Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

Academia Română: e nevoie de un grup de lucru care să analizeze orice

modificare adusă la salariul minim

ASE București redeschide centrul de la Deva

ASE: Cazare cu 10 lei/noapte pentru admitere

Profesorii, elevii și părinții acestora achită anual factura lipsei de expertiză

academică în științele educației din România. Dar câți înțeleg asta?

21 IUNIE 2017

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Academia Română: e nevoie de un grup de lucru care să analizeze orice modificare

adusă la salariul minim

Majorarea salariului minim trebuie făcută după consultarea unui grup de specialişti în piaţa

muncii din care să facă parte membri ai mediului academic, ai instituţiilor specializate, dar şi din

cadrul Institutului Naţional de Statistică (INS) şi Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală

(ANAF), a declarat, luni, Valentina Vasile, cercetător ştiinţific în cadrul Academiei Române.

Ea a participat la o conferinţă organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, în

cadrul căreia a fost lansat un studiu privind definirea unui mecanism de stabilire a salariului minim

în România, studiu realizat de experţi din Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul

Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS), Academia Română, Academia de Studii Economice şi

Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, scrie Agerpres.

în România sunt 1,3 milioane de angajaţi plătiţi

cu salariul minim

Potrivit managerului de proiect, Mădălina

Popescu, cercetător ştiinţific în cadrul INCSMPS,

există în România 1,3 milioane de angajaţi plătiţi cu

salariul minim, adică aproape un sfert din total.

Studiul a plecat de la analiza practicilor din alte

ţări europene privind un mecanism de stabilire a

salariului minim, care au fost apoi aplicate la

particularităţile româneşti.

La rândul său, Valentina Vasile, cercetător ştiinţific în cadrul Academiei Române, a arătat că

este necesară constituirea unui grup de experţi independenţi, numiţi de către Parlament, care să

analizeze orice modificare a salariului minim.

"Aceşti experţi trebuie să realizeze o analiză ex-ante şi ex-post care să fundamenteze riguros

propunerea guvernamentală privind salariul minim. Din acest grup ar trebui să facă parte cercetători

din mediul universitar, din institutele specializate, dar şi din instituţiile abilitate să furnizeze

informaţii oficiale, respectiv INS şi ANAF. Aceşti experţi trebuie să se ocupe cu aplicarea

mecanismului şi cu ajustarea lui. Ei pot fi numiţi de Parlament, recomandaţi de Ministerul Muncii,

dar trebuie să fie cunoscuţi şi recunoscuţi ca experţi de către partenerii sociali", a afirmat Vasile.

Ea a arătat că, mai departe, după întâlnirea experţilor, Guvernul şi partenerii sociali negociază

pe marginea datelor puse la dispoziţie de acest grup de experţi. Tot acest grup ar trebui să revadă

periodic mecanismul de stabilire a salariului minim şi să realizeze studii privind revizuirea

mecanismului.

În ceea ce priveşte criteriile de stabilire a salariului minim, Daniel Pele, conferenţiar universitar

în cadrul ASE, a enumerat criterii sociale, precum nivelul general al salariilor şi standardele de

viaţă, dar şi criterii economice, precum nivelul general al preţurilor, productivitate, PIB per capita,

competitivitate, activitatea economică, a întreprinderilor şi altele, pentru a creiona un nivel optim al

salariului mediu.

SURSA: ADEVĂRUL - http://adevarul.ro/news/societate/academia-romana-e-nevoie-grup-

lucru-analizeze-modificare-adusa-salariul-minim-1_5947ef375ab6550cb84b5644/index.html

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

ASE București redeschide centrul de la Deva

Management, contabilitate și informatică de gestiune – acestea sunt specializările care vor funcționa la

Deva în cadrul centrului de învățământ la distanță deschis de Academia de Științe Economice din București.

SURSA: ZIARE LIVE.RO - http://www.ziarelive.ro/stiri/ase-bucuresti-redeschide-centrul-de-la-

deva.html

ASE: CAZARE CU 10 LEI/NOAPTE PENTRU ADMITERE

SURSA: DIGI 24 - http://www.digi24.ro/video/emisiuni/jurnal-economic/jurnal-economic-20-iunie-22-

00-746631

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Profesorii, elevii și părinții acestora achită anual factura lipsei de expertiză academică

în științele educației din România. Dar câți înțeleg asta?

Anual asistăm în România la același spectacole grotești de la sfârșit de an școlar pe care mulți le

consideră extrem de normale (și de ce nu ar fi normal pentru că așa a fost dintotdeauna, nu-i așa?): Evaluarea

națională și Examenul de bacalaureat. O armată de profesori sunt mobilizați INUTIL în comisii de

supraveghere, apoi de corectare și apoi de rezolvarea contestațiilor, tone întregi de hârtie sunt consumate

INUTIL și plimbate INUTIL de la o școală la alta pentru corectare, în timp ce o armată de elevi și părinții

acestora nu dorm nopți în șir INUTIL de frica consecințelor negative ale unui eșec, și își exprimă

nemulțumirea INUTIL legată de ambiguitățile subiectelor și baremelor de corectare. Dar câți înțeleg lipsa de

necesitate a acestui scenariu? Câți înțeleg că arată cu degetul INUTIL către Centrul Național de Evaluare și

Examinare, când de fapt problema de fond o reprezintă lipsa de expertiză academică în științele educației la

nivel național?

Deși poate părea neverosimil pentru mulți care au trăit o viață în țări care au specialiști în științele

educației, evaluarea elevilor din România este neschimbată de zeci de ani (a, scuzați, avem camere de filmat

de câțiva ani). Asta în contextul în care științele educației au avansat de multe decenii la nivelul în care elevii

pot fi evaluați prin teste standardizate. Dar câți înțeleg avantajele testelor standardizate? Iată câteva:

1. Au o marjă de eroare definită în prealabil (și la parametri decenți). Adică, nu întâlnești situații în care

diferențele între doi evaluatori sunt de peste 1 punct (adică de peste 10%!!!!). Cu alte cuvinte, adio

comisii de contestații.

2. Au multe forme paralele, echivalente ca dificultate. Adică, dacă simți că nu te-ai mobilizat suficient la

examen (și poți da mai mult), sau poate ai avut o indispoziție (durere de măsea subită), sau poate ai ajus

la BAC cu 2 ore întârziere pentru că a fost un accident pe stradă, e OK. Poți fi evaluat cu o formă

paralelă a lui săptămâna/luna viitoare.

3. Acoperă o plajă largă de competențe și facilitează distribuța normală a datelor. Cu cât există mai mulți

itemi cu grade variate de dificultate, cu atât performanțele elevilor pot fi evaluate mai nuanțat/mai

corect.

4. Diminuează efectele negative ale erorii umane în evaluare. Rezultatele evaluării unei lucrări scrise (sau a

unui examen oral) depinde de mulți factori, cum ar fi cei de natură emoțională (în special în științele

socio-umane) sau atențională (la toate materiile). De exemplu, evaluarea unui răspuns poate varia dacă

evaluatorul o face odihnit, sătul și/sau bine dispus (să presupunem că acest moment se întâmplă

dimineața la prima oră) sau dacă evaluarea are loc după 8 ore de muncă, după ce toată ziua evaluatorul a

mestecat doar un covrig cu sare și a băut un pahar de apă minerală (pentru că atât și-a putut permite să-și

cumpere din banii primiti pentru efortul său).

5. Economisește timpul. De exemplu, corectarea răspunsurilor studenților mei (aproximativ 100) la un

examen cu 40 de întrebări variază între 2 și 3 minute. Pentru că folosesc teste standardizate care au itemi

cu răspunsuri multiple și le evaluez cu Scantron. Această opțiune tehnologică de evaluare există în SUA

din 1972! Însă e mai rar folosită, pentru că acum există app-uri care fac același lucru (unii profesori

preferă să își folosească telefonul pentru a nu se deplasa din birou).

6. Este comprehensiv și are itemi care evaluează aceeași competență, din mai multe perspective. Să zicem

că nu l-ai citit pe Rebreanu, dar poate știi să răspunzi mai bine la întrebări care vizează competențe

similare din Sadoveanu. Nu trebuie să tremuri că viitorul tău depinde de norocul subiectului întrebării

dintr-o carte preferată.

7. Sunt limitate în timp. Asta înseamnă că spui adio necesității camerelor de supraveghere. Nu ai cum să

copiezi, pentru că întrebările sunt în așa fel formulate încât fiecare secundă pierdută trece în defavoarea

ta, și nu ai timp decât să citești întrebarea și să alegi răspunsul pe care îl consideri potrivit (nimeni nu are

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

timp să-ți șoptească sau consultarea unei fițuici nu face decât să-ți limiteze șansele unui răspuns corect la

umătoarele 50 de întrebări).

8. Pot fi computerizate. Adică adio hârtii plimbate de la o școală la alta, ștampile și procese verbale.

Acest scenariu poate părea utopic pentru unii, însă reprezintă realitate pentru mulți elevi care au avut

norocul să se nască într-o țară care are specialiști în științele educației (mai precis în evaluare educațională).

De exemplu, un elev de liceu din SUA poate să dea SAT-ul de mai multe ori, până obține scorul pe care îl

consideră cel mai reprezentativ – și are alegerea să raporteze acest scor universității la care aplică.

Dar unde găsim specialiștii în științele educației? Dacă ne uităm peste gard la țările mai avansate decât

România în acest domeniu observăm că aceștia sunt (sau sunt formați) în mediul universitar, în cadrul

departamentelor de (surpriză??) științele educației. Aceștia sunt (sau au fost formați de) profesori cu o largă

expertiză în evaluare educațională, a căror contribuție a fost evaluată cu rigurozitate anonim și publicată în

jurnale de prestigiu (de exemplu jurnale de top indexate în Web of Science) sau sub formă de cărți la edituri

de prestigiu, sau măcar acceptată spre prezentare la conferințe internaționale de prestigiu în acest domeniu

(AEA, AERA, EARLI – diviziile specializate pe măsurători și evaluare educațională). O analiză a bazei de

date Web of Science și a broșurilor recente ale conferințelor anuale de mai sus ne arată că nu există NICI UN

ARTICOL, NICI O CARTE si NICI O PREZENTARE la o conferință a căror autori să fie cadre didactice

din cadrul catedrelor de științele educației ale universităților din România pe domeniul măsurătorilor în

educație. NIMIC. Asta în contextul în care, pentru a fi considerat specialist în mediul academic, se presupune

că publici și prezinți lucrări frecvent în domeniul tău. Faptul că în mod tradițional în România nu a existat

niciodată măcar o voce care să se facă auzită (și recunoscută pe plan internațional) pe ștințele educației (așa

cum din fericire există în multe alte domenii academice în România), nu înseamnă că e acest lucru este

firesc. La fel cum este nefiresc validarea ca specialiști în științele educației din România a unor persoane care

nu au trecut cu succes în mod consecvent prin procese riguroase de ”blinded peer-review” și a căror

contribuție științifică nu a fost validată de experți internaționali în domeniu. E ca și cum te-ai da drept expert

în IT la stână folosind un limbaj pretențios și unde probabil (dacă ai noroc) cei de acolo nu au pus mâna pe

un laptop. Dar, expertiza ta este validată la sediul Google?

Informațiile legate de sub-performanța cronică din mediul academic din România pe domeniul științelor

educației (și în special a măsurătorilor în educație) sunt publice și indicatorii sunt dramatici (poate voi reveni

cu altă ocazie cu detalii concrete pentru cei care au dificultăți să le acceseze). Doar că nu există în spațiul

public voci care să-și pună problema aceasta. Acest lucru mă face să cred că lipsa experților în științele

educaționale din România reprezintă doar o parte infimă din problema descrisă mai sus. Provocarea cea mai

mare este: Câți înțeleg asta? Așa cum dacă vrei să scapi de dependența de alcool primul pas este să

identifici problema și să recunoști că ești alcoolic, tot așa primul pas pentru a scăpa de incompetență în

domeniul științelor educației este identificarea limitelor și construirea unui plan realist și eficient de

dezvoltare pentru depășirea acestora. Astfel, calitatea evaluării calității educației din România nu depinde

atât de mult de partidul care se află la conducere (indiferent de guvern, dacă nu ai specialiști, nu ai cum să

faci performanță), ci de bucătăria internă a fiecărui departament de științe ale educației din cadrul fiecărei

universități din România. Departamente care sunt (sau ar trebui să fie) direct responsabile de pregătirea

specialiștilor în evaluare din învățământ (inclusiv a personalului angajat la Centrul Național de Evaluare si

Examinare). Evident că nu mulți vor avea puterea să accepte această realitate și vor prefera să caute scuze, să

construiască realități alternative și/sau să reacționeze defensiv, atacând pe oricine îndrăznește să afirme acest

lucru. Dar realitatea obiectivă este acolo, pentru cei lucizi, și așteaptă să fie evaluată corespunzător.

Până se înțelege asta, anual vor fi profesori, elevi și părinți care vor fi ținuți ocupați și stresați inutil în

perioada BAC-ului și a Evaluării Naționale; care vor fi aduși anual să împingă cu mâna un bolovan (riscând

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

să-și distrugă inutil sănătatea) într-o eră în care există utilaje care ar putea face cu ușurință această sarcină

apăsând câteva butoane.

SURSA: CONTRIBUTORS.RO - http://www.contributors.ro/editorial/profesorii-elevii-

%C8%99i-parin%C8%9Bii-acestora-achita-anual-factura-lipsei-de-expertiza-academica-in-

%C8%99tiin%C8%9Bele-educa%C8%9Biei-din-romania-dar-ca%C8%9Bi-in%C8%9Beleg-asta/

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).