!211 sdc 01 is - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/211_Iasi.pdfRadu Pavel...

$Page 1: !211 sdc 01 is - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/211_Iasi.pdfRadu Pavel Gheo: „S-a v\zut c`t de nesemnificative s`nt etichetele politice `n România. Nu exist\$
UN MIC BILAN} POLITICRadu Pavel Gheo

„Pentru români, ca [i pentruamericani, singurul loc unde sepetrec lucruri cu adev\rat importanteeste propria lor ]ar\. (...) Pe frontulromânesc nimic nou. Poate un plusde s\r\cie. Dar cu asta ne-amobi[nuit...“

TEO & GHEO ~N » PAGINA 2

ROMÂNIIE DE{TEP}I

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

Regizorul care a trecut cu bine hopul primului lungmetraj,Pescuit sportiv, declar\ c\ o s\ ì fie de-acum mai u[or, de[inimeni n-arunc\ cu bani `n el.

Citi]i interviul ~N » PAGINILE 8-9

INTERVIU CU REGIZORULADRIAN SITARU

NR. 211 » 10 – 16 ianuarie 2009 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

Filmul românesc a fost l\sat pe toamn\

2009 va aduce filme regizate, printre al]ii, de Cristi Puiu, Cristian Mungiu, R\zvan R\dulescu, Corneliu Porumboiu, Radu Jude, Radu Gabrea [i C\t\lin Mitulescu. Toate s`nt a[teptate, `ns\ vor ru-la `n România cel mai devreme la toamn\. Casele de produc]ie sper\ c\ marile festivaluri vor pro-pulsa peliculele spre pia]a interna]ional\, premiera na]ional\ fiind ultima luat\ `n calcul.

Citi]i textul Iuliei Blaga ~N » PAGINA 3

Hipster: arheologialoser-ului `n lumeacultural\

Marius Babias

Un fost punker poate c\ a investit zeceani din biografia sa `n via]a de punker.Dar atunci c`nd punkul nu mai este„foarte `n avans“, r\m`ne doarfrumoasa amintire a s\lbaticilor ani aitinere]ii.

~N » PAGINILE 6-7

Tori Amos deRomânia, `mprumutde peste Prut

Interviu cu Alexandrina Hristovrealizat de Drago[ Bâsc\

Cei care a[teapt\ de mult un album alAlexandrinei Hristov vor fi ferici]i s\ aflec\ primul s\u disc este gata [i va filansat `n acest an.

~N » PAGINILE 4-5

Radu Pavel Gheo: „S-a v\zut c`t de nesemnificative s`ntetichetele politice `n România. Nu exist\ st`nga, dreapta,doctrine [i rivalit\]i, ci doar interese financiare, orgolii [i mult\proast\ cre[tere“.

ETICHETE

editorial

www.supliment.polirom.ro

RRoommâânnuull ddiinn mmiinnee [[ii-aa ppeettrreeccuutt ss\\rrbb\\ttoorriillee ccaamm llaa ffeellccuu mmaajjoorriittaatteeaa cceelloorrllaall]]ii rroommâânnii,, `̀nncchhiiss `̀nnttrr-uunn ppeerrii-mmeettrruu ddee lliinnii[[ttee,, ccuu ffaammiilliiaa,, ccuu bbrraadduull `̀nn ccaarree sscclliippeessccgglloobbuurrii [[ii bboommbbooaannee,, aajjuuttaattee ddee iinnssttaallaa]]iiii,, [[ii ccuu ss\\rrmm\\-lluu]]eellee,, ffrriippttuurraa ssaauu ccoozzoonnaacciiii ttrraaddii]]iioonnaallii.. Apoi românuldin mine a `nceput s\ se reconecteze, pe s\rite, la rea-litatea noului an, deschiz`nd c`te-un ziar, uit`ndu-se nucu foarte mult chef la vreun talk-show, discut`nd cucolegii despre vreo [tire de pres\ sau alta. De obicei,reconectarea mea se producea destul de greu, abia un-deva pe la jum\tatea lui ianuarie `mi reg\seam deplin in-teresul pe care `l pusesem la p\strare `naintea s\rb\to-rilor. Dou\ mii nou\ m-a trezit `ns\ ceva mai repede.

Nu-mi amintesc ca vreunul dintre anii trecu]i s\ fi`nceput cu at`ta zarv\. Acceptasem c\ anul acesta va ficumva diferit, fiind unul sub semnul crizei mondiale,dar limitasem `n mintea mea evenimentele doar la a-ceast\ zon\, a crizei. ~i a[teptam astfel pe anali[tii eco-nomici s\ se perinde la televizor `n primele zile ale a-nului, cu previziunile catastrofice la purt\tor, pentru ane `nv\]a cum putem evita efectele cele mai negre aleacestei crize [i, fire[te, pentru a ne spune c`t de vino-va]i ne s`nt guvernan]ii de azi, de ieri [i dintotdeaunapentru situa]ia `n care ne afl\m. Oricum am lua-o, e unan greu pentru to]i din punctul acesta de vedere, maipu]in pentru anali[tii economici. Pentru ei, criza e oman\ cereasc\: se trezesc zilnic invita]i pe la televiziuni,devin sau redevin vedete [i, cu c`t situa]ia economic\general\ se `nr\ut\]e[te, cu at`t li se `mbun\t\]e[te si-tua]ia economic\ personal\. A[ fi vorbit poate, `nacest prim text al meu, mai mult despre ei [i maimult despre criz\ dac\ ̀ nceputul de an s-ar fi mul-]umit s\ se concentreze doar asupra acestui deza-stru care ne pa[te.

Dar criza general\ a c\p\tat accente mult maidramatice `nc\ din prima zi a anului, c`nd am `n-ceput s\ avem cu to]ii frisoane din pricina uneicrize mult mai aplicate: cea a gazelor. Rusia s-ao]\r`t la Ucraina pentru c\ nu-i accept\ pre]ulcrescut la gaze, iar Vladimir Putin, eternul [ef dela Moscova, acum cu hain\ de premier pe el, a b\-tut cu pumnul `n mas\ [i a sistat livrarea gazelorpentru mai `ntreaga Europ\. {antajul Rusiei n-avizat doar Ucraina `n sine, ci i-a vizat pe to]i ceicare sus]in aceast\ ]ar\ `n drumul spre NATO [iUE. Rusia [i-a `ncordat mu[chii, iar Europa tre-mur\. România tremur\ la r`ndul ei, c\ altceva nupoate face.

Problema gazului rusesc a luat fa]a unei alteprobleme, mult mai complicate, dar care ne im-plic\ mai pu]in personal, anume r\zboiul dinF`[ia Gaza. Un r\zboi adus tot de `nceputul lui2009, un r\zboi cumplit, ca toate r\zboaiele, pe ca-re acum `l vedem la televizor `n alb-negru, cu doar ni[telumini cauzate de bombe ce nu ne implic\ prea multemo]ional. Dar pe care `l vom `n]elege altfel mai t`rziu,c`nd alb-negrul va disp\rea, iar imaginile ne vor prezen-ta chipuri [i pove[ti oribile, tragedii reale. Ne vom cu-tremura un pic atunci, vom rememora ce f\ceam noila `nceputul lui 2009, c`nd acest r\zboi era `n plin\desf\[urare, apoi vom trece mai departe.

~nceputul lui 2009 ne-a adus `n fa]\ [i o dram\ con-cret\, desf\[urat\ pe ecranele televizoarelor `nc\ dinain-tea trecerii dintre ani. Mircea St\nescu, fost deputat, fiual jurnalistului Sorin Ro[ca-St\nescu, a lovit cu ma[inaun om pe trecerea de pietoni [i l-a omor`t. Dup\ c`te-va zile, Mircea St\nescu s-a `mpu[cat `n cap. Nu in-ten]ionez s\ vorbesc aici despre vin\. C`nd doi oameniau murit, e mai bine s\ taci. M-au oripilat `ns\, cum m\mai oripileaz\ [i nu [tiu de ce n-am devenit `ntre timpimun, comentariile de pe forumurile ziarelor. Nick-name-uri sub care se dezvolt\ hiene au s\rit asuprafostului deputat t`r`ndu-i moartea `n noroaiele con[ti-in]elor lor. Epitete dintre cele mai stupide, acuze, in-voc\ri ale Divinit\]ii care a venit cu pedeapsa suprem\[i a[a mai departe. Spuneam nickname-uri [i era s\ uitc\ dincolo de ele se afl\ oameni care, `n timp ce MirceaSt\nescu umbla cu pistolul la t`mpl\, iar omul omor`tde ma[ina sa era `ngropat, `[i petreceau, `n perimetrullor de lini[te, s\rb\torile.

Toate astea s-au `nt`mplat `n doar c`teva zile. A[a a`nceput anul dou\ mii nou\. {i n-am spus aici nimicdespre stupidul comportament al noilor guvernan]i ro-mâni, n-am vorbit despre modul `n care `[i `mpart ca[-cavalul PD-L-ul [i PSD-ul, despre aberantele reglement\ricu care s-au gr\bit s\ vin\ [amd. Despre astea avem timps\ discut\m. Deocamdat\, `n toat\ aceast\ aglomerarede evenimente de la `nceputul anului, am `ncercat s\strecor un salut [i c`teva g`nduri de bine pentru citi-tori. O mai fi r\mas pu]in spa]iu [i pentru optimism?

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: ROMÂNII E DE{TEP}I

La sf`r[it de an (cam dup\ 15 decembrie)[i la `nceput de an (p`n\ prin 15 ianuarie)s`nt la mod\ bilan]urile. Fiindc\ acum treis\pt\m`ni am sc\pat ocazia, profit de mo-ment [i recuperez pe fi-nal, fiindc\ un bilan], orecapitulare, o sintez\ aanului ce tocmai a tre-cut d\ senza]ia de eva-luare ra]ional\ a lumii.Senza]ia, adic\ iluzia:de obicei sintezele as-tea s`nt `n realitate oselec]ie subiectiv\ a lu-crurilor care l-au intere-sat pe autor, o ordona-re ra]ional\ a lumii lui.Pe de alt\ parte, te facs\ te sim]i bine: ai eva-luat un an, ai tr\it unan.

Nici bilan]ul de fa]\ nu are cum s\ fiealtceva. Mai ales c\ m\ voi limita, ca totromânul, la politic\ – bine`n]eles, cu ac-cent pe politica intern\. Zic „bine`n]eles“fiindc\ pentru români, ca [i pentru ameri-cani, singurul loc unde se petrec lucruri cu

adev\rat importante este propria lor ]ar\.2008 a fost un an electoral (cu alegeri

locale [i alegeri parlamentare) [i tot `n2008 s-a testat sistemul de vot uninomi-nal [i propor]ional. La o a[a efervescen]\electoral\, nu-i de mirare c\ apele s-aulimpezit cu totul [i s-a v\zut c`t de nesem-nificative s`nt etichetele politice `n Româ-nia. Nu exist\ st`nga, dreapta, doctrine [irivalit\]i, ci doar interese financiare, orgo-lii [i mult\ proast\ cre[tere. Exist\ un sin-gur partid mare, numit fie Partidul Nostru(de c\tre membrii clasei politice), fie Par-tidul Lor (numele dat de cet\]enii normaliai ]\rii). Un singur partid, cu un singur slo-gan – pe jum\tate dest\inuit de grupus-culul PD-L `n campania pentru alegerileparlamentare: „Noi cu noi, noi pe voi“.C\ci singurul du[man al partidelor politice –nedeclarat, dar recunoscut tacit – r\m`ne`n continuare cet\]eanul român, care tre-buie min]it, cump\rat, p\c\lit, iar dac\ nupoate fi supus astfel, atunci i se `ngr\de[tepe c`t posibil dreptul de a vota pleavapolitic\ a României.

~n 2008 a fost interesant de urm\rit [iantagonismul `ntre „intelectualii lui B\ses-cu“ [i „intelectualii anti-B\sescu“. Dac\partizanii pre[edintelui României au justifi-

cat de obicei ac]iunileacestuia, adversarii pre-[edintelui au descoperitpl\cerea de a-i v`na sis-tematic inclusiv pe ceice-l ap\r\ pe Traian B\-sescu, construind un felde imaginar\ re]ea ma-sonic\ a „intelectualilorb\sescieni“. F\r\ a igno-ra exager\rile celor ce l-au ap\rat pe pre[e-dinte, remarc totu[i c\gr\mada eterogen\ deoameni de cultur\,anali[ti [i comentatoriporni]i `mpotriva aces-

tuia au ajuns s\ vad\ m`na lui B\sescupeste tot, de la jocurile politice localep`n\ la mersul (sau paralizia) justi]iei ori aeconomiei. Bie]ii oameni, la fel de orbi]ide ur\ cum s`nt al]ii orbi]i de iubire, apli-c\ scenariul conspira]iei universale `n ca-

zul pre[edintelui B\sescu, pe care `lv\d ca pe un fel de Sforar Na]io-nal, vinovat de toate mi[c\rile po-litice sau tectonice din ]ar\. Astadovede[te c\ rodul inteligen]eipolitice române[ti e teribil de slab,de vreme ce Traian B\sescu r\-m`ne cel mai semnificativ repre-zentant al ei.

De obicei politica extern\ nu neintereseaz\. Uniunea European\ eo chestie `n care s`ntem, nu o or-ganiza]ie `n care trebuie s\ facem[i noi treab\. Eventual s\ ne dea eiceva – fapt ce confirm\ voca]ianoastr\ de cer[etori ai Europei. UEnu ne-a interesat nici `n 2008. Ast`rnit `ns\ v`lv\ invazia Rusiei `nGeorgia, `n primul r`nd pentru c\Rusia a dovedit `nc\ o dat\ (ca [i`n cazul Ceceniei) cu c`t\ u[urin]\`[i impune voin]a `n presupusa ei

zon\ de influen]\, f\r\ team\ desanc]iuni. Iar pentru ru[i România, oric`tar fi ea de membr\ NATO, r\m`ne `n zonade influen]\ ex-sovietic\, laolalt\ cu Re-publica Moldova [i cu Bulgaria.

La cealalt\ extrem\ putem bifa [i ale-gerea `n func]ia de pre[edinte al StatelorUnite a lui Barack Obama, primul pre[e-dinte de culoare al Americii [i, probabil,cel mai european pre[edinte pe care l-auavut americanii `n ultima sut\ de ani –de[i nu a[ putea spune dac\ asta o fi debine sau de r\u. Vom vedea `n 2009.

~n rest, ce s\ fie? Criz\, b\nci falimen-tate, [omaj, atentate, sc\derea prestigiuluiliberalismului [i al pie]ei liberalizate, re-venirea la practicile interven]ioniste alestatului... [i, pe undeva, convingerea c\ `nEuropa urmeaz\ o perioad\ de domina]iepolitic\ a st`ngii social-democrate, iar `nRomânia o nou\ perioad\ de jafuri gene-ralizate din bugetul statului. Jafurile Lor(sau, cum ar zice Ei dac\ ar fi one[ti, „ja-furile Noastre“). A[adar, pe frontul româ-nesc nimic nou. Poate un plus de s\r\cie.Dar cu asta ne-am obi[nuit...

LUCIAN DAN

GHEO&TEOD O R O V I C I

R A D U P A V E L

Dou\ mii nou\

» Oricum am lua-o, e un an greupentru to]i din punctul acesta de vedere, mai pu]in pentruanali[tii economici. Pentru ei,criza e o man\ cereasc\: setrezesc zilnic invita]i pe lateleviziuni, devin sau redevinvedete [i, cu c`t situa]iaeconomic\ general\ se`nr\ut\]e[te, cu at`t li se`mbun\t\]e[te situa]iaeconomic\ personal\.

Un mic bilan] politic

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 211 » 10 – 16 ianuarie 2009

» De obicei politica extern\ nu ne inte-reseaz\. Uniunea Eu-ropean\ e o chestie`n care s`ntem, nu oorganiza]ie `n caretrebuie s\ facem [inoi treab\. Eventuals\ ne dea ei ceva –fapt ce confirm\ vo-ca]ia noastr\ decer[etori ai Europei.


Mul]i produc\tori spun „la toamn\“, pentru c\ sper\ c\ un marefestival va lansa filmul `ntr-o carier\ la cap\tul c\reia se afl\undeva [i premiera de acas\.

LA TOAMN|

ordinea de zi


3 «

Cristian Mungiu R\zvan R\dulescu

Cristi Puiu Corneliu Porumboiu Radu Jude

C\t\lin MitulescuRadu Gabrea

Produc\toriiromâni au l\satfilmul pe toamn\

Iulia Blaga

A[a se explic\ de ce mul]i produc\tori spun „la toam-n\“ – pentru c\ sper\ c\ un asemenea mare festival valansa filmul `ntr-o carier\ la cap\tul c\reia se afl\ un-deva [i premiera de acas\. Preciz\rile s-ar `ncheia cuaceea c\ sezoanele de lansare a unui film s`nt la noi pri-m\vara [i toamna. Nimeni nu se sinucide sco]`nd un film`n timpul vacan]ei de var\.

Premiere cu date sigure s`nt deocamdat\ foarte pu-]ine. La sf`r[itul lui ianuarie, pe 23, iese ~nt`lniri `ncru-ci[ate, debutul `n lungmetraj al documentaristei AncaDamian, film care a avut anul trecut o avanpremier\la TIFF [i care a participat, de atunci [i p`n\ acum, lac`teva festivaluri (Pusan, Goa, Chicago). Pescuit spor-tiv, de Adrian Sitaru – debut a[teptat de anul trecut –,are programat\ premiera pentru 13 februarie. Filmulare deja o carier\ interna]ional\. ~n martie iese un filmanun]at [i el ini]ial pentru anul trecut, Weekend cumama, de Stere Gulea – o poveste de actualitate a c\reiprotagonist\ e Adela Popescu. Undeva `n aprilie es-timeaz\ [i produc\torul Ada Solomon c\ va lansa la noial treilea debut al anului, Cea mai fericit\ fat\ din lu-me, `n regia lui Radu Jude – povestea de via]\ a uneifamilii r\v\[ite de c`[tigarea unei ma[ini la un concurscu etichete. Filmul particip\ `ntre 5 [i 15 februarie laFestivalul de la Berlin, `n sec]iunea Forum, dup\ careteoretic vine acas\. Tot `n aprilie are premiera româ-neasc\ [i cel mai recent film al lui Radu Gabrea, C\l\-toria lui Gruber, care, asemeni filmului Anc\i Dami-an, a putut fi v\zut `n avanpremier\ la TIFF 2008. ~nluna mai este preconizat\ premiera unui alt debut `nlungmetraj – Copil\ria lui Icar, de Alexandru Iord\-

chescu, un SF interna]ional `mpodobit cu trista faim\de a fi fost cel din urm\ film al lui Guillaume Depardi-eu, care a decedat imediat dup\ `ncheierea film\rilor.

Premiere `mpinse spre sezonultoamn\-iarn\

De aici `ncolo lucrurile devin neclare [i premierele s`nt`mpinse spre sezonul toamn\-iarn\. Cristian Mungiu:„E totul `nc\ foarte vag referitor la perioada de difuza-re `n România a Amintirilor din Epoca de Aur. O s\avem premiera anul \sta, dar c`nd, cum – asta o s\ de-cidem abia dup\ ce hot\r`m c`t l\s\m filmul `n festi-valuri“. Amintiri din Epoca de Aur e un film-colajalc\tuit din [ase scurtmetraje scrise [i produse de Cris-tian Mungiu [i regizate de Cristian Mungiu (dou\ „bu-c\]i“), Hanno Hoffer, Constantin Popescu, Ioana Uri-cariu [i R\zvan M\rculescu. Ultimele zvonuri `l dauca selec]ionat pentru Festivalul de la Berlin, `n sec-]iunea Panorama.

Ada Solomon, produc\tor la HiFilm, spune [i eac\ premiera filmului de debut al lui R\zvan R\dules-cu, Felicia `nainte de toate, pe care l-a produs, va avealoc tot undeva `n perioada toamn\-iarn\, f\r\ a puteaspecifica o dat\ anume, iar Oana Giurgiu de la LibraFilm precizeaz\ c\ al doilea film al lui Titus Muntean,Caravana cinematografic\, a c\rui imagine a fost dejamontat\, nu va fi gata dec`t spre iarna lui 2009. Con-stantin Popescu e `n montaj cu Portretul lupt\toruluila tinere]e, pe care l-a filmat anul trecut, dar nu [tienici el c`nd ì va face premiera [i spune c\, `n principiu,prima parte a trilogiei Aproape lini[te va ie[i pe ecra-nele române[ti `n acest an.

Tot `n acest an este foarte posibil s\ ias\ pe ecrane[i filmul de debut al lui Bobby P\unescu, Francesca, ac\rui protagonist\ este Monica B`rl\deanu. Anca Puiu,produc\tor la Mandragora, ne-a declarat c\ nu s-a luat`nc\ o decizie `n privin]a datei premierei române[ti aacestui film, dar c\, tot `n principiu, filmul iese `n 2009.(Filmul a fost trimis [i la preselec]ia de la Berlin, `nc\nu se [tie cu ce rezultate.) Cel\lalt proiect de lungme-traj pe 2009 la Mandragora este Aurora, dar Cristi Pu-iu `l filmeaz\ de-abia `n acest an, deci cel mai proba-bil c\ filmul va avea premiera româneasc\ `n 2010. Pede alt\ parte, C\t\lin Mitulescu `ncepe [i el de-abia `nacest an s\ filmeze Un balon `n form\ de inim\ (de[ianun]ase ini]ial c\ filmeaz\ `n octombrie 2008). Esteposibil ca cinea[tii s\ evite aglomera]ia de la Cannesdin 2008 [i s\-[i am`ne proiectele ca s\ mearg\ la si-gur un an mai t`rziu. Pentru c\ tot la Cannes se parec\ se va prezenta `n aceast\ prim\var\ [i Corneliu Po-rumboiu cu al s\u Intermediar, pe care-l define[tescurt ca pe un „fals policier“ [i pe care l-a filmat lasf`r[itul lui 2008.

E destul de greu s\ [tii, ca produc\tor – de cum `ncepe anul [i re`ncep s\ sune telefoanele –,data exact\ la care vei scoate cutare film pe ecrane. Pe de alt\ parte, 2009 e mai specialpentru c\ s`nt multe filme a[teptate, [i toate `[i vor `ncerca norocul la mari festivaluriinterna]ionale. Deci, `n eventualitatea unei particip\ri la Berlin, Cannes, Locarno sauVene]ia, premiera româneasc\ va fi `ntotdeauna postfactum, [i nu din orgoliul regizoruluisau al produc\torului, ci din necesitatea de a vinde mai `ntì filmul `n afar\.

» „E totul `nc\foarte vagreferitor laperioada dedifuzare `nRomânia aAmintirilor din Epoca deAur. O s\ avem premieraanul \sta, darc`nd, cum –asta o s\ de-cidem abiadup\ ce hot\-r`m c`t l\s\mfilmul `nfestivaluri.“ – CristianMungiu

Gigi Becali ne-aa oferit declara-]ia finalului de an 2008: „M\retrag din via]a public\ [i m\apuc de oierit“. Nu putem [tic`]i l-au luat `n serios pe `ntì[e-z\torul `n moalele Palatului,dar putem intui c\ nici m\caracei pu]ini indivizi ce au crezut„spovedania“ sa nu au crezulprea lung. Gigi Becali nu e laprima abdicare din v\zul ca-merelor de televiziune. O fi in-tuit, poate, c\ prezen]a sa emediat\ acum doar pe canalelede sport. {i c\ lumea s-a camobi[nuit cu ie[irile sale

cotidiene; c\ diatribele lui ce-aduc mai mult cu gesturiletribale i s-au lipit at`t de str`nsde piele, `nc`t [i apari]ia lui`ntr-un un film mut ar scoateheadline-uri pe burtiereleecranelor. Vestea c\ Becali se`ntoarce la obiceiurile transhu-man]ei face parte dintr-unmecanism ieftin, brevetat pescena public\ româneasc\ `nnenum\rate r`nduri. Mecanis-mul e ieftin pentru c\, `n fapt,atunci c`nd `]i anun]i ie[irea aidat deja de-o [tire tuturor celordin pres\ [i, implicit, ]i-ai

preg\tit terenul pentru o reve-nire spectaculoas\ (adic\, adoua [tire).

L\s`nd deoparte condi]ia desinceritate, n-ar fi r\u ca deci-zia lui Gigi Becali s\ fi urmat\[i de al]ii. De exemplu, de Cor-neliu Vadim Tudor. Ex-senato-rul României Mari ar putea luaaceea[i cale budist\, a medita-]iei `n pustii. E-adev\rat c\, de-[i aparen]ele uneori `n[al\,Vadim Tudor n-ar pleca spremun]i, v\i [i dealuri, s\ selupte cu oile [i cu al]i poten]ialicolegi din corpora]ia ca[ului.

S-ar putea `ntoarce `nsprelumea istoriei (nu am zis `n is-torie!), pentru c-am `n]eles,c`ndva, c\ astea ar fi baza [iacidul CV-ului domniei sale.

România anului 2009 s-arlipsi f\r\ sughi]uri [i de al]icompatrio]i din regnul telepri-apicilor. M\d\lin Voicu, eter-nul invitat `n platouri pe temede politic\-economie-cultur\-justi]ie-ecologie-etc., ar fi unuldintre ei. Prezen]a sa continu\la diverse emisiuni l-ar scutide-o cheltuial\ inutil\: n-armai trebui s\ dea bani pecin[pe pepsi [i zece ape mine-rale jurnali[tilor prezen]i laharakiri-ul filmat, ci [i-ar puteaanun]a retragerea pe baniipatronilor televiziunilor. S\ dea

de [tire na]iunii [i nara]iunii c\a trecut `n lumea celor carec`nt\, lu`nd-o-n bra]e pestradivar\-sa.

G\sim un singur personajtotalmente trist, dintre cei ce-au f\cut gestul \sta, mai multsau mai pu]in for]a]i de `mpre-jur\ri. E vorba de fostul prim-ministru din urm\ cu un dece-niu, Radu Vasile, at`t de serios`n analize pre- [i post-guverna-mentale, `nc`t cu greu ]i-ai daseama ce mo]\ie-n el.

Urm\rindu-l, parc\ cite[ti o[tire din „Libertatea“: poetulcu ghiul Mischie zace f\r\ su-flare, strivit `ntre un ex-premierde ]ar\ [i un invitat ]inut `nvia]\ de cablurile camerelor TV.

Pove[ti vesele [i triste, dar`ntotdeauna amuzante, retra-gerile `n anonimat ale telepri-apicilor au [i vor avea, `n defi-nitiv, un singur efect: cre[tereabunei dispozi]ii `n r`ndul oie-rilor, istoricilor, muzicienilorsau scriitorilor.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 211 » 10 – 16 ianuarie 2009 www.supliment.polirom.ro

ACAS|:TUR-RETUR

LA LOC teleCOMANDA

Alex SAVITESCU

SPECIA TELEPRIAPICILOR

St\p`ne, st\p`ne, ]i-a dat bip un cìne!

„Abia a[tept timpul `n care voi putea s\ le c`nt tuturor. ~midoresc s\ am c`te un concert pe zi. S\ `ncep cu România, apoi,u[or-u[or, pe jos sau cu avionul de aur, s\ ajung [i pe altecontinente.“

DORIN}|» 4

interviu

Tori Amos de România a fost`mprumutat\ din Basarabia

Pictezi [i c`n]i. C`t de u[or este s\ re-nun]i la picturile tale [i c`t de fericit\e[ti s\ `mpar]i melodiile?

~n primul r`nd, nu renun]. Lucr\rile me-le s`nt copiii mei, feti]ele mele, pe carele concep cu mult\ bucurie [i iubire...Copiii cresc mari [i pleac\ de acas\. Darasta nu `nseamn\ c\ p\rin]ii renun]\ laei sau nu-i mai iubesc, sau se pierde le-g\tura dintre p\rin]i [i copii... Persona-jele din lucr\rile mele cresc mari [i plea-c\ `n drumurile lor, s\ bucure [i al]i ochi.{i asta e menirea lor, s\ aduc\ o p\rtici-c\ de frumos [i bucurie `n vie]ile altora.Dar leg\tura noastr\ subtil\ este etern\.M\ bucur s\ [tiu c\ ai mei copii au senspentru al]ii... C`ntecele s`nt [i ele copii.To]i copiii mei m\ `nal]\. M\ simt u[oa-r\ [i mare. Ca un balon plin de iubire.

Cum te privesc acum cei din Moldo-va [i c`t de bine te `n]eleg cei dinRomânia?

De-a[ putea eu s\ m\ v\d dintr-o partecu ochii celora care m\ privesc din Mol-dova, a[ [ti cu siguran]\ ce v\d ei de a-colo. Eu nu [tiu ce v\d [i simt al]ii c`ndm\ v\d [i aud... Eu [tiu ce transmit. Da-c\ s`nt `n armonie cu mine, transmit sta-rea de bine [i la al]ii. Dar din scrisorileprimite de la public, mi s-a creat senti-mentul c\ este bine primit ceea ce fac.

O fat\ cu un pian m\ duce cu g`ndulla Tori Amos, a[a cum Tori Amos m\duce cu g`ndul la Kate Bush. Din cefilon muzical te revendici [i ce mu-zic\ ascul]i?

Pe mine fata cu pianul m\ duce cu g`ndul

la fata cu pianul. C`nd eram mic\, fie-care a doua feti]\ avea pian acas\. {i euaveam unul. ~l mai am [i acum. A `mb\-tr`nit ni]el [i uneori scoate sunete ciu-date, dar a r\mas prietenul meu adev\-rat mare [i ro[cat, c\ruia pot s\-i confe-sez orice. Ascult tot soiul de muzic\. Dela clasic\ la trance, cu treceri prin funk,electro, jazz. Dar cel mai mult `mi placelini[tea. De-a lungul timpului am `nv\-]at s\ fac diferen]\ `ntre muzica bun\ [imuzica negativ\. Ascult acea muzic\ cem\ face s\ vibrez.

S\ scrii versuri, s\ orchestrezi [i s\c`n]i la pian [i voce e altceva dec`t s\c`n]i piesele scrise de compozitori lacomand\. Te-ai g`ndit c\ ai putea a-pela [i la ei?

Bine`n]eles. Dac\ rezonez cu sunetele pecare le aud [i simt c\ suflarea mea acoloare rost [i dac\ sound-ul `mi completea-z\ vocea...

Pe Alexandrina, cei mai mul]i o [tiu„de pe net“ [i din concertele din capi-tal\. Nu crezi c\ e momentul s\ te`nt`lne[ti [i cu publicul t\u din ]ar\?

Abia a[tept timpul `n care voi putea s\le c`nt tuturor. ~mi doresc s\ am c`te unconcert pe zi. S\ `ncep cu România, a-poi, u[or-u[or, pe jos, sau cu avionul deaur, s\ ajung [i pe alte continente.

Ce inten]ii ai `n acest an? Ar trebui s\apar\ primul t\u album. Spune-midespre el.

Inten]ionez s\ lansez albumul, care estegata de ceva timp. Organizarea lans\rii

acestuia [i a turneului prin ]ar\ dureaz\`ns\. Albumul con]ine 13 piese [i se nu-me[te Om de lut. Pe durata `nregistr\-rilor, mul]i muzicieni, to]i extraordinari,au p\[it pragul studioului din Timi[oa-ra. Datorit\ lui Gabriel Almasi [i Petric\Ionu]escu, care au lucrat la orchestrareapieselor, albumul sun\ cum sun\... ([isun\)... foarte bine. S`nt m`ndr\. Este pri-ma mea lucrare mare `n echip\, care `n-seamn\ mult pentru mine.

Ce pasiuni ai `n afar\ de muzic\ [ipictur\ [i c`t timp ai pentru ele?

Pasiunile mele se trag din copil\rie. ~miplace s\ citesc c\r]i scrise de oameni cucapul pe umeri, s\ v\d o expozi]ie, s\ mergla un concert al unei trupe str\ine bune.Nu-mi s`nt str\ine c\l\toriile pe net. Derevelion, tata mi-a d\ruit un caleidoscop.Un caleidoscop neobi[nuit, nu de careaveam `n copil\rie, ci unul magic. Acumpot s\ stau ore `n [ir [i s\ urm\resc su-prapunerea de culori, pietricele [i stelu-]e multe, care te lanseaz\ direct `n cos-mos.

Ai o feti]\. Experien]a de mam\ te-ainspirat `n muzic\ [i `n picturile tale?

Muzica [i pictura s`nt exprimarea tr\iri-lor mele, toat\ experien]a vie]ii mele eacolo. Acolo s`nt [i copilul meu, [i b\r-batul, [i p\rin]ii, [i casa, [i visele sacre.Acolo-i tot. E adev\rul meu diluat cu odoz\ colorat\ de fantezie...

De Alexandrina Hristov am auzit prima oar\ acumdoi ani, de la o prieten\ bun\, care tocmai odescoperise. Fiind un fan absolut Tori Amos [i,evident, subiectiv p`n\ peste cap, am f\cut `nmintea mea toate asocierile posibile cu ro[catamea favorit\. Oric`t a[ face compara]ii `ns\,trebuie s\ recunosc c\ Alexandrina are o vocebun\, care se `mprietene[te u[or cu versurile sale,ce par mai degrab\ transcrieri de vise f\cutediminea]a devreme, ca nu cumva s\ fie uitate.C`nt\ `n române[te, `n francez\ [i `n rus\, ceea ceo face [i mai special\ [i ridic\ multe spr`nceneprintre iubitorii de englez\ „only“.

Grupaj realizat de Drago[ Bâsc\

A fost lung drumul din Chi[in\u la Bucure[ti? Reu[e[ti s\ te mai „`ntorci“ cu adev\rat acas\?

550 km [i o noapte cu trenul. Casa p\rin]ilor mei e la fel de primitoare ca [i acum 30 deani. Acolo m\ simt `n siguran]\. C`nd m\ `ntorc acas\, tat\l meu, b\tut de dorulnecru]\tor dup\ mine, `mi face m`nc\ric\ [i `mi aduce farfuria cu bun\t\]i pe t\vi]\ latelevizor. M\ simt ca `n copil\rie, iubit\ [i r\sf\]at\ de tata. Casa mea e acolo unde s`nt.Acolo unde m\ simt bine... Iar eu cred c\ po]i s\ te sim]i bine oriunde. Depinde doar depacea interioar\ care te `nv\luie.

V\ invit la `nceput de an 2009,`ntr-oo c\l\torie cu o sut\ deani `n urm\, `n patria din carea pornit criza. S\ o cunoa[tempe „Mama Americ\“ a[a cumar\ta ea la 1910, „bun\ [i iu-bitoare“, deschiz`ndu-[i bra]eleprimitoare `n fa]a a mii [i miide oameni care se `ndreptauspre ea „plini de n\dejdea `nmai bine, m`na]i de s\r\cie [ide necazuri, sau de p\catemulte [i grele“. Dinspre pro-vinciile române[ti, plecau aco-lo mii de lipoveni, olteni, ro-mâni din Ardeal, }ara Ungu-reasc\ [i Bucovina.

Imaginea Americii `n me-moria public\ a europeanului[i a românului nu diferea preamult fa]\ de cea de azi. F\r\`ndoial\ `ns\ c\ pentru cineajungea la `nceputul veaculuitrecut s\ p\[easc\ `n America,[ocul era mult mai izbitor,contrastele mult mai puter-

nice. „Evenimentul de Ia[i“ dela 19 august 1910 dedic\ unserial „Vie]ii `n America“, a[acum a fost descris\ de brita-nicul John Forster Fraser, `ncartea sa America at work.Umilit de faptul c\ gazeteleengleze[ti l\udau societateaamerican\, afacerile americane[i comer]ul american `n daunacelui european [i britanic, Fra-ser s-a dus s\ se conving\ pepielea lui dac\ lucrurile st\teauchiar a[a. Se pare c\ a fost im-presionat, din moment ce [i-apropus s\ explice `ntr-o cartere]eta succesului american.Principiile filosofiei de via]\ aamericanilor, surprinse de Fra-ser, s`nt valabile [i azi. „U[or [irepede po]i str`nge aici averiuria[e, numai s\n\tos [i mun-citor s\ fii.“ Este concluzia caredetermina oameni din toat\lumea s\ `[i lase „vetrele“ [i s\treac\ Oceanul, unde `nt`lneau

o cu totul alt\ lume. ~n primulr`nd, o lume `n care valoareaunui lucru era direct propor-]ional\ cu m\rimea lui, dup\cum remarcase Fraser. „Oriceface americanul trebuie s\ fiemare, enorm, big.“ Astfel, da-c\ europenii „`[i fac case dinmateriale trainice care dureaz\sute de ani, americanii [i le factot din materiale trainice, darnumai pentru c`teva zeci deani“. A[a se face c\ „la Chica-go cu greu ai g\si o cas\ ve-che de 25 de ani“, iar „la NewYork, durata mijlocie a uneicase este de 10 ani“. Iar astapentru c\ americanii vor s\ fie`n pas cu moda [i s\ `[i ridicecase din ce `n ce mai mari.„Dac\ la mod\ era acum undeceniu casa cu 12 caturi, a-cum aceasta devine un p\tul,o magazie“, pentru c\ la mo-d\ e casa cu 20, 30 de caturi“.

„Americanul tr\ie[te numaipentru bani. Time is money“ –mai constata Fraser, explic`ndapari]ia cl\dirilor de tip „zg`rienori“ prin aceea c\ „to]i ameri-

canii vor s\ fie `n centrul afa-cerilor, iar de aici nevoia de aconstrui cl\diri mari care s\uneasc\ sub acela[i acoperi[c`t mai multe birouri. La NewYork, el g\se[te o cl\dire caread\postea 17 birouri [i 1.700de persoane, iar o companiede asigur\ri, Metropolitan LifeInsurance Company, avea `nconstruc]ie un sediu de 230 demetri, cu 40 de caturi, av`ndpe fa]ade ni[te ceasornicemari, cu diametrul de 8 metri,`n\l]imea de peste 4 metri [inumerele de pe cadran depeste un metru. „Fire[te c\aceste case foarte mari s`ntfoarte ur`te. Dar dac\ ì spuiasta americanului el va spunec\ nu face case pentru art\, cipentru a face bani, to makemoney.“ {i chiar era adev\ratpentru c\ `n aceste sky scra-pers `nflorea comer]ul Ameri-cii. Ap\ruser\ marile centre co-merciale, ca magazinul Wana-maker din New York, cu 3.500de func]ionari [i 50 de raioaneunde „v`nz\toare dintre cele

mai inteligente [i mai harnices`nt `n stare s\ v`nd\ orice“.Cel mai mare magazin dinlume `n anul c\l\toriei lui JohnFraser era Sieger Cooper Com-pany din Philadelphia, supra-numit „Templul comer]ului [icetatea afacerilor“, care pri-mea zilnic 150.000 de mu[-terii, luminat fiind de un „farcu o putere de 7 milioane delum`n\ri“. Ap\ruse p`n\ [i co-mer]ul prin coresponden]\, iarenglezul `nt`lne[te un astfel demagazin „foarte ciudat“, laChicago, unde „direc]iuneatip\re[te cu grij\ ni[te cata-loage foarte mari `n care s`ntpre]urile [i fotografiile a mii dem\rfuri“. Cei care cump\r\,dar nu s`nt mul]umi]i de pro-duse le trimit `napoi, „pe so-coteala magazinului“, al c\rui

proprietar [tia o lege pe careunii comercian]i de pe la noinu o [tiu nici azi: „Mai bine s\pierdem noi bani dec`t s\ pier-dem mu[teriul, care a doua ziar ponegri magazinul“. ~n fine,alte dou\ constat\ri ale lui Fra-ser [i-au p\strat valabilitatea `nmentalitatea comun\. Una estec\ „Americanul are o singur\dorin]\, s\ se `mbog\]easc\“,iar aceast\ „sete de bog\]ie `l`nsufle]e[te [i ì d\ putere demunc\“, iar a doua sun\ astfel:„Americanului nu ì pas\ nicide precedente, nici de tradi]ii,nici de gura lumii. Dac\ d\ fali-ment, nu se simte nici dezono-rat, nici nu pierde n\dejdea“.O lec]ie pe care probabil vortrebui s\ o `nve]e [i victimelecrizei pe care ne-a trimis-o totmama Americ\ cea iubitoare...

DAMELE GAZETIERE

Emilia CHISCOP

Mama Americ\


Alexandrina Hristov: „Muzica [i pictura s`nt exprimarea tr\irilormele, toat\ experien]a vie]ii mele e acolo. Acolo s`nt [i copilulmeu, [i b\rbatul, [i p\rin]ii, [i casa, [i visele sacre. Acolo-i tot. Eadev\rul meu diluat cu o doz\ colorat\ de fantezie...“.

MUZIC| {IPICTUR|

SUPLIMENTUL LUI JUP

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

5 «

interviu


» A studiat de mic\ pianul, iarmai t`rziu [i pictura la Academiade Muzic\, Teatru [i Arte Plas-

tice [i se pare c\ [i-a urm\rit cu sufi-cient\ tenacitate pasiunile pentru c\acum concerteaz\ [i expune. Pe l`ng\pictur\ [i muzic\, Alexandrina s-a `n-t`lnit [i cu filmul, fiind una din protago-nistele scurtmetrajului Trois femmes deMoldavie, `n regia lui Paul Cuzuioc.

» A plecat din Chi[in\u spre Bu-cure[ti [i cred c\ a f\cut o ale-

gere bun\, pentru c\ abia dup\ ce o as-cul]i `]i dai seama c\ era nevoie de ea `nRomânia. Este deja cunoscut faptul c\ `nRepublica Moldova s`nt mul]i arti[ti valo-ro[i care au mai mult nerv [i dorin]\ de aspune lucruri mai cu sens dec`t Srl-urileartistice de aici, iar Alexandrina nu faceexcep]ie.

» Cei care a[teapt\ de mult un al-bum al Alexandrinei Hristov vorfi ferici]i s\ afle c\ primul s\u

disc este gata [i va fi lansat `n acest an.Vor urma [i o serie de concerte `n ]ar\ `ncadrul unui turneu de promovare, ceeace va fi excelent [i pentru artist\, [i pen-tru publicul s\u, pentru c\ se [tiu demult, dar se v\d rar.

» Dac\ acum c`]iva ani, ì „binecuv`ntam“ pemoldoveni cu apelativul „ru[i“ [i str`mbam din nas,acum s`ntem nevoi]i s\ re-cunoa[tem c\ mul]i s`nt ta-lenta]i, iar cei care s`nt maipu]in talenta]i [tiu s\ sev`nd\ foarte bine [i au grij\de imaginea lor.


HIPSTER-IIAFROAMERICANI

» 6

special

Hipster-ii afroamericani atest\ faptul c\ hipness-ul poate s\plece [i de la clasele de jos, care se delimiteaz\ `n mod rebel `nraport cu cei „de sus“. Astfel, aceast\ form\ de distinc]ie a fosteliberat\ de tradi]ia de clas\ a modei.

Arheologialoser-ului`n lumeacultural\

Marius Babias

PPrreeccuumm oonnooaarreeaa,, pprreessttiiggiiuull,, rreennuummeellee ssaauupprreeffeerriinn]]aa eesstteettiicc\\,, hhiippnneessss-uull eessttee oo ffoorr-mm\\ ddee eexxpprreessiiee aa ccaappiittaalluulluuii ssiimmbboolliicc,, ccaa-rree ccaapp\\tt\\ `̀nn aannuummiittee cc`̀mmppuurrii ssoocciiaallee,,dduupp\\ ccuumm ssee [[ttiiee,, oo ffuunncc]]iiee ddee ddiissttiinncc]]iieemmaaii mmaarree ddeecc`̀tt `̀nn aalltteellee.. HHiippnneessss-uull eesstteeoo „„pprraaccttiicc\\ ssttrraatteeggiicc\\““ `̀nn sseennssuull lluuii BBoouurr-ddiieeuu,, oo ddiissttaann]]\\ ppee ccaarree mmeemmbbrriiii uunnuuiiggrruupp oo ssiimmuulleeaazz\\ ̀̀ nn ccoommuunn [[ii ccaarree,, ̀̀ nn pprriinn-cciippiiuu,, uurrmmeeaazz\\ uunnuuii pprroocceess ddee ddiissttiillaarree aattuuttuurroorr pprraaccttiicciilloorr ssiimmbboolliiccee ((aattiittuuddiinnii,,ooppiinniiii,, mmoodduurrii ddee ccoonnssuumm,, „„gguusstt““ eettcc..)),,ppuutt`̀nndd ffii aallcc\\ttuuiitt ddiinn ttooaattee oobbiieecctteellee ((ssttiillii-zzaarree aa ccoorrppuulluuii,, lluuccrruurrii ccoottiiddiieennee,, mmoodd\\,,aarrtt\\ eettcc..))..

Hipness-ul este generat prin recunoa[-terea social\ din partea membrilor acestorc`mpuri, care acord\ creditul reputa]iei[i prestigiului celor ce de]in acest capitalsimbolic, `n func]ie de ierarhiile pe careace[tia le ocup\ ̀ n c`mp. Acest proces poa-te fi descris ca un fel de magie colectiv\,care convinge grupul respectiv s\ confe-re anumitor indivizi acest prestigiu de-osebit. ~n ceea ce-i prive[te, hipster-ii1 seafl\ `ntr-un raport de obligativitate doarfa]\ de c`mpul lor. Ceea ce ei aduc nouconst\ `n g\sirea de r\spunsuri strate-gice (subversiune, disiden]\, ironie, dra-matizare, complicare, supraafirmare2, re-contextualizare etc.) la permanenta trans-formare a semnifica]iilor, [i `n inventa-rea de noi practici culturale (noi, „radi-cale“ moduri de a vorbi, de a scrie [i dea vedea, stiluri rafinate, noi seturi de mo-duri ale utiliz\rii etc.), care permit gru-pului s\ simbolizeze distan]a [i superi-oritatea [i, astfel, s\ sporeasc\ plusvaloa-rea simbolic\ a `ntregului c`mp.

Asemeni altor forme de expresie alecapitalului simbolic, hipness-ul, perceput[i recunoscut de c\tre ceilal]i drept legi-tim, poate fi ob]inut prin schimbul, res-pectiv prin angajarea de capital social,cultural sau economic pentru ca apoi, lar`ndul s\u (dup\ preluarea anumitor cos-turi de transformare), s\ fie schimbat `nvederea ob]inerii altor forme de capital.Pe de alt\ parte, pierderea de hipnessare drept consecin]\, `n mod inevitabil,[i pierderea de capital social (abia insti-tu]ionalizat, prin urmare, `ntr-o foarte ma-re m\sur\, simbolic) [i, `n cazuri extre-me, chiar pierderea de capital cultural (spreexemplu, atunci c`nd acesta nu era le-gitimat, cum se `nt`mpl\ `n cazul „auto-didac]ilor“). Dec\derea hipness-ului estefenomenul complementar produc]iei dehipness, a[adar al acelui discurs perfor-mativ despre gustul, respectiv stilul devia]\ legitim, comun, popular, care are

loc `n mod permanent `n lumea cultura-l\, `ntruc`t foarte mul]i tr\iesc cu natura-le]e din produc]ia de hipness, `n timp ceal]ii nu pot exercita tocmai aceast\ dis-tinc]ie simbolic\.

Teoria capitalului a luiBourdieu

~n centrul teoriei capitalului a lui Bour-dieu se afl\ conceptul de habitus, princare Bourdieu aspir\ s\ dep\[easc\ di-hotomia conven]ional\ dintre individ [istructur\: o structur\ structurat\ [i struc-turant\ imprim\ anumite dispozi]ii `ncor-porate grupurilor sau indivizilor, care ducla ac]iuni strategice, structurate social.Leg\tura dintre „c`mp“ [i „habitus“ estedecisiv\, c\ci doar `n spa]iul social alanumitor c`mpuri ale societ\]ii s`nt posi-bile dispozi]iile, care s`nt apoi resim]ite,executate [i diferen]iate `n concuren]aindivizilor.

Conceptul de c`mp la Bourdieu pleac\de la cristalizarea istoric\ a spa]iilor so-ciale autonome (un spa]iu social care seextinde `ntr-un c`mp) [i a domeniilor deac]iune, ce se prezint\ ca un sistem delocuri aflate `n rela]ie. Aceste c`mpuri auap\rut prin ramificarea puterii: putereaexploat\rii (economie), puterea guvern\-rii (politic\) [i puterea simbolic\ (cultu-r\). Religia, dreptul, arta, literatura, po-pul etc. s`nt doar diferen]ieri ulterioareale acestor ramific\ri istorice. ~n fiecare

c`mp domin\ alte reguli, s`nt vorbite altelimbi [i se cer alte capacit\]i. {i `n fiecarec`mp compozi]ia capitalurilor economice,sociale [i culturale angajate, din care se c`[-tig\ capitalul simbolic, este diferit\. Maiales `n c`mpul politic nu se pune proble-ma gustului estetic (pe care Bourdieu `ladaug\ „capitalului cultural `ncorporat“),dar, `n schimb, devine mult mai impor-tant\ problema capitalului social (o re-]ea de rela]ii). ~n c`mpul cultural, un ve-nit redus poate fi contrabalansat prin re-puta]ie (capital simbolic), `n c`mpul e-conomic (dominant) capitalul tradi]io-nal de educa]ie reprezint\ o distinc]ie,care `ns\ nu reprezint\ o condi]ie nece-sar\. Ca atare, `ntreprinz\torul care `[icump\r\ un tablou scump nu-i impresio-neaz\ automat pe cei de aceea[i condi]iesocial\.

Defini]ia hipness-ului ca o form\ a ca-pitalului simbolic se refer\ la unul dintrecele mai complexe concepte din opera luiBourdieu, dat fiind c\ defini]ia capitaluluisimbolic este la r`ndul s\u determinat\de habitus-ul c`mpului `n care este achizi-]ionat respectivul capital simbolic. (Spreexemplu, cuno[tin]ele profunde de jazznu aduc peste tot profituri simbolice; un„cunosc\tor de jazz“ poate fi considerat`n anumite c`mpuri chiar un personaj pe-nibil). Capitalul simbolic reprezint\, `nprincipal, o recunoa[tere a regulilor obi[-nuite ale unui c`mp determinat. Mai `ntìde toate este vorba despre modul ([i in-

teresele) `n (pentru) care actorii socialis`nt percepu]i, evalua]i [i `nzestra]i cusemnifica]ie. Achizi]ionarea de capital sim-bolic este, conform lui Bourdieu, scopuloric\rui comportament social. Pe de-o par-te, acesta este definit ca prestigiu, pe dealt\ parte drept credit, care reprezint\ oexpresie pluristratificat\ a aprecierii dec\tre grup a onoarei, prestigiului sau hip-ness-ului individului. Capitalul simbolicse compune (`n func]ie de diferitele pon-deri din cadrul c`mpului) din capital e-conomic (toate formele de bog\]ie mate-rial\), capital cultural ([tiin]\, cultur\,certificatele care atest\ educa]ia) [i capi-tal social (re]eaua de rela]ii). Cu alte cu-vinte, capitalul simbolic poate fi ob]inutprin schimbul de capital social, culturalsau economic, bog\]ia [i/sau titlurile edu-ca]ionale [i/sau apartenen]a pot fi trans-formate `n capital simbolic (apartenen]achiar [i atunci c`nd nici titlurile educa-]ionale, nici bog\]ia nu s`nt prezente),iar capitalul simbolic poate, la r`ndul s\u,s\ fie schimbat pentru bog\]ie, titluri edu-ca]ionale [i noi apartenen]e. Hipness-uleste, `ntì de toate, transformare a aparte-nen]ei [i a recunoa[terii (capital social)`ntr-un capital simbolic deosebit. Celde-al doilea schimb, a[adar posibilitatearetransform\rii capitalului simbolic `nalte feluri de capital, este mai cu seam\relevant pentru `ntrebarea: „Ce mai esteposibil dup\ pierderea hipness-ului?“.

~n lumea artei, `nindustria pop, `nliteratur\ [i `n film s`ntproduse constant un„`nainte“ [i un „dup\“,astfel `nc`t `n modpermanent ia na[tereceva asem\n\torhipness-ului, o repre-zentare a lui „a fiavansat“, „a preceda“[i, prin urmare, [i a lui„a r\m`ne `n urm\“. ~nacest text este vorbadespre schi]area uneiarheologii a loser-ului`n lumea cultural\, aacelora care de fapt nuau reu[it s\ se situeze `navans, din care cauz\au r\mas `n urm\,respectiv a celor careerau deja `n avans, darcare au pierdut, odat\cu trecerea timpului,teren. ~n ambele cazuri,nu este vorba at`tdespre posesia sau lipsaposesiei capacit\]ilorpersonale, de a fi losersau de a fi winner, c`tdespre ceea ce ]ine delogica intern\ asistemului, careproduce permanentdistinc]ii, care plaseaz\anumite grupuri `navans, iar alte grupuri`n urm\.

Hipster


» Un fost punker poate c\ a investit zece ani din biografia sa `n via]a de punker, acolec]ionat toate discurile importante, [i-a apropriat o anume [tiin]\ subcultu-ral\ [i a tr\it, demonstrativ, `n s\r\cie. Dar dac\ atunci c`nd punkul nu mai este„foarte `n avans“ persoana respectiv\ nu reu[e[te s\ transforme acest hipnessspecial `n alte c`mpuri, ea va avea foarte mult de pierdut... R\m`ne doarfrumoasa amintire a s\lbaticilor ani ai tinere]ii.

Spre deosebire de obi[nuitul „a fi `n a-vans“, capitalul simbolic se na[te subforma hipness-ului ca un amestec spe-cific de consum de m\rfuri, stil de via]\[i coduri secrete servind recunoa[teriiacestuia de c\tre un mediu, de cele maimulte ori urban. Ne g`ndim aici, de exem-plu, la hipster-ul `nnebunit dup\ mod\[i entuziasmat dansator de lindy hop,Malcolm X. Ca hipster, t`n\rul MalcolmX era, `ntì de toate, cool. Modelele saledin anii ’40 erau hipster-ii din Harlem,muzicienii bebop [i fanii lor. Hipness-ullor nu f\cea trimitere doar la muzic\ [idans, ci se referea mai ales la distrac]ialegat\ de ritualul cool. Decisive pentru„credibility“ erau unghiul pe care `l

descria [apca pe cap [i gestul cu careera pl\tit\ b\utura.

Hipster-ul Malcolm X se mi[ca `ntr-olume `n care consumerismul negru [ilin[ajele albe coexistau, unele al\turi decelelalte. ~n luptele acelor vremuri pen-tru recunoa[terea social\ a afroamerica-nilor, disponibilitatea coolness-ului aveao pondere foarte mare `n grupul celorexclu[i. Lipsit de putere din punct de ve-dere social, coolness-ul putea exercitaputere simbolic\, fiindu-le atribuit saunegat indivizilor singulari. Hipness-ul adevenit un produs autonom de nego-ciere `ntre reprezent\rile hipness-ului`mp\rt\[ite de individ [i cele `mp\rt\-[ite de grupul afroamericanilor. ~ntruc`tcoolness-ul a devenit un fel de acredi-tare, care depindea exclusiv de credin]aacestui grup – „neonorabil“ din perspec-tiva societ\]ii majoritare –, el se puteaconstitui ca o form\ autonom\, care ho-t\r\[te singur\ asupra onoarei [i pres-tigiului afroamericanilor. Coolness-ul adevenit astfel un mediu al practicilorantirasiste. Habitus-ul legat de acesta alegat, la r`ndul s\u, ac]iunea individua-list\, [i nu lipsit\ de probleme pentrucoeziunea grupului, a hipster-ului sin-gular, de experien]ele [i modurile decomportament ale grupului.

Acest model de hipness drept capitalsimbolic specific a fost ulterior copiat `nOccident de cultura tinerilor [i de

cultura pop. ~n cadrul acestui pro-ces, s-a trecut [i se treceu[or cu vederea peste fap-tul c\ „subcultura nonvo-luntar\“ a afroamericanilor

a[tepta [i anumite consecin]ede la indivizii care ì apar]ineau.

Coolness-ul afroamerican avea [i are [iun caracter care implica obligativit\]i.Pe atunci, el obliga s\ angajeze capitalsimbolic `n lupta social\, s\ transformea[adar coolness-ul (conven]ii, `mbr\c\-minte, proprietate [i forme de compor-tament), prin miza sa politic\, `ntr-o lup-t\ pentru drepturi civile [i egalitate so-cial\ `n alte forme de capital, spre profi-tul `ntregii comunit\]i.

Hipster-ii afroamericani atest\ faptulc\ hipness-ul poate s\ plece [i de la cla-sele de jos, care se delimiteaz\ `n modrebel `n raport cu cei „de sus“. Astfel,

aceast\ form\ de distinc]ie a fost eliber-at\ de tradi]ia de clas\ a modei. ~ns\hipness-ul nu scap\ nici el de legileschimbului. Chiar dac\ poate fi atins [if\r\ capital economic, nu poate fi `n niciun caz ob]inut f\r\ costuri: pentru aob]ine capitalul simbolic „hipness“ s`ntneap\rat necesare investi]ii riscante, care`n cele din urm\ se pot dovedi a fi foartescumpe. ~n asta const\ una dintre proble-mele dec\derii hipness-ului, c\ci astfelde investi]ii se pot transforma pestenoapte ̀ n investi]ii ratate. Un fost punkerpoate c\ a investit zece ani din biografiasa `n via]a de punker, a colec]ionat toatediscurile importante, [i-a apropriat oanume [tiin]\ subcultural\ [i a tr\it,demonstrativ, `n s\r\cie. Dar dac\ atun-ci c`nd punkul nu mai este „foarte `navans“, persoana respectiv\ nu reu[e[tes\ transforme acest hipness special (ca-pital simbolic valabil doar `ntr-un anu-me c`mp) `n alte c`mpuri, atunci – nu `ncele din urm\ odat\ cu `naintarea `nv`rst\ – ea va avea foarte mult de pier-dut. ~n situa]ia `n care codurile sceneinu mai `nseamn\ nimic iar [tiin]a spe-cial\ este devalorizat\, atunci investi]iase dovede[te a fi fost foarte riscant\. R\-m`ne doar frumoasa amintire a s\lbati-cilor ani ai tinere]ii. Spusele acestei per-soane privind c\tre „vremurile cele bunec`nd `nc\ mai ascultam Dead Kennedys“nu vor suna mai pu]in penibil dec`t celeasem\n\toare ale [aizeciopti[tilor, careafirm\ c\ rockul pe vremea celor de laRolling Stones era `nc\ autentic.

Coolness-ul afroamerican obliga s\ angajeze capital simbolic `nlupta social\, s\ transforme a[adar coolness-ul, prin miza sapolitic\, `ntr-o lupt\ pentru drepturi civile [i egalitate social\ `nalte forme de capital, spre profitul `ntregii comunit\]i.

OBLIGATIVIT|}I7 «

special

Ca hipster, t`n\rulMalcolm X era, `ntì detoate, cool. Modelele saledin anii ’40 erau hipster-iidin Harlem, muzicieniibebop [i fanii lor.Hipness-ul lor nu f\ceatrimitere doar la muzic\[i dans, ci se referea maiales la distrac]ia legat\de ritualul cool.

S\ ne amintim, de pild\, cum structurali[tiifrancezi s-au impus `n c`mpul teoretic [ifilosofic, izol`ndu-l pe Sartre, care p`n\ atuncise situase „foarte `n avans“. La acel moment,„structuralismul“ nu era doar un conceptnou, ci, `n acela[i timp, era [i codul comunprin care o genera]ie cu aspira]ii se impunea.Noi discursuri ale adev\rului, chiar [i c`ndpoart\ titluri precum „cultural studies“ sau„deconstruc]ie“, pot fi mereu recunoscute castrategii sociale de lupt\, al c\ror scop estedevalorizarea altor curente – [i astfel chiar [ia purt\torilor acestor curente. Dramatizareaperformativ\ a unor astfel de conflicte este –chiar [i `n industria artistic\ – `mpins\ adese-ori la extrem. {tim, astfel, c\ preten]iile dehipness s`nt mereu [i mize de joc ale puterii.Ast\zi, la 30 de ani dup\ ce structuralismul

s-a impus `n fa]a existen]ialismului, tr\im unsurprinz\tor revival Sartre. Dup\ ce genera]iaexisten]ialismului a disp\rut, [coala existen-]ialist\ serve[te, din nou, ca punct de leg\-tur\ pentru noi strategii de impunere.

Dac\, `n cele din urm\, ne apropiem dechestiunea dezvolt\rii istorice a capitaluluisimbolic actual, ajungem `n mod inevitabil laPhilosophie des Geldes (Filosofia banului) alui Simmel. Diferen]a dintre mod\ [i hipnessdevine evident\ la Simmel, chiar dac\ acesta,desigur, nu cuno[tea `nc\ no]iunea de hip-ster. Simmel descrie un nou tip, foarte apro-piat de hipster: „Clase [i indivizi care, neli-ni[tite, pun presiune `n vederea schimb\riireg\sesc `n mod\, `n forma schimb\toare [iantonimic\ a vie]ii lor, ritmul propriei mi[c\ripsihice.“ Simmel ad\uga c\ „modele de

ast\zi nu s`nt at`t de extravagante [i decostisitoare precum cele din secolele trecute“[i c\ modele, `n fa]a ieftinirii multor m\rfuri,„au o durat\ de via]\ mult mai scurt\“.

Straturile sociale superioare au deter-minat, p`n\ t`rziu `n secolul XX, ceea ce este„foarte `n avans“. ~ns\ prin democratizaream\rfurilor cu o `nalt\ valoare distinctiv\ [iprin posibilitatea de apropriere a unor ele-mente din stilurile de via]\ ale claselor supe-rioare, avantajul „avangardei“ aristocrate saumari-burgheze este distrus. Clasele superi-oare r\spund printr-o fug\ c\tre noi teritorii,`n timp ce straturile inferioare avanseaz\ totmai mult, put`ndu-[i cump\ra acum altem\rfuri distincte.

~n La distinction (Distinc]ia) a lui PierreBourdieu exist\ c`teva exemple care ilus-

treaz\ fenomenul descris. Bourdieu arat\, `nmod concret, cum fotografiau `n anii ’70p\turile burgheze. Prin ieftinirea aparatuluifoto, fotografia a fost descoperit\ [i de c\trestraturile sociale inferioare. Acestea preferaufie camerele foto compacte, fie aparatele cuaccesorii complexe. Ele erau entuziasmatemai cu seam\ de fotografia color, care p\reac\ le ofer\ mai mult „realism“. Burghezii dis-tin[i trebuiau s\ se eviden]ieze `n raport cuace[ti fotografi „proletari“, care reproduceau,chipurile, f\r\ vreo preten]ie deosebit\ [i f\r\discern\m`nt at`t banalit\]i, c`t [i lucruri in-teresante. Nevoia lor de distinc]ie i-a condus`n cele din urm\ la redescoperirea fotografieialb-negru. Fotografia color era acum consi-derat\ ca „ieftin\“, iar cea alb-negru drept„sofisticat\“.

STRATEGII SOCIALE DE LUPT|

Coolness afroamerican


1. Prin termenul hipster s`nt desemna]iast\zi tinerii de st`nga, din mediul urban,av`nd venituri medii sau superioare [idefinindu-se ca fiind non-mainstream.Termenul a ap\rut `ns\ `n anii ’40, de-semn`ndu-i, la vremea respectiv\, pe pa-siona]ii de jazz modern. (n. trad.)

2. Strategia subversiv\ a supraafirm\riipresupune participarea `n cadrul anumi-tor discursuri sociale, politice sau eco-nomice [i afirmarea, aproprierea sauconsumarea acestora operate `n scopulsubmin\rii lor. (n. red.)

Traducere din limba german\de Cristian Cercel

Fotografie de Alexander Milligan, publi-cat\ `n edi]ia newyorkez\ a „Time Out“.Articolul: „De ce trebuie s\ moar\ hipsterii“


Interviu realizat de Iulia Blaga

Trei premii `n dou\ zile. }i-ai verificathoroscopul `nainte, ca s\ [tii ce te a[-teapt\?

Hmm, a[a se `nt`mpl\ c`teodat\... S-a `n-t`mplat [i cu Valuri – o perioad\ lung\f\r\ nimic [i apoi poc: patru-cinci premii`n c`teva zile.

Ce ]i-au spus membrii juriului de laSalonic?

~n mod direct mi-au spus c\ au fost impre-siona]i de multe, dar c\ scenariul [i joculactorilor li s-au p\rut de excep]ie. Maimult, la proiec]iile de la Salonic sala a re-ac]ionat cel mai bine din toate locurileunde am fost p`n\ acum.

Premiul „Silver Alexander“ de la Sa-lonic, `n valoare de 22.000 de euro,pic\ bine pentru un film f\cut f\r\bani. Care e istoria filmului?

Scrierea scenariului a `nceput prin 2003;spre sf`r[itul anului 2004 am avut unscript onorabil [i am `nceput s\ caut aju-tor. Am ob]inut o camer\ [i ceva luminide la Videolink, apoi echipament de su-net de la Audio Design Digital Art, [i ce-va spa]iu de montaj. De asemenea, DawisFilm m-a ajutat pe partea de organizare [iproduc]ie. ~n 2005 am `nceput film\rile,dar cu adev\rat le-am terminat ̀ n 2007. Sce-na `necului, de pild\, ne-a dat mult\ b\ta-ie de cap. Nici vremea nu a ]inut cu noi.Montajul a durat `nc\ vreun an, iar `n fi-nal, `n aprilie-mai 2007, am avut un filmpe format digital cu sunet de la film\ri, a-dic\ nemixat. ~n aceast\ form\ a fost v\-zut de produc\torii francezi `n vara lui2007. S-au `ndr\gostit de el [i au f\cuttot posibilul s\-l finaliz\m pe 35mm [i cusunet profesional. Ajutorul final a venitde la ei [i de la ARTE. O genez\ lung\,`ntr-adev\r, [i cu o gr\mad\ de noroc!

Ai avut la un moment dat impresia c\n-o s\ mai termini filmul niciodat\?

M-a obosit foarte mult. Dup\ ce l-am fil-mat, a fost nevoie s\-l reiau `n alte forme,pentru realizarea sunetului (la Paris),apoi a gonfl\rii pe 35 mm etc. Nu numaic\ am avut impresia c\ n-o s\-l mai ter-min, dar, [i mai r\u, c\ e un film prost,c\ nimeni nu-l place (poate doar ni[teprieteni) [i c\ o s\ fac toat\ via]a televi-ziune. A fost o perioad\ foarte depriman-t\. Apoi l-am scos „`n lume“ [i datele s-auschimbat radical!

Pescuit sportiv e un film la care actoriiau jucat pe gratis. Cu ce argumente i-ai convins?

Cu scenariul cred, altfel n-ai cum! Dar e[i foame de film `n România pentru ac-tori!

C`nd ì faci premiera româneasc\?

Pe 13 februarie. Este un vineri 13, [i ̀ mi pla-ce ideea asociat\ cu filmul. Cuplul meupleac\ `ntr-un weekend relaxant, un felde Valentine’s Day, dar ce se `nt`mpl\ eun fel de vineri 13: toate merg r\u de la`nceput.

Pescuit sportiv nu are ac]iunea locali-zat\ `n România. Te fere[ti de su-biectele române[ti?

Povestea se poate `nt`mpla oriunde, dar nuc\ m-a[ feri de subiectele din România.~ntotdeauna mi-au pl\cut pove[tile univer-sale, care ]in mai mult de comportamentuluman. Cred `ns\ c\ orice poveste bun\ areun strat de universalitate, altfel nu i-ar in-teresa dec`t pe cei din ]ara respectiv\. I-deea scenariului mi-a venit dup\ ce am ci-tit un scenariu de scurtmetraj al lui RaduJude. M-a fascinat posibilitatea unei po-ve[ti despre comportamentul uman spu-s\ `ntr-un mod foarte ieftin, ca filmarevreau s\ zic. Am auzit p\reri c\ m-a[ fiinspirat din Cu]itul `n ap\ al lui Polanski –e drept c\ mi-a pl\cut mult, dar nu m-amg`ndit la el c`nd am scris.

Iube[ti oamenii? Ce te sperie la ei?

Cred c\ iubesc mult oamenii, `ns\ m\ fas-cineaz\ comportamentul speciei animalecare se cheam\ om. {i, cel mai mult, au-todistructivitatea de care d\m dovad\ zil-nic. De la simpla ]igar\ p`n\ la rela]iile deiubire – [i o facem de cele mai multe oricu pl\cere. ~ncerc s\ `n]eleg acest com-portament, s\ aflu poate mai multe [i des-pre mine... Cred c\ pot `n]elege de ce a-vem r\zboaie – e un mod competitiv de su-pravie]uire pe care `l are orice animal, darnu `n]eleg de ce ne place s\ ne autodis-trugem ca persoane `n sine. Sinuciderea edoar un act extrem pe care animalele `lfac `n situa]ii extreme. Noi `l facem destulde aleator [i de multe ori nemotivat. Daravem dorin]a de autodistrugere `n noi – neplace s\ fum\m, s\ bem alcool, s\ m`nc\mchestii nes\n\toase. ~n]eleg c\ s`nt pl\-ceri nevinovate, dar cel mai dureros estec`nd vezi cu c`t\ pl\cere e[u\m uneori `nrela]iile noastre, [i nu m\ refer doar la cu-pluri, ci [i la rela]iile p\rin]i-copii, prie-teni. Le distrugem mult mai u[or dec`t leconstruim. Nu v\d cum ajut\ asta la evo-lu]ia speciei, dar `ncerc s\ `n]eleg.

~n ultimul an ai petrecut mult timp `nstr\in\tate, mai ales ca rezident Cine-fondation al Festivalului de la Cannes.Care e acum percep]ia str\inilor a-supra filmului românesc? S`ntem `ncontinuare buricul t`rgului?

Bun\ `ntrebarea. De[i cinema-ul româ-nesc e foarte cunoscut, nimeni nu seaga]\ automat de g`tul unui film româ-nesc. ~ntr-un an cu o produc]ie mare defilme, am avut doar un singur film laCannes, `ntr-o sec]iune paralel\, [i ni[te

selec]ii la festivaluri mari. Adic\, p`n\ laurm\, valoarea conteaz\ foarte mult, iarbrandul „Film produs `n România“ nu sevinde chiar a[a cum credem noi... ~ns\da, avem un cinema recunoscut pe planinterna]ional. Pentru mine chiar e un mi-racol c\ din cinci-[ase lungmetraje foartebune f\cute `n ultimii cinci-[ase ani amconstruit brandul \sta.

~n ce fel te-a ajutat reziden]a Cinefon-dation de la Paris?

Am avut timp [i lini[te pentru scris, con-tact apropiat cu produc\torii francezi [iposibilitatea s\ lucrez la postproduc]iaPescuitului..., care a fost f\cut\ cam `n a-ceea[i perioad\, tot la Paris.

Care s`nt cele mai repetitive `ntreb\ricare ]i se pun `n str\in\tate?

De ce am folosit POV-ul („Point of view“)`n film, adic\ de ce am filmat tot filmuldin unghiul personajelor. Care e secretulcinematografiei române[ti.

{i tu ce r\spunzi?

Pentru c\ la `nceput, `n primele variantede scenariu, aceea[i poveste era spus\ detrei ori din punctul de vedere ale fiec\ruipersonaj. Apoi am considerat c\ e preaplictisitor s\ spun aceea[i poveste de trei

ori chiar dac\ diferit, dar am p\strat i-deea POV-ului pentru c\ am realizat c\,utiliz`ndu-l `ntreg filmul, spectatorul va[ti c\ ultimul POV este al unei persoane.~n acest fel, finalul cap\t\ valen]e [i `n]e-lesuri noi. Mi-a pl\cut chestia asta, mi separe c\ o po]i „sim]i“ doar v\z`nd-o, a-dic\ e foarte cinematografic\. Pe de alt\parte, `mi place POV-ul [i consider c\este mai mult sau mai pu]in viitorul cine-ma-ului. Este mult mai interesant s\ pui au-dien]a `n pielea personajului. Semnele s`ntevidente: jocurile video, reality show-uri-le etc.

La a doua `ntrebare, cea cu secretul ci-nematografiei, spun c\ nu [tiu care e aces-ta [i c\ e un miracol pentru mine c\ dincinci-[ase filme ne-am f\cut un nume...

{tii c\ s-a alc\tuit recent un top alcriticii cu cele mai bune zece filmeromâne[ti din toate timpurile. Ce p\-rere ai despre aceast\ ini]iativ\? Cumar ar\ta topul t\u?

Nu-mi place s\ fac topuri [i nu-mi spunnimic topurile, mai ales c`nd s`nt b\gate`n aceea[i oal\ filme f\cute `n condi]ii at`tde diferite [i la distan]\ de timp at`t demare. E ca [i cum ai amesteca primelefilme mute cu filmele de azi de la Holly-wood, `ntr-un top al celor mai bune fil-me... Care e criteriul p`n\ la urm\? Adic\mi se pare foarte subiectiv! M-a mirat c\

„~ntotdeauna mi-au pl\cut pove[tile universale, care ]in maimult de comportamentul uman. Cred `ns\ c\ orice poveste bun\are un strat de universalitate, altfel nu i-ar interesa dec`t pe ceidin ]ara respectiv\.“

» 8

interviuINTERVIU CUADRIAN SITARU


A TRECUT CU BINE HOPULPRIMULUILUNGMETRAJ

» Produc]ia Valuri de Adrian Sitaru a fost selec]ionat\ `n peste 100 de festivaluri [i a c`[tigat 27 de premii.

A reu[it recentperforman]a de a c`[tigatrei premii `n dou\ zile, ladou\ festivaluri diferite. Defapt, patru: Premiul Specialal Juriului la Estoril [iPremiul Special al Juriului„Silver Alexander“, precum[i Premiul de interpretarefeminin\ ex-aequo – IoanaFlora [i Maria Dinulescu –la Salonic. Lungmetrajuls\u de debut, Pescuitsportiv, a avut o genez\grea, care l-a f\cut la unmoment dat s\ se team\c\ n-a reu[it dec`t un filmprost. Acum Adrian Sitarunu mai crede asta. {ia[teapt\ premieraromâneasc\ a filmului, pecare a stabilit-o pe 13februarie, pentru c\ pic\`ntr-o vineri. Vom `n]elegede ce, atunci c`nd vomvedea filmul.

Adrian Sitaru: O s\-mde[i nimeni n-arunc\

Marfa [i banii nu face parte din topul re-spectiv. Nu e doar un film foarte bun, dara [i declan[at „noul val“. P\rerea mea, de-sigur!

Te preocup\ ideea dac\ apar]ii unuival de sine st\t\tor? Dac\ tot le ai cuvalurile...

Nu m\ preocup\ deloc. M\ preocup\ s\fac filme c`t mai bune [i care s\-mi plac\`n primul r`nd mie.

Ai vrut dintotdeauna s\ faci filme?

Dup\ v`rsta 19 ani, c`nd i-am descoperitla Cinematec\ pe Tarkovski, Bergman [iFellini. ~nainte eram cu muzica. Am des-coperit t`rziu ce `nseamn\ cinema-ul – unamestec al celorlalte arte. Plus c\ nu e de-loc plictisitor: scrii, repe]i cu actorii, filmezi,montezi, colaborezi la muzic\ etc. – s`nt ogr\mad\ de segmente diferite la care `]iaduci aportul.

Mai ]ii minte care a fost primul film pecare l-ai v\zut?

Hmm, poate ni[te Stan [i Bran cu p\rin]iimei. Sau parc\ un film italian despre mafie.Oricum, nu m-a marcat! ~n schimb, `miamintesc c\ `mi pl\ceau mult filmele, iaruna dintre cele mai „aspre“ pedepse date dep\rin]i era s\ nu m\ lase la televizor, la film.

Ce fel de copil\rie ai avut? Fra]i, su-rori? Vacan]e la N\vodari? Cozi la untla 4 diminea]a?

F\r\ fra]i sau surori, `n rest – pu]in dintoate. O copil\rie destul de fericit\. Cel mai

pl\cut era timpul petrecut `n vacan]ele devar\ la bunicii de la ]ar\, la Presaca, unde-va l`ng\ Sibiu, dar [i la m\tu[ile de la Si-biu unde eram r\sf\]at.

De ce n-ai studiat la UNATC?

C\ n-am intrat. Am dat examen de trei ori,ca Radu Jude cred, [i am c\zut de la pri-ma prob\. Foarte descurajator... Oricum,acum nu regret deloc, nu c\ UniversitateaMedia ar fi mai bun\.

Ce cinea[ti `]i plac?

~mi plac mul]i, [i s`nt perioade cu prefe-rin]e; acum `mi plac mult Gus Van Sant,Mike Leigh, Aki Kaurismäki. Dar nu c\mi-ar pl\cea s\ fac film ca altcineva; a[ vreas\ am propriul meu mod de expresie.

Dar exist\ vreun scriitor sau vreunpictor despre care s\ spui: „A[ vrea s\pot face film a[a cum scrie/picteaz\?“.

Raymond Carver. La pictat nu m\ bag...

Exist\ vreun eveniment petrecut re-cent `n ]ar\&lume care te-ar inspirapentru un film?

Tot timpul „v\d“ posibile pove[ti mai multsau mai pu]in interesante de pus `n film.Ultima ar fi, s\ zicem, povestea unui piratde vase etiopian.

Cum stai cu proiectul Cu cele maibune inten]ii?

Cred c\ bine. Am cam 90% din ce va fi ul-timul draft. ~nc\ mai finisez. Am ni[te actori`n cap, `ns\ doar castingul va fi relevant.

Sper s\ filmez cel mait`rziu p`n\ `n septembrie2009. C\ut\m `nc\ bani,cei de la CNC s`nt multmai pu]ini dec`t ne a[tep-tam. E prima mea poveste,cred, inspirat\ dintr-un fapt re-al. Trateaz\ mai multe teme. Amplecat de la ideea cum po]i facegre[eli grave – [i chiar f\r\ s\ re-alizezi – din dragoste [i cu celemai bune inten]ii. ~n procesulde scriere am descoperit c\ estemai mult vorba despre pierdereaamintirilor. }inem cu din]ii deamintirile noastre frumoase, avemnevoie de ele [i suferim c`nd pier-dem lucruri, dar mai ales oamenila care ]inem. Este vorba [i desprefrica de viitor... Viitorul care poateaduce multe lucruri frumoase – \sta ecli[eul, dar care `n acela[i timp aducemoarte. Viitorul `nseamn\ timp, timpul`nseamn\ erodare [i pierdere... Deci n-areleg\tur\ cu filmul lui Cristi Puiu. Poateare, poate nu. Dac\ nu are cu Moarteadomnului L\z\rescu, are cu altele, proba-bil. Temele s`nt pu]ine, modurile `n carele tratezi s`nt diferite.

MIRACOL9 «

interviu„Avem un cinema recunoscut pe plan interna]ional. Pentru minechiar e un miracol c\ din cinci-[ase lungmetraje foarte bunef\cute `n ultimii cinci-[ase ani am construit brandul \sta.“

„AM DEVENIT PRODUC|TOR DE NEVOIE, C| N-AVEA CINE“

-mi fie de-acum mai u[or,c\ cu bani `n mine

Ai `ncredere `n structurile oficiale de lanoi care se ocup\ de cinema?

~n propor]ie de 50%. Dar asta e `n-crederea mea `n orice structur\ ofi-cial\ de la noi. ~n orice caz, s-au f\-cut multe lucruri bune `n cinema, `nultimii ani, de c\tre structurile ofi-ciale. ~ncet, ce-i drept. Sper s\ secontinue `n aceast\ direc]ie, c\ci mais`nt la fel de multe de f\cut.

Ai votat la uninominale?

Da.

Crezi c\ acum, dup\ succesul cu Pes-cuit sportiv, `]i va fi mult mai u[or s\faci film, adic\ s\ g\se[ti bani?

Evident! Nu am ce s\ zic mai mult,dar bine`n]eles c\ nu arunc\ nimenicu bani `n mine. Cei interesa]i vor s\citeasc\ totu[i scenariul viitoruluiproiect etc.

Unii regizori de la noi spun c\ nu vors\ aib\ de-a face cu produc]ia, c\ au

nevoie de un produc\tor care s\-[i fac\treaba, `n timp ce ei [i-o fac pe a lor.Tu e[ti [i produc\tor. Cum le `mpaci?

S`nt de aceea[i p\rere cu regizorii decare spuneai. Nu prefer deloc s\ amde-a face cu produc]ia. Am devenit pro-duc\tor de nevoie, c\ n-avea cine. ~ncontinuare voi fi produc\tor mai multcu numele companiei, dar nu produ-c\torul principal, ca s\ zic a[a. Avan-tajul c`nd e[ti [i produc\tor este c\p\strezi un mai mare control asupraproiectului [i, normal, culegi [i roadele!


» Premieraromâneasc\ a Pescuitului sportivva avea loc pe 13 februarie. Vineri, 13.

Adriana Babe]i: „Dac-ar fi s\ judec drept, ar trebui s\ recunosc c\2008 a fost bunicel pentru mine [i c\ n-ar trebui s\ m`nii `n nici unchip Instan]a. N-am f\cut nici m\car o viroz\ dec`t acum, la spartult`rgului, am arat cu spor pe ogorul academic...“.

BILAN}» 10

avanpremier\


SEMNAL

Antonio Tabucchi, Tristano moare, traducere din limba italian\ [i note de VasileMitu, colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“, Editura Polirom, 216 pagini, 22.95lei

Tristano moare (2004) este o lung\ confesiune a unui muribund, desf\[urat\ de-a lun-gul ultimului august al secolului XX. Un om care a luptat toat\ via]a pentru libertate `[irememoreaz\ existen]a tumultuoas\, altern`nd episoadele de luciditate cu delirurileprovocate de morfin\. La c\p\tìul s\u, un scriitor ascult\ [i scrie.

A[ezat sub semnul unui epigraf din Paul Celan („Pentru martor cine d\ m\rturie?“),ultimul roman al lui Antonio Tabucchi ne provoac\ la o medita]ie pe tema eroismului,la[it\]ii [i tr\d\rii, a literaturii [i rela]iei sale cu realitatea, medita]ie pe parcursul c\reiadistinc]iile dintre cel care vorbe[te [i cel care ascult\ se dizolv\, biografia [i istoria seconfund\, iar cititorul este invitat s\ ofere propriul r\spuns la o `ntrebare fundamen-tal\: ce `nseamn\ a-]i povesti via]a?

„Tristano moare este o carte epocal\, o reflec]ie profund\ pe tema literaturii nouluimileniu [i a societ\]ii care va s\ vin\...“ (Prometheus)

Salman Rushdie, Orient, Occident, traducere din limba englez\ [i notede Dana Cr\ciun, colec]ia „Biblioteca Polirom. Seria de autor «SalmanRushdie»“, Editura Polirom, 224 de pagini, 36.95 lei

Reunind nou\ povestiri publicate pe parcursul mai multor ani, Orient, Occi-dent reia una dintre temele predilecte ale lui Salman Rushdie, [i anume sus-pendarea `ntre dou\ lumi de care se simte atras `n egal\ m\sur\ [i pe care este,tot `n egal\ m\sur\, dispus s\ le critice. O `ncercare de apropriere [i definirecultural\ a dou\ teritorii care [i-au spus cuv`ntul `n formarea sa ca scriitor,volumul de fa]\ problematizeaz\ percep]ia celor dou\ universuri [i propune unspa]iu intermediar, `n care memoria, istoria [i imagina]ia se `nt`lnesc [i se ferti-lizeaz\ reciproc.

„Rushdie este cel mai important scriitor postcolonial al subcontinentului.~n lumea imaginat\ de el, b\ie]i indieni din Kensington le c`nt\ c`ntece de NeilSedaka unor feti]e pe nume {eherezada, iar diploma]i asiatici `[i dezv\luie fan-teziile de fani Star Trek.“ (The Times Literary Supplement)

Traducere din limba portughez\ de

Georgiana B\rbulescu

~~nncc\\ nn-aamm vvoorrbbiitt ddeesspprree bbuunniicciiii mmeeii ppaa-tteerrnnii.. A[a cum obi[nuia s\ spun\ poetulMurilo Mendes despre infern, existau, darnu func]ionau. El se numea João de So-usa, ea, Carolina da Conceição [i la ca-pitolul duio[ie nu aveau nimic, de[i, cas\ spunem adev\rul, au fost extrem depu]ine ocaziile pe care le-am avut, ei [icu mine, ca s\ vedem p`n\ unde puteas\ ajung\ disponibilitatea noastr\ reci-proc\ `n ceea ce prive[te schimbul deafectivitate. ~i vedeam rareori, iar usc\ciu-nea care mi se p\rea c\ m\ `nt`mpin\ [i`n unul [i `n cel\lalt m\ intimida. Unansamblu de `mprejur\ri care, evident,nu mi-a stat mie `n putere s\-l favorizezsau s\-l `mpiedic, a f\cut ca, `ntr-un modfiresc, spontan, cuibul meu `n Azinhagas\ fie `ntotdeauna casa bunicilor materni,plus cea a m\tu[ii Maria Elvira, din Mou-chão de Baixo. Bunica mea Carolina, `norice caz, n-a fost niciodat\ un om expan-siv, de exemplu, nu-mi amintesc s\ m\fi s\rutat vreodat\, iar dac\ a f\cut-o, afost cu gura ]eap\n\, ca o lovitur\ cu cio-cul (diferen]a se `n]elege u[or), `nc`t, ziceu, dec`t s\ m\ fi s\rutat a[a, mai bineera s\ n-o fi f\cut. Cui nu-i pl\cea delocaceast\ preferin]\ necondi]ionat\ pentrubunicii materni era tata, care, `ntr-o zi,c`nd am spus „bunicii mei“, referindu-m\la p\rin]ii mamei, m-a corectat sec, f\r\ s\se oboseasc\ s\-[i ascund\ resentimen-tele: „Mai ai [i al]ii“. Ce era s\-i fac? S\simulez o iubire pe care n-o sim]eam? Sen-timentele nu le po]i st\p`ni, nu e ceva pecare-l sco]i sau `l pui `n func]ie de con-venien]ele din fiecare moment, cu at`tmai pu]in dac\, prin natura v`rstei, ai `npiept o inim\ neavizat\ [i liber\. Bunicamea Carolina a murit c`nd aveam eu ze-ce ani. Mama a venit `ntr-o diminea]\ la[coala din Largo do Leão cu vestea ne-fast\. Venise dup\ mine, nu [tiu dac\ `nvirtutea vreunui precept de conduit\

social\ de care eu nu aveam cuno[tin]\,dar care, dup\ c`t se vede, obliga la reu-nirea imediat\ a nepo]ilor `n caz de de-ces al bunicilor. ~mi amintesc c\ `n acelmoment m-am uitat la ceasul de peretecare se afla `n sala de la intrare, deasupraunei u[i [i, ca unul care, `n mod con[ti-ent, `ncearc\ s\ culeag\ informa]ii carear putea s\-i fie utile `n viitor, m-am g`n-dit c\ trebuia s\ re]in ora. Cred c\ `miaduc aminte c\ era ora zece [i c`teva mi-nute. ~n cele din urm\, acea inim\ a meade copil, neavizat\ [i liber\, se hot\r`ses\ joace un rol: acela de observator rececare-[i subordoneaz\ emo]ia registruluiobiectiv al faptelor. Dovada c\ a[a erami-a fost dat\ de un al doilea g`nd, [imai liber [i neavizat, acela c\ mi-ar [edeabine s\ v\rs una sau dou\ lacrimi, ca s\nu apar, `n ochii mamei mele [i ai direc-torului [colii, domnul Vairinho, `n pos-tura nepotului lipsit de sentimente. Ce`mi aduc aminte foarte bine este c\ buni-ca Carolina a fost bolnav\ `n casa noastr\un timp. Z\cea `n patul p\rin]ilor mei,unde s-or fi culcat ei `n acele zile n-amnici cea mai mic\ idee. ~n ce m\ prive[tepe mine, eu dormeam `n cealalt\ camer\din partea de cas\ pe care o ocupam, pejos [i cu g`ndacii (nu inventez nimic, noap-tea treceau peste mine). ~mi amintesc c\am auzit la p\rin]ii mei, de mai multe ori,un cuv`nt despre care, la vremea aceea,credeam c\ denume[te boala de care su-ferea bunica: albumin\, c\ avea albumi-n\ (presupun acum c\ suferea de albu-minurie, ceea ce, dac\ m\ g`ndesc bine,nu e mare diferen]\, `ntruc`t numai cineare albumin\ poate avea albuminurie).Mama ì punea comprese cu o]et cald,nu [tiu pentru ce. Mult timp, mirosul deo]et cald a fost asociat `n memoria meacu bunica Carolina.

Uneori m\ `ntreb dac\ anumite amin-tiri s`nt cu adev\rat ale mele, dac\ nus`nt mai mult amintiri ale altora despre u-nele episoade `n care eu am fost un actor

incon[tient [i de care abia mai t`rziu amluat cuno[tin]\, fiindu-mi povestite de ceicare au fost prezen]i, dac\ nu cumva vor-beau [i ei dup\ ce i-au auzit pe al]ii poves-tind. Nu acesta este cazul acelei mici [coliparticulare, aflat\ la etajul al patrulea saual cincilea al unei cl\diri din Rua MoraisSoares, unde, `nainte de a ne duce s\ locu-im pe Rua dos Cavaleiros, am `nceput s\`nv\] primele litere. A[ezat pe un sc\unelmic, le desenam `ncet [i s`rguincios pepiatr\, acesta era numele care i se d\deape atunci ardeziei, cuv`nt prea preten]iospentru a ie[i cu naturale]e din gura unuicopil [i pe care, poate, nici nu-l cuno[tea`nc\. E o amintire proprie, personal\, cla-r\ ca un tablou, din care nu lipse[te trais-ta, `n care `mi aranjam lucrurile mele,f\cut\ din p`nz\ de sac maron, cu o sfoa-r\ ca s-o pot pune `n bandulier\.. Se scriape ardezie cu un creion de cret\ care sevindea `n papet\rii [i putea fi de dou\calit\]i, una, mai ieftin\, dur\ ca piatrape care se scria, pe c`nd cealalt\, maiscump\, era fin\, moale [i spuneam c\ e„de lapte“ din cauza culorii ei, un gri des-chis, exact cu aspect l\ptos. Abia dup\ce am intrat `n `nv\]\m`ntul oficial, [i nuimediat `n primele luni, au putut degete-le mele, `n sf`r[it, s\ ating\ acea mic\ mi-nune a celor mai actualizate tehnici descriere. Nu [tiu cum vor percepe toateacestea copiii de acum, dar, `n acele vre-muri `ndep\rtate, pentru copil\ria noas-tr\, timpul p\rea alc\tuit din ore de un tipspecial, toate lente, care parc\ se t`rau, in-terminabile. A trebuit s\ treac\ c`]iva anica s\ `ncepem s\ `n]elegem, definitiv, c\fiecare avea doar [aizeci de minute [i `n-c\ [i mai t`rziu am c\p\tat certitudineac\ toate acestea, f\r\ excep]ie, se ter-minau la cap\tul a [aizeci de secunde...

Din vremea `n care am locuit pe RuaSabino de Sousa, `n cartierul Alto doPina aveam o fotografie (care, din ne-fericire, a disp\rut) `n care eram cu ma-ma la u[a unei b\c\nii, ea, a[ezat\ pe un

Ne-a fost dor de iarn\, iarn\ amavut ([i `nc\ avem). Chestie carepe mine m-ar putea scuti toates\pt\m`nile astea de rubric\, dinsimplul motiv c\ s`nt moart\ du-p\ prim\var\-var\, dup\ soare [ic\ldur\. C`nd e mohor`t [i frig,parc\-mi dispar toate motivele debucurie, ca [i cum mi s-ar t\ia ga-zul la cele 3.500 de semne din„Supliment“. Pentru a nu [tiu c`taoar\ meteodependen]a asta `miblocheaz\ tastatura, creierii [i-mi`ntunec\ bilan]urile. Dar dac-ar fis\ judec drept, ar trebui s\ recu-nosc c\ 2008 a fost bunicel pen-tru mine [i c\ n-ar trebui s\ m`nii`n nici un chip Instan]a. N-am f\-cut nici m\car o viroz\ dec`t a-cum, la spartul t`rgului, am aratcu spor pe ogorul academic (chiardac\ lucrurile nu ies imediat laramp\, sub reflectoare), am min-]it destul de pu]in [i nu `n chestiigrave, nu cred c\ m-am certat cucineva, ba chiar am zis, ca la Ra-luca Moianu, iart\-m\ de c`te oriam sim]it c\ e cazul, am pl`ns laGiverny-ul lui Monet de at`tasplendoare, `n gr\dina cu flori,am `ncercat s\ m\ ]in de cuv`nt [is\ fac tot ce-am promis, dar n-amreu[it, m-am remu[cat ce m-amremu[cat, p`n\ mi-am zis at`t am

putut, at`t am f\cut, am z\cutore-n [ir `n curte, sub nuc, cotro-pit\ de pl\cere, am b`ntuit, cutreab\ sau `n vacan]e, prin 11 ]\ri,dou\ m\ri [i un ocean, am sl\bitvreo 2 kg., mi-am `nfr`nt c`tevafrici [i-o spaim\, n-a fost zi s\ nur`d [i n-a fost zi s\ nu-mi g\sescm\car un motiv de bucurie, fie [ic`t o scam\.

Iat\ ce m-a urcat pe piscuri fixla cap\tul lui 2008: micul anun]de pe u[a fostului magazin de p`n-zeturi de l`ng\ redac]ie: „Intr\acum! S-a deschis cea mai fru-moas\ libr\rie din ora[ul t\u!“.A[a a [i fost! Am intrat `n 30 dec.cu M`m` `n Cartea de nisip, din`nt`mplare, la nici o or\ dup\deschidere, `n chip de clien]ii 1 [i2. ~ndr\znesc s\ spun c\ e unic\`n România [i c\ a fost cel frumosdar de dup\ Cr\ciun. Fiindc\ lanoi Ajunul cu greu poate fi `ntre-cut de ceva. Nu ne-am mo[mon-dit prea mult [i, ca `n to]i anii, iarne-am adunat cu mic cu mare.Brazi, colinde, bun\t\]i pe mas\,mo[i cu plete dalbe, daruri multe.Chiar dac\ pentru mine a r\s\ritdoar o punguli]\ (v. foto), [tiu si-gur c\ `n tolb\ mo[uleanul care-amfost mi-a pitulat ceva dolofanpentru 2009.

Tolb\ plin\

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}IJosé SaramagoF\r`me de memoriiPublic\m `n aceast\ edi]ie a „Suplimentului de cultur\“ o avanpremier\ avolumului F\r`me de memorii, `n curs de apari]ie `n seria de autor „José Saramago“a „Bibliotecii Polirom“, al\turi de dou\ ilustra]ii `nso]ite de explica]iile scriitorului.

Daniel Cristea-Enache: „Abia p\truns `n studio, t`n\rul editor`n]elese `n ce capcan\ avusese nes\buin]a s\ intre. Prea t`rziupentru decizii alternative. O hal\ uria[\, cu gradene pe margini,securiza parc\ locul aflat `n lumina reflectoarelor...“

PEISAJ TV


11 «

avanpremier\


taburet, eu, `n picioare, rezemat de ge-nunchii ei, av`nd al\turi un sac de car-tofi cu o etichet\ de h`rtie pictat\ de m`-n\, a[a cum se folosea pe atunci [i aveas\ se foloseasc\ `nc\ mul]i ani `n pr\v\-liile de cartier, inform`ndu-l pe cet\]eanasupra pre]ului produsului chiar `naintede a intra `n magazin: $5011, sau cincitostões22 kilogramul. Dup\ `nf\]i[area mea,trebuie s\ fi avut vreo trei ani [i aceastaar fi fost fotografia mea cea mai veche.Cu Francisco, acel frate care a murit de

bronhopneumonie la v`rsta de patruani, `n decembrie 1924, am o fotografiede c`nd era `nc\ un bebelu[. Uneori m-amg`ndit c\ a[ putea s\ spun c\ era fo-tografia mea [i astfel s\-mi `mbog\]esciconografia personal\, dar n-am f\cut-oniciodat\. {i ar fi treaba cea mai u[oar\din lume, de vreme ce, p\rin]ii mei fi-ind mor]i, n-ar mai fi nimeni s\ m\ deade gol, `ns\ furtul imaginii cuiva care [i-apierdut via]a mi s-a p\rut o lips\ de re-spect de neiertat, o lips\ de demnitate

f\r\ nici o scuz\. S\ d\m, prin urmare,Cezarului ce e al Cezarului, lui Francisco,ceea ce numai lui Francisco ì putea apar-]ine.

1. 0,50 scuzi. Scudul era moneda na]io-nal\ portughez\ `nainte de introducereamonedei europene.

2. Tostão, plural tostões, diviziune ascudului reprezent`nd a zecea parte dinacesta.

VERBA WOLAND

Ruxandra CESEREANU

La dou\zeci [i doi de ani am `n-ceput s\-mi scriu visele ca un felde contrajurnal. Erau, de fapt, nuneap\rat vise, c`t bolboroseli `nsomn, urmate mai apoi de ohermeneutic\ mai mult sau maipu]in abil\, uneori chiar pref\-cut\. ~n sipetele somnului meu seaflau vise care puteau fi scrise,apoi vise pe care a[ fi dorit s\ nule am niciodat\ [i, `n sf`r[it, visepe care pur [i simplu refuzam s\mi le amintesc. Deschideam l\-di]ele somnului, sc`r]ìnd din bala-male mentale, b\tr`ne de veacuri,`ntrez\rind ceea ce se afla `n\un-tru cu destul\ spaim\, c\ci viselem\ `ntorceau pe dos ca o m\nu[\[i m\ ar\tau a[a cum nu a[ fi vruts\ fiu ar\tat\ niciodat\. A[a cumrug\ciunea este un gest intim, lafel s`nt [i visele, tot un fel derug\ciuni, dar `n imagini, nu `nvorbe sau g`nduri.

Aflasem `ns\ un lucru pe carenu `l [tiusem p`n\ la dou\zeci [idoi de ani, de[i el era la minteacoco[ului: c\ toate visele s`nt vii [ic\ mortificarea lor are loc doarprin uitarea sau dispari]ia lor demai t`rziu. C\ nu exist\ vis mortdin pornire; sau, dac\ este mort,`nseamn\ c\ [i vis\torul este ase-menea. M\ bucuram, prin urmare,c\ eram o vis\toare vie (nu doar`n carne [i oase sau cu s`ngelecurg`nd iute prin vene), dar bucu-ria mea nu a ]inut mult: `n perioa-da `n care am scris prima meacarte nu am mai putut visa deloc,

fiindc\ mi se tociser\ calit\]ile devis\tor, devenisem stearp\. Diha-nia din mine nu mai voia s\ vise-ze. Inventasem at`t de multe co[-maruri [i deliruri `n cartea la carescriam (C\l\torie prin oglinzi, unmicroroman oniric), `nc`t, iat\,pedeapsa venise de la sine: f\p-tura mea real\ nu mai putea s\viseze, epuizat\ fiind de fic]iunilepl\smuite `n roman. Ca s\ m\oblig s\ fiu vis\toare vie am `n-ceput atunci s\ `mi provoc visele,invent`ndu-le [i for]`ndu-m\ s\ levisez, apoi s\ le narativizez `nvia]a de zi cu zi. Ca [i cum le-a[ fivisat `n chip natural, din beciurilenop]ii. Era ciudat, dar amintireamea `n fa]a acestor vise scornite [imai apoi programate spre a fivisate era aceea[i cu a viselor vi-sate cu adev\rat, de la sine. Viseleacestea erau ni[te surori vitrege,dar adiau `n urma lor aceea[imireasm\ ame]itoare a `nt`m-pl\rilor de nep\truns. Minciunilemele onirice l\sau urme luminoase`n amintire, ceea ce m\ n\ucea,c\ci [tiam c\, la `nceput, ele fus-eser\ confec]ionate din plastilinamoale, bezmetic\, a dorin]elormele lichide. Eram, am fost din-totdeauna, o onirofil\ ([i cvasi-oniromant\) cu v`rtej.

P.S.: Cred c\ opusul cuv`ntului bezmeticar trebuie s\ fie dezmetic (de la ase/te/ne dezmetici).

~ntr-oo frumoas\ diminea]\ detoamn\, care se `nt`mpla s\fie `n week-eend, am pornitcu ma[ina proprietate per-sonal\ spre Televiziune.

Editura la care trudeamprimise o solicitare, `nvelit\`n irezistibile rug\min]i: s\-[itrimit\ un reprezentant la oemisiune special\ dedicat\c\r]ilor. Mai bine zis, lecturii.{i mai exact, lecturii de c\r]i.

Intr`nd pe poarta Televi-ziunii, fericitul reprezentanteditorial sim]i c\ e ceva `nneregul\. Agentul de paz\p\rea OK. Culoarele, lungi,`nv`rtite [i goale, duceau`ntr-adev\r c\tre locul faptei.Machiajul era [i el aplicatcum scrie la carte. Cum scrie

la carte? Nu [tiu exact, dara[a se spune.

Abia p\truns `n studio,t`n\rul editor `n]elese `n cecapcan\ avusese nes\buin]as\ intre. Prea t`rziu pentrudecizii alternative. O hal\ uri-a[\, cu gradene pe margini,securiza parc\ locul aflat `nlumina reflectoarelor. Subb\taia `ncruci[at\ a acestora,realizatoarea, faimoasaMarinela Almu]an, st\tea devorb\ cu oameni din propriaechip\. Cu un z`mbet fugar,ea l-a `nt`mpinat [i `n aceea[isecund\ l-a [i uitat pe invi-tatul ei editorial, care visa s\-[i petreac\ diminea]a des`mb\t\ liber\ vorbind des-pre bucuria lecturii.

Omul c\r]ii sur`se [i el,ni]el r\nit, dar apoi, deo-dat\, bucuros: un om dinpletorica echip\ de organi-zare veni din `ntuneric [i-ipuse `n m`n\ o pung\ deplastic. Cadou de la sponsor,[efu’, ì zise acesta conspira-tiv, `n drumul spre gradenaunde avea s\ stea invitatul.|sta e locul meu? `ntreb\editorul, nedumerit c\ pecele trei r`nduri ale tribuneist\teau, `nghesui]i, vreo cin-cizeci de pensionari de ambesexe. Nu puteai s\ bagi unac `ntre ace[ti avizi consu-matori de cultur\. {i totu[i,mai cu rug\min]i, mai cucoate discrete (experien]a destadion r\m`ne decisiv\),t`n\rul om al c\r]ii `[i c`[tig\locul la peluz\.

Exact `n acel moment, `nstudio n\v\li poetul [i profetul

na]ional, Andi Plescu, urmatde o fiic\ [i, la c`]iva metri,de o produc\toare v\ic\-rea]\. Aceasta f\cuse gafa dea nu-l a[tepta, la ora fixat\,la intrarea Televiziunii, [iPlescu vocifera de se auzea`n toat\ hala. Bine, era [iefectul de ecou.

Cu un ochi m\ uitam `npunga cu cadouri, cu cel\lalturm\ream ce se mai `nt`mpl\prin studio. Nu ascund c\spectacolul exterior devenisemai pasionant dec`t explo-r\rile `n mila sponsorului.T`n\rul editor avea acas\cosmetice oarecum maibune dec`t pasta de din]iABC [i apa de toalet\ Bubupe care le primise acum,gratis.

Cu chiu, cu vai, tribunulfu domolit. Cu un gest impe-rial, el se depuse pe fotoliul

central, care sc`r]ì, dar `ntr-unmod lini[titor. Situa]ia rein-tra sub control. Marinela Almu]an ciripea cu echipa ei, complex conectat\ [i in-terconecat\, iar gradenamea, `n p\r, asculta mut\ de admira]ie conversa]iile de platou.

Nu eram singurii. Pepartea opus\ a halei, o alt\tribun\ se umplu `ntr-oclip\. Cot la cot cu pensio-narii lui, junele editor v\zucu surprindere, vizavi, o liot\de tineri cu p\rul vopsit [icercei `n nas, care se instalaucu o dezinvoltur\ invidiabil\.

~[i [tiau bine locurile. Poate [i rolul?

Pun`nd punga la picioare[i f\c`nd, oric`t ar p\rea decurios, loc altui invitat spe-cial (cunoscutul prozatoroptzecist Gheorghi]\ Cu[cu,rubicond [i bonom), t`n\rulsim]i un fior. Emisiunea„Oala de pe foc“, la care fu-sese solicitat s\ vorbeasc\despre bucuria lecturii, erape cale s\ `nceap\.

Erau a[teptate `nc\ dou\personalit\]i culturale, [i ga-ta. Cele dou\ gemene (blon-da [i bruneta) de la forma]iaSandy.

Playback (I) BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

Vise [i bolboroseli`n somn

» Acesta este Francisco, c\ruian-am `ndr\znit s\-i furimaginea. A tr\it at`t depu]in, cine [tie ce ar fi pututdeveni. Uneori m\ g`ndesc c\,tr\ind, m-am str\duit s\-i dauo via]\.

» Aceasta este din vremea ciclului pri-mar. Cred c\ este a doua fotografie amea, dac\ nu iau `n calcul una care adisp\rut, aceea `n care eram cu mama`n u[a unei b\c\nii, ea `n doliu dup\moartea fratelui meu Francisco, eu cuo figur\ trist\.

Omul singuratic al lui Papini `[i g\se[te refugiul `n lumeac\r]ilor, pe care le consider\ a fi sacre. Ajunge chiar s\ nu maideosebeasc\ `ntre realitate [i `nchipuire, lu`nd literele drept„martori inefabili ai adev\rului“.

OMULSINGURATIC

» 12

printre r`nduri


Istoric al literaturii [i poet,pragmatist [i romantic,ateu [i teolog, Papini, lafel ca [i Nietzsche, unuldintre autorii s\i prefera]i,a fost un mare iubitor dem\[ti.

Bogdan Romaniuc

„„AAmm cciittiitt aasstt\\zzii OOmmuull ssff`̀rr[[iitt aall lluuii GGiioo-vvaannnnii PPaappiinnii.. De-acum, s`nt [i eu sf`r[it.Romanul meu nu se va mai `nchega nici-odat\ `n pagini [i capitole. Iar eu trebuies\ m\ schimb. Trebuie, ca s\ nu mi se spu-n\ c\ am imitat pe Giovanni Papini. L-amur`t [i l-am iubit o dup\-amiaz\ `ntreag\.L-am ur`t, pentru c\ el cuv`ntase lumiiceea ce voiam s\ cuv`nt eu. {i l-am iu-bit, pentru c\ mi-a scris via]a. Copil\rie`nveninat\ de furie ascuns\, de invidiepe cei cu chip frumos, de ur\ pe cei bo-

ga]i [i puternici, [i feri-

ci]i. Adolescen]\ chinuit\ de miopie [ide obsesii cerebrale, roas\ de nebune[tiambi]ii, biciuit\ de neputin]\, consuma-t\ `n pl`ns, pe care nu l-a auzit nimeni [inu l-a b\nuit nimeni, [i nu l-a m`ngìatnimeni. Eu am vie]uit via]a lui Papini. {iam l\cr\mat, [i mi-am lovit trupul. {i amstrigat ̀ n singur\tate, [i m-am bucurat des\lbatic\ bucurie citind Omul sf`r[it. A-cela eram eu“, scrie Mircea Eliade `n ca-pitolul Papini, eu [i lumea, din Roma-nul adolescentului miop.

„O asemenea `nt`lnire – decisiv\ [ipentru mine [i pentru soarta Romanuluiadolescentului miop – a fost Un omsf`r[it al lui Giovanni Papini, continu\Eliade `n primul volum al Memoriilor.Citisem, ca at`]ia din colegii mei, L ’His-toire du Christ, dar nu m\ cucerise. Dim-potriv\, Un om sf`r[it a c\zut ca un tr\z-net. Nu-mi putusem `nchipui p`n\ a-tunci c\ pot sem\na at`t de mult cu altci-neva. M\ reg\seam aproape pe de-a-ntre-gul `n copil\ria [i adolescen]a lui Papini.Ca [i el, eram ur`t, foarte miop, devoratde o curiozitate precoce [i f\r\ margini,voiam s\ citesc tot, vis`nd c\ pot scriedespre toate. Ca [i el, iubeam singur\ta-

tea [i m\ `n]elegeam numai cuprietenii inteligen]i sau e-rudi]i.“

Dou\ c\r]i despre c\u-tarea identit\]ii [i despresingur\tate, doi scriitoripentru care singur\tatease manifest\ `n mod dife-rit, dar efectele s`nt ace-lea[i. Personajele lor trecprintr-o puternic\ criz\existen]ial\ [i se afl\ `n-totdeauna `n imposibili-tatea de a se defini, de a seaccepta, de a-[i g\si locul`n lume. Singur\tatea doa-re [i ì `ndep\rteaz\ pe cei-lal]i, dar are [i un rol pu-rificator: „Am\r\ciuneacontinu\ a celui care nuare [i nu poate avea, m-a]inut departe de al]ii [i atrecut spiritul meu prinlaminorul durerii, care l-af\cut mai curat, mai fin [imai demn“, spune omulsf`r[it.

Omul singuratic al luiPapini `[i g\se[te refugiul`n lumea c\r]ilor, pe carele consider\ a fi sacre. A-junge chiar s\ nu mai de-

osebeasc\ `ntre realitate [i `nchipuire,lu`nd literele drept „martori inefabili aiadev\rului“. Literatura devine astfel maireal\ dec`t realitatea. Dou\ c\r]i au avuto influen]\ enorm\ asupra „omuluisf`r[it“ al lui Papini: Imnul c\tre Satanaal Giosue Carducci [i Elogiul nebunieide Erasmus din Rotterdam. Un omsf`r[it este alc\tuit din [ase p\r]i, cu ti-tluri ce ne trimit cu g`ndul la o sim-fonie: Andante, Appassionato, Tempes-toso, Solenne, Lentissimo [i Allegretto,suger`nd evolu]ia personajului de-a lun-gul timpului. Copil\ria „s\lbatic\“ [i „in-trospectiv\“, singur\tatea umilit\ vor damai t`rziu na[tere unui pesimism dispe-rat [i `nchis `n sine ca „o fort\rea]\ f\r\ferestre“.

C\r]i scrise pentru adeveni capodopere

Papini a fost un „cititor hedonist“ [i i-atradus pe Bergson [i Schopenhauer. A-murgul filosofilor este o varia]iune la A-murgul idolilor al lui Nietzsche. C\r]ilesale Omul sf`r[it („melancolica lui bio-grafie“, cum o nume[te Borges), Gog, Amur-gul filosofilor, Martorii patimilor, Chi-puri de oameni, Via]a lui Iisus, Danteviu, Diavolul au fost scrise pentru a de-veni capodopere. Unul dintre textele luiPapini, Dou\ imagini `ntr-un havuz, l-ainspirat chiar pe Jorge Luis Borges `nscrierea povestirii fantastice Cel\lalt.

Giovanni Papini a fost un personajcontradictoriu, care a sus]inut p\reri an-tagonice. Istoric al literaturii [i poet, prag-matist [i romantic, ateu [i teolog, Papi-ni, la fel ca [i Nietzsche, unul dintre au-torii s\i prefera]i, a fost un mare iubitorde m\[ti. Nietzsche [i-a tr\it idolii ca peni[te m\[ti proprii, pe care `n final le-aaruncat. Scoaterea m\[tii `nseamn\ defapt o „c\dere `n realitate“, `ntocmai pre-cum m\rturise[te chiar Nietzsche `ntr-oscrisoare c\tre Erwin Rohde, din 1883,unde aseam\n\ scrierile lui Schopen-hauer cu ni[te „castele de nisip“: „C\de-rea din aceste castele de nisip `n realitateeste de-a dreptul amarnic\“. Ceea ce s-aascuns p`n\ acum `n spatele m\[tilor ie-se la iveal\; descoperirea propriului chip`nseamn\ o `ntoarcere c\tre sine: „M\cuprinsese o ner\bdare fa]\ de mine `n-sumi; `mi d\deam seama c\ era timpuls\ m\ `ntorc s\ m\ g`ndesc la mine `nsu-mi“. Revenirea la sine `nsu[i este pentruNietzsche forma vindec\rii supreme, sim-bolizat\ de `ndep\rtarea m\[tilor.

M\[tile vorbesc despre condi]ia artis-tului, despre natura sa dual\, despre as-cunderi [i t\inuiri. Lui Nietzsche i s-ap\rut mereu c\ Zarathustra poart\ o „mas-c\ de sf`nt“, sub care se ascunde spiritulr\u, demonul, cel care d\ t`rcoale [i co-rupe. Gilles Deleuze trateaz\ problemam\[tilor artistului [i vorbe[te despre ne-voia marilor spirite de a purta m\[ti, dea se camufla. A deveni ceea ce tu `nsu]ie[ti `nseamn\ s\-]i `ndep\rtezi toate m\[-tile, toate v\lurile de `mprumut, s\ ie[idin `nl\n]uire, s\ te emancipezi.

Giovanni Papini, Un om sf`r[it, traduceredin limba italian\ de {tefan AugustinDoina[, colec]ia „Biblioteca Polirom.

Clasicii modernit\]ii“, Editura Polirom,2008, 29.95 lei

DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &

Emil BRUMARU

SUPLIMENTULDE CULTUR| SEAUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei[i Anca Baraboi

Veronica D. Niculescu: O s\ spun mai`ntì c\ mi s-aa p\rut oribil\ carteapentru copii dotat\ cu telefon mo-bil. O carte care ]ip\, brrr, ce inven-]ie! Apoi, `n alt\ libr\rie, m-am `n-tors doi pa[i, ca s\ m\ uit mai bine:o carte cartonat\, mare, frumos colo-rat\, lucioas\, avea prins un cu]it, uncu]it baban, cu lam\ lat\ [i m`ner au-riu (din plastic moale, inofensiv). Subtitlu scria „Carte [i costum de pirat“.Oh! Iar dedesubt era o „Carte [i cos-tum de prin]es\“. Cu, vai!, o baghe-t\ magic\ ata[at\! Erau frumoase,z\u c\ erau... {i mi-am amintit pedrumul spre cas\ de o felicitare pecare am primit-o pe la 4-5 ani de laS\nducu, prietenul meu din bloc ([imi-am amintit chiar de el, cum `l `m-br\case maic\-sa `ntr-o zi `n costumvi[iniu de catifea, cu c\ma[\ alb\, da,da, volane ie[ite pe la m`neci, un micmarchiz nepotrivit la joaca `n nisip,`mbufnat, [i biata de mine nevoit\s\ `l `mpac, hai, c\ nu e a[a ur`t...).Felicitarea `nf\]i[a o z`n\, p\r de aurce-i dep\[ea t\lpile mici suspendate`n aerul alb, rochie galben\ [i, pestetoate, un sclipici fin, cu str\luciri vizi-bile doar la o atent\ `nclinare, cu o-chii miji]i... C`te dorin]e n-am irosit(`n acele momente ale copil\riei – cuo a]\ colorat\ legat\ la `ncheieturamìnii, sau cu osul din pieptul de puitras cu degetele unsuroase, s\ se rup\mijlocul spre tine ca s\ se `ndeplineas-c\), da, c`te dorin]e n-am irosit cug`ndul la acea felicitare! „S\ zbor“,„S\ zbor“, „D\ Doamne s\ zbor“...Mi-o fi de folos c`ndva, parc\ po]i s\[tii, poate `n vreun ultim salt, dinvreo c\su]\ din copac. „Carte [i cos-tum de locatar de c\su]\ de copac.“

Emil Brumaru: Un poem pe careregret c\ nu l-am scris eu! Dar sco-tocesc prin vrafuri s\ g\sesc carteacu Prin]ese, tradus\ de Foar]\...

V.D.N.: Ei, vre]i s\ m\ simt euprost... Nu e poem – nu [tiu s\ scriupoeme –, e o biat\ `nsemnare de jurnal.

Dar v\ invidiez eu, pentru cartea cuprin]ese. Am r\sfoit-o doar `nlibr\rie. Superb\! {i mai am [i alterestan]e – nici pe cea cu bunici n-amluat-o `nc\! {[[...

{i mai adaug ceva, tot din vremeafelicit\rii cu z`n\: peste c`]iva ani, m\`ndr\gosteam de Iuri Gagarin, dor-meam cu poza lui sub pern\. Deve-neam, deci, realist\: cu Gagarin al\-turi, chiar aveam [anse s\ zbor!

E.B.: Hahaha! Eu am fost `ndr\gos-tit mult timp (clasa a patra, a cincea)de femeia aceea infernal\, `nsemnat\,cu un crin de fier `nro[it, `n carne...so]ia blestemat\ a lui Athos, din Ceitrei mu[chetari. {i de Becky, conco-mitent, „logodnica“ lui Tom Saw-yer!!! De o femeie real\ m-am `ndr\-gostit, prin a treia, duc`ndu-m\ la tea-tru [i v\z`nd o actri]\ blond\, dulce,Virginica B\l\nescu... Juca pe IleanaCos`nzeana... `ntr-o pies\ de Alec-sandri...

Dar Gagarin era un soi de extrate-restru... m\ mir c\ nu te-ai `ndr\gos-tit de o c\]elu[\, parc\ Laika, [i eapremerg\toare a zborurilor spre lu-n\... ~ns\ primul act de gelozie l-amavut la 4 ani, c`nd am `nconjurat cum`nu]ele talia, mai exact fundul, c\eram mic de tot, carnea cald\ a ma-mei, nel\s`nd-o s\ danseze la o pe-trecere [colar\... {i n-a dansat, s\ra-ca, deloc, c\ pl`ngeam... Tot pe a-tunci, locuind `n gazd\ la un militarpensionat, tat\l meu fiind deta[atmereu, eram gelos pe vajnicul fostc\pitan, gazda, care cam f\cea ochidulci mamei [i o invita la el s\ bea ovi[inat\ destul de special\, f\cut\chiar de d`nsul... Maic\-mea, femeiefrumoas\, zdrav\n\, crescut\ cufl\c\ii de pe malul Nistrului, nu-lprea lua `n seam\, dar uneori accep-ta s\ joace c`te o partid\ de table,arunc`nd zarurile gale[\ [i b`nd cu`nghi]ituri mici b\utura aromat\...

(va urma)

~n spatele m\[tilor


Fragment cucostum de pirat

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!


~n cel mai modelabil [i permeabil show pe care l-am v\zut vreodat\,The Part, Antonija Livingstone e un evantai pliat [i depliat instant,care intr\ [i iese din cercul unei conven]ii pe m\sur\ ce-i zg`nd\re[tecon]inutul, deopotriv\ exhibat [i exfoliat ca o ceap\ performativ\.

13 «

dansTHE PART


A scos o u[\ din ]`]`ni. {i-apus o barb\ alb\. Ho-ho-ho Merry Christmas! A datpeste cap o canapea.{i-a l\sat tatuajul la ve-dere. A r`s `n hohote [i-aizbucnit `n lacrimi.

Mihaela Michailov

AAnnttoonniijjaa LLiivviinnggssttoonnee,, iinnvviittaatt\\ `̀nn ccaaddrruullaammpprreenntteeii lluuii BBrryynnjjaarr BBaannddlliieenn,, aa ffoossttttoorrppiillaa ccaarree aa bboommbbaarrddaatt CCeennttrruull NNaa]]iioo-nnaall aall DDaannssuulluuii ccuu ddoouu\\ ppeerrffoorrmmaannccee-uurrii`̀nn ccaarree ccoorrppuull eerraa `̀nn aacceellaa[[ii ttiimmpp ddeeffrraagg-iilliizzaatt [[ii eexxttrreemm vvuullnneerraabbiilliizzaatt.. Pe v`rfuri[i pe toat\ talp\.

~n cel mai modelabil [i permeabil showpe care l-am v\zut vreodat\, The Part,construit din buc\]i de personaje glisan-te, suprapuse cu o dexteritate actan]ial\uluitoare, Antonija Livingstone e un e-vantai pliat [i depliat instant, care intr\ [iiese din cercul unei conven]ii pe m\sur\ce-i zg`nd\re[te con]inutul, deopotriv\exhibat [i exfoliat ca o ceap\ performa-tiv\. Antonija construie[te identit\]ific]ionale pe baza unor fi[e de personaj.Traseaz\ comportamente performativecare au o calitate esen]ial\: ruptura [itransformarea imediat\, evolu]ia `n inte-riorul ramei personajului [i dep\[irea eiprin topirea `n rama urm\toare. Repet\`n bucl\ anumite replici, `[i adapteaz\vocea la notele caracteriale ale„invita]ilor“ s\i – Mo[ Cr\ciun, o femeiehiperexcitat\ –, `[i metamorfozeaz\apari]ia din care face un cod de acces `nrolul celor pe care ì joac\ [i dejoac\. An-tonija face jonglerii cu voci [i corpuriscurse pe o canapea pe care o `ntoarce petoate p\r]ile. E e ca un copil care sare `nacela[i timp coarda, elasticul [i garduri.Care poate cam tot ce se poate.

Se dilat\ [i se contract\, se str`nge [ise ruleaz\ ca un elastic care, exact `n se-

cunda `n care ai senza]ia c\ se va rupe, se`ntinde [i mai mult. Ca un recipient `ncontinu\ ebuli]ie care ia forma substan]eidin el.

Pe [oseaua ocolitoare

Procesualitatea e unul dintre elementelecare definesc spectacolele prezentate deCentrul Na]ional al Dansului, singurulspa]iu din Bucure[ti `n care ai [ansa s\ fiimartorul traseului unui performance, s\-i parcurgi parcursul, s\-i sesizezi di-feren]ele de etap\, s\ nu asi[ti, direct, laprodusul final. ~n ce m\sur\ `ns\ putemvorbi de ni[te diferen]e pertinente, carenu priveaz\ spectacolul de viziunea ini-]ial\ compact\ [i care ì `ntregesc siste-mul de referin]e? Exist\ mai multe stadii[i sensuri ale procesualit\]ii. Avem, pe deo parte, o procesualitate `n proces, adic\ oprezentare a spectacolelor `n fazele `n careele ajung la un moment dat, [i o proce-sualitate postproces, adic\ o continu\ evo-lu]ie a spectacolului din momentul premie-rei. Practica ambelor stadii poate fi urm\ri-t\ `n multe dintre produc]iile de la CNDB.

Ar trebui s\ existe un liant de ad`nci-me `ntre diferitele faze ale unui spectacol,o consisten]\ `n inten]ia recognoscibil\ dela o etap\ la alta. Faptul c\ spectacolul semodific\ dup\ premier\ ]ine de o dinam-ic\ de crea]ie necesar\ at`t timp c`t nu seproduc muta]ii `n defavoarea spectacolu-lui. ~ntre devia]ia care te face s\ nu mairecuno[ti dec`t foarte pu]in din ce aiv\zut la premier\ [i continuitatea de lu-cru e o ruptur\ substan]ial\, care ar meri-ta o reflec]ie mai am\nun]it\. E cazul unuispectacol – Od\ artificialului de MariaBaroncea, cu Maria Baroncea, EduardGabia, Florin Fluera[ –, care a trecut prinmai multe modific\ri [i [i-a pierdutdestul de mult exact matricea autentic\.S-a hiperartificializat [i a devenit tauto-logic, a exprimat mult prea evident [irepetitiv ceea ce era con]inut `n c`teva ele-mente-cheie. Ad\ugarea bannerului cu chip-ul lui Florin Fluera[ care str\bate de c`tevaori scena este unul dintre exemplele deexplicitare a conceptului de artificialitate,

care ajunge s\ fie o expunere discursiv\ [inimic mai mult.

Marea problem\ a celor mai multe din-tre spectacole e una de decantare a ele-mentelor compozi]ionale [i de dramatur-gie, de selec]ie a semnelor corporale distri-buite eficient. Controlul materialului cucare se lucreaz\ `n a[a fel `nc`t sensul luis\ poat\ ajunge la spectator nu e luat `nconsiderare a[a cum ar merita. Dramatur-gia recept\rii e destul de ignorat\.

A nu r\m`ne rigid `ntr-un proiect ini-]ial nu `nseamn\ neap\rat a-l dezvolta `nzona `n care structura lui de baz\ se disi-peaz\ [i se suprapopuleaz\. C`t de departese poate merge cu transformarea `n a[a fel`nc`t acestei structuri s\ nu i se alterezeliniile de for]\ [i s\ nu devin\ aleatorie?

In processAntonija Livingstone

Florin Fluera[ e coregraful cu poten]ialul de cercetare cel mai consecvent ur-m\rit.Performance-urile g`ndite de el s`nt ca ni[te eprubete de laborator cu in-grediente [i dozaje pentru a c\ror descifrare e nevoie de cunoa[terea unui `n-treg sistem de studiu. De multe ori `ns\, interioritatea acestui proiect de cer-cetare e inaccesibil\ spectatorului l\sat la u[a unei case dotate, dar `ncuiate. ~ncel mai recent performance al s\u, ~n[iruirea de litere pe care o prive[ti acume titlul piesei noastre de dans, Fluera[ nu reu[e[te s\ asambleze, s\ creeze uncontext viabil pentru cele trei prezen]e cu care a lucrat. Aten]ia care cade peprezen]a lui, pe fine]ea cu care `[i detaliaz\ mi[c\rile, e mult mai mare dec`tcea acordat\ Mariei Baroncea [i Iulianei Stoianescu, r\mase `n afara frame-uluig`ndit de coregraf. Ai senza]ia c\ urm\re[ti un solo, nu un performance con-ceput pentru 3 dansatori, ceea ce m\ face s\ m\ `ntorc la cea mai puternic\crea]ie a coregrafului: unu unu, un solo. Asta poate [i pentru c\ e dificil s\-iconvingi pe al]ii c\ propriul t\u demers de cercetare e fundamentat.

DANSUL ~N EPRUBET|

Antonija Livingstoneconstruie[te identit\]i fic]ionalepe baza unor fi[e de personaj

Dumitru Ungureanu: „Cred ce-a spus Arthur Rubinstein:uvertura la Figaro este cea mai frumoas\ muzic\ din c`te s-aucompus vreodat\! {i mai cred, ca personajul Salieri, c\ prinMozart ne vorbe[te Dumnezeu!“.

CONVINGERE» 14

muzic\

MademoiselleROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Ca orice rocker de mod\ veche,ascult deseori muzic\ simfonic\.S\ precizez pedant c\ este ba-roc\, (pre)clasic\, romantic\,postromantic\ sau decadent\?Hai s\ scriu c\ e clasic\, a[a potinclude orice gen de p`n\ la jazz.Nu am exerci]iul, nici mania cla-sific\rilor, etichetele mi se parinstrumente orientative. Prele-gerile despre sensurile ori filosofiacuprinse-n cutare partitur\ mu-zical\ le cred pierdere de timp. A[fi tentat s\ interpolez aici defini]iacaragialian\ a muzicii, dac\ trea-ba asta n-ar fi un fel de tauto-logie, [i o la `ndem`n\ sc\pare dincontradic]ia unilateral\ pus\ `nseama... Dar uite ce chestii de[-tepte comit dup\ ascultarea unorpiese de Mozart!

N-am reticen]e la nici un fel demuzic\. S`nt `ns\ zile c`nd nu as-cult nimic fiindc\ am alte treburi,nu fiindc\ sunetele c`ntate m\irit\. Alteori agresiunea sonorit\-]ilor cu preten]ii muzicale, pom-pate de mecanismul showbizagresiv, oblig\ la sesiuni de t\-cere. Niciodat\ nu mi-am propus`nl\turarea muzicii din sferaimediatului. Muzica `ns\ pune unperete diafan `ntre noi [i realitate,perete dup\ care ne putem pitisau „pitti[í“ (ca s\ fac un verb dinnumele unui actor care [tia s\ seascund\ perfect dincolo de preo-cup\rile sale muzicale). Po]i s\ teprefaci c\ peretele este din sticl\,din lemn sau din c\r\mizi clasice,c`nd nu e din beton, o]el sau dinsentimente degradante pentrucondi]ia uman\. Acestea din urm\fac obiectul studiilor psihiatrice,s`nt mai consistente dec`t toatecelelalte la un loc [i nu cedeaz\sub nici o lovitur\, nici cu medi-camente, nici cu stimulente ha-lucinogene. Oare exagerez expe-rien]a avut\ cu astfel de persoanedac\ scriu c\ doar muzica ledistruge?

Opresc aici [irul considera]iilorbanale. De fapt, vream s\ `mp\r-t\[esc `n cuvinte simple bucuriape care mi-o produce ascultareamuzicii lui Mozart. N-am avutnorocul s\ primesc asta deodat\cu educa]ia. Recunosc `ns\ c\ nicio bucurie n-a fost mai plin\ dec`taceea generat\ `n mine de c`tevafragmente mozartiene: toate ariiledin Nunta lui Figaro, cele dou\ore [i cinci minute c`t dureaz\Flautul fermecat, dirijat de Kara-jan (altul n-am!), multe pasaje dinsimfonii [i din concertele pentrupian. Requiemul nu m\ `nsp\i-m`nt\ [i m\ `ntreb dac\ ar trebuis\ fiu [ocat de cele `ncriptate

acolo? Niciuna dintre fibreleinimii nu r\m`ne imobil\ c`ndorchestra articuleaz\ m\surile dedinaintea intr\rii Comandorului,`n Don Giovanni. Fl\c\rile `miinund\ creierul pe finalul aceleiopere, iar cruda remu[care d\ocol. Cu toate astea, sentimentulmeu de bucurie dep\[e[te posi-bila c\in]\ [i m\ reg\sesc la sf`r-[itul cumplitelor armonii tot pemine, p\c\tosul. Un pic maicur\]at de zgura sufletului, degr\simea min]ii, de confuzia tr\it\`n via]a-mi oarecare...

Am ingenuitatea s\ considerAmadeus-ul lui Milos Forman celmai bun film pe care l-am v\zut [ipe care `l rev\d periodic f\r\ s\m\ satur, de fiecare dat\ cu a-ceea[i `nc`ntare de parc\ l-a[ priviprima oar\. {tiu replicile pedinafar\, [tiu scenele pe de rost,dar m\ bucur [i suf\r mereu cuasupra de m\sur\ `n acelea[i mo-mente, de parc\ a[ fi acolo, nuunul dintre personaje, ci toatelaolalt\! Cum e un spectacol deimagine [i sunet, consemnezsatisfac]ia pueril\ cu care amtrecut de la caseta video, a n-[peam`n\ copiat\, la originalul cum-p\rat din primul magazin despecialitate `nfiin]at dup\ 1990,apoi la dublul DVD piratat dechinezi [i la dual-layer-ul g\sit`ntr-un butic. M\ bucur c\ foartecur`nd voi comanda blu-ray-ulanun]at `n februarie. Va fi unr\sf\]? S\ fie!

Cred ce-a spus Arthur Rubin-stein: uvertura la Figaro este ceamai frumoas\ muzic\ din c`te s-aucompus vreodat\! {i mai cred, capersonajul Salieri, c\ prin Mozartne vorbe[te Dumnezeu!


SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

PP`̀nn\\ llaa ffiillmmuull lluuii MMoonnssaaiinnggeeoonn,, NNaaddiiaa BBoouu-llaannggeerr `̀mmii aapp\\rreeaa `̀nnttoottddeeaauunnaa ccaa iinntteerr-pprreettaa,, aall\\ttuurrii ddee cceerrccuull eeii ddiinn jjuurruull ffaammii-lliieeii ddee mmeecceennaa SSiinnggeerr-PPoolliiggnnaacc,, aa lluuii MMoonn-tteevveerrddii [[ii aa LLiieebbeesslliieeddeerr-WWaallzzeerr,, oopp.. 5522ddee BBrraahhmmss,, ppee ccaarree llee cc`̀nnttaassee llaa ppaattrruumm`̀iinnii [[ii `̀nnrreeggiissttrraassee `̀nn 11993377 ccuu DDiinnuu LLii-ppaattttii.. {i tot cu el, `n admirabila interpre-tare, ̀ nregistrat\ la ̀ ndemnul basului Do-da Conrad, `n acela[i an, a unei selec]iidin Valsurile `n duet pentru pian, brahm-siene, op. 39. Discuri ce n-au ie[it nicio-dat\ din catalog. Despre activitatea ei prin-cipal\, de pedagog, [tiam prea pu]in.

Anul acesta se vor `mplini 30 de anide la dispari]ia Nadiei Boulanger. Se n\s-cuse `n 1887 `ntr-o familie de muzicieni,tat\l bine cunoscut ca profesor la Conser-vatorul de muzic\ din Paris [i autor deopere comice, mama, de origine rus\, din-tr-o familie princiar\. La zece ani intra laConservator, iar `n 1904 ob]inea primulpremiu de armonie, contrapunct, org\[i acompaniament la pian. ~n 1908 c\p\-ta un al doilea mare premiu al Academi-

ei de la Roma [i pentru scurt\ vreme selansa `n compozi]ie [i d\dea concerte.Din 1910 se dirija spre `nv\]\m`nt, peun drum pe care avea s\-l urmeze p`n\la moartea ei, `n 1979, cu sute [i sute dediscipoli ce o venereaz\ `n continuare.

~ntr-o explica]ie a demersului ei caprofesor, Nadia Boulanger cita un lingvistdup\ spusele c\ruia „admit s\ se scrieorice, `n stilul pe care cineva `l vrea, cucondi]ia p\str\rii a dou\ elemente: conti-nuitatea orizontal\ pe care o aduc voca-lele [i structura pe care o aduc consoa-nele“. Iar Mademoiselle, cum i se spu-nea Nadiei Boulanger, ad\uga: „Ei bine,exact despre asta este vorba. Un elev carenu a fost preg\tit complet `ntr-un aseme-nea sens, aude exteriorul muzicii, dar nuaude, de o manier\ independent\, liniileintermediare. A trebuit s\ insist pentrucunoa[terea bazelor esen]iale. Adic\: aauzi, a privi, a asculta [i a vedea... fiindc\se poate asculta f\r\ s\ se aud\ nimic, sepoate vedea f\r\ s\ se priveasc\ nimic,se poate privi f\r\ s\ se vad\ nimic...“.

Printre interpre]ii care i-au marcat via-]a sau de a c\ror prietenie s-a bucurat –Busoni, Ysaye [i Raoul Pugno, Poulencetc. – s-a aflat [i Enescu. M\rturia Nadi-ei Boulanger `n convorbirile cu Mon-saingeon nu aduce neap\rat lucruri noi,nespuse, dar accentele s`nt esen]iale.„Pentru Enescu ãg\sirea echilibrului `n-tre muzicianul interpret [i compozitorþera o cruzime, fiindc\ urma frontal a-ceste dou\ activit\]i, de violonist [i com-pozitor. Or, el era adulat ca violonist [ifrustrat `n existen]a sa de compozitor.~n ad`ncul lui, nu ]inea dec`t la compo-zi]ie. Cred c\ nimeni nu s-a apropiatvreodat\ de Enescu f\r\ s\-l venereze,fiindc\ Enescu era un foarte mare per-sonaj, total dezinteresat. C`nd asistai laun concert `n care c`ntau Menuhin [iEnescu, `l aveai pe Enescu, orbit destr\lucirea lui Menuhin, [i pe Menuhin,preocupat `nainte de toate s\-l lase peEnescu s\ treac\ `naintea lui, demon-str`nd p`n\ [i pe scen\ venera]ia [i devo-]iunea lui. Era foarte emo]ionant. Enes-cu a fost o fiin]\ de o statur\ at`t de ma-re, de o semnifica]ie at`t de important\,`nc`t r\m`ne pentru noi to]i un exemplude generozitate, de cunoa[tere profund\a muzicii, `n intimitatea sufletului“. ~n-trebat\ ce va r\m`ne din opera lui, Na-dia Boulanger r\spundea: „Nu cred ca els\ fi exercitat `n calitate de compozitorinfluen]a pe care ar fi trebuit s\ o aib\.E un lucru nefericit, fiindc\ el a [tiut, ca[i Bartok, s\ vorbeasc\ un limbaj cevenea cu adev\rat din ]ara sa. Nu spunasta `n sensul popular al termenului, cimai profund: el a reu[it s\ exprime `nmuzica sa sufletul `nsu[i al poporuluis\u. Timpul va fi acela care va decide“.

Enescu era evocat `nc\ o dat\ de Ma-demoiselle atunci c`nd vorbea despre ca-lit\]ile unui muzician, `n mod particularde memorie: „George Enescu, cu memo-ria sa prodigioas\, a fost pentru mine u-na din acele enigme impenetrabile. Anide zile, dup\ o simpl\ [i unic\ audi]ie aunei lucr\ri, oric`t de vaste, el era capa-bil s\ v\ recite p\r]ile separate“.

Privi]i, dac\ ave]i ocazia, filmul peDVD al lui Bruno Monsaingeon, omagiunesf`r[it adus unei mari, infinit de marimuziciene a secolului XX*.

*Nadia Boulanger. Mademoiselle. A Film byBruno Monsaingeon. Medici Arts, 2007

Mozart

Asemenea multora dintre voi, amprofitat de zilele de vacan]\ pentru aciti [i a (re)vedea DVD-uri. Nici unulnu m-a impresionat mai mult dec`t celdedicat de muzicologul BrunoMonsaingeon Nadiei Boulanger,Mademoiselle. ~n fapt, pasaje filmatedin monologul ei nesf`r[it [i de o

inteligen]\ clar\ asemenea cristalului,ca a nimeni altuia dintre intelectualiilumii muzicale a secolului XX. La bazafilmului stau o serie de convorbirirealizate la sf`r[itul anilor '70 [ipublicate `n 1980 la Editura Van deVelde, dar r\mase pu]in cunoscutecriticilor.


„„BBeeffoorree II ddiiee II wwaanntt ttoo......““ ((hhttttpp::////bbeeffoorreeiiddiieeiiwwaannttttoo..oorrgg//)) eesstteeuunn pprrooiieecctt aarrttiissttiicc mmeenniitt ss\\ eexxpplloorreezzee ffeelluull `̀nn ccaarree ooaammeenniiii sseerraappoorrtteeaazz\\ llaa eeffeemmeerriittaatteeaa eexxiisstteenn]]eeii lloorr.. Ini]iatorii acestuia,Nicole Kenney [i K.S. Rives, `[i roag\ subiec]ii s\ precizeze ce[i-ar dori s\ fac\ `nainte de a muri, imortaliz`nd cu aparate Po-laroid momentul exprim\rii. Dorin]a este apoi con[tiincios no-tat\ pe fotografie, iar subiec]ilor li se cere adresa de e-mail. Fi-indc\ proiectul nu se opre[te `ntr-o galerie, ci se `ntinde pestetimp: `n c`]iva ani (cinci, zece, dou\zeci...), participan]ii vor ficontacta]i [i ruga]i s\ `mp\rt\[easc\ lumii povestea `mpliniriivisului avut.

Mai profund `n implica]ii dec`t pare la prima vedere, „Be-fore I die I want to...“ se sprijin\ pe trei premise: „decesul“ Po-laroidului, principiile psihologice [i dorin]a de a-i determinape oameni s\ reflecteze la ceea ce este cu adev\rat important`n via]a lor, prin intermediul unei `ntreb\ri extrem de directe:„Ce vrei s\ faci `nainte de a muri?“.

~n urm\ cu aproape un an, pe 8 februarie 2008, reprezen-tan]ii Polaroid anun]au `ntr-un interviu publicat `n „BostonGlobe“ `ncetarea fabric\rii aparatelor instant [i a filmului spe-cial, pe fondul preferin]ei din ce `n ce mai accentuate a clien]i-lor pentru camerele digitale. Cu alte cuvinte, Polaroidul murea.Aproape imediat, activi[tii au creat campanii online, precumSavePolaroid.com, `ncerc`nd s\ salveze ce mai era de salvat.

O `mbr\]i[are pentru Obama

Pentru Nicole Kenney, este vorba despre moartea cuiva drag,demult, `n copil\rie, [i despre Polaroidul fabricat `n anii ’70,mo[tenit de la bunici. Pentru K.S. Rives, despre povestea unuiom care `nva]\ s\ tr\iasc\ abia c`nd afl\ c\ va muri cur`nd, din-tr-un film de Akira Kurosawa. ~mpreun\, au decis s\ explo-reze tema dispari]iei cu ajutorul muribundului Polaroid.

A[adar, ce vor oamenii s\ fac\ `nainte de a muri? S\-[i g\-seasc\ marea iubire, s\ c\l\toreasc\ prin lume, s\ fac\ scufun-d\ri sau para[utism, s\ scrie romane, s\ procreeze, s\ se `mbog\-]easc\, s\ c\l\reasc\ stru]i sau elefan]i, s\ `nve]e limbi str\ine, s\m\n`nce `nghe]at\, s\ salveze planeta, s\-l descopere pe Dum-nezeu, s\ fie mai buni sau mai `n]elep]i, s\-l `mbr\]i[eze pe Bar-rack Obama, s\-[i `nt`lneasc\ idolii sau s\ m\n`nce p\ianjeni.

Idealuri `nalte [i scopuri m\runte, adunate laolalt\, `ntr-ogalerie cu sute de chipuri. Pe de o parte studiu cultural, pe dealta o `ncurajare de a privi sincer `n ad`ncul sufletului [i de adiscerne ce este cu adev\rat important. Un amestec de emo]ii,vise, `ncredere oarb\ sau speran]e vagi, curaj [i spaime. „Pro-babil asta `[i dore[te Polaroidul s\ fac\ `nainte de a muri: art\“,sugereaz\ K.S. Rives.


15 «

fast-foodPREMISE

Diana Soare: „«Before I die I want to...» se sprijin\ pe treipremise: «decesul» Polaroidului, principiile psihologice [idorin]a de a-i determina pe oameni s\ reflecteze la ceea ce estecu adev\rat important `n via]a lor“.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBI

Proiectul ini]iat de cele dou\ artiste `[i propune s\-i deter-mine pe oameni s\-[i concentreze energia pentru a-[i `n-deplini visele – acum, f\r\ s\ a[tepte un viitor incert, c`nd s-arputea s\ fie prea t`rziu. Iar promisiunea f\cut\ lor `n[i[i ([i fo-tografului) ar putea `nsemna, pentru mul]i, tocmai impulsulnecesar.

Prin urmare, ad\uga]i planurilor pentru 2009 [i ceva cetrebuie f\cut `nainte de a muri. S-ar putea s\ fie mai impor-tant dec`t m\rirea de salariu a[teptat\...

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

Colegiul editorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici (senior editor)

Redactor-[[ef: George Onofrei

Redactor-[[ef adjunct: Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie: Florin Iorga

Rubrici permanente:Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), EmilBrumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu. Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.

Arte vizuale: Matei Bejenaru, Marius Babias.Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.

Edi]ia de Ia[i: Diana Soare

Edi]ia Na]ional\: Elena Vl\d\reanu, R. Chiru]\,Veronica D. Niculescu.

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]iiRodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa:[email protected].

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Mi se `nt`mpl\ ades s\ nu pot ple-ca din cas\ la ora dorit\ din cauz\c\ nevast\-mmea vrea s-oo vad\ peNetty Sandu cu horoscopu’ \lamincinos [i repetitiv. Are o pasiune[i o dorin]\ arz\toare de a crede`n balivernele femeii, mai ales dac\s`nt de bine cu dragostea [i cubanii. C\, dac\ zice ceva de r\u, o[i aud: „Eeeei, las\, drag\, lescoate din burt\“.

~n sperant\ c\ voi reu[i s\ oconving c\ toate horoscoapele s`nt f\c\turi scrise de oameni maimult sau mai putin inspira]i, dindorin]a disperat\ de a face ratingcu orice pre] a unor televiziuni sauziare cu moralitate `ndoielnic\,precum acesta, m\ voi prevala derubric\ pentru a restabili pacea `nfamilie.

A[a c\ m\ pun cu curul la gard,m\ uit la stele, a[tept pu]in s\ m\p\trund\ informa]ia cosmic\ [i zica[a...

Berbec: s-ar putea s\ apar\ dis-cu]ii contradictorii cu unii vecini.Dac\, spre exemplu, iubitul t\ueste Leo de la [ase, te rog s\-i spuis\-[i mute naibii hoitu’ de Oltcitde pe locul meu, c\-i sparg toatefarurile, asta dac\ olsiturile or fidotate cu asemenea minuni. ~nrest, toate vechi.

Taur: sub nici o form\ nu `ncer-ca s\ respiri sub ap\. Nu c\ arcomplota astrele, c\ oricum ledoare-n zbang\, dar lucrul acestacere antrenament. Sfatul nostru es\ bagi capul `n acvariu, c`te 3min. zilnic, ca s\ te obi[nuie[ti. Num`nca pe[tii, c\ [i ele este vii.

Leu: rupe barierele t\cerii [i spu-ne-i partenerului tot ce te fr\m`n-t\. „M\i, Grigore, [tii, am spartbibeloul mare de la m\-ta. {i, [tii,i l-am spart chiar ei, de cap. Da’nu te speria, nu are nimic grav, `llipim cu gum\. Cu m\-ta e maicomplicat...“

Fecioar\: vei g\si o bilu]\. Mic\[i kaki. O vei culege [i o vei purtatot timpul cu tine, ferm convins c\`]i poart\ noroc. Iar dac\ nu c`[tigila loto, caut\-m\ c`nd s`nt r\cit,s\-]i fac una mai mare.

Capricorn: sim]i nevoia s\ `m-par]i secretele cu cineva. Te m\n`n-c\ limba tare, nu? {i, m\ rog, cea[a mari secrete ai tu de `mp\r]it?C\ `]i place de Gicu? Dar oare cele182 kile de bale pe care le la[ic`nd trece b\iatul nu ne zic nimic?Tu chiar ne crezi pro[ti, a[a-i?

V\rs\tor: te sf\tuim s\ ai grij\de s\n\tate, mai ales `n aceast\perioad\ friguroas\. Dac\ vrei s\ie[i `n mini [i cu decolteu, `ncearc\pe deasupra o [ub\ s\n\toas\ decioban, cu miros de fl\c\u emotiv.Sper s\ mearg\ culorile.

Pe[ti: jovialitatea [i vigoarea decare dai dovad\ `]i influen]eaz\benefic toate ac]iunile [i `]i fa-vorizeaz\ comunicarea cu cei dinjur. „S\ru m`na, tanti Lica! Ce maiface so]ul? A, da? C`nd? Da’ ce-aavut? {i matale e[ti singur\ `n cas\cu toate bijuteriile? La ce aparta-ment spuneai c\ stai?“

Zodiile s\rite din lips\ de spa]iuvor avea satisfac]ii la serviciu, sexduminic\ [i bani de doctor.

De ce credem `nhoroscoape?

Cum `]i petreci ultima zi a unui an?~nlocuie[ti calendarul, bei [ampanie, prive[tiartificiile, faci bilan]uri [i planuri. Promi]i s\nu mai fumezi, s\ stai mai mult timp cufamilia, s\ te enervezi mai rar [i s\ te bucurimai des... Urm\toarele 365 de zile parsimplu de organizat. Via]a o fi tot a[a?


Before I die I want to...

DISPLAY

Diana SOARE

Luiza Vasiliu: „Cozerii `n lila e o carte elegant\, cu farmecdiscret (nu al burgheziei, ci al cuv`ntului complice [i bine spus),care-arat\ a album de art\, fiind, de fapt, un album desporov\ieli deloc minore“.

O CARTEELEGANT|

» 16

fast-food


EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

CozeriiAnul nou se ia cu z\h\relul, ca s\fie `mbunat `nc\ de la primele ore.Ori i se serve[te pe tav\ Concertulde la Viena (dirijat pe 1 ianuarie2009 de argentinianul Daniel Ba-remboim – antologic momentul `ncare membrii orchestrei `[i iau t\l-p\[i]a unul c`te unul, `n timp ceBaremboim mimeaz\ disperarea),ori i se organizeaz\ o cozerie. Unatihnit\, cu prieteni buni, cafele [iculori. Cozerii `n lila se cheam\cartea care `mbuneaz\ anul nou alEn]iclopediei [i e ap\rut\ la finalullui 2008, la Editura Eis Art din Ia[i(sub mecenatul lui Emil Stratan). E-ocarte elegant\, cu farmec discret(nu al burgheziei, ci al cuv`ntuluicomplice [i bine spus), care-arat\ aalbum de art\, fiind, de fapt, un al-bum de sporov\ieli deloc minore.~mpart acela[i dialog Iolanda Mala-men [i {erban Foar]\, doi finicauseuri pe care-i citim ca [i cumam sta cu ei la mas\ [i-am sorbi ad-mirativ din cea[c\. ~n timp ce nois`ntem ocupa]i cu ghicitul `n cafea(pata aia de za] arat\ parc\ a cav-aler care vine de la drum lung),doamna [i domnul de care-am po-menit vorbesc despre literatur\, de-spre la chair triste pen’c’a citit toa-te c\r]ile, despre copil\ria la Turnu-Severin [i strada Decebal (pe ViaBurillianu, pe generalul CarolSchmitt [i pe dom’ Vasile covrigarula[ fi vrut s\-i cunosc [i eu!), desprecum a `nv\]at Borges germana laGeneva, despre prietenie sau scrisul„pe dedesubt“. Cozerii `n lila e osuperb\ carte „conversa]ional\“,Iolanda Malamen [tiind s\ `ntre]in\ritmul suav al confesiunii. {erbanFoar]\ ni se dezv\luie, cu teama sa„de a deveni ininteligibil“ peste anisau cu amici]iile sale literare (unepisod memorabil cu Mazilescu laVar[ovia), cu fran]uzismele „f\r\criterii“ sau culorile `n care ar pictamelancolia ori emo]ia. ~n orice caz,Cozeriile `n lila trebuie neap\ratcitite, [i asta c`t mai repede, ca s\fi]i siguri c\ nu rata]i o fraz\ ca:„ar fi de-a dreptul de prost gust,dac\ nu chiar o indecen]\, dinparte-ne, sau un p\cat, s\ nu vreis\ faci ]\nd\ri ma[in\ria asta, s\ nu`ncerci s\ te disloci, s\-]i scapi dinmìni [i s\ te spargi (...): s\ tesminte[ti, s\ te `mbe]i, s\ faci amorsau s\ adormi, s\ dormi ([i, poate,s\ visezi); pe scurt, s\ cau]i a te de-regla“.

~nainte de s\rb\tori, c`ndam intrat pe holul Casei deCultur\ „Mihai Ursachi“din Copou, am asistat lascena urm\toare: un gar-dian public [i un poli]ai„arestaser\“ doi pu[ti dinparc. Pe chipurile acestoradin urm\ – care `n alteocazii puteai b\nui cumstr\luceau de duhul obr\z-niciei [i al neast`mp\rului –se putea citi o adev\rat\groaz\. Boceau cu lacrimiamare de crocodil care toc-mai `[i terminase de halitprada. Nu puteam `n]elegenici m\car o vorb\ dinceea ce spun, `ns\ eralimpede c\ se c\iau, c\

cereau `ndurare, c\promiteau de-acum `nainteo cumin]enie ve[nic\. Depe fe]ele poli]aiului [igardianului public am cititc\ nu se `nt`mplase nimicgrav. Oamenii z`mbeau peascuns, era clar c\ nu vordec`t s\-i sperie pe cei doipu[ti care se comportau ca[i cum urma s\ fie du[i di-rect `n temni]\, ca s\ fiepreg\ti]i pentru scaunulelectric. Am r\mas la in-trare [i mi-am aprins o]igar\. Nu m-am pututab]ine s\ nu trag cu ochiul[i cu urechea.

Tensiunea tot cre[tea, „vi-novatul“ principal se ]inea

totu[i tare la „interogatoriu“,p`n\ c`nd poli]aiul i-a spuscu subiect [i predicat c\-iface dosar penal [i c\-ltrimite la `nchisoare. Atunci„vinovatul“ s-a oprit bruscdin pl`ns, s-a [ters la ochi [ia m\rturisit:

– Da’ nu eu am aduspocnitorile, ci Gogoloi!

Apoi a ar\tat cu m`naspre adev\ratul vinovat, ca-re st\tea `ncremenit, cuspatele, pe o banc\ dinparc, crez`nd probabil c\sc\pase. C`nd l-a chematpoli]aiul, Gogoloi s-a ar\tatmut de uimire, a venit ca [icum era un cet\]ean onora-bil care se plimba `nt`m-pl\tor prin parc:

– S\ mori tu c\ eu amadus pocnitorile?!

– S\ mor io, i-a zis amicul, senin.

Apoi s-a pus [i Gogoloipe bocit.

Mi-am adus aminte c\de-o tr\dare asem\n\toaream avut parte [i eu, printr-acincea. Aveam un profesorzbir, te lipea de perete cu-osingur\ palm\, [i m-amtrezit eu s\ iau atitudine, s\fiu eroul tuturor oropsi]ilordin clas\. {i-ntr-o zi din aiaobi[nuit\ `n care n-ai ce fa-ce sau te m\n`nc\-n cur,m-ai bine zis, i-am a[ezatprofesorului, `n pauz\, opiunez\ pe scaun. Sincer,n-aveam de g`nd s-o lasacolo, dar c`nd am v\zutc`t de apreciat [i de `ncura-

jat s`nt de colegi pentrugestul meu de frond\, amtot am`nat momentul `n ca-re s\ iau piuneza de-acolo.{i-a intrat deodat\ „toar[u“profesor. Dup\ ce a trecutde banca mea, unul dintrecolegii care m\ `ncurajaser\cel mai mult m-a b\tut peum\r [i mi-a [optit scurt:

– S\ [tii c\ eu te spun.De-aia zic: dac\ exist\

vreo tr\dare c`t de c`t ac-ceptabil\, ba chiar una cufarmecul ei aparte, e ceacare are loc `ntre amicii dincopil\rie. Cel pu]in pe mi-ne unul aceasta nu poatedec`t s\ m\ amuze.

Despre tr\dare

L-am v\zut la HBO, `npremier\, `n prima zi alui 2009. ~l ratasem laFestivalul B-EST. {tiamc\ i-a suflat lui 432Premiul IndependentSpirit pentru Cel maibun film str\in [i, deasemenea, c\ luaseOscarul pentru Cea maibun\ melodie original\.{i totu[i `mi spuneam,film muzical, bleah,parc\ v\d...

NNuu mm-aamm uurrnniitt ddee ppee tteelleeccoommaanndd\\!! ~n-cepea bine, un film ieftin care nu f\ceaparad\ din asta, personajele erau oameninormali. Filmat din m`n\, pe str\ziledin Dublin, `n cine-verite. P\rea tot maimult un fel de „Scurt\ `nt`lnire“ multicul-tural\ de secol al XXI-lea. Un film at`t defiresc ̀ nc`t eroii nu trebuiau s\ fie frumo[isau s\ fac\ vreun efort s\ fie dr\gu]i. S\z`mbeasc\ numai c`nd le vine; s\ nu `n-cerce cu orice chip s\ lege prietenii noi.Eroii s`nt Guy [i Girl. Nu au nume. Ele irlandez [i c`nt\ seara pe strad\, lachitar\, iar ziua `[i ajut\ tat\l `n atelie-rul de reparat aspiratoare. Ea e cehoaic\,a venit cu copilul [i mama `n Dublin [iare mai multe slujbe, printre altele vin-de trandafiri `n strad\. {i are un aspiratorstricat.

Ea `l acosteaz\ pe strad\, el nu arechef de vorb\. Ea insist\. Dac\ ì vei c`n-ta a[a frumos [i fetei pe care o iube[ti,o s\ se `ntoarc\ la tine. Noroc cu aspi-ratorul stricat, pe care fata `l t`rìe a do-ua zi de furtun, ca pe un cìne bolnav.

Pe urm\ lucrurile vin dintr-una `ntr-alta. Fata spune c\ [i ea c`nt\, dar c\ n-are pian, `ns\ exerseaz\ zilnic `ntr-unmagazin de instrumente muzicale. Ceidoi merg acolo (cu aspiratorul t`rìt `nurma fustelor lungi ale fetei). ~n maga-zin el ì spune c\ a compus un c`ntec,Falling Slowly. O `nva]\ acordurile, ìd\ versurile. ~ncep. E momentul c`ndde fapt se leag\ maioneza, iar noi ne d\mseama c\ aceast\ poveste de dragoste nuputea avea loc pe uscat, `n afara muzicii.C\ e ca un c`ntec la care vocile trebuie s\se potriveasc\ firesc [i din prima, f\r\cazne [i zeci de ore de repeti]ii. (www.you-tube.com/watch?v=CoSL_qayMCc)

Dar filmul nu e un love story a[a cumam fost dresa]i s\ primim ([i cum, tot prindresaj, probabil c\ a[tept\m s\ tr\im). B\-iatul iube[te o fat\ care, dup\ ce l-a `n[e-lat, s-a mutat la Londra. So]ul cehoaiceie `n Cehia, rela]ia nu merge nemaipome-nit. ~ntreg filmul s`ntem martorii uneiiubiri care se na[te, dar care nu e numit\niciodat\. Asta nu `nseamn\ c\ nu exis-

t\. Iar timpul nu are importan]\, c\ci fil-mul ]ine c`teva zile, suficient ca cei dois\ se viziteze o dat\, s\ fac\ o plimbarecu motocicleta (marca pe care a folosit-o [i Marlon Brando `n The Wild One!) [i,mai ales, s\ g\seasc\ ni[te muzican]i `nstrad\ [i, `n aceast\ formul\ improvi-zat\, s\ `nregistreze un demo. Pe urm\,b\iatul ì cump\r\ fetei pianul [i pleac\la Londra, la cealalt\ fat\, sper`nd `n re-luarea rela]iei [i `ntr-o carier\ muzical\.~n acela[i timp, cehul sose[te la Dublinpentru a `ncerca s\ lege maioneza c\s-niciei obosite.

Te face s\ te g`nde[ti laLost in Translation

Vroiam happy end? Dar acesta nu e unhappy end? Nu termin\ am`ndoi eroii fil-mul cu z`mbetul pe buze? Au fost cu-min]i [i au f\cut ce trebuie, `n condi]i-ile date. Nimeni nu spune ce s-a `nt`m-plat luna urm\toare cu personajele. (Amaflat c\ protagonista, Marketa Irglova, a

avut sau mai are o rela]ie cu protago-nistul, Glen Hansard, [i c\ s-ar fi mutatde la Praga la Dublin.) Ce conteaz\? Fil-mul `ns\ nu te face s\ vrei s\ [tii maimult dec`t ]i se spune. Pentru c\ nimic nue mai frumos dec`t aceste mari pove[ticu litere mici care-]i schimb\ via]a. (De[i,ca s\ nu mint, tot timpul te g`nde[ti c\cei doi par at`t de potrivi]i `mpreun\...P\i tocmai asta e!)

Once te mai face s\ te g`nde[ti [i laLost in Translation pentru c\ e la fel demuzical ca filmul Sofiei Coppola `n in-tersti]iile lui, iar personajele at`t de u-mane `n lucrurile banale pe care le facsub ochii no[tri. {i `n Lost in Transla-tion era vorba de o scurt\ `nt`lnire careì schimb\ pe protagoni[ti, de[i ì las\`n coordonatele vie]ii lor de p`n\ a-tunci. E drept, dragostea e cel mai bunvehicul, iar schimb\rile de soart\ f\cu-te astfel – cu duhul bl`nde]ii – s`nt [imai frumoase, [i mai u[or de asimilat.Totul e s\ nu ceri de la ele mai multdec`t trebuie.

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

FILM

Iulia BLAGAMai bine odat\ dec`tniciodat\ – „Once“

Once, 2006. Regia [i scenariul: John Carney. Cu: Glen Hansard, Marketa Irglova, Hugh Walsh, Gerard Hendrick, Alastair Foley

Date post:	25-Apr-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

!211 sdc 01 is - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/211_Iasi.pdfRadu Pavel...

Documents