WordPress.com · 2012. 12. 27. · Prefayq 3 PREFAYQ Motto: Un proverb este un discurs de...

CHEMAREA "NYELEPCIUNII

1

Chemarea "nyelepciunii

2

Prefayq

PREFAYQ

Motto: Un proverb este un discurs de ‘nyelepciune redus la o singurq frazq, o laturq de adevqr care scknteiazq.>

Rar mi s-a ’ntkmplat sq simt cq o carte ! Aw putea asemqna alcqtuirea acestei cqryi cu participarea la un joc de

Timp de ckteva luni de zile am admirat felul ’n care fragmentele presqrate ’n aceastq extraordinarq carte a se grupeazq pen-tru a da ’n final peisajul unei desqvkrwite oferte de ’nyelepciune.

Cknd am pornit sq culeg material pentru scrierea acestui comentariu, am cumpqrat ckteva cqryi scrise ’naintea mea de alyii. Mi-am dat seama cq ele se pot ’mpqryi ’n douq categorii: comentariile ’n care autorii fac paradq de propria lor , iar textul proverbelor apare doar ca trimitere ’n subsolul capitolelor, wi comentarii ’n care proverbele sunt gru-pate tematic, fqrq nici un fel de lqmurire.

M-am hotqrkt sq gqsesc o cale de mijloc wi am grupat proverbele pe teme, dar le-am adqugat wi scurte lqmuriri, destinate sq fie un fel de , care sq nu fure privirea, ci doar sq scoatq ’n evidenyq conyi-nutul.

M-a ajutat mult faptul cq am colecyionat timp de mulyi ani care m-au ’nckntat wi care mi-au luminat calea. Am avut astfel la ’ndemknq necesar pentru ’ncadrarea

Prefayq

4

Prefayq

Cuprins

1. O privire de ansamblu 4.Proverbele wi Biblia - Proverbele wi Psalmii - Proverbele wi Biserica primarq - Proverbele wi Isus Christos - Proverbele wi specificul rimei ’n poezia ebraicq - Proverbele wi umorul educativ

2. Proverbele lui Solomon ? 15.O analizq a conyinutului - Cheia Proverbelor: frica de Domnul

3. Strigqrile ‘nyelepciunii 25.Proverbele wi destinatarii cqryii - Proverbele ca ofertq de ’nyelepciune - Cele trei strigqri ale ’nyelepciunii - De ce doar trei strigqri ale ’nyelepciunii?

4. "nyelepciunea wi nebunia 35.Nebunia ca o formq de alterare a personalitqyii - Nebunia ’n manifestqrile ei specifice - Dialogul ’nyeleptului cu nebunul

5. "nyeleptul ’n sine ’nsuwi 43."nyeleptul se teme de Dumnezeu - "nyeleptul crede ’n providenya divinq - "nyeleptul se ’ncredinyeazq ’n mkna Domnului - "nyeleptul primewte sfaturile divine - "nyeleptul se ferewte de rqu - "nyeleptul wtie cum sq se poarte cu ceilalyi - "nyeleptul wtie ce sq aleagq - "nyeleptul cautq tovqrqwia ’nyelepyilor - "nyeleptul ckwtigq suflete - "nyeleptul este rqsplqtit

6. "nyeleptul ’n familie 61.Cum sq gqsewti o nevastq potrivitq? - Cum sq gqsewti un soy potrivit? - Cum sq fii o soyie bunq? - Cum sq fii un soy bun? - Cum sq fim pqrinyi ’nyelepyi? - Cum sq fi un copil ’nyelept?

7. Inyeleptul wi prietenii sqi 87."nyelepciunea prieteniilor - Secretul prieteniilor - Valoarea prieteniilor - "nyeleptul ’wi alege cu grijq prietenii - Prieteni de care sq te ferewti - Prieteni pe care trebuie sq-i cauyi - Cum poyi pqstra o prietenie? - Cum se rezolvq problemele ’ntre prieteni?

8. "nyeleptul ‘n domeniul financiar 101.Cum poyi dobkndi bani? - Ce poyi face cu banii? - Ce nu poyi face cu banii?

9. "nyeleptul ‘n poziyii de cinste 115.Proverbele ’mpqrayilor - Prerogativele ’mpqrayilor - Poveye pentru

10. "nyeleptul ’n subordonare 129.Slujewte cu ’nyelepciune - Slujewte cu rkvnq - Slujewte cu teamq - Slujewte cu nevinovqyie - Slujewte cu modestie - Nu cquta sq te autopromovezi - Fii rqbdqtor wi potolit ’n vorbire - Fii priceput la daruri

11. "nyelepciunea ’n suferinye 133.Suferinya este o parte integrantq a vieyii - Suferinya este o unealtq ’n mkna lui Dumnezeu - Suferinya este uneori doar ambalajul unei binecuvkntqri - Suferinya nu trebuie sq curme optimismul credinyei

12. "nyelepciunea moderayiei materiale 145.

5

Prefayq

"nyelepciunea moralq - Moderayia materialq - Nu umbla dupq bogqyie - Nu confunda averea cu siguranya zilei de mkine - Roagq-te Domnului pentru pkinea de fiecare zi - "ncrede-te ’n Domnul pentru viaya de fiecare zi

13. "nyelepciunea smereniei 151.Falsitatea sociale - Falsitatea care ascund drama unei vieyi lipsite de sens wi valoare - Falsitatea hainelor scumpe - Falsitatea nqdejdii de viitor - Certitudinea judecqyii divine

14. "nyelepciunea castitqyii 157.O problemq de creayie - O viayq curatq - O primejdie cu urmqri amare - O povayq ’nyeleaptq - O hoyie de douq ori vinovatq - O hainq religioasq pentru un strqvechi pqcat - O temq mereu actualq

15. "nyelepciunea celor ce nu beau alcool 163. alcoolului - Beyia este o formq de nebunie voluntarq - Beyia este pqgubitoare - Beyia este degradantq - Beyia este ’nwelqtoare - Bquturile alcoolice ’n Biblie - "n prescripyiile jertfelor - "n interdicyiile slujbelor preoyewti - "n interdicyia pentru Nazirei - "n practica socialq - "n viciile fiilor neascultqtori pedepsiyi cu moartea - "n celor alewi - "n condamnqrile profeyilor - "n interdicyia datq urmawilor lui Recab - "n minunile Domnului Isus - Beyia aparyine trecutului pqcqtos - Beyia este dovada trqirii ’n firea pqmknteascq - Beyia este un subiect de disciplinq bisericeascq - Beyia trebuie lepqdatq de cei ce-L awteaptq pe Domnul - Un sfat pentru beyivi

16. "nyelepciunea celor care nu cuvkntq 171."mpotriva lqcomiei - "mpotriva dezmqyului - "mpotriva neorknduielilor sociale - Patru principii pentru progres - "mpotriva mkndriei

17. "nyelepciunea caracterului 181.Importanya caracterului - Semnificayia caracterului - Cum poyi cunoawte caracterul cuiva? - Caracterul ne determinq acyiunile

18. "nyeleptul la ’nchinare 189.Importanya pocqinyei - Importanya unei alegeri clare wi categorice - Importanya unei relayii personale proaspete cu Dumnezeu - Importanya credinciowiei

19. "nyelepciunea wi pasivitatea 195."nyelepciunea este activq - "nyelepciunea este perseverentq - "nyelepciunea ’nfqptuiewte - "nyelepciunea ’mbogqyewte

6

1.

O PRIVIRE DE ANSAMBLU

Proverbele wi Biblia“mpreunq cu cartea lui Iov, cartea Psalmilor wi cartea Eclesiastului,

cartea Proverbelor desqvkrwewte grupul cqryilor numite pe scurt

(Prov. 18:4).

(Prov. 20:5).

Aceastq extraordinarq ofertq de ‘nyelepciune este awezatq chiar ’n inima Bibliei, la o distanyq aproximativ egalq de cele douq coperte ale ei.

Proverbele wi Psalmii“n mod special Proverbele fac pereche cu cartea Psalmilor. Ambele

subliniind cele douq direcyii de comunicare dintre Dumnezeu wi oameni. Psalmii ne vorbesc despre inima omului care se ridicq ‘nspre Dumnezeu din mijlocul tuturor situayiilor imaginabile, iar Proverbele coboarq ‘nyelepciunea cereascq ‘n cotidianul terestru. Psalmii urcq, iar Proverbele coboarq.

Dacq ayi fi numit sq conduceyi un ceas de rugqciune wi n-ayi avea prea mult timp de pregqtire, din ce carte a Bibliei ayi citi? Fqrq nici o ‘ndoialq, din cartea Psalmilor!

Dar dacq ayi avea tot timpul pe care-l doriyi ca sq vq pregqtiyi pentru un ceas de rugqciune din ce carte ayi citi textul inspirativ. Tot din cartea Psalmilor!

7

O privire de ansamblu

Chiar wi fqrq sublinierea mea, fiecare dintre noi wtia intuitiv cq Psalmii ne-au fost lqsayi ca pe care ‘nvqyqm sq ne ridicqm ‘nspre tronul slqvilor cerewti.

Proverbele wi Biserica primarq.Puyini dintre noi mai wtiu cq Biserica primarq a hotqrkt sq preia de la

evrei tradiyia conform cqreia Proverbele sunt cartea de ‘nvqyqturq zilnicq. Ayi observat ‘nsq cq aceastq carte (ne’mpqryitq ‘n originalul ebraic) a fost divizatq de crewtini ‘n 31 de capitole! De ce tocmai 31? Pentru cq maximul de zile dintr-o lunq este 31! Fiecare capitol este destinat sq fie o de ‘nyelepciune care trebuie luatq zilnic ca tratament pentru crewterea ‘n evla-vie.

Unul din cei mai cunoscuyi evangheliwti ai Americii povestewte ce rol important a jucat cartea Proverbelor ‘n formarea sa interioarq. Cknd era sq plece la oraw pentru studii universitare, tatql squ, care era predicator wi obiw-nuia sq-l skckie cu mustrqtoare de acasq, l-a chemat ‘n birou pen-tru o ultimq Copilul se awtepta sq asculte stoic o ultimq , dar, ‘n mod surprinzqtor, tatql i-a propus un tkrg:

Entuziasmat de posibilitatea primirii unor fonduri suplimentare, copi-lul a acceptat wi ... a trecut prin universitate cheltuind bani cu ‘nyelepciunea adunatq din paginile acestei cqryi extraordinare.

Ce extraordinar ar fi dacq fiecare dintre noi am reveni mqcar un an la practica Bisericii primare? Ce sqnqtowi am fi ‘n credinyq dacq am lua zilnic o dozq de din ckte un capitol al Proverbe-lor!

Proverbele wi Isus Christos“n primele capitole ale cqryii Proverbelor, ‘nyelepciunea nu este doar o

calitate a intelectului, ci este prezentatq drept o Persoanq! Ea strigq, ceartq, cheamq, ameninyq, oferq wi hotqrqwte (Prov. 1:20-32; 8:1-36; 9:1-12). Trimi-terea awezatq sub versetul 22 din capitolul 8 ne ‘ndeamnq sq comparqm aceastq cu din Ioan 1:1, termen sub care aposto-lul “l prezintq pe Christos:

(Prov. 8:22-23).

(Ioan 1:1,3).

8


O altq trimitere plasatq sub versetul 30 din capitolul 8 al Proverbelor ne ‘ndeamnq sq vedem ‘n despre care se vorbewte pe Fiul lui Dumnezeu identificat ‘n Matei 3:17 wi Coloseni 1:13:

< ... wi ‘n toate zilele eram desfqtarea Lui> (Prov. 8:30).

(Mat 16:18).

O altq extraordinarq asemqnare cu Christos o gqsim ‘n Proverbe 9:5, sub care gqsim o trimitere la jertfa mkntuitoare descrisq ‘n Isaia 53 wi ‘n Ioan 6:27:

(Prov. 9:5) (1 Cor. 1:30; conform lui 1 Cor. 1:22-24).

Evreii au fost ‘ndemnayi sq-L asculte la fel de mult cum ni s-a spus wi nouq prin Pavel:

< ... dacq vei lua aminte la ‘nyelepciune, ... dacq o vei cquta ca argintul wi vei umbla dupq ea ca dupq o comoarq ...> (Prov. 2:3-4).< ... sq cunoascq taina lui Dumnezeu Tatql, adicq pe Christos, ‘n care sunt ascunse toate comorile ‘nyelepciunii wi ale wtiinyei> (Col. 2:3).

Am regretat de multe ori cq n-am avut privilegiul de a fi ‘n numqrul celor care l-au auzit personal pe Isus din Nazaret, care au mers cu El wi care L-au vqzut rezolvknd ‘nyelept problemele vieyii de fiecare zi. Cknd am ‘nyeles ‘nsq cq “l pot auzi vorbindu-mi din cartea Proverbelor wi cq de acolo mq ‘nvayq cum sq mq port ‘ntr-o sumedenie de situayii posibile, mi-am dat

9


seama ce mult m-am pqgubit neglijknd sq citesc sistematic aceastq carte! Cel ce ne vorbewte prin cartea Proverbelor este Cel prin care au fost fqcute toate lucrqrile desqvkrwite ale dumnezeirii:

(Prov. 8:24-34).

Proverbele wi specificul rimei din poezia ebraicqCa wi banii cu douq feye, ca wi concluzia necesarq din douq aspecte con-

trare, maximele vin deobicei ‘n perechi. Lucrul este evident mai ales atunci cknd citewti Bibliei.

Rima proverbelor evreiewti este datq de ideilor. Afirmayia din primul vers este sau ‘ntqritq sau ’n contrast cu cel de al doilea. Se formeazq astfel care gqzduiesc alternative posibile. Existq trei feluri de astfel de paralelisme:

1. Paralelismul repetitivAfirmayia din primul vers este scoasq ’n relief prin repetarea ei cu alte

cuvinte ’n cel de al doilea vers:


wi loviturile pentru spinqrile nebunilor> (Prov. 19:29).

2. Paralelismul antitetic (contrastant)Afirmayia din primul vers este scoasq ’n relief prin comparayia cu

adevqrul contrar:

(Prov. 13:9).

3. Paralelismul sinteticAfirmayia din primul verset este amplificatq ’n cel de al doilea:

(Prov. 20:2).

Este interesant sq observqm cq mai toate cercetqrile moderne consa-crate inteligenyei au ajuns la concluzia cq factorul principal nu-l constituie sau abilitatea de a gkndi abstract. Cel mai important factor care determinq inteligenyq este capacitatea de a gkndi ‘n . De fapt, toatq tehnologia informaticii, esenya lim-bajelor de calculatoare, este bazatq pe aceastq alternanyq ’ntre wi . Din punctul acesta de vedere, cartea Proverbelor dovedewte ‘ncq o datq cq ei divin este Cel mai desqvkrwit , care wtie cum ne-a fqcut wi cum sq ne stimuleze gkndirea.

Felul ‘n care se balanseazq afirmayiile ‘ntre perechile de versuri este un fel de exerciyiu de deprindere a gkndirii ‘n alternative posibile. Nu este de mirare cq aceastq carte a fost manualul atktor generayii de copii ai lui Dumnezeu.

Proverbele wi umorul educativCartea Proverbelor formuleazq sfaturi comice, paradoxale privind

modalitatea de abordare a nebunilor, sugerknd faptul cq degeaba ar aborda reguli precise, neexistknd doi nebuni identici:

Dar ‘n versetul imediat urmqtor apare urmqtorul sfat:

(Prov. 26:4-5).

11


Privitq din acest punct de vedere, cartea Proverbelor are ca scop sq corecteze filosofia de viayq a cititorilor ei - ‘ntorckndu-i de la viaya dezordo-natq wi superficialq (vezi Prov. 12:11; 28:19) la vieyuirea ‘n evlavie (). Ideal este ca faptele noastre ‘nyelepte sq izvorascq dintr-un respect plin de admirayie wi de adorare fayq de Dumnezeu.

Cartea Proverbelor este o carte a umorului educativ. Fqrq a fi o carte a rksului, cqci comicul nu datoreazq nimic rksului, dupq cum batjocura se deosebewte de ironie, aceastq culegere de maxime moralizatoare stkrnewte mintea wi ‘ncqlzewte inima. De fapt, comicul apare numai atunci cknd posibilitatea tragicului este inerentq. Nu existq tragic ‘n afara comicului wi nici invers. Cartea Proverbelor este deyinqtoarea unei comori de astfel de situayii ale ridicolului naturii umane, aflate mereu la limita tragicului. este prezentatq drept , ‘ntr-o ima-gine ce mustewte de comicul situayional, vizualizabil ‘ntr-o fracyiune de secundq, ca o poveste cu tklc. Ea spune cq:

,

dar urmeazq precizarea:

(Prov. 9:14-18).Tknqrul care merge spre pqcat este . Chiar dacq drumul pqcatului este acoperit cu rqmkne totuwi (Prov. 7:7-27).

Comicul de situayie este de multe ori surprins ‘n momentul ‘n care ajunge la limita tragicului:

(Prov. 6:26-28).

Un tipar al comicului ajuns la limita tragicului transpare din pildele tri-mise pe adresa . Lenewul este tipul omului care se aflq mereu la limitq, pe linia subyire ce desparte bunqstarea comodq de nenorocire (Prov. 6:9-11). Comparayii hilare definesc starea de lenevie, iar ilaritatea se pro-duce tot prin ‘mbinarea acyiunii cu contrariul ei:

(Prov. 10:26).

“n nota de umor este cuprinsq wi care (Inelul de aur wi rktul porcului au o

12


incompatibilitate de calitate; unul aparyine sferei , iar celqlalt, mai ales pentru vechii evrei care nu mkncau carne de porc, consi-derat , aparyine categoriei ). - (Doru Pop)

aratq viaya awa cum este, nu awa cum am vrea noi sq fie. Din nefericire, mulyi oameni se ‘nwealq singuri, ‘ncercknd sq trqiascq ‘ntr-o lume pe care wi-o creeazq singuri, ca rezultat al imaginayiei wi preferinyelor personale:

(Prov. 14:12).

Ateul creeazq o lume ‘n care nu existq Dumnezeu. Credinciosul neas-cultqtor de Dumnezeu creeazq o lume ‘n care Dumnezeu este prea mare wi prea departe ca sq se intereseze de fiecare faptq a noastrq. Omul care chel-tuiewte mai mult deckt ckwtigq, creiazq o lume imaginarq ‘n care nu existq posibilitatea falimentului. Cel ce mqnkncq prea mult wi nu face miwcare preferq sq trqiascq ‘ntr-o existenyq ‘n care atacul de cord nu existq sau i se ‘ntkmplq ‘ntotdeauna . Cel lenew ‘wi justificq lipsa de activitate cre’nd o lume a pericolelor imaginare:


Sfknta Scripturq ’nyelege buna dispoziyie ca un factor fertilizator. Cei ce o prefac Aceastq bunq dispoziyie vine din contactul nemijlocit cu Dumnezeu, unica sursq cre-atoare a universului: (Psalm 87:7).

"n aceiawi publicayie, Dragomir Bojan, scrie:

2.

15


16

Proverbele lui Solomon ?

PROVERBELE LUI SOLOMON ?

Cartea aceasta nu trebuie judecatq dupq volum, ci dupq imensitatea ‘nyelepciunii pe care o gqzduiewte. Mii de volume din biblio-tecile lumii nu ne pot ajuta, toate la un loc, ckt ne poate ajuta aceastq singurq carte.

Autorul nevqzut al cqryii este Dumnezeu, iar priceperea ei, dewi nqscutq 'n sferele ceru-lui este destinatq sq revoluyioneze viaya tere-strq. "n aceastq carte avem de a face cu mult mai mult deckt cu o culegere de .

Textul cqryii 'l menyioneazq pe Solomon drept autor la ‘nceputul fie-cqreia din cele trei secyiuni ale ei (1:1; 10:1; 25:1). Despre Solomon wtim deja cq a fost autorul a 3.000 de proverbe wi a 1.005 ckntqri (1 "mp. 4:32). Nici un om din Israel nu a fost mai potrivit sq editeze o carte de 'nyelep-ciune ca acest Solomon. El s-a rugat Domnului pentru 'nyelepciune (1 "mp. 3:5-9) wi a primit-o awa cum nu i-a mai fost datq nici unui om din istorie (1 "mp. 4:29-31). Strqlucirea gkndirii lui l-a fqcut celebru 'n lumea de atunci wi a atras admirayia celor veniyi de la mari depqrtqri ca sq-l vadq wi sq-l asculte (1 "mp. 4:34; 10:1-13,24).

Contribuyia lui Solomon la ridicarea Israelului a fost imensq. Capacitatea lui de sintezq, intuiyia wi clarviziunea lui sunt wi astqzi proverbiale. Asta nu 'nseamnq cq tot ceea ce a scris Solomon a fost produsul lui nemijlocit. El 'nsuwi ne spune cq i-a plqcut sq zqboveascq 'ndelung asupra 'nyelepciunii rqspkndite de scrierile altora: (Ecles. 12:9-10). Prin aceasta, el a recunoscut cq 'nyelepciunea nu este monopolul unui sin-gur om, ci este darul fqcut de Dumnezeu oamenilor:


Dumnezeu pentru rqspkndirea ‘nyelepciunii. Din aceastq cauzq, anumite secyiuni conyin sfaturi universal valabile, iar altele doar sfaturi pentru anu-mite persoane aflate ‘n circumstanye specifice.

La prima privire, dupq scurta introducere de la ‘nceput, cartea este compusq din patru secyiuni distincte: Proverbele lui Solomon, Cuvintele “nyeleptului, Cuvintele lui Agur wi Cuvintele lui Lemuel.

Privit ‘n ansamblu, tot materialul cqryii intrq ‘n categoria sau date pentru . “n amqnunt ‘nsq, dupq cum sunt mai mulyi autori, tot awa existq wi deosebiri ‘n motivayia wi destinayia unora dintre pasaje.

De exemplu, sunt o colecyie de sfaturi destinate unui priny mowtenitor wi au ca scop transmi-terea unor lecyii elementare de abilitate wi comportament politic, precum wi un ‘ndemn la pentru cel destinat sq devinq reprezentantul lui Iehova pe tronul Israelului. Unii comentatori analizeazq aceastq secyiune ca pe un comentariu practic la Decalogul mozaic, dar, la o privire mai atentq, ea trateazq pericolele wi ispitele inevitabile care-l pasc pe acela

care este awezat pe tronul yqrii.Putem spune deci, cq ‘n primele 29 de capitole ale cqryii, ‘ntklnim

ckteva serii de proverbe, din care unele sunt scrise pentru Solomon, iar altele sunt scrise de cqtre Solomon. Iatq cum aratq structura cqryii:

- 1:1- 6 - Introducere, - 1:7-9:18 - Cuvintele “nyeleptului, pentru Solomon. Pentru un priny wi

pentru un ‘mpqrat. Este folositq adresarea la persoana a II-a: , , , . Apare .

- 10:1-19:19 - Proverbele lui Solomon, pentru toyi. Sunt scrise pentru persoana a III-a: , , etc.

- 19:20 - 24:34 - Proverbe pentru Solomon, pentru un priny wi un ‘mpqrat. Este folositq adresarea la persoana a II-a: , , , .

- 25:1 - 26:28 - Proverbele lui Solomon, pentru toyi. Sunt scrise pentru persoana a III-a: , , etc.

- 27:1 - 29:27 - Proverbe pentru Solomon, pentru un priny wi un ‘mpqrat. Este folositq adresarea la persoana a II-a: , , , .

- 30:1 - 31:31 - wi , pentru Solomon. Pentru un priny wi pentru un ‘mpqrat. Este folositq adresarea la persoana a II-a: , , , . Apare .

18


“ntre cele douq categorii de proverbe existq o deosebire evidentq. Cele scrise pentru Solomon alcqtuiesc un sistem de educayie princiarq, ‘n timp ce proverbele scrise de cqtre Solomon sunt mult mai variate ca preocupare wi scop, extinzkndu-se la viaya wi comportamentul fiecqrui israelit al vremii.

1:1- 6a - IntroducereTitlul cqryii este awezat ‘n cel dintki rknd al ei:

Scopul cqryii este enunyat foarte limpede: pentru , pentru ‘nyelegerea cuvintelor minyii, pentru cqpqtarea ‘nvqyqturilor de bun simy, de dreptate, de judecatq wi de nepqr-tinire; ca sq dea celor ne’ncercayi agerime de minte, tknqrului cunowtinyq wi chibzuinyq, - sq asculte ‘nsq wi ‘nyeleptul wi ‘wi va mqri wtiinya, wi cel priceput, wi va cqpqta iscusinyq - pentru prinderea ‘nyelesului unei pilde sau al unui cuvknt adknc> (Prov. 1:2-6a).

1:7 - 9:18 - Cuvintele “nyeleptului. Dintr-o grewealq a masoreyilor, ‘nceputul acestei secyiuni a fost grewit

plasatq ‘n versetul 6b: .

“ntreaga secyiune se compune din cincisprqzece mici discursuri adresate de un ‘nvqyqtor sau tatq cqtre discipolul mai tknqr: 1:8; 1:10; 2:1; 3:1; 3:11: 3:21; 4:1; 4:10; 4:20; 5:1; 5:20; 6:1; 6:20; 7:1; 8:1).

Tema generalq a secyiunii este enunyatq ‘n 1:7:

Principala avertizare este despre pericolul . Sub aceastq numire putem identifica atkt femeile din afara graniyelor Israelu-lui, ckt wi pe femeile din Israel, care wi-au prostituat castitatea. Iatq caracte-risticile acestei femei imorale:

- ea ‘ntrebuinyeazq vorbe ademenitoare (2:16)- ea este necredincioasq bqrbatului tinereyii ei (2:17)- ea poate pqrea religioasq, dar este apostatq (2:17)- ea oferq iluzia bucuriei vieyii, dar rqspkndewte ‘n fapt moartea

(2:18,19). Acesta este primul din cele cinci pasaje dedicate acestui subiect (2:16-

19; 5:1-23; 6:23-35; 7:4-27; 9:13-18).Majoritatea femeilor din Israel proveneau din popoarele

‘nvecinate. Asta nu ‘nsemna ‘nsq cq toate evreicele erau . Imorali-tatea a fost una din decqderile poporului Israel (Osea 4:11-14). “n cartea Proverbelor, avertismentele ‘mpotriva strqine sunt ‘ndreptate ‘mpotriva tuturor femeilor care wi-au stricat umbletul neprihqnit. Este evi-dent cq, ‘n istoria lui Israel, din afara graniyelor Israelu-lui, needucate ‘n stricteyea sfinyeniei din Legea mozaicq, au produs o contaminare care a dus la mari catastrofe. Aduceyi-vq aminte de cursa

19


‘ntinsq evreilor de fetele din Moab (la sfatul lui Balaam, ele i-au atras ‘n idolatrie), de necazurile pe care le-a avut Samson cu Dalila wi de decadenya pe care a adus-o ‘n yarq Izabela, nevasta lui Ahab. “n alte pasaje, este avertizat despre pericolul - acei oameni strqini care nu-L cunow-teau pe adevqratul Dumnezeu. Ei se purtau ca duwmani ai neprihqnirii, iubeau rqzboiul wi erau ‘nclinayi cqtre fqrqdelege. este sfqtuit sq nu intre ‘n astfel de alianye periculoase.

Secyiunea se ‘ncheie cu douq capitole (8 wi 9) ’n care ‘nyelepciunea este personificatq wi ‘wi strigq mesajul chemqrii cqtre toyi.

“nyelepciunea cere consacrare din partea celui ce o cautq. El trebuie sq o socoteascq mai presus deckt , (8:10-11). “nyelepciunea este prezen-tatq drept o condiyie absolut necesarq celui ce guverneazq:

(Prov. 8:15-16).

este prezentatq ‘n antitezq cu . Autorul ne recomandq (sau evlavia, cum ‘i spunem noi astqzi).

Pknq ‘n acest punct, proverbele nu amintesc deloc numele sau expe-rienyele lui Solomon. Este clar cq aceastq secyiune cuprinde wi care i-au fost transmise ‘mpqratului ‘n devenire de cqtre sqi dascqli.

10:1-19:19 - Proverbele lui Solomon. Chiar wi faptul cq ‘ntklnim acest titlu la ‘nceputul capitolului 10 ne

sugereazq cq ceea ce a fost scris pknq aici nu este produsul lui Solomon. Aceste proverbe sunt adresate oamenilor ‘n general wi acoperq o gamq foarte mare de situayii.

19:20 - 24:34 - Proverbe pentru Solomon. Reintrqm ‘n atmosfera primite de Solomon ‘n cadrul

pregqtirii lui pentru urcarea la tronul Israelului. Destinatarului i se spune (19:27), wi (20:2,8,26,28; 21:1; 22:11). Acestea sunt (‘nvqyqtori) (22:17; 24:23). Adresarea cu numirea apare de wase ori (19:27; 23:15,19,26; 24:13,21). Principiile practice sunt aplicate specific unuia chemat sq guverneze printre oameni. “nyelepci-unea este din nou prezentatq ca fiind mai preyioasq deckt bogqyiile (22:1,4). Frica de Domnul este prezentatq ca o garanyie a succesului:

(Prov. 22:4).


wi cel ce o are, petrece noaptea sqtul,fqrq sq fie cercetat de nenorocire> (Prov. 19:23).

Prinyul mowtenitor are privilegiul de a (23:1), dar este ‘ncq sub autoritatea ‘mpqratului (24:21).

El trebuie sq ‘nveye de pe acum ‘ndatoririle administrative (20:8,26,28; 21:3; 22:11) wi sq-wi pregqteascq inima pentru o guvernare ireprowabilq:

‘l blastqmq popoarele wi-l urqsc neamurile. Dar celor ce judecq drept le merge bine wi o mare binecuvkntare vine peste ei.> (Prov. 24:23-25).

Ne ‘ntklnim iarqwi cu avertismente ‘mpotriva (22:14; 23:27,33), iar neprihqnirea wi ‘nyelepciunea sunt prezentate ca fiind mult mai de prey deckt bogqyiile (20:15; 21:6; 23:4).

25:1 - 26:28 - Proverbele lui Solomon. Awa cum spune textul, aceastq secyiune conyine alte proverbe ale lui

Solomon, (25:1). Proba-bil cq acewtia au cercetat biblioteca de la Ierusalim wi au selectat din docu-mente lucruri pe care Solomon, wi poate wi David, le-au spus pentru binele ‘mpqrqyiei (25:2-7). Nu trebuie sq uitqm cq David wi Solomon au ‘ncurajat foarte mult producyiile literare ‘n Israel. Oamenii lui Ezechia au avut din ce sq selecteze ...

- 27:1 - 29:27 - Proverbe pentru Solomon. Fqrq nici un fel de introducere specialq, revenim la cuprinsul pregqtitoare pentru domnie. Ne re’ntklnim cu formula (27:11). Este evident cq majoritatea prover-belor au aplicabilitate directq ‘n sfera guvernqrii (28:2, 6-8, 16; 29:4,12,14,26).

30:1-31:31 - Cuvintele lui Agur wi ale lui LemuelCa sq ‘nyelegem perspectiva este necesar sq

yinem minte ckteva lucruri:(1) - Termenul este adesea folosit ‘n Biblie pentru a identi-

fica un (2 Regi 2:12; 6:21; 13:14 (conform lui Jud. 17:10; 18:19) wi a ajuns sq fie aplicat preponderent Rabinilor evrei.

(2) - Termenul este aplicat (1 Sam. 3:6,16; 1 Regi 20:35; 2 Regi 2:3,5,7,15). “n ckteva cazuri, profeyii din yarq au ‘nfiinyat , iar elevii au purtat numele de . Numirea sugereazq ascultarea wi cinstea pe care trebuiau sq le acorde elevii lor spirituali. “n acest context, remarcayi regretul exprimat de din cartea Proverbelor, pentru o situayie ‘n care nu a

21


: (Prov. 5:13).

(3) - Numirile: , , sunt termeni folosiyi ‘n Israel pentru identificarea pqgknilor din alte popoare, al cqror exemplu nu trebuia urmat de copiii lui Dumnezeu (Is. 13:11; 14:5; Ps. 9:5; 26:5; Prov. 3:33; 28:4,28; 29:2). “n contextul educayiei unui priny mowtenitor, sfaturile interzic alianyele cu conducqtorii nayiunilor ‘nconjurqtoare, dar ‘n con-textul nayional, termenul se poate aplica tuturor oamenilor care au pqrqsit calea cea wi .

(4) - identificatq ‘n original prin wi (5:20; 6:24), este ‘n majoritatea cazurilor dintre neamurile pqgkne. Alipirea de o astfel de femeie duce inevitabil la o deslipire de Dom-nul. O astfel de femeie poate fi ‘nsq wi o evreicq din yarq care wi-a pqrqsit .

Aceste folosite pentru educarea mowtenitorilor la tron urmeazq planul poruncilor pentru ‘mpqrat, date de Dumnezeu ‘n anticiparea din Deuteronom 17:14-20.

Ridicat ’ntre copiii lui Israel, ‘mpqratul trebuia sq respecte anumite reguli:

a. - dupq moda Egiptenilor.b. - de la

Dumnezeu.c. - .d. - .e. - Sq facq toate acestea .Deuteronom 7:2-5 adaugq la acestea porunca lui Dumnezeu ca, odatq

intrayi ‘n yara Canaan, evreii sq nimiceascq cu desqvkrwire locuitorii yqrii wi chipurile lor idolatre, , ,

“n secyiunile , prinyul mowtenitor era instruit sq se fereascq de practici care pot duce la apostazie religioasq wi, ‘n final, prqbuwire dinasticq.

Iatq ckteva exemple:- caii erau folosiyi ‘n bqtqlie, dar biruinya era (Prov.

21:31).- pericolul contaminqrii cu femeile strqine apare mai peste tot (Prov.

2:16; 6:24; 7:5)- aurul, argintul wi pietrele scumpe sunt declarate inferioare (Prov. 3:16; 8:18,19; 22:1-4; 23:4,5; 27:24; 28:6-8).- ascultarea wi ‘mplinirea legii este un semn de ‘nyelepciune. Cel care le

pqrqsewte, nu poate aduce jertfe plqcute (Prov. 6:20-23; 28:4-9; 29:18).

22


- supunerea fayq de Dumnzezeu este lqudatq wi rqsplqtitq cu lungirea zilelor (Prov. 3:2,16; 4:10; 9:11).

- prieteniile wi alianyele cu , dintre Neamuri wi dintre nelegiuiyii yqrii sunt denunyate wi condamnate (Prov. 1:10-15; 6:1; 20:26; 3:30,31; 4:14-17).

Din pqcate, awa cum wtim, tknqrul priny n-a respectat ‘n totul aceste recomandqri ale Cknd a ajuns pe tron, la ‘nceput Solomon a wtiut sq aleagq bine wi a cerut Domnului , nu aur, faimq sau zile lungi wi ‘mbelwugate. Mai tkrziu ‘nsq, ‘mpqratul s-a lepqdat el ‘nsuwi de descrisq ‘n proverbe wi s-a prqbuwit ‘n neascultare. Con-secinya nefastq este descrisq ‘n 1 Regi 11:1-2:

Expresia este o trimi-tere clarq la textele din Exod 34:16 wi Deut. 7:3-4. Lucrurile interzise au ajuns sq se ‘ntkmple. Iatq ce citim mai departe:

(1 Regi 11:4-8).

“ntr-o altq neascultare fayq de ceea ce dorea sq facq Dumnezeu cu Israelul, Solomon a cumpqrat wi adus ‘n yarq o mulyime de cai din Egipt (1 Regi 10:26-29; 9:19). Consecinya neascultqrilor lui a fost o pedeapsq nqpraznicq. Sentinya este notatq ‘n pasajul din 1 Regi 11:11-13. Dumnezeu a rupt ‘mpqrqyia de la fiul lui Solomon, Roboam, wi a dat-o slujitorului lui, Ieroboam. Din pricina lui David ‘nsq, Dumnezeu a lqsat ca douq seminyii sq fie credincioase urmawilor lui David la tron.

Ironia pedepsei este notatq ‘n sublinierea pe care Duhul lui Dumnezeu o face despre acest Roboam: (1 Regi 14:21,31). Nebunia lui Solomon a fost cq s-a ‘ncuscrit cu wi Dumnezeu i-a adus pedeapsa tot prin ele. Lecyia usturqtoare pe care i-a dat-o Dumnezeu lui Solomon a avut urmqri ‘n con-wtiinya evreilor. Amintirea tragediei lui Solomon l-a fqcut pe Ezra sq fie fqrq milq ‘n despqryirea iudeilor de care se furiwaserq iar-qwi, viclean, ‘n Israel (Ezra 9 wi 10; Neemia 13:23-28).

23


Am arqtat cu prisosinyq faptul cq aceastq carte a Proverbelor a apqrut ‘ntr-un context specific al ‘mpqrqyiei wi planului pe care-l avea Dumnezeu cu Israelul. O parte ‘nsemnatq a ei repetq lecyii pe care Solomon le-a primit de la sqi dascqli care-l pregqteau pentru domnie. Aceastq realitate nu trebuie ‘nsq sq ne facq sq credem cq ceea ce scrie ‘n cartea Proverbelor nu se mai potrivewte wi la viaya noastrq. Conyinutul aces-tor proverbe este potrivit wi pentru ‘mpqrqyiei de astqzi: (1 Petru 2:9).

Cheia Proverbelor: frica de DomnulProverbele au fost scrise pentru a-i ajuta pe credinciowi sq-wi adknceascq evlavia () wi sq-i facq simyite efectele ‘n toate sferele de activitate ale vieyii. Cartea Prover-beleor ne spune cq toate evenimentele cotidiene sunt ocazii ‘n care trebuie sq facem alegeri, ‘nyelepte sau nebunewti, care ne aduc binecuvkntare sau dezastru. Totuwi, aceastq culegere nu este . Scopul ultim al cqryii este acela de a-L prezenta pe Dumnezeu drept Cel ce deyine autoritatea wi controlul absolut asupra

noastrq wi de a ne convinge cq trebuie sq ne asumqm responsabilitatea pen-tru atitudinile wi acyiunile noastre.

Conyinutul cqryii analizeazq modul profund ‘n care gkndurile oame-nilor le afecteazq comportamentul exterior. Cartea ‘mparte sfera gkndirii wi a acyiunilor ‘n douq categorii majore, strict dependente una de alta. Cali-tatea concluziilor wi acyiunilor noastre poate fi bunq sau rea, ‘n funcyie de ‘nyelegerea corectq sau grewitq a felului ‘n care se implicq Dumnezeu ‘n lumea de acum. trqiewte , de parcq Dumnezeu nici n-ar exista. “nyeleptul umblq cu grijq, wtiind bine cq existq un Dumnezeu care va rqsplqti cu bine sau rqu fiecare dintre atitudinile wi acyiunile noastre:

(Prov. 13:13).

Aceiawi temq este reluatq de Solomon wi ‘n ‘ncheierea cqryii Eclesiastul:

3.

STRIGQRILE "NYELEPCIUNII

Destinate sq fie citite fragmentar, capitolele cqryii Proverbelor sunt ca niwte poryii zilnice de . “n afara primelor capitole, care vorbesc despre , restul cqryii nu trebuie studiat , ci parcurs de cititor ‘ntr-o citire continuq, wi, pe ckt posibil, memorat. “n cadrul studiului nostru vom face o abatere de la aceastq exegeticq> wi vom cquta sq grupqm pe conyinutul Prover-belor.

Am fqcut awa ceva pe cknd conduceam orele de tineret ale Bisericii din Bethel, California. N-am sq uit niciodatq entuziasmul cu care fiecare wi-a ales ckte o din cele sugerate de mine wi au venit peste o sqptqmknq cu ckte un caiet ‘n care selectaserq toate versetele corespunzqtoare. N-am sq uit nici mqrturiile lor despre ckt de mult i-au ajutat proverbele sq-wi reevalueze pqrerile lor despre viayq wi despre importanya lucrurilor.

Proverbele wi destinatarii cqryiiScopul cqryii este enunyat foarte limpede:

, pentru ‘nyelegerea cuvintelor minyii, pentru cqpqtarea ‘nvqyqturilor de bun simy, de dreptate, de judecatq wi de nepqrtinire> (Prov. 1:2-3)

Cui ‘i este fqcutq aceastq ofertq? Din introducerea cqryii (Prov. 1:2-6a) aflqm cq destinatarii acestei iniyiative divine sunt:

- copiii - - tinerii - , - cei cu experienya vieyii - ,

25

Strigqrile "nyelepciunii

- celor cu educayia facutq - .Cartea este un manual de ‘nyelepciune practicq destinat tuturor cate-

goriilor de vkrstq wi de pregqtire intelectualq. Ea are ca scop sq ne ‘nveye cum sq procedqm corect wi profitabil ‘n mai toate situayiile posibile wi cum trebuie sq ne purtqm cu cei care ne ‘nconjoarq.

Proverbele ca ofertq de ‘nyelepciune (Prov. 24:13-14).

“nyelepciunea, definitq ca poate fi dobknditq pe douq cqi distincte:

A. Calea experienyei personale.Aceasta este calea celor ce vor sq ‘nveye . Ea are

douq dezavantaje majore. Primul, presupune irosirea unei mari pqryi din viayq ‘n cqutqri wi experimentqri nefructuoase. Al doilea, ea ne foryeazq sq simyim gustul amar al . Experienya nu este cel mai bun ‘nvqyq-tor. Ea ne dq ‘ntki examenul wi numai dupq aceea ne predq lecyiile.

Din pqcate, aceastq cale este preferatq de majoritatea oamenilor. Mulyi nici nu apucq sq-wi termine , sfkrwindu-wi viaya ‘ncq ‘n febra cqutqrilor fqrq rqspuns. Cknd, ‘n sfkrwit, ‘nvqyqm sq scoatem cel mai mult din viayq, observqm cq cea mai mare parte din viayq ... s-a dus.

Un ‘nyelept a spus:

B. Calea ‘nvqyqrii de la alyii.Ea prezintq avantajul gqsirii unor spre rezolvqrile cqutate wi

ne ferewte de suferinyele experienyelor personale nereuwite. Bine’nyeles cq aceastq cale este net superioarq celei anterioare. Ea nu este ‘nsq apucatq de mulyi.

Nu poyi ’nvqya prea multe lucruri noi dacq n-asculyi deckt de tine ’nsuyi, iar dacq a ‘nvqya de la alyii este mai bine deckt a ‘nvqya din greweli proprii, atunci a cquta sq ‘nveyi de la cei mai ‘nyelepyi este deja o dovadq de ‘nyelepciune. Cartea Proverbelor ne oferq posibilitatea de a fi ‘nvqyayi de ‘nsuwi Dumnezeu! Iatq de ce ne este atkt de importantq wi necesarq! “n loc sq ne irosim o mare parte a vieyii ‘n cqutqri personale putem merge direct la cartea Proverbelor. Citind Proverbele putem dobkndi cunowtinye inspirate direct de Dumnezeu wi verificate de generayiile de oameni care au trqit ‘naintea noastrq.

26


Un proverb este un discurs de ‘nyelepciune redus la o singurq frazq sau, cum spunea Cervantes ‘n :

Bine’nyeles cq aceastq ‘nyelepciune a Proverbelor este asimilatq ca rezultat al unei preocupqri susyinute:

(Prov. 2:1-6).

Ea este ‘nsq garantatq tuturor celor ce o vor cere cu credinyq: etc. (Iacov 1:5-8).

Cine apucq pe aceastq cale este mai fericit deckt marea majoritate a oamenilor.

Cele trei strigqri ale ‘nyelepciuniiCartea Proverbelor ‘ncepe cu o veste extraordinarq:

Aceiawi realitate este trkmbiyatq wi ‘n cartea lui Iov: (Iov 33:14).

Primele 9 capitole ale cqryii Proverbelor cuprind trei strigqri ale ‘nyelepciunii, trei chemqri ‘ndreptate spre oameni.

Cine citewte cu atenyie va observa cq, din punctul de vedere al lui Dumnezeu, ‘nyelepciunea se adreseazq unei omeniri ‘mpqryite ‘n trei cate-gorii distincte: cei newtiutori (naivi sau datoritq lipsei de expe-rienyq), cei nebuni wi cei batjocoritori.

Un fin analist al psihologiei umane observa aceleawi trei categorii atunci cknd a spus cq


wtiu wi nu-wi dau seama cq nu wtiu wi unii care nu wtiu wi cred cq le wtiu pe toate.>

Cei care sunt cei ce sunt numiyi ‘n cartea Proverbelor cei (tradus ‘n romknewte prin cei ). Cei care sunt cei (lipsiyi de contact cu realitatea). Cei care sunt cei

Naivul“n categoria trebuie incluwi toyi aceia care nu wtiu pentru cq n-au avut ‘ncq ocazia sq afle. Lipsa lor de ‘nyelepciune nu se datoreazq , ci neinformqrii. Naivi sunt toyi copiii wi, ‘ntr-o oarecare mqsurq, toyi tinerii. Ei trebuie sq intre ‘n wcoala lui Dumnezeu wi sq asculte sfaturile ‘nyelepciunii divine. Tot newtiutori trebuie considerayi wi aceia care wi-au trqit viaya ‘n afara influenyei

crewtine, , nou nqscuyii duhovnicewti, oamenii care s-au ‘ntors la Dumnezeu dupq o viayq trqitq Apostolul Petru le dq acestora un sfat pqrintesc: (1 Petru 2:1-3).

Nebunul“n categoria sunt ‘ncadrayi toyi aceia care trqiesc o viayq de

totalq confuzie. Ei :

(Prov. 9:13).

Nebunia este o afecyiune a sistemului nervos. Ea afecteazq centrul de interpretare al informayiilor primite din exterior. Fqcknd observayii corecte, un nebun ajunge ‘ntotdeauna la concluzii grewite. Organul lui de lucru, , nu funcyioneazq cum trebuie.

(Prov. 15:21). (Prov. 17:16).

(Prov. 26:3).


el nu va deschide gura la judecatq> (Prov. 24:7).Am cunoscut ‘n spitalul de boli ner-

voase din Bucurewti un tknqr care se cre-dea ... Napoleon! Din cknd ‘n cknd mq surprind wi pe mine ispitit de aceastq pqrere, ... dar eu reuwesc sq mq echili-brez repede. El ‘nsq nu putea, sqracul! Mintea lui confuzq ‘l cufundase ‘ntr-o realitate deformatq din care nu mai gqsea drumul de iewire. “n acelawi sens, cartea Psalmilor spune cq , ‘n ciuda tuturor evidenyelor din jur despre existenya lui Dumnezeu, trqiesc ‘ntr-o lume , alta deckt cea realq, refuzknd sistematic sq interpreteze corect iniyiativele prin care Dumnezeu ‘ncearcq sq se apropie de ei: spune Psalmul 24:1. Cel nu vede ‘nsq acest lucru: Nu!> Dacq-l vei ‘ntreba: ‘yi va rqspunde: Dacq-l vei ‘ntreba: va continua sq-yi rqspundq arogant wi dispreyuitor:

Iatq o ‘ntrebare la care nu-yi va putea rqspunde, cqci un batjocoritor nu se poate identifica cu nimic; el este un mare zero, un balon de sqpun, un hohot inconwtient de rks rostit la jumqtatea cqderii ‘n

29


neantul prqpastiei. Neatins, neatawat wi neabordabil, batjocoritorul ‘wi este siewi propriul mormknt; cavou impozant al goliciunii sterile.

(Prov. 15:12).

(Prov. 13:1).

Cu o asemenea atitudine, nu este de mirare cq un batjocoritor este inca-pabil de progres:

(Prov. 14:6).

Cu ckt un om wtie mai puyin, cu atkt este mai uwor de convins cq wtie totul. Iatq ckteva mostre de batjocoritori care au intrat ’n istorie prin pro-funda lor ... ignoranyq:

Alfred Zeltno, un faimos chirurg, scria ’n anul 1839:

"n 1945, un om de wtiinyq de talia lui Vannevar Bush ’i spunea prewedin-telui Truman:

Cu doar o sqptqmknq ’nainte ca frayii {rite sq reuweascq primul zbor autopropulsat din lume, celebrul ziar american Ne[ }or\ Times publica un articol ’n care profesorul Langle], un alt pasionat al aparatelor de zburat era sfqtuit

Dumnezeu se pronunyq clar ’mpotriva batjocoritorilor wi le rqspunde pe limba lor:


Cei dintki wi-au luat numele dela douq cuvinte din limba greacq care sugereazq cunoawterii, caracterul iluzoriu al certitudinilor umane (a-gnozq= fqrq cunowtinyq). Un agnostic este un om care nu wtie dacq existq sau nu Dumnezeu, nu wtie dacq existq sau nu sufletul, nu wtie dacq existq sau nu viayq dupq moarte, nu crede cq existq cineva care wtie mai mult deckt el wi este convins cq a ‘ncerca sq afli ceva despre toate aces-tea este pur wi simplu o pierdere de timp. Un crewtin i-a spus odatq unui agnostic: Rqspunsul vine de la sine: Nimeni nu este mai orb deckt cel ce nu vrea sq vqdq.

Nihiliwtii, sunt adepyii criticilor destructive. Demolknd toate celelalte sisteme de gkndire, ei nu sunt ‘n stare totuwi sq ofere ceva ‘n schimb. De aici wi numirea lor de (de la =nimic). Nihiliwtii germani au produs climatul de nemulyumire generalq care a ‘nlesnit apariyia socia-lismului, wi mai tkrziu a comunismului.

Mahalagii sunt wmecherii de douq parale, iluwtri specialiwti ai ironiei distrugqtoare, certqreyii tulburi ai drumurilor care nu duc nicqieri. Iatq ce a scris Cristian Teodorescu despre acest teritoriu subuman care distruge asemenea ruginei marginea orawelor romknewti:

nu este doar un teritoriu, ci o stare de spirit. Mahalagiul modern e un ins care, ’n secret, nu preyuiewte nimic. Nu-i dispreyuiewte pe ceilalyi fiindcq li s-ar simyi superior, ci din pricinq cq, ’n subconstient, se dispreyuiewte pe el ’nsuwi. Nevoia lui de a murdqri tot ceea ce se aflq ’n jur i se trage de la sentimentul murdqriei ’n care se scaldq. Chiar dacq vre-melnic se aflq , mahalagiul e ros de sentimentul ratqrii wi de spaima cq n-are nimic E slugarnic cu chiar wi atunci cknd o criticq wi vede lumea doar ’n alb wi negru. Vocayia lui e aceea de turnqtor sau de lqudqtor cu simbrie.>

(Prov. 18:3).

(Prov. 21:4).

31


De ce doar strigqri ale ‘nyelepciunii?“n primele 9 capitole ale cqryii Proverbelor ne sunt prezentate cele

strigqri ale ‘nyelepciunii. Cine le citewte cu atenyie, va observa cq ele nu sunt repetitive, ci restrictive. Cu fiecare nouq, aria dialogului se restrknge.

Prin cea dintki strigare, Dumnezeu se adreseazq tuturor din cele trei categorii amintite mai sus:


34

4.

"NYELEPCIUNEA WI NEBUNIA

Viaya este o necurmatq succesiune de alegeri ’ntre variante diferite, o serie de rqscruci la care trebuie sq facem decizii de care depind fericirea wi bunqstarea noastrq. Cartea Proverbelor ne avertizeazq asupra celei mai funda-mentale dintre alegerile noastre: alegerea ’ntre ’nyelepciune sau nebu-nie, ’ntre viayq wi moarte, ’ntre Dumnezeu wi Diavol (ca opozant al divinitqyii).

Fiecare om se nawte ’n aceastq cir-cumstanyq terestrq ’n care de alegerea noastrq depinde destinul nostru etern. Trqim toyi sub acelawi soare, dar n-avem toyi acelawi orizont.

Alegerea ’ntre ’nyelepciune (cele trei strigqri ale ei) wi nebunie este tema primelor nouq capitole ale cqryii.

Iatq ckteva considerente de ordin general, desprinse din felul ’n care ne prezintq Proverbele cadrul alegerilor noastre fundamentale.

Wi ’nyelepciunea wi nebunia ne cheamqNe nawtem ’ntr-o lume care este un ckmp de luptq ’ntre Dumnezeu wi

Diavol. "ncepknd cu primul Adam wi terminknd cu ultimul om de pe pla-netq, fiecare dintre noi suntem puwi ’n faya unei alegeri fundamentale: de partea cui vrem sq fim? Dumnezeu ne vrea cu gelozie pentru Sine, dar, ’ncq din Eden, Diavolul ne ispitewte sq trecem de partea lui.

Primele nouq capitole din cartea Proverbelor ilustreazq aceastq situ-ayie.

35

"nyelepciunea wi nebunia

(Prov. 1:20).

< ... strigq la trecqtorii care merg pe calea cea dreaptq> (Prov. 9:15).

Wi una wi cealaltq oferq ceva similarFiind ’n fond o apelurile nebuniei sunt lipsite de originali-

tate. Diavolul nu are puteri creatoare. El doar realitatea creatq de Dumnezeu.

"n aspectul lor exterior, ’nyelepciunea wi nebunia seamqnq:

(Prov. 9:4).

(Prov. 9:16).

Una oferq ’nsq viaya, iar cealaltq duce la moarte

(Prov. 9:5-6).

"n versurile de mai sus existq o extraordinarq asemqnare ’n limbaj cu oferta fqcutq de Domnului Isus ’n Noul Testament.

El nu wtie cq acolo sunt moryii,

wi cq oaspeyii ei sunt ’n vqile locuinyei moryilor> (Prov. 9:17-18).Odatq acceptatq, oferta nebuniei duce iremediabil la pedeapsq vewnicq:

(Prov. 14:12).


Nebunia ca o stare de alterare a personalitqyiiExistq natural wi existq imitayii, existq real wi existq caricatural, anor-

mal, deformat wi caraghios. "nyelepciunea este conformarea noastrq cu standardul etern stabilit de natura lui Dumnezeu. Nebunia, pe de altq parte, este o deviayie de la normal, o alternativq tragicq wi distrugqtoare.


"n originalul ebraic, existq trei termeni folosiyi pentru manifestqrile nebuniei. Din lipsa unor corespondenye lingvistice adecvate, toyi acewti ter-meni au fost traduwi ’n romknewte prin termenul Iatq care sunt cele trei manifestqri bolnqvicioase ale celor care-l pqrqsesc pe Dumnezeu:

1. Nebunul Acesta este cuvkntul ebraic cel mai adesea ’ntklnit dintre cele trei wi

denumewte omul care ar putea fi ’nyelept, dar care a ales cu bunqwtiinyq sq treacq de partea nebuniei prostewti.

Un astfel de om ignorq ’nyelepciunea aflatq la ’ndemknq sub pretext cq vrea sq dobkndeascq o cunoawtere mai superioarq:


(Prov. 17:10).

(Prov. 29:1).

Este evident cq un astfel de om nu este recomandat ca prieten. Cel mai adesea, este mai bine sq ne yinem departe de cqile lui:

(Prov. 17:12).

Pentru cei ce nu-l pot evita, un astfel de om este o constantq sursq de suferinyq:

(Prov. 17:25).

Destinul final pentru cel nebun este autodistrugerea. Wi atunci ’nsq, el nu se vede pe sine vinovat, ci dq vina pe alyii:

(Prov. 19:3).

2. Nebunul Termenul desemneazq o treaptq mai adkncq de decqdere deckt

. La ’ncqpqyknarea ignorantq, un astfel de om adaugq wi prqbuwirea moralq. Orice om poate cqdea uneori ‘ntr-o grewealq, dar numai un nebun preferq sq rqmknq acolo. Un astfel de om se aruncq cu capul ’nainte ’n sfi-darea legilor lui Dumnezeu:

(Prov. 15:14).

(Prov. 21:15).

Nebunia unui om este afiwatq de toate acyiunile sale:

(Prov. 13:16).

El refuzq orice sfat, susyinknd cq nu existq o moralq wi cq fiecare este ’ndreptqyit sq facq ceea ce-i place:

(Prov. 12:15).

Chiar wi cknd este avertizat de pericolul unei vieyi trqite ’n neorkn-duialq, nebunul acesta ’wi propria bunqstare pentru a-wi ’mplini plqcerile:


Dupq o lungq wi, se pare, nerodnicq discuyie cu un t'nqr 'ncqpqy'nat care o luase razna, l-am auzit pe fratele Simion Cure spun'nd, cumva cu resemnare wi cu necaz:

(Prov. 29:9)

Dewi dialogul dintre ’nyelepciune wi nebunie este ireconciliabil com-promis, existq situayii ’n care cei ’nyelepyi trebuie sq depunq mqrturie despre sqnqtatea credinyei ’n Dumnezeu wi despre posibilitatea salvqrii:

(Prov. 26:4).

Venit ca "nyelepciune ’ntrupatq la , Domnul Isus a folosit aceastq ambivalenyq de atitudine ’n relayia Lui cu cqrturarii wi fariseii vremii. "n Matei 16:1-4, El stq de vorbq cu ei wi-i ’nfruntq mustrqtor, ’n timp ce ’n Matei 21:24-27 El refuzq sq dialogheze cu ei.

Orice discuyie cu acest soi de oameni dificili trebuie purtatq cu multq ’nyelepciune wi tact. Nu te pierde cu firea wi mai ales nu-yi pierde cumpqtul. Oricine a reuwit sq te enerveze, a reuwit sq te biruiascq.

Cknd te ceryi cu un nebun, asigurq-te cq nu face wi el la fel!Dewi ’ntklnirea cu acestei lumi este inevitabilq, colaborarea

wi asocierea cu ei trebuie evitatq:

(Prov. 26:1).

(Prov. 26:6-10).

(Prov. 27:3).

41


Privitq din perspectiva acestui studiu, lumea noastrq devine din ce ‘n ce mai mult un ospiciu de nebuni ‘n care pacienyii ‘ncearcq sq preia con-ducerea. Bolnavii ‘i sfqtuiesc pe doctori ce tratament sq le prescrie, elevii cer sq fie ‘nvqyayi dupq cum le place lor, copiii ‘ncearcq sq conducq familia, iar membrii bisericilor - nu Duhul Sfknt - preiau puterea ‘n Bisericq.

Dacq vrei sq iewi cu bine din toatq aceastq confuzie contemporanq, ascultq de Dumnezeu wi pune ’n practicq ’nyelepciunea sfaturilor Lui:

5.

"NYELEPTUL "N SINE "NSUWI

Ca multor alyii, mi-a fost dat wi mie sq fiu luat cu asalt wi surprins de ale fratelui Richard {urmbrand. Una dintre cele mai folosite glume-’ndemn ale dknsului este aceasta: La o awa frazq nu gqsewti de obicei rqspuns wi urmeazq un moment de pauzq miratq, dupq care dknsul con-tinuq.

Pe un perete al casei sale, am gqsit satisfqcut wi originea acestei provo-cqri adresate lucrqtorilor cu Evanghelia. Pe o bucatq de lemn, frumos lqcuitq, se puteau vedea distinct urmqtoarele cuvinte sqpate cu migalq:

Adevqrata mqsurq a unui om nu este datq de circumstanyele ’n care trqiewte, de poziyia lui socialq sau de situayia lui materialq, ci de caracterul din lquntrul squ. Realitqyile din jurul nostru sunt doar ambalajul trecqtor, decorul de o clipq, rama tabloului ’n care caracterul nostru troneazq ca o sau iritq ca o

Fiecare om are trei nume: numele de familie pe care l-a mowtenit, numele propriu pe care i l-au dat pqrinyii wi renumele, pe care wi-l face sin-gur.

Dumnezeu este desqvkrwit wi ’wi cheamq copiii sq urmeze calea desqvkrwirii pe scara revelatq ’n cartea Proverbelor. Termenii , apar nu mai puyin de 125 de ori.

Cknd ne conformqm Proverbelor, nu numai cq facem lucruri care dau rezultate bune, dar ne wi aliniem cu o eticq ce transcende realitatea noastrq imediatq. "nyelepciune Proverbelor nu este pentru cq

"nyeleptul "n sine "nsuwi

tate>, ci pentru cq ea ne descopere ceva din caracterul Creatorului nostru, care este ’n esenya Sa , adicq adecvat tuturor situayiilor posibile.

(Prov. 8:13).

Repet, cine se aliniazq ’nyelepciunii Proverbelor, chiar dacq nu este ’n sens absolut un copil al lui Dumnezeu, se pune pe sine ’n wuvoiul energiei vitale care susyine universul ’n general wi lumea noastrq ’n particular:

(Prov. 8:14-16).

"n zilele Crqciunului din 1998 mq gqseam ’n casa familiei {urmbrand wi sporovqiam cu despre eternele tulburqri din Israel wi despre cearta dintre evrei wi palestinieni pentru ’mpqryirea teritoriilor din yarq. Am rqmas surprins sq-l aud atunci pe acest ’mpqtimit evreu spunknd:

Cum ’l definewte cartea Proverbelor pe ? Care ’i sunt caracteristicile?

"nyeleptul se Curajul este un fel de cunowtinyq superioarq prin care ajungem sq

putem face distincyia dintre lucrurile de temut wi lucrurile de care nu tre-buie sq ne mai temem. "n mod asemqnqtor, ca sq ajungem ’nyelepyi, fiecare dintre noi trebuie sq ne facem niwte socoteli fundamentale. Trebuie mai ’ntki sq ne dqm seama cq trqim ’ntr-o realitate ’n care mai toate dimensiu-nile existenyei noastre sunt dictate de un El hotqrqwte cknd sq ne nawtem, unde sq ne nawtem, cum sq ne nawtem, ckt sq trqim wi, mai ales, unde ne vom duce cknd vom trece dincolo de viaya aceasta. Singurul lucru ’n care hotqrkm noi este sq ne trqim viaya.

Existqm ’ntr-o lume ’n care este Dumnezeu-Creatorul, stqpkni-torul tuturor vqzutelor wi nevqzutelor. Cu El este bine sq ’ntreyii cele mai bune relayii cu putinyq.

Cartea Proverbelor are o cheie a ’nyelepciunii. Ea este ascunsq ’n expre-sia wi este amintitq de nu mai puyin de 18 ori (Prov. 1:7, 29; 2:5; 3:7; 8:13; 9:10; 10:27; 14:2, 26-27; 15:16,33; 16:6; 19:23; 22:4; 23:17; 24:21; 31:30). Ca ’ntr-o tipicq istorioarq orientalq, aceastq care ne deschide visteria ’nyelepciunii divine este awezatq chiar ’n debutul cqryii:


dar nebunii nesocotesc ’nvqyqtura> (Prov. 1:7).

Termenul sau amintit ’n relayia noastrq cu Dumnezeu este un amalgam complex de uimire admirativq wi ’nchinare evlavioasq, o acceptare voluntarq a suveranitqyii Lui asupra tuturor elementelor exis-tenyei noastre. Nu toate temerile sunt rele. Multe dintre ele sunt naturale wi binefqcqtoare vieyii. Frica de Dumnezeu, frica de foc, frica de curentul electric sunt toate foarte necesare wi duc la perpetuarea unui trai fericit.

"nyelepciunea adevqratq este sq ajungi sq privewti viaya din punctul de vedere al lui Dumnezeu. Orice alt este eronat wi ne aruncq ’ntr-o existenyq , diagnosticatq drept

S-ar cuveni aici sq remarcqm esenya crewtinq a limbajului limbii romkne. Dacq Dumnezeu, awa cum am arqtat, este , adicq adecvat tuturor situayiilor posibile, atunci cel ce se ’mpotrivewte logicii divine este >ne-bun>, adicq necomform cu standardul divin. Frica de Domnul ne menyine pe teritoriul binefqcqtoarei conformqri cu natura wi cu scopurile divine.

"nyeleptul crede ’n providenya divinq este awadar o recunoawtere a suveranitqyii lui

Dumnezeu, o awezare smeritq ’ntr-o poziyie de totalq ascultare wi depende-nyq.

"n primii ani de ucenicie l'ngq fratele Pit l-am auzit spun'ndu-mi:


(Prov. 20:17).

(Prov. 21:12).

Cine a observat ce se ’ntkmplq cu cei din jur, poate spune cu certitudne cq existq o implicare directq a lui Dumnezeu ’n pedepsirea rqului wi ’n ocrotirea celor buni:

(Prov. 11:5-9).


prezenyq perpetuq a lui Dumnezeu ’n fiecare milimetru cub al existenyei pe care o experimentqm.

Una din definiyiile este Cu alte cuvinte, tot ce existq mqrturisewte despre natura wi voinya divinq. Ba mai mult, tot ceea ce existq se miwcq inexorabil ’nspre ’mplin-irea scopurilor lui Dumnezeu ’n istorie.

Omul care ’nyelege aceste lucruri calcq voinicewte dincolo de pragul poryii pe care scrie wi poate sta la masq cu filosofii.

Cel mai extraordinar pasaj despre providenya divinq se gqsewte ’n Proverbe 16:1-9. El ne vorbewte despre providenya divinq ’n ceea ce noi numim:

a. Vorbire.

(Prov. 16:1).

Obiwnuim sq spunem: , dar nu de puyine ori, inspirayia de moment este ’n esenya ei o ’n dia-logul pe care-l purtqm cu alyii.

Despre implicarea lui Dumnezeu ’n inspirarea ideilor noastre ni se vorbewte wi ’n Noul Testament: (Mat. 10:19-20).

b. Conwtiinyq.

(Prov. 16:2).

(Prov. 21:2).

Despre lucrarea aceasta a conwtiinyei scrie wi apostolul Pavel ’n Romani 2:14-16:

(Prov. 15:11).

47


Durerea este conwtiinya trupului; ea ne anunyq cq ceva nu este ‘n regulq. Oare putem spune wi cq, ‘ntr-un anumit fel, conwtiinya este un fel de a sufletului?

, spuse indianul punknd mkna la inimq, .

Despre lucrarea lui Dumnezeu ’n subconwtientul nostru vorbewte wi Elihu ’n cartea Iov:


ne poate rqpi bucuria dupq ce l-am fqcut. De aceea, cknd ai o luptq cu pro-pria conwtiinyq wi te lawi bqtut, de fapt ... ckwtigi!

c. Circumstanye.


dar orice hotqrkre vine de la Domnul> (Prov. 16:33).

(Prov. 15:25).

d. Duwmani

Eu numesc aceastq categorie , uneltele nedorite de care se folosewte uneori Dumnezeu:

(Prov. 16:4)

"n cqlquzirea noastrq, Dumnezeu are nevoie de oameni care sq ne atragq wi de oameni care sq ne ’mpingq. Duwmanii nowtrii ne fac de multe ori acelawi bine pe care ni-l fac wi cei pe care-i numim

Dacq n-ar exista duwmani, n-ar exista lupte; dacq n-ar exista lupte, n-ar exista biruinye; dacq n-ar exista biruinye n-am purta cununq.

Apostolul Pavel ’ntreabq retoric: (Rom. 9:21-23)

"n planul istoriei, chiar wi Satan, bine’nyeles cq fqrq sq vrea, este ’nhq-mat la carul planurilor divine. Exponenyii lui istorici: Nebucadneyar, Hitler sau Stalin au ’mplinit wi ei, fqrq sq wtie, planurile divine. Asta nu-i scutewte bine’nyeles de responsabilitate wi pedeapsq:

(Prov. 16:5).

Awa ceva s-a ’ntkmplat cu Haldeii babilonieni, pe care Dumnezeu i-a folosit la instaurarea unei noii ordini ’n lumea de atunci (Hab. 1:5-10). Folosit de Dumnezeu ca unealtq de distrugere, regatul babilonian a simyit plqcere ’n rqutate wi a depqwit mqsura toleratq de Dumnezeu, atrqgkndu-wi asupra sa pedeapsa divinq:

(Hab. 1:11).

Nebunia lui Nebucadneyar wi capqtul de mknq care a scris pe zidul lui Belwayar ne vorbesc wi ele despre un Dumnezeu care poate folosi rqul, dar care nu-l lasq pknq la urmq nepedepsit.

(Prov. 14:19).

50


Pasajul din Proverbe 16 se ’ncheie cu o promisiune: providenya va fi binevoitoare cu cei care se aliniazq planurilor wi naturii divine:

(Prov. 16:6-7).

Nici un duwman al nostru nu ne poate face un rqu dacq awa ceva nu este ’ngqduit mai ’ntki de Dumnezeu:

(Prov. 26:2).

Duwmanii nu trebuie sq ne facq ! Ei au rolul lor ’n proce-sul nostru de crewtere:


wi rqcorire oaselor tale> (Prov. 3:5-8).

"n vara lui 1989, ’mi dqdusem ’ntklnire cu Daniela, soyia mea, ’n aeroportul din Fran\furt, Germania. Eu veneam dintr-o cqlqtorie misio-narq pe care o fqcusem cu prietenul wi fratele meu pentecostal Petru Lascqu prin Leningrad, Mos\ova, |iev, Cernquyi wi Chiwinqu, iar ea venea din Los Angeles. Doream sq ne petrecem ’mpreunq un concediu ’n Europa sau sq ’ncercqm sq reintrqm ca vizitatori ’n Romknia, de unde fuseserqm expatriayi cu 7 ani ’n urmq.

Ajuns ’n Fran\furt, am petrecut ckteva ore de awteptare. Eram printre strqini. O mulyime multicolorq de oameni din toate yqrile treceau pe lkngq mine ca valurile neostoite ale mqrii. Eram ’ntr-o gqlqgie continuq wi-ntr-o aglomerayie sufocantq. Totuwi, ... eram singur! Feyele oamenilor ’mi erau necunoscute wi indiferente, reci wi distante. Fiecare trecea prizonier propri-ilor preocupqri, ’ndreptkndu-se spre locuri familiare pe care le numeau cu nostalgie: Eram singur wi stingher ...

Dintr-o datq, ’n mulyimea miwcqtoare de capete am zqrit chipul soyiei mele. Am imediat. M-am repezit ’naintea ei, am ’mbrqyiwat-o wi m-am simyit imediat Toate lucrurile din jur au cqpqtat dintr-o datq culorile unui concediu plqcut wi promiyqtor.

Acesta este sensul ’n care ni se spune ’n cartea Provebelor:

(Prov. 3:6).

"nyeleptul wtie cq Dumnezeu este deja acolo, ’n lumea ’nconjurqtoare. Trebuie doar sq-L , sq nu-L tratqm ca pe un strqin.

Cine-L gqsewte pe Dumezeu se gqsewte de fapt pe sine ’nsuwi wi gqsewte fericirea. Un astfel de om se simte wi se bucurq sq stea ’n compania Celui care-l iubewte

Singurqtatea noastrq cosmicq wi stinghereala noastrq spiritualq se topesc de ’ndatq ce chipul lui Dumnezeu ’n toate cqile noastre: (Mat. 28:20).

(Prov 16:20).

"nyeleptul nu se teme nici de viayq wi nici de ziua de mkine. Un astfel de om ’l sfqtuia pe un altul: Trebuie doar sq-L !

Credinya adevqratq este o abandonare ’n brayele unui Dumnezeu care ne iubewte. Iatq ce a fost gqsit ’ntr-unul din lagqrele de exterminare din tim-pul celui de al doilea rqzboi mondial:

52


"nyeleptul primewte sfaturile divineNe nawtem ignoranyi wi murim prematur, ’ncq lipsiyi de experienyq.


Un copil a stat ‘ntr-o dupq-amiazq ‘nsoritq ‘n interiorul unei catedrale. Lumina pqtrundea multicolor prin vitraliile care ‘nfqyiwau chipuri de sluji-tori ai lui Dumnezeu de pe paginile Scripturilor wi din filele de istorie. Dupq ani wi ani de zile, cineva l-a ‘ntrebat: Cu reminiscenya unei amintiri ‘ncq vie ‘n suflet, copilul de altq datq a rqspuns:

"nyeleptul se ferewte de rquOrice lucru care distruge sau slqbewte fiinya wi personalitatea umanq

este un pqcat. Simon Ben Gamaliel, un ’nvqyat evreu a spus:


(Prov. 15:24).

Sfkntul Dionisus, un gknditor crewtin din Biserica timpurie a scris: Pqcatul este o clipq de plqcere wi o vewnicq dur-ere! Cel mai scump lucru din lume este ; preyurile tuturor lucru-rilor din lume pot scade sau crewte, dar plata pentru pqcat va rqmkne ’ntotdeauna aceiawi: moartea!

Fuga este ruwinoasq, dar este sqnqtoasq, iar iubirea binelui se traduce prin ’ndepqrtarea de rqu. "nyeleptul wtie cq existq niwte (2 Tim. 2:22 ) wi cq singura scqpare de ele este !


"nyeleptul wtie CE, CUM, CKND wi CKT sq vorbeascq


Cele mai mari idei, cele mai profunde cugetqri wi cea mai bunq poezie se nasc toate din pkntecele tqcerii. "mi plac oamenii care refuzq sq vor-beascq pknq ce wtiu cu siguranyq ceea ce au de spus.

"nyeleptul wtie cq , awa cq el wi-a dezvoltat un fel de auz Fii atent la ce ewti atent! Memoria trebuie sq fie un depozit, nu un cow de gunoi! Existq cazuri cknd refuzul de a asculta este o dovadq de ’nyelepciune:

> (Prov. 10:13-14).

57


O altq caracteristicq a ’nyeleptului este aceea cq el Nu doar CEspune el, ci wi CUM spune el este o sursq de mkngkiere wi bucurie. Cel ’nye-lept wtie sq vorbeascq frumos, cu cuvinte alese wi bine cumpqnite:

(Prov. 10:20-21).

(Prov. 10:31-32).

Ca wi awternutul, limbajul aratq frumos numai cktq vreme este curat!

(Prov. 15:2).

(Prov. 16:21).

Nu vom putea supraestima niciodatq valoarea wi importanya felului nos-tru de vorbire. Epistola lui Iacov, care este supranumitq wi


Cqrarea pe care mergi sq fie netedq wi toate cqile tale sq fie hotqrkte; nu te abate nici la dreapta, nici la stknga wi ferewte-te de rqu> (Prov. 4:24-27).

"nyeleptul cautq tovqrqwia ’nyelepyilor spune

proverbul. O mare parte a caracterului nostru este modelatq de lumea pri-eteniilor noastre. Cine vrea sq urce pe scara valorilor trebuie sq caute sq stea ’n preajma celor ce se aflq mereu cu o treaptq mai sus deckt el:

(Prov. 13:20).

spunea psalmistul. Eu n-am avut privilegiul sq-i cunosc personal pe toyi sfinyii lui Dumnezeu. Despre mulyi ’nsq pot citi ’n paginile Scripturii, iar despre alyii pot citi ’n biografi-ile scrise despre ei. Clipele petrecute ’n pqrtqwia acestor zidewte wi ’n mine o inimq ca a lor.

Cel mai bine este sq ne ’ntovqrqwim cu Isus Christos wi sq ’n toate cqile noastre. Despre ucenici este scris: (Fapte 4:13).

"nyeleptul ckwtigq suflete

(Prov. 11:30).

L-am cunoscut pe Iosif Morcan ’n timpul studiilor de la Seminarul Teologic Baptist din Bucurewti. L-am admirat apoi lucrknd wi ostenindu-se peste puteri ’n bisericile baptiste din judeyul Iawi. De la el mi-a rqmas o vorbq plinq de ’nyelepciune: "nyelepciunea e doar cknd o dai wi altora; altfel ea este numai


(Prov. 16:22).

(Prov. 9:12).

(Prov. 14:14).

Cel dintki are de viaya lui, dar cel de pe urmq este de el ’nsuwi. O altq rqsplatq este protecyia divinq wi stabilitatea ’n viayq:

(Prov. 10:29-30).

(Prov. 10:24).

(Prov. 10:25,27).

Noul Testament cladewte deasupra acestor texte wi ne spune cq rqsplata celui ce ascultq ’ndrumqrile divine este desqvkrwirea ’n caracter wi ’n abili-tatea de a rezolva toate problemele vieyii:

(2 Tim. 3:14-17).

(Prov. 14:18).

(Prov. 19:20).

60

6.

"NYELEPTUL "N FAMILIE

Toate familiile fericite sunt la fel; cele nefericite sunt de toate felurile.Goethe a spus:

"nyeleptul "n familie

"nyeleptul se cqsqtorewte Alegerea unui partener de viayq este, dupq mkntuire, cea mai impor-

tantq decizie din viayq. Fericirea sau nefericirea cuiva depinde de aceastq alegere:

(Prov. 12:4).

O alegere bunq ’l face pe un bqrbat sq poatq trqi ca un rege, o alegere rea ’l poate mknca pe dinquntru.

Era prin vara anului 1974. wi la Biserica Baptistq pqstoritq de fratele Chiu Mihai ‘n Pkrneava, Arad, se organiza ‘n fiecare luni seara un studiu pentru pregqtirea celor ce yineau Wcoala Duminicalq. Se studia ‘ntotdeauna lecyia de Duminica urmqtoare. Veneau frayi din multe Biserici wi fiecare par-ticipa cu ceea ce se pregqtise sau cu ceea ce ‘i descoperea Domnul. Discuyi-ile erau uneori aprinse, dar arareori ieweau din limita politeyii wi a rkvnei ‘ngqduite.

Cknd am ajuns eu acolo, se discuta tocmai despre relayiile din familie, awa cum sunt ele descrise de apostolul Pavel ‘n Efeseni 5. Se opriserq mai ales la afirmayia: (Efes. 5:23) wi doreau sq afle care este limita ‘n care o femeie trebuie sq-wi urmeze soyul ‘n toate lucrurile. Cineva a trecut la domeniul foarte practic wi a cerut o lqmurire pentru situ-ayia cqsqtoriilor mixte, cknd un membru al Bisericii Baptiste se cqsqtorewte cu cineva din Biserica Pentecostalq. Cine hotqrqwte ‘n ce Bisericq se vor ‘nchina de acum ‘nainte. Unul din frayi a sugerat cq, bqrbatul fiind , o soyie trebuie sq wtie cq ‘wi va urma soyul wi cq este normal ca toate aceste cqsqtorii sq se integreze acolo unde este membru soyul. Altcineva a spus cq lucrurile nu stau chiar awa de simplu; ‘n aceste situayii intervine de obicei wi restul familiei, socrii, cumnayii, etc. De multe ori, astfel de cqsqtorii produc tensiuni care duc la crize dureroase. Uneori se pune chiar prob-lema divoryului. (Amos 3:3). S-a cerut pqrerea fiecqruia wi fiecare a cam spus cum se face ‘n Biserica din care face parte. Discuyiile nu progresau de loc wi era foarte departe.

Spre surprinderea tuturor, fratele Emil Jiva, care tqcuse mklc pknq atunci, a rupt tqcerea cu afirmayia:

S-a fqcut liniwte wi feye uimite awteptau o lqmurire pentru ...

Fratele Emil Jiva a continuat:

62


A trecut de atunci multq apq pe sub moara vremii. Am participat la cununii wi am fost martori la ‘nyelegeri wi la ne’nyelegeri ... De multe ori ‘nsq, ‘n situayii de crizq, mi-au rqsunat ‘n urechi ecoul cuvintelor fratelui Emil Jiva: “ntr-adevqr, aceasta este rezolvarea tuturor problemelor!

(Prov. 18:22).

Adam nu a avut de ales o nevastq. I-a dat-o Dumnezeu wi aceasta a fost ’ndeajuns. Am putea spune cq Eva i-a fost dqruitq Dumnezeu l-a adormit, i-a scos o coastq wi a modelat-o din ea pe cea care avea sq-i devinq Astqzi, orice bqiat trebuie sq aleagq dintr-o mulyime de fete. Care sunt criteriile prin care o poate afla pe cea care i-a fost ?

Cum sq gqsewti o nevastq potrivitq?

1. Cere ajutor de la Domnul. (Prov. 19:14).

Succesul ’n aceastq atkrnq de Dumnezeu mult mai mult deckt putem noi pricepe. Vai de cel ce pornewte ’n aceastq cqutare singur!

Cknd eram ’n anul patru de Seminar, m-am ’ndrqgostit de o fatq care era studentq la Galayi: Daniela Ban. Mq ’ntrebam ’nsq dacq ea este cu adevqrat cea aleasq de Dumnezeu pentru mine. Mq temeam sq nu grewesc. Awteptam un semn, o confirmare de la Domnul. Tocmai fuseserq niwte inundayii catastrofale ’n Transilvania, urmate apoi de un mare cutremur de pqmknt wi cei din strqinqtate trimiteau pachete cu ajutor umanitar. "mi aduc aminte cq mai toyi seminariwtii au primit pachete cu haine. Am primit wi eu unul wi era de la cineva pe care nu-l cunowteam. Probabil pentru cq se cunowtea cu tatql meu, ’mi trimisese un pachet cu haine fratele Ieremia Hodoroabq. Awadar, primisem un colet cu haine ... de la Paris! Nu cred cq vq puteyi da seama ce ’nsemna aceasta pentru un tknqr care crescuse cu haine ’ntoarse pe toate pqryile wi care colindase cu mama lui mai toate magazinele de din Bucurewti. Mq wi vedeam ’mbrqcat cu cele mai selecte haine din capitala mondialq a modei. Plin de anticipayie, am dus pachetul acasq wi l-am deschis repede. Stupoare! ... Dezamqgire! ... Toate hainele din pachet erau de ... damq! Wi totuwi, pe pachet era trecut foarte clar numele meu: Daniel Brknzei. Ce fel de glumq proastq era aceasta? Dupq primele momente de perplexitate, Duhul lui Dumnezeu m-a ’ndem-

63


nat sq privesc cu atenyie la haine. Erau toate de aceiawi mqsurq wi ... toate erau pe mqsura fetei de la Galayi, cea care avea sq devinq nu peste multq vreme: Daniela Brknzei! Printr-o imposibilq din punct de ved-ere omenesc, Dumnezeu ’mi certifica valabilitatea alegerii mele wi con-simyqmkntul Lui pentru cqsqtoria noastrq! Wtiu din experienya mea cq Dumnezeu este personal implicat ’n cqsqtoriile copiilor sqi. O coincidenyq este o minune mai micq ’n care Dumnezeu preferq sq rqmknq anonim.

2. Nu te opri la ’nfqyiware.Dumnezeu se uitq la inimq wi tu trebuie sq faci la fel. Frumuseyea este la

fel de subyire ca pielea. Ea nu este o temelie pe care sq poyi clqdi un cqmin. Spurgeon spunea:

Ce pqcat cq multe alegeri se fac pe criteriul atracyiei fizice! "n loc sq faci awa, dacq ewti ’nyelept te vei uita dupq alte lucruri:

3. Cautq aceste caracteristici:

a. Spiritualitate (Prov. 31:30).

Cea mai reuwitq ‘nfrumuseyare este o inimq mulyumitq wi un duh smerit. Existq o singurq frumuseye care nu se ofilewte odatq cu trecerea anilor: fru-museyea interioarq a spiritului. Aceastq calitate a personalitqyii fac sq scli-peascq ochii unei femei reuwind s-o transforme dintr-o persoanq mediocrq ‘ntr-una deosebitq. Farmecul, cqldura wi atenyia altruistq sunt cele mai dura-bile frumuseyi din lumea noastrq - wi cele mai fericite.

b. Seriozitate (Prov. 11:22).

"n climatul libertin de azi, seriozitatea poate pqrea o povarq wi un handicap. Iatq ce scrisoare a primit la un moment dat evanghelistul american Bill] Graham: Marele om al lui Dumnezeu i-a trimis urmqtorul rqspuns:


mentului, prin comportament, noi facem un fel de selecyie naturalq a celor pe care-i atragem. O fatq va atrage mereu tinerii Adu-yi aminte cq cele mai multe idile se nasc dintr-o atracyie fizicq wi numai puyine sunt acelea bazate pe aprecierea adevqratq a calitqyilor celor doi parteneri. Cu siguranyq cq tu, care-i aparyii luiChristos, ’yi dorewti mai mult deckt un prieten atras de trupul tqu.>

c. "nyelepciune

(Prov. 14:1).

O femeie poate dqrkma mai mult deckt zidewte soyul ei. Cu un ajutor potrivit ’nsq, cqminul va fi ’ntotdeauna ca un palat.

4. Ferewte-te de femeia certqreayq.Cu ckt este mai gol vasul, cu atkt dq mai repede ’n clocot!

(Prov. 19:13).

(Prov. 21:9; 25:24)

Multe din necazurile lumii au fost cauzate de o combinayie nefericitq ’ntre o inteligenyq micq wi o gurq mare.

(Prov. 21:19).

O nevastq i-a spus proaspqtului soy:

(Prov. 27:15-16).

O nevastq foarte skckitoare a fost odatq ‘n toane bune wi i-a cumpqrat soyului ei douq cravate. Surprins sq le gqseascq pe noptierq, soyul s-a gkndit sq-i facq o plqcere wi wi-a pus la gkt una dintre ele. pufni soyia rein-tratq ‘n .

Gura este megafonul inimii. De curknd a iewit pe piayq o carte pentru cei certqreyi. Se numewte: Contradicyionar!

Este mai bine sq rqmki necqsqtorit deckt sq-yi legi viaya de un partener nepotrivit. Cine gqsewte ’nsq o nevastq potrivitq gqsewte fericirea.

65


Cum sq gqsewti un soy potrivit?Cele spuse despre cqutarea unei soyii bune se potrivesc wi pentru cqu-

tarea unui soy bun. Mai sunt ’nsq wi alte sfaturi pe care ni le dq Dumnezeu ’n cartea Proverbelor. Dacq vrei sq cunowti un potenyial soy urmqrewte ...

1. Cum se poartq cu animalele?Dewi pare nesemnificativ, acest aspect al comportamentului squ spune

foarte multe despre ’nclinayiile unui bqrbat:

(Prov. 12:10).

Lacrimile vqrsate pentru tine dovedesc slqbiciune, cele vqrsate pentru alyii sunt un semn de putere.

2. Cum primewte sfaturi de la alyii?Du-te wi vezi cum se poartq cu tatql wi cu mama lui. Dacq este atent wi

respectos fayq de ei, va avea rqbdare sq te asculte wi pe tine ’n anii de cqs-nicie.

(Prov. 12:15).

(Prov. 18:1).

3. "n ce fel de anturaj se simte bine?Prietenii lui de astqzi, vor fi musafirii tqi de mkine.

(Prov. 13:20).

4. Cum stq cu rqbdarea wi cu nervii?

(Prov. 14:29).

5. Cum ’wi ckwtigq banii?

(Prov. 15:27).

6. Cum se raporteazq la problemele altora?


wi pe buzele lui este ca un foc aprins. Omul neastkmpqrat stkrnewte certuri wi pkrktorul dezbinq pe cei mai buni prieteni> (Prov. 16:27-28).

(Prov. 17:27-28).

7. Care-i este atitudinea fayq de cei sqraci?

(Prov. 21:13).

8. Bqrbayi pe care trebuie sq-i eviyi:

a. Cel ce se joacq cu fetele.Ferewte-te de ! Orice bqiat care se cu o fatq pe care

nu are de gknd s-o ia de soyie, pqcqtuiewte cu nevasta altuia!

(Prov. 6:27-30).

b. Cel iute la mknie.

(Prov. 22:24-25).

c. Cel dedat la beyie.

(Prov. 23:29-30).

Prin cqsqtorie hotqrkm unele dintre cele mai mari probleme ale vieyii noastre:

- (Divoryul nu este o opyiune valabilq pentru cel credincios - Mat. 19:9).

- (Realitate definitivq din momentul nawterii copiilor).

67


Iatq de ce nu trebuie sq ne grqbim wi sq ne cqsqtorim "n con-tractarea unei cqsqtorii nu existq pe care le poyi pierde. Numai tu ’nsuyi poyi ’mpiedica planul lui Dumnezeu cu privire la partenerul tqu de viayq.

Cum poyi fi o soyie bunq?Cqsqtoria va fi fericitq nu numai dacq vei gqsi persoana potrivitq, ci wi

dacq tu ‘nsuyi vei fi persoana potrivitq. Una din cele mai grewite pregqtiri pentru cqsnicie este calea Cine cautq un partener bun tre-buie sq se sileascq cel puyin ’n aceiawi mqsurq sq wtie el ’nsuwi cum sq fie un partener ideal.

Cartea Proverbelor ne aweazq ’nainte portretul unei soyii ideale. Ea este ...

1. Vrednicq de ’ncredere. Aceasta ’nseamnq cq bqrbatui ei ’i poate ’ncredinya ckwtigul muncii lui

fqrq teamq cq acesta va fi risipit fqrq noimq:

(Prov. 31:11).

Nimic nu este mai ’ncurajator pentru un soy deckt sq wtie cq are ’n soyia lui un partener wi un asociat cu care-wi clqdewte ’mpreunq bunqstarea wi fericirea. "ntr-unul din sonetele sale, Sha\espeare descrie dependenya soyu-lui de loialitatea soyiei sale:

>Pqrtaw sq nu fiu, inima sq-ndure,Cu cea ce poate mie-mi sq mq fure?>

2. Cu o dragoste statornicq wi de duratq. cum s-a angajat prin

jurqmkntul rostit la cqsqtorie.

(Prov. 31:12).

68


3. Harnicq wi priceputq.

(Prov. 31:13-19).

Dumnezeu dq de mkncare fiecqrei pqsqri, dar nu i-o aruncq ‘n cuib ...

4. "ntreprinzqtoare, cu spirit de iniyiativq.Femeia idealq din Proverbe nu este ’ncarceratq ’ntre pereyii casei, ci

liberq sq activeze wi sq propqweascq ’n

(Prov. 31:16).

5. Miloasq.“n inima fiecqrei femei existq o scknteie din focul ceresc, nevqzutq ‘n

zilele de prosperitate, dar care se aprinde wi arde ca o vklvqtaie ‘n ceasurile ‘ntunecate ale tragediilor.

(Prov. 31:20).

Iatq o posibilq definiyie a milei: . Acest senti-ment presupune o mare capacitate de simpatie wi de solidaritate. O expresie care mi s-a ’nfipt ’n inimq pe cknd mq aflam ’n drum spre Rusia:

6. Prevqzqtoare.

(Prov. 31:21,25).

69


7. Dichisitq.

(Prov. 31:22).Una din dimensiunile este frumuseyea wi eleganya. Nu este suficient ca femeia ide-alq sq aibe haine de in obiw-nuit wi din cknepq. Cea descrisq ’n cartea Proverbe-lor este ’nvqluitq ’n haine de in subyire wi purpurq. Un tknqr baschetbalist ameri-can, devenit peste noapte o

celebritate, a vrut sq-wi bucure wi sq-wi impresioneze mama wi a invitat-o sq-l viziteze de ’ndatq ce wi-a cumpqrat o vilq impozantq wi a terminat cu deco-rqrile interioare. La cinci minute dupq sosire, mama a cerut voie sq meargq ’n oraw, a cumpqrat ckte ceva wi dupq o altq jumqtate de orq casa arqta ca un buchet de flori frumos mirositoare. Vqzknd schimbqrile pe care le-a fqcut mama sa, tknqrul sportiv a zkmbit wi a spus:

8. O cinste pentru bqrbatul ei.

(Prov. 31:23).

9. Priceputq sq facq bani.

(Prov. 31:24).

10. "nyeleaptq wi veghetoare.

(Prov. 31:26-27).

11. Wtie sq primeascq laude wi cautq sq fie o bunq mqrtu-rie.

(Prov. 31:28).

70


Fiecare om are trei nume: numele de familie pe care l-a mowtenit, numele propriu pe care i l-au dat pqrinyii wi renumele, pe care wi-l face sin-gur.

12. Cultivq spiritualitatea.

(Prov. 31:30).

13. Cu picioarele pe pqmknt.Femeile tknjesc dupq complimente, dar cele mai bune rqsplqyi vin din

realizqrile reale ale muncii wi comportamentului ei:

(Prov. 31:31).

Viaya are un fel de a yine lucrurile ‘n echilibru: pentru fiecare femeie care nenorocewte un bqrbat este o alta care face bqrbat dintr-un nenorocit.

Rqsplata unei femei vine la fel de sigur ca wi ckwtigul celor care deyin puterea:

(Prov. 11:16).

Proverbul contrasteazq douq realitqyi din sfere diferite de existenyq pentru a sublinia o singurq trqsqturq comunq wi anume: succesul. Ca wi un om care deyine puterea, o femeie este ... irezistibilq!

Cum poyi fii un soy bun?Nimeni n-a inventat ‘ncq un test de inteligenyq mai bun deckt ... viaya de cqs-nicie.Dewi nu existq un pasaj unitar care sq adreseze aceastq problemq, nu trebuie sq uitqm cq bqrbatului i se adreseazq ... ’ntreaga carte a Proverbelor! Awa cq avem de a face cu un singur capitol adresat femeilor wi cu restul de 30 adresate bqrbatului! Chiar wi la o privire fugarq, este evident cq Proverbele au fost scrise sub forma unor sfaturi pe care un

le dq squ. Este un fel de dialog Expresia apare nu mai puyin de douq zeci wi douq de ori ’n text. Cum trebuie sq fie un ?

71


1. "ngqduie-i soyiei tale sq-yi fie un ’n toate, nu doar o simplq anexq restrknsq la preocupqri

Citewte ’ncq o datq capitolul 31 din cartea Proverbelor. I-ai creat soyiei tale un cadru propice pentru a se dezvolta pe coordonatele acestor reco-mandqri?

"n iarna anului 1996, mq aflam la o ’ntrunire a de condu-cere a societqyii Christian Aid Ministries din Ohio, Statele Unite. Awa cum probabil wtiyi, aceasta este o organizayie menonitq, iar menoniyii au anumite restricyii ’n privinya implicqrii femeilor ’n lucrqrile din afara familiei. Unul dintre cei prezenyi a sugerat pasajul din Proverbe 31 ca material de studiu wi a pus ’ntrebarea: Spre veselia tuturor, unul din cei prezenyi, pus pe glume, i-a rqspuns:


Unii soyi se poartq de parcq ar avea soyii reduse mental sau aproape incapabile sq ia cea mai micq hotqrkre. Nu fi unul din acewtia. Consultq-te mereu cu soyia ta.

Nu te obiwnui sq te consulyi mai mult cu prietenii deckt cu ea. Preyuiewte sfaturile ei wi acordq un credit deosebit Nu uita cq Dumnezeu pe ea yi-a dqruit-o ca ... ajutor potrivit! Pe peretele unui magazin de vopsele wi tapet, cineva a pus un afiw: Amuzant la prima vedere, afiwul exprima ’ndelungatq a vknzqtorului.

Wi ’ncq ceva, nu fii gelos din cale afarq. Orice dragoste intensq se man-ifestq wi prin gelozie. Nu lqsa ’nsq ca acest element al iubirii sq fie exagerat, sq se mqreascq asemenea unei tumori desfigurante wi sq-yi soyia.

4. Asigurq-yi soyia cq este singura din viaya ta.Dacq vrei sq fi tratat acasq ca un rege, trateazq-yi soyia ca pe o reginq!Una din cele mai mari temeri ale unei femei este aceea cq va fi ’nlo-

cuitq de o alta ’n inima soyului ei. Cautq sq risipewti acewti nori negrii care pot tulbura atmosfera familiei. Ascultq sfaturile ’nyelepciunii din Prov. 5:15-21:

(Prov. 5:15-20).

O cqsnicie reuwitq este una ‘n care te ‘ndrqgostewti de mai multe ori, dar de aceiawi persoanq. Ar fi cu mult mai puyine divoryuri dacq soyii ar ‘ncerca sq-wi pqstreze soyiile cu acelawi zel cu care s-au strqduit sq le cuce-reascq.


Iatq o filq din jurnalul amintirilor mele cu familia {urmbrand:Toamna aduce fiorii reci ai unei moryi inevitabile. Aflat ‘n vacanyq la

Portland am aflat cq sora Binyea a fost internatq ‘n spital, pentru o operayie. La vkrsta dknsei, orice intervenyie chirurgicalq era , cu consecinye greu de ‘ntrevqzut.

M-am ‘ntors la Los Angeles wi pe 3 Iulie 1996 am plecat la spital cu pqri-nyii nowtri. L-a poarta spitalului ne-am ‘ntklnit cu fratele {urmbrand. Era ‘ntr-un cqrucior cu rotile care-l ajuta sq-wi depqweascq neputinyele trupului, dar nu wi pe ale inimii:

Ne-am dus ‘mpreunq ‘n salonul spitalului wi am fqcut roatq ‘n jurul pat-ului ‘n care stqtea sora {urmbrand. Deloc tristq sau ‘ngrijoratq, doar cu faya brqzdatq de spasmele involuntare produse de durerile acute, dknsa ne-a vorbit duios despre :

A intrat asistenta medicalq sq o pregqteascq pentru operayie, awa cq ne-am retras ‘n liniwte. Am mai apucat totuwi sq-l mai vqd wi sq-l mai aud pe fratele Richard, care s-a apropiat cu cqruciorul de patul soyiei sale, a apucat-o de mknq wi i-a spus plin de cqldurq:

Fiorii ‘ngheyayi ai toamnei au fost izgoniyi pentru ckteva clipe de flacqra din cuvintele drqgqstoase. “n ochii celor doi strqlucea acum o luminq hotqrktq sq biruiascq dincolo de limitele obiwnuite ale firii.

5. Fq din familia ta prioritatea numqrul unu a vieyii tale.

Dupq relayia cu Dumnezeu, cea mai mare responsabilitate a unui bqrbat este asigurarea unei vieyi de familie fericite. Nicqieri nu se cere mai multq ’nyelepciune ca ’n viaya de familie. Nici o realizare nu este mai importantq deckt reuwita ’n propriul cqmin. Cine reuwewte aici, are o platformq solidq pentru toate celelalte realizqri ale vieyii. Cine falimenteazq aici, clqdewte pe nisip wi va fi lipsit de adevqrata ’mplinire ’n viayq:

(Prov. 11:29).

74


Nu uita cq cel care dq tonul ’n viaya de familie este bqrbatul. Ce faci tu este factorul principal care va hotqr’ fericirea sau nefericirea familiei tale:

(Prov. 14:4).

Cum sq fim pqrinyi ’nyelepyi?

Una dintre cele mai rqspkndite greweli printre femei: credinya cq este suficient sq ai un copil pentru a deveni mamq; este ca wi cum ai crede cq poyi deveni mare muzician de ‘ndatq ce yi-ai procurat un pian. A fi mamq cere multq ’nyelepciune, multq dragoste, mult sacrificiu wi multq perseverenyq.

Cea mai mare responsabilitate pe care ne-o poate ’ncredinya Dumnezeu este educayia celor care se nasc ’n familia noastrq. Orickt am anticipa nawterea copiilor, orickt am dorit-o, venirea lor ne va gqsi ’ntotdeuna lipsiyi de experienyq. Cineva a spus:

Daniel {ebster, unul din cei mai mari oameni din istoria Americii a spus:

Ce ne spune Biblia despre crewterea copiilor. "n cartea Psalmilor existq doi psalmi dedicayi vieyii de familie: Psalmul 127 wi Psalmul 128. "n amkndoi, iatq ckteva considerente preliminarii :

1. Copiii sunt un dar de la Domnul.Iatq un paradox contemporan: Familiile fqrq

copii wi familiile cu copii mulyi se compqtimesc reciproc. Cine are dreptate?

(Ps. 127:4)Copiii sunt averea celui sqrac, wi cea mai preyioasq comoarq a boga-

yilor.

2. Copiii sunt podoaba wi farmecul familiei


copiii tqi stau ca niwte lqstari de mqslin ’mprejurul mesei tale> (Ps. 128:3).

"n faya reyinerii unora de a avea copii, cineva a remarcat:

3. Copiii ’wi primesc direcyia ’n viayq prin educayia datq de pqrinyiUn copil este un baton de dinamitq, o sursq incalculabilq de energie

potenyialq, de aceea vegheazq asupra lui cu atenyie, ferindu-l de scknteile care l-ar putea face sq explodeze, punknd ‘n pericol temeliile societqyii. “ndreaptq-l cu cea mai mare grijq spre locul ‘n care vigoarea wi capacitqyile lui vor putea fi folosite pentru construirea unei lumi mai bune.

Cqci ei nu vor rqmknea de ruwine,cknd vor vorbi cu vrqjmawii lor la poartq> (Ps. 127:4,5).Dupq cum arcawul este priceput sq trimeatq sqgeyile la yintq, pqrinyii

sunt responsabili de direcyia pe care o iau copiii lor ’n viayq.Socrate a zis:


Adeseori, cea mai bunq metodq de ‘ndreptare a copiilor nowtri este sq ne corectqm exemplul personal pe care li-l dqm. Trqiewte ‘n awa fel ‘nckt atunci cknd oamenii ‘i vor spune copilului tqu cq seamqnq cu tine, el sq simtq nevoia sq scoatq ‘n afarq pieptul, nu limba.

Am auzit odatq pe cineva spunknd cq nu poyi spune dacq un pqrinte wi-a fqcut datoria sau nu, deckt dupq ce vei vedea ce fel de oameni vor fi nep-oyii lor.

5. Copiii trebuie educayi prin sfqtuireUn tatq face mai mult deckt o sutq de profesori. Experienya mea este

cq toyi profesorii din wcolile ateiste ale Romkniei nu mi-au putut clinti convingerile pe care mi le-a awezat ’n suflet tatql meu. Nici lipsa de carte wi nici lipsa de bogqyie nu scade cu ceva puterea de influenyq a unui pqrinte.

Wtiind cele de mai sus, pqrinyii trebuie sq se ’ngrijeascq sq stea de vorbq cu copiii lor. Educayia lor are nevoie de o investiyie de timp wi de preocu-pare:


Suntem gata sq ne exersqm influenya asupra crewterii florilor din grqdinq wi a animalelor din grajd. Oare se cade sq ne oprim influenya toc-mai cknd este vorba de copiii nowtrii?

Ce sq ‘nyeleagq copiii de la pqrinyii care socotesc cq ei nu pot sta sq asculte 2 ore ‘n bisericq, dar ‘i lasq ore ‘ntregi ‘n faya televizorului? Sau ce pot ei ‘nvqya de la cei ce le dau 4 dolari sq se ducq la film, wi numai 50 de cenyi sq punq la colectq?

6. Copiii trebuie educayi prin mustrareCineva spunea cu ironie: De fapt, nu existq copil perfect. Nici un om nu poate ajunge pe pqmknt perfecyiunea. Singura noastrq wansq este prin corectare.

Dewi negativq ’n natura ei, mustrarea este constructivq. "nsuwi Dumnezeu, Tatql nostru desqvkrwit o aplicq atunci cknd este cazul. Vai de pqrinyii care dispreyuiesc mustrarea, prefe-rknd sq-wi lase copiii sq trqiascq dupq capul lor:

(Prov. 3:11-12)

(Prov. 29:15).

Cuvkntul evreiesc pentru pqrinte este care derivq de la , ‘nvqyqtor. Primul wi cel mai mare ‘nvqyqtor al copilului trebuie sq se afle ‘n familia lui.

(Prov. 17:10).

Sq nu crezi cq ai pierdut timpul degeaba dacq copiii tqi yi-au auzit sfa-turile, dar nu le-au pus ‘n practicq. Peste ani de zile ei wi le vor reaminti wi le vor spune la rkndul lor copiilor pe care-i vor crewte.

(Prov. 5:12-13).

Mustrqrile din copilqrie sunt ca seminyele care ’ncolyesc uneori numai la vkrsta adultq.

7. Copiii trebuie educayi prin greutqyiCea mai sigurq metodq de a le pregqti copiilor o viayq grea este aceea de

a le ‘ngqdui o copilqrie prea uwoarq wi lipsitq de griji. De prea multe ori,

78


pqrinyii care n-au wtiut de plqceri din cauza trudei 'wi dau banii pe mkna unor copii care wtiu doar de plqceri, dar nu vor sq wtie de muncq. Una din cele mai vesele definiyii ale tayilor este aceasta:

(Prov. 15:17).

(Prov. 17:1).

Profetul Ieremia a recomandat greutqyile drept o pregqtire pentru viaya de adult cknd a zis: (Plkngerile lui Ieremia 3:27). Cine vrea sq le facq o viayq grea copii

Date post:	23-Oct-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

WordPress.com · 2012. 12. 27. · Prefayq 3 PREFAYQ Motto: Un proverb este un discurs de...

Documents