REVISTA CENTRULUI DE DOCUMENTARE ŞI INFORMARE AL COLEGIULUI NAŢIONAL

„HOREA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN” ALBA IULIA

Nr.

1/A

ugus

t 20

10

ALBA IULIA

CUPRINS

1. Opinii despre CDI .....................................................................................................................2 2. Ce înţeleg elevii prin CDI ..........................................................................................................3 3. Scurt istoric al CDI ...................................................................................................................4 4. CDI şi nevoia de schimbare ......................................................................................................5 5. Cercetări ....................................................................................................................................8 • Adolescenţii de ieri-adolescenţii de azi: despre adolescenţă cu adolescenţii ............................8 • Despre respect cu adolescenţii .................................................................................................13

6. Proiecte educaționale ..............................................................................................................21 • Un dar din suflet pentru suflet ..................................................................................................21 • Dragoste fără frontiere .............................................................................................................22 • Din dragoste pentru mama .......................................................................................................23 • Să spunem stop violenţei .........................................................................................................24 • E frumos să primeşti, dar e şi mai frumos să dăruieşti ............................................................25 • Zile de iubire – zile de poezie .................................................................................................26 • Lumină pentru sufletele noastre ..............................................................................................27 • Tradiţii şi obiceiuri de Paşte ...................................................................................................28 • Eminescu la ceas aniversar .....................................................................................................29 • Atelierul lui Moş Crăciun .......................................................................................................30 • Elevii descoperă cartea ...........................................................................................................31 • Călătorie în lumea cărţii .........................................................................................................32 • Cine citeşte ştie .......................................................................................................................33 • Descoperirea unui scriitor .......................................................................................................34 • Povestea din poveste ...............................................................................................................35 • În lumea lui Creangă ...............................................................................................................36 • La lecture-ma passion .............................................................................................................37 • O inimă de Paşte .....................................................................................................................39 • Respectă-mă ca să te respect ...................................................................................................40

7. „Roadele“ proiectelor .............................................................................................................41 • Mihai Eminescu „Somnoroase păsărele“ – prezentare realizată de Haţegan Oana......41 • Mihai Eminescu „Trecut-au anii“ – prezentare realizată de Vîrdea Elena ......................42 • Mihai Eminescu prezentat de Barboş Andreea, Băla Ioana, Cârcei Raluca ...................43 • Mihai Eminescu „Legendary Queen“ – prezentare realizată de Popa Ştefania...............44 • Afişe realizate de elevi în cadrul proiectului „Să spunem stop violenţei“ .........................45 • „Cartea“ - Mircea Marius ...................................................................................................46 • „Rolul cărţii“ – Avram Georgiana ......................................................................................46 • „Cartea, universul gândurilor“ – Crăciun Oana ..................................................................46 • „Rolul cărţii în viaţa mea“ – Ion Maria Gabriela ................................................................47 • „Rolul cărţii în viaţa mea“ – Avram Marina .......................................................................48 • „Cartea - importanţa şi semnificaţia în viaţa omului“ – Pocol Andrei Alexandru ..........48 • Aspiraţii spre ideal ...............................................................................................................49 • „Copilăria...un drum rămas în urmă“ – Deac Darius ..........................................................50 • „Copilăria mea“ – Urcan Radu ............................................................................................50 • „În amintirile copilăriei mele“ – Dăscăloiu Diana ...............................................................51 • „Copilăria“ – Florea Adina ...................................................................................................52 • „Unul dintre cele mai semnificative momente din viaţa mea“ – Florea Adina .................53 • „În amintirile copilăriei mele“ – Goadă Dragoş ...................................................................53 • „Prima mea bicicletă“ – Marincaş Teodora ..........................................................................54

8. Blogul CDI ...............................................................................................................................55

OPINII DESPRE CDI

Centrul de Documentare şi Informare şi cadrul Colegiului Naţional „Horia,Cloşca şi Crişan“ este locul ideal pentru a-mi petrece pauzele şi nu numai.

Pe lângă multiplele cărţi pe care le putem citi, în CDI avem acces nelimitat la internet şi toate acestea într-o atmosferă prielnică documentării şi aprofundării de noi informaţii.

Acest loc din cadrul liceului este foarte îndrăgit de foarte mulţi elevi deoarece este dotat cu aparate de ultimă generaţie (laptop-uri, video-proiectoare) iar accesul la informaţie, la ştiinţă şi la cultură împreună cu dreptul la educaţie sunt elemente cheie ale unei dezvoltări durabile.

Ispas Claudia, clasa XI G

În cadrul şcolii, CDI-ul ocupa un loc foarte important, atât în viaţa elevilor cât şi a profesorilor, nu doar pentru informaţiile deţinute şi oferite atât în format clasic cât şi digital, dar şi pentru dotăriile, ambianţa şi spaţiul vast care fac o oră de curs mult mai interesantă şi captivantă, lecturarea unei carţi mult mai placută. Pentru elevi, CDI-ul este locul în care obţin cu uşurinţă sprijin, informaţii şi ajutor în rezolvarea problemelor şcolare, dar şi pentru cele personale, precum pasiuniile. Elevii pot utiliza toate dotăriile CDI-ului, de la calculatoare şi internet pana la cărţi, dar cu condtiţia de a nu le deteriora. Pentru mine, CDI-ul pe parcursul anilor de studiu a devenit un bun tovarăş, prietenul care îmi sărea mereu în ajutor. Aici am avut parte de cele mai interesante experienţe, de la întalniri cu diferite personalităţi şi lansări de carte, până la legarea unor prietenii trainice cu alţi iubitori de cunoaştere. CDI-ul, în viaţa de liceu, devine de la locul în care intri forţat de îmrejurări sau profesori, la locul în care vii de placere, curios de ce se va întampla în viitorul volum al unui roman, de placerea lecturării unei reviste străine, dorinţa de a afla ultimile veşti, de a redacta cel mai bun referat sau de a termina înaintea colegilor un anumit proiect.

Opincariu Andreea, clasa XIIG

CE ÎNŢELEG ELEVII PRIN CDI ?

Elevii colegiului au răspuns astfel : Un cabinet ce există în cadrul unei instituţii, care are diferite surse de informare pentru

persoanele din acea instituţie. Este un cabinet, existent într-o unitate de învăţământ, dotat cu bibliotecă şi diferite surse

de documentare şi informare. De asemenea este un loc destinat destinderii şi activităţilor culturale.

Un loc unde elevii se pot documenta despre ceea ce nu ştiu. Un loc în care poţi să te relaxezi, să te documentezi. Un loc unde elevii se pot documenta despre lucrurile pe care nu le înţeleg sau nu le ştiu. Centru menit să ajute elevii în activitatea lor şcolară. Un centru în care mergem să ne informăm despre ceea ce ne interesează. Combinaţie între bibliotecă, acces la internet şi alte documente pentru informare. O bibliotecă modernă şi mult mai vastă. Un loc bine dotat cu diverse aparaturi şi cărţi din varii domenii. Un centru, care cuprinde bibliotecă şi alte surse, din care elevii sau profeorii pot lua

anumite informaţii. Un centru unde elevii sunt ghidaţi şi ajutaţi să-şi procure anumite informaţii. Centru asemănător unei bibliotec,i care permite elevilor accesul la mai multe modalităţi de

informare. Un loc liniştit în care poţi învăţa foarte multe lucruri.

Lucreţia Bîrz

SCURT ISTORIC

În anul 1919, anul înfinţării Colegiului, s-au pus şi bazele bibliotecii, aceasta funcţionând

la început separat pentru profesori şi elevi. Dacă la început au fost 230 volume în biblioteca profesorilor şi 349 în cea a elevilor, în

1933 ea a cuprins la profesori 4600, la elevi 1500 volume, ca apoi în 1937 să fie în total 7000 volume. Din acest an s-a aprobat de către comitet şi un post de bibliotecar retribuit. Deşi s-a beneficiat şi de donaţii particulare, majoritatea achiziţiilor de cărţi au fost făcute de către comitet, astfel că biblioteca profesorilor în 1939 număra 5324 volume. Cea a elevilor a fost lăsată în grija claselor, a diriginţilor care aveau datoria să supravegheze şi lectura elevilor. Până în 1948 biblioteca şcolarilor s-a îmbogăţit, ajungând la 3000 volume.

În anul şcolar 1940-1941 colecţiile bibliotecii au fost sporite din fondurile comitetului şcolar după cum urmează: biblioteca profesorilor cu cărţi în valoare de 28,921 lei, biblioteca elevilor cu 8,479 lei.

Din 1931 a funcţionat prin grija profesorului P. Chanier şi a Misiunii Franceze, biblioteca franceză cu 160 volume.

Fondul documentar a sporit an de an ajungând ca în prezent să numere 24053 volume. Din anul 2000 liceul ca parte integrantă a Proiectului român –francez „Educaţie pentru

informaţie în mediul rural defavorizat” a implementat în viaţa şcolii Centrul de Documentare şi Informare prin integrarea resurselor fostei biblioteci şcolare.

Acest prim Centru de Documentare şi Informare a funcţionat în perioada 2000-2002 în paralel cu biblioteca şcolară, fondul său documentar fiind în marea sa majoritate în limbi străine (1097 volume).

În anul 2002 s-a luat decizia de transformare a bibliotecii şcolare în Centru de Documentare şi Informare. Lucrările de amenajare au durat circa şase luni, noul CDI fiind inaugurat cu ocazia primei Conferinţe regionale a centrelor de documentare şi informare din Transilvania care a avut loc între 8 şi 9 noiembrie 2002. Pentru că nevoile utilizatorilor şi ritmul evoluţiei structurilor de acest tip în România s-au schimbat şi sunt în continuă schimbare, o reamenajare a spaţiului şi o modernizare a mobilierului şi echipamentelor s-au impus ca priorităţi ale unităţii noastre şcolare în anii 2007 şi 2008.

Lucreţia Bîrz

CDI ŞI NEVOIA DE SCHIMBARE

Este evident că lumea se schimbă, omul este din ce în ce mai grăbit, obligat, în acelaşi

timp, să fie din ce în ce mai bine informat. Fiind presat de timp, el va cere să fie servit (informaţional) rapid şi eficient. De aceea, vechile formule devin greoaie şi perimate.1

Specialiştii văd în biblioteca viitorului o bază de date în care informaţiile ocupă un spaţiu foarte restrâns, sunt excelent indexate şi accesibile la comanda oricărei persoane conectate la reţea.

În viitor, bibliotecile, în ciuda transformărilor majore pe care le vor cunoaşte, vor continua să existe, să răspundă cererilor de informare ale utilizatorilor, să-i sprijine în căutarea şi regăsirea informaţiei. Dar nu se vor limita la acest rol, ci îşi vor extinde acţiunile prin implicarea tot mai activă în cercetarea şi dezvoltarea efectivă a cunoaşterii şi în transferul cunoaşterii.

Pentru a surprinde schimbările care au intervenit în activitatea desfăşurată de CDI-ul nostru ne-am propus să prezentăm o evoluţie a acestuia pentru ultimii 3 ani după următorii factori: bugetul, fondul documentar, numarul total de utilizatori, numărul utilizatorilor activi, situaţia împrumuturilor, integrarea spaţiului şi a resurselor CDI în activitatea pedagogică.

În figura 1 este prezentată evoluţia fondurilor alocate CDI-ului în perioada 2007-2010 atât pentru achiziţionarea de cărţi cât şi pentru renovarea mobilierului şi achiziţionarea de aparatură de ultimă generaţie. Se poate observa o creştere a bugetului în anul şcolar 2008-2009, perioadă în care s-au făcut schimbări majore în structura CDI, în sensul că ultima sală, care era utilizată ca şi depozit de carte a fost renovată şi transformat-ă într-o modernă sală multimedia dotată cu 15 laptop-uri , videoproiector şi tablă interactivă, această sală având o capacitate de 30 de locuri. În acest an şcolar din cei 57131,76 de roni destinaţi CDI-ului, 8108,52 au fost utilizaţi în vederea reînoirii fondului documentar. Şi în anul şcolar 2007-2008, fondurile alocate CDI-ului au fost considerabile, 22874,1 roni din care 2413,99 au fost utilizaţi pentru achiziţionarea de cărţi. În această perioadă s-a modernizat mobilierul, birouri, rafturi, din sălile 1,2 şi 3. Din păcate, în anul şcolar 2009-2010, CDI-ului i-au fost alocaţi doar 574,8 roni, o parte fiind utilizaţi pentru plata abonamentelor periodicelor, iar restul pentru achiziţionarea de cărţi.

Fig. 1. Bugetul CDI

0100002000030000400005000060000

Buget total

1 Petrescu, Victor; Sachelarie, Octavian Mihail. Introducere în managementul de bibliotecă.Târgovişte : Bibliotheca, 2003, p.114.

Fondul documentar al CDI a înregistrat o creştere în aceşti ani, ajungând ca în prezent să numere 24053 volume, 72.5% din volume fiind prelucrate în sistem informatizat, programul Biblioteq (vezi fig. 2).

Fig. 2. Evoluţia fondului documentar în perioada 2007-2010

23732

2403024053

235502360023650237002375023800238502390023950240002405024100

2007-2008 2008-2009 2009-2010

La CDI pot fi consultate următoarele periodice româneşti: Unirea (2007-2010) , România literară (2007), Muzica (2005), Tribuna învăţământului (2007-2008), Magazin istoric (2007-2009), Gazeta de informatică, Evrica, Universul şcolii, Arborele lumii (2005), Descoperă (2008) , National Geographic (2007-2008), Informaţia de Alba (2007-2008), Monitorul de Alba (2007-2009),Unirea (2007-2010) Gazeta matematică (2006), PC Word (2008), Ce se întâmplă doctore (2008 -2010), Geo (2008-2009), Psihologia azi (2007-2008), Cariere (2008-2009), Ioana (2010), dar şi o serie de periodice primite în cadrul liceelor bilingve: Regard, Science et vie junior, L’Express, Ça m’intéresse, Geo, Le français dans le monde, Phosphore.

După cum se poate observa în figura 3, numărul total de utilizatori a scăzut de la 1017 în anul şcolar 2007-2008 la 869 în anul şcolar 2009-2010, acest lucru s-a datorat reducerii numărului total de elevi pe liceu. Cu toate că numărul total de utilizatori a scăzut, numărul utilizatorilor activi a rămas aproximativ acelaşi, aceasta însemnând că s-a înregistrat o uşoară creştere a elevilor care solicită şi împrumută documente de la CDI. Acest lucru s-ar putea datora pe de-o parte achiziţilor realizate în această perioadă, iar pe de altă parte implicării tot mai active a CDI în diverse proiecte educaţionale.

Fig. 3. Situaţia utilizatorilor in perioada 2007-2010

1017

456

920

453

869

450

0

200

400

600

800

1000

1200

2007-2008 2008-2009 2009-2010

Total utilizatori

Utilizatori activi

Numărul total de documente monografice solicitate/împrumutate de elevi a crescut de la 5641 în anul şcolar 2007-2008 la 8597 în anul şcolar 2009-2010 (vezi Fig. 4).

Fig. 4. Numărul total de documente monografice solicitate/împrumutate în perioada 2007-2010

5641

8338

85972007-2008

2008-2009

2009-2010

După cum se poate observa în figura 5, spaţiul şi resursele CDI-ului nostru este utilizat de către cadrele didactice ale colegiului în activitatea pedagogică. La CDI se găsesc resurse diverse, precum şi dotări de ultimă generaţie care pot să dea o notă aparte procesului educativ.

Fig. 5. Integrarea spaţiului şi a resurselor CDI în activitatea pedagogică

în perioada 2007-2010

0100200300400500600700800900

2007-2008 2008-2009 2009-2010

În fecare an în CDI se desfăşoară activităţi de promovare a lecturii şi activităţi cultural-educative, cele mai semnificative dintre acestea fiind prezentate în această revistă.

BIBLIOGRAFIE:

• Petrescu, Victor; Sachelarie, Octavian Mihail. Introducere în managementul de bibliotecă.Târgovişte : Bibliotheca, 2003.

Lucreţia Bîrz

CERCETĂRI

„ADOLESCENŢII DE IERI – ADOLESCENŢII DE AZI“: despre adolescenţă cu adolescenţi

Adolescenţa, pentru cei ce n-au ajuns la ea, e ceva îndepărtat, dar care te atrage cu o forţă

irezistibilă, pentru că este viitorul, speranţa, iar pentru cei care au trecut de ea, adolescenţa e acea perioadă fantastică din viaţa unui om, în care totul e posibil, în care stelele îţi stau în palmă, iar lumea aşteaptă să fie cucerită de către tine, adolescentul cu sufletul deschis şi mintea limpede.

Unii o consideră „vârstă ingrată“, alţii, dimpotrivă, „vârsta de aur“; pentru unii ea este „vârsta crizelor, anxietăţii, nesiguranţei, insatisfacţiei“, în timp ce pentru alţii este ‚vârsta marilor elanuri“; este „vârsta contestaţiei, marginalităţii şi subculturii“, dar şi „vârsta integrării sociale“; este „vârsta dramei, cu tot ce are ea ca strălucire, dar şi ca artificiu“ – decretează unii, ba nu, ripostează alţii, este „vârsta participării la progresul social“; cei mai mulţi o consideră ca fiind în totalitate o „problemă moral-psihologică“, dar sunt şi unii care cred că este aproape în exclusivitate o „problemă socială“. Diversitatea opiniilor referitoare la adolescenţă derivă din complexitatea în sine a acestei etape din viaţa omului, cu o dinamică excepţională în timp, cu multideterminări şi multicondiţionări, dar şi din poziţia oarecum incertă pe care o ocupă adolescentul în sistemul perioadelor evolutive ale vieţii.

Noţiunea de adolescenţă Termenul de adolescenţă provine din latinescul adolescentia şi este definit ca fiind

„perioada de tranziţie biologică, psihologică şi socială de la pubertate la maturitate. Intervalul de vârstă la care are loc această tranziţie este uşor diferit de la un individ la altul şi depinde de mai mulţi factori: sex, cadrul socio-cultural etc“.2

Dacă ar fi să dăm o definiţie ştiintifică a adolescenţei, aceasta ar fi: „adolescenţa este o perioadă în dezvoltarea organismului uman, care urmează pubertăţii şi precede starea de adult. Este cuprinsă, în general, între 14 şi 18 ani, având multiple aspecte particulare de la individ la individ. Se caracterizează prin dezvoltarea fizică şi neuropsihică. E timpul în care se conturează personalitatea“.

3

Dicţionarul de sociologie defineşte adolescenţa ca fiind o etapă din ciclul de viaţă, între copilărie şi vârsta adultă. Adolescenţa este un fenomen relativ recent, datând din a doua parte a secolului al XIX-lea şi întâlnită cu precădere în societăţile industriale.

4

Din punct de vedere psihologic adolescenţa este definită ca fiind o fază de restructurare afectivă şi intelectuală a personalităţii, un proces de individualizare şi de metabolizare a transformărilor fiziologice legate de integrarea corpului sexual.

5

Caracteristicile adolescenţei Caracteristicile cele mai importante ale adolescenţei sunt:

- dezvoltarea conştiinţei de sine; - afirmarea propriei personalităţi; - integrarea treptată în valorile vieţii.

Dezvoltarea conştiinţei de sine

2 http://ro.wikipedia.org/wiki/ 3 http://www.familiasiviata.ro/educatie/adolescenta-varsta-descoperirii-propriei-identitati.html 4 Dicţionarul Blackwell de sociologie. Bucureşti: Humanitas, 2007, p.22. 5 Dicţionar de psihologie. Bucureşti: Editura Humanitas, 2006, p. 31.

Conştiinţa de sine este un proces complex care include, pe de o parte, raportarea subiectului la sine însuşi, la propriile trăiri, iar pe de altă parte confruntarea acestora, compararea lor cu lumea în mijlocul căreia trăieşte. Prin conştiinţa de sine individul îşi înţelege propria persoană ca subiect al activităţii sociale, ca membru activ şi util al mediului social în care trăieşte.

Dezvoltarea conştiinţei de sine este determinată de mulţi factori. Un rol important îl joacă relaţiile cu adulţii, aprecierile acestora faţă de calităţile şi munca adolescentului, precum şi aprecierea colectivului din cadrul căruia face parte.

Afirmarea de sine O caracteristică de prim ordin a adolescenţei este tendinţa de afirmare a propriei

personalităţi, de evidenţiere a acesteia prin toate mijloacele posibile. Dorind să atragă atenţia asupra sa, adolescentul se consideră punctul central în jurul căruia trebuie să se petreacă toate evenimentele. Forţele proprii sunt considerate superioare faţă de ale celorlalţi oameni, părere care decurge dintr-o insuficientă cunoaştere de sine.

Integrarea socială Esenţa integrării sociale constă în ataşamentul din ce în ce mai conştient şi mai activ la

grupul căruia îi aparţine (clasă, şcoală, marele organism social). Cu cât înaintează în vârstă, cu atât el este mai obiectiv în judecăţile sale, aprecierile efectuându-se în funcţie de criteriile sociale pe care şi le-a însuşit. Dorinţa de a cunoaşte valorile sociale şi culturale se manifestă riguros şi tenace. Integrarea adolescenţilor în aceste valori ale colectivităţii contribuie la formarea concepţiei despre lume şi viaţă.

Datorită experienţei de viaţă limitată şi a lipsei unor criterii de autoapreciere corectă, adolescenţii au nevoie de consiliere şi îndrumare discretă, fiind sprijiniţi să-şi formeze idealul de viaţă, să-şi perfecţioneze judecăţile morale şi să-şi ridice nivelul conştiinţei şi al conduitei.

Descrierea proiectului „Adolescenţii de ieri – adolescenţii de azi“ este un proiect derulat în perioada 15.10.2008 –

30.10.2008, care s-a adresat elevilor claselor IX –XI din cadrul Colegiului Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan“ din Alba Iulia.

Scopul acestui proiect a fost acela de a-i implica pe elevi în activităţi extraşcolare care pun accent pe dezvoltarea spiritului critic. Noi ne-am propus ca pornind de la un film (ceva plăcut pentru elevi) să ajungem la o dezbatere pe tema adolescenţei.

Pentru realizarea acestui proiect am colaborat cu profesorii diriginţi ai celor 10 clase implicate, cu profesorii de psihologie şi cu psihologul şcolii.

Printre activităţile proiectului s-au numărat: mobilizarea elevilor şi a cadrelor didactice, realizarea de afişe şi pliante prin care să ne facem cunoscută iniţiativa, vizionarea filmului „Liceenii“, completarea unor fişe–interviu pe marginea filmului şi realizarea unor dezbateri pe temei adolescenţei.

Activităţile propuse în acest proiect s-au realizat în cadrul Centrului de Documentare şi Informare al colegiului.

După vizionarea filmului „ Liceenii“, elevii au avut de completat un ghid de interviu. Obiectivele acestui ghid de interviu au fost: identificarea pasiunilor adolescenţilor şi a modului cum îşi petrec aceştia timpul liber, identificarea celui mai important lucru din viaţa unui adolescent, identificarea a ceea ce adolescenţii de azi urăsc cel mai mult în viaţa lor. De asemenea, ne-am propus să identificăm cum văd adolescenţii de azi generaţiile trecute (asemănări şi deosebiri între adolescenţii de azi şi adolescenţii de ieri).

Analiza datelor ghidului de interviu Adolescentul tipic al zilelor noastre este un pasionat al muzicii, al filmelor şi al

calculatorului, care preferă să-şi petreacă timpul liber cu prietenii. Printre alte pasiuni ale adolescenţilor de azi se numără: plimbările în natură, sportul, limbile străine, lectura etc.

Întrebaţi ce urăsc cel mai mult în viaţa lor, majoritatea adolescenţilor au susţinut că urăsc ipocrizia, minciuna şi prietenii falşi. În general ei sunt afectaţi atunci când le este atacată propria persoană, atunci când sunt de părere că cei din jur le-au făcut o nedreptate. De asemenea, detestă să nu fie respectaţi şi să audă zvonuri la adresa lor.

Aşa cum se poate observa în fig. 1, cele mai importante lucruri în viaţă pentru un adolescent sunt: familia, prietenii, şcoala şi dorinţa de realizare.

Fig. 1. Ce este important pentru un adolescent

Chiar dacă provin din „lumi diferite“, cu valori şi norme diferite, chiar dacă progresul

tehnologic a schimbat modul de petrecere a timpului liber, adolescenţii au rămas aceleaşi fiinţe visătoare şi pline de energie, care vor să-şi trăiască viaţa din plin, care se confruntă cu aceleaşi probleme specifice vârste, care vor să iubească şi să fie iubiţi, care vor să-şi ţină prietenii aproape, care intră în conflict cu părinţii atunci când nu sunt înţeleşi.

O parte din răspunsurile elevilor referitor la întrebarea privind asemănările dintre adolescenţii de ieri şi cei de azi sunt redate mai jos:

• La fel ca şi adolescenţii de azi şi cei de ieri mergeau la şcoală, se îndrăgosteau, sufereau, doreau să se distreze, aveau anumite pasiuni şi urau unele materii, persoane etc.

• Atât adolescenţii de azi cât şi cei de ieri au anumite pasiuni comune ca mersul la film sau ieşitul cu prietenii.

• Şi adolescenţiilor de ieri le plăcea să găsească diverse strategii de chiul. Au în comun dorinţa de a se distra şi de a merge la petreceri.

• Deşi timpul a trecut şi generaţiile sunt diferite, un singur lucru nu s-a schimbat: frica de matematică, ... şi alte asemănări: sentimentele, trăirile prin care trec toţi adolescenţii: prima dragoste, despărţirea, împăcarea, noi prieteni, pierderea unui prieten poate în unele cazuri şi neînţelegeri cu părinţii.

Cel mai important în viaţă pentru un adolescent

Familia

Prietenii

Şcoala

Dorinţa de realizare

• Adolescenţii de azi şi adolescenţii de ieri au aceeaşi poftă de viaţă şi vor să trăiască din plin fiecare moment.

• Sunt la fel de visători şi plini de energie, dorind să-şi trăiască plăcut viaţa. • Ambelelor generaţii de adolescenţi le place să se distreze în timpul orelor, pun

porecle profesorilor. Şi atunci şi acum sunt adolescenţi care îşi găsesc alte preocupări decât învăţatul.

• Suntem la fel de speriaţi când vine vorba de maturizare. • Sunt poate încadraţi în acelaşi profil social ca şi noi, există aceeaşi ruptură de

comunicare între generaţii; interesele sunt în linii mari aceleaşi: muzică, teatru, film, prieten. În glasul adolescenţilor de azi se simte o urmă de regret, de melancolie după „lumea

adolescenţilor de ieri“. Dacă astăzi au aproape totul, dacă viaţa lor este mult mai uşoară în comparaţie cu cea a părinţilor lor, dacă dispun de noua tehnologie care le facilitează cu mult studiul, adolescenţii de azi nu sunt mulţumiţi de viaţa lor, ba chiar se simt dezorientaţi, lipsiţi de repere, cu prea multă libertate pe care nu ştiu să o organizeze. Ei recunosc că au uitat să se bucure de lucrurile mărunte care fac viaţa mai frumoasă.

Azi adolescenţii sunt liberi, dar sunt liberi pe un „teren minat“, într-o lume nesigură, în care tentaţiile sunt la tot pasul, o lume hahotică, în plină mişcare. Adolescenţii de ieri nu aveau libertatea celor de azi dar ei se aflau pe un „teren mai sigur“.6

Adolescenţii timpurilor noastre văd în „adolescenţii de ieri“ nişte modele demne de urmat, descrise în teremeni de: mai romantici, mai respectuoşi, mai silitori, mai responsabili, mai inocenţi, mai studioşi, mai cuminţi, mai toleranţi (vezi tab.1).

Tab. 1. Caracteristici ale adolescenţilor

Adolescenţii de ieri Adolescenţii de azi

- respectuoşi - simpli - romantici - sensibili - liniştiţi - silitori - toleranţi - inocenţi - studioşi - responsabili

- excentrici - superficiali - libertini - obraznici - fiţoşi - nonconformişti - egocentrici - rebeli - vulgari

În continuare redăm cele mai semnificative răspunsuri ale elevilor pentru a sublinia ceea ce am redat mai sus:

• Adolescenţii de azi sunt mai rebeli decât cei de ieri, sunt mai puţin ascultători şi fac mereu ce consideră ei că este bine, nu mai sunt la fel de cuminţi ca ceilalţi şi nu se supun la orice lucru care este obligatoriu, devenind mai revoltatori, uneori mai puţin respectuoşi. Odată cu trecerea anilor interesul pentru şcoală a adolescenţiilor a scăzut. Cei de azi, nu toţi, nu se mai preocupă la fel de mult de activităţile şcolare. Adolescenţii de azi au mai multe surse de informare, pot utiliza internetul ca mijloc de comunicare, apoi este televizorul, care prezintă mai multe emisiuni de cultură generală şi documentare ştiinţifice.

6 Liiceanu, Aurora (coord.) Viaţa mea: un joc serios, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi tineretului, 2007,

• Cei de azi sunt mult mai libertini, nu acceptă să li se impună reguli foarte stricte, fiecare doreşte să iasă în evidenţă prin diferite moduri cum ar fi felul cm se îmbracă sau muzica pe care o ascultă. Tinerilor de azi nu le mai place să citească, mai bine vizionează un film. Adolescenţii de ieri erau mai simpli şi aveau mai multe pasiuni cum ar fi să meargă la teatru sau la film, la cinematograf, se ajutau mai mult la nevoie, erau interesaţi de citit.

• Adolescenţii de ieri erau mult mai studioşi, ştiau cum să-şi petreacă clipele de libertate în aşa fel încât să îmbine utilul cu plăcutul. Adolescenţii de azi sunt nişte persoane care folosesc un limbaj neadecvat doar pentru a reuşi ceva sau pur şi simplu pentru a ieşi în evidenţă.

• Adolescenţii de ieri erau mult mai modeşti, se înţelegeau mai bine între ei, ura nu exista atât de mult ca în ziua de azi. Se respectau mai mult decât noi. Îşi petreceau timpul mai mult împreună cu prietenii, nu stăteau toată ziua în faţa televizorului sau PC –ului. Relaţiile dintre ei se bazau pe iubire nu pe interes.

• Cei de astăzi au uitat ce înseamnă respectul de sine şi respectul pentru celelalte persoane, au uitat ce înseamnă bunul simţ şi o prietenie adevărată sau o vorbă bună. Felul în care se îmbracă adolescenţii de azi e mai vulgar. În trecut, tinerii erau mai serioşi şi ştiau să-şi exprime frumuseţea în alte feluri nu doar prin îmbrăcăminte. Tinerii de ieri erau mai preocupaţi de educaţia lor decât tinerii din ziua de azi.

• Adolescenţii de ieri erau mai cuminţi, se străduiau să înveţe chiar dacă nu aveau posibilităţile pe care le avem noi, se iubeau pe ei înşişi, iubeau să petreacă mai mult timp cu familia şi erau mai liniştiţi. Adolescenţii de azi nu mai au acelaşi respect pentru familie, profesori şi pentru ei înşişi, vor să iasă în evidenţă chiar dacă asta nu le face bine, sunt neascultători, obraznici.

A fi adolescent în ziua de azi este o adevărată provocare atât pentru adolescent cât şi pentru

părinţii acestuia deoarece este vorba de două generaţii care au trăit în societăţi diferite. Cele două generaţii nu privesc lumea în acelaşi fel: adulţii au crescut în ideea de ierarhie şi

respect/frica de autorităţi, patriarhism, precum şi un model vertical şi autocentric. Copiii lor cresc într-un mediu invers, orizontal, cu o autonomie crescută, dar lipsiţi de repere. Modelele lor sunt internetul, clipa prezentă şi viteza, viaţa grăbită, hedonismul şi nevoia de distracţie, nevoia de celebritate şi bani.

Bibliografie

1. Adolescenţa – vârsta descoperirii propriei identităţi - http://www.familiasiviata.ro/educatie/ 2. Adolescenţa – www.wikipedia.org/wiki 3. Dicţionarul Blackwell de sociologie. Bucureşti: Humanitas, 2007 4. Dicţionar de psihologie. Bucureşti: Editura Humanitas, 2006 5. Liiceanu, Aurora (coord.) Viaţa mea: un joc serios. Bucureşti: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi tineretului, 2007.

CDIVǍ

INVITǍ

LA

FILM

LICEENIIFilm românesc din

anul 1986.

Este povestea de dragoste a doi

„boboci“(liceeni în primul an de studiu) care se îndrăgostesc.

PERIOADA DE DESFǍŞURARE

15 – 30 OCTOMBRIE

2008

Activitate desfăşurată cu

prilejul Lunii Internaţionale a

Bibliotecii Şcolare

Atanasiu Adelina Bîrz Lucreţia

DESPRE RESPECT CU ADOLESCENŢII – STUDIU DE CAZ LA

COLEGIUL NAŢIONAL „HOREA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN“, ALBA IULIA

MULŢUMESC

BUNĂZIUA

ȊMIPARERĂU

TEROG

ȊN MIJLOACELE

DE TRANSPORT

ȊN COMUN

NU SE DISCUTĂ CU VOCE TARE

VOM AVEA GRIJĂ SĂ NU-I DERANJĂM PE CEILALŢI CĂLĂTORI

CU BAGAJELE NOASTRE.

BAGAJELE NU VOR CĂLĂTORI PE

SCAUNE

DACĂ ESTE AGLOMERAŢIE,

ȊNAINTE DE A OCUPA LOC PE SCAUN

ASIGURĂ-TE CĂ ȊN APROPIERE NU

SUNT BĂTRÂNI SAU PERSOANE CU COPII

ȊN BRAŢE

STĂPÂNEŞTE-ŢI NERĂBDAREA LA

URCAREA ŞI COBORÂREA DIN

AUTOBUZ, ORICÂT AI FI DE GRĂBIT

Nu se va face niciodată în public:

- aranjatul părului,- făcutul buzelor, - curăţatul sau tăiatul unghilor,- pieptănatul părului, - cercetarea feţei în oglindă.

Se zice că aranjatul în public vine de la pisici, dar mai ales

de la maimuţe, celebre fiind scenele de

vânătoare a paraziţilor din

blana semenului.

o Nu se pot da telefoane decât între orele 7 şi 21.o Când suni pe cineva, nu insista mai mult de 3-5 apeluri.o Saluţi, te prezinţi şi soliciţi persoana cu care doreşti să

vorbeşti.o Telefonul mobil se ȋnchide în sălile de spectacol, conferinţe,

biblioteci, manifestări solemne (biserică, ȋnmormântări, cununii, botez).

o Nu este decent să vorbeşti la mobil în mijloacele de transport ȋn comun.

o

„Nimic nu este mai de preţ decât respectul de sine, bazat pe ceea ce este just şi corect“

(John Milton). „Respectul este un tribut pe care nu-l putem refuza meritului, fie că vrem, fie că nu, putem

cel mult să-l ascundem în afară, dar nu putem împiedica totuşi să-l simţim înăuntrul nostru“ (Immanuel Kant).

Omul nu trăieşte singur, izolat, el a devenit om atunci când, pentru a exista, a fost nevoit să

intre în relaţii cu alţii. El comunică cu semenii săi, îşi confruntă cu ei ideile, se dezvoltă împreună cu alţii, într-un cuvânt: trăieşte într-o colectivitate socială căreia nu-i este indiferent modul de comportare al fiecărui individ în parte. Deci, singura lui posibilitate de convieţuire în societate este condiţionată de respectarea normelor şi principiilor etice şi morale care guvernează respectiva societate. A respecta aceste norme înseamnă, practic, a răspunde aşteptărilor şi cerinţelor colectivităţii în care trăieşte.

Umanitatea a impus norme de comportare încă de la începutul existenţei sale sociale: hrana şi îmbrăcămintea, relaţiile dintre sexe, primirea oaspeţilor, corespondenţa etc.

În toate tipurile de grupuri umane, politeţea a fost indispensabilă traiului în comun, chiar dacă obiceiurile difereau de la o ţară la alta.

Bunele maniere au fost inventate la curţile regale şi adoptate de către aristocraţie, singura clasă aptă pe atunci să decidă dacă un anumit obicei era necesar şi să-l impună. De aceea în secolele al XV-lea – al XVI-lea, bunele maniere reprezentau un stil de viaţă particular. O dată cu apariţia burgheziei, ele încep să se generalizeze, devenind în zilele noastre norme unanim acceptate.7

Manierele moderne se cristalizează în eticheta americană, prin Regulile Civile ale lui George Washington (1932-1799), dar cea mai de succes popularizare a manierelor a fost

7 Marinescu, Aurelia. Codul bunelor maniere astăzi. Bucureşti: Humanitas, 2002, p. 20.

întreprinsă de către autoarea Emily Post, în 1922, prin publicarea lucrării „Eticheta – în Societate, în Afaceri, în Politică şi Acasă”. Cartea a devenit un best-seller şi a pavat drumul succesorilor săi în continuarea promovării bunelor maniere.8

Prima carte propriu-zisă de bune maniere se crede că a fost scrisă în preajma anului 2400 î.Hr. de către edilul Egiptului Ptah-Hotep.

În zilele noastre, suma gesturilor însumate în codul bunelor maniere, nu mai reprezintă un instrument de a izbăvi sau a condamna un individ, ci se constituie într-un mijloc de a comunica cu ceilalţi, reprezintă o facilitate de a afişa simpatiile şi antipatiile, de a lua contact cu ceilalţi fără agresivitate, de a trece prin lume fără a deranja.

Lipsa respectului în societăţile actuale (libere, deschise, extrem de permisive) are o explicaţie foarte întemeiată: dintodeauna bunele maniere au coexistat cu tentaţia oamenilor de a se opune regulilor impuse de politeţe, deoarece, la o primă vedere, acestea par restrictive, inutile şi inventate să îngrădească libertatea de exprimare a individului.

Bunele maniere n-au fost incorporate în mod arbitrar în unele norme sociale. Ele au rădăcini într-un sentiment profund, în acea armonie dintre comportament şi etică, dintre frumuseţea caracterului uman şi moralitatea sa. Omul va avea un comportament natural şi agreabil, adică o purtare civilizată, numai respectând nişte reguli care s-au impus şi s-au codificat de-a lungul timpului.

Individul manierat este cel caracterizat de onoare, cel pe care francezii îl numesc „l’honnete homme“, prin care se înţelege un om cinstit, în care poţi avea întodeauna încredere. Calităţile lui sunt toleranţa, sensibilitatea, răbdarea, respectul faţă de sine şi faţă de cei din jurul lui, simţul libertăţii, spiritul constructiv şi conciliant. Este acea persoană pe care mai toată lumea o îndrăgeşte şi o admiră. Reprezintă, astfel, un model demn de urmat în societate.9

Opusul acestui tip de persoană este individul întodeauna nemulţumit, egocentric, intolerant, lipsit de principii morale, agresiv şi extrem de brutal în comportament şi limbaj. Este genul de om care, conştient sau nu de propriile sale defecte, generează conflicte, tulbură apele liniştite, distruge echilibrul societăţii şi recurge la cele mai nepotrivite metode.

Respectarea bunelor maniere în societate este secretul unui trai lipsit de conflicte, paşnic şi echilibrat. Oamenii sunt fiinţe care se pot distinge de animale întocmai prin aplicarea acestor norme de conduită stabilite încă de demult. Cheia unei vieţi armonioase a fost înmânată de generaţii la rând şi trebuie păstrată cu sfinţenie, pentru că numai în acest mod vor fi deschise porţile civilizaţiei.

Orice om ar trebui să lase în urma lui ceva deosebit pentru a nu fi uitat. Dar dacă nu ne stă în putinţă, să lăsăm măcar amintirea frumoasă a celui care a fost un „Domn“ sau a celei care a fost o „Doamnă“.

Studiul de faţă se doreşte a fi o încercare de surprindere a importanţei pe care adolescenţii

zilelor noastre o acordă respectului. Acest studiu s-a derulat în lunile mai şi iunie ale anului 2010. În cadrul studiului a fost utilizată ca metodă de cercetare ancheta sociologică cantitaivă, iar

instrumentul de cercetare utilizat a fost chestionarul structurat, care a cuprins un număr de 12 întrebări. Tehnica de anchetă folosită în prezentul studiu a fost chestionarul autoaplicat.

Scopul general al cercetării l-a reprezintat identificarea importanţei atribuite de adolescenţi respectului.

Din scopul general al cercetării au izvorât următoarele obiective specifice : • Identificarea opiniei adolescenţilor cu privire la importanţa pe care ar trebui s-o aibă

respectul în viaţa unei persoane;

8 Codul bunelor maniere – de ce trebuie să ne purtăm frumos? - http://www.descopera.ro/cultura/4884777-

codul-bunelor-maniere-de-ce-trebuie-sa-ne-purtam-frumos 9 Bunele maniere în societate - http://www.e-scoala.ro/cultura_civica/maniere.html

• Identificarea importanţei respectului în viaţa adolescenţilor; • Identificarea influenţei pe care lipsa de respect o are asupra adolescentilor; • Identificarea modului în care reacţionează adolescenţii faţă de cei care manifestă

lipsă de respect; • Identificarea opiniei adolescenţilor cu privire la modul în care poate fi obţinut

respectul celor din jur;

Populaţia supusă cercetării a fost reprezentată de elevii Colegiului Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan“ din Alba Iulia.

Chestinarul a fost aplicat unui număr de 100 de elevi, cu vârste cuprinse între 16 şi 19 ani. Dintre cei 100 de elevi, 79% au fost fete iar 21% băieţi.

Adolescenţii intervievaţi au apreciat că respectul este un lucru esenţial în viaţa de fiecare zi, el reprezentând atât un drept cât şi o îndatorire. Ei au asociat respectul cu: ajutorul oferit la nevoie; comportamentul frumos, adecvat şi civilizat; acceptarea şi aprecierea persoanelor din jur; stima, admiraţia faţă de o persoană; buna înţelegere; bunul simţ; toleranţa; încrederea acordată unei persoane; buna conduită; politeţea; preţuirea; recunoştiinţa; cei 7 ani de acasă (vezi fig.1)

Fig.1. Respectul în viziunea adolescenţilor

În continuare vom prezenta câteva dintre cele mai semnificative răspunsuri, care au stat la

baza concluziilor redate mai sus: • Ai respect atunci când accepţi o persoană aşa cum e şi nu o judeci şi nu o jigneşti în nici

un fel. • Prin respect înţeleg stimă, admiraţie faţă de o persoană.

Acceptarea şi aprecierea

persoanelor din jur

Ajutor oferit la nevoie

Stima, admiraţia şi încredere faţă de o persoană

Comportament frumos, adecvat

şi civilizat Cei 7 ani de acasă

Un drept şi o îndatorire

Toleranţă

Bună înţelegere Bun simţ

Recunoştinţă Preţuire

Politeţe

• Un lucru absolut necesar, care se câştigă greu şi se pierde uşor. • Respectul, in functie de situaţie poate însemna a aprecia, a stima, a urma diferite

îndrumări, sau o formă de comportament. • Un drept dar şi o îndatorire de care ar trebui să ţină cont orice individ. • Respectul implică bun simţ, înţelegere şi ascultare, lipsa jignirilor şi ironiilor. • Respect = cei 7 ani de acasă.

Adolescenţii intervievaţi au susţinut că se simt respectaţi atunci când: - Respectă la rândul lor; - Le sunt respectate drepturile; - Cei din jur folosec un limbaj adecvat; - Li se dă dreptul de a-şi exprima punctul de vedere; - Cei din jur dau dovadă de bun simţ; - Cei din jur îşi respectă promisiuniile făcute; - Atitudinea celor din jur este paşnică; - Sunt trataţi ca şi egali şi nu de sus; - Sunt apreciaţi de cei din jur; - Le sunt respectate deciziile fără să fie criticaţi; - Sunt accepaţi aşa cum sunt; - Nu sunt întrerupţi atunci când vorbesc; - Sunt ascultaţi şi pot să-şi spună punctul de vedere; - Există armonie în spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea; - Nu sunt minţiţi; - Nu sunt agresaţi verbal sau prin gesturi; - Cei din jur li se adresează cu respect; - Ce din jur le acordă încredere.

Majoritatea adolescenţilor intervievaţi au fost de părere că respectul este foarte important

(75%) respectiv important (24%) pentru ei şi că ar trebui să fie foarte important (80%) respectiv important (20%) pentru fiecare persoană (vezi fig. 2).

Fig. 2. Importanţa respectului

8075

2024

10

10

20

30

40

50

60

70

80

Foarte important Important Așa și așa

Cât de important ar trebui să fie „respectul” pentru o persoană?

Cât de important este „respectul ” pentru dvs.?

Aşa cum se poate observa în fig. 3, „lipsa de respect” îi deranjează destul de mult pe

adolescenţi: 35% dintre aceştia au declarat că sunt deranjaţi într-o foarte mare măsură, 57% sunt deranjaţi în mare măsură, doar 8% dintre aceştia afirmând că lipsa de respect îi deranjează în mică măsură.

Fig. 3. Cât de mult îi deranjează pe adolescenţi „lipsa de respect” a celor din jur

35

57

8

În foarte mare măsură

În mare măsură

În mică măsură

„Lipsa de respect“ manifestată de cei din jur îi afectează pe adolescenţi prin faptul că

induce o atmosferă de disconfort psihic şi emoţional. Adolescenţii resimt: o stare de supărare, iritație, enervare, dezamăgire, frustrare, umilire, ofensă. Nu toţi adolescenţii sunt afectaţi de comportamentul inadecvat al celor din jur. Sunt şi adolescenţi care au declarat că asemenea comportamente au devenit obişnuinţă şi că nu mai sunt afectaţi de ele, dezvoltând indiferenţă faţă de acestea. Atunci când întâlnesc cazuri de „lipsă de respect”, unii adolescenţi preferă să nu se implice, preferând să evite, să nu „vadă” ceea ce nu le place, alţii recurg la etichetări de genul „needucaţi”, „josnici”, „fiecare cât îl duce capul”. Altă categorie de adolescenţi sunt cei care iau atitudine fie printr-o atenţionare adusă persoanelor în cauză, fie printr-o încercare de a le câştiga respectul (Vezi fig. 4).

Fig. 4. Impactul „lipsei de respect” asupra adolescenţilor

„LIPSA DE RESPECT”

DISCONFORT PSIHIC

Supărare

Iritație

Enervare Ofensă

Dezamăgire

Umilire

Frustrare

Indiferență

Iau atitudine

Etichetare

Printre cele mai semnificative răspunsuri date de respondenţi s-au numărat şi următoarele: • Ignor persoanele care nu mă respectă. • Jignită într-o oarecare măsură însă realizez faptul că este pierderea lor. • Dacă nu este manifestată faţă de mine, prefer să nu mă impli, dar nici nu încurajez

asemenea atitudine. • Nu prea le dau atenţie, uneori îi atenţionez sau îi critic. • Am impresia că toţi sunt needucaţi şi de multe ori mă determină şi pe mine să recurg la

anumite gesturi. • Ca şi când aş fi între oameni needucaţi, lipsiţi de educaţie şi bun simţ, ca între animale. • Nu mă afectează, îmi arată doar proasta lor creştere. • Simt că trăiesc într-o societate lipsită de bunele maniere şi fără educaţie (fără cei 7 ani

de acasă). • Este un gest foarte urât dar îl tratez cu indiferenţă. • Mă simt foarte dezamăgită, nu numai atunci când se manifestă lipsă de respcet faţă de

mine, ci în general. Lipsa de respect nu este din păcate, nimic inedit în ziua de azi în rândul tinerilor, îndeosebi.

„Nu-i respect pe cei care nu mă respectă” au afirmat 18% dintre adolescenţii intervievaţi.

Spre deosebire de aceştia, 21% au afirmat că obişnuiesc să respecte chiar şi atunci când nu snt respectaţi. Marea majoritate a adolescenţilor (61%) au afirmat că expresia „nu obişnuiesc să-i respect pe cei care nu mă respectă” este atât adevărată cât şi falsă, adică sunt cazuri în care respectă fără să fie respectaţi, dar sunt şi cazuri în care nu respectă atunci când nu sunt respectaţi (vezi fig. 5).

Fig. 5. „Nu-i respect pe cei care nu mă respectă”

18 21

61

0

10

20

30

40

50

60

70

Adevărat Fals Uneoriadevărat,

alteori fals

Întrebați care este modalitatea prin care se poate obţine respectul celor din jur, adolescenţii au răspuns în procent de 100% că respectul celor din jur se poate câştiga numai prin respect.

Deşi, adolescenţii au răspuns în unanimitate că respectul se poate câştiga doar prin respect, doar 50% au afirmat că îi respectă întodeauna pe cei din jur, 50% afirmând că uneori îi respectă pe cei din jur, iar alteori nu îi respectă (vezi fig. 6).

Fig. 6. „De obicei îi respect pe cei din jur”

5050

Întodeaunaadevărat

Uneori adevărat,alteori fals

Adolescenţii consideră că respectul este important pentru buna funcţionare a societăţii, asigurarea prosperităţii societăţii şi evitarea conflictelor. Respectul este cel care îi ajută pe oameni să trăiască în armonie, linişte şi pace şi să se integreze social.

Fig. 7. Importanţa respectului în societate

Printre cele mai semnificative răspunsuri care au stat la baza concluzilor noastre se numără:

• Este important pentru a exista înţelelgere şi armonie, lipsa de respect conducând la evenimente neplăcute.

• Pentru buna funcţionare a acesteia. Prin respect şi responsabilitate vom ajunge sus.

IMPORTANŢA RESPECTULUI ÎN

SOCIETATE

Buna funcționare

Asigurarea prosperității

Conviețuire în armonie,

linişte şi pace

Evitarea conflictelor

• Pentru ca societatea să prospere din toate punctele de vedere. • Este important deoarece oamenii au nevoie de respect pentru a putea supravieţui şi

pentru a nu exista diverse conflicte care pot conduce la haos. • Respectul pentru mine este cea mai rapidă cale de a te integra într-o societate. • Pentru că fără respect, societatea s-ar transforma într-un haos, o junglă în care nimănui

nu-i mai pasă de nimeni şi în care nu ar fi nici o urmă de civilizaţie. • Respectul este probabil unul dintre cei mai importanţi factori ai societăţii. Fără respect,

nici o activitate socială nu poate fi întreţinută.

Deşi, zilnic asistăm la acţiuni care contravin bunului simţ, normelor morale, deşi avem tendinţa să credem că adolescenţii zilelor noastre nu mai sunt interesaţi de respect, studiul de faţă a scos la lumină faptul că respectul ocupă un loc foarte important în viaţa adolescenţilor. Ei doresc, aşteaptă să fie respectaţi, dar sunt conştienţi de faptul că doar respectând vor fi respectaţi. E foarte greu să respecţi atunci când nu eşti respectat, dar poate făcând acest lucru poţi să le „oferi o lecţie ” celor care manifestă lipstă de respect şi să-i determini ca în viitor să fie mai atenţi la comportamentul lor.

Bibliografie:

1. Bunele maniere în societate - http://www.e-scoala.ro/cultura_civica/maniere.html 2. Citate despre Respect - http://www.rightwords.ro/citate/tema/respect--141 3. Codul bunelor maniere - http://maniere.go.ro/ 4. Codul bunelor maniere – de ce trebuie să ne purtăm frumos? -

http://www.descopera.ro/cultura/4884777-codul-bunelor-maniere-de-ce-trebuie-sa-ne-purtam-frumos

5. Marinescu, Aurelia. Codul bunelor maniere astăzi. Bucureşti: Humanitas, 2002.

Bîrz Lucreţia

PROIECTE EDUCAŢIONALE

UN DAR DIN SUFLET PENTRU SUFLET

Argument: Moş Crăciun vine o dată pe an şi este al tuturor copiilor. Dorim să aducem în sufletul copiilor defavorizaţi o rază de lumină şi căldură pentru a ne bucura împreună de magia sărbătorilor de iarnă.

Perioada de desfăşurare: 5.12.2007-19.12.2007 Grupul ţintă:

- Copiii cu handicap din cadrul Centrului de Servicii Comunitare Arnsberg Alba Iulia; - Centrul maternal Speranta Alba Iulia; - Casele de tip familial Sf. Maria si Sf. Elena din Alba Iulia.

Printre obiectivele urmărite s-au numărat: sensibilizarea elevilor faţă de nevoile

celorlalţi; dezvoltarea abilităţii de muncă în echipă; derularea în şcoală a unor campanii de strângere de fonduri.

Agenda de activităţi a cuprins: răspândirea de afişe şi postere în şcoală pentru a face

cunoscută iniţiativa şi pentru a-i sensibiliza pe colegi; organizarea unei colecte de jucării şi dulciuri printre elevii şi cadrele didactice din liceu; organizarea unui târg de jucării; pregătirea cadourilor; împarţirea cadourilor; susţinerea unui program artistic.

Resurse:

• Umane: elevii din clasele: IX A; XA; X B, XII I; • Financiare: cadourile donate de elevii şi cadrele didactice din liceu; banii proveniţi

din organizarea unui târg de jucării. Parteneri:

• Conducerea Centrului de Servicii Comunitare Arnsberg Alba Iulia. • Conducerea Colegiului Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan“ Alba Iulia

Echipa proiectului a fost alcătuită din: Draschan Camelia Nicoleta (iniţiator proiect şi

coordonator); Bîrz Lucreția, Secară Alina (diriginte clasa a X -a A); Ionescu Mihai (diriginte clasa a X-a B); Rusu Sofica (diriginte clasa a XII-a I); Palcu Carmen (diriginte clasa IX-a A); Comşa Mariana.

DRAGOSTE FĂRĂ FRONTIERE

Acest proiect s-a derulat în perioada 15.01.2008 – 25.02.2008 şi a constat într-o serie de activităţi care au avut ca temă „iubirea şi prietenia“, scopul acestuia fiind de a-i atrage pe elevi spre colecţiile de dragoste ale CDI.

Printre obiectivele urmărite s-au numărat: să faciliteze şi să încurajeze utilizarea resurselor CDI ; să asigure consolidarea parteneriatului bibliotecar – echipă pedagogică ; să favorizeze exprimarea şi comunicarea în limba maternă şi în limbi străine; să pună în valoare producţiile eleviilor ; sensibilizarea elevilor şi dezvoltarea capacităţii interpretative.

În vederea realizării obiectivelor propuse am recurs la următoarele activităţi: - Identificarea în colecţiile CDI a unor opere de dragoste din literatura romănă, franceză

şi engleză. - Alegerea unei cărţi în funcţie de preferinţele elevilor din care să selecteze un fragment

în care apare tema iubirii. - Traducerea fragmentului ales în limba franceză respectiv engleză. - Crearea unui desen sau căutarea unei imagini care să „coloreze“ citatul selectat. - Redactarea unui citat de dragoste, a unei poveşti de dragoste sau a unei scrisori către

persoana iubită. - Prezentarea „capodoperei“ colegilor prin axarea pe motivele care i-au determinat să

aleagă autorul, cartea şi citatul respective. - Realizarea unei expoziţii cu produsele finale ale elevilor. - Miniconcert susţinut de elevii claselor X A; X H; X C; IX B coordonaţi şi acompaniaţi

muzical de prof. Păcurar Florin. Clasele implicate în proiect au fost: X A; X B; XI ABD; XII I; IX E; X D; X G; XI B; XI

E, XI G; IX B; X C; X H; XII F

Din echipa proiectului au făcut parte: Aron Sorina(coord. clasa XI E), Bîrz Lucreţia (inițiator proiect), Comşa Mariana, Corodeanu Ileana (coord. clasa XII F), Draschan Camelia Nicoleta (coord. clasele: X A, X B), Elvireanu Sonia (coord. clasa XI G), Păcurar Florin (Coord. clasele: IX B, X A, X C, X H), Paşca Veronica (coord. clasele: XI A, XI B, XI D), Rusu Sofica (coord. clasa XII I), Suciu Gabriela (coord. clasele: IX E, X D, X G, XI B).

DIN DRAGOSTE PENTRU MAMA

Argument:

8 Martie est o dată pe an şi vrem ca fiecare femeie să se simtă în acestă zi „deosebită“. O floare, o felicitare ar aduce puţină culare în viaţa doamnelor.

Grupul ţintă: - Doamnele din Centrul pentru persoane Vârsnice din Alba Iulia. - Doamnele din Centrul „Speranţa“ Alba Iulia.

Obiective: - sensibilizarea elevilor faţă de nevoile celorlalţi; - dezvoltarea abilităţii de muncă în echipă;

Agenda de activităţi: - selectarea unui grup de elevi din liceu, care vor confecţiona felicitări ; - cumpărarea de flori pentru eveniment; - pregătirea micilor cadouri; - susţinerea unui program artistic.

Resurse:

• Umane: elevii de la clasele: IX A; XA; X B, XII I; • Financiare: fodurile donate de persoanele implicate în proiect.

Echipa proiectului a fost alcătuită din: Bîrz Lucreţia; Draschan Camelia Nicoleta (iniţiator proiect); Secară Alina (diriginte clasa a X-a A); Ionescu Mihai (diriginte clasa a X-a B); Rusu Sofica (diriginte clasa a XII-a I); Palcu Carmen (diriginte clasa IX-a A).

8 Martie est o dată pe an şi vrem ca fiecare femeie să se simtă în acestă zi „deosebită“.

O floare, o felicitare ar aduce puţină culare

în viaţa doamnelor din Centrul pentru persoane Vârsnice din Alba Iulia

şi doamnele dinCentrul „Speranţa“ Alba Iulia.

SĂ SPUNEM STOP VIOLENŢEI

Motivaţie: În urma cercetării pe tema violenţei pe care am realizat-o în cadrul Colegiului Naţional

„Horea, Cloşca şi Crişan“ din Alba Iulia am identificat printre soluţiile pe care elevii le propun pentru ca starea disciplinară din şcoală să se îmbunătăţească următorul: participarea la acţiuni „non-violenţă“.

Acest proiect este un răspuns la dorinţa elevilor de a se implica în acţiuni de prevenire a violenţei.

Perioada de desfăşurare : mai-iunie 2008. Obiective:

- Conştientizarea elevilor şi a comunităţii locale asupra efectelor violenţei; - Implicarea elevilor în acţiuni de prevenire a violenţei.

Activităţi: - Realizarea unor dezbateri pe marginea rezultatelor studiului de caz „Violenţa în

şcoală“ realizat în cadrul colegiului HCC. - Realizarea unei prezentari PawerPoint cu titlul: „Cum ar arăta o lume în care ar exista

numai violenţă“ şi respectiv „Cum ar arăta o lume în care predomină pacea şi toleranţa“. - Vizionarea de filmuleţe care au ca subiect violenţa şi comentarea lor. - Realizarea de afişe/pliante cu mesaje non-violenţă. - Distribuirea de fluturaşi cu mesaje non-violenţă. - Organizarea unei expoziţii în CDI cu cele mai frumoase afişe.

Clase implicate: X A; X B; XI I. Echipa proiectului: Bîrz Lucreţia; Draschan Camelia Nicoleta; Moldovan Dumitru.

NU lăsa violenţa să devină o parte din tine!

Naidin IuliaSurchea AndreeaVîlcan AlexandraCls A 10-a A

Atuurile unei vieţi fără violenţă:

• Autocontrol• Iubire• Răbdare• Înţelegere• Dreptate• Curaj• Încredere Naidin Iulia

Surchea AndreeaVîlcan AlexandraCls. A 10-a A

E FRUMOS SĂ PRIMEŞTI DAR E ŞI MAI FRUMOS SĂ DĂRUIEŞTI

Se apropie Sărbătorile, o perioadă magică, în care ar trebui să fim mai buni şi mai darnici

cu semenii noştrii. Veniţi să dăruim o felicitare unor oameni simpli, e un gest mic, dar cu siguranţă va aduce o

rază de lumină în viaţa celor de lângă noi. Grupul ţintă:

- Persoanele de vârsta a treia din localitatea Alba Iulia; - Centrul maternal „Speranţa“ din Alba Iulia.

Obiective : - implicarea elevilor în acţiuni comunitare; - dezvoltarea spiritului de solidaritate.

Activităţi:

- Răspândirea de afişe şi fluturaşi în şcoală pentru a ne face cunoscută îniţiativa şi pentru a-i sensibiliza pe elevi;

- Confecţionarea de felicitări; - Organizarea unei colecte de jucării pentru centrul „Speranţa“; - Distribuirea de felicitări in zona Cetate în special persoanelor de vârsta a treia; - Vizită la Centrul „Speranţa“.

Resurse:

- Umane: elevii claselor: IX B, IX F, X C, X D, X G, XI A, XI C, XI F, XI G, XII A, XII B - Materiale: felicitări, jucării, haine donate de elevi.

Echipa proiectului: Atanasiu Adelina; Bîrz Lucreţia (iniţiator proiect); Bratu Cornelia;

Groza Amelia; Mureşan Laura.

E FRUMOS SǍ PRIMEŞTI DAR

E ŞI MAI FRUMOS SǍDǍRUIEŞTI

Se apropie Sărbătorile, o perioadă Magică, în care ar trebui să fim mai buni şi mai darnici cu

semenii noştri.

Veniţi să dăruim o felicitare unor oameni simpli, e un gest mic, dar cu siguranţă va aduce o rază

de lumină

ZILE DE IUBIRE - ZILE DE POEZIE

În luna Februarie, CDI îşi propune să pătrundă în „lumea iubirii“ printr-un proiect care are ca scop valorificarea poeziei de dragoste.

Timp de 10 zile, poezia de dragoste va fi la loc de cinste în CDI, alături de mesaje şi filme de dragoste.

Durata: 11.02.09 – 25.02.2009 Grupul țintă : elevii claselor IX-XII ai Colegiului Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan“

din Alba Iulia. Obiective: - dezvoltarea gustului pentru lectură; - dezvoltarea spiritului artistic, a creativităţii; - împlicarea elevilor în acţiuni extraşcolare; - valorificarea poeziei de dragoste din colecţia CDI.

Activităţi: - selectarea din colecţia CDI a unor volume de poezii care conţin poezii de dragoste. - confecţionarea de inimioare, fluturaşi etc., care urmează să fie completate cu versuri,

mesaje de dragoste. - organizarea unei expoziţii în CDI cu produsele elevilor. - schimb de mesaje de dragoste între elevi. - împărţire de fluturaşi cu mesaje, versuri de dragoste printre elevii colegiului. - vizionarea unor filme romantice: „Twilight“; „Love me if you dare“.

Echipa proiectului:Atanasiu Adelina; Bîrz Lucreţia (iniţiator proiect); Groza Amelia;

Elvireanu Sonia; Rusu Sofica.

LUMINĂ PENTRU SUFLETELE NOASTRE

Argument:

Sărbătoarea Paştelui este un prilej de bucurie, de împăcare sufletească, un prilej de reunire a famililor pentru a se buncura împreună de lumina Învierii.

În aceste zile ar trebui să fim mai buni, mai iertători şi să ne gândim că lângă noi sunt oameni vârstnici care nu mai au pe nimeni sau care au fost daţi uitării de rudele lor.

De accea ne-am gândit că ar fi frumos să facem o vizită în prag de Sfinte Sărbători pensionarilor asistaţi la domiciliu de către Organizaţia Caritas pentru a împărţi cu ei magia Învierii şi a le dărui un strop de lumină, un strop de speranţă. Nu e mult, dar este un pas pentru a lăsa la o parte indiferenţa şi a-i face pe copii să conştientizeze că, deşi trăim într-o lume plină de griji, în care fiecare este prins în rutina zilnică, ar trebui să ne facem timp şi pentru cei de lângă noi.

Grupul ţintă: persoanele vârstnice asistate la domiciliu de către Organizaţia Caritas Filiala

Alba. Obiectivele urmărite: implicarea elevilor în acţiuni comunitare; dezvoltarea spiritului de

solidaritate. Agenda de activităţi: mobilizarea elevilor; răspândirea de afişe şi postere în şcoală pentru

a face cunoscută iniţiativa şi pentru a-i sensibiliza pe colegi; confecţionarea de felicitări ; întâlnire cu reprezentanţii Organizaţiei Caritas Filiala Alba; pregătirea cadourilor; împarţirea cadourilor.

Resurse: • Umane: elevii claselor IX F şi X A. • Financiare: felicitări confecţionate de elevi şi cadouri donate de către echipa proiectului.

Parteneri: Organizaţia Caritas Filiala Alba Iulia. Echipa proiectului a fost compusă din: Atanasiu Adelina; Bîrz Lucreţia; Groza Amelia;

Palcu Carmen; Păcurar Florin; Rusu Sofica.

COLEGIUL NAŢIONAL „HOREA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN“ ALBA IULIA

DE SFINTELE SĂRBĂTORI

HAIDEŢI SĂ LĂSĂM INDIFERENŢA LA O PARTE, SĂ IERTĂM ŞI SĂ NE IERTĂM, SĂ NE REUNIM ÎN

BUCURIE ŞI SPERANŢĂ

PENTRU A NE ÎNGĂDUI SĂ VISĂM

CU SUFLETELE ÎMPĂCATE

TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE PAŞTE

„A păstra obiceiul din părinţi şi strămoşi şi a nu pierde nimic din ce-ai moştenit, ca să laşi întreaga ta avere sufletească nepoţilor, asta o face tradiţia“. (George Coşbuc)

Tradiţiile noastre vin de demult şi-şi cer dreptul de a fi, dacă nu îmbogăţite, măcar preluat şi transmise geeneraţiilor următoare.

Prin acest proiect, prin activităţile pe care le-am propus în cadrul lui, elevii vor fi aduşi mai aproape de tradiţiile şi obiceiurile specifice Sărbătorii Paştelui. Ei vor învăţa să aprecieze şi să respecte valoarea acestora.

Durata: 25.03.2009 - 25.04.2009 Clase implicate: IX F, X A, X D Scopul: redescoperirea şi promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor specifice Sărbătorii

Paştelui. Obiective:

- Antrenarea elevilor în activităţi de cercetare documentară; - Identificarea obiceiurilor specifice Sărbătorii Paştelui; - Explicarea semnificaţiei obiceiurilor şi tradiţiilor identificate; - Prezentarea obiceiurilor de Paşte identificate; - Sensibilizarea elevilor faţă de muzica religioasă specifică sărbătorii Paştelui.

Activităţi: - Întocmirea unei tematici pe marginea căreia elevii se vor documenta utilizând internetul

şi documentele din CDI. - Întocmirea unei fişe de lucru pentru elevi: aceştia vor trebui să răspundă la câteva

întrebări legate de modul în care se sărbătoreşte Paştele în familile lor. - Întâlniri de lucru. - Organizarea unei expoziţii cu lucrările elevilor. - Realizarea unei prezentări PowerPoint pe marginea fişelor de lucru întocmite de elevi - Realizarea unui dosar cu reţete culinare culese de elevi. - Realizarea unui album cu fotografi care surprind modul în care este sărbătorit Paştele la

români. - Organizarea unor audiţii de cântece religioase specifice sărbătorii Paştelui.

Echipa proiectului a fost compusă din: Atanasiu Adelina; Bîrz Lucreţia (iniţiator proiect); Groza Almelia; Palcu Carmen; Păcurar Florin; Rusu Sofica.

COLEGIUL NAŢIONAL „HOREA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN“ ALBA IULIA

CDI

„A păstra obiceiul din părinţi şi strămoşi şi a nu pierde nimic din ce-ai moştenit, ca să laşi întreaga ta avere sufleteascănepoţilor, asta o face tradiţia“ (George Coşbuc)

Tradiţiile noastre vin de demult şi-şi cer dreptul

de a fi, dacă nu îmbogăţite, măcar

preluat şi transmise geeneraţiilor următoare

DURATA: 25.03.2009 – 25.04.2009

EMINESCU LA CEAS ANIVERSAR

Proiect dedicate împlinirii a 159 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu.

Durata: 10.01.2009 – 30.01.2009 Publicul ţintă: - elevii claselor IX – XI ai Colegiului Naţional „Horea, Coloşca şi Crişan“

Alba Iulia. - elevii claselor V-VIII ai Şcolii cu clasele I – VIII Petreşti.

Parteneri: - Şcoala cu clasele I-VIII Petreşti – reprezentată de prof Aron Sorina şi bibliotecar

Honceru Gabriela.

Obiective: - Dezvoltarea gustului pentru lectură. - Descoperirea şi valorificarea potenţialului individual al elevilor. - Stimularea gândirii autonome, critice şi reflexive. - Stimularea creativităţii elevilor.

Activități:

Proiectul a cuprins activităţi diverse organizate pe ateliere: Atelier de recitare: - Selectarea poeziilor care vor fi recitate. - Audiţia unor poezii recitate de mari artişti români în limba română, franceză, engleză.

Atelier de creaţie: - Selectarea poeziilor care vor fi prelucrate de către elevi. - Crearea unui desen care să transmită grafic mesajul poetic al unei poezii de Eminescu sau

realizarea unei prezentări PowerPoint (minim 3 slide-uri), cu imagini care descriu grafic o anumită poezie.

- Traducerea poeziilor în limbiile engleză şi franceză. - Realizarea unei cărţi electronice cu poeziile prelucrate de elevii. - Realizarea unei expoziţii cu produsele elevilor. - Acordarea de diplome celor mai bune 5 creaţii ale elevilor.

Resurse umane: • Promotor: Lucreţia Bîrz • Cadre didactice: Atanasiu Adelina; Elvireanu Sonia; Gligor Liliana; Goţia Ioana;

Groza Amelia; Lodoabă Liviu; Ladsous Romaric; Muntean Aida; Rusu Sofica; Suciu Gabriela; Zisu Mihaela; Mariana Comşa.

Resurse materiale: volume de poezii ale lui Eminescu; CD cu documente audio şi vidio din opera lui Mihai Eminescu; calculatoare; multifuncţională; consumabile; videoproiector.

Modalităţi de evaluare: - acordarea de diplome celor mai talentaţi elevi.

Produsul final: - expoziţie cu creaţiile elevilor; - organizarea creaţiilor elevilor sub forma unei cărţi electronice.

ATELIERUL LUI MOŞ CRĂCIUN

Perioada de desfăşurare: 10.12.2009-18.12.2009 Grupul ţintă: elevii colegiului Obiective:

- implicarea elevilor în acţiuni caritabile; - dezvoltarea spiritului de solidaritate. Agenda de activităţi: - mobilizarea elevilor; - răspândirea de afişe în şcoală pentru a ne face cunoscută iniţiativa şi pentru a-i

sensibiliza pe colegi; - confecţionarea de felicitări ; - organizarea unei expozitii cu vânzare.

Banii obţinuţi în urma vânzării felicitărilor au fost folosiţi pentru: • Susţinerea financiară a unei studente care avea nevoie de sprijin financiar, deoarece

obţinuse o bursă în Cehia. • A ajuta un băiat de 8 ani, bolnav de leucemie, din Aiud.

Iniţiator proiect: Atanasiu Adelina Proiectul a fost realizat în parteneriat cu D.G.A.S.P.C. Alba, care a prezentat cazurile

sociale.

În perioada 10.12.09 –18.12.09 vă invităm săparticipaţi la atelierul

lui Moş Crăciun

Produsele atelierului vor fi vândute în

scopuri umanitare

Informații suplimentare se pot obține la CDI sau la Cabinetul de Consiliere

ELEVII DESCOPERĂ CARTEA

Durata: 22.09. 2009 – 1. 10. 2009

Grupul ţintă: elevii clasei a-IX-a F

Obiective:

- Iniţierea şi formarea elevilor în cercetarea documentară; - Reducerea distanţei culturale şi psihologice dintre elev şi carte; - Identificarea tehnicilor specifice de lucru cu documentele monografice; - Stimularea lecturii.

Activităţi:

- Prezentarea Centrului de Documentare şi Informare; - Elevii vor alege preferenţial o carte pe care o vor clasifica; - Elevii vor prezenta elementele de identificare ale cărţii alese; - Se prezintă elevilor modul de întocmire a unei bibliografii; - Fiecare elev va selecta un citat din cartea aleasă şi va justifica alegerea făcută; - Prezentarea în faţa clasei a cărţii, cu precizarea domeniului căruia îi aparţine aceasta; - Completarea unor fişe de lucru.

Echipa proiectului: Bîrz Lucreţia; Elvireanu Sonia.

CĂLĂTORIE ÎN LUMEA CĂRŢII

Argument:

Cartea este în viaţa noastră un element central al creării unui psihic sănătos, a unei culturi generale, este uneori ceva mai mult decât un profesor deoarece cu ajutorul ei putem să descoperim lucruri noi. Ea ne face să fim mai buni, ne ajută să trecem mai uşor peste încercările vieţii, într-un cuvânt ne întăreşte.

Acest proiect se vrea a fi o încercare de a scoate din umbră universul cărţii, de a-l lustrui şi de a-l pune în valoare. Pentru ca elevii să ajungă să iubească cartea mai întâi ar trebui ca ei să fie aduşi în contact cu ea şi cu universul ei, biblioteca. Şi poate astfel vor ajunge, dacă nu asemenea lui Jorges Luis Borges, să-şi imagineze Paradisul sub forma unei biblioteci, cel puţin să devină interesaţi de acest univers fascinant.

Durata: 1.10.2009 – 31.10.2009 Grupul ţintă: elevii claselor IX F, X A, X C, X F, XI A. Parteneri :

• Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“ Ploieşti. • Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Mitropolit Simion Ştefan“ Alba Iulia. • Şcoala cu clasele I-VIII Petreşti.

Obiective: stimularea talentului artistic şi a imaginaţiei creatoare; promovarea creaţiilor

elevilor; îmbogăţirea orizontului cultural al elevilor.

Activităţi: - Selectarea de citate, maxime, cugetări celebre. - Realizarea unor semne de carte plecând de la modul în care văd adolescenţii „lumea

cărţii”. Semnul de carte va prezenta pe verso citatul, maxima selectată (semnul de carte se poate realiza în format electronic după care se va lista sau poate fi pur si simplu desenat pe hârtie).

- Elaborarea de eseuri pe tema „Rolul cărţii în viaţa mea“. - Organizarea unei expoziţii în CDI cu produsele elevilor. - Fiecare şcoală va acorda diplome celor mai bune creaţii. - Fotografierea expoziţiei şi a celor mai reprezentative momente din cadrul proiectului.

Acestea se vor trimite partenerilor pentru ca aceştia să-şi poată întocmi un album foto digital pentru activitatea desfăşurată.

- Trimiterea în format electronic a creaţilor elevilor către şcoala organizatoare.

Echipa proiectului: Atanasiu Adelina; Bîrz Lucreţia (coordonator proiect); Elvireanu Sonia; Palcu Carmen; Rusu Sofica.

CINE CITEŞTE ŞTIE

„Cine citeşte ştie“ – este un concurs care presupune participarea a două clase. Se va începe cu selectarea unor cărţi din colecţia CDI, se alege un citat reprezentativ. Se va stabili o listă cu cărţile din care au fost selectate citatele. Citatele selectate de o clasă vor fi utlizate pentru testarea elevilor din cealaltă clasă şi invers. În cadrul fiecărei clase se vor stabili 4 grupe, care vor încerca să identifice cartea din care a fost extras citatul. Pentru fiecare citat selectat vor fi stabilite 3 variante posibile din care doar una este corectă. Câştigă grupa care a acumulat cel mai mare număr de puncte.

Clase implicate: X F, XI A Durata: 15.10.09 – 31.10.09 Obiective: - Stimularea lecturii în rândul elevilor; - Utlizarea resurselor de carte ale CDI; - Îmbogăţirea orizontului cultural şi spiritual al elevilor; - Încurajarea competiţiilor cu caracter educativ.

Activităţi:

- Selectarea cărţilor care vor fi consultate. - Elevii vor selecta un citat reprezentativ din cartea aleasă. - Întocmirea grile pentru concurs. - Stabilirea grupelor de concurs. - Confruntarea echipelor. - Stabilirea clasamentului. - Premierea câştigătorilor.

Echipa proiectului: Bîrz Lucreţia (iniţiator proiect); Palcu Carmen; Rusu Sofica.

DESCOPERIREA UNUI SCRIITOR

Acţiunea: Întâlnirea cu scriitorul Cornel Nistea Data: 12.01.2001

Clase implicate: IX D, IX F, IX G, X B, X E, XI B, XI F, XIIA, XII G

Obiective:

- Valorificarea şi promovarea autorilor locali. - Stimularea interseului pentru lectură.

Activităţi: - Prezentarea autorului Cornel Nistea. - Prezentarea romanului „Ritualul Bestiei“. - Dialogul cititorilor cu scriitorul. - Interviu cu scriitorul. - Dezbatere pe marginea romanului „Ritualul Bestiei“.

Organizatori: Elvireanu Sonia; Cerbu Mioara; CDI – Bîrz Lucreţia Colaboratori: Catedra de limba şi literatura română: Busuioc Carmen; Lodoabă Liviu;

Pilţu Lucia; Pleşa Delia; Secară Alina; Catedra de limbi moderne: Andronescu Rodica; Bădău Georgeta; Crişan Alina; Paşca Veronica; Rusu Sofica; Suciu Gabriela.

ORGANIZATORI:o Elvireanu Soniao Cerbu Mioarao CDI – Bîrz Lucreţia

COLABORATORI:o Catedra de limba și

literatura românăo Catedra de limbi moderne

POVESTEA DIN POVESTE

Durata: ianuarie 2010 – februarie 2010 Grupul ţină: elevii claselor: IX A, X F, XI A.

Parteneri :

• Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“ Ploieşti. • Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Mitropolit Simion Ştefan“ Alba Iulia. • Şcoala cu clasele I-VIII Petreşti.

Obiective urmărite: sensibilizarea elevilor în favoarea lecturii; stimularea creativităţii

artistice a elevilor; utlizarea resurselor de carte ale bibliotecii; încurajarea liberei exprimări.

Activităţi : împreună cu elevii se selectează o poveste din fondul CDI; plecând de la povestea selectată, elevii vor trebui să modifice povestea astfel încât aceasta să devină propria lor poveste; elevii vor realiza afişe plecând de la o poveste; fiecare elev va prezenta povestea în cadrul unui concurs de lectură; se va premia cea mai bună poveste şi cel mai bun afiş; se vor acorda diplome tuturor participanţilor; se va întocmi un dosar cu poveştile elevilor; se va organiza o expoziţie cu afişele levilor; partenerii vor face schimb de produse; se vor fotografia cele mai semnificative momente din cadrul proiectului, care se vor transmite on-line partenerilor; produsele elevilor vor fi postate pe blogul CDI-ului.

Echipa proiectului: Atanasiu Adelina; Bîrz Lucreţia (iniţiator proiect); Busuioc Carmen;

Palcu Carmen; Pleşa Delia; Rusu Sofica; Secară Alina.

Plecând de la o poveste vă invităm

să creaţi propria voastră poveste.

sau să prezentaţi grafic o poveste.

Povestea va fi prezentată

în cadrul unui concurs.

Se va premia cea mai reuşită poveste şi cea mai bună

prezentare grafică a unei poveşti.

Se vor acorda

diplome de participare tuturor participanţilor.

Poveştile trebuie prezentate în format electronic

CDIVĂ INVITĂ LA

POVESTEA DIN POVESTE

Perioada de desfăşurare:10.02.2010 – 28. 02. 2010

by Lucretia Birz

ÎN LUMEA LUI CREANGĂ

Durata: 1.03.2010 – 31.03.2010 Grupul ţintă: elevii claselor IX A, IX E, X F Parteneri :

• Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“ Ploieşti. • Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Mitropolit Simion Ştefan“ Alba Iulia. • Şcoala cu clasele I-VIII Petreşti.

Obiective: - Stimularea lecturii în rândul elevilor. - Promovarea dialogului şi a comunicării în rândul elevilor. - Îmbogăţirea orizontului cultural şi spiritual al elevilor. - Stimularea şi valorificarea interesului elevilor faţă de opera lui Ion Creangă.

Activităţi:

- Identificarea în colecţiile CDI a operei lui Ion Creangă. - Organizarea concursului „Cel mai bun povestitor“. - Organizarea concursului de creaţie „Din amintirile copilăriei mele“ ( plecând de la

amintirile lui Creangă, elevii vor prezenta cele mai frumoase amintiri ale copilăriei lor). - Acordarea de diplome celor mai buni povestitori şi celor mai reuşite creaţii ale elevilor. - Fotografierea celor mai reprezentative momente din cadrul proiectului. - Partenerii vor face schimb de produse şi fotografii. - Organizarea unei expoziţii în CDI cu produsele elevilor. - Realizarea unui portofoliu cu produsele elevilor. - Publicarea produselor elevilor pe blogul CDI.

Echipa proiectului: Bîrz Lucreţia (iniţiator proiect); Busuioc Carmen; Pleşa Delia; Rusu Sofica.

CDI organizeazaConcursurile:

„Cel mai bun povestitor“„Din amintirile copilăriei

mele“ ( plecând de la amintirile lui Creangă, aveți ocazia să

prezentați cele mai frumoase amintiri ale copilăriei voastre).

Se va premia cel mai bun povest itorşi

C ea mai bună „ A mint ire din copilărie“ .

Perioada de desfăşurare:1.03.2010 – 31.03.2010

Produsele trebuie prezentate în format electronic

CDIVĂ INVITĂ

„ÎN LUMEA LUI

CREANGĂ“

by Lucreţia Bîrz

LA LECTURE- MA PASSION

Perioda de desfăşurare a proiectului : decembrie 2009- iunie 2010, în zilele de luni, ora 14-15, în sala multimedia de la CDI.

Beneficiari ( grup ţintă) : 21 elevi (clasa a X-a ) Descrierea proiectului :

Proiectul vizează dezvoltarea la elevi a capacităţii de cercetare şi cunoaştere, cultivarea interesului pentru lectură.

1. Cultivarea în rândul elevilor a plăcerii de a citi şi conştientizarea de către aceştia a importanţei pe care o are lectura în construirea şi desăvârşire personalităţii lor.

2. Realizarea unui blog al clasei, pe care elevii să posteze documente în limba franceză, documente conţinȃnd informaţii despre cărţi, autori, grafică de carte, citate despre cărţi şi literatură.

3. Iniţierea în cercetarea documentară, accesarea unor resurse în limba franceză va dezvolta interesul elevilor pentru studiul disciplinei şi va ameliora capacitatea de receptare/producere a mesajelor scrise/orale. 4. Pe lȃngă cultivarea lecturii de plăcere, proiectul vizează f ormarea unor criterii proprii prin care elevul să distingă singur ce şi când să citească. El are posibilitatea să aleagă cartea prin acces liber la raft, să propună o carte unui coleg, să accepte o propunere de lectură, să descopere un scriitor. 5. Proiectul vizează dezvolatrea aptitudinii de relaţionare a elevilor cu ei înşişi şi cu alţi cititori din spaţiul virtual, dezvoltarea parteneriatului documentarist-elevi; 6. Însuşirea unor instrumente de analiză şi valorizarea a operelor literare; 7. Încurajarea aptitudinilor de creaţie literară ale elevilor talentaţi, punerea în valoare a acestui talent prin publicarea pe blog a produselor elevilor (eseuri, impresii de lectură, comentarii literare, rezumate, biografii); 8. Familiarizarea elevilor cu banda desenată în limba franceză şi cu autorii ei, belgieni şi francezi, prin vizionarea unor filme/DVD existente în CDI-ul colegiului; 9. Stabilirea relaţiilor de prietenie între elevi, prin derularea unui proiect de clasă, comun, colectiv.

Obiective: - Cultivarea interesului elevilor pentru lectură. - Iniţierea elevilor în cercetarea documentară. - Dezvoltarea abilităţilor de relaţionare la elevi. - Dezvoltarea competenţelor informatice ale elevilor. - Încurajarea iniţiativei elevilor. - Familiarizarea elevilor cu documentele în limba franceză existente în CDI. - Stimularea creativităţii artistice a elevilor. - Îmbunătătirea competenţelor de limba franceză ale elevilor. - Familiarizarea elevilor cu mediul cultural.

Activități:

1. Interpretarea operei literare studiate (recitări, dramatizări, citirea cu intonaţie a unor fragmente din opera literară aleasă); 2. Relatarea conţinutului textelor citite în limba romȃnă şi franceză; 3. Întocmirea de portofolii, « Mon portfolio » ;

4. Dezvoltarea spiritului de competivitate; 5. Vizionare de filme/interviuri cu autorii benzii desenate; 6. Vizitarea casei memoriale „Lucian Blaga” din Lancrăm; 7. Participare la Tȃrgul de carte „Alba- Transilvania”; 8. Postarea pe blog a materialelor realizate, votarea genului de carte preferat;

Resurse umane: profesor coordonator; documentarist; elevi. Resurse materiale: volume de opere literare, calculator, videoproiector, copiator, aparat

foto, materiale video etc. Rezultate ațteptate:

- Sporirea interesului elevilor pentru lectură; - Ameliorarea lecturii, a pronunţiei în limba franceză, dezvoltarea vocabularului, a competenţei de a relata/ a povesti în limba franceză; - Familiarizarea elevilor cu mediul cultural (prin vizitarea Centrului Cultural “Lucian Blaga” din Lancrăm şi participare în calitate de spectatori la Festivalul “Lucian Blaga”, festival care va avea loc în oraşul Sebeş în luna mai); - Formarea elevilor ca cititori pe tot parcursul vieţii; - Stabilirea unor relaţii de prietenie şi colaborare între elevi, sudarea grupului numit clasă.

Diseminarea informației: - Crearea unui blog al proiectului pe platforma www.blogger.com, blog care poate fi accesat la adresa: http://monpassionlalecture.blogspot.com; - Prezentarea activităţilor pe site-ul şcolii; - Realizarea unei expoziţii cu materialele elevilor : desene, colaje, picturi etc. - Prezentarea blogului, ca produs al activităţii elevilor, cu ocazia Zilelor Francofoniei, în luna martie, 2010.

Echipa proiectului: Coordonatori proiect : prof. Rusu Sofica, limba franceză. Documentarist: Bîrz Lucreţia Elevii clasei a X- a F Parteneri: - Centrul de Informare şi Documentare al Colegiului Naţional “Horea, Cloşca şi Crişan”

Rusu Sofica