Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 384 Luni, 10 Iunie 2013 Zeci de intoxicaþi cu ciuperci în Valea Jiului >>> >>> PAGINA AGINA 11 Primul pas spre concedierea minerilor A probarea bugetului pentru Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului este un prim pas spre concedierea colectivã ce va avea loc în aceastã varã. >>> >>> PAGINA AGINA A 10-A 10-A I-a intrat în suflet ºi nu-l poate uita Muncitorul de la salubritate, tatã de suflet pentru bãieþelul din tomberon I s-a lipit atât de tare de suflet, încât nu poate sã-l uite. Bãrbatul de la salubritate care a gãsit în gunoi nou-nãscutul a fost aºa de impresionat de drama micuþului, încât ar fi vrut sã-l ia acasã, chiar dacã nu are o situaþie materialã strãlucitã, ºi l-a îndrãgit pe loc pe bãieþelul pe care mama lui a vrut sã-l omoare. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Primarul din Vulcan, Gheorghe Ile, din nou, în atenþia oamenilor legii P rimarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile este, din nou, în atenþia oamenilor legii. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A V ineri, la Petrila, a fost polul liberalismului din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara, dar ºi o adevãratã ”bunã pace” între partide. Dupã foarte mulþi ani, Organizaþia PNL Petrila are o conducere legitimã, în urma alegerii echipei prin vot secret, Costel Avram devenind preºedinte legitim. >>> >>> PAGINILE AGINILE 8-9 8-9 Costel Avram, noul preºedinte PNL Petrila, a lansat ”ecumenismul politic”
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 384
Luni, 10 Iunie 2013
Zeci de intoxicaþi
cu ciuperci înValea Jiului
>>>>>> PPAGINAAGINA 1111
Primul pas spreconcedierea
minerilor
A probarea bugetului pentru Societatea
Naþionalã de Închideri de MineValea Jiului este un prim passpre concedierea colectivã ce vaavea loc în aceastã varã.
>>>>>> PPAGINAAGINA AA 10-A10-A
I-a intrat în suflet ºinu-l poate uita
Muncitorul de la salubritate,
tatã de sufletpentru bãieþeluldin tomberon
I s-a lipit atât de tare desuflet, încât nu poate
sã-l uite. Bãrbatul de lasalubritate care a gãsit îngunoi nou-nãscutul a fost aºade impresionat de dramamicuþului, încât ar fi vrut sã-l ia acasã, chiar dacã nuare o situaþie materialãstrãlucitã, ºi l-a îndrãgit peloc pe bãieþelul pe caremama lui a vrut sã-l omoare.
>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
Primarul dinVulcan,
Gheorghe Ile, din nou, în
atenþia oamenilor legii
P rimarul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile
este, din nou, în atenþiaoamenilor legii.
>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
V ineri, la Petrila, a fost polul liberalismului din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara,dar ºi o adevãratã ”bunã pace” între partide. Dupã foarte mulþi ani, Organizaþia PNL
Petrila are o conducere legitimã, în urma alegerii echipei prin vot secret, Costel Avramdevenind preºedinte legitim. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 8-98-9
Costel Avram, noul preºedinte PNL Petrila,
a lansat ”ecumenismul politic”
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 20132 Utile
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
VREMEA ÎN VALEA JIULUI
LLLLuuuuppppeeeennnniiii
VVVVuuuullllccccaaaannnn
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii
PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa
Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15:
ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ
ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL
Joi 10 – 12
DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM
ªef Departament Exploatare Florin DONISA
ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN
Director General, Costel AVRAM
APASERVINFORMEAZÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687
Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.
SC DRUPO SRL, cu sediulin Calan, str. Furnalistului, nr.14, tel. 0734.779.423, fax.0254541720, produce si comercializeaza la Baza deProductie din Petrosani (fostCONPET ), str. Fabricii, nr.11 urmatoarele produse:pavele, borduri carosabile side trotuar; rigole carosabile;dale pentru rigole carosabile;betoane diferite clase, la pre-turi avantajoase.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013 Actualitate 3
În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25%
la produsele selectate. În limita stocului disponibil.
I s-a lipit atât de tarede suflet, încât nu
poate sã-l uite. Bãrbatulde la salubritate care agãsit în gunoi nou-nãscutul a fost aºa deimpresionat de dramamicuþului, încât ar fivrut sã-l ia acasã, chiardacã nu are o situaþiematerialã strãlucitã, ºil-a îndrãgit pe loc pebãieþelul pe care mamalui a vrut sã-l omoare.
Petre Mãturar, angajatulde la Salubritate care l-agãsit în ghena de gunoi pebãieþelul ce a impresionat olume întreagã s-a ataºat atâtde mult de bebeluº, încât arfi vrut sã-l ia la el acasã.
Mai are doi copii mici,care sunt în învãþãmântulprimar ºi încã o fatã de 20de ani, din prima cãsnicie,care a contactat virusul HIVîn spital, imediat dupãnaºtere.
Era acel „lot blestemat”pe care o injecþie l-a îmbolnãvit. ªi, chiar dacã nueste bogat material, are unsuflet mare, unde ºi-a fãcutloc ºi micuþul pe care, înacea dimineaþã de 23 maimama lui l-a aruncat laghena de gunoi. „ªi soþiamea zicea: hai sã-l luãm noi!L-aº fi luat acasã, atât de
drag am prins de el. Mai amdoi copii, la ºcoalã, darunde mãnâncã doi, maimãnâncã unul!”, povesteºteîncã emoþionat PetreMãturar.
ªtie, însã, cã trebuierespectate niºte reglemen-tãri legale, dar asta nuînseamnã cã poate stadeparte de acel omuleþ careºi-a dorit atât sã trãiascã,încât scâncetul sãu a rãzbãtut dintre pungile cugunoaie ºi printre cârpele încare a fost învelit. „Am fostla el la Spital, împreunã cu
soþia, ºi i-am dat sãmãnânce.
Mi l-au dat doamnele deacolo în braþe ºi, dupã ce amâncat lãptic, l-am bãtut pespate ºi a râgâit. Nu pot sãuit cum l-am gãsit, în cârpele alea pline de sânge.Era legat ºi peste gurã ºinumai scâncea puþin. Cândl-am scos din gunoi ºi amvãzut cã e legat peste gurã,am rupt repede halatulacela, sau ce era, ºi atunci aînceput sã plângã tare”,povesteºte Mãturar, iar ochiiîi sclipesc de bucurie. E
fericit cã a fãcut o faptãbunã, cã acel copilaº areºansa la viaþã, ºansã pe caremama lui a refuzat sã i-odea. Bãrbatul are o singurãdorinþã ºi anume cabebeluºul sã fie numit Petre,aºa cum îl cheamã pe el,mai ales cã e ºi nume desfânt în calendarul creºtin.
U n copil dorit demultã lume!
Reamintim cã la finelelunii mai, muncitorii de pe
maºina de gunoi, au vrut sãîncarce deºeurile dintr-untomberon din CartierulAeroport – Petroºani, iarunul dintre oameni a auzitun scâncet. S-a uitat înghena de gunoi, cu gândulcã e un câine sau o pisicãpe acre sã-i salveze, aºacum a fãcut ºi altã datã, dara rãmas înmãrmurit: întrepungile de gunoi era unnou-nãscut.
Copilaºul a fost dus ime-diat la spitalul din Petroºaniºi medicii care l-au consultatspun cã e în afara oricãruipericol. Acum, mai multefamilii vor sã îl înfieze,impresionate de dramabebeluºului.
Cea care i-a dat viaþã afost gãsitã. Este CeciliaVormair, de 21 de ani, otânãrã care i-a îngrozit ºi peanchetatorii care au spus cãare profilul unui criminaladevãrat. Femeia estearestatã preventiv ºi riscã sãstea cel puþin 7 ani dupãgratii pentru fapta ei.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
I-a intrat în suflet ºi nu-l poate uita
Muncitorul de la salubritate, tatã de sufletpentru bãieþelul din tomberon
Primarul dinVulcan,
Gheorghe Ile, din nou, în atenþia
oamenilor legii
P rimarul municipiului Vulcan,Gheorghe Ile este, din nou, în
atenþia oamenilor legii. Poliþiºtii de la Petroºani verificã,
la solicitarea procurorilor DNA, o serie deaspecte care ar putea fi de naturã penalã,lucruri relatate în Cronica Vãii Jiului. Printreaspectele care ar putea fi obiectul poliþiºtilors-ar putea numãra modul în care au fostachiziþionate o serie de spaþii comerciale în Vulcan, ori mai multe mii demetri pãtraþi de teren în diferite zone caresunt extrem de atractive pentru viitoripotenþiali investitori. Pe de altã parte, nu arfi neinteresant pentru oamenii legii sã veri-fice ºi ce bani de la bugetul local ºi pentruce, au intrat în buzunarele celor doi con-silieri personali ai primarului Gheorghe Ile,ori situaþia financiarã de la Clubul Sportiv.ªi tot de urmãrit ºi deloc de neglijat ar fimodul în care se va “evapora” bugetul desti-nat Zilelor Nedeii Vulcãnene, pe sistemulpara-ndãrãt. Vom fi cu ochii pe voi! Þineþiaproape! (Marius (Marius MITRACHE)MITRACHE)
E venimentuldesfãºurat la
Peºtera Bolii, de lasfârºitul sãptãmâ-nii trecute, a adusîn actualitate ideeacã minerii aveaucor ºi famfare ºiorganizau chiarconcerte simfonice.
La Petroºani a concertat un cormineresc din Ungaria,care are o vechimeapreciabilã ºi care areadus în amintireacelor ce au o vârstãrespectabilã, ideea cãam pierdut ceva fru-mos. „Au venit cei dinOrãºtie, la concertuldin Peºterã, cei caresunt membri ai
Forumului Democratdin Reºiþa, dar ºi ceidin Corul Minerilor dela Varpalota. ªtimdespre cel din oraºulmaghiar cã e un corfoarte bun, care a con-
certat în toatã Europade Vest, inclusiv înFinlanda ºi ÞãrileNordice. Sperãm caprezenþa lor sã nedetermine ºi pe noi, ceidin Vale, sã încercãmsã facem ceva de genulacesta”, a declarat ImreSzuhanek, preºedinteleAsociaþiei Petro Aqua,
unul dintre organiza-torii concertului coraldin Peºtera Bolii.
Anul trecut laPeºtera Bolii a concer-cat un alt cor celebrudin Varpalota, iar astai-a fãcut pe organiza-torii celei de a VI-aediþii a concertului, sãse gândeascã cu regret
la faptul cã aici nu sepune accent pe acestgen de muzicã. „Estepãcat cã la noi nu semai pãstresazã aceastãtradiþie, pentru cã amavea oameni talentaþi.Am gãsi ºi finanþarepentru costume, promovare ºi turnee.Poate începem, pe liniede promovare ceva, iarcorurile minereºti de lanoi au fost cândvaprimele în Europa.Poate revenim cândva”,a mai adãugatSzuhanek.
La Vulcan, în anii 60,a existat un astfel decor, acompaniat muzicalde famfara, care erapregãtitã chiar ºi pentruconcerte simfonice, darîn timp tradiþia s-a pier-dut. Germanii ºi nemþii,însã, ne-au dat o lecþieweek-end-ul trecut, carear putea sã-i mobilizezeºi pe cei din Valea Jiului.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 20134 Actualitate
PROGRAM TV - Luni 10 iunie 201317:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu
V oci cristaline aurãsunat în Biserica
Romano-Catolicã dinPetroºani. ComponenþiiCorului Minerilor dinVarpalota, oraº maghiarînfrãþit cu municipiulPetroºani, au concertat,sâmbãtã seara, laBiserica Romano-Catolicã din Petroºani.Triluri înãlþãtoare ºi vocicristaline au rãsunat înlãcaºul de cult.
”Suntem oraº înfrãþit cumunicipiul Petroºani. La invitaþia comunitãþiimaghiare din Petroºani amvenit aici în oraº ºi credemcã este locul nostru aici.Suntem foarte buni ºi cred cã vom da un spectacol frumos.
Corul s-a înfiinþat în1920, dupã aceea s-a trans-format într-un cor mixt.
Noi de atunci am pãstrattoate tradiþiile minereºti. ÎnVarpalota nu mai existãminerit, dar mãcar prin corducem mai departe tradiþi-ile”, spune reprezentantulcorului mineresc dinVarpalota. Locul ales a fostunul pe mãsurã. Acusticadeosebitã ºi cadrul diafan aufãcut ca vocile corului sã
”strãpungã” pereþii bisericii”Biserica Catolicã are
cea mai bunã acusticã, maiales pentru cântecele deacest gen ºi este ºi cea maimare bisericã”, a precizatEduard Wersanski,preºedinte UDMR Petroºaniºi reprezentant a adminis-traþiei locale însãrcinat curelaþiile externe.
Eduard Wersanski,preºedintele UDMRPetroºani ºi reprezentant aladministraþiei locale a fãcutposibil acest eveniment.
”I-am ascultat acum câþiva ani într-un concert laVarpalota cu ocazia uneivizite oficiale ºi mi-a plãcutfoarte mult. În afarã de cântece minereºti ei au unrepertoriu foarte vast, aufost invitaþi în foarte multeþãri din vestul Europei ºi m-am gândit cã reuºim sã îi invitãm ºi sã aibã câtevaapariþii în Petroºani ºiLupeni”, a spus EduardWersanski, reprezentant aladministraþiei locale dinPetroºani însãrcinat curelaþiile externe.
Acþiunile au avut loc încadrul ”Zilelor Maghiare”din Hunedoara.
Monika BACIUMonika BACIU
Am pierdut tradiþia corurilor minereºti
Glasuri de îngeri au rãsunat în bisericã
L ansarea volu-mului-unicat
”Liberalii luiMiocu. O reconsti-tuire cronologicã aPartidului NaþionalLiberal din ValeaJiului”, autorMarian Boboc, aavut loc dupãadunarea generalãde alegeri a PNLPetrila. ”Acestvolum acoperã ungol al istoriei VãiiJiului” – CostelAvram, finanþa-torul proiectului.
Cu ocazia adunãriigenerale de alegere aconducerii PNL Petrila,a avut loc, în foaierulCasei de CulturãLadislau Schmidt dinPetrila, lansarea volu-mului unicat ”Liberaliilui Miocu. O reconsti-tuire cronologicã aPartidului NaþionalLiberal din ValeaJiului”. În cele 600 depagini, bogat ilustratecu facsimile ºifotografii inedite deepocã, autorul, MarianBoboc, membru alUniunii Sriitorilor dinRomânia, a reconstituitpentru prima datãtraiectul în Valea Jiuluial unui partid istoric,Partidul NaþionalLiberal, relevând realizãrile edilitare,sociale ºi economiceale acestuia.
”Trebuie sãmenþionez cã volumul,date fiind numãrulmare de pagini ºi chel-tuielile aferente unuiasemenea demers doc-
umentaristic, nu ar fiputut vedea luminatiparului dacã un om,Costel Avram, nu s-arfi implicat, dovedindseriozitate pe parcursulderulãrii acestuia” – adeclarat MarianBoboc.
Costel Avram, vãditcopleºit ºi jenat deaprecierile celorprezenþi, a articulatdoar cã faptele saletrebuie sã vorbeascã...
Preºedintele PNL filiala judeþeanãHunedoara, MirceaIoan Moloþ, vãdit mar-cat de toate eveni-mentele de la Petrila, acitat un fragment depe coperta cãrþii, caresubliniazã Lista luiMiocu, a lui RomulusMiocu, primulpreºedinte al organiza-þiei PNL Valea Jiului,
considerat cel mai bunprefect din þarã între1933 ºi 1937.
Ion Hirghiduº,membru al UniuniiScriitorilor, doctor înfilosofie, cadru didactical Universitãþii dinPetroºani, a prezentatvolumul documentrecomandând trei cheiîn care acesta poate ficitit ºi perceput. Cummunca de-o viaþã aunui liberal al VãiiJiului, uricãneanulPetru Fãgaº, care aprins o parte a acelorvremuri ale lui Miocu,nu a fost valorificatã în folosul nostru altuturor, prin editareaMonografiei sale, IonHirghiduº a fãcut unapel: editatrea lucrãriilui Petru Fãgaº încondiþii graficedecente...
Surpriza momentu-lui a fost Mircea IoanMoloþ, care a trebuit sãrãspundã celui care seli se adresase lor, libe-ralilor. Cartea lui PetruFãgaº se aflã deja subtipar, la Deva, 500 deexemplare, ºi cã ar fitrebuit sã fie gata cuacestã ocazie aadunãrii generale dealegeri a PNL Petrila ºilansarea volumului”Liberalii lui Miocu”,dar nu a fost gata întimp util.
Lista lui Miocu estelista realizãrilor oame-nilor politici liberali înValea Jiului, o listãimpresionantã:
”Liberalii lui Miocu” de Marian Boboc,acoperã un gol al istoriei Vãii Jiului” – adeclarat Costel Avram,preºedinte PNLPetrila, la sfârºitul zileide vineri, 7 iunie, zidupã care vine greul...
IleanaIleanaFIRÞULESCU FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013 Actualitate 5
”Liberalii lui Miocu”, un volum care acoperã un gol al istoriei
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 20136 Actualitate
DianaMITRACHE
„În data de08.06.2013, la ora20:15, Raul I., de 19ani, din Petroºani, în
timp ce conducea unautoturism pe DN66,la ieºire din comunaBãniþa spre Petroºani,circulând cu vitezãîntr-o curbã la stânga,l-a surprins ºi acci-
dentat grav peGheorghe T., de 41de ani din comunaBãniþa, care a traver-sat drumul public fãrãsã se asigure”, a pre-cizat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.
La faþa locului aajuns un echipaj de laAmbulanþã care i-aacordat bãrbatuluigrav rãnit primeleîngrijiri ºi l-a trans-portat la spital, dupãce l-au stabilizat.
Medicii de la
Spitalul de Urgenþãdin Petroºani audeclarat cã accidenta-tul are leziuni ce i-arputea provoca graveafecþiuni. Omul riscãsã îºi piardã picioarele
ºi a fost supus unoranalize amânunþite.„Bãrbatul este laaceastã orã (n.r.duminicã dimineaþã),intubat, în comã.Prognosticul nostru
este rezervat. Unpicior i-a fost amputat,iar la celãlat, pentrucã gamba este strivitã,riscã sã îi fie tãiatã.Este un accidentextrem de grav, iarºansele sunt rezer-vate”, a precizat dr.Liliana Ciolofan,medic la Unitatea dePrimire a UrgenþelorPetroºani.
Bãrbatul se aflã pesecþia ATI a Spitaluluide Urgenþã dinPetroºani ºi deocam-datã medicii nu se potpronunþa cu privire laºansele sale.
Grav accident la Bãniþa
R iscã sã îºi piardã picioarele.Este vorba despre un bãrbat de
41 de ani din localitatea Bãniþa, carea fost spulberat de o maºinã condusãde un tânãr din Petroºani. Martoriipovestesc cã adolescentul avea vitezãºi a intrat în plin în pietonul care avrut sã treacã strada.
Luiza ANDRONACHE
Faur Gheorghe Pavel, unbãrbat de 51 de ani dinPetrila, a fost externat de lasecþia de Psihiatrie aSpitalului de UrgenþãPetroºani în ultima zi a lunimai, iar de atunci este denegãsit. Rudele îl cautãpeste tot, îngrijorate. „ Afost internat acum douãsãptãmâni la Psihiatrie, iarpe data de 31 mai ne-amdus dupã el ca sã-l aducem
acasã. Nu a vrut sã vinã, iarnoi am ieºit afarã din salon,apoi din secþie, pentru a seridica din pat ca sã meargãcu noi. Între timp, dupã cenoi am plecat din policli-nicã, acolo unde este secþiade psihiatrie, el s-a dus cu oinfirmierã sã-ºi ia hainele.Noi l-am tot aºteptat, dar ela plecat singur. De atunci,din data de 31 mai, nu maiºtim nimic de el”, ne-adeclarat Constantin Cristea,nepotul.
Bãrbatul este cunoscut deaproape toatã viaþa caavând probleme psihice,însã sora în grija cãruia seafla, spune cã nu are com-portament violent. El suferãde schizofrenie gradul I.“De când a murit sora mea,el era la mine, nu puteamsã-l lãsm singur, pentru cãaºa era situaþia. El este bol-
nav de când îl ºtiu eu, darnu este agresiv ºi nu faceprobleme”, a afirmat ºi soraacestuia, Florica Faur.
În trecut, bãrbatul a maiplecat de acasã, dar defiecare datã a fost gãsit. Odatã a fost la Tg. Jiu, iar adoua oarã a fost gãsit derude la o familie de rromidin zona Coloniei Petroºani.„Dupã câteam înþeles dela doamnadoctorRogojanu, els-ar fi dus laLupeni, la uncoleg desalon. Maimult de atâtnici eu nu vãpot spune.
Am fost la Poliþie pe datade 1 iunie ºi am fãcut osesizare”, a mai declaratConstantin Cristea.
Toþi cei care pot da infor-maþii în legãturã cu acestbãrbat sunt rugaþi sãapeleze numãrul unic 112sau sã se adreseze celei maiapropiate secþii de poliþie.
Un bãrbat de-abia externat de la Psihiatrie este dat dispãrutF amilia unui bãrbat din Petrila este
aproape înnebunitã de griji de o sãptãmânã de zile. Rudele trebuiau sã-l scoatã din spital, de la Psihiatrie, dar el nua mai fost vãzut, drept pentru care a fostanunþatã dispariþia lui.
Monika BACIU
”Aceastã iniþiativã pe care oau cei de la Petrila de a scoateîn valoare ceea ce s-a întâm-plat în Valea Jiului pe vremeacând liberalii conduceau acesteoraºe Petroºani sau Petrilacred cã tot mai bine ar trebuipus în valoare ºi dacã sunteþide acord, voi face ºi aceastãpropunere Consiliului Local dela Petroºani, prin care meritãsã avem cel puþin o stradã cunumele unui mare liberal”, a
spus Tiberiu IacobRidzi la Petrila.
Potrivit luiTiberiu Iacob Ridziau fost mai mulþiliberali care ºi-auadus aportul la dez-voltarea municipiu-lui Petroºani ºi aVãii Jiului, iar prindemunirea uneistrãzi dupã un libe-ral acesta ar fi unsemn de respectfaþã de trecut.
Stradã din Petroºani, denumitã dupã un liberal
T iberiu Iacob Ridzi vrea ca o stradã din Petroºani sã fie denumitã dupãnumele unui liberal. Edilul petroºãnean a fãcut declaraþia în cadrul
alegerilor de la PNL Petrila. Edilul a precizat cã va propune acest lucru consilierilor locali din Petroºani.
CarmenCOSMAN
Nu este primainstituþie careîncearcã prin instanþãsã anuleze sancþiuneafinanciarã ºi în acestsens nu se bazeazã pepropriul ServiciuJuridic, ci cautã ocasã de avocaturãpentru reprezentanreîn instanþã. Directorulgeneral al ApaServ
Valea Jiului SA,Costel Avram, spunecã, la fel ca ºi pentrualte instituþii cederuleazã proiecte cufinanþare europeanãpe POS Mediucorecþia financiarãeste de 25%.Sancþiunea nu seaplicã pe tot proiec-tul, unitar, ci pefiecare parte compo-nentã a acestuia.
Contractul de
finanþare pentruProiectul “Extindereaºi reabilitarea infra-structurii de apã ºiapã uzatã în judeþulHunedoara - ValeaJiului” a fost semnatîn data de28.03.2011 ºi a fostîncheiat intreMinisterul Mediului ºiPãdurilor, în calitatede Autoritate deManagement pentruProgramulOperaþional Sectorial„Mediu” ºi S.C.ApaServ Valea JiuluiS.A., în calitate debeneficiar, cu vizaAsociaþiei deDezvoltareIntercomunitare „APAVALEA JIULUI”.Conform datelor pu-
blice, durata contrac-tului de finanþare estede 50 de luni, pânãîn data de 31 mai2015. Valoarea eligi-bilã a Proiectului,conform ProgramuluiOperaþional SectorialMediu este de168.500.000 Lei, dincare 85 % contribuþiaUniunii Europene,prin Fondul deCoeziune -143.225.000 lei; 13% Buget de Stat -21.905.000, leirespectiv 2 % dinbugetul local -3.370.000 lei. Laverificarea proiectului,au fost descoperitemai multe nereguli înexecuþie, drept pentrucare s-a luat deciziaaplicãrii acelei corecþifinanciare de carevorbeam anterior.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013 Actualitate 7
Luiza ANDRONACHE
Veºti bune pentru piaþamuncii din judeþul Hunedoara.Doar pe parcursul lunii mai,aproape 1.700 de hunedoreniau reuºit sã se angajeze, fapt cea dus ºi la o scãdere a rateisomajului cu aproape 0,30 deprocente, adicã de la 6,39 lasutã, cât a fost la sfârºiul luniiaprilie, la 5,96 la finele luniimai. Pentru cei care sunt încãîn cãutarea unui loc de muncã,mai existã slujbe disponibileprin intermediul AgenþieiJudeþene pentru OcupareaForþei de Muncã Hunedoara.
Însã, în continuare, cele maipuþine locuri de muncã sunt înValea Jiului, adicã aproape 30.Veºtile mai puþin plãcute suntîn special pentru cei cu studiisuperioare care îºi doresc sãmunceascã, doar cã locurile demuncã oferite în judeþ seadreseazã celor cu studii mediiºi muncitorilor necalificaþi. Caatare, ºomerii care au obþinut o
diplomã, la acest moment nuprea au ce face cu ea. Ori maitrebuie sã aºtepte pânã cândgãsesc un loc de muncã potri-vit, ori nu au încotro ºi trebuiesã se reprofileze.
Din aceastã categorie, aºomerilor cu studii superioare,doar cei care au terminatIngineria în diverse domeniisunt cãutaþi, dar ºi aceste joburisunt foarte puþine, respectivºase în tot judeþul.
În cursul lunii mai, în evi-denþele Agenþiei Judeþene pen-tru OcupareaForþei deMuncãHunedoara aufost înregistraþi1.996 deºomeri, dintrecare 434provin dindisponibilizãricurente depersonal. Lafinele lunii,numãrul total
al ºomerilor din judeþulHunedoara era de 11.172, dincare 5.586 ºomeri neindem-nizaþi. Din acest total, la unnumãr de 2.914 de persoanes-au eliberat adeverinþe, fiindbeneficiari de prevederile Legiinr. 416/2001, privind venitulminim garantat.
La Petroºani, în prezent sunt1.262, dintre care 761 neind-emnizaþi ºi 501 indemnizaþi. LaVulcan, 682, respectiv 479neindemnizaþi ºi 203 indem-nizaþi. La Lupeni avem 643 deºomeri care se împart în 480neindemnizaþi ºi 163 indem-nizaþi. ªi, în cel mai estic oraºal Vãii, Petrila, avem un numãrtotal de 470 de persoane aflateîn evidenþele Agenþiei Judeþenepentru Ocuparea Forþei deMuncã, dintre care 301 nein-demnizaþi ºi 169 indemnizaþi.
Corecþii financiare de 25 de procentepentru proiectul ApaServ
R eprezentanþii ApaServ ValeaJiului SA vor sã conteste în
instanþã decizia de aplicare a corecþi-ilor financiare pentru Proiectul“Extinderea si reabilitarea infra-structurii de apã ºi apã uzatã înjudeþul Hunedoara - Valea Jiului”.
Veºti bune pentru ºomeri. Piaþa muncii dinjudeþul Hunedoara dã semne de revigorare
R ata ºomajului în judeþul Hunedoara aînregistrat o scãdere chiar considerabilã, iar
asta în doar o lunã de zile. Procentual, a scãzut cu0.30, iar asta datoritã unui numãr de aproape1.700 de persoane care au reuºit sã îºi gºseascã oslujbã. Acest lucru dovedeºte faptul cã piaþamuncii începe sã dea semne reale de revigorare.
LuizaANDRONACHE
În Piaþa Agro-alimentarã dinVulcan, spre exemplu,în week-end-ul care atrecut, pe piaþã aufost trei vânzãtori,care nu s-au plâns cãle-a mers chiar rãu.
“Am venit de vineriºi deja am dat cevadin marfã.
Lumea nu cumpãrãchiar aºa mult, ci depoftã în prima fazã.Am ºi porþionatpepenii ºi am vândutºi câte o felie saujumãtate, iar aºa amconstatat cã mergecel mai bine”, ne-adeclarat un comer-ciant de la Vulcan.
Însã, de menþionateste cã lubeniþa aflatãpe tarabele vânzãto-rilor în aceste zile, nueste româneascã, ciadusã din þãri precumTurcia sau Grecia.
La Petroºani, pe
ºoseaua de centurã s-au amenajat dejaspaþii pentrulubeniþarii, care desãptãmâna aceastasunt aºteptaþi înnumãr ºi mai mare.Primii au venit vineri.
Preþul unui kg depepene începe de la1,5 lei ºi poateajunge pînã la 2 lei,în funcþie de comer-ciant sau localitate.ªi, cumpãrãtorii potmerge ºi în supermarket-uri dacãdoresc, pentru cã ºimarile magazine vînddeja pepeni.
Diferenþa dintre ceide pe piaþã ºi cei dela magazin nu este deorigine, ci doar depreþ.
Clienþii pot da peun kg de pepenechiar ºi 2, 5 lei lasupermarket, în timpce pe piaþã, negustoriisunt dispuºi sã mainegocieze.
Pofticioºi, liber la pepeni!
A u venit pepenarii în ValeaJiului. De câteva zile, în
pieþele din Petroºani, Vulcan ºiLupeni, au început sã aparã ºi comercianþii de pepenii, asta sprebucuria pofticioºilor, care de-abia au aºteptat sã se înfrupte.
Regal muzicalîn Peºtera BoliiU na dintre cele mai mari peºteri
din þarã a gãzduit un evenimentunic, un concert muzical care a atrasca un magnet turiºtii. Mai multecoruri de diferite confesiuni religioasei-au încântat pe vizitatorii veniþi laPeºtera Bolii din Valea Jiului.Evenimentul cultural desfãºurat în„Sala de concert ºi dans” cum eranumitã peºtera în perioada interbelicã,a fost apreciat de turiºti.
Concertul de muzicã religioasã dar nu numai a fostorganizat de ecologiºtiiAsociaþiei „Petro Aqua”Petroºani, care au în custodie peºtera.
Mai multe coruri atât din þarãcât ºi din strãinãtate au susþinutconcerte, accesul fiind liber iarturiºtii s-au declarat fermecaþide acustica divinã a peºterii ºide muzica de cor. Unul dintreorganizatori ºi sponsor al concertului din Peºtera Bolii spune cãsusþine an de an aceastã manifestarepentru a atrage cât mai mulþi turiºti înValea Jiului.
„Au venit mulþi turiºti în Valea Jiuluiatât pentru concertul religios din PeºteraBolii cât ºi pentru concursul de endurodin Straja. La acest concert religios auparticipat Corul Ortodox de la Orãºtie,Corul Catolic de la Reºiþa, Corul Germandar ºi din Valea Jiului. A fost cevadeosebit pentru turiºti. Concertul a fostreluat de ºase ani încoace ºi este obucurie pentru noi dar ºi o promovarepentru Valea Jiului”, a declarat EmilPãrãu unul dintre organizatori. Turiºtii aufost fermecaþi de concertul din PeºteraBolii ºi au apreciat acustica dar ºi frumuseþea obiectivului turistic. Concertul„Acapella” este deja cunoscut în rânduliubitorilor muzicii de cor, iar în acest an aavut ºi invitaþi de peste hotare.
„Am încercat sã aducem cele trei biserici la olaltã, Biserica Ortodoxã,Biserica Catolicã ºi Biserica Germanã. A fost o deosebitã plãcere sã avem renu-mitul ºi iubitul cor din Orãºtie, care ne-a
onorat în fiecare an cu prezenþa. A venit ºiCorul Minerilor din Varpalota-Ungaria cucare municipiul Petroºani este înfrãþit. Esteun cor celebru care a cântat în tot vestulEuropei ºi nu numai. Acustica în peºterãeste deosebitã, se pare cã prin 1920, aici laSF. Varvara, se cânta, ºtim aceste lucruri dincele povestite de pãrinþi ºi bunici”, adeclarat Imre Suhanek, preºedinteleAsociaþiei „Petro Aqua” Petroºani. Încã dinperioada interbelicã în Peºtera Bolii, aflatãla ºase kilometri de Petroºani, era locaþiaperfectã pentru manifestãri culturale, iardupã zeci de ani în care a fost lãsatã înparaginã, Peºtera Bolii, care face parte dinrezervaþia Grãdiºtea Muncelului, a fostredeschisã pentru turiºti.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Adunarea generalã de la Petrila a fost ca o adevãratã ”adunareecumenicã”, politicã, aºa cum a sesizat ºi deputatul Carmen Hãrãu.Reprezentanþi din toatãpaleta politicã, de ladreapta la stânga ºiinvers, au fost prezenþi laeveniment, iar liberalii defrunte ai judeþului au fostalãturi de Costel Avram,candidatul la funcþia depreºedinte al organizaþieiliberale de la Petrila -vreo 10 primari de locali-tãþi, care sunt ºi membriiai Biroului Judeþan PNL.Au fost consilieri judeþeni,directori de firme subordonate ConsiliuluiJudeþean, ºi nu numai,delegaþi ºi lideri de partide – PDL, PRM,PSD, un senator PSD –Cosmin Nicula, un deputat PNL – CarmenHãrãu.
Cei ce au fãcut notãdiscordantã la ”pacea dela Petrila”, au fost cei dela PSD Petroºani. Grupulcompact de vreo 30 de
social-democraþi a fosttotal neglijat de liderul lorRus, care nici mãcar nu i-a salutat la plecare. Deh,ale politicienilor bucãtãrii!
Mai puþini sau delocprezenþi au fost ºipetrilenii, care nici dupãatâþia ani nu au preaînvãþat cum e cudemocraþia ºi comuni-carea-colaborarea. Avrampare greu de ”înghiþit” deviesparul politic alPetrilei, care a fost de aniºi ani prinsã în scandaluriîntre lideri ºi partideleexistente aici, fiind unveºnic teatru de rãzboipolitic, de interese personale ºi de grup. Va deveni Costel Avramunul ca ei sau va reuºi sã-i determine sã facã un pas spre civilizaþie,rãmâne de vãzut.
D iscursuridinamice cu
gust dulce-înþepãtorÎn discursurile invi-
taþilor, cel al primaruluiPetroºaniului ºi preºedintePDL Petroºani, Tiberiu
Iacob Ridzi, a fost unul de”bunã pace”.
Acesta a invocatguvernarea PNL dinperioada 2004-2008care a fãcut multe pentru Valea Jiului, apoiaprecierile au cursla adresa preºedin-telui CJH, MirceaIoan Moloþ,datoritã cãruia s-auprodus transformãriremarcabile în judeþºi în Vale, iar caurmare a faptelorsale ”istoria îl vapune acolo unde îieste locul”.
Ridzi a precizatcã înainte de a fimembri de partid,toþi sunt oameni ºitrebuie sã-ºi dea mâna.
”Prietenul meu”, aºacum l-a numit CostelAvram pe senatorul PSDCosmin Nicula, a fãcut odeclaraþie de dragostePetrilei precizând cã”Petrila este a doua meacasã”, afirmaþie ce pemulþi dintre cei aflaþi în
salã i-au dus cu gândul lazicerea fostului preºedinteal României, EmilConstantinescu, cel carea spus cã Lupeniul esteca satul sãu natal... Tânãrºi nãzdrãvan, Nicula ºi-a
tachinat prietenulexprimându-ºi nãdejdeacã la aceste alegeri nu vapãþi precum primarul IliePãducel, care a candidatsingur la ºefia unuia din-tre partidele prin care s-aperindat ºi a pierdut. NiciCostel Avram nu s-a lãsatºi i-a preluat pasa: ”Noiavem urmãtoarele alegeripeste 4 ani. Îl întreb pedl. Nicula - mai vine înacest rãstimp în ValeaJiului?”
Impresionant pentrumajoritatea celor din salãa fost discursul fostuluicoleg de PRM al luiCostel Avram, Dorelªchiopu. Acesta a doritsã sublinieze cã însãºiprezenþa sa acolo, cainvitat, dovedeºte cãAvram nu uitã de undepleacã, lucru ce denotã
un mare caracter.Credinþa sa este cã maimult a avut nevoie PNL de Avram, decâtAvram de PNL.
Au luat cuvântul pri-mari liberali din judeþ,care au avut cuvinte deapreciere la adresa luiAvram ce pare o surprizãîn peisajul politic dinValea Jiului. Surprins deefectul deciziei de a-l pro-mova a fost chiarpreºedintele liberalilorjudeþeni, Mircea IoanMoloþ, care a recunoscutcã s-a creat o situaþieplinã de provocãri înValea Jiului ºi chiar pentru judeþ, dar ºi mariresponsabilitãþi. Sarcinalui Avram ºi a liberaliloreste câºtigarea PrimãrieiPetrila pentru a arãta VãiiJiului cum poate un oraºsã se consolideze, sã devi-nã puternic. Aprecierealui Moloþ la adresa lui
Avram, omul care nu l-adezamãgit niciodatã, amers pânã la a-l susþineîn urmãtorul pas. ”Îlsusþin cu toatã putereamea, politic, dacã va fiales ºi în funcþia de coor-donator PNL al VãiiJiului” – a precizat Moloþ.
D ocumentarulcare obligã...
Un moment de culise,a fost acela în care candidatul la preºedenþiaPNL Petrila, CostelAvram, a vrut sã renunþela difuzarea filmului docu-mentar despre înaintaºiiliberali ºi realizãrile aces-tora pe teritoriul Petrileiºi Vãii Jiului, documentarcare scoate la luminã oistorie de prea puþiniºtiutã, de alþii uitatã.
Motivul era acela cãapãrea el prea mult înrespectivul film în calitatede povestitor ºi cã sepoate interpreta de ceiprezenþi ca fiind lipsit demodestie ºi cã momentular putea fi considerat caunul festivist, lipsit deseriozitate. Cu greu l-auconvis realizatorii docu-mentarului, profesioniºtiîn domeniu, cãexagereazã datoritãemoþiilor momentului.
Filmul a surprins audi-enþa, iar pe liderii liberalijudeþeani i-a uimit cât debogatã în fapte ºi atitu-dine este istoria liberalãdin Valea Jiului. Avram,cu voie sau fãrã voie, aridicat mult ºtacheta,lucru ce ar putea sã nuconvinã multor politicieni,chiar colegilor sãi de partid, pentru cã-iobligã...
Pe acelaºi principiu, de imagine ºi voce, a fostprezentat ºi raportul consilierilor locali ai PNLPetrila, stil iniþiat depreºedinta organizaþiei deFemei PNL, DoiniþaMaria Bãlãnesc, la conferinþa de alegeri a femeilor liberale de la Petrila.
Costel Avram a devenitpreºedinte legitim cu 119voturi din totalul de 129,10 voturi au fost anulate.Vicepreºedinþii aleºi suntDoiniþa Maria Bãlãnesc ºiPetru Bãlãnesc, iar Biroulpolitic – Betrice Andrei,Daniel Preda, GheorgheAvram, Iulian Opriº,Vasile Laurenþiu Sorin ºiSãceanu Alin. De pre-cizat, am verificat, cã nuexistã nici un grad derudenie între cei doiBãlãnesc, aºa cum nuexistã între Avram Costelºi Avram Gheorghe. Estesimplã coincidenþã denume.
Organizarea evenimentului a fostnumitã una de calitate, lacare s-a acordat atenþiefiecãrui detaliu.
V ineri, la Petrila, a fost polul liberalismului din Valea Jiului ºi
din judeþul Hunedoara, dar ºi o adevãratã”bunã pace” între partide. Dupã foartemulþi ani, Organizaþia PNL Petrila are oconducere legitimã, în urma alegeriiechipei prin vot secret, Costel Avramdevenind preºedinte legitim.
Costel Avram, noul preºedinte PNL Petrila, a lansat ”ecumenismul politic”
Regal muzicalîn Peºtera BoliiU na dintre cele mai mari peºteri
din þarã a gãzduit un evenimentunic, un concert muzical care a atrasca un magnet turiºtii. Mai multecoruri de diferite confesiuni religioasei-au încântat pe vizitatorii veniþi laPeºtera Bolii din Valea Jiului.Evenimentul cultural desfãºurat în„Sala de concert ºi dans” cum eranumitã peºtera în perioada interbelicã,a fost apreciat de turiºti.
Concertul de muzicã religioasã dar nu numai a fostorganizat de ecologiºtiiAsociaþiei „Petro Aqua”Petroºani, care au în custodie peºtera.
Mai multe coruri atât din þarãcât ºi din strãinãtate au susþinutconcerte, accesul fiind liber iarturiºtii s-au declarat fermecaþide acustica divinã a peºterii ºide muzica de cor. Unul dintreorganizatori ºi sponsor al concertului din Peºtera Bolii spune cãsusþine an de an aceastã manifestarepentru a atrage cât mai mulþi turiºti înValea Jiului.
„Au venit mulþi turiºti în Valea Jiuluiatât pentru concertul religios din PeºteraBolii cât ºi pentru concursul de endurodin Straja. La acest concert religios auparticipat Corul Ortodox de la Orãºtie,Corul Catolic de la Reºiþa, Corul Germandar ºi din Valea Jiului. A fost cevadeosebit pentru turiºti. Concertul a fostreluat de ºase ani încoace ºi este obucurie pentru noi dar ºi o promovarepentru Valea Jiului”, a declarat EmilPãrãu unul dintre organizatori. Turiºtii aufost fermecaþi de concertul din PeºteraBolii ºi au apreciat acustica dar ºi frumuseþea obiectivului turistic. Concertul„Acapella” este deja cunoscut în rânduliubitorilor muzicii de cor, iar în acest an aavut ºi invitaþi de peste hotare.
„Am încercat sã aducem cele trei biserici la olaltã, Biserica Ortodoxã,Biserica Catolicã ºi Biserica Germanã. A fost o deosebitã plãcere sã avem renu-mitul ºi iubitul cor din Orãºtie, care ne-a
onorat în fiecare an cu prezenþa. A venit ºiCorul Minerilor din Varpalota-Ungaria cucare municipiul Petroºani este înfrãþit. Esteun cor celebru care a cântat în tot vestulEuropei ºi nu numai. Acustica în peºterãeste deosebitã, se pare cã prin 1920, aici laSF. Varvara, se cânta, ºtim aceste lucruri dincele povestite de pãrinþi ºi bunici”, adeclarat Imre Suhanek, preºedinteleAsociaþiei „Petro Aqua” Petroºani. Încã dinperioada interbelicã în Peºtera Bolii, aflatãla ºase kilometri de Petroºani, era locaþiaperfectã pentru manifestãri culturale, iardupã zeci de ani în care a fost lãsatã înparaginã, Peºtera Bolii, care face parte dinrezervaþia Grãdiºtea Muncelului, a fostredeschisã pentru turiºti.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Adunarea generalã de la Petrila a fost ca o adevãratã ”adunareecumenicã”, politicã, aºa cum a sesizat ºi deputatul Carmen Hãrãu.Reprezentanþi din toatãpaleta politicã, de ladreapta la stânga ºiinvers, au fost prezenþi laeveniment, iar liberalii defrunte ai judeþului au fostalãturi de Costel Avram,candidatul la funcþia depreºedinte al organizaþieiliberale de la Petrila -vreo 10 primari de locali-tãþi, care sunt ºi membriiai Biroului Judeþan PNL.Au fost consilieri judeþeni,directori de firme subordonate ConsiliuluiJudeþean, ºi nu numai,delegaþi ºi lideri de partide – PDL, PRM,PSD, un senator PSD –Cosmin Nicula, un deputat PNL – CarmenHãrãu.
Cei ce au fãcut notãdiscordantã la ”pacea dela Petrila”, au fost cei dela PSD Petroºani. Grupulcompact de vreo 30 de
social-democraþi a fosttotal neglijat de liderul lorRus, care nici mãcar nu i-a salutat la plecare. Deh,ale politicienilor bucãtãrii!
Mai puþini sau delocprezenþi au fost ºipetrilenii, care nici dupãatâþia ani nu au preaînvãþat cum e cudemocraþia ºi comuni-carea-colaborarea. Avrampare greu de ”înghiþit” deviesparul politic alPetrilei, care a fost de aniºi ani prinsã în scandaluriîntre lideri ºi partideleexistente aici, fiind unveºnic teatru de rãzboipolitic, de interese personale ºi de grup. Va deveni Costel Avramunul ca ei sau va reuºi sã-i determine sã facã un pas spre civilizaþie,rãmâne de vãzut.
D iscursuridinamice cu
gust dulce-înþepãtorÎn discursurile invi-
taþilor, cel al primaruluiPetroºaniului ºi preºedintePDL Petroºani, Tiberiu
Iacob Ridzi, a fost unul de”bunã pace”.
Acesta a invocatguvernarea PNL dinperioada 2004-2008care a fãcut multe pentru Valea Jiului, apoiaprecierile au cursla adresa preºedin-telui CJH, MirceaIoan Moloþ,datoritã cãruia s-auprodus transformãriremarcabile în judeþºi în Vale, iar caurmare a faptelorsale ”istoria îl vapune acolo unde îieste locul”.
Ridzi a precizatcã înainte de a fimembri de partid,toþi sunt oameni ºitrebuie sã-ºi dea mâna.
”Prietenul meu”, aºacum l-a numit CostelAvram pe senatorul PSDCosmin Nicula, a fãcut odeclaraþie de dragostePetrilei precizând cã”Petrila este a doua meacasã”, afirmaþie ce pemulþi dintre cei aflaþi în
salã i-au dus cu gândul lazicerea fostului preºedinteal României, EmilConstantinescu, cel carea spus cã Lupeniul esteca satul sãu natal... Tânãrºi nãzdrãvan, Nicula ºi-a
tachinat prietenulexprimându-ºi nãdejdeacã la aceste alegeri nu vapãþi precum primarul IliePãducel, care a candidatsingur la ºefia unuia din-tre partidele prin care s-aperindat ºi a pierdut. NiciCostel Avram nu s-a lãsatºi i-a preluat pasa: ”Noiavem urmãtoarele alegeripeste 4 ani. Îl întreb pedl. Nicula - mai vine înacest rãstimp în ValeaJiului?”
Impresionant pentrumajoritatea celor din salãa fost discursul fostuluicoleg de PRM al luiCostel Avram, Dorelªchiopu. Acesta a doritsã sublinieze cã însãºiprezenþa sa acolo, cainvitat, dovedeºte cãAvram nu uitã de undepleacã, lucru ce denotã
un mare caracter.Credinþa sa este cã maimult a avut nevoie PNL de Avram, decâtAvram de PNL.
Au luat cuvântul pri-mari liberali din judeþ,care au avut cuvinte deapreciere la adresa luiAvram ce pare o surprizãîn peisajul politic dinValea Jiului. Surprins deefectul deciziei de a-l pro-mova a fost chiarpreºedintele liberalilorjudeþeni, Mircea IoanMoloþ, care a recunoscutcã s-a creat o situaþieplinã de provocãri înValea Jiului ºi chiar pentru judeþ, dar ºi mariresponsabilitãþi. Sarcinalui Avram ºi a liberaliloreste câºtigarea PrimãrieiPetrila pentru a arãta VãiiJiului cum poate un oraºsã se consolideze, sã devi-nã puternic. Aprecierealui Moloþ la adresa lui
Avram, omul care nu l-adezamãgit niciodatã, amers pânã la a-l susþineîn urmãtorul pas. ”Îlsusþin cu toatã putereamea, politic, dacã va fiales ºi în funcþia de coor-donator PNL al VãiiJiului” – a precizat Moloþ.
D ocumentarulcare obligã...
Un moment de culise,a fost acela în care candidatul la preºedenþiaPNL Petrila, CostelAvram, a vrut sã renunþela difuzarea filmului docu-mentar despre înaintaºiiliberali ºi realizãrile aces-tora pe teritoriul Petrileiºi Vãii Jiului, documentarcare scoate la luminã oistorie de prea puþiniºtiutã, de alþii uitatã.
Motivul era acela cãapãrea el prea mult înrespectivul film în calitatede povestitor ºi cã sepoate interpreta de ceiprezenþi ca fiind lipsit demodestie ºi cã momentular putea fi considerat caunul festivist, lipsit deseriozitate. Cu greu l-auconvis realizatorii docu-mentarului, profesioniºtiîn domeniu, cãexagereazã datoritãemoþiilor momentului.
Filmul a surprins audi-enþa, iar pe liderii liberalijudeþeani i-a uimit cât debogatã în fapte ºi atitu-dine este istoria liberalãdin Valea Jiului. Avram,cu voie sau fãrã voie, aridicat mult ºtacheta,lucru ce ar putea sã nuconvinã multor politicieni,chiar colegilor sãi de partid, pentru cã-iobligã...
Pe acelaºi principiu, de imagine ºi voce, a fostprezentat ºi raportul consilierilor locali ai PNLPetrila, stil iniþiat depreºedinta organizaþiei deFemei PNL, DoiniþaMaria Bãlãnesc, la conferinþa de alegeri a femeilor liberale de la Petrila.
Costel Avram a devenitpreºedinte legitim cu 119voturi din totalul de 129,10 voturi au fost anulate.Vicepreºedinþii aleºi suntDoiniþa Maria Bãlãnesc ºiPetru Bãlãnesc, iar Biroulpolitic – Betrice Andrei,Daniel Preda, GheorgheAvram, Iulian Opriº,Vasile Laurenþiu Sorin ºiSãceanu Alin. De pre-cizat, am verificat, cã nuexistã nici un grad derudenie între cei doiBãlãnesc, aºa cum nuexistã între Avram Costelºi Avram Gheorghe. Estesimplã coincidenþã denume.
Organizarea evenimentului a fostnumitã una de calitate, lacare s-a acordat atenþiefiecãrui detaliu.
V ineri, la Petrila, a fost polul liberalismului din Valea Jiului ºi
din judeþul Hunedoara, dar ºi o adevãratã”bunã pace” între partide. Dupã foartemulþi ani, Organizaþia PNL Petrila are oconducere legitimã, în urma alegeriiechipei prin vot secret, Costel Avramdevenind preºedinte legitim.
Costel Avram, noul preºedinte PNL Petrila, a lansat ”ecumenismul politic”
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 201310 Actualitate
Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Programul de audienþe la biroul CJH
din Petroºani
A probarea bugetului pentru
Societatea Naþionalã deÎnchideri de Mine ValeaJiului este un prim passpre concedierea colectivã ce va avea locîn aceastã varã.
Minerii vor fi disponibili-zaþi, iar în paralel, conduce-rea SNÎM a contractat servicii pentru ca ortacii sãaibã oaltã alternativã laºomaj. Potrivit directoruluigeneral al SNÎM, PetreDrãgoescu, bugetul cuprindeºi sumele compensatorii, dar
mai sunt paºi de urmat. „S-a mai fãcut un pas, dacãa venit bugetul.Ordonanþa afost aprobatã, urmeazã caîn acele 60 de zile de lapublicarea ei, dar a apãrut
un „dar” - cel care sereferã la stagiul de cotizare la grupa specialã de muncã adisponibilizaþilor, carebeneficiazã de adaosuriîn completare. A fost oscãpare ºi acum s-au
fãcut toate diligenþele spreministerele de resort ºiParlament, ca prin Legeacare aprobã aceastãOrdonanþã sã se facã ºicorecturile de rigoare, pentru a putea sã fie viabilplanul”, a declarat PetreDrãgoescu, directorul general al SNÎM.
Disponibilizãrile de personal la minele din ValeaJiului vor avea loc în juruldatei de 1 septembrie.
Oamenii vor pleca de launitãþile miniere care suntpe lista de închidere pânã în2018.
Pentru cã legea o cere,minerii au fost deja inter-vievaþi cu privire la planurilede viitor, de dupã disponibi-lizare, iar cei care oferã servicii de profil au fost dejacontactaþi de reprezentanþiiSocietãþii de Închideri deMine din Valea Jiului.
„Noi am cerut tuturorcelor care au posibilitatea dea face reconversie profe-sionalã sã ne trimitã oferteºi am fãcut un chestionar pecare l-am înmânat fiecãruiminer aflat pe lista dedisponibilizare, ca sã aflãm,în primul rând, dacã vrea sãfie recalificat, iar celor careºi-au manifestat dorinþa, le-am dat posibilitatea sãopteze pentru propunerilece au venit de la acesteinstituþii”, a mai adãgat
Drãgoescu.Minerii care se disponibi-
lizeazã au, aproape 45 deani ºi sunt în pragul pen-sionãrii, dar mulþi sunt apþisã mai lucreze, tocmai deaceea ar putea sã se recali-fice gratuit pe perioada dedupã disponibilizare, cândintrã în ºomaj.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
S ocietatea unicã de termoficare ce va
funcþiona la nivelul întregiiVãi a Jiului este cu un pasmai aproape de a fi funcþionalã.
Deja a fost întocmit actul constituiv, dupã ce edilii dinlocalitãþile Vãii Jiului s-au întâlnit demai multe ori în cadrul Asociaþiei deDezvoltare Intercomunitarã„Termoficare”, întâlniri la care a luatparte ºi prefectul Sorin Vasilescu.
Sãptãmâna trecutã, la Petroºanis-a consumat o nouã rundã de discuþii pe aceastã temã „Actul constitutiv are forma finalã, iar joi se vor întâlni din nou primarii.
Ca sã poatã fi funcþionalã, trebuiesã fie adoptate toate hotãrârile deconsiliu local pentru toate localitãþiledin Valea Jiului ºi sã vedem caresunt paºii ce trebuie parcurºi pentruca acest serviciu sã poatã fi derulatde cãtre Termocentrala Paroºenisau, mai precis, de cãtre Complexul
Energetic Hunedoara”, a declaratprefectul de Hunedoara.
Practic, noua societate va fi constituitã ca un punct de lucru alCEH. Înfiinþarea propriu – zisã asocietãþii a fost întârziatã cu câtevaluni ºi asta din cauzã cã TermoficarePetroºani este în insolvenþã ºi a trebuit rezolvatã problema bonurilor
de cãrbune pe care minieri ºi pensionarii din minerit le pot utilizapentru plata agentului termic.
La începutul lunii septembrie aanului trecut s-a decis constituireaunui operator unic de termoficarepentru Valea Jiului.
În acest fel s-ar elimina problemele generate de situaþiafinanciarã extrem de dificilã avechilor societãþi, unele dintre elefalimentare, din cauza cãrora îniernile trecute populaþia a tremurat de frig în case.
Noul operator ar urma sã fie, defapt, o sucursalã a ComplexuluiEnergetic Hunedoara, la Paroºeniiar decizia de înfiinþare a acesteia afost luatã în urma unei întâlniri delucru care a avut loc în Valea Jiului.Dar, pentru înfiinþarea acestei sucursale este nevoie de adoptareaunor hotãrâri de cãtre ConsiliileLocale Lupeni, Vulcan, Aninoasa ºiPetroºani, care sã vizeze aderarea laaceastã Asociaþie de DezvoltareIntercomunitare.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Bac 2013:
15 centre deexaminare în
judeþulHunedoara
A proape 5000 de absolvenþi ai claselor
terminale din judeºulHunedoara vor intra deastãzi în febra examenelor.
Absolvenþii claselor terminalevor începe de luni examenul debacalaureat. Acesta va debuta cususþinerea competenþelor decomunicare oralã.
Astfel, de luni ºi pânã miercuriabsolvenþii vor susþine evaluareacomptenþelor lingvistice la limbaºi literatura românã, urmândapoi evaluarea comtenþelor digitale ºi lingvistice.
Examenele scrise vor începepe data de 1 iulie, iar rezultatelefinale vor fi afiºate în data de 12 iulie. La nivelul judeþuluiHunedoara peste 500 de absolvenþi ai claselor de liceu aurefuzat sã se înscrie la examenulde bacalaureat. Evaluarea absolvenþilor de liceu va aveaavea loc în 15 centre de exa-minare din judeþul Hunedoara,special pregãtite în acest scop.
Monika BACIUMonika BACIU
Act de naºtere pentru operatorul unic determoficare din Valea Jiului
Primul pas spre concedierea minerilor
LuizaANDRONACHE
DianaMITRACHE
Medicii de laUrgenþã spun cã situ-aþia a devenit alarman-tã ºi sunt cazuri încare, mai ales copiii,ajung în comã.„Sâmbãtã au ajuns lanoi 15 pacienþi. Unulvomitã, unul aveahalucinaþii ºi febrã,altul tremura. Abiadacã am fãcut faþã ºivorbim ºi despre copiicare ajung la noi into-xicaþi”, spune dr. IoanIenea, medic UPU laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani. “Ne con-fruntãm cu situaþia încare avem foarte mulþipacienþi, în special cei
care spun cã au maiconsumat ºi anii trecuþiciuperci din aceleaºilocuri. Cel mai proba-bil, înmulþirea acestorcazuri se datoreazã ºiploilor din ultimavreme, care pot influ-enþa calitatea acestorciuperci”, a declaratDr. Liliana Dumitru,medic UPU- SMURDPetroºani.
Medicii spun cã situ-aþia e gravã ºi îi sfãtui-esc pe oameni sã evite
consumul de ciuperci,pentru cã nu maisunt comestibiletoate tipurilecunoscute pânãacum. „Sporii ausuferit mutaþii, nuºtim exact ce sepetrece, dar toþideclarã cã suntcunoscãtori, în timp ceei ajung la noi cu stãrigrave. Îi sfãtuiesc sãnu mai consume delocciuperci”, a adãugat ºidr. Liliana Ciolofan,
tot medic la urgenþã. În Valea Jiului a
devenit un obicei cãzilnic pieþele sã fieinvadate de cei careculeg ciuperci dinmunþi, însã, ploiletorenþiale din ultimavreme fac posibilãcontaminarea ciuper-cilor aºa încât cei carele consumã se supununui mare risc. Un riscpe care culegãtorii nu-lrecunosc, dar pe caremedicii ne sfãtuiesc sãîl luãm în calcul. „Eucunosc ciupercile. Am
60
deani ºi merg pe munþidupã ele de la 20. Nuexistã niciun risc!”, aºa
ne dau asigurãricei care ajung cuciupercile depãdure în pieþe.“Le-am cules depe pãmântul meu,cã am vreo 20 ºiceva de hectare depãdure. Garantezpentru ele cã suntfoarte bune”, aspus o femeie care avenit cu ciuperci lavânzare în Piaþa Dacia.“Astea sunt sãnãtatecurate, foarte bune, iarclienþi avem, nu neplângem”, a spus ºi unbãrbat care la fel,vinde ciuperci în piaþã.Însã, nu soiul ciuperciiculeasã din pãdureeste neapãrat proble-ma. Chiar dacã esteunul comestibil, acestapoate suferi mutaþii.Simptomele uneiintoxicaþii cu ciupercisunt de la cele denaturã fizicã pânã launele naturã psihicã.“Simptomele diferãde la un caz la altul.Unele persoane potavea greþuri , vãrsãturi
ºi ameþeli, iar alþii potavea simpome psiho-motorii ºi agitaþie, lafel ca pacienþii cuafecþiuni psihice. Celmai probabil, cei carese prezintã în aceastãstare, trebuie internaþipe secþia de Internesau chiar pe ATI ”, amai spus Dr. LilianaDumitru.
Nu este zi din sãp-tãmânã, ca la urgenþãsã nu ajungã mãcar 5oameni cu simptomelegate de consumul deciuperci otrãvite, iarcei ce le cumpãrã dinpieþe, ori le culeg depe dealuri, sunt sfãtuiþisã evite consumul, orisã le prepare maiatent.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013 Actualitate 11
CarmenCOSMAN
Autorizaþia defuncþionare a fostprimitã, iar lucrãrilede reparaþii sunt fina-lizate. Aºa cã, încurând, bolnavii vorputea deschide dinnou porþile SpitaluluiOrãºenesc Petrila, ceva funcþiona ca osecþie a Spitalului deUrgenþã Petroºani.„Avem autorizaþie defuncþionare ºi s-aufãcut demersuri laCasa de Asigurãri deSãnãtate pentru aobþine finanþare. Noiam finalizat lucrãrilede reparaþii ºi igie-nizãri ºi aºteptãm ver-dictul de la Casã, iarîn câteva zile putemsã-i dãm drumul”, a
explicatprimaruloraºuluiPetrila,IliePãducel. LaPetrila s-a înfi-inþat singura Secþiede Îngrijiri Paleativedin Valea Jiului ºichiar din judeþulHunedoara, unde bol-navii cu afecþiunioncologice, aflaþi înfazã terminalã, potprimi ajutor medicalde specialitate.
Sunt 15 paturicare aparþin deSpitalul de Urgenþãdin Petroºani, spitaluldin Petrila comasându-se cu celde la Petroºani. Deasemenea, tot aicisunt încã 15 paturipentru medicinã
Spitalul de BoliCronice din Petrila,care avea 70 depaturi, ºi-a închisporþile în luna aprilie2011, odatã cu apli-carea programuluiguvernamental derestrângere a reþeleide unitãþi medicale.De atunci s-au totfãcut demersuri pen-tru redeschidereaacestuia, iar în celedin urmã demersurileau reuºit, însã printransformarea spitalu-lui în secþie externalizatã a SUP.
Carmen COSMAN
Dosarul a fost înregistrat vineripe rolul Tribunalului Hunedoara,cu numãrul 4869/97/ 2013 ºi areca obiect declararea procedurii deinsolvenþã pentru UnitateaAdministrativ Teritorialã Aninoasa.Primul termen de judecatã a foststabilit pentru data de 17 iunie2013 ºi este foarte posibil ca insol-venþa sã fie declaratã dupã doarcâteva termene de judecatã, pentrucã la Aninoasa lucrurile sunt clare.Practic, administraþia publicã a fost
îngenuncheatã de datoriile cãtrebãnci sau furnizori.
În cazul în care instanþa vadeclara insolvenþa va fi numit unadministrator judiciar care va mo-nitoriza atent situaþia. Guvernul aaprobat luna trecutã o Ordonanþãde urgenþã privind insolvenþaoraºelor, comunelor ºi judeþelor.Documentul aratã cã unitãþileadministrative intrã în acest procesdacã au datorii mai vechi de 120de zile reprezentând peste 50%din bugetul general sau dacã nu s-au achitat obligaþiile salariale.
Zeci de intoxicaþi cu ciuperci în Valea Jiului
Z eci de oameni au solicitat în ultimele zile ambulanþa pentru cã s-au simþit rãu, dupã ce au
consumat ciuperci culese din pãdure. Numai sâmbãtatrecutã, cel puþin 15 oameni au cerut ajutorul medicilordin acest motiv, dar sunt zile când numãrul celor careajung la urgenþã este ºi mai mare. Totul din vina ciupercilor consumate.
Sãrãcia Aninoasei se dezbate laTribunalul Hunedoara
G reutãþile financiare au învins Primãria Aninoasa,care este prima din þarã ce cere declararea proce-
durii de faliment. Administraþia publicã are arierate deaproximativ 6 milioane de lei cãtre furnizori ºi stat.
Un pas pânã la redeschidereaSpitalului din Petrila
S pitalul de la Petrila este la unpas de a fi redeschis, chiar
dacã sunt deja câteva zile deîntârziere faþã de termenele propuse iniþial.
L upenenii de origine maghiarã
s-au întrecut, lasfârºitul sãptãmâniitrecute, prin preparateculinare. Cinci echipeau trebuit sã preparecel mai bun gulaº.Ceaune puse la încinsîn aer liber, pe muzicãºi chef de distracþie,acestea au fost noteleîn care s-au derulat”Zilele Maghiare” dinLupeni.
”Este un evenimentdeosebit care îl þinem înfiecare an, de patru ani dezile. Anul acesta avem unconcurs de preparat gulaº.Am invitat toþi cetãþenii dinLupeni. Gulaºul este unpreparat tradiþionalunguresc, cam de o mie de
ani toatã lumea mãnâncãgulaº în zona asta ºi de aiaam fãcut ºi noi. Este omâncare tradiþionalãmaghiarã, se deosebeºtefiecare mâncare care s-apregãtit aici, fiecare cu obi-ceiurile lui, sunt din judeþulHarghita, Covasna, SatuMare, dar aici s-au mobi-
lizat Bisericile Reformate,Biserica Unitarianã, Ocsi ºiprietenii, echipa de fotbalcare se numeºte Barbarokplus echipa noastrã aUDMR-ului”, a spus DavidBenedekfy, preºedintele
UDMR Lupeni ºi organiza-torul evenimentului.
Bucãtarii nu ne-audezvãluit toate ingredientelepe baza cãrora se face celmai bun gulaº, însã un”condiment” face mâncareagustoasã.”Este o reþetãproprie, dar nu o divulgãmpentru cã sã sperãm cã ecea mai bunã. Am pusmultã carne, multe legume,condimente ºi mult suflet”,ne-a spus unul din bucãtari.
Un alt bucãtar spune cãreþeta este un mix. Maimulte familii s-au implicat înprepararea acestui festintradiþional unguresc.
”Acest preparat estefãcut din trei judecãþi famil-iare, familia Nagy, familia
Pap ºi Kendo. Sepoate face cu câtmai multe ingredi-ente, nu suntascunse. Carnea îidã cel mai bungust gulaºului. Sepoate face diete-ticã, fãrã carne, ebun”, spune un
alt bucãtar.Condimentele care îi dau
o savoare aparte gulaºuluivariazã de la bucãtar labucãtar.
”E ºi cu carne ºi cu câr-naþi. E reþetã secuiascã. Am
vrea sã pãstrãm secretulreþetei. Cel mai importantingredient e chiminul. Aºa
ºtiu eu cã fiecare gulaº trebuie sã aibã chimin, îi dãun gust special”, dezvãluieun alt maestru al gastronomiei maghiare.
La eveniment a luatparte ºi fostul prefect aljudeþului Hunedoara, AttilaDezsi care le-a mulþumitorganizatorilor pentru faptulcã promoveazã tradiþiilemaghiarilor.
”Vreau sã îi îndemn petoþi sã îi înveþe pe cei mici,generaþia nouã, sã ducãmai departe aceste tradiþii,fiindcã aceste tradiþii ducnumele ºi renumeleArdealului mai departe îngeneraþiile urmãtoare”, aspus Attila Dezsi.
Evenimentul s-a încheiatcu dansuri cu specificunguresc ºi bineînþeles cudegustarea tuturor felurilorde gulaº.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 201312 Actualitate
Festin culinar cu specific unguresc
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013 Actualitate 13
Ingrediente:
4 avocado2 roºii mici1 ardei iute1 ceapã micã1/2 lãmâie4-5 fire de coriandruproaspãtSare-piper
Mod de preparare:
Se decojesc fructele,se taie pulpa de avo-
cado cubuleþe ºi sestropeºte cu lãmâie casã nu îºi schimbeculoarea. Bucãþile deavocado se zdrobesccu o furculiþã pânã seobþine o pastã. Setoacã ceapa, roºiile,ardeiul iute ºi corian-dru ºi se amestecã cupasta de avocado. Seamestecã totul foartebine. Sosul se poate servialãturi de carnepreparatã la cuptor.
Hainy te învaþã sã gãteºti
Sos de avocado
POFTÃ BUNÃ!
Chef de cuisineRestaurant 3D Aqua
Hainalka Miclea
Marius MITRACHE
“Noi suntempregãtiþi ºi înfuncþie de vremela sfârºitul acesteisãptãmâni vomdeschide com-plexul. Preþurilesunt la fel ca ºianul trecut, darpentru ca ceicare vor veni aicisã fie cât maimultumti ampregãtit o seriede surprize”,spune EmilPãrãu.
Anul acesta ofertaeste extrem de ge-neroasã ºi diversifi-catã pe parcursul uneizile, cu reduceri peparcursul zilei pentrucã zona este unasãracã ºi oamenii sãîºi poatã permite sãvinã cu copiii laºtrand.
“Avem cele maimici preþuri atât laintrare cât ºi la mân-care ºi bãuturã.Tarifele sunt stabilite
în funcþie de zona încare trãim, pentru caoamenii de aici sã
poatã sã vinã ºi sã sesimtã bine. Pot sã vãspun cã am reuºitaici, la Lupeni, sãfacem o bazã de agre-ment care sã oferecondiþii la fel ca ºi înafara României, darcu preþuri mici pentrutoate buzunarele”,spune Pãrãu.
Baza de agrementse întinde pe câtevahectare, cuprindedouã bazine de înot,un teren de volei, unloc de joacã pentru
copii, duºuri, dar ºiun loc unde se potorganiza spectacole,
douã terase sus-pendate de câtevasute de locuri, 50 decabine, un cabinet demasaj ºi un altul me-dical.
Dimensiunile bazi-nului mare sunt50m/20m ºi oadâncime ce porneºtede la 1,40m pânã la1,90m, în timp cebazinul pentru copiieste de 8m/20m ºi oadâncime de la 80cmla 1,20m.
Intrarea în baza de
agrement se face pebazã de cartele elec-tronice, dar ºi cubilete, iar în timpulsãptãmânii costul estede 8 lei pentru copiiºi 12 lei pentru adulþi.
În week-end ointrare este de 10 leipentru copii ºi 15 leipentru adulþi.
Cei care doresc au
posibilitatea de a-ºiface abonamente de10 intrãri a cãror preþeste de 60 lei pentrucopii ºi 100 de leipentru adulþi.
Baza de agrementde la Lupeni a fostinaugurata în anul2009, în urma unuiparteneriat public-pri-vat, valoarea investiþie
fiind de 300.000de euro. Încã dela inaugurare,baza de agre-ment a devenitun loc extrem decãutat ºi iubit demiile de locuitoriai Vãii Jiului,care au gãsit aiciun loc derelaxare ºi depetrecerea tim-
pului liber într-unmod foarte plãcut.
Baza de agrementeste deservitã de 20de persoane, estedeschisã pânãnoaptea târziu fiinddotatã cu nocturnã ºivine ca o alternativãpentru staþiunea montanã Straja.
Baza de agrement de la Lupeni se deschide în aceastã sãptãmânã
B aza de agrement de la Lupeni, cel mai mare ºimai modern loc de relaxare ºi de distracþie din
Valea Jiului se deschide în aceastã sãptãmânã, maiexact joi. Proprietarul bazei de agremenet, Emil Pãrãususþine cã au fost pregãtiþi ºi pânã acum sã dea drumulla distracþie, dar vremea nu a fost tocmai bunã.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 201314 Program & Horoscop
21 martie* * *20
aprilie
21
aprile
* * *21 mai
22
iunie
* * *22 iulie
22
mai
* * *22 iunie
23 iulie* * *22
august
23 august
* * *22
septembrie
23octombrie
* * *22
noiembrie
23septembrie
* * *22
octombrie
23 noiembrie
* * *20
decembrie
21
decembrie
* * *20 ianuarie
21
februarie
* * *20 martie
21ianuarie
* * *20
februarie
Sunteþi hotãrât sã demaraþi oafacere la care vã gândiþi demultã vreme. Nu vã lipsescnici banii, nici ideile. Dupã-amiazã vã întâlniþi cu prietenii.Daþi dovadã de mai multãdiplomaþie, mai ales în relaþiilecu persoana iubitã.
Sunteþi impulsiv ºi aveþi tendinþade a-i jigni pe cei din jur. Dupã-amiazã sunteþi invitat la o petre-cere la care partenerul de viaþãnu este de acord sã mergeþi. Nuvã gândiþi doar la satisfacþiilepersonale. Nu este exclus sãaveþi discuþii, pentru cã vreþi sãfaceþi numai ce vã convine.
S-ar putea ca partenerul de viaþãsã vã reproºeze cã nu vã intere-seazã problemele de familie. Curãbdare ºi tact, puteþi evita oceartã. În privinþa afacerilor, ar fibine sã fiþi mai prudent. S-arputea sã vã loviþi de problemejuridice.
Se pare cã nu mai plecaþi într-ocãlãtorie, din cauzaneînþelegerilor cu partenerul deviaþã. Chiar dacã sunteþi convinscã aveþi dreptate, aveþi grijã sãevitaþi un scandal!. Se pare cãsunteþi obosit ºi indispus.
Ar fi bine sã vã exprimaþi clarideile, pentru cã persoana iubitãar putea sã vã interpreteze greºitdorinþa de a fi mai liber. Evitaþispeculaþiile, întrucât intuiþia vãpoate înºela.
Dimineaþa aveþi dificultãþi decomunicare, care vã pot afectarelaþiile pe plan social. Se parecã resimþiþi oboseala acumulatãîn ultimele zile. Ar fi cazul sã vãodihniþi mai mult. Nu pierdeþiocazia sã mergeþi în vizitã larude.
S-ar putea ca relaþiile sentimen-tale sã aibã de suferit din cauzaunor neînþelegeri de moment.Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþi oceartã. Sfaturile unui bãrbat vãajutã sã depãºiþi mai uºormomentele tensionate.
S-ar putea sã aflaþi cã aþi pierdutbanii investiþi într-o afacere în carev-aþi pus mari speranþe. Nu vãasumaþi nici un risc, pentru cãastãzi nu prea aveþi ºanse.Temperaþi-vã impulsivitatea ºi evi-taþi discuþiile în contradictoriu.
S-ar putea sã pierdeþi bani într-ocãlãtorie în interes personal. Înschimb, primiþi o propunere decolaborare. Nu vã grãbiþi sãacceptaþi! Gândiþi-vã la timpulliber de care dispuneþi!
Dimineaþa sunteþi nehotãrât ºireuºiþi sã îi derutaþi ºi pe cei dinjur. Nu începeþi mai multe tre-buri deodatã, pentru cã riscaþi sãnu le terminaþi la timp ºi chiar sãpierdeþi bani!
S-ar putea sã aveþi dificultãþi decomunicare ºi sã nu vã înþelegeþiprea bine cu cei din anturaj ºichiar cu persoana iubitã. Separe cã vã simþiþi epuizat ºi nusunteþi prea bine dispus.
Dacã reuºiþi sã vã temperaþi spiri-tul critic, este posibil sã câºtigaþibani frumoºi. Fiþi atent cum dis-cutaþi cu partenerul de viaþã ºi cupersoanele mai în vârstã, ca sãnu declanºaþi o ceartã.
Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
9:40 Legendele palatului: con-cubina regelui10:20 Ora de business (r)11:10 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)11:50 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)12:30 În cãutarea vinului pierdut 13:00 Germana...la 114:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Vreau sã fiu sãnãtos 17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Jackie Chan, pilot decurse22:30 Un show pãcãtos
7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Alarmã de gradul - 1 (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Nopþi în Rodanthe17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Tanti Florica21:30 Tanti Florica22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI: New York
9:30 Soþia perfectã (r)10:30 Kiss Cinema (r)11:00 Flavours, 3 bucãtari 11:30 Teleshopping 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut înRomânia (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 NCIS: L. A. (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Miss fata de la þarã21:45 Mondenii22:15 Trãsniþii23:00 Focus Monden 23:30 Iubiri secrete0:30 Focus (r)
9:45 Taxi Driver (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Suflete pereche (r)14:15 Schimb de vieþi (r)15:15 Drumuri ºi destine (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite20:15 Bãtãlia de la LosAngeles22:15 A cincea poruncã
10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã16:45 Drept la þintã18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)
10:30 Que bonito amor (r)11:30 Teleshopping 11:45 Intrigi ºi seducþie (r)12:45 Teleshopping 13:15 Doamne de poveste 13:20 Iubiri vinovate (r)14:15 Teleshopping 14:30 Dragostea învinge15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor18:30 Intrigi ºi seducþie
9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Argentina -Colombia11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Argentina -Colombia12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Fluminense -Goias13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Fluminense -Goias14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumate UCL16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Rezumate UCL17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal Club 21:30 ªtirile Digi Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013 Actualitate 15
Vânzãri Vând teren intravilan în
suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.
Vând/închiriez garajzona Poarta 2 Gerom lastradã.Relaþii la 0734.543.820
Vând în localitateaPui, casã cu curte ºi grã-dinã. Relaþii la telefon0742284598 –0762610247.
Carmen COSMAN
Reprezentanþii administraþiilorpublice locale ºi judeþene dinRegiunea de Vest a României auparticipat la o dezbatere pe temadescentralizãrii ºi regionalizãri,organizatã la Timiºoara, unde aparticipat vicepremierul LiviuDragnea. La întâlnire au fost ºiedilii hunedoreni. „A fost o dez-batere publicã, unde s-au ridicatprobleme care mai de care maiconstructive ºi necesare pentruviitorul þãrii. Regiunea Banat, cuma fost numitã, este pregãtitã pen-
tru aceastã regionalizare ºi descen-tralizare”, a declarat primaruloraºului Petrila, Ilie Pãducel,prezent la ºedinþa de lucru. Acestacrede cã, dupã organizarea admi-nistrativ – regionalã a României peregiuni, judeþul Hunedoara ºi,implicit, oraºul Petrila, va aveadoar de câºtigat. „În primul rândaceastã este o condiþie prin care sevor putea atrage mai uºor fondurileeuropene ºi chiar se va simplificamodalitatea de atragere a fon-durilor europene pentru cã putereadecizionalã vine la regiuni, nu vamai fi la Bucureºti”, a explicat
Pãducel.Vicepremierul
Liviu Dragnea adeclarat, laTimiºoara, cã vomputea vorbi despreo Românieregionalizatã lafinele lui 2013, iaro Româniedescentralizatã, lafinele lui 2014 -jumãtatea lui2015. El susþinecã oamenii vor putea resimþi be-neficiile regionalizãrii din a douajumãtate a anului viitor pentru cãmodul în care vor fi alocaþi banii vada posibilitatea mult mai multorlocalitãþi rurale ºi urbane sã se cali-fice la proiecte prin care vor puteaprimi bani. “Sunt tot mai mulþicetãþeni care au înþeles cã trebuiefãcutã regionalizarea ºi am trecut la
nivelul urmãtor de discuþii, careprivesc formã sau competenþeleregiunii ºi am depãºit temerile cãse rupe statul român. Acest lucrueste foarte bun”, a adãugatDragnea.
Pe de altã parte, acesta a datasigurãri cã numãrul angajaþilor dinactualele consilii judeþene nu vascãdea odatã cu regionalizarea, ci,dimpotrivã, întrucât aceste unitãþiadministrativ-teritoriale vor aveacompetente mult sporite. În plus,Dragnea a dat detalii despre ofoarte posibilã viitoare capitalã deregiune, respectiv Timiºoara caresã fie reºedinþa Regiunii de Vest ceva include ºi judeþul Hunedoara.
Dezbateri pe tema regionalizãrii
R egionalizarea este necesarã ºi obligatorie, în con-formitate cu cerinþele Uniunii Europene. ªi numai
aºa pot fi accesate mai uºor fonduri europene pentru dezvoltarea localã.
Monika BACIU
Valoarea totalã ainvestiþiei este estimatã lapeste 50 de milioane delei cu specificaþia cã ” va-loarea se va actualizapotrivit evoluþiei ulte-rioare a preþurilor”. Înprezent, pentru anul2013 nu sunt alocatefonduri pentru demarareaexecutiei lucrãrilor.
Finanþarea obiectivuluide investiþii se realizeazãdin împrumutul contractatde la Banca Europeanãde Investiþii, iar durata de
execuþie a lucrãrilor estede doi ani. Lungimeatotalã a drumului ce va fisupus reabilitãrii este de18,52 de kilometri ºiurmeazã a fi realizate103 podeþe noi ºi 14 vorfi reabilitate. Câºtigãtoarelicitaþiei a fost desemnatãasocierea condusã de ceide la Straco. Obiectivulde investitii este finantatde Banca Europeanã deInvestitii prin “Programulde eliminare a efectelorinundatiilor si mãsuri deprevenire a lor”. Lucrãrilede executie incluse în
cadrul proiectului suntdimensionarea sistemuluirutier, executie de podurinoi, consolidarea si ame-najarea podurilor, scur-gerea apelor si lucrãri deconsolidare. Dacã nereferim la poduri sau lalucrãri de consolidare aversantilor putem spunecã nu se vede absolutnimic în teritoriu. Unelepoduri stau sã pice, iarbolovanii care cad de pe
versanti reprezintã unpericol real pentru ceicare tranziteazã zona.
Drumul spre Voineasaeste unul care se totreabiliteazã, însã nu sevede nimic concret înteren. Dacã e sã istorisimputin despre acest tron-son putem spune cã atrecut din administrareacelor de la DrumuriNationale Craiova la ceide la Timisoara ºi invers.
Guvernul a aprobat contractul de lucrãri pentru DN7A
G uvernul a aprobat indicatorii pen-tru reabilitarea drumului naþional
7A. În Monitorul Oficial au fost publicaþiindicatorii tehnico-economici pentruobiectivului de investiþii “Consolidare ºiamenajare DN 7A km 86 + 601 - km 105+ 120”, judeþul Hunedoara.
Maximilian GÂNJUMonika BACIU
”Este prima etapã dinCampionatul Naþional deEnduro este unitã cu primaetapã de CampionatNaþional a Ungariei. Leplace ungurilor sã vinã lanoi, suntem un poporbinecuvântat vizavi depeisajul pe care îl avem ºi îlexploatãm la maxim.Traseul constã în 60 dekilometri, douã probecronometrate, în fiecare ziun sportiv face douã ture,adicã 120 de kilometri”, aspus Sorin Sandu, organiza-torul CampionatuluiNaþional de Enduro dinStraja. Concurenþii audeclarat la unison cã au fostmulþumiþi atât de traseu câtºi de condiþiile în care s-aderulat aceastã etapã deenduro.
”A fost un traseu mailung un pic, un traseu fãcutde cãtre Soso (Sandu Sorin-organizatorul evenimentului-n.r.) cu un enduro test, cuun crosstest fantastic, traseustructurat bine. Este untraseu lungit înspre PasulVâlcan cu probe în plus pepiatrã, prin pãdure”, spuneunul dintre participanþii laCampionatul Naþional deEnduro din Straja. ”ªi anultrecut ºi anul acesta au fostniºte trasee superbe, foartefrumoase, foarte tehnice,îmi plac foarte mult. Estepuþin mai lung traseul, puþinmai dificil, dar e ok”, spuneun alt concurent.
Aflat la prima participareîn Straja, un concurentmaghiar spune cã totul afost foarte bine organizat ºia promis cã va reveni ºi laediþiile viitoare a acestuicampionat.
”A fost foarte bine.Situaþia e foarte extremã, aploaut ºi ne-a îngreunatpuþin, dar mi-a plãcut tot.
Sper sã câºtig. Nu a fostniciodatã aici, dar mi-a plã-cut”, spune un concurentvenit din Ungaria specialpentru campionatul deEnduro din Straja.
70 de persoane au par-ticipat la CampionatulNaþional de Enduro dinStraja. Toþi au fost rãsplãtiþide organizatori. Enduro esteuna dintre cele mai pre-tenþioase ºi solicitante disci-pline ale motociclismului.
P asionaþii deenduro au fost
impresionaþi deStraja
Concurenþii care au luatstartul la prima etapã dinCampionatul Naþional deEnduro s-au arãtat impre-sionaþi de traseul ales deorganizatori. Straja s-adovedit a fi locaþia perfectã
pentru acestsport, iar„riderii” ºi-au pututduce la li-mitãmotoareledar ºimãiestria.Printreconcurenþis-a aflat ºiDani Oþil, vedetade la „Neatza”.
Pasionaþii de sporturi
extreme s-au întrecut înStraja, la peste 1.000 demetri altitudine, pe 240 dekilometri de traseu montanextrem de dificil, la primaetapã a CampionatuluiNaþional de Enduro.Motocicliºtii au apreciatcompetiþia ca una extremde dificilã, iar mulþi dintre eise gândesc, pe viitor, sã-ºistabileascã în staþiune unadin locaþiile de antrena-ment. Printre cei care s-aualiniat la start s-a aflat ºiiubitul Mihaelei Rãdulescu,vedeta programului dedimineaþã de la Antena 1.„Întotdeauna am avut dor-inþa de a ajunge aici, înStraja, dar nu s-a legat. Amvãzut niºte fotografii lapriteneii mei care au fost în
Straja ºi iarna ºi vreau
neapãrat sã vin sã mãdau ºi pe zãpadã. În plus
am descoperit ºi niºte pri-eteni buni care au aicicãbãnuþe ºi cred cã se tragniºte petreceri tari aici.Vorbind de concurs, noisuntem obiºnuiþi cu curselemai grele ºi de vitezã maimicã, am venit aici chiarpentru antrenament înaintede Romaniax, asta înseam-nã o cursã foarte dificilã,cea mai dificilã de pe pla-netã. Ceilalþi concurenºisunt destul de rapizi ºi înplus au venit mulþi con-curenþi din Ungaria,oamenii sunt foarte rapizi”,a spus Dani Oþil. Etapa dinStraja a fost dedicatã moto-cicliºtilor profesioniºti, eafiind apreciatã ca extrem dedificilã, în condiþiile în careconcurenþii au parcurs doarcãrãri de munte, grele ºipline cu noroi. Competiþia aatras mulþi turiºti în Straja,acesta fiind ºi unul dintre
scopurileorganizato-rilor locali.„Nu putemface turismde varã dacãnu facem ºievenimente.Consider cãprin pãstrareatradiþiilor ºiorganizareaacestor eveni-mente se vaauzi tot maimult de ValeaJiului ºi, de ce
nu, ºi în acest fel vomatrage turiºti în ValeaJiului”, a declarat EmilPãrãu unul dintre organiza-tori. Etapa de enduro dinStraja a fost împãrþitã pedouã zile, iar „riderii” aumai avut ºi douã probe spe-ciale, cronometrate: endurotest ºi cross test pe lângãcursele care au totalizat 240de kilometri de „cãþãrare”sau coborâre prin sãlbãticiamuntelui.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 201316 Actualitate
Pasiune pentru motoare ”încununatã” de adrenalinã
A drenalinã pe douã roþi, în Straja. La sfârºitul sãptãmânii trecute, în staþiunea montanã Straja a avut loc prima etapã a
Campionatului Naþional de Enduro. În acest an traseul a fost modi-ficat, iar concurenþii au avut de parcurs o distanþã mai mare.Pasionaþii de sporturi extreme s-au întrecut în Straja, la peste1.000 de metri altitudine, pe 240 de kilometri de traseu montanextrem de dificil, la prima etapã a Campionatului Naþional deEnduro. Motocicliºtii au apreciat competiþia ca una extrem de dificilã, iar mulþi dintre ei se gândesc, pe viitor, sã-ºi stabileascã înstaþiune una din locaþiile de antrenament.
