re ideologii sovietici `[i d\deau silin]a s\impun\ domina]ia partidului `n diver-sele sfere ale artei, iar la orizont se `ntre-vedeau marile epur\ri din a doua ju-m\tate a deceniului al treilea. Nu estede loc de mirare c\ {ostakovici [i parte-nerii s\i au pus cap\t brusc proiectului,f\r\ s\-l fac\ public, de[i opera, se spu-ne, fusese ini]ial o comand\ a TeatruluiBol[oi. Potrivit arhivistei Olga Digonska-ia, care a descoperit urmele manuscriseale operei, abandonarea proiectului s-af\cut `n condi]iile `n care geneticianuldevenit obiect al sarcasmului autorilor a

fost arestat de autorit\]ile staliniste. Peprima pagin\ a schi]elor sale, {ostakovicia scris cu m`na sa cuv`ntul „pamflet“.

Potrivit lui Christophe Huss, muzico-logul francez care a transmis [tirea de-spre opera inedit\ `n presa occidental\,muzica din Orango s-ar reg\si – actul 1ar con]ine 45 de minute de muzic\ – `nlucr\rile strict contemporane ale lui{ostakovici, `n uvertura la Bulonul [i `nmuzica de scen\ la Hamlet. Un episodinedit `n complicata istorie a rela]iei din-tre {ostakovici [i stalinism [i care i-asc\pat p`n\ [i muzicologului SolomonVolkov, autorul unei pasionante c\r]i,{ostakovic [i Stalin.

~n prezent, un compozitor american,Gerard McBurney, consilier artistic al Or-chestrei din Chicago, [i-a propus s\ or-chestreze primul act al operei, a c\rei pre-mier\ ar putea avea loc `n Statele Unite.

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

Mi-am pus (ca [i dvs.) de multeori `ntrebarea ce s-ar fi petrecut`n scumpa noastr\ ]\ri[oar\ (`ncare n-ar fi r\u s\ fie bine, vorbalui Creang\), dac\ pe vremea so-cialismului biruitor asupra po-porului era m\car at`ta libertatede exprimare c`t `n Yugoslaviatitoist\? Ce forma]ii rock am fiexportat? Ce nume se afirmau peplan european? Ce trupe de an-vergur\ ne-ar fi onorat cu lans\ride discuri [i concerte jubiliare?{i, mai mult dec`t orice, cum ar fiar\tat peisajul showbiz local?Acum [i aici predomin\ maneli-zarea ca o boal\, nu ca parfumlevantin. ~n c`teva ]\ri din jur, [iele aflate c`ndva sub st\p`nireturceasc\, briza M\rii Marmara adus polenul, nu putoarea mane-lei. ~nflorirea muzical\ se vedepe-acolo. La noi, c`nd s-a luatpiciorul de pe fr`na ideologic\,s-a c\lcat accelera]ia profituluinesim]it. Nu insist, c\ mise-apleac\!

Influen]a oriental\ ce colorafrumos rockul românesc din anii’70 putea `mpinge aceast\ mu-zic\ `n aten]ia lumii civilizate, a[acum a reu[it Goran Bregovic cuBijelo Dugme? Reu[eau Phoenixori Sfinx, l\sa]i liberi [i promova]iprofesionist? Catena, cuHopatina-tinanai, ob]inea un hitde Top Ten, dac\ fetele puteaus\ se manifeste a[a cum le dictaug`ndul [i instinctul? Cu o lider\inteligent\ [i frumoas\, cum este[i azi Anca Graterol, „propagan-da“ pentru ]ar\ era asigurat\. Iarcohortele de rockeri ce b`ntuiaufestivalurile acelor decenii puteaus\... N-a fost s\ fie. Dar vom asistacur`nd la invazia turisto-distrac-tiv\ ce va scoate autostr\zi dinnoroi. Blond\ avem `n bretonulministerului de resort, c\ruia `i

face [i imn! Pe banii no[tri!Am dat rotocol prin specificul lo-

cal, provocat de cariera celei numi-t\ c`ndva Ondina rockului: DoroPesch (foto). C`nd a devenit cu-noscut\ ca solist\ a grupului ger-man Warlock, peisajul exclusivist[i macho al heavy-metalului eracondimentat cu c`teva interprete.Care, ca s\ r\m`n\ `n aten]ie maimult de cele 15 minute, c`t leacorda regulamentar industriaspectacolului, tr\geau sprepop-rockul de factur\ sentimen-tal-erotic\, potrivit dup\ miezulnop]ii pentru yuppies, carepretindeau c\ s`nt [i cool-tiva]i,nu doar boga]i. Sus]inut\ dema[in\ria rock nem]easc\, Doroapela masiv la mitologia saxon\:vr\jitori, druizi, r\zboinici, balauri[i-alte repere ale culturii popularenord-europene. Ca multe trupe,de la Black Sabbath la WithinTemptation sau la cine mai vre]i,Doro & Warlock au folosit cusucces ceea ce `n termeni deestetic\ b\[tina[\ s-ar chema„fondul nostru nelatin“. Treab\f\cut\ `n deceniul opt [i la noi dec`teva creiere dotate. Cu o dife-ren]\: `n timp ce rockerii românierau obliga]i la un limbaj neutru,aluziv sau metaforic, rockerii dedincolo puteau spune direct, [i(am\nunt important pentru difu-zare optim\) `n limba englez\,ce-aveau de spus. De unde [i suc-cesul, ar s\ri aici un head-banger,gr\bit s\ trag\ concluzia eviden-t\. N-ar gre[i prea mult. Ceea cecaracterizeaz\ heavy-metalul este,`n primul r`nd, energia debor-dant\ din pasajele instrumentale,cu predilec]ie solouri de chit\riamplificate p`n\ la distorsiune,dar melodioase [i antrenante. ~nal doilea r`nd, e simplitatea „ver-surilor“: patru sau [ase cuvintebine articulate, u[or de re]inut.Fight/for your right e construc]iauzual\. Sigur, nu valoarea literar\a textelor impune o pies\, un stil.~ns\ miza pe ritm [i cli[eul „bala-dei rock“ au `nl\turat heavy-me-talul din aten]ia mul]imilor. Nedistr\m, dar tr\im totu[i `n lumeareal\, nu `n mitologie...

Trec peste chestiunea imaginii.Recuzita „demonic\“ este exploa-tat\ la maxim. Rezultatul ]ine dehazard sau de context? Oare dece accesoriile cu ]inte metalicefolosite de Doro au succes maimare dec`t ochelarii cu col]i aiAnc\i? Oare necesit\ explica]iefaptul c\ Doro scoate disc dup\disc (recentul Fear No Evil eabsolut onorabil), iar Anca nu?

Doro

{ostakovici: Orango,o oper\ inedit\

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

Dumitru Ungureanu: „Ca multe trupe, de la Black Sabbath la WithinTemptation sau la cine mai vre]i, Doro & Warlock au folosit cu succesceea ce `n termeni de estetic\ b\[tina[\ s-ar chema «fondul nostrunelatin». Treab\ f\cut\ `n deceniul opt [i la noi de c`teva creiere dotate“.

FONDULNOSTRUNELATIN

» 14

muzic\

15 «

fast-foodMEMORIE~NC|P|TOARE

M\d\lina Cocea: „Iepura[ii Playboy trebuiau s\ aib\ o memoriesuficient de `nc\p\toare c`t s\ re]in\ 143 de tipuri de lichior [i20 de stiluri diferite de ornat cocktailuri“.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

CCoolleeggiiuull eeddiittoorriiaall:: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici (senior editor)

RReeddaaccttoorr-[[eeff:: George Onofrei

RReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt:: Anca Baraboi

SSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee:: Florin Iorga

RRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), EmilBrumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.

CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu. MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Mihaela Michailov.

AArrttee vviizzuuaallee:: Matei Bejenaru, Marius Babias.CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu. TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: Robert B\lan, R. Chiru]\,

Ciprian Nedelcu, Veronica D. Niculescu,

Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee // AAbboonnaammeennttee:: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]iiRodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa:export@rodipet.ro.

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

YES, WE CAN, DUDE!

Principele Duda va candida laPre[edin]ia României. ~ntr-uncomunicat de pres\, el a declaratc\ se va lansa `n cursa electoral\`n prezen]a Principesei Margareta[i a „celor care vor s\ sus]in\ can-didatura”. Asocia]ia Cimitirelor seva mobiliza pentru a str`ngesemn\turi de sus]inere.

MOLDOVA. VARIANTADEMO

Comuni[tii au c`[tigat alegeriledin Republica Moldova. Drepturmare, tinerii care sus]in opozi-]ia democratic\ au ie[it `n strad\.Revolu]ia a pornit `n urma unuischimb de sms-uri [i e-mailuri.Probabil, dup\ tradi]ionala meto-d\ moldoveneasc\ „S`rma, u\\\!“.

CAZACIOCU’ MIC!

Ne`ntrebat, Vladimir Voronin avorbit. ~ntr-o limb\ român\ per-fect\, [eful comuni[tilor din Re-publica Moldova a f\cut m\rtu-risiri [ocante despre cariera sa [idespre viitorul ]\rii. Red\m, `nexclusivitate, fraza care a [ocatpe toat\ lumea: çùçâàûâûâà-òüñììðñ äëîìûâøãàâûêçùøùïøâùçïêûäûâàûøôàùûøþ.

{I NEMULSE, {I CUST|P~NUL LUAT

De o s\pt\m`n\-n-coace, gura `itot tace. Aflat `n arest preventivpentru 29 de zile, Gigi Becali ast`rnit, f\r\ s\ vrea, un [ir de

evenimente nefericite. Spre exem-plu, oile din curtea casei sale dinPipera au r\mas nemulse. Sesiz\mpe aceast\ cale Poli]ia Animalelors\ trimit\ masca]ii la oi acas\.

MR. PROMPTER

„Libertatea“ de joi scrie c\ a-cela[i Gigi Becali a `nceput cur\-]enia `n arest. Enervat de mirosulWC-ului, acesta s-ar fi apucat s\dea cu Mr. Proper [i produseSano `n bideu. Dac\ se apuc\ de`nv\]at [i latine[te `n celul\, nudeparte va fi ziua c`nd, liber fiind,R\zboinicul Luminii va anun]a c\[i-a schimbat filosofia de via]\ [ia adoptat celebrul dicton: „MensSana in corpore Sano“.

TRIBUNA VESTIRE

Acela[i Gigi Becali va candida laeuroparlamentare al\turi de Corne-liu Vadim Tudor. Cu aceast\ ocazie,companiile farmaceutice din Româ-nia vor schimba numele Rudotelului`n Urdotel.

ÖSTERREICH TELEVISION – OTV

Dan Diaconescu a anun]at c\are de g`nd s\-[i deschid\ osucursal\ a OTV-ului `n Austria.Se aude deja c\, `n prima emi-siune, Jörg Heider `[i va l\sapalmele pentru ghicit lui MutterCaterpillar, adic\ varianta din Alpia Mamei Omida.

A.S.

{apte evenimenteprovocate inten]ionatde Traian B\sescu

Cei mai faimo[iiepura[iAcest articol este dedicat `n totalitateiepurelui, cunoscut mai ales pentruasocierea at`t de improbabil\ cu ou\le [icu o crucificare. Strecurat `n obiceiurilede Pa[ti de aproximativ 400 de ani –mult mai pu]ini `n România, unde nici

nu a mai apucat s\ aduc\ ou\ deciocolat\ copiilor cumin]i, ci directcadouri cump\rate din mall –, Iepura[ulare totu[i o concuren]\ considerabil\ lanivelul celebrit\]ii din partea propriilorcolegi de specie.

COOLTURISME

M\d\lina COCEA

BUGS BUNNY

Bugs Bunny – iepura[ul c`[tig\tor alpremiului Oscar [i singurul personaj dedesene animate cu propria stea pe Holly-wood Walk of Fame. N\scut direct cuun morcov `n gur\ `n anul 1940, BugsBunny trebuie s\ fie unul din pu]iniiiepuri ai lumii ca-re, `n loc s\ fug\atunci c`nd audzgomot de pu[-c\, prefer\ s\-[iscoat\ capul dintunel [i s\ `n-funde ]eava cudegetul.

DURACELL

Duracell –iepura[ii roz carealearg\ mereu `nreclame mai multdec`t iepura[ii ad-versari. Nu-[i dauniciodat\ sufletulpe ecran, mai alespentru c\ sufletullor este o baterieDuracell. Pentru c\s`nt simpatici, aureu[it s\ transformeDuracell-ul `ntr-un adjectiv folosit`n mod obi[nuit [i care este sinoni-mul mai [mecher al lui „durabil“.

MIFFY

Miffy este o ie-puric\ celebr\ dinc\r]ile pentru co-pii care au `nce-put s\ fie traduse[i `n România, demai pu]in de unan. Miffy s-a n\s-cut `n Olanda, a-colo unde are [i o„cas\ memorial\“[i, `n ultimii 50de ani, a fost ve-deta principal\ apeste 30 de c\r]i v`ndute `n 80 de mi-lioane de exemplare.

NU POGODI

Iepura[ul din NNuu ppooggooddii, deseneleanimate moscovite difuzate cugenerozitate de TeleviziuneaRomân\ `nainte de Revolu]ie, aremarele merit de a ne fi `nv\]at peto]i cum se spune la „iepure“ `nlimba rus\: „zaiet“. Este t\cut [ifuge mai tot timpul de lupulfum\tor care strig\ celebrul „Nu,zaiet, pogodi“.

RIL| IEPURIL|

Ril\ iepuril\ – ju-c\rie [i poezie:„Urechi lungi, bl\ni-]\ moale/ [i-a[a iutede picioare/ c\ dis-pare de `ndat\/ c`ndpericolul se-arat\“.

IEPURELE NO 8

Iepurele No 8 din serialul Lost – nueste pu]in lucru pentru un iepures\ aib\ propria sa pagin\ wiki, cuo descriere detaliat\ a condi]iilor [imomentelor `n care [i-a f\cut apa-ri]ia. Iepurele No. 8 este unul dinsubiec]ii de laborator [i pare c\moare `ntr-una dintre secven]eledramatice ale unui episod, dar re-vine, nev\t\mat, spre u[urarea fa-nilor serialului [i dezam\girea avo-ca]ilor specializa]i `n drepturile ani-malelor.

IEPURELE ALB

Iepurele Alb din Alice `n }ara Minuniloreste unul din pu]inii iepura[icelebri care nu au un brand allor, pentru c\ au fost i-lustra]i ̀ n nenu-m\rate feluri `nc\r]ile pentrucopii. Este u[or`ns\ de recunos-cut dup\ veston[i ceas – pentruc\ dac\ veston maipoart\ [i iepura[iiPlayboy, ceasul esteat`t de neobi[nuit la un iepure `nc`t i-aatras aten]ia [i lui Alice.

THUMPER

Thumper – iepura[ cu recunoa[tere so-nor\, dup\ zgomotul pe care `l faceb\t`nd neast`mp\rat din picior. Este cu-noscut tuturor din filmele Disney cu

Bambi, ca prietenulde n\dejde care

`l `nva]\ pri-mele cuvinte[i cu o s\n\-toas\ filoso-

fie impus\ demama lui: „Da-c\ nu po]i spuneceva dr\gu], mai

bine nu spunenimic“.

IEPURA{II PLAYBOY

IIeeppuurraa[[iiii PPllaayy-bbooyy – desigur,toat\ lumea [tiec\ trebuie s\ fieblonde, superbe[i decoltate, darmai pu]ini [tiuc\ iepura[iiPlayboy trebu-iau s\ aib\ o me-morie suficient de `nc\p\toare c`ts\ re]in\ 143 de tipuri de lichior[i 20 de stiluri diferite de ornatcocktailuri.

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

S|PT|M~NA PE BR~NCI

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

Iulia Blaga: „Filmul Miracolul de la Sf. Ana nu este rupt din cer[i nici ratat, dar d\ impresia c\ se lanseaz\ pe mai multe piste,mul]umindu-se la final cu mult mai pu]in“.

PE MAI MULTE PISTE

» 16

fast food

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

Dup\ col]Ce s-a-nt`mplat din 1721 [i p`n\ a-cum? Printre altele, s-au inventat foto-grafiile, radioul, televizorul, concediilepl\tite [i tabelul lui Mendeleev. Dec`nd Scrisorile persane au ap\rut laAmsterdam [i p`n\ azi (vreme de maretriste]e pentru timbrele din toat\ lu-mea), am reu[it, nu [tiu cum, s\ r\m`-nem la suprafa]a lucrurilor. Poate c\ eun talent pe care l-am avut dintotdea-una, poate c\ Usbek [i Rica s`nt doarni[te excentrici pierdu]i departe decas\, poate c\, s\tui s\ tot fim ame-nin]a]i cu „crede [i nu cerceta“, numai vrem s\ vedem nimic cu ochiino[tri. En]iclopedia nu e moralizatoare.Nuu, ea e doar o culegere de prostii[i-n]elepciuni v\zute de sus, din zeppe-lin. De-acolo a z\rit cu binoclul [i ce-ascris Ioan T. Morar pe blog, dup\ ce-aaflat primele rezultate ale alegerilor dinRepublica Moldova. Sup\rat pe un po-por care „persist\ `n eroare istoric\“,jurnalistul exclam\: „Adio RepublicaMoldova, s\ tr\ie[ti cu Voronin `nfrunte!“. ~n]eleg, poate-a fost un coupde tête, o exasperare transcris\ auto-mat `n declara]ie de desp\r]ire. ~nacela[i timp, o astfel de reac]ie arat\c`t de mult\ `ncredere avem `n autori-tatea unei [tiri de patru r`nduri. Nu sepoate totu[i ca fraza „Comuni[tii auc`[tigat pentru a treia oar\ consecutivalegerile legislative din Republica Mol-dova“ s\ spun\ exact ce pare c\ spune.Dac\ ar fi a[a, probabil c\ [i despreRomânia comunist\ s-ar fi spus c\ astae, ce s\-i faci, [i-a ales soarta, s\ sedescurce. De fapt, nu [tim absolutnimic despre cine tr\ie[te dup\ col][i, extinz`nd teritoriul necunoa[teriinoastre, `n]elegem foarte pu]ine dince se `nt`mpl\ `n Republica Moldova(ca s\ nu mai zic nimic despre insuleleNecker, de exemplu). Scriitorul VasileGârne] i-a r\spuns lui Ioan T. Morarpe propriul blog (www.contrafort.md/vasilegarnet/) cu un text demn,pertinent [i emo]ionant despre Repu-blica Moldova pe care o [tim numaidin auzite. Vasile Gârne] crede c\ceea ce ne-a lipsit p`n\ acum „a fosto cunoa[tere adev\rat\, nemediat\ deprejudec\]i [i proiec]ii de suprafa]\.Doar aceast\ necunoa[tere, adaug\el, poate genera repro[uri [i «desp\r-]iri» nedrepte [i dureroase“. En]iclo-pedia e cu totul de acord [i, de a-ceea, va merge la var\ la Chi[in\u,chiar dac\ viza o s-o coste 35 de euro(de[i, cine [tie, poate c\ en]iclopedi-ile au regim special [i n-au nevoie nicim\car de pa[aport [i [tampile).

Am sim]it o leg\tur\ desuflet `ntre mine [i HenryMiller c`nd am citit cumcategorisea el ora[ele, `nfunc]ie de rapiditatea cucare po]i g\si un veceupublic. ~ntr-un ora[ nouajungi de cele mai multeori dup\ un drum lung,drum la care, din varii mo-tive, e[ti nevoit s\ te ab]ii[i, odat\ ce ai p\[it `n ce-tate, e firesc s\ scaperi du-p\ o toalet\. Ca simplu tu-rist, un ora[ nou mi se pa-

re un labirint c\ruia `i daude cap\t doar dup\ cedescop\r o toalet\ public\(poate [i de aceea s`nt unfan al excursiilor `n natu-r\). Dar asta-i o alt\ dis-cu]ie. De[i am `ntins binefirul Ariadnei `n tot Ia[ul,odat\ ie[it `n ora[ mi se`nt`mpl\ s\ m\ mai con-frunt cu situa]ii neprev\zu-te. Asta pentru c\ s`nt unnenorocit de conservatorcare atunci c`nd merge latoalet\ are prostul obiceis\ se a[tepte la dou\ u[iinscrip]ionate, negru pealb: B|RBA}I, respectivFEMEI. Mai nou, am obser-vat c\ face valuri un curentpostmodernist, manifestatprin `nlocuirea banalelor

cuvinte cu tot felul desemne care-mi pun la `n-cercare perspicacitatea `nmomente de cump\n\. Lapantofi cu sau f\r\ toc, layin [i yang – m\ descurcdin prima. Hai s\ zic c\ [iatunci c`nd dau peste unjoben [i o p\l\rioar\. ~n-t`mpin oare[ce greut\]ic`nd dau peste cercule]elecu s\getu]\ – `n sus sau `njos, pentru c\ totdeauna le`ncurc. ~ns\ am r\mas `n-tr-o total\ cea]\ desco-perind dou\ u[i `nsemnatecu pozele a dou\ statuigrece[ti. {i nu era vorbade Socrate, respectiv Afro-dita, ci de statui a c\rorsexualitate debordant\ erala fel de evident\ ca a

omule]ului ce marcheaz\trecerea de pietoni. Pentrua evita o confuzie regreta-bil\, atunci am decis c\trebuie s\ descifrez mis-terele culturii grece[ti `nalt\ parte. Ultima dat\, latoaleta unui cinematograf,am nimerit peste ni[tecriptograme care l-ar fi pus`n `ncurc\tur\ [i pe Cham-pollion, mai misterioase [imai greu de descifrat dec`t`nsemnele de pe t\bli]elede la T\rt\ria. Trebuia s\

iau o hot\r`re capital\,care avea s\-mi marchezedestinul pentru `ntreagaperioad\ a derul\rii filmu-lui. Iat\-m\ singur `n fa]a adou\ u[i, `n fa]a binelui [ia r\ului, `n fa]a unui destincrud, pe care mi-l `nchi-puiam ca pe o cucoan\gata s\ m\ pocneac\ pestecap cu po[eta. „Always,it’s a matter of choice, myfriend“, mi-am spus [i amdeschis o u[\ la `nt`mplare.

☯

Filmul se deschide cu John Wayne `nZiua cea mai lung\, urm\rit la televizorde unul dintre personaje. Evident c\ nu`nt`mpl\tor, pentru c\ ̀ n momentele ca-re urmeaz\, dar [i pe parcurs, spectato-rul – deja avertizat – poate urm\ri [i unal doilea nivel de lectur\. Nu doar joculeroic al lui John Wayne [i imaginea lui deofi]er american din WWII s`nt parafraza-te dou\ minute mai t`rziu de poli]istulinterpretat de John Turturro (care aparefoarte pu]in [i care numai nu ne face cuochiul rostindu-[i replicile), dar un `ntreggen cinematografic e readus `n discu]ie.O dat\ prin simplul fapt c\ Spike Lee se `n-ham\ la al o mie unulea film despre aldoilea r\zboi mondial, `n al doilea r`ndpentru c\ experimentul lui, la 40 de anidup\ ce aceste filme [i-au tr\it traiul, areparc\ mai mult metatext dec`t text.

{i totu[i, Spike Lee nu construie[te pev`nt. Adapteaz\ cartea lui James McBride,la r`ndul ei inspirat\ din evenimentele pe-trecute `n august 1944 `ntr-un sat dinToscana, c`nd zeci de femei, copii [i b\-tr`ni din Sant’Anna di Stazzema au fostmasacra]i de nazi[ti. Pe de alt\ parte,leag\ aceast\ dram\ (`nc\ sensibil\) dea[a-numi]ii Buffalo Soldiers, solda]ii ame-ricani de culoare care au luptat `n al doi-lea r\zboi mondial. Tema e sensibil\ pen-tru c\ la lansarea filmului au fost ita-lieni, fo[ti partizani, care au protestat

fa]\ de faptul c\ `n film, `n momentulmasacrului de la biseric\, un partizan `itr\deaz\ pe ai lui la nem]i.

Ac]iunea de pe ecran ̀ ncepe c`nd pa-tru solda]i americani de culoare se rupde deta[ament [i ajung `n spatele liniilorinamice, `ntr-o zon\ `n care miraculosulse `mplete[te cu realitatea r\zboiului p`-n\ c`nd e m\turat\ de asaltul violent alnem]ilor. Filmul nu este rupt din cer [inici ratat, dar d\ impresia c\ se lanseaz\pe mai multe piste, mul]umindu-se la fi-nal cu mult mai pu]in. Nu e The Thin RedLine, de[i are momente c`nd `n zarvar\zboiului se infiltreaz\ lini[tea filosofic\a lui „De unde vine acest r\u imens?...“, [inu e nici The Dirty Dozen, dar nu pentruc\ personajele nu ies la num\r\toare,de[i aminte[te uneori de el, mai alesc`nd apar nem]ii. Seam\n\ cu toate fil-mele de p`n\ acum ale lui Spike Leecare slujesc cauza comunit\]ii de culoare[i militeaz\ pentru egalitate rasial\. Sea-m\n\ [i cu Salva]i soldatul Ryan dinpunctul de vedere al calit\]ii secven]e-lor de lupt\, de[i are metafizic\ p`n\ a-proape de buza paranormalului.

{i chiar peste. B\iatul – despre care a-fl\m doar la sf`r[it c\-l cheam\ Angelo ([icare, dac\ n-ar fi fost interpretat de unviitor mare actor, Matteo Sciabordi,

n-ar fi fost at`t de impresionant) –, capulstatuii descoperite pe podul Santa Trinit-ta din Floren]a, rela]ia lui Angelo (carevorbe[te cu o persoan\ invizibil\, ca `nfilmele cu fantome) cu „uria[ul de cioco-lat\“, adic\ cu soldatul Sam Train (care[i el e un fel de nebun-`n]elept) s`nt p\r]iale [arpantei metafizice de extrac]ie la-tin\ care uneori e elastic\, alteori pic\mai str`mb. Credin]ele locale sar uneori`n ochi asemeni unor loca]ii exotice –de exemplu momentul `n care, la prima`nt`lnire cu s\tenii, `i [i vedemghicindu-[i `n sup\ (sau `n ce [i-or fighicind; n-am fost prea atent\).

Stilistic, Spike Leese joac\

Filmul nu e lung c`t s\ suprasolicite aten-]ia [i r\bdarea spectatorului, dar materi-alul e aranjat `n a[a manier\ `nc`t s\ pre-dispun\ la bur]i. Exist\ secven]e `n plus –una dintre ele este cea `n care apare JohnLeguizamo [i care nu are leg\tur\ cu ac-]iunea `n sine. Alta e cea `n care apareAlexandra Maria Lara `n rolul lui AxisSally, personaj real – care, de[i ameri-canc\, a luptat pentru nem]i, `ncerc`nds\ sl\beasc\ de la microfon curajul tru-pelor ]\rii sale. Alexandra Maria Lara e

foarte bun\ p`n\ la detalii (nu pentru c\e „de-a noastr\“). {i Axis Sally ar meritasingur\ un film al ei, dar introducereaei `n film e un exemplu de ramifica]ie apove[tii la care s-ar fi putut renun]a.Lectura e `ngreunat\ [i de planurile tem-porale, cu un flashback lung introdus`n interiorul flashback-ului mare. ~ns\secven]a-cheie a acestuia, masacrul (real)de la Sant’Anna di Stazzema, e, poate,cel mai puternic moment al filmului.

{i stilistic, Spike Lee se joac\. De pil-d\, desatureaz\ pu]in imaginea `n sec-ven]a de lupt\ de la traversarea r`ului.Sau o coloreaz\ similar filmelor vechide r\zboi atunci c`nd unele secven]e im-plic\ ofi]eri nazi[ti (care arat\ [i ei ca `nfilmele americane de r\zboi ale anilor’50-’60). Misticul infuzeaz\ imaginea `n„magic hour“, acel moment al zilei c`ndsoarele se apropie de apus [i `mbl`nze[-te aerul cu o lumin\ ca mierea.

Ce vreau s\ spun de fapt este c\ g\-se[ti mai multe filme `ntr-un singurfilm. Mai derutant mi se pare faptul c\vocea secund\, autorul care ne face cuochiul vizavi de tem\ [i de stil(uri) nureprezint\ o constant\. Apar c`nd [ic`nd, de aceea `]i vine greu s\ intuie[ticlar [i definitiv ce a vrut de fapt „s\zugr\veasc\“ autorul.

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

„Miracolul de la Sf. Anna“ – maimulte filme `ntr-unul singur

Spike Lee se exerseaz\ `nfilmul mistic de r\zboi. Dealtfel, se exerseaz\ `n multe.Are [i timp – 160 deminute –, [i cu ce – 45 demilioane de dolari buget.

FILM

Iulia BLAGA

Miracolul de la Sf. Anna/Miracle at St. Anna, de Spike Lee. Cu: Derek Luke, Michael Ealy, Laz Alonso, Omar Benson Miller