iicvlpress.ro/wp-content/uploads/2016/02/160229.pdf · 2016-02-28 · Cuvântul Libert[\ii /...

$Page 1: iicvlpress.ro/wp-content/uploads/2016/02/160229.pdf · 2016-02-28 · Cuvântul Libert[\ii / MEDIAFAX@MAIL.CVLPRESS.RO Primul cotidian al Olteniei Anul XXVI, Nr. 7984 luni, 29 februarie$
Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiWWW.CVLPRESS.RO / [email protected]

Primul

cotidian al

Olteniei Anul XXVI, Nr. 7984luni, 29 februarie 2016 16 pagini 1 leu

OFF-uri de GABRIELBRATU-MIB

- Unde o fi, Popescule, gustulmerelor de altãdatã?

interviu / 7

actualitate / 3

Emil HurezeanuEmil HurezeanuEmil HurezeanuEmil HurezeanuEmil Hurezeanudespre “zãpadadespre “zãpadadespre “zãpadadespre “zãpadadespre “zãpadazilei de ieri”!zilei de ieri”!zilei de ieri”!zilei de ieri”!zilei de ieri”!

Agreabilã, chiar remontantã,conferinþa domnului Emil Hure-zeanu intitulatã “În istorie, în-tre poezie ºi jurnalism”, în sala“I. D. Sîrbu” – arhiplinã – la „În-tâlnirile SpectActor” 2016. Pre-faþatã de un “laudatio” inspirat,fãcut de Nicolae Coande, secre-tarul literar al Teatrului Naþional“Marin Sorescu” din Craiova,expunerea lui Emil Hurezeanu aavut consistenþã maximã ºi obunã pliere genericului. ªi poet,în tinereþe, cu un volum de de-but, în 1979…

reportaj / 5

ParculParculParculParculParculRomanescu esteRomanescu esteRomanescu esteRomanescu esteRomanescu esteun mare ºantierun mare ºantierun mare ºantierun mare ºantierun mare ºantier dezvoltare ruralã / 6

Prof.univProf.univProf.univProf.univProf.univ.dr.dr.dr.dr.dr.....Ion TIon TIon TIon TIon Turculeanu :urculeanu :urculeanu :urculeanu :urculeanu :O radiografieO radiografieO radiografieO radiografieO radiografiea mediuluia mediuluia mediuluia mediuluia mediuluiacademicacademicacademicacademicacademiccraioveancraioveancraioveancraioveancraiovean

Începe reformaadministrativã!?Stop sifonãriiStop sifonãriiStop sifonãriiStop sifonãriiStop sifonãriibanului publicbanului publicbanului publicbanului publicbanului publicîn administraþiaîn administraþiaîn administraþiaîn administraþiaîn administraþiapublicãpublicãpublicãpublicãpublicã

La cea de-a XIX-a sesiune aAdunãrii Generale a Asociaþiei Co-munelor din România premierulCioloº a abordat, în discursul sãu,trei probleme majore ale adminis-traþiei publice locale, plus o seriede posibile soluþii, cu mai multevariante. Fragmentarea adminis-traþiei publice locale, coordonareadiferitelor programe ºi lipsa de re-surse financiare suficiente suntcele trei aspecte despre care avorbit acesta.

Târgului de Carte GAUDEAMUS de la Craiova s-aîncheiat ieri, organizatorii – Radio România, prin Cen-trul Cultural Media ºi Radio România Oltenia Craiova– anunþând cifre-record înregistrate în cele cinci zileale evenimentului, dar ºi în cele 15 ediþii desfãºurateaici: peste 14.800 de vizitatori; mai mult de 2.500 depersoane care au participat la un singur eveniment or-

ganizat la un Târg din Caravana GAUDEAMUS; 64 deexpozanþi reuniþi în 40 de standuri; 91 de evenimenteculturale; o suprafaþã de peste 330 mp de standuri. Totieri, în foaierul Teatrului Naþional „Marin Sorescu”,au fost decernate premiile acestei ediþii, douã dintreele – pentru edituri ºi pentru cea mai râvnitã carte aTârgului – ajungând la „Humanitas”. Trofeul Presei, la

secþiunea publicaþii, a revenit cotidianului „CuvântulLibertãþii”. Urmãtoarea oprire a Caravanei GAUDEA-MUS 2016 va fi, în perioada 20-24 aprilie, la Cluj-Napo-ca, unde – prin intermediul Nicoletei Ghiºa, redactor-ºef al Radio România Cluj – va ajunge ºi cartea-simboltransmisã prin ineditul „lanþ uman” care a anunþatdeschiderea Târgului de la Craiova.

99999 CULTU

RÃ

pa

gin

a

Târgul de Carte GAUDETârgul de Carte GAUDETârgul de Carte GAUDETârgul de Carte GAUDETârgul de Carte GAUDEAMUSAMUSAMUSAMUSAMUSºi-a depãºit propriile recorduri!ºi-a depãºit propriile recorduri!ºi-a depãºit propriile recorduri!ºi-a depãºit propriile recorduri!ºi-a depãºit propriile recorduri!









2 / cuvântul libertãþii luni, 29 februarie 2016actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

EDITOR:

S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:

200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.

Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538

SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012

CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.

Cod fiscal: RO 17758027Email: [email protected]

Internet: www.cvlpress.roREDACTOR-ªEF:MIRCEA CANÞÃR

Prim-redactor-ºef adjunct:MAGDA BRATU

Redactor-ºef adjunct:MARGA BULUGEAN

DEPARTAMENTE:Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu

Eveniment: Carmen ZuicanEconomie / Politicã: Marga Bulugean

Culturã: Magda BratuSport: Marius Cîrstov, Cosmin Staicu

Fotoreporter: Tibi Bologh

Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613Sub-redacþie Calafat:

Cristian Rudãreanu: [email protected]

Sub-redacþie Bechet:Florina Rãdoi: 0760.678.582

[email protected]

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Astãzi încep înscrierilela clasa pregãtitoare.Ce trebuie sã ºtie pãrinþii

Astãzi, încep înscrierile laclasa pregãtitoare. Pãrinþii vorcompleta online sau vor depune launitatea de învãþãmânt la caresolicitã înscrierea copiilorcererile tip de înscriere. Ultima zide depunere a cererilor este 18martie. Potrivit calendaruluiaprobat de Ministerul EducaþieiNaþionale ºi Cercetãrii ªtiinþifice,cererile pot fi completate onlinesau la unitatea de învãþãmânt lacare pãrinþii solicitã înscriereacopiilor, iar validarea acestora seva face la ºcoala respectivã zilnic.Procesarea de cãtre Comisianaþionalã de înscriere a copiilorîn învãþãmântul primar a cereri-lor tip cu ajutorul aplicaþieiinformatice ºi repartizarea laºcoala de circumscripþie a celor aicãror pãrinþi au solicitat acestlucru în cerere se vor face pentruprima etapã de înscriere pânã pe21 martie. Începând de anulºcolar viitor, copiii nu vor maiputea fi înscriºi la clasa I dacã nuau trecut înainte prin clasapregãtitoare.

Ilie Nãstase: Candidezla Primãria Capitaleidoar dacã Bãsescueste contracandidat

Senatorul UNPR Ilie Nãstasea reiterat pentru MEDIAFAX, cãia în calcul o candidaturã laPrimãria Capitalei, susþinut deUNPR, doar dacã îl va aveacontracandiat pe Traian Bãses-cu, afirmând cã o prioritatea amandatului sãu ar fi rezolvareaproblemelor stadionului ArenaNaþionalã. ‘’S-a discutat despre ocandidaturã a mea la PrimãriaCapitalei. Am refuzat’’, adeclarat senatorul UNPR IlieNãstase. El a mai susþinut cã iaîn calcul o candidaturã laPrimãria Capitalei doar dacã îlva avea contracandidat pe Tra-ian Bãsescu, susþinând cã vrea sãîl învingã în competiþia electora-lã pe fostul ºef de stat.

Dupã ce PNL a anunþat schim-barea candidatului pentru Capita-lã, propunându-l pe Ludovic Or-ban, la nivel oficial, liderii PSD audeclarat cã aceastã schimbare esteuna care îi avantajeazã. Surse dinPSD au declarat, pentru MEDIA-FAX, cã mutarea liberalilor ar pu-tea schimba strategia gânditã desocial-democraþi. În ultima ºedin-þã a Biroului Permanent Naþional alPSD, liderii au decis sã comandeun nou sondaj, care sã arate carear fi ºansele Gabrielei Firea într-oconfruntare cu Ludovic Orban.Surse din partid au declarat pentruMEDIAFAX cã în cazul în caresondajele nu aratã ºanse de câºtigpentru PSD, ar putea apãrea oschimbare de candidat.

Alþi trei copii cu probleme di-gestive au fost internaþi în spitale-le din judeþul Argeº, numãrul be-beluºilor spitalizaþi ajungând dumi-nicã la 45, transmite coresponden-tul MEDIAFAX. Prefectura Argeºa anunþat cã dintre cei 45 de copiicu probleme digestive internaþi înspitale, 32 sunt mai mici de doi ani.Cei mai mulþi, respectiv 26, se aflãinternaþi la Spitalul de Pediatrie Pi-teºti, trei copii sunt internaþi la Spi-talul Municipal Câmpulung, alþi doiprimesc îngrijiri medicale la Spita-

Economia României ar urma sãavanseze cu 3,8% anul acesta,pentru a încetini treptat la 3,2%anul urmãtor ºi la 2,9% în 2018,în timp ce pentru 2019 creºtereaPIB este prognozatã la 3,2%. “Încazul unei încetiniri puternice, si-

PSD a cerut sondaj Firea vs. Orban.PSD a cerut sondaj Firea vs. Orban.PSD a cerut sondaj Firea vs. Orban.PSD a cerut sondaj Firea vs. Orban.PSD a cerut sondaj Firea vs. Orban.Miza negocierilor cu aliaþii de la UNPR ºi ALDEMiza negocierilor cu aliaþii de la UNPR ºi ALDEMiza negocierilor cu aliaþii de la UNPR ºi ALDEMiza negocierilor cu aliaþii de la UNPR ºi ALDEMiza negocierilor cu aliaþii de la UNPR ºi ALDE

Liderii PSD au declarat cã, la începutul luniimartie, vor anunþa candidaþii pentru Capitalã ºipentru sectoalele Bucureºtiului, însã situaþia nu

este clarificatã nici la nivelul PSD, nici la nivelulaliaþilor, în condiþiile în care se aºteaptã un nou

sondaj comandat de conducerea partidului.

La aceeaºi ºedinþã de sãptãmâ-na trecutã sociologul Marius Pie-leanu a participat la o serie de dis-cuþii cu liderii PSD. Ulterior,acesta a avut o discuþie privatãdoar cu liderul Liviu Dragnea ºiprincipala favoritã pentru candi-tatura la Capitalã, Gabriela Firea.La capitolul negocieri cu aliaþii,social-democraþii au semnat pro-tocol de colaborare cu ALDE ºiUNPR, însã cele douã formaþi-uni politice cu care PSD a sem-nat protocoale nu ajung la unconsens. De altfel, copreºedin-tele ALDE, Cãlin Popescu Tãri-ceanu, a explicat cã partidul sãucolaboreazã ‘’doar cu PSD’’.

În aceste condiþii, surse dinPSD susþin cã va fi greu de obþi-

nut un consens pentru susþinereaunui candidat unic la primãria Ca-pitalei de cãtre toate cele trei parti-de. Potrivit acestora, PSD ar în-clina mai mult spre susþinereaALDE, pentru cã Tãriceanu ar adu-ce oricãrui candidat un plus denotorietate de 12-14%, dacã îl sus-þine public. Cei de la ALDE ar dorisã beneficieze de susþinerea PSDîn Sectoarele 1 ºi 4, aceasta fiindcondiþia impusã de Tãriceanu pen-tru susþinerea unui candidat PSD

la Capitalã. La rândul lor, social-democraþii i-au cerut lui Tãricea-nu sã intre în cursa electoralã fiela Sectorul 1, fie la primãria Capi-talei, însã acesta a refuzat.

Pe de altã parte, UNPR îºi do-reºte susþinerea PSD pentru Sec-torul 2, acolo unde au primarul înfuncþie, pe Neculai Onþanu. Întretimp, UNPR îºi pregãteºte un can-didat individual pentru primãriaCapitalei, în persoana senatoruluiIlie Nãstase.

Oxford Economics a identificat cele mai mari riscuri pentrueconomia României: China ºi Rezerva Federalã a SUA

Principalele riscuri pentru economia României suntîncetinirea puternicã a economiei Chinei, care ar ºter-ge douã puncte procentuale din creºterea estimatã aPIB, dar ºi înãsprirea politicii monetare de cãtre Re-zerva Federalã a SUA (Fed), cu un impact negativ de

un punct, potrivit Oxford Economics.

tuaþia din China se deterioreazã,investiþiile fiind afectate pe maimulte canale. ªocul înregistrat deChina se extinde cãtre alte þãri, iarcreºterea economiei globale co-boarã la numai 1,7% anul urmã-tor. Avansul economic al Româ-

niei încetineºte semnificativ faþãde scenariul de bazã, din cauzacererii mai reduse pentru expor-turi”, potrivit unui raport al firmeibritanice de consultanþã.

Un risc de asemenea importanteste creºterea dobânzilor de cãtrebanca centralã americanã, urma-tã de o reacþie mai puternicã de-cât se anticipa din partea pieþelorde obligaþiuni. În acest scenariu,încrederea scade ºi condiþiile definanþare devin mai dificile la ni-vel global. Creºterea României în-cetineºte cu aproximativ 1 punctprocentual, ca urmare a cererii maireduse pentru exporturile cãtre

zona euro ºi a condiþiilor mai re-strictive pentru împrumuturi”, searatã în raport.

Pe plan intern, riscurile econo-mice sunt concentrate asupra im-pactului relaxãrii fiscale asuprasustenabilitãþii finanþelor statului petermen mediu, însã ºi incertitudi-nea politicã este o problemã majo-rã, iar tensiunile politice vor creºteîn contextul aproprierii alegerilor,noteazã analiºtii britanici. De ase-menea, România rãmâne expusã lao eventualã ieºire a Greciei din zonaeuro, atât prin conexiunile banca-re, cât ºi prin impactul unei crizeelene la nivel european.

Alþi trei copiicu probleme digestive

lul Judeþean de Urgenþã Piteºti, sec-þia boli infecþioase, iar un alt copileste internat la Spitalul MunicipalCurtea de Argeº. ReprezentanþiiPrefecturii Argeº au mai precizatcã un singur copil a fost transpor-tat sâmbãtã la un spital din Bucu-reºti. E vorba despre un copil învâstã de 1 an ºi 10 luni, domiciliatîn localitatea Poiana Lacului. Aces-ta a fost transferat de la Spitalul dePediatrie Piteºti la Spitalul MateiBalº din Capitalã, fiind diagnosti-cat cu boalã diareicã acutã.

cuvântul libertãþii / 3luni, 29 februarie 2016 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

Emil HurezeanuEmil HurezeanuEmil HurezeanuEmil HurezeanuEmil Hurezeanudespre “zãpada zilei de ieri”!despre “zãpada zilei de ieri”!despre “zãpada zilei de ieri”!despre “zãpada zilei de ieri”!despre “zãpada zilei de ieri”!

MIRCEA CANÞÃR

Agreabilã, chiar remontantã,conferinþa domnului Emil Hure-zeanu intitulatã “În istorie, în-tre poezie ºi jurnalism”, în sala“I. D. Sîrbu” – arhiplinã – la „În-tâlnirile SpectActor” 2016. Pre-faþatã de un “laudatio” inspirat,fãcut de Nicolae Coande, secre-tarul literar al Teatrului Naþional“Marin Sorescu” din Craiova,expunerea lui Emil Hurezeanu aavut consistenþã maximã ºi obunã pliere genericului. ªi poet,în tinereþe, cu un volum de de-but, în 1979, intitulat “Lecþia deanatomie”, cu un lirism configu-rat în sensibilitatea “mai sãnãtoa-sã”, cum spunea Ion Negoiþescuîn “Scriitori contemporani”,mai stradalã, mai expresionistã apoeziei noastre noi, a barzilorhalucinaþi de realitatea mizerabi-

lã, cãreia erau constrânºi sã sededice ºi pe care, detestând-o, eio “cântau” cu zgomot de false-turi deliberate, ºi comentator laposturile de radio Europa Liberãºi Deustche Welle ºi apoi în pre-sa scrisã, în ultimele douã dece-nii la publicaþii româneºti, EmilHurezeanu, actualmente amba-sadorul României la Berlin, a lã-sat impresia deplinã, dacã nu co-vârºitoare, a unui intelectual au-tentic, convins de menirea sa, denebuloasele lumii, de imposibili-tatea sistematizãrii capriciilor pri-vate, reticent la ambalarea so-lemnã a unor opinii, comentariiîmbibate de prejudecãþi, opþiuni ºiidiosincrazii proprii. Eseistul An-drei Pleºu, în cartea “Faþã în faþã- întâlniri ºi portrete” (Ed.Humanitas, 2011), fãcea cea mai

reuºitã prezentare, din cele regã-site la subtitlul “gazetãrie detranziþie”, lui Emil Hurezeanu,considerându-l “îngãduitor cuopinia celuilalt fãrã sã fieflasc”, mai exact un model pen-tru cei care vor sã se afirme înmeseria de gazetar. Narând plã-cut, cu acces neîngrãdit la meta-forã ºi mai ales la umorul fin, încâteva rânduri, ieri, Emil Hure-zeanu a primit aplauze din par-tea asistenþei, ceea ce se întâm-plã rar. A încercat, evident, sã-ºibranºeze discursul la cartea “Petrecerea timpului” (Ed. „Cur-tea Veche”) lansatã ºi la Târgulde Carte “Gaudeamus”. Con-siderându-se un “ostatic al cli-pei”, Emil Hurezeanu spuneadespre germani cã, pentru aceº-tia, ziarul citit este deja “zãpada

zilei de ieri, care dacã nu s-atopit încã, devine de nerecu-noscut, cãlcatã deja de paºiizilei de azi”. Deºi consideratãun cliºeu vetust, expresia “cugura cãscatã”, poate fi evoca-tã în cazul de faþã, graþie stiluluiimperturbabil al lui Emil Hure-zeanu, care ºi-a sedus literal-mente auditoriul. Povestea “ur-banistului local ºi universal”Otto Czekelius din Sibiu, cu stu-dii de inginerie ºi arhitecturã laUniversitatea Charlottenberg dinBerlin, ajuns la 30 de ani arhi-tectul ºef al Madridului, reîntorsacasã dupã 20 de ani, în 1943,dupã ce fãcuse un an de închi-soare, pentru “convingerile saledemocrate”, fiindcã luptase îm-potriva lui Franco, îºi face de-plin datoria, reuºind în condiþii de

adversitate teribilã sã protejeze,sã conserve, sã apere prin ex-perienþa ºi prestigiul sãu profe-sional zestrea urbanisticã a Sibiu-lui, devenit Capitalã Culturalã aEuropei în 2007, a fost doar unadintre atâtea alte sugestive “tri-miteri”, ale celui care ne repre-zintã momentan, la Berlin, adicãpe lângã cancelarul german An-gela Merkel. Se spune cã Sibiula reuºit prin Czekelius sã-ºi men-þinã identitatea de redutã a civi-lizaþie europene la porþile Orien-tului. Reamintindu-i pe MarinSorescu, I. D. Sîrbu ºi nu numai,ca prieteni de odinioarã, nu dincurtoazie, Emil Hurezeanu s-apus inspirat în scenã, ieri la Cra-iova, pe alocuri lãsând impresiacã este chiar... o enciclopedieculturalã.

Manifestarea, trecutã în Ca-lendarul Activitãþilor Educative(CAE) aprobate de MinisterulEducaþiei, a avut loc în urma de-rulãrii unui parteneriat încheiat

Prima ediþie a concursului de istoriePrima ediþie a concursului de istoriePrima ediþie a concursului de istoriePrima ediþie a concursului de istoriePrima ediþie a concursului de istorieonline Primul Rãzboi Mondialonline Primul Rãzboi Mondialonline Primul Rãzboi Mondialonline Primul Rãzboi Mondialonline Primul Rãzboi Mondial

Vineri, 26 februarie, s-a desfãºurat prima ediþie a concursului de istorie online Primul RãzboiMondial, dedicat comemorãrii a 100 de ani de la izbucnirea marelui conflict. Organizatorii acþiunii aufost prof. dr. Aurel Constantin Soare, director al Colegiului Naþional Militar „Dimitrie Cantemir” dinBreaza ºi prof. Valentin Bãluþoiu, profesor de istorie la Colegiul Naþional „Carol I”, Craiova.

între Colegiul Naþional „Carol I”,din Craiova, Colegiul NaþionalMilitar „Dimitrie Cantemir” dinBreaza, Asociaþia Colegiilor Cen-tenare, Inspectoratul ªcolar Ju-

deþean Prahova ºi Inspectoratulªcolar Judeþean Dolj.

Bibliografia ºi subiectele con-cursului au fost plasate pe site-ul educaþional Moodle dedicat is-toriei balutoiuistorie.info. Biblio-grafia a constat din: episoadelefilmului documentar The FirstWorld War (Primul Rãzboi Mon-dial), realizat de studiorile brita-nice în 2003; programele dedi-cate de Radio România Actuali-tãþi participãrii României la Ma-rele Rãzboi în cadrul emisiuniiIstorica (realizator George Po-pescu) la care au fost invitaþi is-torici români de marcã, precumIoan Scurtu, Georgeta Filitti, IonAgrigoroaie, Petre Otu etc.

La prima ediþie a concursuluiau participat elevi de la ColegiulNaþional „Carol I” din Craiova,pregãtiþi de profesorii LuminiþaGugu ºi Valentin Bãluþoiu, ºielevi de la Colegiul Naþional Mi-litar „Dimitrie Cantemir” dinBreaza, îndrumaþi de prof. dr.Aurel Constantin Soare ºi prof.Dãnuþ Ionescu. „Lucrãrile ele-vilor au fost redactate în formatelectronic ºi trimise pe adreselede e-mail ale organizatorilor. Aufost de ajutor, pentru buna des-fãºurare a activitãþii în cadrulColegiului Naþional „Carol I” dinCraiova, profesorii de informa-ticã Monica Cerbulescu ºi Mar-ciana Procop”, a precizatprof.Valentin Bãluþoiu.

MARGA BULUGEAN

Comisarul UE pentru justiþie,consumatori ºi egalitate de gen,Vera Jourova va face o vizitãoficialã în România. Astfel,comisarul european pentrujustiþie, consumatori ºi egalitatede gen, Vìra Jourová, se vaafla la Bucureºti astãzi, pentru oserie de întâlniri cu prim-ministrul României, DacianCioloº, ministrul Justiþiei, RalucaPrunã, ministrul Muncii, Clau-dia-Ana Costea, precum ºi cumembri ai Parlamentului.Reuniunile se vor concentraasupra mai multor teme, printrecare se numãrã progresulînregistrat de România înreformarea sistemului judiciar,

Comisarul europeanVera Jourova, în vizitãoficialã în România

contribuþia justiþiei la prioritãþilecomisiei Juncker, cum ar fiPiaþa Unicã Digitalã ºi AgendaEuropeanã privind Securitatea,precum ºi acþiunile prioritare înce priveºte egalitatea de gen.Întâlnirea cu ministrul Justiþieiva fi urmatã de declaraþii depresã comune. De asemenea,comisarul Vìra Jourová vaparticipa la o masã rotundã cuorganizaþii neguvernamentaleactive în domeniul politicilorprivind integrarea romilor pentrua discuta experienþa Românieiîn ce priveºte implementareastrategiei naþionale de integrarea romilor.

MARGA BULUGEAN

4 / cuvântul libertãþii luni, 29 februarie 2016evenimentevenimentevenimentevenimentevenimentPaginã realizatã de CARMEN ZUICAN

Reprezentanþii Inspectoratuluide Poliþie Judeþean Dolj au anunþatcã razia din noaptea de sâmbãtãspre duminicã, din tot judeþul, avizat, în principal, prevenirea ºicombaterea faptelor cu violenþã aaltor fapte antisociale ce se comitîn zona barurilor, night - cluburi-lor ºi discotecilor, precum ºi a aba-terilor la regimul circulaþiei rutiere

Conform reprezentanþilor IPJDolj, vineri, 26 februarie a.c., po-liþiºtii Secþiei 6 Poliþie Ruralã Giu-bega au efectuat 5 percheziþii do-miciliare în comuna Giubega, lalocuinþele unor persoane bãnuite dedeþinere ºi comercializare de þigãrinetimbrate sau cu timbru fiscal eli-berat de autoritãþile altor state. Înurma percheziþiilor, la locuinþa luiVasile C., de 61 de ani, din locali-tate, oamenii legii au descoperit4000 þigarete, fãrã timbru de mar-caj fiscal, provenite din contraban-dã. De asemenea, în casa lui Ni-colae R., de 58 de ani, din localita-te, oamenii legii au mai descoperitalte 500 þigarete, fãrã timbru demarcaj fiscal, provenite din con-trabandã. În aceeaºi zi, poliþiºtii

Poliþiºtii din cadrul Serviciului deInvestigare a Criminalitãþii Econo-mice au organizat, în acest week-end, în municipiul Craiova, maimulte acþiuni ºi controale pe liniaprevenirii ºi combaterii faptelor deevaziune fiscalã ºi activitãþilor ili-cite de comerþ din domeniul „co-mercializãrii legumelor – fructelorºi produselor alimentare”. Potrivitreprezentanþilor IPJ Dolj, în cadrulacestor activitãþi, oamenii legii auverificat 28 de societãþi comercia-le ºi persoane fizice autorizate darºi 16 producãtori agricoli. În urmaneregulilor constatate, poliþiºtii auîntocmit 4 dosare de cercetare pe-nalã ºi au aplicat 9 sancþiuni con-travenþionale în valoare de 150.000lei. Totodatã, oamenii legii au con-

Comerc ianþ i i c ra ioven i ,Comerc ianþ i i c ra ioven i ,Comerc ianþ i i c ra ioven i ,Comerc ianþ i i c ra ioven i ,Comerc ianþ i i c ra ioven i ,cu marfa la controlcu marfa la controlcu marfa la controlcu marfa la controlcu marfa la control

fiscat peste 3 tone de legume-fruc-te în valoare de 7.400 lei, pentrucare deþinãtorii nu au putut prezentadocumentele legale. Astfel, în urmacontrolului efectuat la o societatecomercialã din Craiova, poliþiºtii auconstatat cã, reprezentanþii socie-tãþii ofereau spre vânzare cantita-tea de 428 kg legume provenite dinimport, pentru care nu s-au pututprezenta documente de provenien-þã. „Agentul economic a fost sanc-þionat contravenþional cu suma de20.000 lei dispunându-se totoda-tã confiscarea cantitãþii de legu-me, în valoare de 1500 lei, pentrucare nu s-au prezentat documentede provenienþã”, a precizat purtã-torul de cuvânt al IPJ Dolj, subco-misar Alin Apostol.

Percheziþii la doljeni suspectaþide contrabandã cu þigãri

Opt percheziþii au fãcut,în total, poliþiºtii doljeni,în mai multe localitãþi,la persoane suspectatede contrabandã cu þigãri,în urma acestor acþiunifiind descoperite aproape12.000 de þigarete. Oame-nii legii în întocmit dosarepenale ºi continuã cercetã-rile, iar þigaretele vor fipredate Direcþiei Regiona-le de Accize ºi OperaþiuniVamale Craiova.

Secþiei 7 Poliþie Ruralã Pleniþa auefectuat alte 2 percheziþii domicili-are în comuna Verbiþa, pentru de-pistarea persoanelor care comer-cializeazã þigãri netimbrate sau cutimbru fiscal eliberat de autoritãþi-le altor state. Astfel, la sediul PFAC. L., din comuna Verbiþa ºi la lo-cuinþa lui Marin C., de 44 de ani,din aceeaºi localitate, oamenii legiiau descoperit alte 5900 de tigaretefãrã timbru de marcaj fiscal. Totîn acest context, poliþiºtii din Bãi-leºti au mai efectuat o percheziþiedomiciliarã în localitatea doljeanãNegoi, unde, la locuinþa lui IulianM., de 53 de ani, au descoperit alte1380 de þigarete fãrã timbru demarcaj fiscal, provenite din con-

trabandã. Cele aproape 12 000 deþigarete þigarete fãrã timbru demarcaj fiscal, descoperite în urmapercheziþiilor, au fost indisponibi-lizate în vederea predãrii DirecþieiRegionale de Accize ºi OperaþiuniVamale Craiova. „Poliþiºtii au în-tocmit dosare de cercetare penalãsub aspectul sãvârºirii infracþiu-nii de colectarea, deþinerea, pro-ducerea, transportul, preluarea,depozitarea, predarea, desfacereaºi vânzarea bunurilor sau a mãr-furilor care trebuie plasate sub re-gim vamal cunoscând cã acesteaprovin din contrabandã sau suntdestinate sãvârºirii acesteia”, aprecizat subcomisar Alin Apostol,purtãtorul de cuvânt al IPJ Dolj.

Razie de amploare în tot judeþulRazie de amploare în tot judeþulRazie de amploare în tot judeþulRazie de amploare în tot judeþulRazie de amploare în tot judeþulPoliþiºtii doljeni au organizat, în noap-

tea de sâmbãtã spre duminicã, în tot ju-deþul Dolj, o razie de amploare pentruasigurarea unui climat optim de ordineºi siguranþã publicã. Oamenii legii au„cãlcat” barurile ºi cluburile, dar au in-stituit ºi 35 de filtre rutiere, unde au fost

verificate peste 1200 de autovehiculepentru depistarea ºoferilor care urcã lavolan dupã ce au consumat bãuturi alco-olice. Poliþiºtii au întocmit 14 dosare pe-nale, au aplicat amenzi în valoare de pes-te 47000 lei ºi au reþinut 9 permise deconducere, dintre care 7 pentru alcool.

ºi a accidentelor rutiere din judeþulDolj. La aceste activitãþi au fostangrenaþi aproape 300 de poliþiºtidoljeni din cadrul structurilor deordine publicã, poliþie rutierã, in-vestigaþii criminale sprijiniþi de lup-tãtorii Serviciului Acþiuni Speciale,dar ºi parteneri în lupta împotrivacriminalitãþii din cadrul structuri-lor de jandarmi, poliþie de frontie-

rã, serviciul de îmigrãri, evidenþainformatizatã a persoanelor, pre-cum ºi pompieri. „Au fost insti-tuite 35 de filtre rutiere în trafic,în care au fost verificate peste1200 de autovehicule, iar alteechipe mixte de control au verifi-cat aproape 130 de agenþi econo-mici. În urma controalelor efectua-te, poliþiºtii au constatat 14 faptede naturã penalã reprezentândinfracþiuni la regimul circulaþiei,infracþiuni silvice sau de altã na-turã, precum ºi 181 de fapte denaturã contravenþionalã pentrusancþionarea cãrora au aplicatamenzi în valoare de peste 47 000lei. De asemenea, oamenii legii aureþinut în vederea suspendãriidreptului de a conduce 9 permisede conducere, dintre acestea 7 fi-ind reþinute pentru conducere subinfluenþa alcoolului, ºi au retras 6certificate de înmatriculare, con-fiscând ºi bunuri în valoare deaproape 1200 lei”, ne-a declaratpurtãtorul de cuvânt al IPJ Dolj,subcomisar Alin Apostol.

Douã infracþiuni dintr-o „loviturã”Astfel, în cadrul raziei, poliþiº-

tii din Calafat l-au depistat pe Adri-an G., de 42 de ani, din Calafat,în timp ce conducea un autotu-rism Peugeot, pe strada Cobuz dinCalafat, sub influenþa bãuturilor al-coolice ºi fãrã a poseda permis deconducere. În urma testãrii cu apa-ratul alcooltest a rezultat o valoa-re de 1,24 mg/l alcool pur în ae-rul expirat. Bãrbatul a fost con-dus la Spitalul Calafat în vederearecoltãrii de probe biologice, penumele sãu fiind întocmit un do-sar penal. Tot în cadrul acestoractivitãþi, poliþiºtii Secþiei 9 PoliþieRuralã Cetate l-au depistat pe Ovi-diu Z., de 33 ani, din Moþãþei, întimp ce conducea un autoturismFord, în satul Moþãþei, sub influ-

enþa bãuturilor alcoolice. În urmatestãrii cu aparatul alcotest a re-zultat o valoare de 0,89 mg/l al-cool pur în aerul expirat. ºi înacest caz, doljeanul a fost condusla Spitalul Calafat în vederea re-coltãrii de probe biologice, pe nu-mele sãu fiind întocmit un dosarpenal. În plus, poliþiºtii Secþiei 10Poliþie Ruralã Poiana Mare l-auprins în flagrant pe Mihãiþã G., de36 ani din comuna Desa, care tã-iase mai multi arbori din pãdureasituatã în extravilanul comuneiDesa. „Materialul lemnos în vo-lum de 1,520 m.c. a fost ridicatîn vederea cercetãrilor. Poliþiºtiiau întocmit un dosar penal subaspectul sãvârºirii infracþiunilorde tãiere ilegalã ºi sustragere dematerial lemnos”, a mai precizatsubcomisar Alin Apostol.

cuvântul libertãþii / 5luni, 29 februarie 2016 reportajreportajreportajreportajreportaj

În fiecare loc al parcului semunceºte, planul de lucru alconstructorului fiind sã se ata-ce pe mai multe fronturi astfelîncât sã se câºtige timp ºi „plã-mânul verde” al oraºului sã fieredat cât mai repede vizitatori-lor. Arcele de la intrare suntîncadrate de schele, iar uniimuncitori reparã, iar alþii seocupã de vopsitul lor. Din in-teriorul parcului, intrarea, carea cãpãtat acum o culoare de albimaculat, scoate în evidenþãmult mai bine profilul acestorarce. Tot la intrare, se aflã înlucru ºi chioºcul în formã ro-tundã, locul preferat al foto-grafilor de nunþi. Aici se refacacoperiºul ºi scãrile, care seaflau într-o stare de degradareavansatã.

Se face curãþeniepe insula lebedelor

În ºantier a intrat ºi lacul cutoatã salba de ochiuri de apã,inclusiv cel situat în imediataapropiere a zonei principale deacces. Pe insula lebedelor –care pe timpul acestor inter-venþii au fost mutate în alt loc– se lucreazã la montarea unui

De mai bine de trei luni, se lucrea-zã de zor în Parcul Romanescu. Înfiecare zonã sunt echipe de munci-tori care rãscolesc pãmântul pen-tru a monta instalaþia de irigaþii,consolideazã podeþele din lemn ºi

decolmateazã lacul. De jur-împre-jur, se ridicã gardul din fier forjat,iar la intrare se reparã arcele por-þii. Dupã multã aºteptare, ºi teatrulde varã se apropie, în sfârºit, de oformã finalã.

Paginã realizatã de LAURA MOÞÎRLICHE ºi RADU ILICEANU

gard. Deocamdatã, au fostaduºi stâlpii de metal care vorsusþine gardul. Apa va fi curã-þatã de vegetaþia uscatã ºi mâl,iar cãsuþa în care se adãpos-teau pãsãrile va fi ºi ea refãcu-tã. Constructori i spun cãatunci când va fi terminatã,aceastã insulã ar trebui sã ara-te precum o oazã de verdeaþãîn care lebedele se vor simþi înmediu natural, iar vizitatorii voraprecia curãþenia locului.

Podeþele, îmbrãcateîn lemn de stejar

Când a fost amenajat parcul,în urmã cu mai bine de 100 deani, una din atracþiile principaleau fost podurile ºi podeþele,care au fost aºezate ca o ade-vãratã reþea peste ochiurile deapã. Ca ºi acum, ele erau reali-zate din lemn ºi nimeni, de-alungul timpului, nu a schimbatacest design. Nu se va întâm-pla nici acum. Podeþele îºi pãs-treazã forma originalã, dar tra-versele de lemn se înlocuiesc întotalitate. Muncitorii ne-au arã-tat cã podeþele începuserã sãputrezeascã ºi se impunea sã fieînlocuite deoarece, cu timpul,

deveneau impracticabile. Lem-nul folosit acum este stejar, oesenþã tare care asigurã un ter-men de garanþie mult mai mare.

Mâlul din lac estedragat pe mal

O lucrare importantã se des-fãºoarã, în acest timp, la laculcel mare din mijlocul parcului.Dupã mulþi ani, albia sa este de-colmatatã, mâlul fiind scos pemal cu o tehnologie specialã. Înurmã cu o sãptãmânã, mai exactde pe data de 21 februarie, aînceput sã se goleascã apa, darpentru cã existã peºte în lac, sepãstreazã totuºi un ochi de apã.Constructorii ne-au explicat cãse degajeazã terenul lacului dedepunerile accentuate ºi vege-taþia acvaticã de pe taluzuri ºiradier, folosindu-se utilaje spe-cifice de tip amfibiu, dragã ab-sorbantã, excavator ºi cositoa-re. Materialul rezultat din dra-

gare se depune în benturi pemalul lacului, dupã decantareurmând a fi încãrcat în autove-hicule ºi transportat.

Albia laculuinu va fi betonatã

Autoritãþile locale au þinut sãprecizeze cã partea inferioarã aalbiei lacului din Parcul Roma-nescu nu va fi betonatã, aºa cumcircula o serie de zvonuri. Însãnoutatea este cã parcul va fi iri-gat cu apa din lac. Pentru acestlucru, se va executa o captarede apã printr-o conductã deaducþiune, de diametru 350 mm,la o staþie de pompare, care vafi amplasatã la circa 20 metridistanþã de malul lacului, în zonarestaurantului „Ciobãnaºul”. Po-trivit constructorilor, staþia depompare constã într-un bazin-tampon de 15 metri cubi, ce vaprelua apa din lac. Va exista ºi ocamerã de pompare unde vor fiamplasate atât grupul de pom-pare, cât ºi sistemul automati-zat de irigaþie.Tot ansamblul va

fi încadrat în peisaj, majorita-tea lucrãrii fiind subteranã.

Teatrul de varã îºiaºteaptã copertina

Teatrul de varã este o lucra-re separatã de proiectul de rea-bilitare a parcului, fiind o lu-crarea care a început cu mult

timp în urmã. Dupã mai muleghinioane – întâi constructorula avut probleme financiare,apoi s-a gãsit cu greu coperti-na pe care au cerut-o proiec-tanþii – lucrarea se apropie desfârºit. Clãdirea în care se aflã

culisele ºi grupurile sanitare,este gata, iar acum se munceº-te la realizarea structurii dinfier pe care se va monta co-pertina. De departe, structurapare o pânzã de pãianjen, careînsã va fi acoperitã în curândcu o prelatã specialã. Dupãaºezarea acoperiºului – parteacea mai dificilã a investiþiei –teatrul de varã va primi ºi do-tãrile specifice pentru gãzdui-rea spectacolelor.

ªi podul suspendatva fi consolidat

Podul suspendat, care este omarcã a parcului, una dintreprincipalele atracþii, va intra ºiel în renovãri. Ca ºi podeþele,lemnul traverselor va fi schim-bat cu stejar ºi se va consolidaºi partea metalicã. În proiectmai sunt cuprinse lucrãri de rea-bilitare/recondiþionare a casca-delor ºi cãderilor de apã exis-tente, reamenajarea aleilor pie-tonale, restaurarea prin curãþa-re ºi ºablare a anrocamentelordin jurul lacului, cascadelor ºipodeþelor. O lucrare extrem dedificilã ºi foarte importantã estemontarea sistemului de irigareautomatã. Parcul va fi suprave-gheat printr-o reþea video, cu100 de camere, iar stâlpii de ilu-minat ºi bãncuþele vor fi în sti-lul începutului de secol XX.

Parcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantierParcul Romanescu este un mare ºantier

6 / cuvântul libertãþii luni, 29 februarie 2016dezvoltare rurarlãdezvoltare rurarlãdezvoltare rurarlãdezvoltare rurarlãdezvoltare rurarlã

„Soluþiile pe care le vom pro-pune trebuie foarte bine funda-mentate, cu diferite alternative,care sã fie discutate public în modserios ºi responsabil, dincolo deinterese electorale sau interese petermen scurt, ºi trebuie sã fie ba-zate pe informaþii corecte ºi deta-liate”, a declarat premierul DacianCioloº la cea de a XIX-a sesiune aAdunãrii Generale a Asociaþiei Co-

munelor din România. Problememajore ce trebuie abordate: frag-mentarea administraþiei publice lo-cale, în special în mediul rural, darºi la nivel regional; probleme se-rioase de coordonare ºi integrarea diferitelor programe de dezvol-tare, finanþate din fonduri naþionalesau europene, la toate nivelurile:local, judeþean, regional, naþional;problema resurselor financiare pecare le are la dispoziþie adminis-traþia publicã localã: venituri pro-prii reduse – multe autoritãþi loca-le se bazeazã, aproape exclusive,pe diferitele tipuri de transferuri.

Comunele sub 3.000de locuitori suntpropuse desfiinþãrii

Soluþiile pot fi gândite pe ter-men mai scurt sau pe termenmediu ºi într-o anumitã evoluþie.ªi, ca posibile variante sunt ur-mãtoarele: perfecþionarea asocie-rilor inter-comunale, pe modelulGAL-urilor de astãzi, prin intro-ducerea unor forme asociative dedrept public – care sã poatã fi in-stituþii publice ºi ordonatori decredite; fuziunea voluntarã a uni-tãþilor administrativ teritoriale pebaza unor criterii geografice (dis-tanþa faþã de centrul noii comu-ne), de suprafaþã, populaþie, nivelde dezvoltare economicã.

Aceste fuziuni voluntare pot,apoi, deveni definitive ºi pot fi spri-

La cea de-a XIX-a sesiune a AdunãriiGenerale a Asociaþiei Comunelor dinRomânia premierul Cioloº a abordat, îndiscursul sãu, trei probleme majore aleadministraþiei publice locale, plus o se-rie de posibile soluþii, cu mai multe va-riante. Fragmentarea administraþieipublice locale, coordonarea diferitelorprograme ºi lipsa de resurse financiaresuficiente sunt cele trei aspecte despre

care a vorbit acesta. Cum 2016 este unan electoral, nu ne facem iluzii cã cine-va se poate ocupa serios de reaºezareaadministrativ-teritorialã a þãrii. Pânãatunci, comune cu câteva sute de locui-tori vor primi, pe mai departe, bani pen-tru a susþine un aparat birocratic inu-til, mai ales cã, în tentative lor de acce-sare a fondurilor nu au nicio ºansã de atrece de faza analizei cererilor.

Paginã realizatã de VALENTIN CEAUªESCU

jinite prin stimulente financiare:programe de investiþii sau alocãride transferuri de la bugetul cen-tral. În ultima fazã, pe baza practi-cii ºi experienþei obþinute prin uti-lizarea primelor alternative, se poa-te trece la fuziunea normativã. Lafinalul procesului, ar trebui sã numai avem entitãþi ce furnizeazãservicii publice la mai puþin de3000/5000 de locuitori.

Transferul de banide la centru nu vamai creºte valoric

Pentru lipsa de coordonare so-luþie propusã este mai buna inte-grare a programelor de investiþii cufinanþare europeanã ºi a celor cufinanþare naþionalã. O altã variantãar fi suplimentarea cu fonduri na-þionale a bugetelor programeloroperaþionale cu fonduri europene.Pentru resursele financiare ale au-toritãþilor locale, premierul are opoziþie tranºantã. “Trebuie sã spu-nem deschis cã, în urmãtori 2 ani,

(2016-2017) nu existã perspecti-va unor creºteri semnificative aletransferurilor de la bugetul centralsau al transferului a noi surse devenit (din actualul nomenclator detaxe ºi impozite).

Bani irosiþipe proiecte inutile

Principalele soluþii pentru acreºte sursele de venituri ale auto-ritãþilor locale ar putea fi: preocu-parea pentru atragerea de investiþiidirecte în comunitãþile locale, pecât posibil investiþii productive,crearea de noi locuri de muncã ºi,implicit, surse suplimentare la bu-getele locale; îmbunãtãþirea colec-tãrii taxelor ºi impozitelor locale,eliminarea evaziunii fiscale la nivellocal; re-gândirea sistemului deimpozite ºi taxe locale, mai ales aimpozitului pe proprietate – “poa-te analizãm trecerea la un sistemde impozitare bazat pe valoarea depiaþã a imobilelor ºi nu pe bazaamplasãrii lor”, a menþionat pre-mierul. Cea mai importantã sursãrãmâne, însã, modul în care suntcheltuite actualele bugete – creº-terea eficienþei în utilizarea fondu-rilor publice mai are încã o marjãimportantã de îmbunãtãþire. Deprea multe ori banii se risipesc peproiecte, ce nu reprezintã prioritã-þile adevãrate ale comunitãþilornoastre sau preþurile pe care le plã-tim pentru anumite bunuri sau ser-vicii sunt mult exagerate.

Mergeþi la ºcoalãºi vã dãm un tichetde 50 de lei!

“Nãdãjduiesc însã, ca Pache-tul anti-sãrãcie ºi de incluziune so-cialã pe care tocmai l-am lansat

sã trezeascã atenþia dumneavoas-trã, întrucât rolul pe care îl pu-teþi juca pentru utilizarea multo-ra dintre cele 47 de mãsuri estedeterminant pentru potenþialii be-neficiari. Din acest pachet, dejaurmãrim modul în care se orga-nizeazã dosarele sociale ºi distri-buþia tichetelor sociale pentrugrãdiniþe. Este important ca dum-neavoastrã sã mobilizaþi resursepentru a beneficia de aceastãoportunitate. A duce copiii nevo-iaºi la grãdiniþã este o garanþie cãapoi vor rãmâne în ºcoalã ºi veþiavea tineri bine educaþi” a preci-zat Cioloº. Dacã am ajuns sã netrimitem copiii la ºcoalã, doar pen-tru a primi tichetul de 50 de leieste clar cã România e pe drumulcel bun!

Banii cãtre primãrii,trimiºi pe criteriipolitice

Problema resurselor financiarepe care le are la dispoziþie admi-nistraþia publicã localã este legatãde veniturile proprii reduse – mul-te autoritãþi locale se bazeazãaproape exclusiv pe diferitele tipuride transferuri. Aceste transferurisunt alocate de multe ori ne-trans-parent, dupã preferinþe politice saualte criterii decât nevoia realã, ni-velul de dezvoltare economicã saucalitatea proiectelor depuse. Deasemenea, existã riscul foarte se-rios ca multe din obiectivele reali-zate cu bani europeni sã se degra-deze sau sã nu producã serviciilepentru care au fost realizate din lip-sa resurselor pentru cheltuielile deoperare ºi întreþinere. “Aici riscãmnu doar sã rambursam UE acelefonduri, dar ºi sã pierdem oportu-nitãþi de dezvoltare realã, nu estevorba doar de a absorbi pe hârtieniºte bani” a punctat premierul.

GAL-urile, ºansade revigorare

În perioada de programare2014-2020, se urmãreºte acope-rirea de cãtre Grupurile de Acþiu-ne Localã a întregului teritoriu eli-gibil prin Programul LEADER(comune ºi oraºe mici cu o po-pulaþie de maximum 20.000 delocuitori), valoarea publicã totalãalocatã fiind de 563.516.557 Euro.Aceastã sumã este arondatã sub-

mãsurilor 19.2 “Sprijin pentru im-plementarea acþiunilor în cadrulstrategiei de dezvoltare localã” ºi19.4 “Sprijin pentru cheltuieli defuncþionare ºi animare”. Terme-nul limitã de depunere a Strategii-lor de Dezvoltare Localã (SDL)este 8 aprilie 2016, atât pentru par-teneriatele care au accesat spriji-nul pregãtitor, cât ºi pentru celecare au elaborat SDL din surseproprii.

GAL-urile reprezintã soluþia con-cretã, transformarea în realitate apotenþialului pe care comunitãþilelocale îl pot valorifica pentru a seputea înscrie în aceastã nouã abor-dare a dezvoltãrii satului european,o abordare prin care se încurajea-zã întoarcerea ºi/sau stabilirea ti-nerilor în teritoriul LEADER ºi dez-voltarea economicã, socialã ºi cul-turalã a acestuia. Pentru a sprijiniacest demers se pune accentul pe:stimularea parteneriatelor, transfe-rul de cunoºtinþe ºi implementareainiþiativelor inovative.

Se recomandãfuziunea dintrecomune

Este recomandatã de cãtre ac-tualul guvern perfecþionarea aso-cierile inter-comunale, pe mode-lul GAL-urilor de astãzi, prin in-troducerea unor forme asociativede drept public – care sã poatã fiinstituþii publice ºi ordonatori decredite. Astfel va fi mult uºuratmanagementul acestor asocieri,furnizarea serviciilor publice vadeveni mai eficientã, cadrul insti-tuþional va fi mai stabil ºi mai clar.În al doilea rând, s-ar putea facefuziunea voluntarã a unitãþilor ad-ministrativ teritoriale pe baza unorcriterii geografice (distanþa faþã decentrul noii comune), de supra-faþã, populaþie, nivel de dezvolta-re economicã. Aceste fuziuni vo-luntare pot apoi deveni definitiveºi pot fi sprijinite prin stimulentefinanciare: programe de investiþiisau alocãri de transferuri de labugetul central.

Greu de crezut cã, în acest an,unul electoral, va avea cineva ide-ea de a desfiinþa comune ºi sate.Cert este cã, actuala structurã ad-ministrativ-teritorialã este perima-tã, nu mai þine seama de realitãþi,este inutilã ºi consumã fonduripublice impresionante.

Stop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãStop sifonãrii banului public în administraþia publicãÎncepe reforma administrativã!?Începe reforma administrativã!?Începe reforma administrativã!?Începe reforma administrativã!?Începe reforma administrativã!?Începe reforma administrativã!?Începe reforma administrativã!?Începe reforma administrativã!?Începe reforma administrativã!?

(2016-2017) nu existã perspecti-va unor creºteri semnificative aletransferurilor de la bugetul centralsau al transferului a noi surse devenit (din actualul nomenclator detaxe ºi impozite).

Bani irosiþipe proiecte inutile

Principalele soluþii pentru acreºte sursele de venituri ale auto-ritãþilor locale ar putea fi: preocu-parea pentru atragerea de investiþiidirecte în comunitãþile locale, pecât posibil investiþii productive,crearea de noi locuri de muncã ºi,implicit, surse suplimentare la bu-getele locale; îmbunãtãþirea colec-tãrii taxelor ºi impozitelor locale,eliminarea evaziunii fiscale la nivellocal; re-gândirea sistemului deimpozite ºi taxe locale, mai ales aimpozitului pe proprietate – “poa-te analizãm trecerea la un sistemde impozitare bazat pe valoarea depiaþã a imobilelor ºi nu pe bazaamplasãrii lor”, a menþionat pre-mierul. Cea mai importantã sursãrãmâne, însã, modul în care suntcheltuite actualele bugete – creº-terea eficienþei în utilizarea fondu-rilor publice mai are încã o marjãimportantã de îmbunãtãþire. Deprea multe ori banii se risipesc peproiecte, ce nu reprezintã prioritã-þile adevãrate ale comunitãþilornoastre sau preþurile pe care le plã-tim pentru anumite bunuri sau ser-vicii sunt mult exagerate.

Mergeþi la ºcoalãºi vã dãm un tichetde 50 de lei!

“Nãdãjduiesc însã, ca Pache-tul anti-sãrãcie ºi de incluziune so-cialã pe care tocmai l-am lansat

cuvântul libertãþii / 7luni, 29 februarie 2016 interviuinterviuinterviuinterviuinterviu

Douã evenimente au captatatenþia opiniei publice înaceste zile. Unul local, alegeri-le de la Universitatea dinCraiova ºi altul central,lansarea cãrþii poliþistuluiMarian Godinã la care aparticipat ºi premierul Româ-niei, Dacian Cioloº. Amdiscutat despre aceste douãmanifestãri, dar ºi despreLegea defãimãrii, cu prof.u-niv.dr Ion Turculeanu, vice-preºedintele Uniunii Naþionalea Barourilor din România, uncunoscãtor fin al mediuluiacademic din Craiova, dar ºiun apãrãtor al dreptului lalibera exprimare.

R : Sã le luãm pe rând. Întâi opãrere despre modul în care cei doicandidaþi principali la funcþia derector, prof.univ.dr Dan ClaudiuDãniºor ºi prof.univ.dr Cezar Spâ-nu ºi-au fãcut campania. Parcãatipicã, de data asta a ocupat ºispaþiul virtual ºi parcã au fost an-trenate mai multe forþe...parcãprea multe.

I.T : La noi totul este atipic, nuse pãstreazã niciun fel de canon pecare îl vedem în þãrile europene,cu tradiþie democraticã ºi normalcã nici învãþãmântul universitar nuiasã din aceste canoane. S-ar pu-tea sã nu fim obiºnuiþi cu acest gende campanii. Nu suntem obiºnuiþinici sã solicitãm celui care a fostun raport detaliat a ceea ce a fãcutsau sã cerem candidaþilor sã nearate ce proiecte ar avea de gândsã facã. Din pãcate, aceastã cam-panie nu a dus nici una, nici alta.Mai mult decat atât, cred cã ar fimult mai sãnãtos, mai democratic,ca cei care candideazã sã fie susþi-nuþi pe faþã de anumite personali-tãþi din universitatea respectivã.Ceea ce nu se întâmplã. La noi,candidaþii sunt solidari, oamenicare cred... ºi eu sunt de bunã cre-dinþã... cã pot sã facã mai multdecât cel care a fost înainte. Însãfiecare vede într-un alt mod rezol-varea problemelor care nu au fostrezolvate în trecut.

R : Despre candidaþi am aflatfoarte multe...despre proiectele lor...

I.T : Ceea ce a fost într-adevãrinteresant a fost faptul cã acestealegeri au trezit interesul întreguluioraº, mass-media a întors pe toatefeþele candidaþii...dar din pãcate, nuºi proiectele candidaþilor, realizãrilemandatului trecut, calitatea actuluieducaþional, gradul de angajare înmuncã a absolvenþilor, gradul deabsorþie a absolvenþilor, pentru cãpânã la urmã, acestea sunt criteriilela care trebuie sã ne raportãm cândanalizãm rostul unei universitãþi. Dinpãcate, se pare cã rolul universitãþi-lor în România se limiteazã doar îna elibera niºte diplome. Alegerile s-au desfãºurat cam rapid, într-untermen redus de timp de la anunþuloficial, nu s-a dat posibilitatea me-diului academic sã dezbatã candi-daturile ºi mai ales proiectele, ne-mulþumirile celor care sunt nemul-

Interviu realizat de MARGA BULUGEAN

þumiþi sau mulþumirile celor caresunt mulþumiþi. Din pãcate, mediulacademic nu s-a implicat suficient.

R : ªi care ar fi motivul ?!I.T : Un lucru foarte trist pe care

l-am remarcat la comunitatea aca-demicã – teama. Teamã în anul2016... a multora care fac partedin comunitatea academicã craio-veanã, ca sã spunã ce gândesc.Lucrul acesta este foarte trist, pen-tru cã dacã astãzi, la 26 de ani dela cãderea comunismului nu vor-bim despre dreptul la libera expri-mare, atunci ce mai cerem oame-nilor obiºnuiþi ?! Dacã noi, univer-sitarii, dacã noi cei care ºtim ceînseamnã libertatea de expresie,care sunt drepturile fundamentaleale cetãþenilor ce putem cere ce-lorlalþi oameni. Evident cã ºi ei vortrãi cu o temere...nu pot sã spunce gândesc cã poate mi se va în-tâmpla ceva...Nu e în regulã.„Rectorul trebuie sã aibãaceeaºi unitate de mãsurãpentru toate cadrele didacticedin Universitatea”

R: Dar totuºi...care este mizaacestor alegeri, foarte multã agi-taþie...trebuie sã fie o mizã ?

I.T : Eu am opt ani de experi-enþã în fruntea Baroului Dolj. ªtiuce înseamnã dedicaþia, devotamen-tul ºi responsabilitatea. Cel care seangajeazã sã ocupe o funcþie, fieea ºi temporarã, de un mandat, depatru ani îºi asumã o mare respon-sabilitate. Universitatea din Craio-va gãzduieºte 930 de cadre didac-tice. Trebuie sã ai grijã de fiecareîn parte ºi de toþi în ansamblul uni-versitãþii. Sã ºtii ce probleme au,ce nemulþumiri au, sã cunoºti ma-teriile lor, sã-i recompensenzi, nuneapãrat tu, direct, dar sã ai grijãsã primeascã salariile corespunzã-toare. Nu ar trebui pânã la urmã sãexiste o luptã pentru un scop însine pentru ocuparea funcþiei derector, care este o demnitate deo-sebitã, rar ajunge cineva rector, darpe de altã parte, este o mare res-ponsabilitate pentru un profesor, cucondiþia însã sã fie de bunã cre-dinþã, iar el sã se punã în slujba la

toþi angajaþii ºi nu în slujba unuisingur grup. Nu vreau sã cred cãnoul rector va fi unul bun doarpentru cei care l-au votat ºi va fiunul rãu pentru cei care nu l-ausprijinit. Rectorul trebuie sã aibãaceeaºi unitate de mãsurã pentrutoate cadrele didactice din Univer-sitatea din Craiova.

R : Cum poate un rector sã in-tre în istorie universitãþii, sã facãinvestiþii în infrastructura educa-þionalã, sã fie într-o relaþie cor-dialã cu colegii, profesori, sã fiesimpatizat de studenþi ?! Sã fie aºacum spunea academicianul Solo-mon Marcus într-un dialog cu stu-denþii ºi nu într-un monolog. Careeste reþeta succes ?!

I.T : Sã facã ceea ce am fãcuteu când m-am aflat în fruntea Ba-roului. Pentru cã doar aºa am luatdouã mandate. Oamenii au avutîncredere în mine pentru cã nu le-am dezamãgit aºteptãrile. Sã nu fierector decât în relaþiile interinsti-tuþionale ºi sã fie coleg cu cei cucare a fost coleg pânã la momen-tul alegerii sale, sã se consulte cuei, sã nu creadã cã le ºtie pe toate,sã aibã deschidere ºi sã nu fie ocu-pat în fiecare zi, sã nu aibã timp sãprimeascã un coleg sau un studentdacã aceºtia au vreo problemã.Pentru asta trebuie sã te sacrifici, iarfamilia sã te mute la locul de muncã.Existã tendinþa la noi, ca dupã ce ajun-ge unul în funcþie, a doua zi nu îlmai gãseºti, nu îþi mai rãspunde te-lefon, secretara îþi spune cã e foarteocupat, cã e plecat într-o delegaþie,tipic românesc. Nu aºa trebuie con-dusã o instituþie în România, iar ouniversitate...nici atât.

R : Iar relaþia cu studenþii...I.T : Legat de studenþi...am

constatat cã sunt timoraþi. Studen-þii trebuie sã fie interactivi, sã punãîntrebãri. Ei sunt tineri, dacã acumnu pot sã punã întrebãri, atuncicând ?! Trec trei-patru ani de zileºi unii nu pun nicio întrebare nicila curs, nici la seminar. Nu acestaeste modul în care interacþionezicu studenþii. Aceºtia trebuiescimplicaþi în tot felul de proiecte lafel ºi profesorii. Mai mult, facultã-þile trebuiesc redate profesorilor de

la facultãþi, încurajaþi instituþionalesã abordeze proiecte europene, sã-ºi facã propria politicã de perso-nal, propria politicã de promovareîn vederea examenului de admite-re sau înscriere la universitatea res-pectivã, adicã, trebuie descãtuºatspiritul. Universitatea trebuie sã fieo familie, o familie a celor care în-vaþã acolo ºi o familie a celor careîi învaþã pe aceºtia. Indiscutabil cãeste nevoie ºi de infrastructurãeducaþionalã. Dar nu ne putem as-cunde în spatele unei infracþiuni dedivizarea corpului profesoral. Nuputem sã sprijinim o facultate pen-tru cã ne-a ajutat la alegeri ºi sã nuajutãm pe alta, pentru cã decanulºi corpul profesoral nu ne-a spriji-nit. Alegerile s-au terminat, noulrector trebuie sã reuneascã mareafamilie a Universitãþii din Craiova.„Prezenþa premierului Cioloºla lansarea cãrþii poliþistuluiGodinã - o stare de normaliate”

R : Sã trecem ºi la cel de-aldoilea subiect...cartea poliþistuluiMarian Godinã ºi prezenþa premie-rului Dacian Cioloº la lansareaacestei cãrþi. Unii au spus cã nuar fi fost în regulã prezenþa pre-mierului. Dumneavoastrã cum ve-deþi acest eveniment ca avocat, maiales cã aþi vorbit de dreptul la li-bera exprimare... ?

I.T : Eu sunt surprins de reac-þia unei pãrþi din media sau din so-cietatea civilã, în legãturã cu fap-tul cã un poliþist scrie o carte. Po-liþistul este un om obiºnuit iar întimpul liber poate sã facã tot ceeace fac ºi ceilalþi. Câtã vreme nuîncãlcãm demnitatea ºi viaþa pri-vatã a unei persoane, eu cred cãnu este numai un drept, ci ºi obli-gaþia noastrã sã spunem ce gân-dim. Din acest punct de vederesalut pe acest poliþist ºi îl îndemnsã scrie ºi îi îndemn ºi pe ceilalþisã scrie. Am înþeles cã a scris aces-te rânduri cu umor ºi trebuie încu-rajat mai ales cã unii nu au maiscris din armatã, de când trimiteaucãrþi poºtale. Prezenþa premieruluiCioloº la acest eveniment de lan-sare a cãrþii poliþistului reprezintão stare de normaliate. Eu cred cã

nici nu trebuie sã ne punem pro-blema de ce a fost acolo. A fostpentru cã premierul îi încurajeazãpe cei care cred ºi spun ceea cegândesc. Dacã noi am trãi într-oþarã occidentalã cred cã ne-am daseama câte drepturi ºi libertãþi aucetãþenii acelei þãri. Pe autostrãziledin Australia, din loc în loc, suntbannere prin care oamenii sunt în-demnaþi sã anunþe dacã vãd cevaîn neregulã. Aºa cã în acest secol,ne mai punem problema dacã unpoliþist are dreptul sã spunã. Darde ce nu are voie sã spunã...maiavem astãzi oameni care se folo-sesc încã de funcþii pentru a faceabuz ºi a pune pumnul în gurã unu-ia care îi atrage atenþia cã nu a pro-cedat corect.

R: Dar ºi o întrebare aplicatã.-..pânã unde mergem cu libertateade exprimare ºi de unde începecalomnia...

I.T : Este o întrebare delicatã...pentru cã nu existã chiar o delimi-tare expresã. Fiecare dintre noisuntem limitaþi în libertatea noas-trã de exprimare prin profesia noas-trã. Avocatul nu rãspunde pentruafirmaþiile pe care le face în salade judecatã, oamenii politici suntpredispuºi la afirmaþii care poten-þial le poate leza deminitatea ºi onoa-rea. Dar în acest context ne pu-tem referi la legislaþie, existã uncapitolul în noul nostru Cod, careocroteºte viaþa privatã ºi deminita-tea persoanei. Existã de asemeneapracticã CEDO, ceea ce înseamnãlibertatea de expresie. De un an dezile CEDO a pronunþat o hotãrâreîntr-un caz care reprezenta un avo-cat francez într-un proces contrastatului francez. Avocatul îºi per-misese sã critice un anumitor ju-decãtor ºi fãcuse niºte afirmaþii pecare justiþia francezã le-a conside-rat ofensatoare puterii judecãtoreºti.A luat o amendã penalã, dar CEDOi-a dat dreptate, care a spus cãatunci când un cetãþean, cu atâtmai mult un avocat observã underapaj a unei instituþii care suntpuse în slujba cetãþenului sunt obli-gate sã sesizeze acest lucru ºi nuare importanþã dacã o face în LeMonde sau într-un spaþiu private.La noi conºtientizeazã foarte puþincã acceptând aceste funcþii publi-ce se expun mai mult focalizãrii decãtre mass-media a vieþii lor pri-vate, iar când esti o personalitatepublicã trebuie sã fii un exemplu.

R : Atunci cum vi se pare Legeadefãimãrii...retrasã momentan... ?!

I.T : Mi se pare o exagerare adomnului inginer Dragnea, care aaruncat o fumigenã în spaþiul pu-blic, pentru cã în mod firesc nu arfi trebuit luat în seamã cu o aseme-nea gogomãnie. Avem lege care re-glementeazã protecþia demnitãþii ºivieþii private a persoanei. ªi a fostfiresc modul de reacþie a populaþie,pentru cã prin aceastã lege se în-calcã libertatea de expresie, se puneun cãluº în gurã ºi nu numai presei,dar ºi cetãþeanului de rând.

Prof. univ. dr. Ion Turculeanu:O radiografie a mediului academic craiovean










luni, 29 februarie 2016educaþie / culturãeducaþie / culturãeducaþie / culturãeducaþie / culturãeducaþie / culturã8 / cuvântul libertãþii

Marin Sorescu,Marin Sorescu,Marin Sorescu,Marin Sorescu,Marin Sorescu,omagiat la TRADEMomagiat la TRADEMomagiat la TRADEMomagiat la TRADEMomagiat la TRADEM

Casa de Culturã „Traian Demetres-cu” organizeazã astãzi, de la ora 11.00,în Salonul Medieval, o „Întâlnire pestetimp cu opera lui Marin Sorescu”,prilejuitã de împlinirea a 80 de ani de lanaºterea scriitorului (29 februarie 1936).Participã elevi de la ºcolile craiovene,care vor recita din lirica sorescianã ºivor desena lucrãri inspirate din creaþiapoetului. Invitaþi de onoare: prof. univ.dr. George Sorescu, fratele scriitoru-lui, ºi actorul Ion Colan. Întâlnirea va fimoderatã de profesoara ºi scriitoarea Mihaela Albu. Intrarea este liberã.

TTTTTineri compozitori ºi soliºti din Coreeaineri compozitori ºi soliºti din Coreeaineri compozitori ºi soliºti din Coreeaineri compozitori ºi soliºti din Coreeaineri compozitori ºi soliºti din Coreeade Sud, pe scena Filarmoniciide Sud, pe scena Filarmoniciide Sud, pe scena Filarmoniciide Sud, pe scena Filarmoniciide Sud, pe scena Filarmonicii

Filarmonica „Oltenia” înparteneriat cu Asociaþia Inter-culturalã Româno-Coreeanã vãinvitã astã-searã, de la ora19.00, la un concert sub ge-nericul „Tineri compozitori ºisoliºti din Coreea de Sud”.Invitate sunt flautistã Dain Leeºi violonista Jungin Lee, am-bele nãscute la Seoul ºi stabili-te recent la Viena, unde îºi con-tinuã pregãtirea muzicalã: prima studiazã la „Johann Sebastian Bach MusicSchool”, iar cealaltã este studentã la Universitatea de Muzicã din capitalaAustriei. Programul include lucrãrile „Dans printre nori” de Jae EunJung; „Impresie” pe o temã tradiþionalã de Tae Ahm Goh; Taeguk ºipatru Kwaes pentru orchestrã de Mi-Jung Kim; „Circulaþie” nr. 1 pentruorchestrã de Yousik Joung; Peisaje sonore de Soo Jin Lee; Concertul înFa major pentru flaut, op. 10, nr. 5 de Antonio Vivaldi; Concertul în Miminor pentru vioarã ºi orchestrã, op. 64 (partea I) de Felix Mendel-ssohn-Bartholdy. La pupitrul dirijoral se va afla Constantin Grigore.

Cursul de TCursul de TCursul de TCursul de TCursul de Tehnicã ºi Artã Fotograficã,ehnicã ºi Artã Fotograficã,ehnicã ºi Artã Fotograficã,ehnicã ºi Artã Fotograficã,ehnicã ºi Artã Fotograficã,absolvit de a 35-a promoþieabsolvit de a 35-a promoþieabsolvit de a 35-a promoþieabsolvit de a 35-a promoþieabsolvit de a 35-a promoþie

Galeriile de Artã ale Cercului MilitarCraiova gãzduiesc astãzi, ora 19.00, ver-nisajul expoziþiei de fotografie a celei de-a 35-a promoþii a absolvenþilor Cursuluide Tehnicã ºi Artã Fotograficã, organizatde Fotoclubul „Mihai Dan-Cãlinescu” încãdin anul 1999. Expun 234 de lucrãri colorºi alb-negru, din aproape toate genurileartei, 16 absolvenþi: Cartuº ªtefan-Alexan-dru, Ciora Gabriela-Ramona, CocioabãElena, Dumitraºcu Andreea-Alexandra,Frunzaru Emilia, Gavrilã Anca, Georges-cu Florin-Adrian, Hanganu Mihai-Gabriel,Iacob Costinela, Marin Mihnea-Ion, Mi-troi Camelia, Ochian Ileana, Pascu OanaCãtãlina, Pîrvuleþu Patricia-Ruxandra, PopaElena-Iuliana ºi Stoica Iulia-Ionica. Potri-vit col. (r.) Mircea Anghel, preºedinteleFotoclubului „Mihai Dan-Cãlinescu”, de mâine, 1 martie, o nouã serie decursanþi este aºteptatã sã descopere tainele fotografiei.

Debuteazã cu unDebuteazã cu unDebuteazã cu unDebuteazã cu unDebuteazã cu unvolum de poezie lavolum de poezie lavolum de poezie lavolum de poezie lavolum de poezie lanumai 18 aninumai 18 aninumai 18 aninumai 18 aninumai 18 ani

În Salonul Medieval al Casei de Cul-turã „Traian Demetrescu” are loc as-tãzi, ora 17.00, lansarea volumului„Oraºul cu gropi în obraz” de Alexan-dra Bodnaru. Vor vorbi despre carteValentin Ajder – directorul Editurii „Ei-kon” din Cluj-Napoca, scriitorul MihaiEne ºi drd. Maria Dinu, iar moderatorva fi dr. Petriºor Militaru. AlexandraBodnaru (n. 29 august 1997) a câºti-gat mai multe premii la concursurilenaþionale de poezie, printre care ºi Pre-miul I la Concursul Naþional de Poezie „Traian Demetrescu” de la Craiova,în 2013. Publicã poezie pe site-urile de literaturã de pe internet, dar ºi înreviste de culturã tipãrite, precum „Mozaicul” ºi „Scrisul Românesc”.„Oraºul cu gropi în obraz” este volumul sãu de debut în poezie.

GRupaj realizat de MAGDA BRATU

Poliþistul Marian Godinã nu avorbit la lansarea cãrþii sale, carea prins, din nou, un cadru de ex-punere foarte mare. Dupã lan-sarea de la Bucureºti, din aulaBibliotecii Universitare, întâlni-rea cu cititorii de la Craiova aavut loc în cadrul Târgului decarte Gaudeamus, un evenimentcultural foarte important, aºtep-

tat îndelung ºi la care au parti-cipat peste 60 de expozanþi.

Într-o geacã sport ºi adidaºi,Godinã s-a aºezat la masã în in-cinta standului Curtea Veche ºia scris autografe pentru toþi ceicare i-au cumpãrat cartea. Înscurt timp, în dreptul standului,s-a format coadã, craiovenii do-

Casa de Culturã ,,Traian Demetrescu” mar-cheazã ziua de 1 Martie printr-o acþiune pentruelevi organizatã, mâine, cu începere de la ora14.00, în Galeria „Vollard” a instituþiei. «ªcolariiclasei a III-a E de la Colegiul National „Fraþii Bu-zeºti” vor confecþiona mãrþiºoare ºi felicitãri, pecare, împreunã cu o floare, le vor dãrui doamne-lor ºi domniºoarelor care trec pe stradã, în faþaCasei de Culturã sau pe alte strãzi din Centrul vechi.Elevii vor veni însoþiþi de cele douã doamne învã-þãtoare, Elena Constantin ºi Angela Popescu», pre-cizeazã organizatorii într-un comunicat de presã.

Atelierul va fi coordonat de muzeograful LilaGima, de la Secþia de ªtiinþele Naturii a MuzeuluiOlteniei, care, cu acest prilej, le va vorbi copiilordespre tradiþia ºi semnificaþia mãrþiºorului în cul-tura româneascã, precum ºi despre obiceiurilecare încã se pãstreazã în anumite zone din þarã.„Obiectivele acestui atelier de creaþie sunt, pe lângãacela de a-i învãþa pe elevi lucruri legate de simbolulmãrþiºorului, sã le stimulãm creativitatea prin exer-sarea unor tehnici de lucru manual ºi sã le cultivãm

Mãrþiºoare, felicitãri ºi flori de la eleviiMãrþiºoare, felicitãri ºi flori de la eleviiMãrþiºoare, felicitãri ºi flori de la eleviiMãrþiºoare, felicitãri ºi flori de la eleviiMãrþiºoare, felicitãri ºi flori de la eleviiColegiului National „Fraþii Buzeºti”Colegiului National „Fraþii Buzeºti”Colegiului National „Fraþii Buzeºti”Colegiului National „Fraþii Buzeºti”Colegiului National „Fraþii Buzeºti”

deprinderi de socializare, prin gestul de a oferi uncadou, însoþit de o urare, celor care îl vor primi”,mai spun organizatorii.

MAGDA BRATU

Poliþistul Marian Godinãºi-a lansat, ieri, în ultima zide târg Gaudeamus, cartea„Flash-uri din sens opus”ºi la Craiova. Teacurile decãrþi cu autorul pozând înuniformã, de pe copertã, s-au epuizat destul de repede,dar editura „Curtea Veche”a fost pregãtitã cu volumesuficiente pentru a satisfacecererea mare din parteacititorilor.

rind sã facã poze cu el, sã îl fo-tografieze sau sã îl cunoascã.Poliþistul s-a conformat ºi ascris câteva rânduri, unele sim-ple, pentru fiecare dintre citito-rii sãi. Alãturi de domniºoare, a

acceptat sã facã ºi poze artisti-ce, braþ la braþ.

„Puþini, din fericire, mai aumentalitatea de miliþieni”

Uºor stângaci, Godinã a po-vestit cã oamenii vin ca sã îl fe-licite ºi sã îi ureze succes, darcã el se simte mai mult poliþist

decât scriitor. „Acum mã simtmai mult poliþist. În viitor voiîncerca sã îmbin meseriile, dartotdeauna voi rãmâne poliþist. Îiîndemn ºi pe colegi sã scrie”.

El a respins ideea cã Editura„Curtea Veche” i-ar fi scris omare parte din carte, pentru ase explica succesul pe care po-liþistul de la Rutiera Braºov îl areacum. „Cei care mã ºtiu de laînceput pe facebook ºtiu cã nuare cum sã fie aºa. Aceastã car-te mi-a oferit bucuria de a ob-serva cã am reuºit sã schimbceva ºi chiar mã bucur când vãdcã oamenii au început sã apre-cieze munca poliþiºtilor, sã îivadã cu alþi ochi. Primesc sutede mesaje în care oamenii spuncã vedeau altfel aceastã meserieºi ºi-au schimbat total percepþiadupã ce au citit cartea mea”, amãrturisit presei Marian Godi-nã, într-o pauzã de autografe.

Întrebat câþi dintre colegii sãimai au mentalitatea unor mili-þieni, Godinã a rãspuns zâmbind:„Puþini, din fericire, mai au men-talitatea de miliþieni. Majoritateasunt tineri, o generaþie nouã ºisunt sigur cã se va schimba, încurând, tot sistemul”.

MARGA BULUGEAN

Poliþistul-scriitorPoliþistul-scriitorPoliþistul-scriitorPoliþistul-scriitorPoliþistul-scriitor, Marian Godinã:, Marian Godinã:, Marian Godinã:, Marian Godinã:, Marian Godinã:„Se va schimba tot sistemul”„Se va schimba tot sistemul”„Se va schimba tot sistemul”„Se va schimba tot sistemul”„Se va schimba tot sistemul”









culturãculturãculturãculturãculturã cuvântul libertãþii / 9luni, 29 februarie 2016Paginã realizatã de MAGDA BRATU

„Radioul public trebuie sãmulþumeascã unui oraº întreg!”

Craiova a inaugurat, în mod tra-diþional, Caravana GAUDEAMUS,iniþiatã ºi organizatã de Radio Ro-mânia, ce cuprinde o serie de cincitârguri în þarã (inclusiv la Cluj-Na-poca, Oradea, Timiºoara ºi pe li-toral) ºi se încheie în toamnã, laBucureºti, cu Târgul InternaþionalGAUDEAMUS – Carte de Învãþã-turã. Deschiderea oficialã a eveni-mentului a fost precedatã, pe 24februarie, de o spectaculoasã ma-nifestare de stradã: peste 2.500 depersoane, reunite într-un uriaº„lanþ uman”, ºi-au înmânat o car-te-simbol care a strãbãtut astfeltraseul dintre Radio România Ol-tenia Craiova ºi Teatrul Naþional„Marin Sorescu”, gazda târgului,într-un gest de solidaritate ºi im-plicare fãrã precedent. La eveni-ment au participat peste 1.600 deelevi ºi cadre didactice, sub coor-donarea Inspectoratului ªcolarJudeþean Dolj. „Radioul public tre-buie sã mulþumeascã unui oraº în-treg! O sã vã rog sã vã mulþumiþidvs. unii altora, aplaudându-vã,pentru cum aþi înþeles sã scoateþiîn lume acest oraº. Vã mulþumescºi eu, mã închin în faþa dvs. ºi vãaplaud”, s-a adresat craiovenilor,în special participanþilor la „lanþuluman”, în cadrul festivitãþii de ieri,Alexandru Mogoºeanu, manage-rul Radio România Oltenia Craiova.

Târgului de Carte GAUDEAMUS de laCraiova s-a încheiat ieri, organizatorii – Ra-dio România, prin Centrul Cultural Media ºiRadio România Oltenia Craiova – anunþândcifre-record înregistrate în cele cinci zile aleevenimentului, dar ºi în cele 15 ediþii desfã-ºurate aici: peste 14.800 de vizitatori; maimult de 2.500 de persoane care au participatla un singur eveniment organizat la un Târgdin Caravana GAUDEAMUS; 64 de expo-zanþi reuniþi în 40 de standuri; 91 de eveni-mente culturale; o suprafaþã de peste 330 mpde standuri. Tot ieri, în foaierul Teatrului Na-

þional „Marin Sorescu”, au fost decernatepremiile acestei ediþii, douã dintre ele – pen-tru edituri ºi pentru cea mai râvnitã carte aTârgului – ajungând la „Humanitas”. TrofeulPresei, la secþiunea publicaþii, a revenit co-tidianului „Cuvântul Libertãþii”. Urmãtoareaoprire a Caravanei GAUDEAMUS 2016 vafi, în perioada 20-24 aprilie, la Cluj-Napoca,unde – prin intermediul Nicoletei Ghiºa, re-dactor-ºef al Radio România Cluj – va ajun-ge ºi cartea-simbol transmisã prin ineditul„lanþ uman” care a anunþat deschiderea Târ-gului de la Craiova.

Premiile TârguluiGAUDEAMUSCraiova 2016:

Trofeele GAUDEAMUSacordate expozanþilor prin Vo-tul Publicului

• Trofeul GAUDEAMUS:locul I – Editura „Humanitas”;

locul al II-lea – Editura „Nemira”; locul al III-lea –Editura „Corint”

• Cea mai râvnitã carte a târgului: volumul „Solenoid” de MirceaCãrtãrescu, publicat de Editura „Humanitas”

• Trofeul Presei a revenit cotidianului „Cuvântul Libertãþii” – secþiu-nea publicaþii ºi postului Oltenia 3 TV Craiova – secþiunea TV; trofeulpentru secþiunea radio nu a fost acordat, întrucât cele mai numeroasevoturi au fost acordate posturilor Radio România, care nu au intrat încompetiþie, dat fiind statutul de organizator al instituþiei

Premiul Educaþia, oferit de organizatori uneia dintre instituþiile deînvãþãmânt participante, a revenit Editurii „Universitaria” – Universi-tatea din Craiova.

Premiul Miss Lectura a fost câºtigat de Monica Duicã, studentã înanul al IV-lea la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie din Craiova.

Tombola GAUDEAMUS a avut urmãtorii câºtigãtori: Adriana Iancu –LCD High Definition; Elena Câmpeanu – DVD-player; Robert ValentinVeliºcu – un tablou de Lucian Irimescu (premii oferite de Lions Club Craio-va); Dania Vasilescu – sistem audio oferit de Uniunea Scriitorilor din Româ-nia, Filiala Craiova; Lelia Mitroi – tabletã oferitã de Rotary Club Craiova.

Când a fost surprinsã de ob-iectivul aparatului de fotogra-fiat, Monica Duicã rãsfoia, lastandul Editurii „ART”, cartea„Minþile lui Billy Milligan”,de Daniel Keyes. „Nu cãutamceva anume, am venit pur ºisimplu sã arunc o privire. Ci-tesc atunci când prind timp,pentru cã în general sunt ocu-patã cu învãþatul”, spune tâ-nãra de nici 24 de ani, studen-tã în anul al IV-lea la Universi-tatea de Medicinã ºi Farmaciedin Craiova. Se pregãteºte in-tens, dar nu este prea sigurãcã, dupã absolvire, va rãmâneîn România. „Nu m-am hotã-

rât pentru ce specializare voi opta. Mã gândeam la chirurgie, dar m-am rãzgândit. În place cardiologia, dar… rãmâne de vãzut”, adaugãMonica. Despre ea mai spune cã iubeºte fotografie, îi place sã cânte(„de obicei singurã prin casã…”) ºi cã nu a participat niciodatã laconcursuri de frumuseþe, prin urmare a fost foarte surprinsã depremiul care i s-a acordat în cadrul Târgului GAUDEAMUS. MissLectura încã nu ºtie cu ce ocazie va purta þinuta primitã ca premiude la Casa de Modã Ilinca. 8 Martie ar putea fi un bun prilej…

Deja nu mai este o surprizã faptul cã Editura „Humanitas”s-a clasat, din nou, în topul preferinþelor vizitatorilor TârguluiGAUDEAMUS de la Craiova. „Meritul principal este al cãrþilorºi al oamenilor din spatele lor. Noi doar încercãm sã venim înîntâmpinarea publicului, sã fim prezenþi la toate târgurile în þarã,sã avem cele mai noi apariþii”, declarã Ionuþ Alecu, agent devânzãri în cadrul editurii. Ce înseamnã un astfel de premiu pen-tru „Humanitas”? „Un motiv de mândrie, în primul rând, ºi unimportant motiv de satisfacþie. Ne bucurãm întotdeauna cândprimim aprecierea publicului”, adaugã acesta. Ambele dublate,cãci „Solenoid”, de Mircea Cãrtãrescu, editatã tot de „Humani-tas”, a fost declaratã „cea mai râvnitã carte”. «Este un volumcare, deºi lansat în noiembrie, „sparge” vânzãrile, se vinde foar-te bine în toatã þara», mai spune Ionuþ Alecu. „Humanitas” aadus la Târgul GAUDEAMUS de la Craiova peste 700 de titluri,din cele peste 6.000 pe care le are în prezent în rulaj.

Cele 1.500 de volume donatevor ajunge în localitãþi din zona

de audienþã radioCea de a XV-a ediþie a Târgului

GAUDEAMUS a constituit ºi ca-drul pentru reluarea câtorva dintreproiectele deja tradiþionale. Unul afost „Cãrþile se întorc acasã”, cam-panie care are ca principal obiectivconstituirea, prin donaþii din parteavizitatorilor, a unui fond de carte.Cele circa 1.500 de volume donatede aceastã datã vor avea ca benefi-ciar publicul din localitãþi din zonade audienþã a Radio România Olte-nia Craiova. Altul a fost finala zo-nalã a Concursului Naþional deLecturã „Mircea Nedelciu”, câº-tigãtoarea – Cristina Andrei (Cole-giul Naþional „Elena Cuza”) – ur-mând sã participe la finala naþiona-lã, care va avea loc cu prilejul edi-þiei a XXIII-a a Târgului Internaþi-onal GAUDEAMUS – Carte de În-vãþãturã (Bucureºti, 16-20 noiem-brie a.c.). Printr-un alt proiect detradiþie, „Invitaþi de nota 10: Olim-picii României”, postul public deradio a promovat ºi recompensatperformanþele obþinute pe plan in-ternaþional de reprezentanþii la vârfai învãþãmântului românesc, dinDolj: Adrian Emanuel Dicu, Geor-ge-Radu Romanescu, Elena-Mãdã-lina Stãnãºel, Maria Teodora ªer-ban ºi Alexandra Maria Udriºtoiu,toþi de la Colegiul Naþional „FraþiiBuzeºti”.

«Putem, zic eu, cu destulã uºu-rinþã, sã rostim un cuvânt care serosteºte greu: a fost un succes!Prin numãrul de vizitatori, prinnumãrul de cãrþi vândute, prin in-teresul pe care l-a stârnit fiecarestand! Dar, dincolo de statistici, aºaccentua un fapt esenþial: Târgulde Carte GAUDEAMUS este aceleveniment care uneºte, care poatesolidariza oamenii, dincolo de di-ferenþele mari de culturã, de edu-caþie, de statut social, de preocu-pãri din cursul anului. În zileleGAUDEAMUS lucrurile se petrecca într-un fel de miracol: oameniimai uitã de greutãþile zilei, se reu-nesc sub un acoperiº în care spi-ritul este atoatehrãnitor. ªi de astaavem nevoie!», a declarat, ieri, încadrul festivitãþii de închidere,conf. univ. dr. Gabriel Coºovea-nu, preºedinte de onoare al Târ-gului ºi, totodatã, preºedintele fi-lialei craiovene a Uniunii Scriitori-lor din România.

Caravana GAUDEAMUS ducecartea-simbol la Cluj-Napoca

Urmãtoarea etapã a CaravaneiGAUDEAMUS 2016 este TârgulGAUDEAMUS Cluj-Napoca, eveni-ment care va avea loc în perioada20-24 aprilie, în incinta unui pavi-lion expoziþional mobil amplasat înPiaþa Unirii. Aºa se face cã, dupã cegongul final a bãtut, ieri, la Craiova,cartea-simbol a plecat în inima Tran-silvaniei, fiind înmânatã redactoru-lui-ºef al Radio România Cluj, Nico-leta Ghiºã. „Vã mulþumesc foartemult, dragi colegi, ºi vã felicit pen-tru efortul pe care l-aþi depus pentrua face cât mai vizibil acest Târg GAU-DEAMUS. Preiau aceastã ºtafetã în-cãrcatã de simbolisticã. Este un sim-bol pe care îl apreciez cu atât maimult cu cât ºtiu cã a trecut prin mâi-nile foarte multor craioveni frumoºi.Voi duce la Cluj cu mare drag aceastãcarte!”, a declarat Nicoleta Ghiºã.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○










Concursul derulat de Radio România Oltenia Craiova prin in-termediul paginii de Facebook a postului ºi adresat celor mai în-drãgostite ºi fotogenice perechi care au vizitat Târgul continuãpânã pe data de 3 martie. Premiul, care va ajunge la cei a cãrorfotografie va aduna cel mai mare numãr de like-uri, este de 500lei ºi va fi oferit de Radio România Oltenia Craiova.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

10 / cuvântul libertãþii luni, 29 februarie 2016socialsocialsocialsocialsocial

Conform legislaþiei, Casa Jude-þeanã de Pensii Dolj asigurã în, te-ritoriu, aplicarea normativelor învigoare în ceea ce-i priveºte pebeneficiarii de pensii, alte drepturide asigurãri sociale ºi din dome-niul celor care se referã la acci-dente de muncã ºi boli profesio-nale. Statistic vorbind, CJP Dolja fost, în 2015, la dispoziþia a386.793 de persoane, cãrora le-aacordat servicii: 154.145 de per-soane din sistemul public; 25.158de pensionari proveniþi din fostaorganigramã destinatã agriculto-rilor; 9.630 de beneficiari ai unorlegi speciale; 180.984 de asigura-þu pentru care s-a þinut ecidenþastagiilor de asigurare; 15.145 deangajatori de la care s-au primitdeclaraþii rectificative privind evi-denþa nominalã a asiguraþilor;1.731 de persoane care au con-tracte de acest gen, bune prinseîn sistem. „Având în vedere Pro-gramul de guvernare pentru 2013-2016, în domeniul asigurãrilorsociale, se urmãreºte realizareamai multor obiective: asigurareaasustenabilitãþii financiare a siste-mului public de pensii pe baza

Casa Judeþeanã de Pensii Dolj ºi-a prezentat bilanþul,pe anul 2015, ºi, din acesta a reieºit cã peste 6.000 de

persoane au intrat în plãþi, conform legislaþiei, iar peste10.000 de cereri de modificare de drepturi au fost soluþi-onate favorabil solicitanþilor, dintr-un total de aproxima-tiv 11.000 de documente depuse spre avizare. Demn deremarcat este cã 150 de dosare cu decizii de pensionare

ale lucrãtorilor migranþi au primit viza favorabilã, iarbalte 197 de adrese ºi formulare conforme cu legislaþia

europeanã au fost trimise spre rezolvare.

Campania vine în sprijinul fe-meilor bolnave de cancer cãro-ra le vor fi oferite, în perioada2-3 martie, în mod gratuit, ser-vicii complete de make-up, hair-style ºi o sedinþã foto profesio-nalã la Salonul ”Alexander‘sCut” ºi ”Monique Salon”. La în-tâlniri, pe lângã echipa de spe-cialiºti în frumuseþe, va fi pre-zent ºi psihoterapeutul GabrielaPredu, care va susþine ºi va în-

„Pictãm pe chip speranþa”, o campaniefrumoasã pentru doamnele care suferã

Asociaþia de Consultanþã ºi Consiliere Economico-SocialãOltenia, în parteneriat cu Asociaþia pentru Sprijin ºi Implica-re Socialã, întâmpinã primãvara prin desfãºurarea campa-niei ”Pictãm pe chip speranþã”, care a ajuns, în acest an, lacea de-a II-a ediþie. Evenimentul a fost lansat pe 4 februa-

rie, datã care marcheazã Ziua Mondialã de Luptã împotrivaCancerului, declaratã zi internaþionalã cu scopul de a atrage

atenþia asupra afecþiunilor de tip oncologic.

curaja doamnele în lupta cu can-cerul. Unsprezece doamne, caresuferã de diverse afecþiuni on-cologice, vor fi exemplele defemei puternice, femei optimis-te, femei cu speranþã, pe ale cã-ror chip vom picta zâmbete ºiîncredere. La nivel naþional, con-form statisticilor, numãrul depersoane care au un asemeneadiagnostic medical este în creº-tere, astfel iniþiativa A.C.C.E.S

Oltenia ar trebui sa fie un modelde „aºa da” pentru mediul orga-nizaþional care activeazã în do-meniul social.

În sãptãmâna dedicatã lor,doamnelor, A.C.C.E.S Olteniaîmpreunã cu A.S.I.S, invitã,aºadar, femeile sã se gândeas-cã la sãnãtatea lor, prin desfã-ºurarea unor acþiuni de infor-mare ºi conºtientizare a benefi-ciilor prevenþiei prin controale

periodice sub sloganul ”Ascul-tã-þi trupul, mintea ºi sufletul!”.Dupã cum au mãrturisit orga-nizatorii, întreaga campanie apornit de la ideea echilibruluipsihic ºi a importanþei încrede-rii în sine în perioade de vulne-

rabilitate, iar organizaþia îºi ex-primã solidaritatea ºi sprijinulfaþã de acþiunile ºi iniþiativeledezvoltate în acest sens ºi îºipropune sã susþinã evenimentulîn fiecare an.

LAURA MOÞÎRLICHE

contributivitãþii ºi solidaritãþii so-ciale; eliminarea inechitãþilor ºianomaliilor care mai existã în sis-temul public de pensii; stimulareaeconomisirii private, prin pensiilefacultative administrate altfel de-cât cele din domeniul public ”, aprecizat Daniela Licu, directorexecutiv al CJP Dolj.

Plãþi de peste 1,5miliarde de lei

La nivelul CJP Dolj au fost chel-tuieli efectuate în limita legalã, plã-þile nete efectuate fiind în cuantumde cca. 1,5 miliarde de lei. Din bu-getul destinat fondului de risc ºiaccidente s-au alocat aproape pa-tru milioane de lei, cea mai mareparte – 3,7 milioane de lei – ve-nind din partea CJP Dolj, prin des-chiderea de credite, restul fiindacoperit direct de cãtre agenþii eco-nomici ºi deduse din contribuþiiledatorate de cãtre aceºtia. Cea maimare pondere, prin deschiderea decredite, o are cheltuiala referitoarela plata pensiilor ºi ajutoarelor pen-tru bãtrâneþe (73,08%), urmatã decea care a fost destinatã amortizã-rii financiare în ceea ce priveºte

plata pentru reabilitarea medicalã,în cazul în care au fost înregistra-te accidente de muncã ºi boli pro-fesionale.

Peste 6.000de persoane intrateîn platã

În 2015, la CJP Dolj au fost în-registrate 6.717 de dosare noi deînscriere, 6.003 fiind soluþionatefavorabil solicitantului. De aseme-nea, 10.216 de cazuri, din totalulde 11.168, au dat dreptate celorcare cereau modificarea de drep-turi (schimb de vrad, adãugãri spo-ruri, etc.) . De asemenea, au fostverificate ºi dosarele de pensiona-re a migranþilor. „În cadrul Servi-ciului Verificare ºi Pensii Interna-þionale se instrumenteazã ºi cere-rile depuse de lucrãtorii migranþi,în baza Regulamentului Parlamen-tului European ºi al Consiliului Eu-ropei, nr.883/29.04.2004. În 2015,au fost soluþionate, cu decizie depensie, 150 de dosare ale lucrãto-rilor migranþi, fiind completate 197de adrese ºi formulare europene.Ca urmare a deselor modificãri le-gislative a pensiilor ºi necesitãþiiimplementãrii cât mai urgente anoilor programe informatice, cucare sã se soluþioneze dosarele depensie, în cadrul Serviciului Veri-

ficare ºi Pensii Internaþionale s-atestat permanent corectitudineaaplicaþiilor informatice cu privirela deschiderea drepturilor ºi la cal-culul punctajului mediu actual, da-tele fiind transmise Casei Naþiona-le de Pensii, cu propuneri de îm-bunãtãþire ”, a mai menþionat, înraportul anual, Daniela Licu.

S-a plecatºi la tratament

Altfel, în 2015, CJP Dolj aînregistrat ºi soluþionat spre pla-

tã 8.666 cereri de ajutoare de de-ces, a înfiinþat ºi lichidat 5.791de popriri, s-au reordonat 1.271pensii neachitate, s-au transfe-rat, spre alte judeþe, 273 dosareºi indemnizaþii, etc. La fel de im-portantã este ºi situaþia biletelorde tratament destinate pensiona-rilor: au fost alocate, în 19 se-rii, 7.594 de tichete, fiind valo-rificate 7.587 dintre acestea, 902dintre ele fiind gratuite, aºa cumspune legea.

CRISTI PÃTRU

Daniela Licu

Casa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatbilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015Casa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatbilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015Casa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatbilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015Casa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatbilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015Casa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatbilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015Casa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatbilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015Casa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatbilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015Casa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatbilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015Casa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatCasa Judeþeanã de Pensii ºi-a prezentatbilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015bilanþul pe 2015

cuvântul libertãþii / 11externeexterneexterneexterneexterneluni, 29 februarie 2016

ªTIRI

ªTIRI

Aliaþii reformatori ai preºedin-telui iranian Hassan Rohani au ob-þinut cele mai multe voturi la ale-gerile parlamentare desfãºurate vi-neri în Iran, unde prezenþa la vota fost de 60%, fiind primul scru-

ªase oraºe din provincia sirianãAlep, atacate de avioanede luptã, în pofida armistiþiului

Avioane de vânãtoare auatacat, duminicã, ºase oraºedin provincia Alep din vestulSiriei, anunþã organizaþiaObesrvatorul Sirian pentruDrepturile Omului (OSDO), lao zi dupã intrarea în vigoare aarmistiþiului parþial stabilit deSUA ºi Rusia. Insurgenþiisirieni au confirmat efectuarearaidurilor aeriene, acuzând cãau fost desfãºurate de avioanede vânãtoare ruse. OSDO adeclarat cã identitatea avioane-lor este necunoscutã încã. Celpuþin cinci persoane au muritîn douã atacuri care au vizatoraºe din vestul Siriei, sâmbãtãdimineaþã, la câteva ore de laintrarea în vigoare a armisti-þiului. Trei militanþi dingruparea rebelã A doua DivizieCostalã, care aparþine coaliþieiArmata Sirianã Liberã, aumurit într-un atac în provinciaLatakia, din nord-vestul þãrii.Rebelii susþin cã a fost un atacal forþelor administraþiei Assadcare a anunþat, împreunã cuRusia, cã nu va înceta bombar-damentele în totalitate în þarãºi vor viza doar militanþi aiorganizaþiilor teroriste StatIslamic ºi Al-NusraÎntr-un altatac separat din provinciaHama, revendicat de reþeauateroristã Stat Islamic, cel puþindouã persoane au murit ºi maimulte au fost rãnite, dupã ce omaºinã-capcanã a explodat,sâmbãtã dimineaþã, la intrareaîn oraºul Salamiyah.

Bãrbat suspectat de legãturicu atentatorii din Paris, arestatde autoritãþile algeriene

Un algerian, rezident înBelgia, a fost arestat de autori-tãþile algeriene care au desco-perit cã ar fi un apropiat al luiAbdelhamid Abaaoud, presu-pusul organizator al atentatelorteroriste de la Paris din 13noiembrie, soldate cu 130 demorþi. Autoritãþile algeriene auanunþat ieri arestarea unuibãrbat suspectat de legãturi cuatentatorii din Paris, fãrã a-idezvãlui public identitatea.Potrivit cotidianului Le Soirdin Algeria, este vorba despreZouhir Mehdaoui, în vârstã de29 de ani, un apropiat al luiAbdelhamid Abaaoud. Mehda-oui a pãrãsit Algeria în 2012 cudestinaþia Tunisia, a locuittemporar în Grecia ºi apoi s-astabilit în Belgia, unde s-acãsãtorit cu o belgiancã.Bãrbatul a fost reþinut marþi,sub suspiciunea cã “ar fi fostimplicat în atentatele teroristede la Paris din noiembrie”, aprecizat parchetul din Bejaia,provincie din nordul Algeriei.Suspectul a fost plasat subarest preventiv în oraºul Akbou,în provincia Bejaia, potrivitparchetului care ancheteazã ºi“posibila sa apartenenþã la ogrupare teroristã”.

Cel puþin 12 persoane au murit ºi alte optau fost rãnite sâmbãtã, dupã ce un militanttaliban s-a detonat în apropierea clãdirii Mi-nisterului Apãrãrii afgan din Kabul, în con-textul în care în aceeaºi zi un alt atac, co-mis în estul þãrii, s-a soldat cu 12 morþi.Potrivit unei declaraþii din partea Ministeru-lui afgan al Apãrãrii, 12 persoane au murit ºiopt au fost rãnite, în timp ce poliþia din ca-pitala Kabul susþine cã s-au înregistrat nouãmorþi ºi 13 rãniþi. Atacul a avut loc în timp

Hillary Clinton a câºtigat alege-rile primare din Carolina de Sud desâmbãtã, în cursa democraþilor carecandideazã la prezidenþialele din no-iembrie 2016 din SUA, situându-seîn fruntea clasamentului ºi depãºin-du-l pe oponentul sãu democrat,Bernie Sanders. Clinton a obþinutvictoria în Carolina de Sud cu odiferenþã majorã faþã de Bernie San-ders, primind 73,5% din voturi faþãde cele 26% ale rivalului sãu, dupãnumãrarea a 99% din voturi. Fos-tul secretar de stat a câºtigat alege-rile din Nevada de sãptãmâna tre-cutã cu o diferenþã de cinci puncteîn faþa lui Sanders, dar ºi primelealegeri din Iowa, dupã care a înre-gistrat o înfrângere uriaºã în New

Hillary Clinton a câºtigat alegerileHillary Clinton a câºtigat alegerileHillary Clinton a câºtigat alegerileHillary Clinton a câºtigat alegerileHillary Clinton a câºtigat alegerileprimare democrate în Carolina de Sudprimare democrate în Carolina de Sudprimare democrate în Carolina de Sudprimare democrate în Carolina de Sudprimare democrate în Carolina de Sud

Hamsphire cu 22 de puncte dife-renþã în favoarea lui Sanders. Vic-toria obþinutã de Clinton în Caroli-na de Sud o situeazã în faþa clasa-mentului, dupã ce Sanders nu aprimit o susþinere prea mare dinpartea alegãtorilor afro-americani.Clinton a obþinut peste 80% din vo-turile afro-americanilor din Carolinade Sud, în timp ce, tot în cursa de-mocraþilor pentru prezidenþialele din2008, Obama a înregistrat un pro-cent de 78% din partea aceleaºi co-munitãþi. Sãptãmâna trecutã, DonaldTrump a câºtigat alegerile primaredin partea republicanilor în Carolinade Sud, obþinând 32,6% din voturi,clasându-se în faþa lui Marco Rubio(22,5%) ºi Ted Cruz (22,1%).

Reformatorii a obþinut victoria la alegerile parlamentare din Irantin organizat de la semnarea acor-dului nuclear de anul trecut. Dupãnumãrarea a 90% dintre buletine-le de vot, candidaþii reformatoriar urma sã obþinã toatele cele 30de locuri în circumscripþiile din

capitalã. Milioane de iranieni aumers la urne vineri pentru a alegenoii membri ai Parlamentului, carecandideazã pentru cele 290 de lo-curi, dar ºi cei 88 de membri aiAdunãrii Experþilor, care va deci-de succesorul liderului suprem alIranului, Ali Khamenei, în vârstãde 76 de ani, cu probleme cardia-ce. Potrivit primelor rezultate,fostul preºedinte iranian, AkbarHashemi Rafsanjani, un conser-vator moderat, ºi preºedintele înfuncþie, Hassan Rohani, ar fi ob-þinut cele mai multe voturi în ca-drul Adunãrii Experþilor, alcãtuitãîn general din clerici seniori. Re-zultatele alegerilor parlamentaredin Teheran sunt importante, de-oarece parlamentarii aleºi în cir-cumscripþiile din capitalã sunt ceicare impun direcþia politicã a Par-

lamentului, subliniazã analiºtii.Însã reformatorii au obþinut rezul-tate bune ºi în circumscripþiile dinafara capitalei. Rohani a declaratsâmbãtã cã rezultatele de la ale-gerile de vineri au oferit guvernu-lui mai multã credibilitate. “Com-petiþia s-a încheiat. E timpul sãdeschidem un nou capitol în do-meniul dezvoltãrii ecomonice înbaza capacitãþilor interne ºi aoportunitãþilor internaþionale”, adeclarat Rohani, citat de agenþiade ºtiri Irna. Reformatorii caremiliteazã pentru dezvoltarea rela-þiilor pe plan extern ºi a creºteriigradului de libertate din þarã spe-rã sã obþinã influenþã în structu-rile dominate de conservatori. Din-tre cei peste 12.000 de candidaþi,doar jumãtate au fost eligibili pen-tru a candida.

Un nou atac sinucigaº în Afganistan, soldat cu 12 morþice angajaþii ministerului se pregãteau sã în-cheie programul de lucru. Martorii de la faþalocului au declarat cã au vãzut mai multecorpuri pe stradã. Zona a fost înconjuratãde maºini ale poliþiei ºi armatei care s-audeplasat la locul exploziei Talibanii au reven-dicat atacul din Kabul, iar purtãtorul de cu-vânt al miºcãrii teroriste, Zabihullah Muja-hid, a declarat cã atacul s-a soldat cu moar-tea a 23 de ofiþeri de poliþie ºi cu rãnirea aalþi 29, fãrã a fi victime printre civili. Într-

un atac separat din provincia Kunar din es-tul þãrii, 12 persoane au murit, printre careºi un lider al unei miliþii locale, Haji KhanJan, care a coordonat mai multe lupte îm-potriva talibanilor anul trecut. Guvernatorulprovinciei Kunar, Wahidullah Kalimzai, aprecizat cã atacatorul se afla pe o motoci-cletã când s-a detonat în apropiere de uncartier rezidenþial din oraºul Asadabad. “Ma-joritatea victimelor sunt civili ºi copii caretreceau prin zona parcului sau se jucau”, aprecizat oficialul afgan. Peste 40 de per-soane au fost rãnite. Atacurile vin dupã ceoficiali din China, Pakistan, Afganistan ºiSUA s-au întâlnit marþea trecutã pentru adiscuta în privinþa încercãrilor de a reluanegocierile cu miºcarea Taliban din þarã.Dar nu se ºtie exact dacã reprezentanþiigrupãrii vor participa la negocierile progra-mate la Islamabad sãptãmâna viitoare. Ne-gocierile de pace dintre guvernul afgan ºiinsurgenþii islamiºti au fost întrerupte îniulie 2015, când a fost anunþat decesul li-derului talibanilor mollahul Omar, ceea ce aprovocat o adevãratã luptã pentru numireasuccesorului. Luna trecutã, talibanii au pre-zentat o serie de condiþii prealabile pentru aparticipa la negocieri, printre care retrage-rea organizaþiei de pe lista de grupãri tero-riste întocmitã de Naþiunile Unite, recunoaº-terea oficialã ca formaþiune politicã ºi elibe-rarea membrilor aflaþi în detenþie.

12 / cuvântul libertãþii luni, 29 februarie 2016publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

Anunþul tãu!GRÃDINIÞA cu Program

Prelungit ,,Sfânta Lucia” Cra-iova, cu sediul în localitatea Cra-iova, str. I. G. Duca, nr. 5, jude-þul Dolj, organizeazã concurspentru ocuparea funcþiei deMuncitor calificat III (Bucãtar) peperioada nedeterminatã: MUN-CITOR III/1 normã, treaptã pro-fesionalã I– 1 post, conform HG286/23.03.2011. Concursul seva desfãºura astfel: -Proba scri-sã în data de 22.03.2016, ora10.00, - Proba interviu în datade 22.03.2016, ora 13.00, -Pro-ba practicã în data de23.03.2016, ora 08.30. Pentruparticiparea la concurs candi-daþii trebuie sã îndeplineascãurmãtoarele condiþii: 1. Condi-þii generale, cf. HG nr. 286/2011.2. Condiþii specifice: a) studiiliceale; b) profil “Alimentaþie Pu-blicã”; c) capacitate de adapta-re; d) capacitate de gestionarea situaþiilor dificile; e) îndemâ-nare ºi abilitate în realizarea sar-cinilor; f) capacitate de colabo-rare. Candidaþii vor depune do-sarele de participare la concursîn termen de 10 zile lucrãtoarede la publicarea anunþului înMonitorul Oficial, Partea a III-a,la sediul Grãdiniþei cu ProgramPrelungit ,,Sfânta Lucia” Craio-va, în str. I. G. Duca, nr. 5, judeþulDolj. Relaþii suplimentare la se-diul: Grãdiniþei cu Program Pre-lungit ,,Sfânta Lucia” Craiova, înstr. I. G. Duca nr. 5, judeþul Dolj,persoanã de contact: Raþã Iusti-na, telefon: 0768.144.859.

STAÞIUNEA DE CERCETARE– DEZVOLTARE AGRICOLÃªIMNIC- CRAIOVA, ªosea-ua Bãlceºti nr. 54, cod fis-cal RO 3078896, oferã sprevânzare din producþie pro-prie urmãtoarele: 1. SÃMÂNÞÃ PORUMB

Soiul –F 376- Olt- Rapsodia2. SÃMÂNÞÃ FLOAREA

SOARELUI – Performer3. ORZOAICÃ PRIMÃVA-

RÃ- Daciana C14. OVÃZ- Mureºana C1.5. MAZÃRE – Consum.Relaþii suplimentare la te-

lefon / fax: 0251/ 468.159;mobil: 0785/ 292.188.

S.C. EXPERT PREV S.R.L.

EXPERIENÞA NE RECOMANDÃ

Cele mai înalte standarde deprofesionalism Suntem la dispoziþia dumnea-

voastrã: SSM Securitate ºi Sãnãtate în

Muncã (Protecþia Muncii) Situaþii de Urgenþã – Preveni-

rea ºi Stingerea Incendiilor (P.S.I)-Protecþia civilã Întocmirea Documentelor Iniþiale Evaluare de risc de accidente ºi

îmbolnãvire profesionalã Întocmire plan de intervenþie Managementul Mediului

Relaþii la telefoanele: 0766/632.388 ºi0760/678.231.

Serviciul Extern dePrevenire ºi Protecþieangajeazã personalcalificat (bãrbat): cursSSM minim 80 ore ºicurs Cadru TehnicPSI. Posesor permisconducere cat. B.Telefon: 0766/632.388.

ANUNT

Primaria comunei Rast, judetul Dolj organizeaza concurs pentruocuparea unui post de:

1.) 1 muncitor calificat 2. Conditii de participare :- studii profesionale sau liceale, profilul mecanic;- vechime minimum 10 ani;- permis de conducere categoria BCE.

2.) 1 inspector – Evidenta Persoanelor si Ghiseu Unic in cadrul Com-partimentului Public Comunitar Local si de Evidenta a Persoanelor Rast

Conditii de participare:- Studii universitare absolvite cu diploma de licenta- Operare calculator – foarte bine- Permis conducere categoroa B

Concursul se organizeaza in intervalul 29.03-30.03.2016 lasediul primariei Rast, astfel, in data de 29.03.2016, ora 10:00 probascrisa si in data de 31.03.2016,orele 10:00 interviul.

Dosarele de inscriere la concurs se pot depune in termen de20 de zile de la data publicarii in ziar, la Primaria Rast(29.02.2016 - datapublicarii).

Relatii suplimentare la sediul institutiei sau la telefon:0251/324001.

OFERTE SERVICIUAngajez vânzãtoa-re ElectroputereMall. Telefon: 0771/780.018.Salon de înfrumuse-þare angajeazã per-soanl frizerie - coa-furã, manichiurã -pedichiurã, cosmeti-cã. Telefon: 0764/125.224.

CERERI SERVICIUIonescu Nicolae do-resc sã fiu angajat laun patron cu maºinaproprie, marca Es-pero. Telefon: 0760/084.961.DOAMNÃ serioasã,cu experienþã în strãi-nãtate, caut familiepentru menaj - îngri-jire bãtrân ºi copil.Rog seriozitate. Te-lefon: 0770/505.596.

PRESTÃRI SERVICIIExecut masaj la do-miciliu Telefon:0251/446.535;0760/071.644.Tapiþer la domiciliu.Telefon: 0768/623.964;0351/416.198.

Filmãri foto video decalitate superioarãla preþuri avantajoa-se. Telefon: 0766/359.513.

VÂNZÃRIGARSONIERE

Vând garsonierã înBucureºti (zonaDristor). Telefon:0724/167.883.Vând garsonierãBucureºti, ªosea-ua Panduri (vis-a -vis de Spitalul Cli-nic Panduri) Tele-fon: 0741/072.812.

APARTAMENTE2 CAMERE

Filiaºi- apartament2 camere, central,etaj 1. Telefon:0758/883.182Vând apartament2 camere -parterNicolae Titulescu,preþ 200.000 lei.Telefon: 0744/581.777.Vând apartament2 camere în Sina-ia. Telefon: 0722/963.871.

cuvântul libertãþii / 13luni, 29 februarie 2016 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

Amaradiei 2 came-re decomandateetaj 1. Telefon:0763/857.756.Vând apartament 2camere decoman-date, microcentralã,coloanã apã sepa-rat, etaj 4/10 - Ciu-percã. Telefon:0746/660.001.3 - 4 CAMERE

Vând apartament 4camere, bilateral,ultracentral. Tele-fon: 0721/290.286.Vând apartament 3camere decoman-date Brazdã par-ter. Telefon: 0762/280.739.

CASEVând (schimb)casã locuibilã co-muna Periºor + de-pendinþe, apã cu-rentã, canalizare lapoartã, teren 5500mp, livadã cu pruni,vie. Telefon: 0765/291.623.

Casã mare boie-reascã cu toate utili-tãþile superîmbunã-tãþitã în comuna Li-povu cu teren 7000mp. Telefon: 0742/450.724.Vând casã 250 mpºi curte 500 mp re-novatã, în localitateaSegarcea. Telefon:0764/366.984.Casã bãtrânescã (nelocuibilã) sat Do-bromira, 3700 mp.25000 lei , negocia-bil Telefon: 0744/648.927; 0741/197.391Vând casã comunaPeriºor, cadastru,teren 2000 mp, fân-tânã în curte, vie,pomi fructiferi +Anexe, zonã cen-tralã. Telefon: 0751/035.819; 0730/366.954.VÂND casã, cartierRomaneºti, str. Bu-cura, nr. 86A. Tele-fon: 0761/449.236.

Proprietar vândcasã nouã Bordei +700 m.p. curte, vie+ pomi sau schimbcu apartament + di-ferenþã. Telefon:0752/641.487.Vând casã nouãBordei cu 700 m te-ren vie, pomi sauschimb cu aparta-ment + diferenþa.Telefon: 0752/641.487.Vând vilã în zonaFord. Preþ negocia-bil. Telefon: 0251/418.864.VÂND urgent casãCatargiu, 45.000Euro. Telefon: 0722/297.009.Vând casã boiereas-cã mare - central,pretabilã clinicã, pen-siune, firmã. Telefon:0741/219.483.

TERENURIVând teren agricol2,65 ha pe raza co-munei Mârºani, ca-dastru, taxe la zi, preþ3000 euro/ha. Tele-fon: 0766/694.623

Vând – sau schimbteren intravilan 4300mp la 10 km de Cra-iova, cadastru fãcut.0727/ 884.205.VÂND teren împrej-muit zona Selgros,750 mp, 22 Euro/mp. Telefon: 0729/170.160.Vând teren Lot 500mp Craiova- Cartierªimnicu de Jos la DJ– cadastru. Telefon:0744/563.823.7000 mp, Bodãeºti(Melineºti) deschide-re 270 m. Telefon:0770/842.054.Vând terenuri locuricasã la ªoseauaNaþionalã Craiova-Bechet, localitateaSecui. Preþ convena-bil. Telefon: 0764/214.269.Vând teren 1000 mCârcea 10.000Euro. Telefon:0752/641.487.Vând 5000 m garaPieleºti, 20.000 Euroºi parcelat. Telefon.0752/641.487.

Vând 400 ºi 1500mp Bãile Govora,toate utilitãþile, îm-prejmuit, asfalt, lân-gã pãdure. Telefon:0351/402.056;0744/563.640.Vând pãdure Borãs-cu - Gorj. Telefon:0723/693.646.

SPAÞII COMERCIALEVând spaþiu- CentrulIstoric. Telefon:0744/ 581.777.

AUTOROMÂNEªTI

Vând Logan culoareroºie, fabricaþie2008, 40.000 kmparcurºi. Telefon:0744/780.550.Logan 2006,105.000 Km - pro-prietar, înmatricu-lat, 1850 Euro ne-gociabil. Telefon:0723/605.807.

STRÃINEVând Skoda OctaviaTour 1.6 benzina,unic proprietar- denouã, super întreþi-nutã, toate consu-mabilele schimbaterecent, fãrã nici undefect. Telefon:0766/632.388.

Vând auto Volkswa-gen Golf 4 din 2002,înmatriculat în Ro-mânia, benzinã. De-talii la telefon: 0768/954.944.RENAULT Fluence,noiembrie 2010,60.000 km, 110 CP,benzinã, unic proprie-tar, 6.800 Euro, echi-pare full-option. Tele-fon: 0727/620.091.Vand Seat Leon 1.6.Inmatriculata RO; -An fabricatie: 2003;Km: 195000; - 105CP; Benzina; Euro4; - Aer Conditionat;6 airbaguri; - Gea-muri Electrice; Inchi-dere centralizata;ABS; Servodirectie;Xenon; - Interior re-caro; Pret 2700Euro, negociabil.Relatii la telefon:0765/312.168.

VÂNZÃRI DIVERSEVând car bãtrânesc,original, stare foartebunã, pretabil terase,grãdini. Telefon:0729/033.903.Vând hotã nouã,mãturã electricã. Te-lefon: 0351/459.314.

S.C. CORIMEXS.A. CRAIOVA

închiriazãspaþii

ºi birouri.Relaþii latelefon:

0771/289.009.

CENTRUL COMERCIAL SUCPICENTRUL COMERCIAL SUCPICENTRUL COMERCIAL SUCPICENTRUL COMERCIAL SUCPICENTRUL COMERCIAL SUCPIvã oferã spaþii moderne,vã oferã spaþii moderne,vã oferã spaþii moderne,vã oferã spaþii moderne,vã oferã spaþii moderne,

la cele mai bune preþuri!!!la cele mai bune preþuri!!!la cele mai bune preþuri!!!la cele mai bune preþuri!!!la cele mai bune preþuri!!!TTTTTe aºteptãme aºteptãme aºteptãme aºteptãme aºteptãm

în Calea Bucureºti,în Calea Bucureºti,în Calea Bucureºti,în Calea Bucureºti,în Calea Bucureºti,strada Grigore Pleºoianu,strada Grigore Pleºoianu,strada Grigore Pleºoianu,strada Grigore Pleºoianu,strada Grigore Pleºoianu,

sã închiriezi un stand,sã închiriezi un stand,sã închiriezi un stand,sã închiriezi un stand,sã închiriezi un stand,sã începi propria afacere.sã începi propria afacere.sã începi propria afacere.sã începi propria afacere.sã începi propria afacere.

Nu mai sta pe gânduri!Nu mai sta pe gânduri!Nu mai sta pe gânduri!Nu mai sta pe gânduri!Nu mai sta pe gânduri!Fii un om hotãrâtFii un om hotãrâtFii un om hotãrâtFii un om hotãrâtFii un om hotãrât

ºi sunã la numãrulºi sunã la numãrulºi sunã la numãrulºi sunã la numãrulºi sunã la numãrulde telefon: 025de telefon: 025de telefon: 025de telefon: 025de telefon: 0251/438.440.1/438.440.1/438.440.1/438.440.1/438.440.

CentrCentrCentrCentrCentrul Comerul Comerul Comerul Comerul ComercialcialcialcialcialSUCPISUCPISUCPISUCPISUCPI

anunţă programulanunţă programulanunţă programulanunţă programulanunţă programulde lucrde lucrde lucrde lucrde lucruuuuu:::::

LLLLLuni - Vuni - Vuni - Vuni - Vuni - Vineriineriineriineriineri9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,

Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 188888.00,.00,.00,.00,.00,Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 188888.00..00..00..00..00.

14 / cuvântul libertãþii luni, 29 februarie 2016publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte)

Talonul - contract de micã publicitate nr: .................

Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L.

luni, 29 februarie 2016

TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Semnãtura:..........................................

Subsemnatul.................................................................................Domiciliat în ............................................................................Posesor al B.I. Seria ........ Numãrul...............................vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã,la rubrica ...................................... la data de ....................asumându-mi responsabilitatea conþinutului:

Vând radio MPTSony 4x45w, USB,telecomandã, în ga-ranþie. Telefon:0723/984.309Vând 1 loc de veciCimitir Lascãr Catar-giu- Craiova. Tele-fon: 0728/964.686.Vând COMBINÃCP.12 ºi LADA 1025(eventual suban-samble). Telefon:0730/304.591.Vând þiglã Jimbolia,cãpriori ºi cãrãmidãdin demolãri. Tele-fon: 0722/ 943.220.Vând maºinã de cu-sut Ileana, maºinãSinger, casã de mar-cat Samsung pentrufirme. Telefon: 0727/884.205.Vând robot (PLA-NETARIA) 3 funcþiimarcã germanã,hainã de piele decãprioarã nouã lun-gã. Telefon: 0752/236.667.

Vând frigider 320 litri,bocanci, ghete, pan-tofi militari noi pielenegru, piese Dacianoi, calculator instrui-re copii prin televo-zor, telefon Ebodasigilat, piei bovinã ºioaie vopsite. Telefon:0735/445.339.Vând cauciuc 155x13 cu jantã, cârligejgheaburi acoperiº,aragaz voiaj douãochiuri cu butelie,polizor unghiular(flex) D 125 / 850W,canistre aluminiu 20litri noi, reductor oxi-gen sudurã, alterna-tor 12vV nou, arzã-toare gaz sobã D600. Telefon: 0251/427.583.Vând cãrucior dinlemn cu roate cu ºinãimitaþie, dimensiunile1x0,50 m, butelii ara-gaz voiaj 5 litri. Ne-gociabil. Telefon:0251/598.518;0748/233.140.

Vând loc de veci Si-neasca douã gropisuprapuse, bocancidin piele mãrimea 43îmblãniþi. Telefon:0771/385.734.Vând douã cuþite deghilotinã noi-1,15mlpreþ 100 lei. Telefon:0351/808.490 dupãora 16.00.Vând bicicletã copiiicu 3 roþi - 60 lei ne-gociabil, cãruþ copilsport - 50 lei. Tele-fon: 0351/181.202.Vând maºini de tri-cotat Fineþea, tri-ploc, maºinã de sur-filat. Telefon: 0745/589.825.Vând cadru metalicinox nou pentru han-dicap, masã sufra-gerie 6 persoane,preþ negociabil. Tele-fon: 0351/446.918.Vând calorifer cu 11elemenþi electric nou,radiator cu 3 trepteALASCA nou. Tele-fon: 0770/687.430.

Calorifere fontã – 10lei elementul, televi-zor color Philips 100lei, bicicletã copii 50lei, 2 gropi fãcute Ro-maneºti. Telefon:0729/977.036.Vând maºini de trico-tat rectilinie ºi circu-lar. Preþ bun. Tele-fon: 0745/589.825.Vând cãruþ sportcopii, maºinã despãlat Alba Lux,barcã artizanalã,camerã auto. Tele-fon: 0351/181.202;0773/970.204.Vând convenabil sauscimb cu un caloriferde fontã folosit uncalorifer de tablã 1,20/ 0,60 nefolosit. Te-lefon: 0720/231.610.Vând loc de veci cimi-tirul Sineasca – Cra-iova dimensiuni 1,50x 3 m zona N. Tele-fon: 0764/271.285.

ÎNCHIRIERI OFERTEÎnchiriez camere lacasã (zona Brestei).Telefon 0762/484.755;0351/464.628.Închiriez apartament3 camere mobilat cucentralã, zona A,Ciupercã, preþ nego-ciabil. Telefon: 0251/510.581.

SPAÞII COMERCIALEÎnchiriez Restaurant50 locuri (Piaþa Gã-rii). Telefon: 0744/629.775.MATRIMONIALEDomn serios cu lo-cuinþã lângã Craiovacaut doamnã serioa-sã pentru prietenie,cãsãtorie. Telefon:0763/722.683.Domn ,44- servici,permis auto, dorescdoamnã cu locuinþãfãrã obligaþii, pentrucãsãtorie. Telefon:0764/816.927.

Caut doamnã se-rioasã vârsta 45-55ani pentru prietenie- cãsãtorie. Telefon:0785/103.411.

DIVERSECaut 2 persoaneserioase pentruamenajarea uneigrãdini. Telefon:0727/884.205.Menajerã pentrucurãþenie generalãapartament, o zi /sãptãmânã. Vârstapeste 50 ani dinCraiova. Telefon:0727/ 226.367.Singura argintãriedin Craiova, situa-tã în ValeaVlãicii(vis-a-vis de Elec-trica) unde gãsiþibijuterii lucrate ma-nual, cu argint laschimb ºi manope-ra/obiect. Telefon:0351/423.493.

Centrul Social „Sfântul Andrei” din comuna Malu Marepentru gãzduire ºi îngrijire persoane vârstnice

Beneficiari: femei ºi bãrbaþi (pensionaþi în condiþiile legii)Condiþii de cazare:-douã locuri în camerã-televizor LED-telefon în camerã-grup sanitar propriu ºi cabinã de duº-lenjerie de pat asiguratã-club relaxare ºi socializare-hranã: trei mese principale ºi douã gustãri în funcþie de

regimuri alimentare-supraveghere medicalã permanentã-recuperare psihologicã ºi activitãþi de ergoterapie-zonã verde ºi posibilitãþi de a petrece timpul în aer liber-camerã de vizitãCostul: 1000 lei/lunãPentru întocmirea dosarului de instituþionalizare ºi relaþii me-

dicale vã aºteptãm la sediul Centrului Social „Sfântul Andrei”din comuna Malu Mare (lângã Liceul Agricol).

Telefon: 0766/581.157.

spspspspsp rtrtrtrtrt cuvântul libertãþii / 15luni, 29 februarie 2016

Paginã realizatã de MARIUS CÎRSTOV

Craiova a trecut, sâmbãtã, laPolivalentã, scor 30-26, de CSMUnirea Slobozia, însã a arãtat în-grijorãtoare carenþe în joc, mai alesîn contextul în care întâlnea unadin echipele modeste ale campio-natului.

Fetele Simonei Gogîrlã au înce-put bine ºi au condus cu 4-0 (min.7) ºi 8-3 (‘14), pentru ca mai apoisã se distanþeze chiar la 8 “lun-gimi”, 12-4 (‘20). Au urmat patrureuºite consecutive ale vizitatoa-relor, iar la pauzã s-a intrat cu acestecart, 14-11.

În debutul pãrþii secunde s-a fã-cut 14-13, Craiova s-a dus iar la treigoluri, dar Unirea a reuºit sã egale-ze în minutul 42, 16-16. Dupã cares-a mers cap la cap pânã la 19-19,

HANDBAL (F) – LIGA NAÞIONALÃ – ETAPA A 21-A

Trei puncte pentru SCM, dar ce fluctuaþii!SCM CRAIOVA – CSM Unirea Slobozia 30-26,

CSM Ploieºti – U Alexandrion Cluj 35-21, HCMRâmnicu Vâlcea – CS Mãgura Cisnãdie 37-23, HCDunãrea Brãila – CS Rapid USL Metrou Bucureºti31-22, HC Zalãu – HC Alba Sebeº 26-21. Partide-le HCM Roman – CSM Bucureºti ºi ASC CoronaBraºov – HCM Baia Mare se disputã miercuri.1. CSM Buc.* 60 8. Zalãu 322. Baia Mare* 57 9. Vâlcea 273. Brãila 40 10. Cluj 224. Braºov* 38 11. Slobozia 165. Roman* 38 12. Cisnãdie 136. Ploieºti 36 13. Rapid 127. CRAIOVA 32 14. Sebeº 4* - un joc mai puþin.

cu SCM conducând de fie-care datã. A urmat o seriebunã a SCM-ului, 23-19(‘50), iar Slobozia nu s-amai putut apropia pericu-los, 27-24 (‘54). Landre, cuo “triplã”, a înlãturat oriceemoþii, 30-24 (57).

Zivkovic ºi Bãbeanuau fost cele mai prolificedintre craiovence, cu câte6 goluri. Au venit, la rând,Landre (5), Florica ºiCioaric (câte 4), Andrei ºiIovãnescu (câte 2), Horo-beþ (1).

„A fost o victorie mun-citã, am început foarte bine jocul,apoi am avut o cãdere. Nu îmi ex-plic de ce, dar probabil am crezut

cã deja am câºtigat. Vreau sã felicitfetele pentru rezultat ºi în mod spe-cial publicul, care ne-a susþinut

foarte mult, indiferent de cum de-curgeau lucrurile”, a spus tehnicia-nul Simona Gogîrlã.

Liga Naþionalã se întrerupe pânãîn weekend-ul 26-27 martie, ca ur-mare a unei “duble” acþiuni a pri-mei reprezentative: 9 martie, mecicu Norvegia, la Cluj, în calificãrilepentru Europeanul din iarnã, 17-20

martie, turneul preolimpic din Da-nemarca, unde România se va lup-ta, pentru douã locuri calificabilela Rio, cu naþiunea gazdã, Munte-negru ºi Uruguay.

La revenirea în campionat, alb-albastrele se vor deplasa pe tere-nul liderului ºi campioanei en-titre,CSM Bucureºti.

Lideri neînvinºi în Divizia A1, vo-leibaliºtii craioveni susþin, astãzi, îndeplasare, derby-ul cu MuncipalZalãu, formaþie care îi succeda în ie-rarhie înaintea acestei runde. Licã ºicompania vine dupã rateul din Cupã,unde a fost eliminatã, miercuri, în fazasferturilor de finalã, de cãtre ArcadaGalaþi, 2-3 (a), dupã 1-3 (d). Totatunci, sãlãjenii pãtrundeau în Top4, învingând, 3-0 (d), pe Unirea Dej.

În meciul din tur, jucãtorii pregã-

Bãieþii lui Pascu, examen de focACS Municipal Zalãu – SCM U Craiova, astãzi, ora 18:00, Digi Sport 3

tiþi de cãtre Dan Pascu triumfau en-tuziasmant, 3-0 (25-17, 25-22, 25-14).

Echipa femininã, evoluþiemulþumitoare în Capitalã

Sâmbãtã, formaþia femininã a în-tâlnit, în deplasare, pe Dinamo, în faþacãreia, cum era de aºteptat, a pier-dut. Totuºi, alb-albastrele au plecatcu un set din Bucureºti: 14-25, 25-22,19-25, 14-25.

„Am început meciul greu, primul

set l-am pierdut din cauza preluãriiprecare la serviciu, iar în setul al doi-lea ne-am remontat ºi am reuºit sãegalãm. În actul al treilea am greºitmult în partea sa secundã, iar în se-tul patru gazdele ºi-au dovedit su-perioritatea. Miercuri avem un mecifoarte important pentru noi, cu Pe-nicilina Iaºi. Putem lua puncte nu-mai dacã vom evolua exact ºi nuvom face greºeli”, a declarat antre-norul Alexandru Cosma.

DIVIZIA A1 (M)În celelalte jocuri ale rundei: AS Volei Club Caranse-

beº – LMV Tricolorul Ploieºti 3-0, CS Unirea Dej – CSªtiinþa Explorãri Baia Mare 0-3, CS “U” Cluj – CSM Bucu-reºti 3-0, CS Arcada Galaþi – VCM PLS Piatra Neamþ 3-0,CS Dinamo Bucureºti – Tomis Constanþa 3-0 la “masaverde”, deoarece campioana s-a retras din competiþie.

1. CRAIOVA* 46 7. Dej 202. Baia Mare 42 8. CSM Buc. 183. Zalãu* 41 9. Dinamo 154. Galaþi 38 10. Piatra N. 145. Caransebeº 33 11. U Cluj 136. Ploieºti 26* - un joc mai puþin.

DIVIZIA A1 (F)CS Dinamo Bucureºti – SCM U CRAIOVA 3-1, CSM

Târgoviºte – CS ªtiinþa Bacãu 2-3, CS “U” Cluj – CSMLugoj 2-3, ACS Penicilina Iaºi – VC Unic LPS Piatra Neamþ3-0, CS Rapid Bucureºti – CSU Medicina Tg. Mureº 0-3,CS Alba Blaj – CSM Bucureºti 3-0.

1. Alba Blaj 53 7. Lugoj 212. Târgoviºte 45 8. Piatra N. 203. CSM Buc. 43 9. Iaºi 184. Dinamo 39 10. CRAIOVA 125. Bacãu 33 11. “U” Cluj 106. Tg. Mureº 30 12. Rapid 0

ACSO Filiaºi a câºtigat un jocde pregãtire contra lui ACS Po-dari, scor 1-0, vineri, pe arena dela “Combinat”. Unicul gol al gaz-delor a fost marcat de Duriþã, înminutul 80, care a reluat pe lân-gã Ciocârlan, dupã o eroare afundaºului Vulpe.

Iatã ºi distribuþiile celor douã di-vizionare doljene de Liga a III-a:

Filiaºi: Lascu – Orban, Lupu,Istudor, Mainerici – N. Popes-cu, Obeanu – Petcu, Stoichiþo-iu,Georgescu – Pârvuicã. Au maiintrat Duriþã, Tãnase, Moraru,Mitru.

Podari: Mecea – Marcu, Vul-

România va efectuaun cantonament în Italia,

înaintea Campionatului EuropeanRãzvan Burleanu, preºedintele

Federaþiei Române de Fotbal(FRF), a declarat, sâmbãtã, cãnaþionala va efectua un cantona-ment în Italia ºi va juca treimeciuri de pregãtire la finalullunii mai.

“Nu am semnat contractele.Mergem în Italia, deoarece vremsã ne apropiem de suporteriiromâni din afara þãrii. Din acestmotiv, am ales nordul Italiei ºi nuAustria sau Elveþia. Nici adversa-rii nu sunt stabiliþi. Doar datele:22, 26 ºi 29 mai. De ce spun asta?Fiindcã aºteptãm o decizie a Ligii

în ceea ce priveºte schimbareadatei de finalizare a campionatu-lui”, a spus Burleanu, care a maiadãugat cã, pânã astãzi, nu se valua nicio decizie în privinþa loculuide disputare a amicalului cuSpania, de pe 27 martie.

În ultimul joc test din 2015, pe17 noiembrie, România a terminatla egalitate, 2-2, în deplasare, cuItalia, pe Stadio Renato Dall’Ara,din Bologna.

La Campionatul European dinFranþa, România face parte dinGrupa A, alãturi de þara gazdã,Elveþia ºi Albania.

Filiaºiul bate Podariul,într-un amical

pe, Cioinac, Ciocârlã – Avram,Sârmon – Raicea, Simion, I. Stan-cu – Cl. Bãlan. Au mai intrat Cio-cârlan, D. Stancu, Georgescu,Cruºoveanu ºi Dragomir.

Campionatul începe în wee-kend-ul viitor, când Podariul (lo-cul 10 în Seria 3) se va deplasala Sporting Roºiori (locul 9), iarFiliaºul (penultima, pe 14, în Se-ria 4) va primi vizita celor de laCetate Deva (locul 12). Cealaltãgrupare doljeanã prezentã în ul-timul eºalon naþional, CSU IICraiova (locul 11, Seria 4), vajuca pe terenul lui CSM Lugoj(locul 7).

Adunarea Generalã Ordinarã a AJF Dolj, pentru ºefiaforului, a reprezentat un rateu de proporþii. Sâmbãtã,în amfiteatrul Facultãþii de Mecanicã, s-au strâns doar59 de reprezentaþi ai cluburilor afiliate la AJF Dolj ºi nus-a întocmit cvorumul, care impunea o prezenþã de douãtreimi, adicã 67 din 100 posibili votanþi. Conform regu-lamentului, ºedinþa s-a reluat ieri, la 24 de ore de laprima întâlnire, iar rezultatul a fost cu mult mai dezamã-gitor, în salã fãcându-ºi prezenþa doar ºapte votanþi.Fapt ce conduce la reprogramarea alegerilor de cãtre

Gianni Infantino, noul preºedinte al FIFA: “E o onoareimensã, vreau sã repun fotbalul în prim-plan”

Gianni Infantino a câºtigat, vinerisearã, alegerile pentru preºedinþiaFederaþiei Internaþionale de Fotbal(FIFA). Verdictul a venit dupã al doi-lea tur de scrutin, când Infantino aadunat 115 dintre sufragii, faþã de cele88 ale principalului sãu oponet, ºei-cul Salman Khalifa, din Bahrein. Înprimul tur, scorul fusese 88-85, tot înfavoarea elveþianului cu origini ita-liene (pentru a nu mai avea loc turuldoi trebuiau adunate douã treimi dincele 207 voturi, adicã minim 138).

Dupã anunþarea rezultatului final

al votãrii, Infantino (45 de ani) a þinutun scurt discurs la Zurich, în faþamembrilor afiliaþi FIFA. “E greu sã-miexprim sentimentele în acest moment.Vreau sã lucrez cu voi toþi pentru arestabili ºi a reconstrui o nouã erã aFIFA, în care putem pune din noufotbal în centrul atenþiei. FIFA a tre-cut prin perioade triste, momente decrizã, dar acele vremuri aparþin trecu-tului. Trebuie sã punem în aplicarereforma ºi sã implementam o bunãguvernare ºi transparenþã. De ase-menea, trebuie sã avem respect. Vom

câºtiga înapoi acest respect prinmuncã grea, devotament ºi ne vomasigura cã ne putem concentra în celedin urmã pe acest sport minunat” adeclarat Infantino.

De profesie avocat, Gianni Infan-tino este al nouãlea preºedinte ales alFIFA în cei 112 ani de existenþã ai in-stituþiei. El a ocupat pânã în prezentfuncþia de secretar general al UEFA.

Infantino este succesorul luiSepp Blatter, implicat, în 2015, în scan-dalul de corupþie care a vizat forulmondial.

Alegerile de la AJF Dolj vor fi reprogramatemembrii Comitetului Executiv din ºedinþa urmãtoare.

Silviu Bogdan este singurul candidat pentru func-þia de preºedinte. Asta dupã ce membrii ComitetuluiExecutiv al AJF Dolj au decis sã-i respingã dreptul departicipare la alegeri lui Fane Vãduva. Decizia a fostluatã în urma contestaþiei depuse de cãtre Silviu Bog-dan, acesta invocând faptul cã Vãduva nu are patruani în funcþia de preºedinte al unui club de fotbal, aºacum prevede statutul AJF. Silviu Bogdan este actualulpreºedinte al AJF Dolj.

SPORT LA TV, ASTÃZI –TRANSMISII ÎN DIRECT

DIGI SPORT 120:30 – FOTBAL – Liga I:

Viitorul – Pandurii / 2:15 – FOT-BAL Argentina – Primera Division:River Plate – Independiente.

DIGI SPORT 216:30 – FOTBAL DE SALÃ –

Liga I: Dunãrea Cãlãraºi – SpicomSf. Gheorghe / 18:00 – BASCHET(M) – Liga Naþionalã: BC Mureº –Atlassib Sibiu / 20:00, 22:00 –FOTBAL Italia – Serie A: Lazio –Sassuolo, Fiorentina – Napoli.

DIGI SPORT 318:00 – VOLEI (M) – Divizia

A1: ACS Municipal Zalãu – SCMU Craiova.

DOLCE SPORT 120:30 – FOTBAL – Liga I:

Viitorul – Pandurii.SPORT.RO20:00 – SPORTURI DE

CONTACT – Divizia MMA, Gala“Bãtaie naþionalã”.

LOOK TV20:30 – FOTBAL – Liga I:

Viitorul – Pandurii / 2:15 –FOTBAL Argentina – PrimeraDivision: River Plate – Indepen-diente.

VOLEI – DIVIZIA A1 – ETAPA A 18-A

16 / cuvântul libertãþii luni, 29 februarie 2016Paginã realizatã de COSMIN STAICU

1. Astra 25 14 8 3 41-28 502. Dinamo 25 13 8 4 35-23 473. Viitorul 25 13 7 5 48-27 464. Steaua 26 12 8 6 35-25 445. Pandurii 25 12 8 5 32-25 446. ASA 26 9 11 6 27-21 387. CSMS Iaºi 26 9 10 7 22-25 378. Craiova 26 8 7 11 26-27 319. CFR Cluj 26 9 10 7 31-25 2710. Botoºani 26 6 8 12 30-35 2611. ACS Poli 26 5 10 11 24-35 2512. Voluntari 25 4 9 12 26-41 2113. Concordia 25 3 8 14 21-44 1714. Petrolul 26 2 8 16 17-34 8

CFR Cluj este penalizatã cu 10 puncte, iar Petrolul cu 6 puncte.

CLASAMENT M V E Î G P

sportsportsportsportsport

Liga I – etapa a XXIV-aUltima a sezonului regulat

ACS Poli – Petrolul 1-0A marcat: Bãrbuþ 42.“U” Craiova – CFR Cluj 0-1A marcat: Bud 79.ASA – FC Botoºani 1-0A marcat: Þucudean 14.Steaua – CSMS Iaºi 1-1Au marcat: Stanciu 46 / Golubovic 25.Meciurile Concordia – FC Voluntari ºi Astra – Dinamo s-au ju-

cat asearã.Viitorul – Pandurii, astãzi, ora 20.30

Universitatea Craiova ºi CFRCluj s-au întâlnit pe „Extensiv” înultima etapã a sezonului regulat.Oltenii aveau nevoie de un succespentru a avea un punct în plus înplay-out, în timp ce oaspeþilor ori-ce punct le majora zestrea pentruultima parte a campionatului. Da-niel Mogoºanu a fost forþat de ac-cidentãri sã facã toate schimbãrilepânã la pauzã. Ambii stoperi ºi mij-locaºul la închidere n-au terminatpe teren prima reprizã, una în careCraiova n-a fost periculoasã. Oloviturã liberã bãtutã de Ivan a fostsingurul moment în care oltenii l-au deranjat pe Marc. Cea mai mareocazie de a deschide scorul auavut-o oaspeþii, dar lui Jakolis i-aulipsit câþiva centimetri pentru a sebucura, la o fazã în care stoperiiAcka ºi Izvoranu au fost doar ja-loane. Partea secundã a debutat cusprintul solitar al lui Mãzãrache,însã finalizarea n-a fost pe mãsuravitezei afiºatã de atacantul oltean.Pe craioveni nu-i ajuta un egal înprivinþa punctelor pentru play-out,aºa cã au atacat cu toate liniile înpartea secundã, însã rar au fost înposturã clarã de a marca. Au fã-cut-o clujenii, în schimb, dupã oacþiune prelungitã, finalizatã deBud, la cinci minute dupã ce ata-cantul redebutase în tricoul CFR-ului. Craiova intrã în play-out depe locul 8, cu 16 puncte, în timpce clujenii pleacã de la borna 14 înlupta pentru evitarea retrogradãrii.

Evoluþia Craiovei, dar ºi rezulta-tele Mureºului ºi Iaºiului au arãtat cãechipa din Bãnie nu avea nicio ºansãsã prindã play-off-ul chiar dacã ar ficâºtigat la Severin, dar mai ales cãnu merita sã fie în Top 6 dupã cuma abordat sezonul regulat.

Mogoºanu:„CFR nu meritasub nicio formãcele 3 puncte”

Directorul tehnic Daniel Mogo-ºanu a declarat cã înfrângerea afost nemeritatã ºi cã lupta pentruevitarea retrogradãrii trebuie abor-datã cu mare atenþie: „E frustantcã am primit gol, a fost greºealã adefensivei noastre. CFR nu meritasub nicio formã cele trei puncte.Echipa care a încercat sã joace,sã aibã acþiuni de poartã a fostUniversitatea Craiova, nu CFRCluj. Aºa se întâmplã în fotbal,ocaziile avute se rãzbunã. CFR aplecat nemeritat cu cele trei punc-te de la Craiova. Rãmân cu triste-þea rezultatului, dar ºi a faptului cã

Universitatea Craiova –Universitatea Craiova –Universitatea Craiova –Universitatea Craiova –Universitatea Craiova –CFR Cluj 0-1CFR Cluj 0-1CFR Cluj 0-1CFR Cluj 0-1CFR Cluj 0-1

A marcat Bud 79.Stadion: “Extensiv”, spectatori: 1.000.Universitatea Craiova: Straton 6 – Dumitraº 6, Iliev 6 (20 Izvo-

ranu) 6, Acka 6 (46 Kay) 6, Vãtãjelu 6 – Ivan 6, Madson 5, Mateiu5 (32 Bãluþã) 6, Bancu 7 – Nuno Rocha 5, Mãzãrache 7. Antrenor:Daniel Mogoºanu.

CFR Cluj: T. Marc 6 – Dani Coelho 6, Larie 7, L. Goian 7, Camo-ra 7 – Gomelt 5, Petrucci 7 (74 Bud) 7, Nascimento 6 (59 Ruiz) 6 –Nouvier 6, Cristian Lopez 6, Jakolis 6 (59 Vitor Bruno) 5. Antre-nor: Toni Conceicao.

Arbitru: Lucian Rusandu 7.

N-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-off!f!f!f!f!N-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-off!f!f!f!f!N-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-off!f!f!f!f!N-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-off!f!f!f!f!N-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-off!f!f!f!f!N-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-off!f!f!f!f!N-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-off!f!f!f!f!N-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-off!f!f!f!f!N-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-ofN-aveam ce cãuta în play-off!f!f!f!f!UniversitateaUniversitateaUniversitateaUniversitateaUniversitateaCraiova a pierdutCraiova a pierdutCraiova a pierdutCraiova a pierdutCraiova a pierdutultimul meci dinultimul meci dinultimul meci dinultimul meci dinultimul meci dinsezonul regulat,sezonul regulat,sezonul regulat,sezonul regulat,sezonul regulat,cu CFR Cluj, ºi vacu CFR Cluj, ºi vacu CFR Cluj, ºi vacu CFR Cluj, ºi vacu CFR Cluj, ºi vaintra în play-outintra în play-outintra în play-outintra în play-outintra în play-outcu 16 punctecu 16 punctecu 16 punctecu 16 punctecu 16 puncte

am pierdut trei jucãtori. Sper ca încel mai scurt timp sã fie apþi. Sun-tem la 5 puncte de retrogradare,este un sistem extrem de dificil,trebuie sã fim atenþi cum gestio-nãm rezultatele pentru cã ele, pânãla urmã, rãmân cele mai impor-tante. Noi ne-am propus sã jucãmdeschis, pe poartã, aºa cum amfãcut-o ºi azi, dar va trebui sã ob-þinem ºi puncte. Cred cã se pu-teau obþine mai mult de patrupuncte în aceste trei meciuri, þi-nând cont cã am fost egalaþi dePandurii în minutul 87 ºi meritamsã câºtigãm cu CFR“.

Naicu: „În play-out, vom încercasã speculãmprogramulavantajos”

Antrenorul principal Victor Nai-cu considerã ºi el cã Universitateamerita mai mult dupã jocul prestatºi a adãugat cã în play-out va fiimportant sã se speculeze progra-mul destul de avantajos, cu 3 me-ciuri pe teren propriu în primele 4etape: „A fost o primã reprizã echi-libratã, marcatã de cele trei acci-dentãri ale noastre. Am fost forþaþisã schimbãm trei jucãtori. Tot axulcentral – fundaºii Iliev ºi Acka, plusînchizãtorul nostru Mateiu, i-ampierdut în prima reprizã. Considercã în repriza a doua noi am fostechipa care a controlat jocul. Deaceea spun cã rezultatul este ne-drept. Am avut mai multe situaþiide a marca, iar CFR a înscris dinsingurul ºut pe spaþiul porþii. Nevom reîntâlni în play-out. Am acu-mulat doar 4 puncte, este adevã-rat. Dacã la Severin am fãcut oreprizã secundã mai slabã ºi amfost egalaþi, astãzi consider cã re-priza a doua ne-a aparþinut. Cu toa-te acestea, am pierdut jocul. Nuam reuºit sã marcãm din situaþiilepe care ni le-am creat, iar CFRdintr-o bâlbâialã a înscris. ªansa afost de partea lor astãzi. Play-out-ul se anunþã echilibrat, în care ori-ce victorie te ridicã, dar ºi o pe-rioadã nefastã te duce în zona re-trogradãrii. Consider cã avem o

echipã bunã ºi vom încerca sã spe-culãm programul care ne avanta-jeazã. Dacã reuºim sã începem bineplay-out-ul ºi sã acumulãm cât maimulte puncte vom avea liniºteanecesarã“.

Bãluþã: „Nu sepune problemasã retrogradãm”

Alexandru Bãluþã spune ºi el cãvictoria oaspeþilor a fost nemerita-tã, recunoscând în acelaºi timp cãnu se impunea loviturã de pedeap-sã la faza în urma cãreia arbitrulRusandu i-a acordat cartonaº gal-ben. Mijlocaºul nu ia în calcul re-trogradarea echipei sale, deºi dis-tanþa faþã codaºe este destul deredusã: „Nu meritam sã pierdemacest meci. Este o victorie minci-noasã a CFR-ului, pentru cã noiam forþat atacul, am aliniat o echi-pã ofensivã, aºa cum trebuia sãfim ºi în meciul cu Pandurii. Nepare rãu cã am pierdut. Sincer sãfiu nu a fost penalti la mine, darnici cartonaºul galben nu l-ammeritat, pentru cã m-am ridicatimediat, n-am cãutat sã cer pe-nalti. Am avut ghinion astãzi, pen-tru cã a trebuit sã facem toate celetrei schimbãri pânã la pauzã prac-tic. Nu se pune problema sã re-trogradãm, chiar dacã suntem la5 puncte de zona periculoasã. Tre-buie sã câºtigãm cât mai multemeciuri ºi sã acumulãm puncte,ca sã le dovedim suporterilor cãlocul nostru nu este aici“.

Fundaºul dreapta Andrei Dumi-traº a declarat: „Ne-am dorit multvictoria ºi s-a vãzut clar în reprizaa doua. Poate prima a fost cât decât echilibratã, dar în partea secun-dã am fost echipa care a atacat maimult, ne-am creat mai multe oca-zii, dar ºansa nu a fost în favoareanoastrã. Nu ºtiu dacã a fost pe-nalti la Bãluþã, nu sunt în mãsurãsã discut acest lucru. Într-adevãr,suntem la 5 puncte de zona retro-gradãrii, este destul de frustrantpentru noi, dar nu ne gândim laacest lucru, ci la urmãtoarele me-ciuri ºi încercãm sã scoatem ma-ximum din ele“.

Date post:	03-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	7 times
Download:	0 times

iicvlpress.ro/wp-content/uploads/2016/02/160229.pdf · 2016-02-28 · Cuvântul Libert[\ii /...

Documents