WWW.CVLPRESS.RO / [email protected]Primul cotidian al Olteniei Anul XXX, Nr. 9087 joi, 20 februarie 2020 8 pagini 1 leu Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Pentru anul 2020, Consiliul Judeþean Dolj se bazeazã anul acesta pe un buget de 138.420.000 de euro, adicã peste 660 milioane de lei. La capito- lul venituri, administraþia judeþeanã esti- meazã un buget de aproximativ 130 de mi- lioane de euro, iar cheltuielile undeva la 138 de milioane de euro. În ceea ce privesc veniturile, faþã de 2019, finanþãrile neram- bursabile vor fi mai mari cu 57%, iar su- mele defalcate din TVA plus cotele defalca- te din impozitul pe venit vor fi mai mici cu 18% faþã de anul trecut. Mai exact, 75,33 milioane de euro vor fi atraºi prin Progra- mul Naþional de Dezvoltare Localã II ºi din proiecte pe fonduri europene iar 51,85 milioane euro din sume defalcate din TVA ºi cote defalcate din impozitul pe venit. Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro 4 4 4 ADMINISTRAÞIE pagina Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro
Consiliul Judeþean Dolj se bazeazã anulacesta pe un buget de 138.420.000 de euro,adicã peste 660 milioane de lei. La capito-lul venituri, administraþia judeþeanã esti-meazã un buget de aproximativ 130 de mi-lioane de euro, iar cheltuielile undeva la138 de milioane de euro. În ceea ce privescveniturile, faþã de 2019, finanþãrile neram-bursabile vor fi mai mari cu 57%, iar su-mele defalcate din TVA plus cotele defalca-te din impozitul pe venit vor fi mai mici cu18% faþã de anul trecut. Mai exact, 75,33milioane de euro vor fi atraºi prin Progra-mul Naþional de Dezvoltare Localã II ºi dinproiecte pe fonduri europene iar 51,85milioane euro din sume defalcate din TVAºi cote defalcate din impozitul pe venit.
Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro
44444 ADM
INIST
RAÞIE
pa
gin
a
Bugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euroBugetul judeþului Dolj va fi 138,42 milioane de euro
2 / cuvântul libertãþii joi, 20 februarie 2020actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate
EDITOR:
S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:
200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 2 A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.
Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538
SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012
CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.
Responsabilitate juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.
- Îi blestem pe guver-nanþi, Popescule, sã trãias-cã ºi ei ca noi.
OFF-uri de GABRIELBRATU-MIB
Povestea dezagreabilã de la Colegiul„ªtefan Odobleja” din Craiova, desprecare se discutã aprins, prea aprins, frec-vent în Consiliul de Administraþie al res-pectivei unitãþi de învãþãmânt, face difi-cilã separarea pãrþii de bunã credinþã decea de eroare. E prea mult talmeº-bal-meº, un exces de febrilitate, întreþinutpremeditat, ca sã nu se înþeleagã mai ni-mic. În pofida semnalelor de toate feluri-le, nu mai eram tentat sã enunþ vreunpunct de vedere, fiindcã oricum armoni-zarea taberelor beligerante este dificilã,dacã nu chiar imposibilã. Din cele 85 decadre didactice cu norma de bazã la „ªte-fan Odobleja”, „aripa rebelã” adunã unprocent de 20-25%. Ce doreºte ea impe-rativ? Diminuarea duratei orei de curs dela 50 de minute la 40 de minute, invocân-du-se insuficienþa sãlilor, pe motivul in-stalãrii într-un corp al clãdirii –aparþinânddomeniului public al municipiului Craio-va- al Colegiului „Voltaire”. Este adevã-rat, numãrul sãlilor de clasã de la Cole-giul „ªtefan Odobleja” (se pãstreazã deo-camdatã denumirea, de colegiu, dupã re-
Colegiul „ªtefan Odobleja”: Un anacronismColegiul „ªtefan Odobleja”: Un anacronismColegiul „ªtefan Odobleja”: Un anacronismColegiul „ªtefan Odobleja”: Un anacronismColegiul „ªtefan Odobleja”: Un anacronismnu poate fi tratat cu alt anacronism!nu poate fi tratat cu alt anacronism!nu poate fi tratat cu alt anacronism!nu poate fi tratat cu alt anacronism!nu poate fi tratat cu alt anacronism!
MIRCEA CANÞÃRtrogradarea la statutul de liceu, cauzaaflându-se pe rol la instanþele de judeca-tã), a fost diminuat, dupã ce Colegiul„Voltaire” s-a vãzut obligat sã pãrãseascãspaþiul (907 mp) atribuit iniþial la Facul-tatea de Mecanicã, proprietate a Univer-sitãþii din Craiova, la finele anului de în-vãþãmânt 2017-2018, dar nu pânã acolo,încât sã nu existe spaþiile aferente nece-sare bunei desfãºurãri a procesului deinstruire. De altfel, inclusiv Decizia 2827/ 17 decembrie 2019 a Secþiei de conten-cios administrativ ºi fiscal, din cadrulCurþii de Apel Craiova, are o abordarepertinentã ºi lãmuritoare asupra acestui„malentendu”. Actualul Consiliu de Ad-ministraþie n-a luat o decizie pe problemareducerii duratei orei de curs, fãcând tri-mitere la legislaþia expresã existentã înmaterie. De altfel, prin Ordinul minis-trului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþi-fice nr. 5079 din 31 august 2016 pri-vind aprobarea regulamentului cadrude organizare ºi funcþionare a unitã-þilor de învãþãmânt pre-universitar,parte integrantã din respectivul ordin,
se stipuleazã cã „pentru clasele dinînvãþãmântul gimnazial, liceal, profe-sional ºi din învãþãmântul post-liceal,ora de curs este de 50 de minute, cu opauzã de 10 minute; Dupã ora a treiade curs se poate stabili o pauzã de 10-15 minute. În situaþii speciale, pe operioadã determinatã, durata orelorde curs ºi a pauzelor poate fi modifi-catã, la propunerea motivatã a direc-torului, în baza Hotãrârii Consiliuluide Administraþie al unitãþii de învã-þãmânt cu informarea Inspectoratu-lui ªcolar”. Activitatea pedagogicã laColegiul „ªtefan Odobleja” este una com-plexã, cuprinzând cinci forme de învã-þãmânt, fiecare cu propria experienþãacumulatã în timp. Cu un curriculumºcolar, evident diversificat. Conducereaactualã a Colegiului „ªtefan Odobleja”reprezentatã de directorul Sorin DrãgoiHantea s-a adresat, în scris, ISJ Dolj,ITM, Camerei de Conturi Dolj, solici-tând lãmuriri, în privinþa faptului dacãpoate semna ºtatul de platã ce consfin-þeºte 40 de minute ora de curs. Un rãs-
puns explicit n-a primit, atât ITM, cât ºiCamera de Conturi eschivându-se cutact. Spuneam cã situaþia rãmâne staþi-onarã, adicã învolburatã, deºi nu întot-deauna cei mai vocali sunt ºi cei mai in-teligenþi sau plini de tact. În primul rând,din toate investigaþiile redactorilor noºtri,rezultã cã orele de curs nu se þin cu ri-goare, îndeosebi la cursul seral, undesimularea Bac 2020 (0% promovabilita-te) anunþã rezultate catastrofale. Mai suntºi alte carenþe. Din raþiuni asupra cãroranu trebuie mult insistat, situaþia locativãa Colegiului „Voltaire” n-ar mai trebuiadusã, cu obstinaþie, în discuþie. Cel puþinmomentan. În schimb, ce absolvenþiformeazã sau mai detaliat ce are educa-þia de fãcut la „ªtefan Odobleja” suntdoar douã întrebãri dintre altele posibile,care meritã puse. Dacã împãrtãºim ideeacã, ºi aici, capitalul uman este esenþial, ºielevii au dreptul la cea mai bunã educaþieposibilã, nu putem trece cu vederea cãetica didacticã are multã suferinþã. ªi s-aajuns aici prin absenþa oricãrei intervenþiimetodologice, din partea ISJ Dolj.
Concursul este finanþat prinintermediul programului pentrucercetare ºi inovare al UE, Ori-zont 2020. Trei „femei inova-toare” vor primi fiecare câte100.000 EUR, iar unei „inova-toare în ascensiune”, adicã o în-treprinzãtoare de excepþie afla-tã la începutul carierei, i se vaacorda suma de 50.000 EUR.
Mariya Gabriel, comisarulpentru inovare, cercetare, cul-turã, educaþie ºi tineret, a lansatconcursul cu ocazia Zilei inter-naþionale a femeilor ºi fetelor cuactivitãþi în domeniul ºtiinþei.„Prejudecãþile ºi stereotipurilede gen de lungã duratã, precumºi lipsa unor modele de urmatvizibile, continuã sã îndepãrte-ze fetele ºi femeile de alegereaunor cariere în domeniile ºtiin-þei ºi tehnologiei. Trebuie sã fa-cem mult mai mult pentru a leoferi vizibilitate femeilor euro-pene care au contribuþii-cheie îndomenii ale ºtiinþei, cercetãrii,inovãrii ºi dincolo de acestea.Premiul UE pentru femeile ino-
Premiul UE pentru femeile inovatoareComisia Europeanã a lansat cea de a ºaptea ediþie aPremiului UE pentru femeile inovatoare. Premiul
rãsplãteºte femeile-lideri în inovare ºi îºi propune sãinspire noua generaþie sã le urmeze paºii.
vatoare recompenseazã talente-le ºi contribuie la crearea uneiEurope emancipatoare ºi favo-rabile incluziunii”, a declaratcomisarul european.
Programul Orizont 2020Concursul este deschis fe-
meilor din întreaga UE ºi dinþãrile asociate programului Ori-zont 2020 care au înfiinþat sauco-înfiinþat, înainte de 1 ianua-rie 2018, o companie operaþi-onalã ºi activã. Termenul-limitãpentru depunerea candidaturi-lor este 21 aprilie 2020. Un ju-riu format din experþi indepen-denþi va evalua ºi selecta celepatru câºtigãtoare, ale cãrornume fi anunþate în a doua ju-mãtate a anului.
Europa are nevoie de maimulþi inovatori pentru a rãmâ-ne competitivã în urmãtoareledecenii ºi a stimula creºterea
economicã. Femeile suntsubreprezentate în ceea ce pri-veºte crearea de întreprinderiinovatoare. Este un potenþialneexploatat pentru Europa,care trebuie sã optimizeze toa-te resursele disponibile pentrua rãmâne competitiv ºi pentrua gãsi soluþii la provocãrilenoastre societale. De aceea,Comisia a creat, în 2011, unPremiu pentru femeile inova-toare, cu scopul de a spori gra-dul de sensibilizare a publicu-lui cu privire la aceast aspectºi de a încuraja femeile inova-toare sã exploateze oportuni-tãþile comerciale ºi de afaceriºi sã devinã antreprenori.
cuvântul libertãþii / 3joi, 20 februarie 2020 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate Paginã realizatã de LAURA MOÞÎRLICHE
Ploile slabe vor fi prezente ºiastãzi la Craiova. Potrivit meteo-rologilor Centrului MeteorologicRegional Oltenia, vremea se vamenþine închisã ºi pe parcursulzilei de astãzi. Ca ºi ieri, cerulva fi înnorat ºi va ploua. „Vre-mea se menþine, în general, în-chisã, cerul va fi mai mult no-ros ºi, local ºi temporar, va plo-ua, în general slab cantitativ.Vântul va sufla slab pânã lamoderat, cu intensificãri din sec-tor vestic, cu rafale de 45-55 dekilometri pe orã”, a memþionat
Licitaþia a fost lansatã de mu-nicipalitatea craioveanã pe data de8 februarie, iar termenul-limitã dedepunere a ofertelor a fost stabi-lit pentru data de 16 martie. Prinacestã achiziþie, autoritãþile localeintenþioneazã sã încheie un acord-cadru, în vederea achiziþionãrii de
Centrul Meteorologic Regional Oltenia:
VVVVVremea se încãlzeºteremea se încãlzeºteremea se încãlzeºteremea se încãlzeºteremea se încãlzeºtedin acest week-enddin acest week-enddin acest week-enddin acest week-enddin acest week-end
Dupã douã zile de ploi slabe, vremea se vaîncãlzi, anunþã meteorologii CentruluiMeteorologic Regional Oltenia. Temperatu-rile maxime vor ajunge, în week-end-ul careva urma, ºi la 17 grade Celsius.
Fania Sfîrleazã, meteorolog deserviciu în cadrul serviciului re-gional de prognozã a vremii Cra-iova. Temperaturile maximecare vor fi înregistrate astãzi vorfi cuprinse între 9 ºi 12 gradeCelsius, iar cele minime între -2ºi 2 grade Celsius.
Vineri vor fi ploi slabeNici mâine, vremea nu se va
schimba prea mult. Meteorolo-gii spun cã va mai ploua ºi vi-neri, dar ploile vor fi mai slabedecât cele de joi. „Vremea se va
ameliora sub aspectul precipita-þiilor. Va mai ploua slab, doar izo-lat. Vântul va prezenta intensi-ficãri din sectorul vestic”, a spusmeteorologul Fania Sfîrleazã.Spre deosebire de joi, vremea seva mai rãci puþin. Potrivit spe-cialiºtilor, temperaturile maximevor fi cuprinse între 8 ºi 11 gra-de Celsius, iar cele minime în-tre -2 ºi 3 grade Celsius, ceeace caracterizeazã o vreme mai
caldã decât normalul termic aldatei calendaristice.
Temperaturi de 17 gradeCelsius, în week-end
Începând cu week-end-ul ur-mãtor, meteorologii anunþã o în-cãlzire semnificativã a vremii.Precipitaþiile vor fi ºi mai slabeºi vor creºte temperaturile.„Sâmbãtã ºi duminicã vremea vafi, în general, frumoasã ºi în pro-
ces de încãlzire, cu temperaturiîn creºtere, de la o zi la alta.Sâmbãtã vom avea maxime cu-prinse între 7 ºi 12 grade Cel-sius, iar duminicã între 12 ºi 17grade Celsius. Probabilitatea deapariþie a precipitaþiilor va fi re-dusã, vor fi, însã, prezente in-tensificãri ale vântului”, a maispus Fania Sfîrleazã, meteoro-log în cadrul Centrului Meteo-rologic Regional Oltenia.
Acordul-cadru pentru strãzi, scos la licitaþiePrimãria Craiova a scos la licitaþie serviciile
de expertizã pentru acordul-cadru de moderniza-re ºi reabilitare strãzi, alei ºi trotuare.
servicii de proiectare constând înîntocmirea de documentaþii teh-nico-economice (expertizã tehni-cã, studii topografice, studii geo-tehnice, documentatie de avizarea lucrãrilor de intervenþii, docu-mentaþii tehnice pentru obþinereaavizelor ºi acordurilor, „pentru
dezvoltarea ºi moderniza-rea unor reþele stradalemoderne în Craiova, for-mate din strãzi, alei ºi tro-tuare, care sã corespundãcu cerinþele actuale, res-pectiv: asigurarea unui tra-fic normal ºi civilizat me-nit sã aducã un plus deconfort cetãþenilor, pre-cum ºi îmbunãtaþirea ac-cesului mijloacelor detransport public de persoa-
ne ºi de intervenþieîn caz de urgenþã”,se precizeazã îndocumentaþia pen-tru licitaþie.
Acordul-cadru,întocmit
pe patru aniAcordul-cadru pe care
urmeazã sã-l încheie mu-nicipalitatea se întinde peo perioadã de 4 ani. Fir-mele interesate trebuie sãasigure servicii de proiec-tare pentru minim 4 strãziºi pentru maxim 95 destrãzi. „Contractele sub-
secvente vor fi încheiate în func-þie de necesitãþile efective ºi fon-durile bugetare ce pot fi disponi-bilizate cu aceasta destinaþie. Nuse vor atribui contracte subsec-vente de tipuri sau naturã diferi-te unele faþã de altele”, se maimenþioneazã în documentaþie.Criteriul de atribuire stabilit este
raportul dintre calitate ºi preþ.Preþul ofertei reprezintã 90%, întimp ce 5% îl reprezintã experi-enþa inginerului proiectant, întimp ce 5% este atribuitã pentruexperienþa ºefului de proiect. Li-citaþia este cotatã la suma la 1,08milioane de lei, iar fondurile pro-vin de la bugetul local.
4 / cuvântul libertãþii joi, 20 februarie 2020administraþieadministraþieadministraþieadministraþieadministraþie
Preºedintele Consiliului Ju-deþean Dolj, Ion Prioteasa, aprezentat ieri, alãturi de vice-preºedintele CJ Dolj, OanaBicã, jurnaliºtilor structurabugetului pentru anul curent,prioritãþile ºi investiþiile carevor fi realizate pânã la fineleacestui an. ªeful administra-þiei doljene a spus cã cel maiafectat domeniu va fi cel alsistemului de protecþie a co-pilului ºi de asistenþã socialãpentru persoanele cu handi-cap. Faþã de 2019, bugetul emai mic cu 39%. „Dacã anul
Pentru anul 2020, Bugetul judeþuluiPentru anul 2020, Bugetul judeþuluiPentru anul 2020, Bugetul judeþuluiPentru anul 2020, Bugetul judeþuluiPentru anul 2020, Bugetul judeþuluiDolj va fi 138,42 milioane de euroDolj va fi 138,42 milioane de euroDolj va fi 138,42 milioane de euroDolj va fi 138,42 milioane de euroDolj va fi 138,42 milioane de euro
Paginã realizatã de MARGA BULUGEAN
Consiliul Judeþean Dolj se bazeazã anulacesta pe un buget de 138.420.000 deeuro, adicã peste 660 de milioane lei. Lacapitolul venituri, administraþia judeþea-nã estimeazã un buget de aproximativ130 de milioane de euro, iar cheltuielilesunt estimate la 138 de milioane de euro.În ceea ce privesc veniturile, faþã de2019, finanþãrile nerambursabile vor fi
mai mari cu 57%, iar sumele defalcatedin TVA plus cotele defalcate din impozi-tul pe venit vor fi mai mici cu 18% faþãde anul trecut. Mai exact, 75,33 milioanede euro vor fi atraºi prin Programul Naþi-onal de Dezvoltare Localã II ºi din pro-iecte pe fonduri europene iar 51,85 mili-oane euro din sume defalcate din TVA ºicote defalcate din impozitul pe venit.
trecut, am pus pe primul locsãnãtatea, anul acesta, dome-niul transporturilor este prio-ritar. Jumãtate din bugetuldestinat cheltuielor va fi direc-þionat cãtre infrastructurã.Mai precis 69,20 milioane deeuro vor merge cãtre Trans-porturi. Continuãm ºi cu in-vestiþiile ºi avem alocate 105,4milioanem de euro. Unul dincele mai importante proiecteeste Modernizarea drumului552 Craiova-Cetate. Vorbimde o investiþie de 49,4 milioa-ne de euro ºi de 67 de km de
asfalt. Se va moderniza ºi dru-mului 561 A Giurgiþa – Bãi-leºti-Pleniþa. Este un drumdestul de lung, de 70 de km ºiinvestiþia pe mãsurã, 47,8 mi-lioane de euro. Avem o pro-blemã ºi cu drumul Bulzeºti –limita judeþului Vâlcea ºi astapentru cã pe acolo trec maºi-nile de mare tonaj. Încercãmsã rezolvãm problema cu aju-torul Programului Naþional deDezvoltare Localã. Este un pro-iect de 8,2 milioane de euro.Demersul vine sã completezereabilitarea drumului judeþean643 D, în condiþiile în care unalt tronson, tot cu o lungimede 8 kilometri, a fost deja mo-dernizat, cu finanþare obþinutãîn prima etapã a PNDL”, a ex-plicat preºedintele ConsiliuluiJudeþean Dolj.
Se va moderniza ºi extindeparcarea de la Aeroport
Totodatã se va moderniza ºidrumul Dãbuleni- Amãrãºtii deSus-limita judeþului Olt, fiindvorba de o investiþie de 17 mi-lioane de euro, prin PNDL II,investiþie care vizeazã moder-nizarea drumului pe tot tra-seul din judeþul Dolj, 27 de km.Se vor aloca bani ºi pentrudrumul Segarcea – Padea –
Horezu Poenari, în jur de 13milioabe de euro, fiind vorbade un proiect finanþat prin Pro-gramul Interreg România-Bul-garia, cele douã tronsoane vi-zate au o lungime totalã de24,26 km. ªi de asemenea,drumul judeþean Cârcea – DN65, unde vor fi investiþi 5,2milioane de euro, tot prin Pro-gramul Interreg România –Bulgaria. „Investiþii substanþi-ale se vor face ºi la AeroportulInternaþional Craiova. Estevorba de 6,4 milioane de euro,toþi banii vin de la bugetul pro-priu al Consiliului Judeþean ºivizeazã extinderea celor douãcorpuri de clãdire. Se va mo-derniza ºi extinde parcarea dela Aeroport. Investiþia se varidica la 540.000 de euro. Totaici se va construi ºi o unitatede intervenþie în situaþii de ur-genþe. Este un demers aflat încurs de implementare, în par-teneriat cu ISU Oltenia ºi Pri-mãria Vratza. Valoarea toatlã aproiectului este de 6,7 milioa-ne de euro, pãrþii române îi re-vine suma de 3,7 milioane deeuro. Desigur, nu lãsãm nicisãnãtatea fãrã investiþii. Mo-dernizarea ºi extinderea UPUeste un proiect important peagenda administraþiei judeþene.Este vorba de o investiþie de 5milioane de euro, de asemeneadin fondurile proprii ale CJDolj. Se vor face în continua-
re dotãri la Clinica de Cardio-logie, iar la Clinica de Oncolo-gie vom executa o reabilitaretermicã. În jur de 2,4 milioanede euro va costa amenajareaincintei Spitalului Judeþean.Proiectul prevede reconfigura-rea unei zone cu suprafaþa to-talã de 4 hectare ºi include mo-dernizarea parcãrilor existen-te, amenajarea spaþiului verde,reabilitarea aleilor, etc.”, a maispus Ion Prioteasa.
4,8 milioane de europentru Muzeul Cãrþiiºi Exilului Românesc
Pe zona de culturã, proiec-tul cel mai important al anului2020 este Casa Daianu, care vagãzdui Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc. Un proiect de 4,8milioane de euro, ce ar trebuifinalizat în 2021, dar prin in-scusinþa contructorului suntºanse ca muzeul sã se inaugu-reze la finele acestui an. Tot dinbugetul judeþului, anul acesta sevor aloca bani pentru CentrulInternaþional Constantin Brân-cuºi, cinci milioane de euro,investiþie aflatã în derulare. Oconstrucþie unicã în lume. Totdin fondurile destinate Culturii,se va aloca un milion de europentru reabilitarea culelor de laBrabova ºi Cernãteºti. Este unproiect finanþat prin ProgramulOperaþional Regional.
Emil Viºenescu este un ar-tist activ al scenei naþionale ºiinternaþionale, susþinând o se-rie de concerte ºi recitaluri, atâtîn calitate de solist, cât ºi camembru al unor ansambluri.Ca solist, a interpretat alãturide prestigioase orchestre dinþarã ºi din strãinãtate (Biel,Berna, Dresda). De 24 de ani,ca membru al trio-ului “Mo-saic”, interpreteazã pe diversescene din România, Belgia,Franþa ºi Elveþia.
În 2006 ºi 2014, Emil Viºe-nescu a fost solist al OrchestreiNaþionale Radio din România, încadrul Festivalului Internaþionalde Muzicã Contemporanã de laBucureºti. A realizat înregistrãripentru Radiodifuziunea Româ-nã ºi Televiziunea Românã. În-cepând cu anul 2002, predã cla-rinetul la Universitatea Naþiona-lã de Muzicã Bucureºti, iar înanul 2011 a obþinut titlul de Doc-tor în Muzicã acordat de ace-eaºi instituþie.
Data de lansare a fost aleasãfiindcã are o simbolisticã aparte,fiind data de naºtere, în urmã cu144 de ani, a Mareului Constan-tin Brâncuºi, care nu mai arenevoie de vreo prezentare, celcare afirma cã „Sã vezi pânã de-parte este una, sã mergi pânãdeparte esta alta”, dupã cum a
Pe 21 februarie la ora 19:00, craiovenii auºansa de a scãpa de rutina vieþii cotidieneluând parte la un concert Rahmaninov/Ceai-kovski, sub conducerea muzicalã a maestru-lui Emil Viºenescu, artist remarcabil al sce-
nei naþionale ºi internaþionale, apreciat prinacordarea multor premii. Solistul serii va fitânãrul pianist Botond Szõcs care se distingeprin temperamentul energic inconfundabil ºiexpresivitatea deosebitã.
Emil Viºenescu ºi-a comple-tat studiile cu cele post-doctora-le ºi Master în dirijat orchestrã,urmate la clasa prof. univ. dr.Dumitru Goia, de asemenea laUNMB. În noua posturã, a sus-þinut concerte cu orchestrele sim-fonice ale filarmonicilor din Pi-teºti, Braºov, cu orchestra Con-certo a UNMB ºi cu orchestrade camerã „Ionel Perlea”, al cã-rei fondator este.
Pianistul Botond Szõcs, învârstã de 23 de ani, s-a fãcutremarcat în lumea muzicalã gra-þie temperamentului energic in-confundabil, potenþat de intensi-tatea trãirilor artistice ºi manifes-tat prin forþa persuasivã a inter-pretãrii. Student la Facultatea deMuzicã din cadrul UniversitãþiiTransilvania din Braºov, la clasaprof. univ. dr. Stela Drãgulin,Botond a participat la concursurinaþionale ºi internaþionale. Dupãcâºtigarea a peste 12 premii I, aPremiului UNIMIR (2012-2013,2013-2014), a Premiului Funda-
þiei pentru comunitate (2013-2018), cea mai recentã recu-noaºtere, obþinutã în 2017, estePremiul de Excelenþã în Muzicãal Academiei Americano-Româ-ne pentru ªtiinþe ºi Arte pentrucel mai bun interpret în calitatede solist, membru al unui ansam-blu de muzicã de camerã sauacompaniator.
Debutul solistic, la doar 17ani în compania orchestrei Fi-larmonicii de Stat din Sibiu a fosturmat de noi apariþii alãturi deorchestrele simfonice din þarã.În repertoriul solistului au pã-truns rapid piese de rezistenþãale genului, lucrãri concertisti-ce de W. A. Mozart, L. van Be-ethoven, E. Grieg, F. Liszt, R.Schumann, F. Chopin, S. Rah-maninov ºi W. Lutos³awski. Pre-ocupat deopotrivÎ de muzica decamerã, Botond a susþinut, înperioada 2015-2016, integralaSonatelor pentru pian ºi vioarãde Mozart ºi Beethoven.
ANA-MARIA PETOLESCU
„Meseria face diferenþa!”, la Inspectoratul ªcolar Judeþean Dolj„Meseria face diferenþa!”, la Inspectoratul ªcolar Judeþean Dolj„Meseria face diferenþa!”, la Inspectoratul ªcolar Judeþean Dolj„Meseria face diferenþa!”, la Inspectoratul ªcolar Judeþean Dolj„Meseria face diferenþa!”, la Inspectoratul ªcolar Judeþean Dolj
precizat, în deschiderea manifes-tãrii, prof. Monica LeontinaSunã, inspector general al în-vãþãmântului doljean, cea care areiterat necesitatea revigorãrii în-vãþãmântului profesional ºi teh-nic, iar Doljul stã foarte bine dinacest punct de vedere: „Avemnevoie de forþã de muncã spe-
cializatã, iar în 2013, când s-areînfiinþat învãþãmântul profesi-onal, s-a prnit cu 200 de locuri,pentru ºapte calificãri profesio-nale, în învãþãmântul profesionalde doi ani. În 2014, s-a trecut laforma de trei ani, cu 875 de elevila 18 calificãri, iar în 2017 a apã-rut învãþãmântul dual, 125 deelevi fiind prinºi în program, dincei 1.475 din totalul celor de în-vãþãmântul profesional ºi tehnic,iar în acest an ºcolar avem cu-prinºi 2.695 de elevi, dintre care277 în dual. Suntem, dacã nu mãînºel, pe locul al II-lea în þarã ladual ºi nedorim sã ajungem peprimul loc, iar aici am avut ºisprijinul mediului de afaceri ”. Larândul sãu, prof. Simona Ciu-lu, inspector de specialitate laISJ Dolj, a menþionat: „Ne do-rim ca operatorii economici sãaibã încredere în noi, iar pãrin-þii copiilor sã nu mai priveascãcu reticenþe aceastã formã deînvãþãmânt. Am pornit, în 2014,cu o clasã la Liceul CFR, cusprijinul SC RELOC, iar în ace-laºi an, La Liceul TehnologicAuto s-a implicat ºi FORD. Toþiacei absolvenþi au fost încadraþiîn producþie, iar, ulterior, auvenit ºi alte firme „Casa noas-trã”, „Softronic”, etc. Suntempe un trend ascendent ºi vaurma un calendar de promova-re a acestor activitãþi, un rolimportant avându-l CJRAE Doljºi ºcolile gimnaziale”.
„Avem nevoie de oamenispecializaþi”
La deschiderea oficialã a pro-iectului au participat ºi reprezen-tanþi ai autoritãþilor publice loca-le ºi judeþene ºi ai mediului deafaceri. Oana Bicã, vicepreºe-dinte al Consiliului Judeþean Dolja reafirmat sprijinul instituþiei pecare o reprezintã. La rândul sãu,Gabriel Vlãduþ, preºedinteleCamerei de Comerþ ºi Industrie„Oltenia”, a spus cã „necesita-tea oamenilor bine pregãtiþi, caresã sprijine industria ºi economiadin Oltenia, este primordialã.Avem nevoie de oameni specia-lizaþi”. La întâlnire au fost pre-zenþi atât directorul , cât ºi di-rectorul adjunct al CNDIPT,Maria Dãmãruº, respectiv Fe-licia Sãndulescu, fãcându-se
Astãzi, la Inspectoratul ªcolar Judeþean Dolj, s-a lansat,oficial, campania „Meseria face diferenþa!”, organizatãîmpreunã cu Centrul Judeþean de Resurse ºi AsistenþãEducaþionalã Dolj. Acþiunea, care va avea punct terminusdata de 11 martie 2020, când este Ziua Naþionalã Meseriilor,are drept scop prezentarea celor mai relevante meserii încare se pot forma absolvenþii de clasa a VIII-a, dar ºiavantajele pe care le oferã învãþãmântul profesional ºiprofesional dual. La întâlnire au participat reprezentanþi aiautoritãþilor publice locale, ai mediului de afaceri ºi aiCentrului Naþional de Dezvoltare a Învãþãmântului Profesio-nal ºi Tehnic (CNDIPT).
apel la schimbarea mentalitãþilor,mai ales în rândul pãrinþilor co-piilor ºi a cadrelor didactice, „de-oarece ºcoala profesionalã nutrebuie privitã ca un bataliondisciplinar. Trebuie sã rãspundemcertinþelor pieþei muncii, iar poli-tice publice nu trebuie fãcute dinbirou, de la Bucureºti, ci pe te-ren, „la firul ierbii”, dacã putemspune aºa”. Directorul CNDIPT– Regiunea de Dezvoltare Sud –Vest „Oltenia”, Lucia Purcãrea-nu, a menþionat cã, în Dolj, înacest moment, sunt înscriºiaproape 18.000 de elevi în învã-þãmântul profesional ºi tehnic, în-scriºi în 17 unitãþi de învãþãmântde acest fel, 11 dintre ele în me-diul rural, având peste 150 de par-teneri economici în dezvoltareaacestei forme de învãþãmânt.
6 / cuvântul libertãþii joi, 20 februarie 2020culturãculturãculturãculturãculturã
Fosilele din Oltenia se remar-cã prin marea lor diversitate ºiprin importanþa ºtiinþificã deose-bitã. Astfel, în prima vitrinã dinsecþiunea rezervatã nevertebra-telor sunt expuse cochilii de amo-niþi ºi de belemniþi. AurelianPopescu, ªeful Secþiei de ªtiin-þe ale Naturii spune cã dinozauriidominau uscatul, iar amoniþiidominau mãrile ºi oceanele prinnumãr ºi prin reprezentativitate.„Amoniþii erau animale înrudi-te cu caracatiþele actuale, dar separe cã aveau zece picioare înjurul gurii, nu opt, cum au ca-racatiþele. Corpul lor era alcã-tuit dintr-o parte moale proteja-tã de o cochilie mai mult sau maipuþin rulatã. Cochilia putea atin-ge dimensiuni foarte mari, depânã la doi metri diametru. ÎnJurasic (acum 200 - 140 milioa-ne de ani) ºi în Cretacic (acum140 - 65 milioane de ani ) aceº-tia erau prezenþi în numãr imensîn apele mãrilor, dar în prezentsunt dispãruþi din faunã.”, aadãugat Aurelian Popescu.
Acesta a mai spus cã belem-niþii, la fel ca amoniþii, sunt ce-falopode dispãrute, ei având ocochilie internã, partea durã acochiliei este cea care se pãstrea-zã în sediment. Belemniþii suntfosile comune pentru Jurasic siCretacic.
Stãteau de fapt pe corali„În urmãtoarea vitrinã sunt
expuse eºantioane de corali ºicâteva mulaje de cochilii de melciºi de scoici de vârstã badenianã(cca 15 milioane de ani) de laBahna. Coralii sunt organismeacvatice care trãiesc în apelemãrilor puþin adânci, calde, bineluminate ºi aerate. Majoritateaspeciilor de corali sunt colonia-le, scheletele lor având formelestâncilor de mari dimensiuni nu-mite recifuri. Acestea se pot în-tinde pe mii de kilometri, ca încazul Marii Bariere de Corali dinOceanul Pacific.”, a mai preci-zat gazda noastrã.
Acesta povesteºte cum le-a
Exponate din Oltenia la „TExponate din Oltenia la „TExponate din Oltenia la „TExponate din Oltenia la „TExponate din Oltenia la „TERRA FOSSILIS”ERRA FOSSILIS”ERRA FOSSILIS”ERRA FOSSILIS”ERRA FOSSILIS”Paginã realizatã de ANA-MARIA PETOLESCU
La Secþia de ªtiinþe ale Naturii aMuzeului Olteniei, continuã expo-ziþia „Oltenia – TERRA FOSSI-LIS”. Aici, craiovenii se pot bucu-
ra de piesele fosile, ce sunt aranja-te în vitrine în ordine sistematicã:plante, animale nevertebrate, ani-male vertebrate.
descoperit. Dupã ore întregi decãutãri, s-a aºezat pe o stâncãsã mãnânce alãturi de liderul ge-ologilor din Oltenia, ConstantinEnache, dr. prof. la Facultatea deGeografie, ºi au desoperit cã defapt stãteau pe corali.
În cea de-a treia vitrinã suntexpuse câteva specii de melci ºide scoici descoperite la Cujmir ºila Ergheviþa, în apropierea malu-lui Dunãrii. Vârsta acestor fosileeste ponþianã (cca 5 milioane deani). Unele scoici prezentate aucochilia netedã, celelalte avândcochilia ornamentatã cu coaste ºistriuri. „Sub ele avem o microdioramã în care am reconstituitmediul ponþian”, adaugã el.
„În urmãtoarele vitrine putem
vedea cele mai des întâlnite fosi-le din Oltenia ºi anume cochiliide melci ºi de scoici de vârstãdacianã ºi romanianã (3-4 mili-oane de ani). Cele mai multe suntgenurile Unio (de scoici) ºi Vivi-parus (de melci). ªi sub aceastãvitrinã se gãseºte o reprezentarea punctului fosilifer Podari, si-tuat la 8 km sud de Craiova, depe malul Jiului. Pe lângã scoiciºi melci, aici au fost întâlnite zecide genuri de nanogastropode(melci de dimensiuni foarte mici,care pot fi examinaþi numai cuajutorul unei lupe puternice), pre-cum ºi numeroase specii de mi-cromamifere. La acestea seadaugã plantele fosile, încã nestu-diate. Zona Podari este una din-
tre cele mai importante punctefosilifere din Europa.”, a adãu-gat ªeful Secþiei de ªtiinþe aleNaturii.
„Au fost descoperite fosilede la alte 30 de mamifere,inclusiv om”
Zona Bucovãþului este ºi ea unpunct de referinþã al paleontologieiromâneºti, aici fiind întâlnite zecide specii de melci ºi de scoici, stu-diate încã din secolul al XIX-lea,iar în acest sens, craiovenii mai potvedea ºi cochiliile de melci ºi scoicide vârstã pliocenã (cca 3 milioanede ani) de la Bucovãþ, iar sub aces-tea o reconstituire a peisajului ac-vatic pliocen.
Urmãtoarea secþiune a expo-ziþiei este rezervatã mamiferelor,ele sunt numeroase ºi de o marevaloare ºtiinþificã. Astfel, vizita-torii expoziþiei pot vedea aicimamifere acvatice cum ar fi del-finul sau balena de mici dimen-siuni de pe Valea Blahniþei. Pe lân-gã speciile expuse ºi anume: fo-silele de rinocer, de cal, de cerbau mai fost descoperite fosile demamut ºi de urs.
„Un loc aparte în expoziþianoastrã îl are punctul interactiv– unde se aflã în expunere liberãpiese din toate tipurile de fosileaflate în vitrine, este singurul locdin expoziþie unde atât copii, ti-nerii ºi adulþii pot examina piese-le.”, a spus Aurelian Popescu.
Piesa centralã a expoziþiei estereprezentatã de mastodontul gã-sit la Stoina, în judeþul Gorj. „El afost descoperit de un elev care sejuca pe dealurile din zonã. Aces-ta s-a dus la învãþãtorul lui sã-ispunã ce a gãsit ºi profesorul aanunþat mai departe organele abi-litate. Au urmat sãpãturile. Multãvreme acest schelet a fost cel maicomplet, descoperit pe teritoriulRomâniei. Fildeºii mãsoarã 3,30m; pe podium se observã doimolari inferiori, un humerus, unfemur, câteva coaste, precum ºicâteva fragmente de oase neiden-tificate.”, a adãugat acesta.
Mai departe se aflã ursul depesterã din Judeþul Gorj, de laPeºtera Muierii. „Împreunã cuaceste schelete au fost descope-rite fosile de la alte 30 de mami-fere, inclusiv om. Craniul umandescoperit acolo se gãseºte laSecþia de Arheologie a MuzeuluiOlteniei. Pe lângã aceste mami-fere mari s-au descoperit ºi fo-sile de micromamifere”, a maispus acesta.
Într-un final facem „cunoºtin-þã” cu mamutul de la Leu desco-perit într-o carierã de cãtre Cã-tãlin Bidireac. Sãpãturile au du-rat aproximativ doi-trei ani.
Expoziþia se încheie cu vitri-na încadratã în podea. Ea este ºiva fi unul dintre punctele tari aleexpoziþiei, ne asigurã AugustinPopescu.
cuvântul libertãþii / 7joi, 20 februarie 2020 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate
ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte)
TALONUL - CONTRACT DE MICÃ PUBLICITATE NR: .................
Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L.
Joi, 20 februarie 2020
TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE
Subsemnatul.................................................................................Domiciliat în ...........................................................................Posesor al B.I. Seria ........ Numãrul...............................vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã, larubrica ...................................... la data de ....................asumându-mi responsabilitatea conþinutului:
Anunþul tãu!SC Dolj Construct SRL
prin Durau Iancu anunþã publi-cul interesat asupra depuneriisolicitrii de emitere a acordu-lui de mediu pentru proiectul”Construire halã producþie,spaþiu birouri ºi împrejmuireteren” propus a fi amplasat încomuna Mischii, sat Motoci,T22, P34. Informaþiile privindproiectul propus pot fi consul-tate la sediul APM Dolj, stradaPetru Rareº, nr. 1 si la sediulSC Dolj Construct SRL din co-muna Ostroveni, sat Listeava,nr. 43, în zilele de luni pânã joiîntre orele 8,00-16,00 ºi vineriîntre orele 8,00-14,00. Observa-þiile publicului se primesc zil-nic la sediul APM Dolj, stradaPetru Rareº, nr. 1.
Titularul proiectului Po-pescu Viorica anunþã publiculinteresat asupra depunerii so-licitãrii de emitere a acorduluide mediu asupra proiectului:CONSTRUIRE LOCUINÞE CO-LECTIVE P+1E+PARÞIAL 2E,propus a fi amplasat în comu-na Malu Mare, sat Preajba, stra-da Castanilor, nr. 1, judeþulDolj. Informaþiile privind pro-iectul propus pot fi consultatela sediul APM Dolj, Craiova,strada Petru Rareº, nr. 1 si lasediul din judeþul Dolj, COMU-NA BISTREÞ, SAT BISTREÞ,strada CALEA DUNÃRII, nr. 80,în zilele de luni pânã joi întreorele 8,00-16,30 ºi vineri întreorele 8,00-14,00. Observaþiilepublicului se primesc zilnic lasediul APM Dolj, strada PetruRareº, nr. 1, fax: 0251/ 419.035,e-mail: [email protected].
VÂNZÃRIAPARTAMENTE
Vând apartament 2 came-re, situat în Valea Roºie.Sunaþi dupã ora 19.00. Te-lefon: 0351/181.202.Vând (schimb) aparta-ment Craiova ºi casãPleniþa cu apartament 4camere Craiova central,et. 1 + diferenþa. Telefon:0351/802.305.
CASEVând casã frumoasã încomuna Vîrtop, judeþul Dolj.Telefon: 0745/602.001.Vând (schimb) casã lo-cuibilã comuna Periºor,cadastru, anexe, apãcurentã, canalizare lapoartã, teren 4500 mp,livadã cu pruni, vie. Te-lefon: 0765/291.623.Proprietar, vând casãnouã, BORDEI. Telefon:0752/641.487.Vând casã Cioroiaºi +anexe, teren 3000 mp.Telefon: 0765/152.614.
TERENURIVând teren Predeºti,800 mp, utilitãþi, pitoresc,ideal pentru casã saucasã de vacanþã. Tele-fon: 0773/996.446.Vând teren intravilan SCAvioane Sa Craiova, su-prafaþã 1,25 Ha. Telefon:0769/456.241; 0763/506.962.Vând loc pentru casã la10 km Craiova (ºi alteconstrucþii diverse). Tele-fon: 0727/884.205.Vând teren 2000 mp (lo-curi de casã intravilan cutoate utilitãþile apã, canal,electricitate, gaze) Câr-cea - situat în faþa vilelorde la ieºirea din Comu-na Cârcea pe dreaptaspre Craiova. Telefon:0720/231.610.Vând loc de casã 500mp, intravilan Criva, as-falt, pomi fructiferi, posibi-litate apã curentã. Tele-fon: 0745/043.152.Vând teren (locuri decasã), Podari. Telefon:0722/943.220.Vând 2 terenuri langaFABRICA DE TERMO-PANE ,,Q FORT” – GARAPIELESTI pt. investitii 5000m. Pret negociabil. Tele-fon: 0752/641.487.
AUTOVând DACIA 1310 cutoate taxele la zi. Telefon:0727/884.205.
VÂNZÃRI DIVERSEVând porþi metalice înstare bunã. ComunaGoieºti, Dolj. Preþ nego-ciabil 1600 RON. Tele-fon: 0722/233.332.Vând 2 boilere pe gaze+ un boiler pe lemne.Telefon: 0751/136.216.Vând aparat de mãrit +accesorii laborator foto.Telefon: 0351/181.202.Vând trotinetã ºi bicicle-tã copii- 50 lei bucata, raftmetalic 140-90-40- 80lei, negociabil. Telefon:0351/ 181.202.Vând pantofi bãrbãteºti 42din piele noi - 50 lei, ghetebãrbãteºti cu ºiret 44 noi -60 lei, ghete damã 37-38din piele - 50 lei, costumebãrbãteºti stofã negru ºi grinoi, 90 lei, hainã îmblãnitãstofã neagrã guler astra-han - 80 lei. Telefon: 0770/303.445.Maºinã de cusut Ileanacu pedalã- 250 lei, cu-verturã pluºatã grena ºi2 carpete pentru fotolii –150 lei, covor persan220/210 – 100 lei, sã-pun de casã 5 lei /kg. Te-lefon: 0770/303.445.Vând grapã ºi plug de boi.Telefon: 0752/147.785.
DECESEFamilia cu durere însuflet anunþã înce-tarea din viaþã a ce-lei ce a fost, mamã,soacrã ºi bunicã iu-bitoare MELANIACIOROIANU. Înmor-mântarea va avea locsâmbãtã, 23.02.2020la cimitirul Ungureni,cu plecarea la ora13.00 de la BisericaSfântul GheorgheNou (str. Pãltiniº).
CONDOLEANÞENelu ºi Emilia Nuþusunt alãturi de Fami-liile Florin ºi OvidiuCioroianu la greauadurere pricinuitã dedecesul celei ce a fostMELANIA CIOROIANU.Dumnezeu sã o odih-neascã în liniºte ºipace! Condoleanþe fa-miliilor îndoliate!
8 / cuvântul libertãþii joi, 20 februarie 2020sportsportsportsportsportPaginã realizatã de COSMIN STAICU
FC Voluntari – Hermannstadt, sâmbãtã, ora 14.30FCSB – Chindia, sâmbãtã, ora 20
Viitorul – Clinceni, duminicã, ora 16.30Mediaº – Dinamo, duminicã, ora 16.30
Astra – Sepsi, duminicã, ora 16.30„U” Craiova – CFR Cluj, duminicã, ora 20
FC Botoºani – Poli Iaºi, luni, ora 20
Liga I, etapa a XXVI-a
Accidentat la un antrenament,imediat dupã venirea lui VictorPiþurcã, mijlocaºul UniversitãþiiCraiova, Vasile Constantin, a re-venit abia acum la antrenamen-te, el suferind atunci o rupturãde ligamente încruciºate. ValiConstantin, care a împlinit, înianuarie, 22 de ani, a avut un în-
În barajul pentru Liga a III-ade anul acesta, campioana Dol-jului se va întâlni cu cea a jude-þului Olt, în dublã manºã, turulfiind programat în Dolj. Lider înLiga a IV-a Dolj este Jiul Podari,iar pe primul loc în campionatuljudeþului Olt este Petrolul Potcoa-va. Jocurile rezultate se vor des-fãºura în sistem eliminatoriu, tur– retur, pe terenul fiecãrei echi-pe. Pentru promovarea în Liga
3, datele de disputare a meciuri-lor de baraj sunt: 13 iunie 2020,ora 18:00 (turul) ºi 20 iunie 2020,ora 17:30 (returul).
Regiunea 7, Sud-Est: Tulcea– Constanþa, Vrancea – Galaþi,Buzãu – Brãila.
Dolj vs Olt, în barajul pentru Liga a III-aDolj vs Olt, în barajul pentru Liga a III-aDolj vs Olt, în barajul pentru Liga a III-aDolj vs Olt, în barajul pentru Liga a III-aDolj vs Olt, în barajul pentru Liga a III-a
Formaþia femininã de handbal SCM Craiovaa fost eliminatã în optimile Cupei României deRapid Bucureºti, care s-a impus pe terenpropriu cu 25-20, dupã ce formaþia lui BogdanBurcea a condus cu 13-12 la pauzã. Cele douãformaþii se mai întâlniserã la începutului anului,în Sala Polivalentã, într-un meci de campionat,iar atunci craiovencele au câºtigat la douã goluridiferenþã. Au jucat pentru SCM Craiova: Dzhu-keva, Curmenþ (portari), Cace (3 goluri), Ion,Þicu (3), Nikolic (1), Orºivschi, Colac (4),Tãtar, Klikovac (3), Vizitiu, Zamfir (4), Savu(2). Urmãtorul meci al handbalistelor Craioveieste în campionat, duminicã, de la ora 15.30,în deplasare, cu Minaur Baia Mare.
Francezul care a jucat acum 3 ani la Dinamo a fosttransferat de Universitatea Craiova
Dupã ce a ratat în iarna aceas-ta transferul mai multor stoperiromâni cu experienþã, precumCristi Sãpunaru, Gabriel Tamaºsau Marius Constantin, Univer-sitatea Craiova s-a orientat cãtreun fundaº cu care Dinamo s-abãtut la titlu, acum 3 ani. Astfel,în Bãnie a fost adus francezul de32 de ani, originar din Guadelu-pa, Claude Dielna, care a jucatîn ultimii ani în Major LeagueSoccer, pentru New EnglandRevolution ºi Portland Timbers.Dielna vine la Universitatea Cra-iova din postura de jucãtor liberde contract ºi va încasa un sala-riu de 15.000 de euro pe lunã.Oltenii sunt dezamãgiþi de evo-luþiile stoperilor pe care îi au înlot, respectiv: Cosic, Acka, Bã-laºa, Tiago ºi Gardoº. Rãmânede vãzut în ce stadiu se aflã Diel-na cu pregãtirsea fizicã ºi ca for-mã sportivã, altfel el n-ar puteaajuta echipa în play-off mai multdecât Gardoº, de exemplu. Diel-na este jucãtor de picior stâng.„Trebuia sã meargã în China, dar
a renunþat din cauza probleme-lor de acolo. A jucat în America,acolo competiþia nu a început, cupregãtirea nu ºtiu cum stã. Diel-na a fost un jucãtor care m-aimpresionat la Dinamo. Va fi untransfer reuºit. Are nevoie depregãtirea specificã ºi e o miº-care bunã în planul defensiv” aspus Sorin Cârþu, preºedinteleUniversitãþii Craiova.
A pierdut campionatulcu Dinamo la SeverinVisul lui Dielna de a deveni
campion în România s-a spul-berat tocmai într-un meci îm-ptriva Craiovei, într-un 2-2 laSeverin, în care Zlatinski a mar-cat în ultimul minut golul ega-lizator, chiar dacã oltenii evo-luau în inferioritate numericã.Dielna a pierdut duelul la capcu Jazvic, iar din centrarea luiBãluþã, Zlatinski a marcat custângul, dupã ce l-a fentat peRomera. Francezul a fost inte-gralist în acel meci, fãcând cu-plu cu Nedelcearu în centrul
apãrãrii. Dielna va fi din noucoleg cu Nistor, acesta dinurmã marcând în acel meci dela Severin, cum a fãcut-o dealtfel ºi anul acesta împotrivaCraiovei, tot la Severin. ClaudeDielna a cucerit totuºi un trofeu
în România, Cupa Ligii. ClaudeDielna a mai jucat în cariera sala echipele Lorient, Istres,Olympiacos Pireu, Sedan, Ajac-cio, Sheffield Wednesday ºi Slo-van Bratislava. La Ajaccio, Diel-na a fost coleg cu Adrian Mutu,
care l-a ºi adus, de altfel, primadatã în România, când era ofi-cial la Dinamo. Totodatã, Diel-na a fost coechipier cu SergiuBuº, atacantul lui Gaz MetanMediaº, pe când ambii evoluaula Sheffield Wednesday.
Vali Constantin a revenit la antrenamente,Burlacu, pus pe liber de Chindia
Handbalistele Craiovei, eliminate din Cupa României
ceput de sezon foarte bun, cudouã goluri marcate, cu Clinceniºi la Hermannstadt, el fiind ºi ju-cãtor under. Totuºi, Cornel Pa-purã nu se va putea baza pe elîn aceastã stagiune.
În schimb, un alt jucãtor alªtiinþei, Andrei Burlacu, a fostpus pe liber de Chindia Târgo-
viºte, formaþie unde fusese îm-prumutat, pânã la finalul aces-tui sezon el putând juca numaila o echipã de liga a doua. Înschimb, Ovidiu Bic a fost pãs-trat în lot de Viorel Moldovan,fiind unul dintre jucãtorii debazã ai echipei dâmboviþene înacest sezon.
