2007 Academic vs Privat

7/24/2019 2007 Academic vs Privat

1/20

Academic vs Privat | Dezvoltare prin inovare, inovaie prin educaie

1

1. Introducere 22. Perceptia studentilor asupra conectivitatii 33. Locul 74 si in scadere 54. Universitatea sociala sau antreprenoriala 85. Turnul de ldes vs Zgaraie Norul 106. Produsele voastre nu ne satisfac 127. Dilema Studentului 138. 767 000 de studenti in Romania si toti trebuie sa faca practica 14

9. Legislatia nu stimuleaza practica platita 1510. Inecienta sistemului 1611. 4 linii de actiune pentru realizarea conectivitatii 17

Echipa de implementare a proiectului:

Coordonator national :Daniel SPOIALAManager:Ioana DANAILA

Coordonatori locali:

1. Ana-Maria BOGHEAN ASFI Iasi2. Cosmin Madalin NITU LSGG Galati3. Gabriel ANDONE LSUMC Constanta4. Maria CANTIMIR LASPRI Sibiu5. Marius ECEA LSPV Baia Mare6. Ramona CIUBOTARIU OSUT Timisoara7. Daniel LOJIGAN ASB Cluj8. Andreea ROMAN VIP Bucuresti

Cuprins


2/20


2

Introducere

Materialul de fata este un produs al campaniei nationale Academicvs Privat realizata de catre Alianta Nationala a Organizatiilor Studentestidin Romania in parteneriat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului,si nantat de catre Agentia Nationala de Sprijinire a Initiativelor Tinerilor.

Brosura Academic vs Privat incearca sa va ofere o perspectiva asu-pra relatiei dintre mediul academic si comunitatea de afaceri din Romaniasi efectele pe care aceasta le are asupra dezvoltarii economice a tarii noas-tre.

Opiniile prezentate in articolele acestei publicati au ca sursa pro-blemele identicate in cele 8 dezbateri organizate in centrele universitare:Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara, Sibiu, Galati, Baia Mare, Constantala care au participat universitari, reprezentanti ai studentilor, oameni deafaceri, reprezentanti ai institutiilor publice si ONG-uri.

Obiectivul acestor intalniri a fost identicarea situatiei in care se re-gaseste colaborarea dintre comunitatea academica si comunitatea de afacerisi identicarea de platforme comunicationale in care nevoile acestor douasectoare interdependente sa se intalneasca.

Acest material se adreseaza tuturor partilor ce sunt implicate in pro-cesul educational, detin sau conduc o afacere, au un rol in trasarea politicilorpublice sau sunt simpli beneciari ai educatiei.


3/20


3

Percepia studenilor

asupra conectivitii Sondajul a fost efectuat pe parcursul lunii noiembrie in universi-tatile din Bucuresti, Iasi, Timisoara, Sibiu, Cluj si Galati. Esantionul a cu-prins 5600 studenti din toti anii si a fost construit pe principiul probabilist aleator. Operatorii de interviu au chestionat studenti cu studii tehnice,

economice, de medicina, etc.Esantionul este reprezentativ pentru studentii din Romania cu oeroare de +/-3%.

1.Cum vezi relaia actual ntre mediul academic i privat pe o scal de la1 (nesatisfctor) la 5 (extrem de bun) ?

2. Studentii care lucreaza sunt impartiti pe ani in urmatoarele procente:


4/20


4

3. Dint total, doar 592 (mai putin de 10%) de studenti stiu ca la ei in uni-versitate exista un Centru de Consiliere Profesionala.

4. 2879 (48%) de studenti din cei intervievati au raspuns ca stiu de exis-tenta burselor private.

5. 6% din studentii intervievati au obtinut o astfel de bursa privata.

6. Cati dintre ei au facut practica ? 65% - au raspuns ca da

35% - au raspuns cu nu

7. Practica le-a fost asigurata de:

8. 5011 (92%) din studentii intervievati isi doresc ca practica sa le e re-cunoscuta ca experienta de munca.

9. In ce domenii si-au facut practica (nu toti studentii intervievati auraspuns la aceasta intrebare):


5/20


5

12. Cat de relevante li se par cunostintele/ competentele dobandite peperioada practicii?

1867 (30%) din studentii intervievati au raspuns complet irele-vante cunostintele/competentele dobandite pe perioada practicii.

13. Din total, doar 323 (5%) de studenti au facut internship (stagiu depractica platita).

O problema ridicata in cadrul dezbaterilor din cadrul campanieiAvsP este aceea ca tara noastra este codasa in clasamentul competitivi-tatii.

Am folosit acest clasament pentru a argumenta inca odata, daca

este nevoie, necesitatea realizarii conectivitatii intre mediul academic sicel de afaceri. Intr-un clasament publicat de catre Word Economic Forum, Roma-nia se claseaza pe locul 74 din 131 de tari, cu un loc mai jos fata de anultrecut. La nivel european singurele tari care ne subclaseaza sunt Bulgariasi Republica Moldova. Acest loc se datoreaza mai multor factori, printre care politicilemacroeconomice ale statului, risipa cheltuielilor publice, situatia infra-structurii, coruptia. Insa cei mai importanti indicatori sunt cei legati direct

sau indirect de educatie si cercetare precum : calitatea educatiei tehnice,

Locul 74 n scdere


6/20


6

nivelul educatiei universitare, existenta tehnologiilor de ultima generatie,colaborarea intre mediul universitar si de afaceri si cheltuielile private decercetare-dezvoltare.

Toti acesti indicatori se pot rezuma la un sigur lucru: crearea sivaloricarea se produce cu valoare mare adaugata, produse ce se pot re-

aliza doar prin inovatie, inovatie realizata de catre specialisti si cercetatoriformati prin educatie. S.U.A si Japonia ocupa primele doua locuri in acest clasament casi rezultat al faptului ca de ecare data cand cumparati un produs nou,desi pe spate poate scrie Made in Taiwan sa ti siguri ca in spatele rmeiproducatoare sta capital si patente americane sau japoneze si cu ecareleu dat pe aceste produse contribuiti la dezvoltarea economiei acestor tari.Romania, pe de cealalta parte, nu poate sa-si valorice potentialul turisticpentru ca bineinteles si acolo trebuie sa inoveze servicii calitative si mai

ieftine decat concurenta. Cand este ultima oara cand ati auzit de un produs 100% romanescde foarte mare succes in lume?

Probabil ca sunt mai multe, insa singurul pe care il putem gasi peinternet este produsul Rav antivirus cumparat acum cativa ani de catreMicrosoft. Problema este ca o data cu rma au cumparat si echipa de spe-cialisti care s-a alaturat celor aproximativ 200 de romani de la Readmondsi care vor mari considerabil averea multimiliardarului Bill Gates.

Pe buna dreptate se intampla aceste lucruri pentru ca daca privimdin punct de vedere sectorial, segmentul IT este cel mai competitv, Roma-nia ocupand locul 40, inaintea Indiei sau Rusiei.

O cauza a acestei situatii este lipsa de cooperare dintre mediulacademic si comunitatea de afaceri, iar lucrul acesta il putem vedea din

clasamentul de fata. Mai exact Romania se claseazaa bine la indicatorul


7/20


7

calitatea educatiei tehnice - locul 12 si acceptabil in cazul indicatorulnivelul invatamantului universitar - locul 45, desi, dupa parereanoastra, calitatea si relevanta invatamatului superior lasa de dorit. La po-lul opus avem indicatorii existenta tehnologiilor de ultima generatie- locul 93, colaborarea intre mediul universitar si de afaceri - locul 90,

cheltuielile private de cercetare-dezvoltare - locul 89. Nivelul scazut de cooperare intre mediul academic si cel de afaceriface ca Romania sa nu inoveze la potentialul pe care il detine, absolventiisa stie pe de rost carti intregi, insa sa nu stie nimic practic, rmele sa nubenecieze de absolventi de studii superioare specializati si capabili sainoveze, cercetarea sa e facuta de dragul cercetarii si nu pentru acoperi-rea unor nevoi ale pietei, rmele sa nu ceara inovatie pentru ca nu stiu cuisa se adreseze.

Si ceea ce am observant noi in urma dezbaterilor este ca prefera

sa se contrarieze si sa se pozititioneze in tabere opuse decat sa comunicesi sa coopereze in beneciul ambelor parti si a societatii in general.

Avem potential, insa nu avem cultura si viziune, fapt demonstratde multinationalele cu traditie, care odata ajunse in tara noastra incheieparteneriate cu universitatile de prol.


8/20


8

Universitate social sau antreprenorial?

Sau soluia este undeva la mijloc? Un alt punct discutat in cadrul dezbaterilor, pe care noi il consi-deram unul cheie si care de data aceasta a venit din partea universita-rilor, este daca o universitate romaneasca ar trebui sa e sociala sau an-treprenoriala.

Problema care s-a pus este ca atunci cand vom conecta univer-sitatea cu mediul exterior si mai precis cu economia de piata, aceasta

trebuie sa functioneze si ea dupa regulile ei si nu va mai putea sa e cre-atoare de valori, absolventii ind strict specializati pe cerintele pietei forteide munca, fara a avea cunostinte in afara de domeniul in care activeaza. Pe de cealalta parte, notiunea de universitate antreprenorialase deneste prin acea universitate conectala la pulsul pietei, pregatitasa ofere forta de munca in functie de cerintele acesteia, insa care func-tioneaza dupa principii antreprenoriale, bazate pe producerea de prot,strategii; rmele beneciare de pe urma cercetarii si studentii sunt privitica si clienti, iar contributia din partea statului la bugetul universitatii este

mai mic decat veniturile din surse proprii.Prin legislatia recenta si din proiectul legii intavatamantului supe-

rior se tinde timid catre acest sistem prin numirea rectorului pe post demanager si alte prevederi care vor sa preia mecanisme din economia depiata pentru ecientizarea institutiilor de invatamant superior. Toate aceste lucruri se petrec datorita faptului ca structurile de tiptraditional precum universitatile nu mai pot face fata dinamismului mon-dial, tehnologizarii, unei cereri de educatie din ce in ce mai mare, ce estenecesara nu numai tinerilor, ci si adultilor (acestia la randul lor trebuindsa se specializeze continuu), in conditiile in care statul nu mai dispune deposibilitatile nantarii unui invatamant de masa bazat pe principiul invata-mantului pe tot parcursul vietii. Aceasta problema o discutam si noi, studentii, atat la nivel na-tional cat si la nivel european, in cadrul European Student Unions, din careANOSR face parte. Trecerea catre un sistem antreprenorial este urmatade cresterea taxelor si de ingradirea accesului persoanelor fara posibilitatinanciare.

Oare solutia nu este undeva la mijloc, fara a cadea in extreme de


9/20


9

tip social si inecient sau liberal axat pe prot, in care accesul sa nu elimitat de taxe de studiu mari , care sa e conectat la cerintele pietei, insain acelasi timp sa produca valori ? Solutiile pe care le vedem noi in a transforma invatamantul supe-rior in unul ecace si nu numai ecient, dar care sa poata oferi si protectiesociala sunt: Dezvoltarea unui sistem de creditare a studiilor prin instititutii ban-care care sa e oferite la dobanzi mici si pe termene lungi Cresterea treptata a nantarii din partea statului in invatamant, cetrebuie considerat prioritate nationala Protectie sociala din partea statului si a comunitatii locale Cresterea gradului de conectivitate prin elaborarea unei legislatiicare sa faciliteze cooperarea. Dezvoltarea unui sistem de spin off-uri pe langa centrele universi-

tare, in care cererea de inovare a pietei sa se intalneasca cu oferta univer-

sitatilor si a institutelor de cercetare Cresterea investitiilor private in invatamantul superior prin prismabeneciilor pe care le pot inregistra Liberalizarea traseului educational prin marirea numarului de cur-suri optionale pe care un student il poate alege Responsabilizarea universitatilor prin evaluarea si nantarea lor pebaza unui sistem de tracking a absolventilor pe o perioada de 5 ani. Discutia nu ar trebui sa se poarte avand la baza sisteme sociale

sau antreprenoriale atata timp cat societetea romaneasca are nevoie depersoane calicate sa transforme economia nationala din una bazata peconsum si productie bruta in una bazata pe cunoastere.


10/20


10

Turnul de lde

vsZgaraie Norul

In pregatirea acestui proiect am tinut inadins sa vorbim cu cat maimulti oameni implicati in proces deoarece nu ne-am considerat niciodataspecialisti, ci doar deschizatori de drumuri; de fapt nu stim cine sunt spe-cialistii in domeniu deoarece acest proiect si programul in general suntnoutati in spatiul educational romanesc.

Din discutii, dar si din accesarea a numeroase site-uri din straina-tate care abordau problema, a reiesit ideea ca un factor care ingreuneazacolaborarea dintre aceste doua medii il reprezinta doua stereotipuri

prezente probabil in majoritatea tarilor cu un sistem universitar si econo-mie de piata. Stereotipul turnului de ldes caracterizeaza viziunea pe care o auoamenii de afaceri asupra universitarilor. Universitatea este vazuta ca si un spatiu inchis, o subsocietate carenu interactioneza cu exteriorul si nu primeste output din credinta ca eadetine adevarul suprem, ce nu poate atins niciodata de catre un practi-cian, in care totul este teoretizat si nimic nu este pus in practica. Membriiacestui mediu au un puternic simt al prezervarii ind organizati intr-o biro-

cratie rigida, rezistenta la schimbare, fara a acoperi nevoile sociale ale so-cietatii in care activeaza sindicate puternice menite sa apere mai degrabainteresele individuale ale universitarilor decat ale sistemului in general. Mai mult decat atat, in toate culturile lumii circula un banc apropiatca si continut: Intrebare: De cati profesori ai nevoie ca sa schimbe un bec? Raspuns: Sa schimbe?! Pe de alta parte, universitarii privesc mediul de afaceri ca unulavid dupa prot in care beneciile imediate primeaza deasupra oricarei


11/20


11

altei nevoi sociale precum protectia mediului inconjurator sau protectiasociala. Perceptia asupra omului de afaceri este aceea ca este incapabil sainteleaga sisteme complexe, iar daca le intelege, insa neavand niciun be-neciu direct, atunci nu se implica. Mai mult de atat, rmele private nu ar

putea niciodata sursa de cunoastere deschisa de care ar putea beneciaintreaga societate folosind proprietatea intelectuala pentru a-i opri pe toticei care vor sa o foloseasca dar nu au resursele materiale. Putem spune ca exista un sambure de adevar in ecare dintreaceste stereotipuri, mai ales in tara noastra, si nu spunem asta pe bazacomportamentului invitatilor nostri, ci mai mult din prisma acelor persoanecare, desi invitate, nu au ajuns (unele persoane chiar care conrmaseraparticiparea). Aceasta situatie s-a inregistrat de ambele parti, in putine dintre

centre participarea ind omogena, fapt ce ne-a facut sa gandim ca poateabordarea pe viitor trebuie sa e una mult mai pragmatica si directa, desiacest tip de dezbateri pe care le-am organizat era necesar identicariiproblemelor de comunicare dintre partile implicate in proces.


12/20


12

Produsele voastre nu ne satisfac

Daca privim universitatea ca o unitate de productie in care produsulcreat este studentul iar angajatorul este cumparatorul produsului, obser-vam ca produsul nostru, studentul, nu raspunde cererii de piata (piatafortei de munca) dictata de angajatori. In acest context replica produselevoastre nu ne satisfac data de presedintele Aliantei Confederatiilor Pa-tronale din Romania presedintelui Consiliului National al Rectorilor este cat

se poate de legitima. Numarul studentilor din Romania era in 90 undeva la 150.000 sia crescut in 17 ani la 767.000. Cresterea nu a fost in conformitate cucererile pietei fortei de munca, ci una exponentiala, a crescut pe principiul

marim numarul de locuri la specializarile pe care le avem.In toti acesti ani nu a existat o colaborare (o discutie) intre an-

gajatori si mediul academic, nu au fost introduse cursuri noi si studentiiinvata aceeasi materie. Revenind la ideea de la inceput, nici o companie(unitate de productie) care nu isi imbunatateste procesul de fabricatie(tehnologic), care nu aduce imbunatatiri constante nu are cum sa rezistepe aceasta piata a creearii de forta de munca specializata. Dovada canicio universitate romaneasca nu se aa in primele 400 locuri ale unui topinternational.

Marile companii sunt nevoite sa investeasca enorm in noi angajatipentru ai aduce la nivelul de care au nevoie. Companiile trebuie sa anga-

jeze studenti romani care au urmat universitati din afara sau sa angajezein functii de conducere straini.

Daca ar exista aceasta colaborare intre mediul academic si privat,daca universitatile si conducerile acestora ar mai deschise pentru aceas-ta discutie si companiile in loc sa investeasca in pregatirea studentilordupa ce ii angajeaza, ar investi o suma in pregatirea acestora in timpulfacultatii, am ajunge mai repede la un student (produs) care dupa ce ter-mina universitatea sa poata intra imediat in campul muncii.

Mihai ISTRATE


13/20


13

DILEMA STUDENTULUI

(sau PARADOXUL MOFTULUI ANGAJATORULUI)

Am o dilem.S-i zicem Dilema Cererii i Ofertei. De fapt, dileme am mai multe,

dar pe aceasta vreau s-o exploatez acum, pentru c are potenial mare.Citete i te uimete... S trecem brusc la ideea de angajare (idee care nu are nevoie deintroducere). Vor s ai experien (de minim 3 luni), dar nimeni nu te ia

fr, deci n-ai de unde s ncepi. Poftim paradox! Lsnd la o parte cazulslujbelor gen call-center (unde nu ai nevoie de experien i care sunt tipicstudeneti) sau a ocaziilor unice n care o companie serioas te ia aa,mic i nevinovat, i te formeaz, prin traininguri (puini beneciaz deluxul sta), majoritatea angajatorilor au uneori pretenii irealiste. Te vor,pentru c eti student, te mulumeti cu puin, abia ateapt s prote detine, s te subjuge sistemului lor (iar tu, ca un miel sacricat, te lai peminile lor, fr s lupi ct de puin), DAR nu se mulumesc cu att... vors i un miel de ras superioar, cu ct mai multe aptitudini. Sfat nu exist. Ar trebui s nu te lai btut, s proi de orice ans cas capei experien n domeniul pe care l alegi.

Ce se vede-n deprtare?... O dilem... i mai mare!

De fapt... revenind la oile mele trendy (c tot am vorbit mai sus demiei), DILEMA cea mai mare e dac totui s-i iei job din facultate saudoar s te distrezi (c apoi ai toat viaa nainte s munceti, sacricat pe

altarul societii; n plus, facultatea dureaz doar 3 ani acum la ASE... o la pachet promoional - redus).JOBUL - O NECESITATE SAU O MOD? Fiecare cunoate acest rspuns

prin prisma prioritilor sale. Unii prind o super ocazie i e normal sproi de asta, alii o fac pentru a se mndri n faa cunotinelor saunevoie de bani sau vor sa aib o baz n CV... gama variaz. Gndete-te:tu de ce ai vrea o slujb nc din facultate? Sunt mai multe avantaje saudezavantaje?


14/20


14

Sfatul meu e s stai linitit n primul an, s boboceti cu spor, adicprofesional e de ajuns s mergi pe la tot felul de conferine, workshopurietc., s te informezi, s mai faci un curs de limbi strine sau altceva ex-tra. n anul doi, i recomand s testezi cte domenii: nanciar/ contabil/vnzri/ marketing - printr-o practic sau un job part time ca s i dai

seama ce i se potrivete i ce i place s faci. N-are sens s te grbeti,pentru c oricum ai nevoie de o baz teoretic. Din anul trei lucrurile secomplic puin... e bine s i deja orientat i s i pui n practic obiec-tivele, cu sigurana c faci alegerea cea mai bun. ncearc s pstrezi un echilibru n tot, ca s-i e ie bine: nva,lucreaz, dar viaa de student e prea frumoas ca s nu proi la maximde ea i s te distrezi ct de mult se poate. Tu stabileti proporiile n cock-tailul vieii tale de student... Succese mari!

de Eliza SIMION

767 000 de studeni n Romnia i

toi trebuie s fac practic

Intrebarea este unde? Daca la specializarile cu prol tehnic in carenumarul de studenti este mai mic, problema este aparent surmontabila,ce facem cu acele zeci de mii de studenti la stiinte economice, drept saualte stiinte umaniste ale caror sanse de a realiza activitati de practica (catmai relevante pentru ei) sunt destul de scazute? Problema porneste de la tendinta unor universitati, facultati, carein contextul cererii de educatie pe anumite specializari cresc numarul delocuri cu mult mai mult decat necesitatile pietei. La o prima vedere am putea da vina pe facultati sau specializari,insa daca gandim problema mai in profunzime putem vedea ca ele nu facaltceva decat sa satisfaca piata si sa functioneze dupa regulile acesteia,mai exact acolo unde exista potential de a face bani, ar gresit sa nu ac-tionezi in aceasta directie. Situatia in care ne aam se datoreaza in special lipsei orientariiin cariera inca din timpul liceului si a unor politici de ajustare a pietei infunctie de previziuni. Acum in mai toate universitatile din tara noastra s-au inintat cen-

tre de consiliere si orientare in cariera, care au ca principal rol oferirea


15/20


15

de consultanta studentilor in legatura cu viitoarea lor cariera. In cazul incare aceasta este gresita din start, atunci consilierea nu mai este delocrelevanta pentru student care a ajuns acolo mai mult din inuentele parin-tilor (au auzit si ei undeva in presa ca daca te faci economist ai sa castigimulti bani). In cadrul proiectului, problema practicii studentilor a fost abordatacel mai mult deoarece este vazuta ca si o rezolvare a problemei specializa-rii acestora si inclinarea lor spre cunostinte practice, nu numai teoretice.Sistemul actual si legislatia in vederea plasarii studentilor in stagii de prac-tica nu poate acoperi intreaga nevoie la nivel national, intrucat facilitatileacordate rmelor de a accepta studenti in practica nu ii avantajeaza inraport cu costurile acestei activitati. Datorita sistemului de evaluare si importantei pe care o are prac-tica in sistemul de invatamant superior romanesc, studentii prefera sa isiprocure adeverinte de practica si sa cumpere caiet decat sa desfasoare la

propriu un stagiu. Ei nu vad nalitatea sau utilitatea acesteia atunci candsunt pusi sa faca cafea sau sa impinga hartii prin birouri.

Universitatile accepta aceasta situatie si nu acorda destula atentiepracticii din cauza dicultatilor ce tin de incheierea de acorduri sau evalu-area unor activitati practice pe care nici profesorii nu le stapanesc.

Legislaia nu stimuleaz practica pltit

O problema abordata este cea a legislatiei in domeniul practiciiplatite, multi dintre angajatori ind stopati din cauza birocratiei. Pentru ca un student sa e remunerat pentru prestatiile sale incadrul unei companii atunci cand isi realizeaza activitatea de practica, eltrebuie sa e incadrat ca si un muncitor necalicat. Pentru aceasta trebuierealizate toate acele acte si perindari pe la directiile de munca sau alte au-toritati care opresc din drum orice angajator sa rasplateasca munca unui

student pe perioada de practica. Aceeasi situatie se regaseste si in cazul activitatilor de cercetare incare studentii sunt implicati. Ceea ce blocheaza este legislatia in domeniul muncii unde nu seregaseste denita remunerarea studentilor in cadrul activitatii de practica,pur si simplu nu exista. Nici in cadrul legislatiei in domeniul practicii nuintalnim niciun articol care sa faca referire la aceasta problema. Potrivit angajatorilor, lacune exista si in cadrul legislatiei protec-tiei muncii, acestia refuzand sa primeasca studenti in practica acolo unde

exista un pericol cat de minim de accident de munca.


16/20


17/20


17

4 linii de aciunepentru realizarea conectivitii

Adaptarea curriculei universitare si dezvoltarea unor programe deformare comune In contextul unei societati extrem de dinamice, invatamantul su-perior din Romania este inca bazat preponderent pe activitati de predarein care volumul informatiilor pe care un student trebuie sa le memoreze

este foarte mare, desi acestea nu sunt intotdeauna relevante pentru dez-voltarea lui profesionala.

Din cauza lipsei de conectivitate intre mediul academic si viitoriiangajatori, informatiile predate in cadrul cursurilor nu au intotdeauna oacoperire in viata reala, de multe ori ind depasite de practica. Astfel teo-ria devine inutila. Pentru ca invatamantul superior din Romania sa devina calitativ cuun grad mai mare de insertie a absolventilor pe piata fortei de munca,consideram necesara initierea de colaborari intre universitati si membri aicomunitatii de afaceri prin elaborarea unor programe de formare comune,in care activitatea de invatare sa e structurata pe module si realizata inacelasi timp de catre profesori si specialisti, practicieni din mediul privat. O alta solutie este inintarea de comisii consultative pe domenii deactivitate care sa functioneze pe langa senatul Universitatii sau consiliileacademice ale facultatilor, comisie formata din oameni de afaceri, specialisti si absolventi care sa emita recomandari in privinta adaptarii curriculeiuniversitare si a conectivitatii la toate nivelurile, intre mediul academic si

cel privat/pubic. Practica relevanta pe baza unor obiective clare si cu nalitate incompetente

Orice forma de invatamant, in special cel superior, ar trebui sa seconcretizeze in abilitati clare si mensurabile, cu care absolventii sa poataintra in competitie pe piata fortei de munca.


18/20


18

Studentii si absolventii din tara noastra sunt pusi in fata unor di-cultati majore din cauza lipsei de conectivitate si sincronizare dintre me-diul academic si cel privat/public. In cadrul studiilor universitare se puneaccent pe teorie, si studentii acumuleaza informatii pe care nu stiu sa leadapteze si sa le aplice in viata reala. La locul de munca, cerintele sunt

de ordin practic, transpuse in sume de bani (de cele mai multe ori), si unproaspat absolvent nu poate sa le duca la bun sfarsit, desi in cei 3-5 anide studii ar trebuit sa dobandeasca toate abilitatile de a lucra in postulpentru care s-a format. Practica pe care studentii o intreprind in acest moment, ca si partea curriculei universitare, are doua deciente:

- una de ordin cantitativ - numarul de ore pe care un student ilpetrece punand in practica teoria pe care a acumulat-o in timpul orelor de

curs este relativ mic. Exceptie fac studentii ce urmeaza invatamantul teh-nic, ei beneciind de un numar mai mare de lucrari practice/laboratoare; - si una in ceea ce priveste calitatea - practica nu este axata peobiective clare, ca studentul, odata cu realizarea acesteia, sa detina com-petente si abilitati in legatura cu o anumita parte a specializarii lui. Maimult de atat putem spune ca activitatea practica nu este relevanta dinpunct de vedere al locului in care se desfasoara si a activitatilor pe care leintreprind studentii, acestia desfasurand in foarte multe cazuri - activi-tati ce nu tin de formarea lor, cele de secretariat de exemplu.

Pentru rezolvarea acestei probleme de maxima importanta pentruasigurarea calitatii invatamantului superior, consideram ca este necesaraelaborarea unui cadru national pentru practica, cu facilitati sporite pentrurmele private, in care studentilor sa li se poata oferi contracte relevante(de practica) in rme si institutii in care pot dobandi abilitati clare. Facultatile ar trebui sa joace un rol major in acest proces, prinincheierea de acorduri cu investitorii locali si stabilirea unor planuri co-mune de actiune in ceea ce priveste dezvoltarea resursei umane pe do-menii si sectoare de activitate.

Activitatea de practica trebuie sa e bazata si pe contracte indi-viduale in care sa e stipulate obiectivele practicii, a modului de realizarea acestora, precum si a metodelor de evaluare.

Constientizam faptul ca o parte a acestor deciente provin si dincauza comoditatii studentilor care in multe cazuri prefera dobandirea uneisimple adeverinte de practica si nu a desfasurarii in conditii optime a aces-teia. De aceea este necesara o campanie de informare care sa sublinieze

importanta acestor stagii de practica pentru viitorul lor profesional.


19/20


19

Un alt beneciu major, ar promovarea si implementarea la oscara mai mare a programului Erasmus pe partea de granturi de plasa-ment al studentilor pentru stagii de practica in rme private din cadrulUniunii Europene si a altor programe de stagiu de acest fel. Aceasta initia-tiva are si un grad de risc din cauza fenomenului de migrare a creierelor

din tara noastra catre locuri de munca mai bine platite din strainatate. Cutoate acestea consideram ca experienta pe care un student roman o poatedobandi, impreuna cu o strategie de retinere a fortei de munca, poateaduce mari benecii pe termen mediu si lung tarii noastre. Pentru rezolvarea acestor probleme ANOSR va initia in luna ianuarie o comisie de lucru pe probleme legislative sub patronajul MECT siACPR in care vor implicati toti cei ce au un interes in aceasta problema.Comisia are ca scop identicarea lacunelor legislative si promovarea denoi initiative care sa faciliteze conectivitatea dintre mediul academic si

comunitatea de afaceri.

Investitii private in formarea viitorilor absolventi

Pornind de la ideea ca invatamantul este prioritate nationala, statuleste organismul care trebuie sa investeasca cele mai mari sume in acestdomeniu. Cu toate acestea, desi in ultimii ani, procentul din PIB rezervateducatiei a crescut, observam inca o insucienta a fondurilor, numai oparte relativ mica de studenti beneciind de gratuitatea studiilor. Pe dealta parte, pe piata fortei de munca din tara noastra se manifesta feno-menul migratiei fortei de munca calicata spre tari in care veniturile suntconsiderabil mai mari. Pornind de la aceste doua realitati apare oportunitatea nantarii decatre mediul privat a studiilor prin acordarea de granturi studentilor, prinsemnarea unor contracte. Studentii ar putea sa e obligati sa lucreze intre3 si 5 ani in rma respectiva, si sa urmeze pe langa cursurile obligatorii sialtele, care sa le asigure specializarea pe aria de activitate a rmei respec-

tive. Beneciile sunt de ambele parti, pe de o parte studentul are sigu-ranta unui loc de munca dupa absolvirea universitatii, nantarea chel-tuielilor din timpul facutatii, a activitatilor practice, iar pe cealalta parterma privata beneciaza de o persoana bine pregatita in functie de nece-sitatile sale.

Desi exista un cadru legal in legatura cu oferirea burselor private,rmele nu le acceseaza din motive ce tin de increderea in student, incalitatea invatamantului, lipsa de constientizare a importantei formarii,

a facilitatilor moderate pe care le obtin si a faptului ca este mai ieftin sa


20/20


recrutezi absolventi si sa ii formezi la locul de munca decat sa nantezi unstudent . Prin cadrul acestui program vom aborda aceasta problema dinpunctul de vedere al comunicarii si informarii studentilor, dar si al oame-nilor de afaceri, cu privire la beneciile pe care il poate aduce sistemul.

Vom desfasura si activitati de lobby la nivel national pentru elaborareaunei legislatii mai atractive. O alta varianta de implicare a mediului privat in nantarea activi-tatilor academice este reprezentata de domeniul cercetare si dezvoltare.

Implicarea studentilor in cercetare

Societatea viitorului este aceea bazata pe cunoastere si inovare,iar universitatile sunt in centrul acesteia prin potentialul de inovare pe

care il detin.Universitatea detine resursa cea mai importanta din aceasta ecu-

atie - resursa umana - care nu este concretizata doar de profesori/cer-cetatori, ci si de numarul mare de studenti din cadrul sistemului, o partedintre ei capabili sa intreprinda acest gen de activitati. Ceea ce lipsesteeste un cadru adecvat in care mediul privat sa acorde in acelasi timpgranturi de cercetare si problemele ce necesita inovare, iar colectivele deprofesori si studenti sa lucreze pentru rezolvarea acestora.

Analizand modele prezente in alte tari cu traditie in domeniul cer-

cetarii, observam implicarea studentilor intr-un numar destul de mare,aducandu-se astfel o contributie la imbunatatirea aptitudinilor practice alestudentilor (acestia sunt printre cele mai creative persoane, lucru ce poate foarte benec cercetarii). Mai mult de atat in unele universitati coordo-natorii de cercetare sunt chiar studentii, in timp ce profesorii/cercetatoriisunt indrumatori, parte a echipei de cercetare. Cercetarea din cadrul universitatilor din Romania rareori implicastudenti, iar atunci cand o face se refera doar la munca bruta, aplicareade chestionare, de exemplu.

Obiectivul nostru pe termen mediu este pilotarea unui laboratorde cercetare/think tank, cu nantarea si participarea universitatilor si acomunitatii de afaceri de la nivel local, in care studenti si indrumatori sarezolve prin inovatie probleme ce tin de activitatea rmelor. Un alt obiectiv este promovarea metodologiilor de selectare si im-plicare a studentilor in cercetare. Acest lucru se va realiza prin intermediulorganizatiilor membre ANOSR care vor initia propuneri in Senatele univer-sitatilor.

Date post:	20-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	andreeafss
View:	228 times
Download:	0 times

2007 Academic vs Privat

Documents