APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare NeamţSERIE NOUĂ, ANUL XVII, NR. 183http://apostolul.slineamt.ro d

ecembrie

2015

Din nou desprebucuria colindelor

trăvechile noastre datini şi tradiţiicreştineşti consacrate Sărbătorii Naş-terii Lui Iisus sau întâmpinării AnuluiNou aparţin culturii orale şi sunt pre-zentate elogios în studiile despre lite-ratura noastră veche. DimitrieCantemir este unul dintre primii noştri

cărturari iluştri care, în lucrarea sa Hroniculvechimii româno-moldo-vlahilor, vorbeştedespre frumuseţea şi rostul înalt al colindelorstrămoşeşti, iar în alte scrieri vechi găsimaceleaşi bune aprecieri, cu privire la interpre-tarea ceremonioasă a colindelor cu acompa-niament muzical, când colindătorii mergeauînsoţiţi de lăutari, pe la casele gospodarilor,pentru a le vesti Ajunul Crăciunului sau alAnului Nou.

În spiritul datinilor strămoşeşti, şi la noi,în judeţul Neamţ şi în municipiul Piatra-Neamţ, există tradiţia organizării în preajma

CONTRIBUŢIA ÎNVĂŢĂTORILOR DIN JUDEŢUL NEAMŢ LA REALIZAREA MARII UNIRIândva şi autorul acestui articol a fostcopil. Şi copil fiind, se juca împreună cualţii de seama lui în jurul unui monumentdin oraşul Buhuşi. După ce doamna învă-ţătoare Parascanu l-a învăţat literele alfa-betului, el a citit pe soclul monumen tuluinumele învăţătorului Constantin Fedeleş.

Mai târziu, învăţătorul Pădure i-a explicat la olecţie de Istorie cum a murit eroul al cărui numeera dăltuit pe soclul monumentului. Se pare cănimic nu este întâmplător, mai ales că autorul ar-ticolului s-a născut şi a copilărit pe strada „Plu-tonier Şanta”, un alt erou buhuşean din Primul

Război Mondial. Ar fi şi aceasta o explicaţie apasiunii pentru Istorie şi Învăţământ datorită că-rora s-a închegat o cercetare despre „Contribuţiaînvăţătorilor din judeţul Neamţ la realizareaMarii Uniri”.

Făurirea statului naţional unitar român şiapoi întregirea acestuia prin înfăptuirea MariiUniri de la 1918 au constituit un ideal pentru careromânii şi-au închinat visele şi munca, au luptatşi chiar şi-au dat viaţa atunci când a fost nevoiede acest sacrificiu suprem. Cauza naţională a fosto cauză generală, toate clasele şi categoriile so-ciale din întreaga ţară aducându-şi contribuţia la

realizarea ei. Printre locuitorii judeţului Neamţcare au luptat pentru înfăptuirea Marii Uniri s-auaflat şi cadrele didactice din învăţământul primar.Această luptă s-a dus şi pe front, dar şi acasă, fă-cându-se eforturi foarte mari pentru ca elevii săcontinue să înveţe carte. Participarea învăţători-lor din judeţul Neamţ la Războiul ReîntregiriiNeamului reprezintă nu doar o contribuţie impor-tantă la înfăptuirea Marii Uniri ci, înainte detoate, cea mai frumoasă şi emoţionantă lecţie deistorie predată elevilor şi urmaşilor lor.

C

S

Prof. dr. Mihai ȘURUBARU(continuare în pag. 3)

Coralia-Letiția BUNGHEZ(continuare în pag. 2)

Cu prilejul Sărbătorilor de Iarnă,transmitem, în numele Sindicatului Învăţământşi al Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Neamţ, tuturor cititorilor noştri, tuturor truditorilor pe ogorul Şcolii, urările noastre de pace, linişte şi prosperitate.Ne dorim, şi vă dorim, multă sănătate, îndeplinirea gândurilor bune şi a tuturor aşteptărilor.Crăciun fericitşi un An Nou binecuvântat!La Mulţi Ani!

Redacţia APOSTOLUL

Timpul care pleacă,timpul care vine...

nul 2015 va trece în curând în amintire.A fost un an cu de toate: negocieri înde-lungate pentru ceva creşteri salariale,concurs cu rezultate slabe pentru ocupa-rea funcţiilor din inspectoratele şcolarejudeţene şi casele corpului didactic, în-cercări timide pentru debirocratizarea în-

văţământului, parlamentări sterile despre unviitor al învăţământului românesc, neconcreti-zate decât prin câteva acţiuni firave şi insufi-ciente pentru a începe o dezvoltare realistă şidurabilă a sistemului educaţional.

Au continuat demersurile în justiţie pentrurecunoaşterea unor drepturi ale celor care lu-crează în învăţământ şi începem să ne obişnuimcu ideea că în România multe drepturi legaletrebuie obţinute prin hotărâri judecătoreşti.

Dar, ca şi în alţi ani, cea mai vizibilă a fostharţa politică şi promovarea, cu orice preţ, aunor privilegii pentru clasa politică, contestatăvehement în stradă. S-a schimbat guvernul, darnăravurile politice au rămas aceleaşi şi degrin-golada continuă.

Vom avea în curând un nou început. Un altan va veni. Va fi mai bun? Este greu de spus.Mai ales că noul an semne bune nu are. Şi estesuficient să te uiţi în bugetul pentru anul 2016,pentru a-ţi da seama că învăţământul a rămas„prioritate naţională”.

Dar, trebuie să rămânem optimişti şi să spe-răm că soarele va ajunge şi în sistemul de învă-ţământ, deşi nu avem prea multe posibilităţi săgrăbim acest lucru.

Deci, să sperăm pentru a rezista până vaveni timpul nostru, a celor care lucrăm în învă-ţământ şi odată cu el şi o meritată binecuvântarepentru întreaga naţiune română.

În ajun de schimbarea timpului să ne dorimsă fim sănătoşi, să îi avem pe cei dragi lângănoi şi să ne bucurăm în linişte de orânduiala săr-bătorilor de iarnă.

La mulţi ani!

Biroul operativ al Sindicatuluidin Învăţământ Neamţ

Preşedinte, prof. Gabriel PLOSCĂ

A

De Sărbători

APOSTOLULPag. 2

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

Zilele „Ion Creangă”

onsiliul Judeţean Neamţ şi Complexul Muzeal Judeţean Neamţ au or-ganizat, în perioada 11-12 decembrie, cea de-a 46-a ediţie a Zilelor„Ion Creangă”, manifestare ocazionată de împlinirea a 126 de ani dela trecerea în veşnicie a marelui povestitor humuleştean.

Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc vineri, 11 decem-brie, la Muzeul Memorial „Ion Creangă” din Humuleşti, fiind urmatăde un program artistic susţinut de şcolile din Târgu Neamţ şi împreju-rimi.

Tot vineri, Muzeul de Istorie şiEtnografie Târgu Neamţ a organizatvernisajul expoziţiei temporare „Unistoric al Muzeului Memorial «IonCreangă» din Humuleşti” şi simpo-zionul „Creangă în contemporaneita-tea lui şi a noastră”, eveniment ce s-abucurat de participarea scriitorilorConstantin Parascan, Ion Muscalu,

Cristian Livescu şi a bibliotecarei Lidia Richter.Ziua s-a încheiat cu prezentarea volumelor: George Călinescu – „Ion

Creangă. Viaţa şi opera”, carte apărută anul acesta la Editura Crigarux dinPiatra Neamţ (ediţie critică de Cristian Livescu); Constantin Parascan –„Nume de persoane de pe valea Tazlăului Sărat (Bacău) – din cele mai vechitimpuri şi până azi”, Editura Pamfilius, Iaşi, 2015 şi „Doctorul şi iconomulcasnic”, ediţie îngrijită de I. Muscalu şi C. Parascan, Editura Danaster, Iaşi,2015.

Sâmbătă, 12 decembrie, a avut loc, la Biserica „Sf. Nicolae” din Humu-leşti, slujba de pomenire a scriitorului Ion Creangă şi a familiei sale.

Concertul cvartetului „VOCES”

Iubitorii de muzică de cameră au putut admira, pe data de 26 noiembrie,renumitul cvartet de coarde „VOCES”, care a deschis cea de-a XXV-a ediţiea Concursului de Interpretare Muzicală „Emanuel Elenescu”. Cvartetul„VOCES” a luat fiinţă în anul 1973, instrumentiştii perfecţionându-se în ţarăşi în străinătate (Italia, Ungaria, Israel, Germania etc.), sub îndrumarea unormari artişti reprezentativi pentru viaţa muzicală camerală internaţională.

decembrie 2015

C

PietreanulMoş Craciun iatra-Neamţ, cetatea noastră, a exis-tat dintodeauna, străjuită de Cozla,Cernegura, Pietricica şi Bâtca Doam-nei. Aşa susţin arheologii, numisma-ţii, lingviştii, istoricii de marcă. Actulde naştere a târgului Piatra poartădata 31 iulie 1431. Nu sunt admise

expresiile: „prima atestare documentară”,„a doua atestare”… Astea sunt folosite deageamii. Revenind la documentul domnescdin 1431 precizăm că era un act de danie,prin care Mănăstirea Bistriţa primea de laAlexandru cel Bun „o casă din Piatra luiCrăciun”.

Cine a fost enigmaticul şi darniculCrăciun? Dacă e să răspundem la „mişto”,am zice: Moş Crăciun pe care îl aşteaptătoţi kinderii cuminţi. Înaintaşul nostru, alprietenilor, bunicul Scufiţei Roşii, tatălAlbei ca Zăpada, evident, moşul cu scufiţaroşie, inconfundabilă şi cu plete albe. Dacăsuntem serioşi apelăm la informaţiile isto-rice „grele”. Preotul şi cărturarul C. Mătaseîn articolul „Vânătorii Pietrei”, apărut înAnuarul Liceului „Petru Rareş” 1933-1934, pag. 151, ne introduce cu mare bu-navoinţă în epocă. Scria la vremea lui:„Domnitorul Moldovei, Alexandru celBun, era încojurat de mulţi boieri mari cunumele Crăciun. Unul a fost pârcălabulCrăciun, un altul se numea Crăciun Bu-ceaţchi, urmau apoi Crăciun Purcelescu şiCrăciun Belcescu…”. Un lucru e clar, Cră-ciun din Piatra, soaţa sa Crăciuneasa şi cră-ciuneii lor au pus baza aşezării noastrestrăbune. Parol!

Fabulez? Nicidecum. Dacă vă plicti-siţi, consultaţi cartea noastră de telefon șinumăraţi persoanele cu numele Crăciun.Veţi rămâne ca la dentist, aşa de mulţi sunt.Și se pregătesc să mai vină. Ca să nușomeze celălalt Moș Crăciun. Sărbători fe-ricite!

Dumitru RUSU

P

Din nou despre bucuria colindelorărbătorilor, a unei Parade a celor mai re-prezentative datini din judeţ, dar, de câţivaani, publicul pietrean este răsfăţat şi cuspectacole de o aleasă ţinută artistică, ilus-trând aceleaşi manifestări tradiţionale,prezentate de două prestigioase instituţiicultural-educative locale, care colaborândîn mod fericit, pun în lumină cu compe-

tenţă de specialişti, înalta valoare a datinilornoastre. Aceste instituţii cultural-educative, carene încântă în prag de sărbători cu spectacole dealeasă ţinută artistică, consacrate tradiţiilor po-pulare, sunt Academia de Muzică GheorgheDima din Cluj-Napoca, prin Extensia sa de laPiatra-Neamţ şi Centrul pentru Cultură şi ArteCarmen Saeculare al judeţului Neamţ.

După modelul Academiei de Muzică de laCluj, care are prestigiosul Ansamblu de MuzicăTradiţională Icoane, doamna conf. univ. dr.Delia Stoian-Irimia a constituit în cadrul Facul-tăţii de Muzică de la Piatra-Neamţ, Ansamblulde Muzică Tradiţională Icoane Moldave, cu par-ticiparea unor studenţi de la toate specialităţilemuzicale ale instituţiei. La rândul său, CentrulCultural dispune de Ansamblul Folcloric Flori-cică de la Munte, constituit încă din 1971 şi al-cătuit din formaţii de dansuri, orchestră şi solişti,care este laureat al mai multor concursuri inter-naţionale şi este condus în prezent de cătredoamna Dedilia Popovici.

În acest an, în spectacolul cu titlul Des-chide-ne, gazdă, poarta!prezentat miercuri 9 de-cembrie, în Sala CalistratHogaş a Consiliului Jude-ţean Neamţ, ambele insti-tuţii şi-au încântatspectatorii, relevând dinnou frumuseţea datinilorstrămoşeşti. Simpla apari-ţie în scenă a formaţiei stu-denţilor, toţi tineri şifrumoşi, toţi îmbrăcaţi încostume populare şi pur-tând în mâini candele, lu-mânări şi clopoţei aentuziasmat publicul. Re-pertoriul lor a cuprins, dedata aceasta, producţii fol-

clorice din toate zonele ţării: Bună seara la fe-reastră, Cel bogat boier, Noi umblăm să colin-dăm, Dumnezeu cu Petru Sfânt şi multe altecolinde care au încălzit inimile numeroşilor spec-tatori vârstnici şi tineri. Aceştia au apreciat vociledeosebite ale studenţilor, calitatea interpretării,ţinuta aleasă şi frumuseţea întregului ansamblustudenţesc, vădindu-se încă o dată, valoarea şieficienţa îndrumării de specialitate din încă nouaşcoală muzicală de nivel superior, de la Neamţ.

Spectacolul a continuat unitar cu programulCentrului Cultural, ale cărui formaţii ce alcătuiescAnsamblul Floricică de la Munte au prezentat obi-ceiuri şi tradiţii sărbătoreşti de iarnă. Publicul a ur-mărit cu încântare dansurile tradiţionale, jocurilecu măşti specifice zonei noastre, dansul căiuţilor,dansul caprelor, mascaţii, dansul moşnegilor şisuita de dansuri de pe Valea Bistriţei.

Nu putem să nu menţionăm faptul că, la fi-nalul spectacolului, tradiţionala Sorcovă a fost in-terpretată de grupul de preşcolari de la Grădiniţadin Stejaru, îndrumaţi şi coordonaţi de cătredoamna prof. Elena Ilioaia, iar publicul, cuceritde farmecul micilor interpreţi dar şi de frumuse-ţea întregului spectacol, s-a ridicat în picioare şia aplaudat entuziast şi îndelung.

Mulţumind ambelor instituţii şi conduceriloracestora, care cu generozitate îşi cinstesc an dean publicul, se cuvine să reamintim în încheierevaloarea unor astfel de manifestări pentru educa-ţia moral-cetăţenească şi patriotică a tinerelor ge-neraţii.

(urmare din pag. 1)

s

Lecţia de istorie

APOSTOLUL Pag. 3

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

ntre anii 1981- 1983, „VOCES”-ul a frecventat cursurile de măiestriesusţinute de celebrul cvartet AMADEUS, la Academia din Köln. Pre-miile obţinute la concursurile de la Colmar (Franţa, 1974), Bordeaux(Franţa, 1976) şi „Karl Klinger” (Hannover, Germania, 1979) au con-firmat valoarea interna-ţională a ansamblului.Integralele Mozart, Beet-hoven, Schubert, Brahms,

ca şi repertoriul divers şi variat,discografia bogată şi consistentalistă de lucrări româneşti unde,la loc de frunte, se situeazăprima integrală a creaţiei came-rale enesciene, fac din„VOCES” un moment de refe-rinţă în viaţa muzicală românească şi internaţională.

Muzicienii sunt oaspeţii celor mai mari festivaluri muzicale din lume,sunt membri de onoare ai Academiei de muzică din Würzburg (Germania),ai Academiei de Muzică din Cluj şi ai Orchestrei de cameră din Kerkrade(Olanda).

Cvartetul înseamnă astăzi: Bujor Prelipcean – vioara I, Vlad Hrubaru –vioara a II-a, Constantin Stanciu – violă, Dan Prelipcean – violoncel şi esteparte componentă a Societăţii Române de Radiodifuziune.

Salonul Naţional de Artă Naivă

Cele mai importante nume ale artei naive din România s-au reunit, înperioada 16 – 20 noiembrie, la Piatra-Neamţ, în cadrul celei de-a II-a ediţii aSalonului Naţional de Artă Naivă, manifestare organizată de Consiliul Jude-ţean Neamţ şi Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”. Coorgani-zatori ai evenimentului au fost Revista „Galeria Naivă” din Iaşi şi Camerade Comerţ şi Industrie Neamţ.

Vernisajul expoziţiei Salonului Naţional de Artă Naivă a avut loc luni,16 noiembrie, la Pavilionul Expoziţional Municipal din Bulevardul Republi-cii. Prezentarea artiştilor, precum şi aprecieri ale lucrărilor expuse au fost fă-cute de criticului de artă Emil Nicolae.

Î

Irina NASTASIU(Continuare în pag. 4)

decembrie 2015

upă cum ne-o demonstreazădocumentele, 15 învăţători şiinstitutori din judeţul Neamţau fost concentraţi timp dedouă luni pentru a fi ridicaţila gradul de sublocotenent înrezervă şi au participat la aldoilea război balcanic

(Arh.St.Neamț, fond RevizoratulȘcolar Neamț, dosar nr. 754, f.269-270). Câţiva dintre aceştia, darşi alţii, în total 26 de învăţători, aucerut să fie înscrişi la concentrareadin lunile iulie şi august 1914 învederea susţinerii examenului deofiţeri în rezervă (Ibidem, f. 347).Un an mai târziu, la Regimentul 55Infanterie erau concentraţi 19 învă-ţători din comunele judeţuluiNeamţ. Opt dintre aceştia au fostsupliniţi de preoţii din sat (Ibidem,dosar nr. 795, f. 328). Tot în anul1915 au fost concentraţi, la Şcoalade Ofiţeri în Rezervă de la Vaslui,22 de învăţători (Ibidem, f. 345).Conform unui alt document, la 29octombrie 1915 erau concentraţi30 de învăţători şi institutori, întrecare şi revizorii şcolari AlexandruGheorghiu şi Alexandru Ionescu(Ibidem, f. 445). Unii învăţători aufăcut în toamna anului 1915 între31 şi 91 de zile de concentrare (Ibi-dem, f. 533). Pregătirile de războiale Armatei Române au inclus şirevizuirea învăţătorilor reformaţi,scutiţi şi dispensaţi, 9 dintre eifiind găsiţi buni pentru front (Ibi-dem, dosar nr. 827, f. 69). Şcolilesăteşti au funcţionat datorită mun-cii preoţilor, soţiilor învăţătorilorconcentraţi şi mobilizaţi, învăţăto-rilor pensionari, învăţătorilor refu-giaţi, dar şi a unor absolvenţi deşcoală profesională ori a unor elevide liceu, seminar sau şcoală nor-mală (Ibidem, dosar nr. 839, f.221-222). La 1 octombrie 1917erau 14 învăţători şi învăţătoare re-

fugiaţi din zona ocupată sau dinzona de război care predau la şcolidin Piatra-Neamţ şi Tg. Neamţ.Aşa au fost înlocuiţi, de exemplu,revizorii şcolari menţionaţi mai susşi Eugen Mitru, directorul ŞcoliiPrimare de Băieţi Nr. 3 „CostacheNegri” din Piatra-Neamţ (Ibidem,f. 223).

Învăţătoarele au luptat pe fron-tul de acasă, cu greutăţile cauzatede război, dar tot pentru Armată şiŢară. Alături de mulţi bărbaţi carenu mai puteau lupta cu arma înmână, 7 învăţătoare au lucrat, dupăterminarea programului de laşcoală, la spitalele militare din Pia-tra-Neamţ. Ele s-au ocupat deschimbarea pansamentelor, distri-buirea medicamentelor şi a cores-pondenţei, îngrijirea bolnavilor,menţinerea curăţeniei, au efectuatlucrări de cancelarie şi de contabi-litate ş.a. (Ibidem, dosar nr. 827, f.3) Dintr-un tabel întocmit de cătrerevizorul şcolar rezultă că alte 5 în-văţătoare, alături de 11 învăţători,s-au ocupat cu înregistrarea răniţi-lor de la spitalele militare din jude-ţul Neamţ. Între aceştia s-a aflat şiînvăţătorul T.V. Ungureanu, care alucrat la Spitalul Nr. 428 de laŞcoala de Băieţi Nr. 3 „CostacheNegri” din cartierul Mărăţei (Ibi-dem, dosar nr. 826, f. 306). La spi-talele miliare din Piatra-Neamţ,Tg. Neamţ, de la mănăstirileNeamţ şi Văratic, sau de la Ză-neşti, au lucrat şi 9 învăţători şi în-văţătoare refugiate (Ibidem, dosarnr. 839, f. 211).

În anul 1918, după ce RusiaSovietică a încheiat pace cu Ger-mania, situaţia României deveniseatât de dramatică încât s-a vehicu-lat şi ideea absurdă a retragerii înUcraina. În această variantă 35 deinstitutori şi învăţători din contin-gentele cele mai vechi rămâneaupe loc, în teritoriul ocupat (Ibidem,

dosar nr. 827, f. 90). Pacea sepa-rată dintre România şi Germania a

făcut să nu mai fie nevoie de sacri-ficiul ocupaţiei şi al retragerii.Cum însă războiul nu se terminase,situaţia şcolilor din judeţul Neamţa avut de suferit în continuare dincauza lipsei de învăţători. În august1918 existau 21 de şcoli cu posturivacante. La 12 dintre acestea searată că erau vacante prin „moarteîn război”.

Bilanţul participării instituto-rilor şi învăţătorilor din judeţulNeamţ la Războiul Sfânt al Reîn-tregirea Neamului Românesc, aşacum se regăseşte în documenteleRevizoratului Şcolar Neamţ, nearată că 89 dintre ei au fost mobi-lizaţi pe front. Dintre aceştia, 32,care au avut gradul de sublocote-nent la începutul campaniei, aufost distinşi prin înaintare în gradşi acordări de decoraţii. CăpitaniiLeon Mrejeriu, Ion Iliescu, Ion Bi-cleanu, Clement Podoleanu şi C.Teodorescu, locotenentul C. Ava-siloaie şi sublocotenenţii Alexan-dru Pintilie şi T. Ursu au fostdecoraţi cu „Coroana României” în

grad de cavaler. Leon Mrejeriu aprimit şi decoraţia rusească„Sfânta Ana”, iar căpitanii N. Con-stantiniu şi Gh. Alexandrescu şi lo-cotenentul Gh. Iamandi au fostdecoraţi cu medalia rusească „Sf.Stanislav”. Ceilalţi 21 de învăţătoriau fost înaintaţi în grad de locote-nent sau căpitan (Ibidem, dosar nr.893, f. 303).

De la Revizoratul Şcolar pro-vine şi un tabel conţinând numelea 27 de institutori şi învăţători dinjudeţul Neamţ care au fost răniţipe câmpul de luptă. Documentulne arată şi localităţile importanteunde ei au luptat: Transilvania,Tulgheş, Topliţa, Valea Prahovei,Poiana Coştilei, Clăbucet, Buş-teni, Oituz, Nămoloasa, Mărăşeşti,Cireşoaia, Valea Şuşiţei ş.a. Pentruînfăptuirea visului Unirii şi-au datviaţa pe câmpul de luptă 13 învă-ţători din judeţul Neamţ. Drept re-cunoştinţă şi veşnică pomenire ledăm, în continuare, numele cumenţionarea şcolii unde au lucrat:Antistescu Nicolae (Preuţeşti),Adămoaia Constantin (Sarata-Doamna), Moisei Alexandru(Nemţişor), Lefter Nicolae (Ghi-goeşti), Ciupercă Constantin(Mastacăn), Pantelimon Hurjui(Bicaz), Varvara Mihai (Răuceşti),Ghiţescu Hristea (M-rea Bistriţa),Braşoveanu Vasile (Dăneşti), Fe-deleş Constantin (Buhuşi), Dia-conu Mihai (Taşca), VerşescuVasile (Cracăul Negru) şi Podo-leanu Mihai (Făurei).

În timp şi mai ales prin contri-buţia populaţiei, eroilor din Războ-iul Reîntregirii NeamuluiRomânesc li s-au ridicat monu-mente. Numele lor, dăltuit în piatrăsau turnat în bronz le aminteştecelor de azi vremurile trecute şiglorioase când tot românul era pa-triot.

D

CONTRIBUŢIA ÎNVĂŢĂTORILOR DIN JUDEŢUL NEAMŢ LA REALIZAREA MARII UNIRI(urmare din pag. 1)

Pagina Casei Corpului Didactic

APOSTOLULPag. 4

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

ub denumirea de „artă naivă” se descrie fenomenul apariţiei, la sfârşitulsecolului al XIX-lea şi continuând în secolul al XX-lea, a unor creaţiiaparţinând unor persoane care nu au frecventat şcoli de artă, ci au ajunssă-şi constituie, pe cont propriu, atât viziunea, cât şi mijloacele de ex-primare plastică. Aceşti artişti mai sunt încadraţi în diverse categoriica „pictori populari”, „primitivi moderni” sau „artă instinctuală”.

Evocare Nicolae Labiş

Poetul Nicolae Labiş a fost sărbătorit pe data de 4 decembrie, la BibliotecaJudeţeană „G. T. Kirileanu”, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la naşterea sa.La Sala „Cupola” a Bibliotecii Judeţene a avut loc o manifestare cultural-artis-tică, deschisă cu expoziţia de pictură „Nobleţe şi culoare”, semnată de artistulplastic Mircea Răzvan Ciacâru, cel care a primit titlul de „pictorul anului 2015”al Filialei Neamţ a UAP din România.

Manifestarea s-a bucurat de participarea extraordinară a profesoarei Mar-gareta Labiş, sora poetului, care a venit în faţa publicului cu mărturii emoţionateşi confesiuni ce garantează că Nicolae Labiş este tot mai aproape de cei care-i

iubesc poezia şi spiritul.„Poezia picturală a lui Nicolae

Labiş şi pictura cu accente poetice a luiMircea Ciacâru se reunesc într-o ipos-tază sincretică, o provocare pentru pu-blicul din Neamţ. Prezenţa MargareteiLabiş, martor al vieţii şi al postumităţiilui Nicolae Labiş, garantează o evocarememorabilă a celui care a rămas sim-bolul poetului atins de geniu şi veşnictânăr din literatura română”, a spusAdrian Alui Gheorghe, iniţiator şi co-ordonator al evenimentului.

Evocarea poetului Nicolae Labiş afost ilustrată cu un recital de versurisusţinut de actorii Ecaterina Hâţu şiRăzvan Bănuţ de la Teatrul Tineretuluidin Piatra-Neamţ, dar şi cu o incursiuneîn epoca poetului „Primelor iubiri”,avându-l ca ghid pe Emil Nicolae.

S

(urmare din pag. 3)

decembrie 2015

Noiembrie 2015, LUNĂ PLINĂ LA CASA CORPULUI DIDACTIC NEAMŢiecare început de an şcolar ne aşează în faţaunor noi perspective, a unor noi strategii delucru gândite şi structurate pe baza rezultate-lor evaluării activităţilor anteriore. După ovreme, lucrurile se aşează şi începem să re-cunoaştem, în desfăşurarea activităţilor pro-gramate, strădania depusă în proiectarea lor.Şi acesta a fost şi semnul recunoscut, în toate

activităţile desfăşurate pe parcursul lunii noiembrie,de către colectivul Casei Corpului Didactic Neamţ.

Luna trecută a debutat cu cercul pedagogic, alconsilierilor educativi din unităţilor şcolare dinjudeţ, organizat de I.S.J. Neamţ în colaborare cuC.C.D. Neamţ, în sala „Calistrat Hogaş” a Consi-liului Judeţean Neamţ. Tema propusă, „Manage-mentul educaţiei nonformale”, a fost dezvoltată cao activitate de formare care a inclus sesiuni de lucruce au vizat elemente referitoare la: proiectarea, pla-nificarea şi implementarea activităţilor nonformale;documentele ce reglementează implementarea ac-tivităţilor specifice educaţiei nonformale; exemplede bună practică.

Consider lansarea Catalogului programelor deformare, din 11 noiembrie 2015, cea mai importantăactivitate de promovare a programelor propuse deinstituţia noastră pentru acest an şcolar. Evenimen-tul a fost o reuşită nu doar pentru că invitaţii noştriau fost prezenţi în număr mare, ci şi pentru că laaproape o lună de la activitate realizez că impactula fost puternic – dovadă numărul mare de grupeconstituite în acest timp. Ne-am asigurat că am in-

clus în catalog programe care reflectă întocmai so-licitările personalului didactic din judeţ ca urmarea realizării, pe de o parte, a unei analize a nevoilorde formare bine documentată şi structurată, iar pede altă parte, proiectând programe noi, atractive şifolositoare colegilor noştri – atât pentru instrumen-tarea activităţilor curriculare cât şi a celor extracurri -culare.

Acest demers anevoios, început în luna aprilieşi finalizat la începutul lunii septembrie, a presupuselaborarea, în echipă, a unor instrumente de lucrucare apoi au fost utilizate în scopul sondării impac-tului lor asupra activităţilor didactice anterioare de-mersului. Scopul final a fost acela de a asiguracolegilor noştri de la catedră suportul informaţional,logistic şi operaţional, necesar desfăşurării unor ac-tivităţi documentate, adaptate condiţiilor de lucru şinivelului colectivelor de elevi cu care lucrează.

Tot în luna noiembrie Casa Corpului DidacticNeamţ, împreună cu Organizaţia Pensionarilor Pia-tra-Neamţ, a organizat activitatea metodico – cul-turală „Ştafeta lecturii”. Parteneri au fost: ColegiulNaţional „Calistrat Hogaş”, Colegiul Naţional„Petru Rareş”, Şcoala Gimnazială „Nicu Albu” Pia-tra-Neamţ, Şcoala Gimnazială „I. I. Mironescu”Tazlău, Şcoala Gimnazială Bodeşti. Obiectiveleprincipale ale activităţii metodico-culturale au fost:dezvoltarea gustului pentru lectură în rândul elevi-lor, prin apropierea acestora de carte, de bibliotecaşcolară, dezvoltarea gustului estetic, stimulareacreativităţii şi a lucrului în echipă. În centrul atenţiei

a stat cartea beletristică. Prezentările de carte făcutede elevi, diversitatea temelor abordate de aceştia,îndemnul personalizat către lectură adresat eleviloraflaţi în sală, s-au constituit în repere importante aleactivităţii. Urmărind cu atenţie seriozitatea şi impli-carea celor prezenţi, mi-am dat seama că atâta timpcât profesorii şi bibliotecarii stăpânesc şi aplică cumăiestrie metode de lucru care stimulează gustulpentru lectură, pasul făcut către elevii mai puţinatraşi de carte prin intermediul celor pasionaţi şi aprofesorilor pensionari poate fi un succes. Au fostimplicaţi în derularea activităţilor elevi din învăţă-mântul primar, gimnazial şi liceal susţinuţi în acti-vitatea lor de bibliotecarii şcolilor implicate. Rolulcadrelor didactice pensionate, în cadrul proiectului,va fi acela de a face o prezentare de carte pentru ele-vii care întâmpină dificultăţi de lectură.

Am adus în faţa dumneavoastră doar aspectelefinale ale lucrului în echipă realizat la Casa Corpu-lui Didactic Neamţ. Lucrul individual, activităţileaflate acum în fază de proiect sau de organizare vile vom prezenta în lunile următoare. Până atunci,pentru că luna decembrie este o lună plină de re-compense spirituale, materiale, emoţionale vă do-resc să fiţi recompensaţi deopotrivă maeştri şiucenici în ale cărţii şi educaţiei cu darurile dorite şisă vă bucuraţi aşa cum noi românii ştim să ne bu-curăm de tihna Sfintelor Sărbători.

Profesor – metodist Mioara ROŞU

F

Proiect Erasmus lansat la Liceul Teologic din Agapiaiceul Teologic Ortodox „Cuvioasa Parascheva” Mănăstirea Agapia,Casa Corpului Didactic Neamţ, Asociaţia Children Forever au parti-cipat în perioada 26 – 28 octombrie 2015, la prima reuniune transna-ţională din cadrul proiectului Innovation de pratiques didactiquespour une education humaniste moderne, parteneriat strategic finanţatprin programul ERASMUS +.

Activitatea a reunit parteneri din Spania (I.S. „J. Verne” Madrid),Italia (I.S. „A.Zoli” Atri) şi Polonia şi s-a desfăşurat la Liceul Teologic

Ortodox „Cuvioasa Parascheva” Mănăstirea Agapia, organizatorul primeireuniuni transnaţionale. Au fost prezenţi coordonatorii proiectului CarmenCorlăţeanu, Dorin Davideanu, Ionela Meda Ştirbu, reprezentanţi ai benefi-ciarului şi partenerilor din România.

Proiectul, coordonat de către Liceul Teologic Ortodox „Cuvioasa Pa-rascheva” Mănăstirea Agapia, implică realizarea unui schimb de bune prac-tici educaţionale între mai multe tipuri de actori educaţionali: trei licee dinspaţiul european (Spania, Italia, România), două centre de formare pentruadulţi din spaţiul european (Polonia şi România) şi un ONG (România), cuscopul modernizării şi armonizării la nivel european a ofertelor lor educa-ţionale.

Proiectul, cu o durată de doi ani, este centrat pe trei tipuri mari de acti-vităţi:l Primul tip de activitate are ca obiectiv ameliorarea/formarea compe-

tenţelor profesionale (realizare de auxiliare didactice digitale, interactive,interdisciplinare şi transnaţionale precum şi de utilizare a metodelor didac-tice moderne) ale profesorilor de discipline umaniste din liceele partenere,acest tip de activitate realizându-se printr-o serie de trei cursuri de formareîn spaţiul european (România, Italia, Spania).l Al doilea tip de activitate vizează formarea unor competenţe-cheie

pentru elevi (competenţe lingvistice minimale şi competenţe de comuni-care), acest tip de activitate realizându-se în forma a două schimburi de elevidin cele trei licee şi în forma unor mini-cursuri de tehnici de comunicare(curs de jurnalism, public speaking, dezbatere Karl Popper).lUltimul tip de activitate vizează armonizarea unei strategii educaţio-

nale la nivel zonal care să facă joncţiunea între educaţia formală şi cea non-formală, în cadrul unui parteneriat ce se va concretiza în organizarea uneiactivităţi de educaţie non-formală – Viens au Théâtre Forum – Zilele edu-caţiei non-formale pentru cultură în judeţul Neamţ. (Red.)

Pagină coordonată de profesor–metodist Niculina NIŢĂ

L

Activitatea sindicală, la zi

APOSTOLUL Pag. 5

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

Târgul de Moş Nicolae

n dorinţa de a împleti tradiţia populară străveche din prag de sărbătoride iarnă cu modernismul lumii contemporane şi nevoia de a oferi ca-douri, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” şi Camerade Comerţ şi Industrie Neamţ au organizat, în perioada 4 – 6 decem-brie, Târgul de Moş Nicolae, la Pavilionul Expoziţional Municipal.

Târgul s-a bucurat de participarea unor meşteri populari renumiţipe plan naţional, iar în penultima zi a manifestării vizitatorii au pututadmira şi cele mai noi creaţii ale claselor de meşteşuguri ale Şcolii Po-

pulare de Arte. Este vorba despre clasele externe, respectiv cele de ţesut-cusutde la Vânători-Neamţ (coordonată de prof. Elena Petrariu), de împletiturifibre vegetale – nuiele de la Vânători-Neamţ (coordonată de meşterul popularStelian Boboc), de ţesut-cusut de la Pipirig, (coordonată de meşterul popularRodica Ciocârtău), de împletituri fibre vegetale – pănuşi de la Horia (coor-donator Carmen-Lenuţa Mititelu), de prelucrare a lemnului de la Negreşti(coordonator Ioan Bobric), de confecţionat măşti şi împletituri sfoară de laŞtefan cel Mare (coordonatori Elena şi Vasile Ciocârlan), de ţesut-cusut dela Gherăeşti (coordonată de meşterul popular Maria Bereşoaie) şi de clasa de

artă decorativă a Şcolii Populare de Arte Piatra-Neamţ (coordonator MădălinaMariuţac).

Concursul FOTO(ETNO)GRAFIA şi‐a desemnat câştigătorii

Câştigătorii celei de-a III-a ediţii a Concursului FOTO(ETNO)GRAFIAau fost premiaţi, la sfârşitul lunii noiembrie, la Pavilionul Expoziţional Mu-nicipal, în cadrul unei festivităţi prezidate de Carmen Nastasă, directoareaCentrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” şi Constantin Iacoban,preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ.

La secţiunea „Fotografii de arhivă” s-au evidenţiat Daniela Manolache(premiul I), Claudia Bizu (premiul II), Mihaela Gherghelescu (premiul III)şi Elena Morozan (menţiune). Secţiunea „Satul de altădată” i-a avut ca pre-mianţi pe Ştefan Lucian Boboc (premiul I), Verginia Ursache (premiul II),Daniela Ursu (premiul III) şi Lucian Andrei (menţiune). Nu în ultimul rând,la secţiunea „Tradiţii” au primit premii Gabriela Pruteanu (premiul I), OvidiuSlătineanu (premiul II), Ileana Hobincă (premiul III) şi Paula Andrei (men-ţiune).

Î

(continuare în pag. 6)

decembrie 2015

Şcoala meaici o şcoala nu e „grozavă”,frumoasă, interesantă sau re-voltătoare. Există şi aşa ceva?Bineînţeles. Treceţi prin car-tierul Ciritei, din PiatraNeamţ şi veţi vedea în ce halpoate să ajungă o şcoală hare-ţiană care a luminat în decursde decenii mii şi mii de copii.

În perioada interbelică existatradiţia ca atunci când se ridica o clă-dire impozantă: şcoală, biserică,conac boieresc… să se picteze în in-teriorul noului locaş şi chipul regeluidin perioada inaugurării. Aşa s-a pro-cedat şi cu Biserica Precista din mu-nicipiul nostru. Într-un colţ ferit aufost pictaţi şi preotul C. Mătase şi re-gele Mihai. Că la venirea ruşilor s-adat cu bidineaua peste ei, asta e altăpoveste de civilizaţie. Au fost văruiţică nu erau membri de partid. Că şi peatunci se fredona frumoasa melodie„Cât partidul e în floare,…”.

Procedeul explicat mai sus afost aplicat şi în satul Izvorul Alb, depe malul drept al Bistriţei. După ceharnicii săteni au ridicat şcoala, aupus pe frontispiciul clădirii tabloullui Carol al II-lea. Apoi, peste el s-auaşezat în timp, Mihai I, Dej şi Ceau-şescu. Aşa că, orice expert în istoriepoate reconstitui cu acribie epoca şiparfumul epocii apuse.

Cum şcoala despre care vorbime cam bătrână, cadrele didactice careau folosit-o au peticit-o cum au putut.Peretele mare, cel mai şubred, a fostornat cu portretele marilor voievoziai Moldovei ce s-au remarcat în isto-rie prin fapte demne. Şi pentru că amai rămas spaţiu, dedesubt a fost ex-pusă declinarea substantivelor (?!).Numai că, ghinion!, a apărut brigadade inspectori în control. Un activistde partid cu puţine clase, dar cu„lupta de clasă” bine înfiptă în creier,s-a dat la director. I-a zis: „Ce legă-tură e între domnitorii Moldovei şideclinare?”. Sigur pe sine, cel între-bat a răspuns: „O legătură foartemare, ambele ţin peretele să nucadă!”. Urmarea? Partidul unic l-adestituit pe director şi a dat declina-rea jos. Nu ajunge?

Dumitru RUSU

N

2015, an de referinţă pentru Sindicatul din Învăţământentru istoria Sindicatului din Învăţământ, anul2015 rămâne un an important; el marchează unsfert de veac de existenţă combativă şi de rod-nică implicare în viaţa şcolii a sindicatelor libere,înfiinţate imediat după Revoluţie. Evenimentula fost evocat şi sărbătorit de către FSLI, la Si-naia, la sfârşitul lunii aprilie, după care au urmatşi alte Sindicate din Învăţământ din ţară: Vran-

cea, Călăraşi, Bucureşti, Maramureş, Neamţ, Bihor,Suceava...

La Neamţ, festivitatea a avut loc pe 12 iunie 2015,cu participarea unor membri şi lideri de sindicat dinjudeţ şi din ţară, a unor foşti militanţi sindicali şi a re-prezentanţilor autorităţilor locale sau a unor oaspeţi depeste hotare. Consemnam atunci evenimentul, scriindîn revista noastră; Dincolo de aerul uşor protocolar pecare îl impune orice aniversare, cea aSindicatului din Învăţământ a demons-trat cel puţin două lucruri. Mai întâi că,pe plan local, existenţa şi aspiraţiile sin-dicatului se suprapun total celor aleşcolii, ele identificându-se în dorinţa dea promova un învăţământ de calitate şio viaţă demnă dascălilor. Mai apoi că,pe plan naţional – şi nu numai –, sindi-caliştii nemţeni sunt nu doar apreciaţipentru munca lor, ci şi iubiţi pentru su-fletul generos şi prietenia curată cu careîşi primesc oaspeţii, pentru cotidianasolicitudine, pentru politeţe şi nonşalanţă, pentru dem-nitatea cu care şi-au asumat această condiţie de com-batanţi. Lucruri de laudă. Tot atunci, în salutul său cătrenemţeni, Dl. Simion Hancescu, preşedintele FSLI spu-nea:

În toată această perioadă scursă de la înfiinţareasa şi până în prezent, S.L.L.Î.C.S. Neamţ s-a remarcatca fiind unul dintre cele mai puternice, respectate şiapreciate sindicate afiliate la F.S.L.I. şi pentru aceastamerită toate felicitările. Pentru F.S.L.I., organizaţia dvs.se defineşte simplu: Solidaritate, Loialitate, Lucru binefăcut,Implicare,Corectitudine, Spirit de echipă! .

Am rememorat aceste informaţii pentru că, de cu-rând, împreună cu dl. Gabriel Ploscă, vicepreşedinte alFSLI, cu ex-ministrul Liviu Marian Pop şi alte peroaneoficiale, dl. Simion Hancescu, a fost prezent la Suceavacu prilejul aniversării a 25 de ani de sindicalism în în-văţământul sucevean.

Aflat în mijlocul colegilor săi de la Suceava, liderulFederaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ a eviden-ţiat câteva dintre reuşitele federaţiei din acest an, însă aamintit şi de problemele care încă nu şi-au găsit rezol-vare pe parcursul lui 2015.

Astfel s-au făcut referiri la ordinul de ministru,semnat de Sorin Câmpeanu în data de 16 noiembrie,care prevede diminuarea numărului comisiilor perma-nente din unităţile de învăţământ preuniversitar la şapte.

Ştiu că birocraţia, din păcate, sufocă sistemul deînvăţământ şi în perioada imediat următoare, până lafinele anului, veţi vedea că în şcoli vor rămâne maxi-mum şapte comisii, faţă de 40, câte avem acum, le-aspus Dl. Simion Hancescu cadrelor didactice, care auaplaudat prevederile ordinului. Ministrul Educaţiei vaforma o comisie care, în termen de 45 de zile de la con-stituirea ei, va stabili modul în care va avea loc dimi-nuarea numărului comisiilor care funcţionează înşcoli.

Referitor la revendicările materializate ale sindi-caliştilor, preşedintele FSLI a precizat că multe realizări

s-au obţinut în acest an, realizări ce potfi scrise în romane. El a amintit de creş-terile salariale obţinute în 2015, acesteafiind realizările cu cel mai mare impactasupra membrilor de sindicat.

Încheiem acest an cu rezultatebune. Creşterile salariale obţinute sunto certitudine. Ne mai întreabă oameniidacă este sigură această mărire, cea de15%. O luăm. Încheiem acest an cu ocreştere de 26,28% la salariul perso-nalului didactic şi cu 27,8% pentrupersonalul nedidactic, categorie care

merită pe deplin şi sincer vă spun că nu am crezut căvom realiza acest lucru, a mai spus dl. dl. Simion Han-cescu.

Liderul FSLI a mai amintit de o altă iniţiativă a Fe-deraţiei, respectiv conferirea prin lege a statutului deautoritate publică pentru dascăli, o altă iniţiativă aplau-dată de profesorii suceveni la această festivitate aniver-sară.

Am convingerea că acest demers va fi susţinut.Dacă va deveni lege, vom constata că şcoala va fi unmediu propice pentru actul educaţional de calitate, apunctat liderul FSLI.

Un alt demers întreprins de Federaţie, însă nefina-lizat, se referă la legea salarizării, prin care oamenii şco-lii ar fi obţinut o creştere salarială de 100%, plecând dela 2.600 de lei pentru debutanţi şi ajungând la 6.500pentru maximum de carieră. Dar, după cum ştie toatălumea lucrurile s-au complicat şi nu avem semnalebune în acest sens, a spus dl. Hancescu, referitor la acestaspect. Adevărat. Guvernul „tehnocrat” e încă departede statutul de partener de dialog.

Mircea ZAHARIA

P

Şcoala respiră

APOSTOLULPag. 6

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

eamintim că secţiunea„Satul de altădată” afost consacrată arhitec-turii tradiţionale (lo-cuinţe, lăcaşuri de cult,şcoli etc., inclusiv ele-mente de detaliu alearhitecturii tradiţio-

nale), secţiunea „Tradiţii” avizat revigorarea obiceiurilor,costumelor populare, meşte-şugurilor, ocupaţiilor, indus-triei săteşti, mijloacelor detransport tradiţionale, aspec-telor reprezentative din exis-tenţa comunităţilor rurale, în timp ce secţiunea „Fotografii de altădată” acuprins materiale-document păstrate în colecţii particulare, oglindind oricaredintre elementele prezente la secţiunile anterioare.

De la nostalgia culorii, la desprinderea formei

La jumătatea lunii noiembrie, la Galeriile de artă „Lascăr Vorel”, a avutloc vernisajul expoziţiei de pictură şi sculptură intitulată „De la nostalgia cu-lorii, la desprinderea formei”, semnată de artiştii Ofelia Huţul şi Cosmin Ia-ţeşen. Evenimentul a fost organizat de Filialele Piatra-Neamţ şi Iaşi a UniuniiArtiştilor Plastici din România şi Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, fiindprezentat de criticul de artă Lucian Strochi şi de Ştefan Potop, preşedinteleU.A.P.R., Filiala Piatra-Neamţ.

Ofelia Huţul este licenţiată a Academiei de Arte Plastice, Decorative şiDesign „G. Enescu” din Iaşi. Este membru titular al Uniunii Artiştilor Plasticidin România, Filiala Iaşi, membru în Cenaclul „I. Ţuculescu” din Bucureştişi redactor la revista „Delta XXI”. Artista este şi fondatorul şi managerulConcursului Internaţional „Eminesciana” şi a Festivalului Internaţional„A.R.T.E.”.

Despre Cosmin Iaşeţen, criticul de artă Valentin Ciucă spunea: „Tânărulartist, discipol al Maestrului Dan Covătaru, specializat la Salmanca unde a ono-rat o bursă, are o formă de vitalitate stenică ce nu exclude emotivitatea. Ca per-sonaj, pare departe de fermitatea specifică sculptorilor, cei care se confruntă

R

(urmare din pag. 5)

decembrie 2015

Premiul III - Secțiunea „Fotografii de arhivă”

n zilele de 24 şi 25 noiembrie 2015, în ca-drul Colegiului Naţional „Moise Nicoară”din Arad, a avut loc Conferinţa internaţio-nală Lumina în ştiinţă, tehnologie, naturăşi cultură – o provocare didactică transdis-ciplinară, desfăşurată în contextul manifes-tărilor internaţionale prilejuite de AnulInternaţional al Luminii, după cum a fost

decretat de către UNESCO, anul 2015. La acest proiect internaţional au participat

peste 100 de parteneri din 85 de ţări. Cele patrumari teme stabilite la nivel internaţional sunt: lu-mina în ştiinţă, lumina în tehnologie, lumina înnatură şi lumina în cultură. Astfel a fost adusă înprim plan importanţa luminii ca fenomen fizic şispiritual, într-o abordare pluri-, inter- şi transdis-ciplinară, care pune accentul pe implicaţiile lu-minii atât în viaţa interioară, cât şi în ceaexterioară a omului.

Organizat de către Fundaţia „Moise Nicoară”Arad, SC eLearning & Software SRL – ReţeauaEDU Moodle România, Inspectoratul Şcolar Ju-deţean Arad, Casa Corpului Didactic „AlexandruGavra”Arad, Consiliul Judeţean Arad, CentrulCultural Judeţean Arad, în parteneriat cu CentreInternational de Recherches et Études Transdis-ciplinaires şi West TV Regional Arad, evenimen-

tul a reunit câteva zeci de cadre didactice din în-văţământul universitar şi preuniversitar, cercetă-tori, specialişti în educaţie, elevi şi studenţiinteresaţi de problematica luminii şi a modalită-ţilor de predare-învăţare a acestei teme transdis-ciplinare.

Lucrările conferinţei s-au desfăşurat pe treisecţiuni, după cum urmează: fizica luminii, me-tafizica luminii (Lumina dinăuntru) şi didacticaluminii (Lumina dinăuntru şi lumina dinafară– dialog transdisciplinar).

Invitaţii de onoare, academicienii BasarabNicolescu şi Solomon Marcus, au abordat su-biecte precum: Lumina în lumină – lumina în şti-inţă, cultură, societate şi spiritualitate, respectivDe ce le ascundem tinerilor prietenia dintre cu-lori, sunete, forme, cuvinte, gusturi, mirosuri şiplanete? prin care au bifat elementele esenţialeale luminii şi ale modului în care aceasta este în-ţeleasă şi percepută în lume. Acestora li s-au ală-turat teme precum: Lumina credinţei ortodoxerăspândită în Maramureş prin înfiinţarea Epis-copiei din iulie 1937; Lumini fără de timp. Ipos-taze ale luminii în opera lui Vergilius şi a luiŞtefan Aug. Doinaş; Fizica într-o lumină nouă –clasic şi cuantic – implicaţii filosofice; Omul –între lumina Creaţiei şi lumina Învierii, Iisus

Hristos – „Lumina lumii”. Accente în Evangheliadupă Ioan; Lumina contextuală şi lumina intra-textuală – o abordare transdisciplinară într-uncontext educativ nonformal; Mircea Eliade, ini-ţierea prin cultură şi cea de-a treia lumină; Lu-mina taborică, o abordare transdisciplinară;Incursiune în valenţele luminii; Lumina inte-rioară – rolul energiei Kundalini la construireaunei personalităţi integrate; Ochiul care priveşteşi ochiul care vede; Lucian Blaga şi corola de lu-mini a lumii; Scurtă introducere în metafizicaadevărului. Truthmaker – o teorie necesară şimaximală etc., care au încântat auditoriul pringradul de complexitate, originalitate, noutate înabordarea intra-, inter-, pluri- şi transdisciplinară.S-a vorbit despre lumină din punct de vederefizic, chimic, fenomen, dar şi ca energie necreată,atribut al divinităţii şi lumină interioară.

La final a fost organizat şi un târg de cartetransdisciplinară care a adunat foarte multe per-soane interesate de problematica despre care amfăcut referire.

Activitatea a constituit un real prilej de îm-părtăşire a cunoaşterii între cercetători şi cadre di-dactice din ţară şi străinătate.

Dr. Mihai FLOROAIA

O provocare didactică transdisciplinarăÎ

41 de ani de educaţieineri, 4 decembrie, Şcoala Gimnazială Nr. 5 din Piatra-Neamţ a sărbătorit41 de ani de activitate. Printre manifestările dedicate Zilelor şcolii s-anumărat şi Simpozionul Naţional întitulat „Dimensiunea europeană aeducaţiei prin abordări moderne ale formării profesionale”, activitate de-dicată exclusiv cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, avânddouă secţiuni:

I. Secţiunea ştiinţifică – Managementul educaţional: concepte teo-retice şi demersuri practico-aplicative;

II. Secţiunea didactică – Abordări moderne pentru un învăţământ eficientşi aplicat.

Au participat direct sau indirect 343 de profesori din 33 de judeţe ale ţării,cu materiale ce urmează să fie publicate într-o carte a simpozionului, care va fistructurată în două volume, corespunzătoare celor două secţiuni.

Ne-am gândit să dăm şi elevilor posibilitatea să participe, alături de noi, lasărbătoarea aceasta, printr-un concurs naţional intitulat „Invitaţie la responsa-bilitate”, acesta având şi el tot două secţiuni:

I. Pentru elevii claselor pregătitoare – a IV-a – creaţii artistice (desene, pic-turi, colaje) ale elevilor, cu tematică ecologică, privind necesitatea ocrotirii me-diului înconjurător.

II. Pentru elevii claselor V – VIII – creaţii literare ale elevilor, cu tematicăecologică, privind necesitatea ocrotirii mediului înconjurător.

La acest concurs au participat 432 de elevi din 33 de judeţe. Conform re-gulamentului concursului, până la sfârşitul lunii decembrie, lucrările vor fi ju-

rizate de către o comisie constituită în acest scop, urmând ca în luna ianuarie2016 să fie comunicate premiile şi până la sfârşitul lunii februarie acestea săfie transmise participanţilor. Nu se vor acorda premii materiale, ci doar diplome,în semn de recunoaştere a valorii spirituale a creaţiilor participante la concurs.

Obiectivele urmărite spre a fi realizate în urma acestei activităţi au fost: • Dezvoltarea cunoştinţelor teoretice, abilităţilor practice şi competenţelor pro-fesionale la nivelul unei şcoli europene; • Optimizarea procesului de predare-învăţare-evaluare prin promovarea meto-delor moderne, activ-participative;• Stimularea cooperării şi a schimbului de bune practici între şcolile participante;• Dezvoltarea spiritului inovator, competiţional, al calităţii şi al responsabilităţiiatât pentru cadrele didactice cât şi pentru elevi.

Nu ar fi fost posibilă desfăşurarea celor două manifestări educative fărăsprijinul reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar al Judeţului Neamţ, prin per-soana Inspectorului Şcolar General, Prof. Dr. Viorel Stan, a Inspectorului Şcolarresponsabil cu Activităţile Educative, Prof. Romeo Roman, al Inspectoruluipentru Învăţământul Primar, Prof. Florin Dimon. Echipa de proiect a ŞcoliiGimnaziale Nr. 5 din Piatra-Neamţ a fost constituită din Director, Prof. MarianaRoşanu, Dir. Adj. Prof. Carmen Munteanu, Prof. Dr. Cristina Letos, Prof. FlorinNicolau, Prof. Lia Nicolau şi Prof. Gheorghe Micu.

În perioada următoare se va avea în vedere promovarea în 30 de şcoli dinînvăţământul preuniversitar, în perioada 2015-2016, a conceptelor teoretice şia demersurilor aplicative care să vină în sprijinul sporirii eficienţei manage-mentului educaţional prin abordări moderne la nivel european.

Prof. Florin NICOLAU, Prof. Lia NICOLAUŞcoala Gimnazială Nr. 5 Piatra-Neamţ

V

Lecţia de istorie

APOSTOLUL Pag. 7

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

u duritatea materiei, dar şi cu fragilitatea ideilor. Are structura unui pa-sional care nu uită nici de timiditate, aceste contrarii fiind, de fapt, ex-plicabile prin ataşamentul ireversibil pentru artă şi nevoia de graţie aideilor”.

Tradiţia şezătorilor, revigorată la Tupilaţi

Muzeul sătesc Tupilaţi va organiza săptămânal, pe toată perioadade iarnă, şezători în amintirea vremurilor de altădată. Gospodarii satului vorpăşi pragul muzeului şi vor depăna amintiri, vor spune glume, proverbe şighicitori. Gospodinele se vor aşeza lângă vârtelniţă, vor ţese, vor toarce, vorîmpleti, iar la finalul şezătorii, după un pahar de ţuică fiartă şi o plăcintă mol-dovenească, se vor prinde în joc.

„Scopul organizării acestor şezători este acela de a atrage cât mai mulţisăteni spre noul lăcaş de cultură din Tupilaţi. Nu se poate realiza acest lucruîntr-un mod mai plăcut decât prin reconstituirea şezătorii de demult, care re-prezenta cea mai frumoasă dintre tradiţiile de la ţară. Încercăm întoarcerea sprefrumuseţea acestor şezători, încercăm să le păstrăm şi să le ducem mai departe”,ne-a spus bibliotecarul Ronică Leonte, directorul Centrului Cultural Tupilaţi.

Costumelepopulare găsiteprin lăzile dezestre ale satuluivor accentua far-mecul şezători-lor. În fiecareseară, gazdă va fio familie de gos-podari din co-mună care vapregăti bucatetradiţionale ro-mâneşti pentrutoţi participanţii.

Şezătorile fac parte dintr-o serie de manifestări dedicate datinilor strămoşeşti,organizate anul acesta în cadrul muzeului sătesc.

„Toţi cei care doresc să participe la activităţile noastre sunt bineveniţi.Doar aşa putem duce mai departe tradiţiile locale, făcând totodată şi nopţilede iarnă mai scurte”, a adăugat Ronică Leonte.

c

decembrie 2015

Simpozion dedicatMarii Uniri

ineri, 27 noiembrie, la sediul Muzeuluide Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ a avut loc Simpozionul „1 De-cembrie 1918 – Marea Unire”.

Evenimentul a prilejuit o serie decomunicări care au avut ca scop reme-morarea zilei de 1 Decembrie, Ziua Na-ţională a României. La organizarea

acestei manifestări au contribuit ComplexulMuzeal Neamţ, Fundaţia Cultural ŞtiinţificăConstantin Mătase, Garnizoana Piatra-Neamţ,Cercul Militar Piatra-Neamţ, Asociaţia Cadre-lor Militare în Rezervă şi Retragere-filialaNeamţ şi Asociaţia Naţională Cultul Eroilor„Regina Maria”- filiala Neamţ.

Startul comunicărilor a fost dat de col.(r)Vasile Murariu, preşedintele Asociaţiei CultulEroilor „Regina Maria” care a şi-a intitulat ex-punerea Armata şi Marea Unire.

Evenimentul a fost continuat de prof. drMihai Şurubaru care a vorbit despre Contri-buţia învăţătorilor nemţeni la Marea Unire.

Aceşti învăţători care au luptat în PrimulRăzboi Mondial au oferit poate cea mai fru-moasă lecţie de istorie copiilor. De asemenea,suplinitorii (preoţi, soţii), au îndeplinit cu cin-ste sarcinile învăţătorilor. Contribuţia acestorînvăţători este înălţătoare şi dureroasă în ace-laşi timp. Au luptat peste tot, au trecut în Tran-silvania, au luptat în munţi, în jurulBucureştiului, iar la Mărăşti, Mărăşeşti şiOituz nu mai vorbim. Ministerul Învăţămân-tului Public şi Cultelor a hotărât după războica acestor oameni să li se ridice statui, dar nuerau bani şi s-a propus ca până la ridicareamonumentelor în fiecare şcoală să existe uncolţ al eroului, unde o candelă să ardă veşnicacolo, a menţionat prof. dr. Mihai Şurubaru.

Comunicări au mai susţinut Prof. Gheor-ghe Radu – Aniversarea unui deceniu de laMarea Unire în fostul Judeţ Neamţ şi Prof.Dan Mihăilescu – Generalul Dumitru Co-roamă – cavaler al ordinului Mihai Vitea-zul.

Manifestarea a a avut parte şi de un mo-ment artistic susţinut de elevii clasei a III-a A,ai Şcolii Gimnaziale Nr. 2 din Piatra-Neamţ,îndrumaţi de înv. prof. Mary Claudia Luca.

Irina NASTASIU

Omagiu ministrului Spiru Haret (1851‐1912)-a născut la Iaşi în anul 1851. Primeledouă clase le-a absolvit la şcoala primarăNr.1 de băieţi din Dorohoi, singura şcoalăprimară din oraş în acel timp.

În clasele I şi a II-a, a avut ca dascălpe învăţătorul-director Mihail Alboteanu,un adevărat „domn Trandafir”.

Clasele a III-a şi a IV-a le-a urmat la Iaşi.Ca elev a fost un element desăvârşit.

În arhiva din acele timpuri se regăseştenotat în catalog elevul Haret Spiru notat cu ca-lificativul EMINENT la mai toate obiectele destudii, ca şi la purtare. Studiază ştiinţele exacteşi este primul român doctor în matematici.

Prin teza sa de doctorat „ Asupra invariabi-

lităţii axelor mari a orbitelor planetare” (1878)a adus o contribuţie de valoare mondială în pro-bleme de mecanică cerească, demonstrând, con-trar opiniei generale de atunci, că axele mari aleorbitelor planetare nu sunt invariabile, ele sufe-rind anumite perturbaţii în timp.

Ca ministru al instrucţiunii a luat măsuripentru extinderea reţelei şcolilor primare săteşti,a şcolilor de meserii şi a şcolilor secundare.

Alături de asociaţiile profesionale ale învă-ţătorilor a luptat pentru ideea de răspândire aculturii în masele ţărăneşti.

A făcut reforma învăţământului secundar şisuperior (1898) şi a învăţământului profesional(1899).

A introdus în locul liceului clasic unic, li-ceele pe trei specialităţi: o secţie clasică, o secţiemodernă, o secţie reală.

Prin măsurile luate, ministrul Spiru Haret aurmărit organizarea unitară a învăţământului decultura generală, orientarea lui mai realistă, pon-derea mai mare acordată ştiinţelor reale (mate-matică, fizică, chimie, biologie)

Cu câtă dragoste privea Haret cadrele di-dactice, în mod deosebit învăţătorii...

Orice învăţător ar fi bătut la uşa casei dinstrada Verde, era binevenit, ascultat şi îndrumatşi pleca cu sufletul mai luminat şi împăcat.

În revista ŞCOALA ŞI VIAŢA, a AsociaţieiGenerale a Învăţătorilor din România, din no-iembrie-decembrie 1932, No. 9-10, pagina 426este redată următoarea întâmplare:

La un moment, soneria de la intrare anunţăpe cineva. Erau doi soţi, învăţători din judeţulNeamţ. Ministru Haret este înştiinţat. Nepu-tându-i primi imediat, având încă de lucru cuprimul ministru şi nedorind să-i amâne pe altădată, se adresă lui Sturza, rugându-l să-i îngă-duie o clipă a lipsi din birou.

Urcă repede în sala de sus, unde era d-naHaret şi invitaţii, şi-i şopteşte „vor veni aici doiînvăţători soţi. Acordă-le şi lor aceeaşi aten-ţiune pe care o ai faţă de ceilalţi invitaţi. Dacăsfârşesc cu primul ministru, voi fi şi eu cu voi”.

Cei doi soţi învăţători sunt primiţi şi pre-zentaţi miniştrilor streini şi soţiilor acestora: cupuţina franţuzească ce-o ştiau şi prin mijlociread-nei Haret, atmosfera puţin rece de la începutdispare curând, şi ei se simt încântaţi de cinsteaşi de consideraţia ce le-a dat-o ministrul lor, pecare nu-l pierd din ochi, când el revine la dânşiişi căruia îi spun din activitatea învăţătorilor dinjudeţul lor de munte.

În această lună a anului 2015 se împlinesc103 ani de la moarea lui Spiru Haret, cel mai deseamă om de şcoală pe care l-am avut noi, ro-mânii. În revista citată, la pagina 363, D.V. Ţoni,preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilordin România, îşi încheia astfel cuvântul rostit ladouăzeci de ani de la moartea lui Spiru Haret:„Amintirea lui va fi în aceste clipe, pentru învă-ţători şi profesori, prilej de îmbărbătare şi dereînviere a energiei lor sufleteşti, iar pentru cei-lalţi, pentru vinovaţii care au şi datoria şi putinţade a îndrepta răul şi n-o fac, o mustrare!”. Iatăun mesaj care şi-a păstrat actualitatea...

Profesor Gheorghe AMAICEI

S

V

Arte şi meserii

APOSTOLULPag. 8 decembrie 2015

Concursul EMANUEL ELENESCU – ediţia a XXV-a

Domnule Mihăiţă Albu, dacăne gândim că anul acesta s-adesfăşurat cea de a XXV-aediţie a concursului EmanuelElenescu, pe care l-aţi iniţiatşi păstorit de un sfert de veac,observăm că mai mult de ju-mătatea vieţii dvs. de profesor

a fost dedicată acestui eveni-ment cultural, unic în România.Cum s-a născut ideea acestuiconcurs şi cât de greu aţi pus-oîn practică? Cu cine aţi colabo-rat?– Când s-a înfiinţat liceul în

1990, m-am gândit că la Piatra-Neamţ circuitul de valori este mic,că elevii nu vor avea motivaţii sufi-ciente, puternice, pentru studiul in-strumentelor, concurenţa dintre eifiind de asemenea foarte mică. Şiatunci mi-am zis că iniţierea unuiconcurs ar fi cel mai bun stimul şiargument pentru optimizarea atmos-ferei de creaţie. Ideea a fost săfacem acest lucru pentru toate fami-liile de instrumente. Dar mai întâi,catedra de pian, prin reprezentantaei prof. Mihaela Spiridon, a înfiinţatconcursul de pian Carl Czerny, unnume simbol de unicat şi de invidiatde toţi profesorii de pian din ţară.Astfel şi acest concurs, în februarie2016, se va afla la a XXV-a ediţie.Imediat, în anul ce a urmat, consul-tându-mă cu colegii din catedra deinstrumente de suflat şi canto, amcăzut de acord să facem şi noi unconcurs şi să-i găsim un loc cât maibun în calendar. Aşa a apărut primaediţie, la nivel de liceu, în decembrie1991. De la început, ideea a stârnitinteres în rândul elevilor şi al profe-sorilor de la catedră. Jurizarea o fă-ceam cu toţi profesorii catedrei şidesfăşurarea concursului era o ade-vărată sărbătoare a noastră, dar, în

aceleaşi timp era şi un schimb de ex-perienţă pedagogică foarte construc-

tiv. Câţiva ani am desfăşurat lucru-rile pe acelaşi model, dar între timpmă tot gândeam ce noutăţi să maiaduc. Colegii de la şcoala de muzică

din Roman, auzind despre concursulnostru, au dorit să participe şi ei, ju-riul adăugând şi reprezentanţi ai Ro-manului.

Apoi m-am gândit că un juriucu personalităţi din exteriorul liceu-lui ar da un plus de valoare concursu -lui şi un plus de interes al elevilorpentru studiu. Am mai restrâns juriulşi l-am avut ca invitat şi preşedintepe dl. prof. univ. dr. GRIGOREPOP. Dumnealui a venit cu ideea ex-tinderii ariei geografice şi astfel con-cursul a căpătat şi conotaţie zonală:zona Moldova. Pentru că dl. profe-sor venea de la Academia de muzică„Gh. Dima” din Cluj, la un momentdat a zis că n-ar fi rău să participeatât elevi din zona Clujului, cât şidin ţară. Astfel, din 2003 am devenitun concurs naţional. Dar trebuia să-i dăm cumva un nume, nu prea sunabine „concurs pentru instrumente desuflat percuţie şi canto clasic”. Amlansat ideea între colegi, timpul tre-cea şi nu găseam nici un nume rele-vant, până când într-o zi dna. Botez,profesoară de prestigiu a clasei decanto clasic, îmi reaminteşte că di-rijorul şi muzicianul EMANUELELENESCU s-a născut la Piatra-Neamţ. Când mi-a spus asta, parcăm-a luminat Dumnezeu, mai ales căîn anii 1990 şi 1991, toamna, la des-chiderea stagiunii Filarmonicii dinBacău, şi primăvara, până la închi-derea stagiunii, am cântat şi douăconcerte sub bagheta maestruluiEmanuel Elenescu. Aşa că, din 2004concursul de instrumente de suflat,percuţie şi canto a căpătat şi unnume – EMANUEL ELENESCU.În toţi aceşti ani am avut o colabo-rare foarte bună cu colegii catedrei,cu profesori de la alte licee din ţarăcu dl. prof Grigore Pop – mult timppreşedintele juriului –, cu dl. profCristian Misievici şi, mai nou, cud-na Vasilica Stoiciu Frunză şi cu

maestrul Constantin Stanciu dincvartetul „Voces”. După fiecare edi-ţie ne tot întrebam ce ar trebui sămai perfectăm, să aducem noutăţi,plus valoare în conţinutul regula-mentului. Actualmente, concursuleste ca o orchestră simfonică, adică

cuprinde instrumentele de coarde,instrumentele de suflat-lemne,alamă şi percuţie, dar şi instrumen-tele unei orchestre de muzică tradi-ţională, având şi instrumente demuzică populară. Momentele de or-ganizare sunt grele, presupunând în-scrieri, pliante, mape, locaţii pentrusecţiunile concursului, spaţii de ca-zare pentru concurenţi şi altele, darsuntem o echipă deja formată, fie-care ştie ce are de făcut şi chiar deavem în jur de 500 concurenţi, reu-şim să ne organizăm de aşa naturăîncât totul să se desfăşoare conformprogramului şi orarului stabilite. Iardacă ar veni la timp şi banii nece-sari, nu ar mai fi probleme cu orga-nizarea şi desfăşurarea concursului.

n După cum e şi firesc,aflându-ne în faţa unui eveni-ment viu care trebuie racordatmereu la realitatea înconjură-toare, mereu schimbătoare, ştiucă s-a intervenit, în timp, în re-gândirea orientării şi structuriiconcursului, în modificarea re-gulamentului său. Vă rugăm săpunctaţi câteva momente careau marcat evoluţia acestei ma-nifestări. – Unul din momentele impor-

tante în evoluţia concursului a fostînceputul, în decembrie 1991, fazape şcoală, apoi în decembrie 1997,faza pe judeţ; în 2003, ne-am extinsîn toată Moldova, primind şi concu-renţi din Basarabia. În decembrie2004 concursul capătă şi un nume:Concurs de interpretare muzicalăvocal-instrumentală EMANUELELENESCU. Din 2008, de la ediţiaa XVIII-a, concursul se completeazăcu secţiunea de muzică de cameră,secţiune sugerată de o foarte bunăprofesoară de flaut, de la LiceulOctav Băncilă din Iaşi, prof. EmiliaSanda Ciobanu, aceasta fiind de

multe ori în juriu la secţiunea instru-mente de suflat-lemne. Apoi seadaugă şi secţiunea de coregrafie-dans popular. Din 2010, de la ediţiaa XX-a, am regândit premierea şiconcertul de gală printr-un concursal finaliştilor, adică al celor mai bunide la fiecare secţiune, realizând ast-fel un adevărat spectacol cu cei maibuni, dintre cei buni. În urma con-certului finaliştilor, deliberarea ju-riului decide MARELE PREMIU –Trofeul Emanuel Elenescu. Înaintefăceam două gale, una pentru mu-zică clasică şi una pentru instru-mente populare şi coregrafie. Eraumomente grele, nu se realiza specta-colul dorit. Era obositor şi pentrujuriu şi pentru concurenţi şi era şifoarte multă agitaţie. Din 2013, dela ediţia a XXIII-a, din dorinţa deacurateţe am renunţat la secţiuneainstrumente populare şi coregrafie şiam introdus secţiunea vioară şi in-strumente cu corzi grave. De laaceastă ediţie concursul a căpătatconotaţie internaţională şi pentrufaptul că au venit concurenţi din Re-publica Moldova, Ucraina şi Aus-tria, şi prin faptul că preşedintelejuriului a fost şi este prof. univ. de laUniversitatea de Arte din Viena. In-troducerea secţiunilor instrumentecu coarde era şi o dorinţă a colegilormei de la catedra de coarde dar şi su-gestia lui Constantin Stanciu, maes-tru bracist în cvartetul VOCES şi

opţiunea directorului artistic al con-cursului – prof. dr. Vasilica StoiciuFrunză.

Ticu Stanciu, Lica Stoiciu şiWolfgang Klos au fost oamenii cucare m-am consultat în ultimii ani şiam ajuns, zic eu, la o structură de re-gulament de ţinută şi demnă de nu-mele EMANUEL ELENESCU. Cuei am ajuns la cea de a XXV- a ediţie,aureolată în deschiderea concursuluicu un concert susţinut de cvartetulVOCES. A fost o ediţie de referinţă,a avut calitate, valoare, a fost un bunspectacol.

n

l Interviu cu prof. Mihăiţă Albu,directorul Liceului de Artă Victor Brauner

Prof. Mihăiţă Albu, Clara Sofia Lupașcu,Prof. Wolfgang Klos

Clara Sofia Lupașcu

Cvartetul VOCES

Arte şi meserii

APOSTOLUL Pag. 9decembrie 2015

Concursul EMANUEL ELENESCU – ediţia a XXV-aMi-am aruncat ochii pe re-

zultatele concursului. La o re-pede privire moldovenii de laChişinău au dominat copiosla unele instrumente şi chiarau avut o prezenţă impresio-nantă pe podiumul premianţi-lor. Cum explicaţi dispro por-

ţia dintre numărul premianţilorde pe cele două maluri ale Pru-tului? Există o diferenţă deşcoală, tradiţie, preocupare,aptitudini?– Moldovenii de peste Prut au

într-adevăr o şcoală muzicală foartebună, cu profesori bine pregătiţi me-todico - pedagogic şi ei înşişi suntfoarte buni instrumentişti. Tineriicare îmbrăţişează cariera muzicalăsunt şi talentaţi, dar şi foarte stu-dioşi. În programul lor de studiu lu-crează la clasă atât muzică clasicăcât şi muzică populară. Consider căeste o metodă foarte bună. În micămăsură am îmbrăţişat-o şi noi. Con-curenţii moldoveni sunt şi tare dori-tori de competiţii, de concursuri darşi foarte doritori de a pleca de acasă,de a veni la Piatra-Neamţ. Şi vin înnumăr foarte mare, la ultimele ediţiiau fost mereu peste 100 de concu-renţi. De aici se vede şi numărulmare de premii, cu finalişti mereunelipsiţi din Gală. Anul acesta tro-feul a fost luat de o ieşeancă, la vio-loncel, iar anul trecut de unbucureştean, la canto. În 2014 amavut şi noi un finalist în Gală, pe ele-vul Dumitru Emmy - Constantin, laacordeon. Aşa că balanţa se echili-brează.

n Desigur că numele pre-şedintelui juriului – prof. Wolf -gang Klos de la Universität fürMusik und Darstellende Kunst,Wien (Austria) – este unulsonor şi girează calitatea artis-tică a activităţilor la care par-ticipă sau le patronează. Înafară de glorie, ce aduce impli-carea sa în această acţiune? Ceşanse are Concursul Elenescude a deveni, cu adevărat, inter-naţional? Cum vedeţi viitorulacestui concurs?– Wolfgang Klos este şi o pată de

culoare, dar şi un ambasador de ima -gine a lucrurilor bune petrecute la

Piatra-Neamţ şi în România, impri-mând manifestării noastre prestigiulde concurs internaţional. Gândesc căşi prin prezenţa dlui profesor la Pia-tra-Neamţ, manifestarea noastrăpoate căpăta o miză mai mare pentruapetitul concurenţilor europeni. Din-colo de hotel, de o pensiune, în zonanoastră nu avem condiţii de cazareoptime şi rezonabile, ca preţ, pentrucei din afară. Şi moldovenii suntcam nemulţumiţi de condiţiile de ca-zare. Probabil dacă trofeul ar fimăcar 1000 de Euro s-ar contura şimai bine marca de concurs interna-ţional şi un concurent din Grecia,Ungaria, Slovenia etc., ar îndrăznisă plece de acasă sperând la TRO-FEU. Concursul este amplu, cu-prinde toate instrumentele muzicale,dar poate este prea mare pentru ceeace poate oferi acest oraş. Condiţiilede cazare sunt cea mai grea pro-blemă. După numărul mare de con-curenţi ce participă an de an sedemonstrează că avem un concursvaloros, bine ales ca perioadă dedesfăşurare, cu un juriu competent –argumente ce ar trebui să-i ofere oviaţă lungă. Depinde doar de cine îlorganizează. Mă gândesc să-i găsescşi să-i formez urmaşi. Sper într-o co-laborare cu Centrul de cultură „Car-men Saeculare”. Deja cu această aXXV-a ediţie am spart gheaţa, iardna. director Carmen Năstase a în-ţeles dimensiunea acestui concurs,

dându-mi un ajutor imens în ceea cepriveşte cvartetul VOCES ca invitatîn deschiderea acestei ediţii. Cu aju-torul Centrului de Cultură şi cu ex-

perienţa colegilor mei văd viitorulacestui concurs ceva mai luminosdecât cel al Vacanţelor Muzicale.Are şi un nume de prestigiu EMA-NUEL ELENESCU, născut la Pia-tra-Neamţ, un nume al căruiprestigiu ar trebui să-l promovăm şisă-l onorăm.

n De-a lungul timpului, în25 de ani, au urcat pe scenaacestei competiţii, sute de con-curenţi şi s-au acordat zeci dedistincţii care marcau diferitegrade de măiestrie şi perfor-manţă ale participanţilor. Pu-teţi să ne daţi câteva exempleale validării în timp a deciziilorjuriului de la Piatra-Neamţ?– Atunci când începem un con-

curs nu ştim câtă lume se gândeştela perspectiva, la durata şi roadelelui în timp…

Şi când vine momentul de bi-lanţ, îţi dai seama că, luat mereu cutreburile, ai uitat să te bucuri de lu-crurile bune pe care le-ai realizat.Vreau să subliniez doar că mulţifoşti elevi de la Liceul de Arte „Vic-

tor Brauner” din Piatra-Neamţ aufost mobilizaţi de concurs şi deter-minaţi să studieze intens, ceea ce le-aasigurat reuşita la un conservator,fiind astăzi realizaţi ca instrumen-tişti, solişti în diverse instituţii deartă-învăţământ, filarmonici sau tea-tre de operă etc. Citez câteva numela întâmplare:

Costea Celia – mare sopranăcare a cântat pe multe scene ale Eu-ropei, participantă la la festivalulEnescu din această toamnă, actual-mente stabilită în Grecia;

Macoviciuc Valentin – primclarinetist la filarmonica din Atena;

Zan Luiza, mezzosoprană –cochetează cu muzica pop. Concer-tează pe diferite scene şi festivaluride gen din ţară, fiind bine cunoscutăpublicului şi televiziunii române;

Veleşcu Alexandru – prof. depercuţie la Academia de Muzică,,Gh. Dima” din Cluj extensie Pia-tra-Neamţ;

Vasiliu Ciprian – clarinetist înformaţia de muzică populară „Flo-rile Ceahlăului” a Centrului de Cul-tură „Carmen Saeculare”;

Cataramă Teodor – prof. declarinet la Liceul de Arte „VictorBrauner” Piatra-Neamţ;

Maftei Alice – soprană la Tea-trul Liric din Iaşi;

Claudia Caia – soprană laOpera Română din Bucureşti;

Găburoi Sorin – prof. de trom-bon la Liceul de Arte „Victor Brau-ner” Piatra-Neamţ.

Lista poate continua. Acest in-terviu m-a trezit şi am să încerc săanalizez trecutul. Nici nu ştiu cândau trecut cei 25 de ani. Vom conti-nua poate interviul şi, probabil, vomreuşi să facem jurnalul de front aşacum se cuvine. Cu mulţumiri, Mi-hăiţă Albu.

n Noi vă mulţumim pentrulucrurile bune pe care le faceţişi – suntem siguri – le veţi faceîn continuare. Mult succes!

A consemnat prof. Niculina NIŢĂ

e douăzeci şi cinci de ani, sfârşitul lunii noiembrie aduce oraşul Piatra-Neamţ în atenţia învăţământuluimuzical preuniversitar, fapt datorat competiţiei internaţionale ce poartă numele ilustrului dirijor EmanuelElenescu. Longevitatea concursului se datorează dorinţei şi tenacităţii profesorului Mihăiţă Albu, direc-torul Liceului de arte Victor Brauner, care, an de an, pune muzica înainte de toate şi talentele pe scenă,pentru a prezenta rodul muncii elev-profesor în faţa membrilor juriului şi a publicului.

După cum se cunoaşte, de câţiva ani concursul a primit dimensiune internaţională datorată prezenţeimasive a elevilor de peste Prut, dar şi interesului pe care l-a dezvoltat faţă de adevăratul „maraton mu-zical”, profesorul Wolfgang Klos de la Universität für Musik und Darstellende Kunst din Viena, preşe-

dintele juriului.În acest an, în seara zilei de 26 noiembrie, când a bătut gongul deschiderii oficiale a competiţiei, concu-

renţii, juriul şi melomanii oraşului au avut plăcerea (re)întâlnirii cu membrii cvartetului VOCES, cel mai lon-geviv ansamblu de gen din România.

Concertul lor, dedicat ediţiei a XXV -a a Concursului internaţional de interpretare muzicală Emanuel Ele-nescu, a fost un privilegiu pentru iubitorii muzicii de elită academică, un exemplu de urmat pentru tinerii ce-şi doresc bucuriile scenei de concert, plăcerea de a fi împreună în numele adevărului şi a bunului gust.

Muzicolog Dr. Vasilica STOICIU-FRUNZĂDirector artistic al Concursului internaţional de interpretare muzicală Emanuel Elenescu

Premiile Concursului internaţional de interpretare muzicalăEmanuel Elenescu

l Trofeul „Emanuel Elenescu”, 2015:CLARA SOFIA LUPAŞCU (violoncel), liceul Octav Băncilă, Iaşil Finaliştii Concursului Elenescu:PETHO KRISZTA (oboi), liceul Pallo Imre, Odorheiul Secuiesc;ADRIAN-IONUŢ ŢANEA (clarinet), Dinu Lipatti, Bucureşti;CIPRIAN CHIRVASĂ (trompetă), Octav Băncilă, Iaşi;GEORGE-OCTAV AMBROSĂ, (corn), Octav Băncilă, Iaşi;ŞTEFAN AILENEI (percuţie), Octav Băncilă, Iaşi;FLORENTINA STOICA (vioară), Carmen Sylva, Ploieşti;NETI-ANDREEA STOICA (canto clasic), Dinu Lipatti, Bucureşti;RADU RĂŢOI (acordeon), Ştefan Neaga, Chişinău.

n D

Prof. Wolfgang Klos şi prof. dr. VasilicaStoiciu Frunză

Ultima oră la Roman

APOSTOLULPag. 10 decembrie 2015

SPIRITUL SĂRBĂTORILORÎN ŞCOLILE ROMAŞCANE…

Dacă zilele importante din calendarul naţionalsau cel internaţional se află cu consecvenţă peagenda acţiunilor derulate în şcoli, nici sărbătorilecreştine nu scapă profesorilor şi elevilor, mar-carea acestora făcându-se fie în contextul unorproiecte proprii, fie prin participarea la activităţiledin cadrul comunităţii. Un bun prilej de a ieşi larampă cu astfel de acţiuni este luna decembrie,

reperele principale fiind legate de Postul Crăciunului, desărbătoarea Sf. Ierarh Nicolae şi de marele praznic alNaşterii Pruncului Iisus, sărbătorit la finele lui Undrea.

În ordine cronologică, primul sărbătorit a fost multaşteptatul Moş Nicolae, acţiunile care au precedatsărbătoarea din 6 decembrie implicându-i mai ales peelevii de gimnaziu, dar şi pe nerăbdătorii preşcolari care,conform tradiţiei, l-au aşteptat pe cel mai iubit sfânt dinsinaxar cu ghetuţele pregătite pentru a-şi primi darurile.„La grădiniţa noastră în fiecare an, la început de decem-brie, toate grupele freamătă în aşteptarea lui Moş Nico-lae. Copiii sunt parcă mai ascultători şi mai cuminţi deteamă să nu rămână fără daruri, programul nostru in-cluzând cu această ocazie poveşti despre sfântul Nicolaeşi despre minunile sale. Ca şi-n alţi ani şi de data aceastaam confecţionat diverse obiecte tematice, între care şibinecunoscutele nuieluşe de care însă n-a fost nevoie,deoarece la noi vin mereu doar copii cuminţi şi harnici”,a mărturisit Roxana Garlaciov, prof. înv. preşcolar laGrădiniţa romaşcană cu program prelungit „Muguri delumină”.

lNici liceenilor nu le-a scăpat momentul, una din-tre acţiunile de amploare ale acestora avându-i caprotagonişti pe elevii Colegiului Tehnic „Miron Costin”Roman care au jucat rolul lui Moş Nicolae pentru copiiiinternaţi la secţia Pediatrie a Spitalului Municipal deUrgenţă Roman. Sub genericul „Jucărie, caut copil!” ac-tivitatea lor s-a derulat în perioada 1-6 decembrie cândla biblioteca şcolii s-au adunat zeci de jucării, unele noi,altele recondiţionate, pentru a face o bucurie copiiloraflaţi în suferinţă. După o igienizare prealabilă, chiar înziua de 6 decembrie câţiva reprezentanţi ai elevilor auoferit jucăriile beneficiarilor, împreună cu un zâmbetcald şi urări de sănătate.

La reuşita activităţii şi-au dat concursul tineriicolegiului din învăţământul liceal şi profesional alăturide membrii Consiliului Şcolar al Elevilor, coordonareaaparţinând consilierului educativ, prof. Ana-MariaAgape, Dir. adj. prof. Cristinica Viorica Sava, oamprentă deosebită fiind remarcată şi de această dată dinpartea prof. Ana-Maria Zăloagă, directorul instituţiei,acelaşi neobosit însoţitor al tinerilor în proiecte care maide care mai diverse şi mai relevante ca tematică.

l Sărbătoarea Sfântului Andrei nu a fost nici eauitată, o activitate dedicată Întâiului chemat care este şisfântul ocrotitor al României fiind organizată la LiceulTeologic „Episcop Melchisedec” Roman sub genericulSfântul Apostol Andrei – Ocrotitorul României. Parte aproiectului educaţional cu titlul Tradiţii româneşti în su-fletul copiilor, manifestarea a reunit 35 de elevireprezentând şcolile gimnaziale din Moldoveni şi Se-cuieni care au prezentat un scurt program artistic precumşi o sesiune de referate şi prezentări power-point peaceastă temă, la final toţi participanţii fiind invitaţi săviziteze instituţia gazdă şi Centrul arhiepiscopal de laRoman.

Scopul proiectului a fost axat, între altele, peoferirea posibilităţii de a cunoaşte diferite aspecte alevieţii din mediul rural şi urban pentru copiii implicaţi înacest proiect ai cărui parteneri sunt Şcolile gimnazialedin comunele Moldoveni, respectiv Secuieni, împreunăcu Asociaţia Eco Learning, coordonatorii proiectuluifiind prof. Ovidiu Eduard Sârghi şi preot profesorConstantin Daniel Pâcă.

Meşteşugurile, pe mâini bune!Numeroasele iniţiative care au avut loc în ultimii ani în şcolile romaşcane în vederea revigorăriitradiţiilor populare în rândul tinerilor îşi arată încet şi minunat roadele. Un argument de datărecentă în acest sens constă în succesul înregistrat în luna decembrie de către un grup de volun -tari, membri ai Asociaţiei „Muşatinii” Roman, pasionaţi de creaţia populară. Aceştia auexpus produse de artizanat la un Târg al Solidarităţii Sociale, organizat recent la Piatra Neamţ,unde s-au bucurat de o apreciere deosebită, cu această ocazie reuşind să vândă din produseleprezentate, vizitatorii târgului fiind surprinşi de priceperea „muşatinilor” romaşcani. În asociaţianoastră tinerii ştiu că pot beneficia de un mediu sigur unde se pot dezvolta, se pot întâlni pentru

a dezvolta idei şi proiecte, pe care singuri le gestionează, intervenţia mea nefiind necesară decât,eventual, în situaţiile în care exuberanţa lor întrece limita posibilităţilor reale de a acţiona într-oanumită situaţie. O astfel de iniţiativă este şi cea legată de tradiţiile populare, mai precis cea referi-toare la valorificarea abilităţilor de meşteri populari ale unora dintre cei care activează ca voluntariîn cadrul asociaţiei noastre a mărturisit Prof. Dr. Ovidiu Albert, Preşedintele Asociaţiei de voluntari„Muşatinii” din cadrul Colegiului Naţional „Roman Vodă”. n Un alt succes al elevilor pasionaţi de promovarea tradiţiilor a avut drept protagonişti pe micii

meşteşugari de la Şcoala gimnazială „Carmen Sylva” din comuna Horia care au reprezentatinstituţia la un Târg al meşteşugarilor organizat în luna decembrie, chiar în ajun de Moş Nicolae, laPiatra Neamţ, în parteneriat cu Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”.

Cu acest prilej copiii din Horia au prezentat creaţii reprezentând îngeraşi, coşuri cu flori, prinţese,precum şi un impunător Moş Nicolae, toate acestea fiind confecţionate din pănuşi de porumb. Succesula fost pe măsura măiestriei copiilor care lucrează astfel de podoabe artizanale în cadrul atelieruluiînfiinţat la şcoală în urmă cu trei ani, sub coordonarea Prof. înv. preşcolar Carmen Mititelu. Tot aici,au fost realizate şi altfel de creaţii adecvate unor zile speciale din calendar, cum ar fi mărţişoareleecologice, de 1 Martie, pe viitor conducerea instituţiei având în plan să deschidă un mic atelier-expoziţie cu lucrările realizate de elevii şcolii.n Tot în contextul amplorii pe care au luat-o activităţile legate de tradiţiile aproape uitate, la

Şcoala Gimnazială din comuna Gâdinţi se va desfăşura proiectul educaţional „Mâini dibace deromâni”, aflat la ediţia a III-a. Practic, este vorba despre un concurs de artă şi creaţie meşteşugăreascăprogramat să se deruleze în perioada decembrie 2015 – martie 2016 în cadrul căruia vor fi implicaţi150 de preşcolari şi elevi şi 15 cadre didactice de la Şcoala Gâdinţi, precum şi 260 de preşcolari şielevi şi 26 de cadre didactice de la o serie de şcoli partenere. Activităţile tradiţionale vizate se referăla împletit, ţesut, cusut, croşetat, brodat, confecţionat podoabe, confecţionat măşti, pictat icoane pelemn, sticlă sau piatră, încondeiat ouă sau împletit fibre vegetale, concursul adresându-se copiilor cuvârste cuprinse între patru şi 14 ani.

În urma activităţilor derulate prin proiect copiii vor dobândi statutul de creatori de artă popularăşi cunoscători ai secretelor meşteşugului tradiţional din satul sau zona de origine, la finalul concursuluiurmând să fie acordate premii pentru cele mai reuşite prestaţii, pe categorii de vârstă şi secţiuni.

Decembrie, luna performanţei…una decembrie a fost plină de evenimenteşi în şcolile romaşcane care practică sportulde performanţă. De departe, cei mai vizibiliau fost membrii Clubului de arte marţiale„Bao” Roman, coordonat de maestrulMihai Cristea, care în două competiţii auadunat 16 medalii de aur, 8 de argint şi 6de bronz. Cele mai multe au fost obţinute

la Botoşani unde în perioada 5 – 6 decembrie aavut loc întrecerea de Qwan Qi Do „CupaInternaţională Botoşani”, ediţia a II-a, la startulcăreia s-au aliniat circa 600 de sportivi din Româ-nia, Republica Moldova şi Anglia. Rezultate re-marcabile au obţinut sportivii de la „Bao” şi încadrul etapei contând pentru Campionatulnaţional de Qwan Qi Do – Co Vo Dao (armetradiţionale) găzduită chiar de Sala sporturilor dinmunicipiul Roman.

S-a remarcat în ambele concursuri MihaiAlexandru Bandur, care a obţinut 3 medalii de aurşi una de bronz.

Sunt foarte mândru că am reuşit să urc pepodium şi astfel să punctez pentru clubul nostrula acest final de sezon şi de an, în care „Bao”

Roman a sărbătorit 25 de ani de la înfiinţare.Pentru 2016 îmi doresc să fiu sănătos, să nu măaccidentez, să mă antrenez ca şi până acum ca săpot călca pe urmele celor care au scris istorie înQwan Qi Do la Roman, unde avem mulţi campi-oni şi vicecampioni europeni şi mondiali, a spuselevul maestrului Mihai Cristea care, la 17 ani,este deja o figură emblematică a sportuluiromaşcan.

Tot la Roman, luna decembrie a marcat unadevărat festin atletic, concursul regional Memo-rialul „Constantinescu Nehoi”, adunând la star-tul ediţiei 2015 un număr record de participanţi.

Anul acesta s-au înscris în concurs circa 300de tineri sportivi reprezentând cluburi puternicedin mai multe oraşe ale Moldovei recunoscuteprin consecvenţa performanţelor realizate întimp. Practic, printre oaspeţii noştri s-au aflatcampionii de mâine, viitorul atletismului româ-nesc şi mă bucur mult pentru că am reuşit săaducem competiţia la un asemenea nivel, fiecareediţie fiind un omagiu binemeritat celui care afost profesor Constantinescu Nehoi, unul dintrecei mai mari tehnicieni ai României, care şi-adăruit întreaga viaţă atletismului, a declarantprof. Traian Macovei, preşedintele ClubuluiAtletic Roman, organizatorul competiţiei.

Tot în acest registru se poate înscrie şi ceade a III-a ediţie a Cupei „Mariko Ynn” la flotări,animată de romaşcanul Dan Stănescu, cel care înluna august 2015 a intrat în „Cartea recordurilor”ca urmare a stabilirii, la Bucureşti, a recorduluimondial de flotări anduranţă.

Invitatul de onoare din acest an al cupei afost Radu Valahu, cunoscutul campion de scan-denberg& power lifting, apreciat şi aplaudat decătre toţi cei prezenţi cu acest prilej în sala SPA aHotelului „Mariko Ynn” din Roman, principalulsusţinător al concursului.

L

l

n

Ultima oră la Roman

APOSTOLUL Pag. 11decembrie 2015

Ziua Naţională, sărbătorită în ajun...

Simpozion la Muzeul de Istorie

Dacă n-au fost în şcoli, tinerii romaşcani aufost prezenţi la Muzeul de Istorie unde, în ajunul lui1 Decembrie, a fost organizat Simpozionul cu tema„1 Decembrie – Ziua Naţională a României” re-unind într-un parteneriat minunat instituţii locale şijudeţene, împreună cu elevi şi dascăli reprezentândLiceul Teologic „Episcop Melchisedec”, ColegiulTehnic „Petru Poni”, Colegiul Naţional„Roman-Vodă”, Liceul cu Program Sportiv subumbrela Asociaţiei pentru Antropologie Urbană,filiala Roman. Consecvenţi în rigoarea şi dăruireadovedite cu astfel de ocazii, profesorii şi eleviiLiceului Teoretic „Vasile Alecsandri” din

Săbăoani au dedicat sărbătorii o serie de activităţicultural-artistice desfăşurate la biblioteca şcolii, darşi cu un moment emoţionant la MonumentulEroilor din centrul comunei, unde au depus ocoroană de flori în cadrul unui ceremonial la careau fost prezenţi primarul şi preotul din localitate.

Sărbătoarea celor mai mici români…

Cei mai mititei dintre români, respectivpreşcolarii şi elevii din clasele gimnaziale n-auratat momentul, în fiecare instituţie de profilputându-se auzi în zilele premergătoare sărbătoriicântece patriotice, dar şi minunate montaje depoezie sau chiar de teatru pe această temă. Cel

puţin la Şcoala „Calistrat Hogaş” toată suflarea afost prezentă la spectacolul dedicat Zilei Naţionale,între momentele cele mai aplaudate fiind evoluţiacopiilor din corul şcolii dar şi cel în care preşcolariiau încins Hora Unirii. Nici în şcolile din mediulrural din zona Romanului n-a fost linişte cu ocaziaacestei îndrăgite sărbători, unul dintre exempleledeosebite pentru modul în care s-au raportat la ZiuaNaţională fiind Şcoala Gimnazială nr. 1, din co-muna Cordun, unde, în săptămâna 23-27 noiem-brie, s-a desfăşurat proiectul educaţional „Mândriade a fi român”, care a cuprins mai multe activităţidar şi un program artistic, prilej cu care elevii şcoliiau intonat imnul naţional, au recitat poezii patrio-tice, au pre