2 1975

R,visto muzeelor $1 monumentelor

www.patrimoniu.ro

CO N S I L I UL CUL T UR I I ŞI E D U C A TI E I SOCI A L I S T E

revista muzeelor si monumentelor � -

-

N r. 2. 1975 ---�------

"UN VI ITOR PENTRU TRECUTUL NOSTRU"

__________ ANUL XLIV ----------

www.patrimoniu.ro

d) a fost d i n nou iden t ificat ;, stratul prefeudal" c u p rinzînd materia l e a rheologice d i n sec. IV, V-VI şi VIII.

e) a fost descoperită (c. XIV) o altă l ocui n ţă din sec. al IX-lea - H . 13 - a pa rţinînd Cultur i i Dridu şi cercetată în mod c o m plet . 1'11 para lel , în caset:t C. VIn a - la fost cercenată, În con vill1llare , locuinţa din sec. IX, descoperită anul t recut - H. 1 0 . In a mîndouă loc u inţele au fost descoperite pietrare şi un interesant mate rial a r heologic (cera m i că, u nelte din oase de ani mal şi c orn de cerb);

f) s-a s u rprins colţul de s ud-vest a l mon u me n tu l ui eclesiastic d i n pr i ma j u mătate a sec. al XI-lea , confir mÎndu-se astfel rec o nst i t u i rea pla n u l u i - propusă din 1 973 ;

g) s-a u descoperit resturi le a d ouă locuinţe, de s u prafaţă, din a d ou a ju mătate a sec. a l XI-lea ;

il) s-a u cercetat 34 de m o rm i n te " i n siw" datate Î n majo ri tatea l o r în sec. al XII-lea. Trebuie d i n n o u r e ma rcată prezenţa " c istelor" din prima j u mătate a sec. al XIII-lea şi a 4 m o r m inte din secolele al XIV-lea şi Începu tu l cel u i de al XV-lea.

Anal iza faze l o r c i m i t iru l u i feudal din zona de vest a cated ralei. În fu nCl ie de da tele stratigrafice. a c ond us din nou l a u l ' mălOarea concl uzie. Pr i ma fază a ci m itiru l ui începe ccl mai devreme la sfîrşind sec. al XI-lea şi se Înc heie la Început ul sec. al XIII-lea, Î ncheierea aceste i faze ma rcînd î nceput u r i l e c onstruqiei actualei cated rale roman o-catol ice d i n Alba I ulia. A d o u a fază c o respu nde sec. al XIII-lea, perioada de constrUCţie a catedralei. A t reia şi pen t r u zona de vest u l t i ma, cupr i nde sec. al XIV-lea şi p r i ma j u mătate a sec. al XV-lea. D u pă această fază, în această z o n ă începe construqia " palatel or p r i n

e i a reU.

Colectiv: responsabil , R adu Hcitel' M e m b r i : Ion Şerban, M uzeul de istoric A l ba,

M i hai AI. Adam, C e n t r u l de ant ropol ogie B u c u reşt i

Stu d enţi : Martin R iell, Hans Seiwcrth, Hans Maurer, A na Preda, (Facul ratc:1 de Istorie Sibiu), Panea Traian, Da n Dorin, (Facultatea eleIstoric Bucu reşti) .

• SUMAR • SOMMAIRE • CONTENTS •

VASILE D R AGUT - MOI1Jul11enrele şi ccnorele istorice din Româ,n in (3) . AJ'h. CRISTIAN Mo,ISESCU - Ocigjinea şi SVI1UCVU'fa urba,nă a oraşu l u i

TI'rgovli�te ( 1 2). A rh. CRISTIAN MOISESCU şi .alfh. A LBA-DELIA Po,PA - Conside,raţ i i

n.supra zonei isto1l'ice a ol'fa,şulu i TÎ,ngov.işte ( 1 5) . Arh . G HEo,RGHE CUR INS'CI-II - Consenwure:t speoificului or,a�e,]or.

Inn.oire.a fonldul:�lIi oon.stlntÎ't Ulrban, un proces legic (21) . Arh. EUGENIA G RECEANU - StrucDl�m urb:lină :1 oraşului Roman,

mărturie a ur,eoutu],ui isoor.ic (30). A rh . HERMANN FABINI - V",lorifi,o:1'11ea fondului de arhitectllră gorică

civilă ddll1 S,ilbiu (41 ) . A l . . S. ŞTEFAN - Cc'roe.tări ,aeroJ,ooo!i'mfice privind nopogm fi,a urbană

a Histrj,e.i, I I . Epoca romană tî,r21ie I(sec. I II-IV e.n1.) (5 1 ). GH. I . CANTACU7.I N o, - Cer.cet�ri,lc a'rheaLogice la bi�e['ica lui Ştef,a,n

cel M1re dilll Razboieni (63). Arh. ŞTEFAN BALŞ - ReSlialllI1a'nea bi'sericii din Razboie:ni, jud. Neamţ (65). LIA BATRINA şi ADRIAN B ĂTRI \l A - o, 10'winţă dOl11J1C,:lisca d�n

vreme·a lui A!exJ.ndnu cel Bun (72). A rh. I o,ANA L"ĂZARESCU - CerceDa,re de arhitectură 1:1 cula Racoviţa

(8 1 ) . LIVIU Ro,TMAN - Cuta·rii de m'eşteşuga'ri şi negustori din Bucureşti (87). PETR E o,PREA - C�se bucureştene 0U pictu ri iH'tW',1 Ie executate în

p"':ligul sec. ,au XX-lea (III) (89). GEo,RGETA STo,ICA - Colocv,iu'l i.",tennaţionaI ICo,Mo,S: "L'.aiI'ohitec

tur,e vetl''i1.acula;i·re el' SOH ,aidapuamion aux beso�ns de l a v·ie 111 o de,m'e " , Pl ovdillv, 24 sept.-2 oct. 1975 (9.1 ) .

A r,h. CR. MOISESCU şi arh. MARINEL DAIA - "Monumentele isrOJ1ice şi mediul �noonjudto1l' ,ai or.a,şul'u� Plraga", Pr,aga, oet. 1 975 (92).

PETRE GHELERTER - Sesiunea de .conmnllicari ştiinţifice ", DPCN (93). TEREZA S I N IG A.I.JIA - M1siune UNESCO, În IRJOlnâ,ni :1 (93). ' " ':' ':' - Cronica săpămri10r anheologioe efeCl'uaoe de DPCN în

1975 (94).

• VASILE DRAGUT - Les mOll1uments et les cel1'tres historiques de Ro,u

manue (3). Arch. CRISTIAN Mo,ISESCU - L'origin'e et la structure llrbaine de la

v.i Ire de TîngoVlişte ,( 12). A rrh. C RISTIAN MOISESCU et lardh. ALBA-DELIA Po,PA - GonSÎ

demvio l15 Stt'!' I'a zone h�lsto'rique de la viile de TÎ'r.goviş�e (15) . A rch. GHEo,RGHE CURINSCHI - I J a conservmilon d u speciflqUe des

vLlles. Le renlOuvellemenlt du f,on,d oonsorl1lit Ulrhruin, un pr.oceSSllS legique (21 ).

A rch. EUGENIA GRECE·ANU - La strLLcuure urhai,ne de la viile de Roman, temoignag,e du pase hisuOIique (30).

A rch. HERMANN FABINI - La mi,se en v,alellr du fond de I'a·rch;rectu�e goraque civile de Sibiru (41).

A L. S. ŞTEFAN - Reoher.oh.C5 aero.p!ho,oo�Jlaphiques con,CCfllliant l a topographlie urbaii.ne d'Hustri.a I I . L'epoque mmame nauLon UNESCO, ·en Roul 11a.nie (93). ':. ':' * - Chronique des foui L ies archeologiques effectuees par DPCN.

1 975 (94) .

• VASII .E DRAGUT - The l11 o n.u l11cnts anei the h i sror.ical centres 01' ehe

uowns �n Romamia (3) A,rch. CRISTIAN Mo,ISESCU - o,rig;ine and urba,n st ructu.re of ohe

tow,n Tî.rgovişue ( 1 2) A rch. CRISTIAN .vt:OISESCU .and all·ch. Al.13A-DELlA Po,PA - Consi

demtions on '1lhe hisuocr- ic al ZOne of Tîr,g;ovişre ( 1 5). A rch. GHEORGHE CUR INSCHI - l 'hc preservation of the specialwty

of uhe roWal.S. The renewa,l of the u rba..n built fund - a lawfull process (21 )

A rch. EUGENIA G RECEANU - Urban strucrure of l'he ro W I1 Roman . testin'.ol1Y of �us historic pn.st (30)

Arch. HERMANN FABINI - l'he revela,tLon of uhe goohic prof ane " rchilreODUr't! urban fund i.n Sibiu (4 1 )

A T .. SIMIo,N ŞTEfAN - Aerop'hotogmphioal r,e.searches conrern1.i,ng uhe unb�n l Opogmphy of Histr:,a. I I . Late Roman period T l I-I V ce.nturies A.C. (5 1 )

C H. 1 . CANTACUZINO, - A rchaeo logic:11 .re,e,arohes b)' Stephan's rhe G re.:tt ehlLrci! in Răz,bo,ieni (63) .

A r:h. ŞTEFAN BAJ.Ş - Tthe restor:l!ti.oll of the ohu rch from Războiem i - Neamţ co unty (65)

I . T A 13ATR TNA and ADRIAN B A T R I N A - A v::Jievodal dwell ing [rOI11 A 'e xan,der\ the Good period (72)

A'l'ch. I o,ANA LĂZĂRESCU - A rchitecwral re,earches 'at the Kula .of R acovi ţ.a (8 1 )

l . IVIU Ro,TMAN - Cra.f�l11e,n a n,d Dl'ademen Fu.n.da,tiollS i n Bukarest (87) P F.TRE o,PREA - Bucane.srian d w e l l i'ng; ,decorared wit,h m ura l s on ohe

eve of XX-th century (89) GEo,RGETA STo,ICA - o r:he In temanional I Co,Mo,S Symposion -

Plovdiv (9 1 ) A rch. CRISTIA N MOISES U :�nd aroh. MJ\ R I NEr . DAIA - Histo-

rical monul11.e,ts and environemen.t of P,m.�l1e - p.ra.gue 1 975 (92) PETRE GHELERTER - Scienti fiuJ session o f the D :\T CP (93) TEREZA SINIG ALIA - UNESCO, Mission i ,n R,om:1n.i a (93) '.' '.' '.' - A rchae::>logic:11 chro n ic le of ohe DPGN - 1 975 (94)

Iuliu Buzdugan (redactor şef adj . ) , Rodica Bănăţeanu, Ion Grigorescu, Mihai Ispir, Anghel Pavel, Tereza Sinigalia.

Redacţia: Calea Victoriei nr. 1 74 , Bu cureşti, sectorul 1 , telefon 50 44 1 0. Admi nistraţia: ISIAP, Piaţa Scîntei i nr. 1 , telefon 1 7 60 1 0, interior 1 2 77 . Abonamentele se fac la Administraţie, prin poşta sau vira ment, cont 64030 1 5 3 BNRSR, Fil iala sector 1 , Bucureşti ; costul unui exemplar este de 30 lei. Abonamentele pentru cititorii din strainatate se fac prin ROMPRESFILA TELIA,

Calea Victoriei 29, POB 848, 200 1 Bucarest, Roumanie.

I LE I 30 I / 40 880 /

www.patrimoniu.ro

RESTAURAREA BISERICII DIN RAzBOIENI, JUD. NEAMŢ'x,

Arh. ŞTEFAN BALŞ

Acum cinci sute de al1l, In 1 476, avea loc la Valea Albă sÎngeroasa luptă dintre moldoveni şi oştile sultanului Mahomed al II-lea, În care "au căzut mulţime mare de ostaşi şi moldoveni" . Douăzeci de ani mai tîrziu , Ştefan cel Mare înălţa În amintirea lor, la R ăzboieni lîngă locul bătăliei,

' O

biserică mausoleu Înzestrată cu o frumoasă pisanie ce constituie un model de reia tare obiectivă a faptelor petrecute' .

De atunci şi pînă În zilele noastre, clădirea a suferit numeroase transformări care i-au modificat Înfăţişarea in i ţială, iar în ultimii an i , În urma desfi inţări i mănăstiri i ce mai funcţiona acolo, a junsese Într-o stare de accentuată degradare Încît a fost necesară punerea ei În restaurare.

La data începerii lucrărilor, În 1 973, ea se prezent a În obişnuita situaţie a majorităţii vechilor noastre monumente trecute prin acţiunea de uniformizare, petrecută în veacul al XIX-lea, cu faţadele, indiferent de valoarea decorativă a paramentelor fie chiar aparente sau pictate, acoperite cu straturi suprapuse de tencuieli ş i zugrăveli .

Dar modificarea vechii arh itecturi nu s-a oprit la ascunderea sub tencuială a paramentului . Alipirea unui urît pridvor de zid în faţa i ntrării, mutilarea sau înlăturarea unor ancadramente de piatră pentru lărgirea golurilor la ferestre, Înălţarea a două mari turle de lemn cu pereţi de scînduri şi cupole învelite cu tablă, executarea unor zugrăveli interioare lipsite de valoare la pereţi şi bolţi, au completat acest proces de treptată decădere, Încheiat cu i nscripţia pe placă de marmură aflată în pronaos purtînd data anului 1 9 1 32.

Din istoria arhitecturii monumentelor lui Ştefan cel Mare se ştie că biserica din Războieni face parte, împreună cu cele din Borzeşti ş i Piatra, d intr-un grup restrîns, avînd caracteristici constructive proprii, bine definite. De aceea, considerînd identitatea lor ca structură, s-a presupus ca fiind probabilă păstrarea sub tencuială a unui sistem decorativ aparent cu ceramică smălţuită, similar cu cel existent la celelalte două3. ,Pe de altă parte, o stampă Înfăţişînd biserica în 1 855 cu învelitoare de şiţă ne arată, exceptînd streaşina Înfundată vădit tardivă, acelaşi acoperiş simplu şi fără turle aflat la Piatra şi Borzeşti .

Cercetarea

Îndrumate de acest material documentar, cercetările pe monument şi-au adus apoi aportul În strîngerea elementelor necesare restaurări i .

- Demontarea acoperişului ş i a turlelor de lemn adăugate În veacul al XIX-lea, deşi nu a adus indicaţii noi faţă de stampa amintită, a stabilit totuşi În mod cert că nu a existat o cornişă, muchiile zidăriei În partea superioară fiind terminate cu cîte o grindă de lemn cu secţiunea de 22 X 1 6 cm.

- Dărîmarea pridvorului a scos În evidenţă stricăciunile aduse soclului Î n momentul alipirii, cînd au fost distruse prin cioplire ambele capete ale copertinei profilate întoarse pe verticală În zona de Încadrare a portalului .

- Prin demontarea tîmplăriei ferestrelor s-au putut preciza secţiunea şi dimensiunile colonetelor mediane de piatră dispărute, amplasarea fostelor bare metalice orizontale de ancorare, modul de aşezare a geamurilor montate d irect pe falţul de piatră, precum şi forma celor două ancadramente lipsă la ferestrele mici de la sud ş i est, care s-au dovedit a fi identice cu cel de-al treilea ancadrament păstrat i ntact pe faţada nord.

" . Mon,umenvul a intrat î·n reSOaurar,e La �.ropune·J'ea prDf. Vasi le Dr3gTuf, directiOr a·l D.P.C,N.

1 Bogdana IrimL:1, Biserica din Războiel/i, studi'll prel iminar, arhiva D.P.C.N . ; Grh. Balş, Bisericile llti Ştefan cel Mare, "BCM!", XVIII , rase. 4 3-46, 1 925, p. 75-76; IDn C. M iclescu Prăjescu, Obîrşia Imei familii din Moldova, "Rev,ism istor ică f·Dmână" , X, 1 940, exuras.

2 I'I1Sc.ripţia gravată pe o. p l,aJCă de mal'mu ră de 65/ 1 1 2 cm demDntat:i şi depo.z,i,tad în actillallu i muzeu, avea mll11ăuorlll conţin u t : "In anul 1 9 13 . . . s-a restaurat şi zugrăv.it această biserică de către Epitropii generali ai Casei Spitalelor Sf. Spiridon, Dr. Emanoil Riegler, N. 1. PogO/lat, Cristea T. Christea iar starcţă a schit/tltti fiind P.C.S. Suzana ŞtctănesC/t".

3 O primă indioaţie în aoest sens fusese dată de un sondaj parţial În 1 95 4 , cînd :r fost SCDS �a iveală un di'sc smălţ'llit de c'uloare verde.

65

Concomitent au fost efectuate şi săpături arheologice pe toată suprafa�a interioară, care a u confirmat În totul datele istorice cunoscute, descoperind un impresionant strat de oseminte de 40 cm grosime, aşternut sub pardoseala naosului4.

Dar rezultatele i nteresante obţinute În cursul cercetărilor pe monument au depăşit cele mai optimiste aşteptări, arătînd În urma Îndepartării straturilor suprapuse de zugrăveli ş i tencuieli ce acopereau pereţi i şi bolţile edificiului, un parament alcătuit din zidărie de piatră brută În partea 111-ferioară şi zidărie de cărămidă cu decoraţie ceramică în partea superioară, la fel ca la Piatra ş i Borzeşti .

Astfel, după răzuirea spoielilor moderne urmată de o migăloasă decapare a unui prim strat de tencuială de aproape 2 cm grosime (conţinînd păr de vită), datînd probabil din veacul al XIX-lea a apărut la vedere Întreaga decoraţie ceramică de discuri şi cărămizi smălţuite care, deşi ciobită sau spartă În bună parte, a Înviorat dintr-odată cîmpul faţadelor prin accentele sale viu colorate. Tencuiala foarte rezistentă de culoare gălbuie din jurul elementelor ceramice de 6 mm, cu multiplele sale urme de ciocănituri făcute pentru aderarea stratului suprapus, a fost socotită un timp, ca f i ind cea originară. Dar continuarea cercetărilor a dovedit că şi această tencuială acoperea la rîndul ei adevăratul strat in i ţial alcătuit dintr-o pojghiţă subţire de mortar de var colorat, de 4 mm grosime, mai degrabă zugrăveală decît tencuială, reprezentînd o imitaţie a zidăriei , aplicată "la piele" peste faţa cărămizii şi cu rosturile con turate prin sgrafitare, spoite În alb.

Tratarea decoraţiei faţadelor ne pune În prezenţa procedeului folosit în general la ma joritatea bisericilor lui Ştefan cel Mare : o zonă superioară din zidărie de cărămidă prevăzută cu oCl1iţe mari şi mici suprapuse, Împodobite cu discuri ş i cărămizi smălţui te, urmată În parte" in ferioară pînă la soclu inclusiv, cu o zonă de piatră brută aparentă.

Ceea ce constituie Însă particularitatea interesantă este păstrarea În faţade a unor fragmente decorative, destul de numeroase pentru a putea reda imaginea completă a vechiului sistem de finisare, o zugrăveală În imitaţie de cărămidă . Acoperind complet zona de zidărie de cărămidă şi conturînd elementele ceramice, această zugrăveală era oprită la marginea zidăriei de piatră prin tr-o friză pictată, În panouri rom bice despărţite cu cărămizi aşezate oblic .

Examinarea atentă a paramentului, În special de la friză În jos, la joncţiunea cu picioarele firidelor altarului, a arătat că, la fel ca ş i la Piatra, nu a existat o tencuială in i ţ ială, zidăria avînd doar o rostuială ştearsă lăsînd piatra aparentă. Numai în jurul pisaniei , Încadrată cu pătrate zugrăvite roşu şi albastru, precum şi la picioarele de cărămidă ale firi delor altarului, decoraţia zugrăvită mai apărea şi în cîmpul paramentului de piatră .

1n interior, respectînd acelaşi procedeu de Îndepărtare a straturilor suprapuse, a reieşit un sistem decorativ bine alcătuit bazat pe folosirea cărămizii zugrăvite. începînd de sus În jos, calotele bolţilor, acoperite cu un strat subţire de tencuială albă, au la bază cîte un inel de cărămizi zugrăvite în roşu, iar p andantivii şi acrcele sînt şi ele decorate cu aceeaşi imitaţie de zidărie de cărămidă. Sub n ivelul bolţilor, pereţ i i sînt mărgini ţ i de un brîu continuu din pătrate mari de tencuială zugrăvită alternant în albastru şi roşu, desprinse pe fondul alb al tencuielii ce acoperă cu un strat subţire de circa 8 mm grosime Întreaga zidărie de piatră.

Golurile ferestrelor şi uşilor sînt şi ele conturate ş i decorate cu o zugrăveală În imitaţie de cărămidă extin să pe toată suprafaţa pragurilor şi spaleţilor din grosimea zidăriei .

Un ancadrament dublu, de pătrate mai mici , zugrăvite alternant albastru ş i roşu, În jurul uşii din peretele despărţind naosul de pronaos, completează această interesantă decoraţie i nterioară.

4 Gh. 1 . Cantacuzino., Cercetările arheologice la biserica lui :)teJ

O O O O CJ o O o ( o n o 0 0 0 0 O �

®) , I hg. 1 . r,a�ada de vest �nainre de ifOStJaj\lmre.

Cî t priveşte elementele de blocuri de piatră cioplită, a flate la arce şi p i laştri , nu -au putut găsi urme de zugrăveală mai veche sub văruiala modernă actuală, reieşind astfel faptul că au fost de la început aparente.

Fig. 2. Faţada de nord înainte de resna�.

66

Observaţi i le amănunţ ite ce s-au putut face asupra zidăriei fa ţadelor la biserica din Războieni, ne dau prilejul să redeschidem problema mult di cutată a paramentelor aparente la ctitori ile lui Ştefan cel Mare.

Incepem prin a reaminti cele scrise în 1 9625, după terminarea restaurării bisericii mănăstirii Neamţ, referitor la acest subiect.

"El (paramentul) apare iarăşi aparent, la fel CNm se aede că a arătat în acea zi din 1 497, cînd se înfăţişa în toată străhtcirea Imei clădiri noi terminate. Se pune însă întrebarea: care era adevărata înfăţişare?"

"Constatările făcute IJar a infirma, cel pbtţin penLnt zonele superioare din zidărie de cărămidă, părerea că această zidărie ar fi fost IăS2.tă iniţial aparentă. Astfel, atbmci cînd a/1, fost înlătbtrate tencptielile acoperind faţadele la Precista din Bacău şi la N eamţ6, s-al,t găsit dedesubt, p,'inse direct de cărămidă: fragmentele bmui strat subţire, un fel de gLet de var cu zugrăveală imitînd zidăria afLată dedesbbbt . . . . .

Apoi, La Borzeşti şi la Sf. Ioan din Piatra, la Sf. Ilie de lîngă SbtCeava, la Războieni prin sondaj, sub tencvtială şi mai ales la Neamţ, peste tot avt apăntt mai mult sau mai puţin numeroase asemenea /,'agmente ;n zona de zidărie de cărămidă. Se poate aşadar pretinde ca htcnt .

Fig. 3. r,ap.da de vest dl�pă �estaumre.

www.patrimoniu.ro

Fjg. 4. PLa,n u l biserloi,i de la Războieni.

Restaurarea

Lucrările de restaurare efectuate pe baza cercetărilor descrise au cuprins, Într-o primă etapă, readucerea acoperişului la vechile forme, cunoscute prin stampa din 1 855 ce

Fig. S. Fa�ada de �ud înainte de re ; laurare.

fni"

r=;==-9

1/

(

reprezintă biserica Înainte de adăugirea celor două turle oarbe, fără Însă a se reface streaşina Înfundată ce apare În desen, socotită după cum s-a menţionat, a fi de epocă tîrzie. în locul tablei ruginite existente şi În locul şiţei reprezentate În stampă9, s-a preferat o Învelitoare din tablă de aramă, material preţios, mai durabil şi mai potrivit cu arhitectura valoroasă a monumentului. 1n paralel a fost urmărită consolidarea zidăriei, prin introducerea unor centuri de beton armat perimetrale şi transversale la partea superioară şi la n ivelul naşterii bolţilor, aceasta din urmă amplasată în canalul fostei centuri de lemn aflată În grosimea zidăriei .

În etapa a doua a fost urmărită restaurarea paramentelor şi interioarelor. Toate elementele ceramice sparte din faţade au fost Înlocuite 10 cu discurile cu picior şi cărămizile smălţuite necesare, Încastrate din nou În zidărie.

Pentru restaurarea zonelor cu zugrăveala în imitaţie de cărămidă, dată fiind dificultatea execuţiei, s-a făcut o primă Încercare de completare a lipsurilor în aceeaşi tehnică . Cu toate retuşurile făcute cu zeamă de var diluat, în scopul atenuării culorii şi fixării oxizilor coloranţi impotriva acţiunii apelor de ploaie, rezul tatele obţinute nu au fost Însă

9 fn podul bisericii s-au găsit exemplare din şi r.a veche lucrată în nut şi feder. 10 S-,\'u înlocuit 3 00 blld\i de cărămizi smăl\lIite de culoa,re verde, �i 700 bucări diseu,ri verzi şi galben c.afeniu, toate realizate la şasnrierul m-rii Hurezu de meşteru,l Ste.lian Ogrez.eanu .

�® o o o o o o o o o o qp o o o o O O O O O O O O O ţ-2LO O O eTIL] [] []�l I mEj,O Q O O C]I O O O O O �

� ,-- "", � � , � ., � � �

r: � � \ I I o 1 ")!!!'''''''''''''''')

www.patrimoniu.ro

�m

Fig. 6. Paţ.ada de vest după IfCSl:lmare

Fig. 8. Seqie e�t-vest după restaurare.

69

Fig. 7. Seqie nord-sud după restamare.

o 1 �m �1"LWIUIIIJ1t!'''!!!'''!J!''I1!11 __ -+ __ +-_--J1

www.patrimoniu.ro

Fig. 9. rapda de md dllpă ,�esnaumre.

satisfăcătoare din cauza dif icultăţilor de armonizare cu vechiul colorit.

De aceea s-a renunţat la acest procedeu, acţiunea de restaurare mărginindu-se la o simplă curăţire îngrij ită prin spălare, răzui re cu şpaclu şi curăţire cu peria de paie în toate porţiunile Încă păstrate, prinse În cîmpul alb al tencuielii noi, foarte subţiri, din mortar de var nezugrăvit .

În privinţa zonelor din zidărie de piatră, la care, după cum s-a menţionat, nu s-au găsit dovezi asupra existenţei unui strat iniţial de tencuială sau zugrăveală, în afară de chenarul pictat al pisaniei , s-a aplicat aceeaşi aqiune de curăţire Îngrij ită prin spălare cu apă, răzui re cu şpaclu ş i frecare cu peria de paie, lăsîndu-se aparentă piatra ş i rostui rea veche.

Numai soclul, În urma Îndepărtări i tencuielii groase de mortar de ciment, a trebuit să fie rostuit din nou În Întregime, cu rostuială ştearsă, trecută peste marginea pietrei .

In interior, a fost de asemenea in iţiată, la Început, o Încercare de reîntregire a porţiunilor zugrăvi te În imitaţie de cărămidă la bol ţ i le şi arcele pronaosul'll i , dar faţă de rezultatele prea accentuat colorate, contrastante cu fragmentele vechi , s-a renunţat ş i aci la acest procedeu, iar pentru celelalte Încăperi ale mosului ş i altarului cît ş i la spaleţ i i ferestrelor ş i uşilor, restaurarea ' s-a l imitat, la fel ca în fa ţade, la o Îngri j i tă spălare şi cură ţire fără al te completări .

O latură importantă a lucrărilor executate au constituit-o refacerea şi reîntregirile necesare la ancadramentele de piatră făţuită şi profilată ale uşilor şi ferestrelor.

Păstrarea pe loc, în faţada nord, a ancadramentului iniţ ial al ferestrei mici a naosului , a făcut posibilă refacerea ancadramentelor identice ce nu mai existau la altar şi la fereastra sud .

70

o 1 �

4m --4----+----\',

Refacerea şi remontarea colonetelor mediane la ferestrele mari ale pronaosului, cît ş i reconstruirea capetelor terminale ale soclului profilat Întoarse pe verticală În dreapta ş i stînga intrării , bazate pe urmele păstrate şi pe modelele similare de la celelalte portale contemporane, nu au ridicat probleme deosebite.

Mai anevoioasă s-a arătat a fi restaurarea ancadramentelor la portalul intrării şi la uşa interioară, din cauza l ipsurilor mari apărute la profilele gotice În urma îndepărtării completărilor de stuc executate Într-o reparaţie anterioară . Volumul l ipsurilor ş i ştirbiturilor profilelor fiind prea mare, au fost necesare unele completări prin taselare Încastrate în ancadramentul originar.

O reconstituire integrală a fost socotită necesară pentru refacerea timpanului d ispărut ce �e găsea la partea superioară a uşii portal ului intrării, a cărui lipsă constituia o deformare În aspectul iniţ ial al faţadei principale. Refacerea acestei piese s-a realizat pe baza dimensiunilor golului existen t şi a fotografiei vechiului t impan înainte de dispariţie 1 \ respectÎndu-se toate elementele sculptate decorative de· forme gotice Însă schiţate prin epanelaj pentru a indica o execuţie a zilelor noastre.

în interior blocurile de piatră făţuită ale pilaştrilor şi consolelor, precum şi ale bolţarilor arcclor dublouri sllsţ i-· nÎnd bolţile, au fost lăsate aparente după curăţire.

Trebuie menţionată aici ş i descoperirea semnături i meşterului pietrar care a scris pisania Înscrisă Într-un dreptunghi, . pe cornişa aflată deasupra e i .

* * *

Astăzi, la terminarea lucrărilor executate, după Înlătu-rarea adaosurilor şi completarea lipsurilor suferite, biserica�

1 1 Gh. Ba:ş, op. cit., p. 8 1 , fig. 1 09.

www.patrimoniu.ro

�"�Uf.�'q"'�" -' ; f' • • . ,,,,,,�W'!I � T t., / :. � -. '" t, t � !!� . �� ""_:\.,.., ., Â;a.... � ...--

din R. ăzboieni a fost readusă la vechea sa în făţişare. Prin proporţi ile sale fără cusur, prin originalul său sistem decorativ, acest monument nu îndeajuns de cunoscut şi con:i-

Fig. 1 2. Poroal lii de pe r:l�ada de sud, după rtlSO:lllrare.

Fig. I l . Vedere din in leri r, ferea,suă de pe vest.

derat pînă acum ca fiind lipsit de interes arhitectonic, ş I-a redobîndit locul pe care îl merită, la nivelul celor mai valoroase ctitorii din epoca lui Ştefan cel Mare.

fig. 1 3 . flolţile p ron,aosului , dupa reSlall r:He.

www.patrimoniu.ro