2. Αρχές ΣχεδίασηςPentru a modifica elementele afişate pe bara de stare 1. Faceţi...

4MCAD

Ghid de utilizare 1. Instalare – Lansare

2. Mediu CAD & Comenzi

Prefaţa Acest Ghid de Utilizare oferă o introducere rapidă şi prietenoasă în principalele caracteristici şi funcţionalităţi privind 4MCAD. Toate caracteristicile şi funcţiile programului sunt prezentate şi explicate în detaliu în ghidul complet, împreună cu exemple informative.

4MCAD este o alternativă CAD care oferă o compatibilitate deschisă cu formatul standard de fişier DWG, precum şi suport complet pentru comenzi, meniuri, script-uri, stiluri, modele AutoCAD etc.

Programul 4MCAD este disponibil în patru versiuni:

4MCAD Viewer: Vizualizare CAD și Printare plus adăugare text şi Dimensiuni.

4MCAD Classic: Proiectare completă 2D/3D.

4MCAD Standard: 4MCAD Classic + Imagini Raster + Randari.

4MCAD Professional: 4MCAD Standard + Solid 3D + Suport VBA + Gestionare Librării.

Acest ghid se referă pe scurt la aspectele de bază din toate cele patru versiuni 4MCAD. Mai precis, îi arată utilizatorului cum să procedeze mai întâi cu instalarea şi apoi cum să începeţi să lucraţi pe un desen nou, profitând de setările de desen (adică dimensiunea hârtiei, factorii de scară, înălţimea textului etc) şi suport desene (entitate snaps, modul ortogonale etc). Acest ghid oferă, de asemenea, orientări generale despre cum să se ocupe de entităţi simple, precum linii, cercuri şi arce, precum şi entităţi complexe precum poligoane şi curbe splinie. Alte aspecte importante sunt descrise pe scurt, precum mutarea în desen, lucrul cu sistemele de coordonate şi imprimare desene existente. Toate aceste capacităţi constituie doar o mică parte din numărul mare de caracteristici incluse în 4MCAD, care este proiectat pentru oricine vrea un program CAD rapid şi eficient, cu toată puterea şi versatilitatea celor mai avansate aplicaţii CAD, cum ar fi AutoCAD ®.

În ciuda capacităţilor sale numeroase, 4MCAD rămâne uşor de învăţat şi de operat chiar şi de către utilizatorii începatori. Aşa cum am menţionat mai devreme, scopul acestui ghid este de a oferi o scurtă prezentare despre cum utilizatorul se poate familiariza cu programul.

Un set complet de instrucţiuni şi comenzi sunt descrise detaliat în Ghidul utilizatorului.

4MCAD 1

1. Instalare-Lansare

1.1 Instalare 4MCAD 1. Introduceţi CD-ul în unitatea CD-ROM (de exemplu, D: E:) sau, dacă aţi primit

software-ul prin Internet, rulaţi aplicaţia de instalare descărcată.

2. Atunci când apare fereastra de instalare, selectaţi limba pentru instalare şi faceţi clic pe OK.

3. Atunci când apare pagina Bun Venit (cea de mai jos), faceţi clic pe Continuă.

4. Urmaţi instrucțiunile de pe ecran până când instalarea este finalizată.

5. După instalare, programul este situat în lista de programe.

2 4M

2. Mediu&Comenzi

2.1 Mediu 4MCAD De îndată ce programul începe să ruleze, pe ecran apare următorul meniu principal:

Grupa de Comenzi 4MCAD conţine opţiunile de meniu "Fişier", "Editare", "Vedere", "Inserare", "Format", "Unelte", "Randare ", "Plus", "Desenare", "Dimensiune", "Modificare", "Fereastră" şi "Ajutor".

2.1.1 Lucrul în 4MCAD Puteţi lucra cu fereastra 4MCAD şi elementele sale într-o varietate de moduri. De exemplu, puteţi afişa şi rearanja bara de unelte, bara comenzi de afişare, şi activa bara de stare. Bara de unelte și bara de comenzi pot fi, de asemenea, mutate oriunde pe ecran sau ataşate la marginile ferestrei principale 4MCAD.

4MCAD 3

A. Puteţi personaliza bara de meniu din partea de sus a ferestrei.

B. Aveţi posibilitatea să particularizaţi bara de unelte, să schimbaţi aspectul şi aranjamentul de unelte şi să adăugaţi propriile comenzi şi macrocomenzi.

C. Desenele Dumneavoastră sunt afişate în fereastra de desen.

D. Faceţi clic pe un strat (layout) pentru a comuta între desenul prezent şi un alt strat din desen.

E. Puteţi să tastaţi comenzile în bara de comenzi. Pentru a repoziţiona bara, glisaţi-o spre o altă locaţie din ecran.

F. Bara de stare afişează informaţii cum ar fi numele sau scopul unei unelte, coordonatele cursorului curent, nume strat şi mod setări.

G. Pictograma pentru sistemul de coordonate utilizator (UCS) indică orientarea desenului în spațiu tridimensional.

H. Puteţi muta şi lipi barele de unelte în orice locaţie de pe ecran.

2.1.2 Afişarea comenzilor pe un meniu de comenzi rapide Meniurile de Comenzi rapide oferă acces rapid la comenzile specifice. Un meniu de comenzi rapide se afişează atunci când faceţi clic dreapta pe o entitate, bară de unelte, bară de stare, model nume filă sau un nume de strat. Selecţiile prezentate în meniul de comenzi rapide depind de ce aţi selectat.

Atunci când faceţi clic dreapta pe o bară de unelte, programul afişează un meniu de comenzi rapide, care vă permite să afisaţi sau nu, bara de comenzi, bara de stare şi bara de unelte. Dacă selectaţi unul sau mai multe entităţi şi apoi faceţi clic dreapta, programul afişează un meniu de comenzi rapide din care puteţi alege o comandă cu care puteţi modifica entităţile selectate. Pentru a afişa un meniu de comenzi rapide din care puteţi alege o entitate snap, apăsaţi şi menţineţi apăsat tasta <Shift>, şi apoi faceţi clic dreapta oriunde în fereastra de desen.

2.1.3 Afişarea şi ascunderea barelor de unelte Când porniţi pentru prima dată 4MCAD, sunt afişate mai multe bare de instrumente. Programul oferă mai mult decât o duzină de bare de instrumente, pe care le puteţi personaliza prin adăugare şi ştergere. Puteţi, de asemenea, să mutaţi, să

4 4M

redimensionaţi barele de instrumente, şi să creaţi altele noi. Puteţi utiliza un meniu de comenzi rapide pentru afişarea sau ascunderea barelor de unelte.

De asemenea, puteţi alege dacă barele de unelte să fie afişate mari sau mici şi în ce culoare. Puteţi alege pentru a afişa sau ascunde Sfaturi utile, care vă oferă descrieri de unelte şi se afişează atunci când menţineţi cursorul pe ele. Du-te la Vedere > Bare de unelte pentru a face aceste selecţii.

Barele de unelte pot fi lipite sau libere. O bară de unelte liberă are o bară de titlu şi o Casetă de închidere, ea poate fi amplasată oriunde pe ecran şi poate fi redimensionată. O bară de instrumente lipită nu afişează un titlu sau o Casetă de închidere, nu poate fi redimensionată, şi este ataşată de-a lungul uneia dintre marginile de fereastră din desen.

Pentru a lipi o bară de unelte, trageţi-o în perimetrul de desen; pentru a o detaşa, trageţi-o departe de perimetru.

Pentru a poziţiona o bară de unelte, într-o zonă de lipire fără a o lipi, apăsaţi Ctrl în timp ce o trageţi.

Pentru a muta o bară de unelte, glisați-o la o locație nouă.

Pentru a redimensiona o bară de instrumente, mutaţi cursorul spre margine până când se modifică într-o săgeată redimensionată şi apoi glisaţi.

Pentru a alege care bare de unelte se afişează

1. Efectuaţi una dintre următoarele:

Alegeți Vedere > Bară de unelte.

Faceţi clic dreapta oriunde pe o bară de instrumente lipită pentru a afişa meniul de comenzi rapide şi apoi selectaţi Bara de unelte. Puteţi selecta, de asemenea, bara de unelte care doriţi să fie afişată direct din meniul de comenzi rapide.

2. În caseta de dialog Selectaţi Bara de Unelte, selectaţi bara de unelte pe care o doriţi afişată, şi apoi faceţi clic pe OK.

2.1.4 Utilizând bara de comandă Bara de comenzi este o fereastră ancorabilă în care tastaţi comenzile 4MCAD și vedeţi instrucţiuni şi alte mesaje de program. Pentru a afişa bara de comandă, selectaţi Afișare > Bara de comandă. Bara de comandă afişează cele mai recente trei linii ale solicitării. Aveţi posibilitatea să mutaţi bara de comenzi glisând-o.

Atunci când bara de comandă este liberă, puteţi trage partea de sus sau de jos a ferestrei pentru a modifica numărul de linii de text care sunt afişate. Puteţi lipi bara de comenzi la partea de sus sau de jos a desenului.

2.1.5 Utilizând bara de stare Dacă selectaţi să nu utilizaţi bara de comandă, bara de stare afişează informaţii despre comandă sau instrumentul selectat. De asemenea, afişează coordonatele cursorului curent, numele stratului curent, modul de aranjare şi alte informaţii despre setările curente.

În afară de afişarea de informaţii, bara de stare este o modalitate rapidă de a accesa multe caracteristici. Puteţi faceți clic pe elementele din bara de stare pentru a face

4MCAD 5

modificări, şi clic dreapta pe elemente pentru a afişa meniuri rapide care permit mai multe opţiuni.

A. Informații despre comanda curentă.

B. Coordonate cursor (x, y, z).

C. Numele stratului(layout). Faceţi dublu clic pentru a schimba straturile.

D. Culoare desen. Faceţi dublu clic pentru a schimba culorile.

E. Tip line. În mod implicit, este BYLAYER snaps.

F. Grosime linie. În mod implicit, este BYLAYER. Faceţi dublu clic pentru a schimba.

G. Stil text. Faceţi dublu clic pentru a schimba stilul.

H. Dimensiune stil. Faceţi dublu clic pentru a schimba.

I. Setare snap. Faceţi dublu clic pentru a activa sau dezactiva.

J. Rearanjare grilă. Faceţi dublu clic pentru a activa sau dezactiva.

K. Setări ortogonale. Faceţi dublu clic pentru a activa sau dezactiva.

L. Entitate setare snap. Faceţi dublu clic pentru a selecta entitatea. Faceţi dublu clic pentru a modifica tipul liniilor

M. Afişare grosime linie. Faceţi dublu clic pentru a activa sau dezactiva.

N. Model spaţiu sau spaţiu de hârtie. Faceţi dublu clic pentru a comuta între model spaţiu şi spaţiu de hârtie.

O. Modul tabletă. Faceţi dublu clic pentru a activa sau dezactiva.

Pentru a modifica elementele afişate pe bara de stare

1. Faceţi clic dreapta pe o zonă goală a barei de stare.

2. Selectaţi un element pentru a-l adăuga sau a-l elimina.

Pentru a schimba setarea unui element pe bara de stare.

1. Efectuaţi una din următoarele:

Faceţi dublu clic pe elementul din bara de stare.

Faceţi clic dreapta pe elementul din bara de stare pe care îl modificaţi şi selectaţi optiunea dorită.

2.1.6 Utilizarea cutiilor rapide Comenzile 4MCAD oferă adesea mai multe opţiuni. Aceste opţiuni apar în bara de stare sau în bara de comenzi şi, de asemenea, într-o casetă rapidă, (numită un meniu contextual în AutoCAD) iniţial afişate în colţul din dreapta sus a ecranului. Aveţi posibilitatea să mutaţi caseta rapidă prin glisarea acesteia. Noile casete vor apărea unde le-aţi plasat pe ultimele. Opţiunile apar ca selecţii de meniu. Selectaţi opţiunea

6 4M

corespunzătoare selectându-o din caseta rapidă. Pentru a închide o cutie rapidă, faceţi clic pe Închide caseta.

Opţiunile de comandă care apar într-o cutie rapidă.

Caseta rapidă este afişată în mod implicit. Pentru a dezactiva afişarea lor, selectaţi Unelte > Preferinţe, faceţi clic pe fila Afișare şi apoi faceţi clic pe afişaţi cutii rapide și bifează casuta pentru a o şterge.

2.1.7 Selectare comenzi Selectați comenzile utilizând oricare dintre aceste metode:

Alegeţi o comandă dintr-un meniu.

Faceţi clic pe un instrument din bara de unelte.

Tastaţi comanda în bara de comandă.

Unele comenzi rămân active pânã când terminaţi cu ele, astfel încât puteţi repeta o acţiune fără a trebui să selectaţi o comandă în mod repetat. Puteţi sfârși o comandă făcând clic pe ENTER în caseta rapidă sau apăsând pe Esc.

2.1.8 Utilizarea comenzilor Puteţi folosi majoritatea comenzilor în timp ce o altă comandă este activă. De exemplu, în timp ce desenăm o linie, poate doriţi să utilizaţi comanda Mână pentru a muta desenul pe ecran, pentru a selecta punctul final al liniei. De asemenea, puteţi schimba setările de desen ajutătoare precum snap sau grilă în timp ce alte comenzi sunt active.

2.1.9 Pornirea comenzilor folosind barele de unelte Pentru a porni o comandă din bara de unelte, faceţi clic pe o unealtă şi răspundeţi la solicitări.

Unele instrumente, cum ar fi Linie sau Arc, conţin fişe, care sunt opţiuni pentru utilizarea uneltei de bază cu diferite metode sau care conţin alte unelte conexe. Fişele sunt marcate cu un triunghi mic în colţul din dreapta sus. Pentru a afişa o fișă, faceţi clic pe unealtă şi ţineţi apăsat butonul mouse-ului. Pentru a selecta o uneată dintr-o fișă, indicaţi instrumentul dorit şi apoi eliberaţi butonul mouse-ului. Instrumentul selectat de pe fișă devine instrumentul implicit de pe bara de unelte.

2.1.10 Pornirea comenzilor utilizând meniurile Pentru a porni o comandă dintr-un meniu, alegeţi-o din lista de opţiuni de meniu disponibile.

4MCAD 7

2.1.11 Pornirea comenzilor utilizând bara de comenzi

Tastaţi o comandă, şi apoi apăsaţi Enter. Dacă bara de comandă se afişează, comanda tastată apare acolo. Dacă bara de comandă nu este afişată, comanda tastată apare în bara de stare.

2.1.12 Repetarea unei comenzi Puteţi repeta o comandă ce efectuând una din următoarele:

Apăsaţi bara de spaţiu.

Apăsaţi Enter.

Faceţi clic pe butonul dreapta al mouse-ului.

2.1.13 Cuiburi dintr-o comandă Dacă lucraţi în bara de comandă, puteţi utiliza o altă comandă din interiorul acelei comenzi numită cuib. Pentru a utiliza o comandă în interiorul unei comenzi active, tastaţi un apostrof înainte să tastaţi comanda, cum ar fi ‘circle, ‘line, sau ‘pyramid. Puteţi cuibări comenzi la nesfârşit în 4MCAD. Multe macrocomenzi, din meniu şi bara de unelte, funcţionează în acest fel în mod implicit; de exemplu, selectaţi culoare, grila de referință, zoom şi snap. Când aţi terminat cu cuiburile, comanda originală reapare.

2.1.14 Utilizarea ferestrei istoric rapid Fereastra de Istoric rapidă afişează o istorie a comenzilor şi a instrucţiunilor emise de când aţi început sesiunea curentă în 4MCAD. În mod implicit, programul urmăreşte până la 256 linii de comandă. Nu există nici o limită la numărul de linii de comandă, pe care le puteţi urmări, dar performanţa programului poate fi afectată dacă alegeţi să urmăriţi un număr de linii excesiv de mare.

Pentru a afişa sau închide fereastra Istoric Prompt

Apăsaţi F2.

Pentru a schimba numărul de linii de comandă urmărite.

1.Efectuaţi una din următoarele:

Alegeţi Unelte > Preferinţe şi apoi faceţi clic pe fila Afișare.

Tastaţi options şi apăsaţi Enter. Faceţi clic pe fila Afișare.

2. În câmpul linii de comandă urmărite, tastaţi numărul de linii de comandă care doriţi să fie afişate, şi apoi faceţi clic pe OK.

2.1.15 Utilizarea de scenarii Arhiva de scenarii 4MCAD captează şi salvează multe dintre acţiunile tale, astfel încât să le poţi aduce înapoi. După ce activaţi înregistratorul de comenzi, toate comenzile şi opţiunile pe care le tastaţi în bara de comandă sunt înregistrate până când tastaţi o comandă pentru a opri înregistrarea. Când executaţi înregistrarea, programul efectuează comenzile înregistrate în succesiune.

2.1.16 Corectarea greşelilor 4MCAD urmărește comenzile pe care le utilizaţi şi modificările pe care le faceţi. Dacă vă răzgândiţi sau faceţi o greşeală, puteţi anula, sau inversa, ultima acţiune sau mai multe acţiuni. Puteţi reface, de asemenea, orice acţiune pe care aţi inversat-o.

8 4M

A. Faceţi clic pe instrumentul de anulare pentru a inversa ultima acţiune.

B .Faceţi clic pe instrumentul de refacere pentru a inversa actiunea anterioară

Aveţi posibilitatea să anulaţi mai multe acţiuni tastând undo şi precizând numărul de acţiuni care se vor anula.

2.1.17 Personalizarea 4MCAD Puteţi adapta multe aspecte ale 4MCAD pentru cosmetizarea nevoilor dumneavoastră. De exemplu, puteţi crea uşor şi modifica barele de unelte pur şi simplu prin glisarea şi fixarea icoanelor. Dacă doriţi să restauraţi orice zonă a interfeței utilizatorului înapoi la starea implicită, faceţi clic pe Resetare. 4MCAD stochează setările particularizate în Registrul Windows şi nu într-un fişier separat.

4MCAD suportă cele mai importante fişiere personalizate AutoCAD, inclusiv tipuri de linii, modele hașurare, fonturi de text, fişier unitate de conversie, meniuri, bare de unelte şi pseudonime. În plus, 4MCAD unifică patru funcţii personalizate AutoCAD cu o singură comandă personalizată: comandă pseudonime, scurtături de la tastatură, meniurile şi barele de instrumente.

Puteţi adăuga programe personalizate scrise în oricare dintre limbajele de programare, inclusiv următoarele:

LISP (programul Autodesk ® AutoLISP-limbă compatibilă )

FDS (programul Autodesk ® - ADS- limbă compatibilă)

Microsoft ® Visual Basic pentru aplicaţii (VBA)

Vă rugăm să reţineţi că fiecare buton al mouse-ului îndeplineşte o funcţie specifică. Funcțiile butoanelor sunt următoarele:

Butonul stânga: Selecţia unei comenzi, punct sau obiect.

Butonul dreapta: Introduceţi

Butonul de mijloc: Comanda "Esnap".

Notă: În cazul în care mouse-ul are doar două butoane (sau trei butoane, dar driverul de mouse nu a fost instalat în mod corespunzător ca butonul din mijloc să funcţioneze), primele două funcţii sunt executate după cum este descris în timp ce a treia poate fi înlocuită de combinația între tasta "Shift" si butonul dreapta al mouse-ului (click dreapta în timp ce <Shift>este apăsat)

2.2 Lucrul cu desene Desenele CAD vă ajută să organizaţi informaţiile pentru o mai mare eficienţă. Cu 4MCAD, puteţi desena entităţi reprezentând diferite tipuri de informaţii pe straturi diferite şi să utilizaţi acele straturi pentru a controla culoarea, tipurile de linii şi vizibilitatea. De asemenea 4MCAD cuprinde ajutoare de desen cu care puteți să desenaţi cu precizie.

Această secţiune explică setarea desenelor şi folosirea ajutoarelor încorporate în desen, inclusiv cum să:

Creaţi noi desene, să deschideţi desene existente şi să salvaţi modificările.

4MCAD 9

Utilizaţi ajutoare precum grila, snap, şi setările ortogonale pentru a desena cu precizie.

2.2.1 Crearea unui desen nou Când porniţi 4MCAD, programul creează automat un desen nou, bazat pe un şablon de desen, 4MCAD2k_en.dwg. Acest şablon include setări predefinite ca unităţi de desen, dimensiunea textului şi zona de desen. Puteţi utiliza aceste setări sau să le modificaţi în funcţie de nevoile dumneavoastră. Nu există nimic deosebit în desenarea unui şablon. Puteţi utiliza orice desen ca şablon pentru viitoarele desene.

Puteţi economisi mulţi paşi bazându-vă pe un desen nou de pe un şablon existent (dosar.dwt). Făcând acest lucru, desenul nou va conţine toate setările şi entităţile de care aveţi nevoie. Când deschideţi un desen nou dintr-un şablon particularizat, puteţi modifica setările existente şi şterge orice entităţi de care nu aveţi nevoie. Când salvaţi un desen care a fost creat utilizând un şablon, nu modificaţi şablonul.

Pentru a crea un desen nou pe baza unui şablon.


Alegeți Fişier > Nou.

Apăsaţi newwiz şi apoi apăsaţi Enter.

2. Faceţi clic pe Utilizare șablon, şi apoi clic Următorul.

3. Pentru a afişa caseta de dialog Deschidere șablon, faceți clic pe Căutare.

4. Selectaţi fişierul şablon (.dwt) pe care îl doriţi, şi apoi faceţi clic pe deschidere. Puteţi alege, de asemenea, orice fişier desen (.dwg) pentru a-l utiliza ca un şablon.

5. Faceţi clic pe Terminare.

2.2.2 Deschiderea unui desen Puteţi deschide fişierul desen (.dwg), fişierele format Drawing Exchange (.dxf), fişiere format de Web Design (.dwf) şi fişiere şabloane de desen (.dwt).

De asemenea, puteţi deschide şi verifica desenele care bănuiţi că sunt deteriorate.

Deschiderea unui desen existent

Puteţi deschide oricare dintre aceste fişiere de desen:

- fişiere standard de desen cu extensia .dwg.

- fişiere format Drawing Exchange cu extensia .dxf.

- fişiere format de Web Design cu extensia .dwf.

- fişiere şabloane de desen cu extensia .dwt.

Pentru a deschide un desen existent

1. Utilizaţi una dintre următoarele metode:

Selectaţi Fişier > Deschidere.

În Bara de unelte Standard, faceţi clic pe instrumentul Deschide ( ).

Tastaţi open şi apoi apăsaţi Enter.

2. În Tipul de fişiere, selectaţi tipul de fişier pe care doriţi să îl deschideţi.

3. Selectaţi directorul care conţine fişierul dorit.

10 4M

4. Alegeți desenul pe care doriţi să îl deschideți.

5. Faceţi clic pe deschidere.

În cazul în care desenul necesită o parolă, introduceți parola, faceți clic pe OK pentru a verifica parola, și apoi faceți clic pe Deschidere din nou.

Sfat: Pentru a deschide rapid un fişier de desen din caseta de dialog Deschidere desen, faceţi dublu clic pe numele desenului.

A. Afişează o descriere a dimensiunii fişierului, data creării şi alte informaţii despre desen.

B. Se deschide desenul doar în citire pentru a preveni modificările.

C. Transformă previzualizarea desenului on sau off.

D. Indisponibil la deschiderea desenelor; disponibil numai la salvarea desenelor.

E. Afişează o imagine a desenului, înainte de a-l deschide.

2.2.3 Deschiderea fişierelor deteriorate Fişierele pot deveni deteriorate din mai multe motive. De exemplu, dacă sunteţi în lucru la un desen şi apare o pană de curent, un accident de sistem sau un eşec hardware, fişierul de desen poate fi deteriorat. 4MCAD vă permite să deschideţi şi să verificaţi fişierele deteriorate pentru a încerca recuperarea fișierelor. Toate detaliile sunt descrise în Ghidul de utilizare.

4MCAD 11

2.2.4 Configurarea unui desen Specificaţi setările individuale atunci când creaţi o nouă planşă sau când modificaţi setările într-un desen creat dintr-un şablon.

Setarea straturilor curente

Straturile (layout) sunt ca suprapunerile pe care le utilizaţi în elaborarea de manuale. Utilizaţi straturile pentru a organiza diferite tipuri de informaţii de desen. Fiecare desen are cel puţin un strat, stratul implicit, numit "0." Desenul poate conţine, de asemenea, un număr nelimitat de straturi suplimentare. Când creaţi o entitate, ea este creată pe stratul curent.

Pentru a seta stratul curent


Alegeți Format > Explorează Desen.

Bara cu instrumente Proprietăţi entitate, faceţi clic pe Explorează layere ( )

Tastaţi explayers şi apoi apăsaţi Enter.

Tastaţi la şi apoi apăsaţi Enter.

2. Faceţi dublu clic pe numele stratului pe care doriţi să îl faceţi curent.

3. Închideţi fereastra de Explorare 4MCAD.

Faceţi dublu clic pe numele stratului pe care doriţi să îl faceţi curent.

Setarea culorii entităţii curente

O culoare de entitate determină cum este afişată şi, dacă utilizaţi o imprimantă color, cum se imprimă. Entităţile sunt create în culoarea curentă. Sunt 255 de culori standard şi două proprietăţi de culoare suplimentare care sunt adesea menţionate ca şi culori.

12 4M

Puteţi folosi şapte din cele 255 culori standard după nume: roşu, galben, verde, cyan, albastru, magenta şi alb ( Numerele 8 şi 9 nu sunt definite). Fiecare culoare are un număr unic de la 1 la 255. Două proprietăţi suplimentare de culoare sunt BYLAYER şi BYBLOCK. Aceste proprietăţi de culoare provoacă o entitate să adopte culoarea stratului sau a blocului în care este membru. BYLAYER este numărul de culoare 256, iar BYBLOCK este numărul de culoare 0. În toate comenzile pentru care ar trebui să utilizaţi o culoare, se poate indica BYLAYER şi BYBLOCK la fel de bine şi ca numere 256 şi 0.

Puteţi alege culorile selectându-le din caseta de dialog Culoare. În bara de comandă sau în unele casete de dialog, specificaţi o culoare după nume sau număr.

Când deschideţi un desen nou, entităţile sunt create în culoarea BYLAYER, care adoptă culoarea stratului curent. Iniţial, stratul 0 este singurul strat şi stratul curent. Culoarea implicită, a sa, este alb, astfel încât entitățile dumneavoastră apar albe.

Pentru a seta culoarea entităţii curente


În bara de unelte Standard, faceţi clic pe instrumentul Setări Desen )

Tastaţi settings şi apoi apăsaţi Enter.

2. Faceţi clic pe fila Creare Entităților.

3. Faceţi clic pe Culoare.

4. În caseta de dialog Culoare, faceţi clic pe BYBLOCK, BYLAYER sau ce culori doriţi sau tastaţi numărul de culoare în caseta de indexare.

5. Faceţi clic pe OK.

6. Faceţi clic pe OK din nou.

4MCAD 13

A. Faceţi clic pentru a seta culoarea din una standard.

B. Clic pentru a seta culoarea din una dintre nuanţele de gri.

C. Faceţi clic pentru a seta culoarea la oricare dintre culorile disponibile.

D. Indică culoarea curentă.

E. Afişează numărul de culoare.

F. Clic pentru a seta culoarea curentă a BYLAYER.

G.Clic pentru a seta culoarea curentă a BYBLOCK.

Setarea tipului de linie curent

Tipurile de linii te ajută să transmiţi informaţii. Puteţi utiliza diferite tipuri de linii în scopul diferenţierii unei linii de alta. Un tip de linie constă dintr-un model repetat de puncte, liniuţe sau spaţii goale. Ele determina apariţia entităţilor, atât pe ecran cât şi la imprimare. În mod implicit, fiecare desen are cel puţin trei tipuri: CONTINUOUS, BYLAYER, and BYBLOCK. Desenul poate conține, de asemenea, un număr nelimitat de tipuri de linii suplimentare.

Când creaţi o entitate, este creată folosind tipul de linie curent. În mod implicit, tipul de linie curent este BYLAYER. 4MCAD indică faptul că tipul de linie al entităţii este determinat de stratul curent al tipului de linie prin asocierea proprietăţii BYLAYER ca setare implicită a tipului de linie. Când asociaţi BYLAYER, schimbarea unui strat de linie modifică tipul de linie pentru toate entităţile asociate cu acel strat (în cazul în care acestea au fost create folosind tip de line BYLAYER).

De asemenea, puteţi selecta un tip specific de line ca şi curent, care trece peste setarea de line a stratului . Entităţile sunt apoi create folosind acea linie, şi schimbarea liniei în strat nu are efect asupra ei.

Ca o a treia opţiune, puteţi să utilizaţi proprietatea tip linie BYBLOCK, caz în care noi entități sunt desenate utilizând tipul de line continuă până când le grupaţi într-un bloc. Entităţile atunci moştenesc setarile tipului de linie de bloc când introduceţi blocul într-un desen.

Pentru a seta tipul de linie curent


Pe bara de unelte Standard, faceţi clic pe Setări Desen ( )

Tastaţi settings şi apăsaţi Enter.

2. Faceţi clic pe fila Crearea entităților.

3. În lista tip linie entitate, alege tipul liniei pe care îl doriţi curent.


Setare scară tip line

Puteţi specifica Scala tipului de line. Cu cât e scara mai mică, mai multe repetiţii ale modelului de linie sunt generate per unitate de desen. De exemplu, un model de linie este definită ca o succesiune de linii punctate şi spaţii deschise, fiecare lungă de 0,25 unităţi. Scara tipului de linie folosește factorul de scalare din desen pentru a determina lungimea. Un factor de 0.5 ar reduce lungimea pentru fiecare linie şi spaţiu la 0.125 unități; un factor de scară de 2 ar creşte lungimea pentru fiecare la 0,5 unităţi. Puteţi controla factorul de scară pentru tipul de linie individual al unei entităţi noi, precum şi factorul de scară general sau global aplicat tuturor entităţilor din desen.

Pentru a seta scara pentru tipul de linie curent (individual)

14 4M





3. În câmpul scară tip linie, tastează sau alege scara pentru tipul de linie pe care îl doriţi curent.


Pentru a schimba scara tipului de linie global





3. În câmpul factorul de scalare global, tastează sau alege scara tipului de linie global pe care doriţi să îl schimbaţi.


Setarea grosimii liniei curente

Grosimea liniei ajută să diferenţiaţi scopul unei linii de alta. Grosimea determină cât de groase sau subțiri apar entitățile atât de pe ecran cât şi atunci când sunt tipărite. Fiecare desen are următoarele grosimi de linii: IMPLICIT, BYLAYER, BYBLOCK şi multe altele suplimentare în milimetri (sau puteţi folosi inchi).

Când creaţi o entitate, este creată folosind grosimea de linie curentă. În mod implicit, grosimea de linie curentă pentru o nouă entitate este BYLAYER. Acest lucru înseamnă că grosimea de linie a entităţi este determinată de stratul curent. Când asociaţi BYLAYER, schimbarea grosimii de linie a unui strat modifică grosimea pentru toate liniile asociate cu acel strat (în cazul în care acestea au fost create folosind grosimea liniei BYLAYER).

Puteţi selecta, de asemenea, o anumită grosime de linie (sau IMPLICIT) ca grosimea curentă, care reinterpretează setarea grosimii de linie a stratului. Entităţile sunt create apoi folosind acea grosime de linie (sau IMPLICIT), şi schimbarea grosimii de linie a stratului nu are efect asupra ei.

Ca o a treia opţiune, utilizaţi proprietatea grosime linie BYBLOCK, caz în care noi entități sunt desenate utilizând grosimea de linie IMPLICITĂ până când le grupaţi într-un bloc. Entităţile atunci moştenesc setarea pentru grosime linie a blocului când introduceţi blocul într-un desen.

Dacă alegeţi o grosime de linie care este mai mică decât 0,25 de milimetri, se afişează ca un singur pixel atunci când creaţi desenul. Când tipăriţi desenul, se imprimă cu grosimea de linie cea mai subțire, care este disponibilă pentru imprimanta dvs.

Se poate asocia grosimea de linie la plan, puncte, fonturi TrueType şi imagini raster (dacă versiunea 4MCAD susţine acest lucru).

Pentru a seta grosimea de linie curentă



4MCAD 15



3. În lista grosime linie, alege grosimea liniei pe care o doriţi curentă.


Setarea unităţi de desen

În 4MCAD, de obicei se desenează la dimensiune maximă (scară 1:1), şi apoi setaţi un factor de scară când tipăriţi sau plotaţi un desen. Înainte de a începe desenul, trebuie să determinaţi relaţia dintre unităţile de desen şi unităţile obiectelor reale.

De exemplu, aveţi posibilitatea să decideţi dacă o unitate desen liniar reprezintă un inch, un picior, un metru, sau o milă. În plus, puteţi specifica modul în care programul măsoară unghiurile. Pentru unităţile liniare şi unghiulare, puteţi seta, de asemenea, gradul de precizie la afişare, cum ar fi numărul de zecimale sau cel mai mic numitor utilizat atunci când se afişează fracţii. Setările de precizie afectează numai afişarea de distanţe, unghiuri şi coordonate. 4MCAD întotdeauna stochează cu precizie distanţele, unghiurile, şi coordonatele.

Pentru a seta unităţile liniare de desen




2. Faceţi clic pe fila Unităţi desen.

3. Sub Schimbaţi Setările Pentru…, alegeţi Unităţi liniare

4. Sub Tipuri de Unităţi, selectaţi o unitate

5. Sub Precizie Afişare, tastaţi precizia de afişare în funcţie de numărul de zecimale pe care îl doriţi sau folosiți săgeţile pentru a-l selecta. Câmpul de deasupra acestei setări arată un exemplu pentru tipul de unitate liniară la precizia curentă.


16 4M

A. Selectati tipul de unități liniare.

B. Alegeţi precizia de afişare

Pentru a seta unităţile unghiulare de desen




2. Faceţi clic pe fila Unităţi desen.

3. Sub Schimbaţi Setările Pentru…, alegeţi Unităţi liniare

4. Sub Tipuri de Unităţi, selectaţi o unitate

5. Sub Precizie Afişare, tastaţi precizia de afişare în funcţie de numărul de zecimale pe care îl doriţi sau faceţi clic pe săgeţi pentru a-l selecta. Câmpul de deasupra aceastei setări arată un exemplu pentru tipul de unitate unghiulară la precizia curentă.

6. Sub Direcţia Unghiului, selectaţi direcţia în care unghiurile cresc când specificaţi o valoare pozitivă.

7. Sub Baza Unghi, specificaţi locaţia pentru unghiul zero. De exemplu, în mod implicit, unghiul 0 este în poziţia "ora trei" sau "Est". Pictograma adiacentă arată locaţia curentă a bazei unghiului.


4MCAD 17

A. Determină tipul de unităţi pe care le controlaţi.

B. Selectaţi tipul de unităţi unghiulare.

C. Alegeţi precizia de afişare pentru unităţile unghiulare.

D. Selectaţi direcţia în care unghiul creşte.

E. Selectaţi baza unghiului, direcţia pentru unghiul zero.

Înţelegerea factorilor de scară

În loc să desenaţi la o anumită scară, desenaţi totul în programul full-size. Deşi este o idee bună să păstraţi factorul de scară în minte atunci când configuraţi un desen, nu aveţi nevoie să setaţi Scala doar când imprimați. De exemplu, atunci când desenați o piesă mecanică de 40 inchi lungime cu 4MCAD, o desenaţi de fapt la 40 de inchi, decât să aplicaţi un factor de scară când o desenaţi. Când tipăriţi desenul, aveţi posibilitatea să asociaţi scara la care desenul este imprimat.

Scara afectează modul în care câteva elemente, cum ar fi text, săgeţi, sau tipuri de linie sunt printate în desen. Pentru acestea, puteţi face ajustări atunci când începeţi desenul astfel încât se printează la dimensiunea corectă. De exemplu, atunci când desenați un text, trebuie să determinaţi dimensiunea textului, astfel încât atunci când printaţi mai târziu la o anumită scară, înălţimea textului este corectă.

După ce se determină scara eventuală pentru desenul terminat, puteţi calcula factorul de scalare pentru desen, ca un raport de o unitate de desen la o scară reală, reprezentat de fiecare unitate de desen. De exemplu, dacă intenţionaţi să tipăriţi desenul la 1/8 "= 1' - 0", rata factorului de scară este 1:96 (1/8 "= 12" este acelaşi ca 1 = 96). Dacă doriţi ca scara de printare sa fie 1 inch = 100 picioare, rata de factor de scară este 1:1200.

18 4M

Următorul tabel arată unele proporţii standard pentru scara arhitecturală şi de inginerie şi înălţimi de text echivalente necesare pentru a crea textul care măsoară 1/8 inchi înălţime, când aţi printat desenul la scara specificată.

Proporţii standard scară şi echivalent înălţimi text.

Scara Factor scalare Înalţime text

1/16” = 1’-0” 192 24”

1/8” = 1’-0” 96 12”

3/16” = 1’-0” 64 8”

1/4” = 1’-0” 48 6”

3/8” = 1’-0” 32 4”

1/2” = 1’-0” 24 3”

3/4” = 1’-0” 16 2”

1” = 1’-0” 12 1.5”

1 1/2” = 1’-0” 8 1”

3” = 1’-0” 4 0.5”

1” = 10’ 120 15”

1” = 20’ 240 30”

1” = 30’ 360 45”

1” = 40’ 480 60”

1” = 50’ 600 75”

1” = 60’ 720 90”

1” = 100’ 1200 150”

Utilizaţi acești factori de scară pentru a determina dimensiunea desenului şi a vă asigura că se potriveşte pe o hârtie atunci când îl imprimați. Controlaţi dimensiunea desenului prin limitele de desen. Pentru a calcula limitele de desen să se potrivească cu dimensiunea hârtiei, înmulţiţi dimensiunea formatului hârtiei dumneavoastră cu factorul de scară.

De exemplu, în cazul în care hârtia pe care o utilizaţi să imprimaţi masoară 36 x 24 inchi şi convertiţi desenul la 1/8 "= 1' - 0" (cu alte cuvinte, utilizând un factor de scară de 96), mărimea măsurată în unităţi de desen este 36 x 96 (sau 3,456 unităţi) lăţime şi 24 x 96 (sau unităţi 2,304) înălţime.

Reţineţi că aveţi posibilitatea să imprimaţi desenul terminat la orice scară, indiferent de factorul de scalare pe care l-aţi calculat. Puteţi printa pe hârtie de diferite dimensiuni şi utiliza filele de aspect pentru a crea vederi diferite, să poziţionaţi şi să scalaţi aceste vederi diferit. Factorul de scalare nu are legătură cu dimensiunea entităţilor pe care le desenaţi; pur şi simplu oferă un ghid preliminar pentru a vă ajuta să stabiliţi înălţimea textului şi limite de desen atunci când începeţi desenul. Puteţi modifica înălţimea textului şi limitele de desen în orice moment.

Setarea înălţimii textului

Înălţimea textului este măsurată în unităţi de desen. Setaţi această valoare iniţial, astfel încât textul utilizat pentru adnotările cele mai comune măsoară 1/8 inch pe desenul imprimat, atunci când este scalată la dimensiunea la care se va imprima un desen.

4MCAD 19

De exemplu, dacă intenţionaţi să tipăriţi desenul la 1/8 "= 1' - 0" şi doriţi ca textul să fie înalt de 1/8-inchi în desenul final, creaţi acel text cu înălţimea de 1 picior (în unităţi de desen reale), astfel încât atunci când îl imprimați, apare cu înălţimea de 1/8-inchi pe hârtie. Trebuie să creaţi un text înalt de 4 picioare dacă doriţi să apară imprimat la 1/2-inchi.

Pentru a seta înalţimea textului




2. Faceţi clic pe fila Crearea Entităților.

3. Sub Schimbaţi Setările Pentru…, alegeţi Text

4. În câmpul Înălţimea implicită a textului, selectaţi înălţime text sau tastaţi valoarea de înălţime pe care o doriţi.


A. alege textul. B.specificaţi înălţimea textului în unităţi de desen.

Stabilirea limitelor de desen

Specificaţi limitele de desen care formează o limita invizibilă în jurul desenului. Puteţi utiliza limitele de desen pentru a vă asigura că nu creaţi un desen mai mare decât poate încăpea pe o anumită foaie de hârtie atunci când sunt tipărite la o anumită scară.

20 4M

De exemplu, dacă intenţionaţi să tipăriţi un desen la 1/8 "= 1' - 0" (cu alte cuvinte, utilizând un factor de scară de 96) pe o foaie de hârtie cu măsura de 36 inchi x 24 inchi, puteţi seta limitele de desen la lăţimea de 3,264 unităţi (care este, 34 x 96) şi înălţimea de 2,112 unităţi (22 x 96), care permite o marjă de 1 inchi în jurul marginilor imaginii imprimate.

Pentru a seta limitele desenului.




2. Faceţi clic pe fila Introducere Coordonate sau Afişare.

3. Sub Schimbaţi Setările Pentru…, alegeţi Limite

4. Specificaţi coordonatele x și y pentru limita superioară dreapta a desenului si limita inferioară stânga. Puteţi să faceţi clic pe Selectați pentru a specifica limitele desenului prin selectarea punctelor în desen.

5. Pentru a constrânge desenul la aceste limite de desenare, faceţi clic pe caseta Nu permite intrarea dincolo de limite.


A. Alegeţi limitele.

B. Specificaţi coordonatele x și y pentru limită superioară dreapta a desenului.

C. Specificaţi coordonatele x și y pentru limită inferioară stânga a desenului.

D. Atunci când faceţi clic pe această casetă, programul vă împiedică să desenaţi în afara limitelor de desen.

4MCAD 21

E. Specificaţi limitele de desen prin selectarea punctelor din desen.

2.2.5 Setarea şi modificarea alinierii grilă şi snap Setările grilă şi snap sunt instrumente eficiente care le utilizaţi în desen pentru a asigura precizia. Deşi mulţi utilizatori găsesc convenabil a potrivi punctele de grilă la ajustarea setărilor, acestea sunt independente una de cealaltă şi nu trebuie confundate. Grila de puncte este numai pentru referinţa vizuală; nu afectează desenul şi nu se imprimă. Punctele Snap nu sunt vizibile; cu toate acestea, când sunt selectate, constrâng crearea unor entități noi.

Setarea unei grile de referinţă

O grilă de referinţă afişează un model de puncte distanţate regulat. Puteţi activa afişarea on şi off, şi aveţi posibilitatea să specificaţi cât de departe sunt distanţate punctele. Sistemul de referință se extinde numai la limitele desenului, ajutându-vă să vizualizaţi limita desenului, să aliniaţi entitățile şi să vizualizaţi distanţele dintre entităţi. Puteţi activa grila on şi off în funcţie de necesităţi. Aveţi posibilitatea să modificaţi spaţierea grilei în orice moment.

Pentru a seta distanţele.




2. Faceţi clic pe fila Introducere Coordonate

3. Sub Schimbarea setărilor pentru, selectaţi Snap si Grid.

4. Sub Grid de Referinţă, faceţi clic pe caseta de selectare Arată Grile.

5. Sub Spaţierea Grilei de Referinţă, în câmpul X, alegeţi spaţierea grilei orizontale.

6. Sub Spaţierea Grilei de Referinţă, în câmpul Y, alegeţi spaţierea grilei verticale.


22 4M

A. faceţi clic pe caseta de selectare pentru a activa modul ortogonal.

B. faceţi clic pe caseta de selectare pentru a afişa grila de referinţă.

C. specificaţi spaţierea grilei x şi y.

D. faceţi clic pe caseta de selectare pentru a activa modul snap.

E. specificaţi spaţierea snap x şi y.

F. faceţi clic pe caseta de selectare pentru a utiliza snap si grilă izometrice.

G. faceţi clic pe planul izometric curent.

H. specificaţi unghiul de rotaţie grilă.

I. indicaţi unghiul de rotaţie curent.

J. specificaţi coordonatele de origine snap x şi y.

K. faceţi clic pentru a potrivi spaţierea grilei şi spaţierea snap.

Setarea spaţierii snap

Un alt mod de a asigura exactitatea desenului este să porniţi şi să setaţi spaţierea snap. Când snap este activat, programul restricţionează punctele de selecţie la intervale prestabilite. Deşi este adesea de ajutor, a se potrivi spaţierea snap la un interval de spaţiere grilă, sau o altă setare conexă, aceste setări nu trebuie să se potrivească.

4MCAD 23

Pentru a activa setarile snap si stabili distanţierea snap.




2. Faceţi clic pe fila Introducere Coordonate.


4. Sub Setari Snap, bifaţi caseta de selectare Snap.

5. Sub setările de spaţiere Snap , în câmpul X, alegeţi spaţierea orizontală snap.

6. Sub setările de spaţiere Snap , în câmpul Y, alegeţi spaţierea verticală snap


În afară de setarea spațierii snap, puteţi modifica orientarea snap si grilă. Puteţi, de asemenea, roti alinierea grilei sau să o setaţi pentru a crea desene izometrice.

Schimbarea punctului de bază şi a unghiului snap şi grilă

Snap şi grila sunt ambele bazate pe originea desenului, coordonata 0,0 în sistemul de coordonate global (WCS). Puteţi relocaliza originea snap si grilă, pentru a putea desena entităţile în altă locație. De asemenea, puteţi roti grila la un unghi diferit pentru a realinia săgeata mouse-ului cu noul unghi de grilă. Dacă grila este activată, şi spaţierea grilei este 0,0, grila ia implicit spaţierea snap.

Pentru schimbarea punctului de bază şi a unghiului snap






4. Sub Setari Snap, faceţi clic pe caseta de selectare Snap pentru a activa Snap.

5. Sub Grid de Referinţă , bifaţi Arată Grile

6. Sub setări snap şi grilă, în câmpul X, introduceţi originea nouă snap pe X..

7. Sub setări snap şi grid, în câmpul Y, introduceţi originea nouă snap pe Y.

8. Sub setări snap şi grid, în câmpul de Rotire, introduceţi unghiul de rotaţie al grilei.


24 4M

Aliniere implicită. Aliniere înclinată

Folosirea snap si grilă izometrică

Puteţi utiliza opţiunea Snap si Grilă izometrică pentru a crea desene izometrice bidimensionale. Cu opţiunea izometrică, se desenează o vedere simulată tridimensională pe un plan bidimensional, la fel ca şi cum aţi desena pe o bucată de hârtie. A nu se confunda desenele izometrice cu desenele tridimensionale. Desene tridimensionale se crează în spațiul tridimensional.

Opţiunea izometrică foloseşte întotdeauna trei planuri prestabilite, care sunt notate ca stâng, drept, şi cel de sus. Nu puteţi modifica aceste planuri. Dacă unghiul snap este 0, cele trei axe izometrice sunt de 30 grade, 90 grade şi 150 grade.

Când bifaţi opţiunea Snap si Grilă izometrică şi selectaţi un plan izometric, intervalele snap, grila şi săgeata se aliniază cu planul curent. Grila este întotdeauna afişată ca izometrică şi foloseşte coordonatele y pentru a calcula spaţierea grilei. Dacă faceţi clic pe caseta Desenează Ortogonal, programul restricţionează desenarea de entități la planul izometric curent.

Opţiunea Snap si Grilă izometrice:






4. Faceţi clic pe Snap si Grila Izometrice

5. Sub săgeţi izometrice, faceţi clic pe optiunea pentru planul izometric pe care îl doriţi (sus, stânga sau dreapta).


Planele Izometrice stâng (A), drept (B), cel de sus (C).

4MCAD 25

2.2.6 Folosirea opţiunii desen ortogonal Puteţi să restricţionaţi circulaţia cursorului pe axele orizontale şi verticale, astfel încât să puteţi desena la unghiuri drepte, sau ortogonal. De exemplu, cu orientarea implicită 0 grade (unghi 0 la "ora trei" sau poziţia "Est"), atunci când este activată opţiunea, liniile sunt limitate la 0 grade, 90 grade, 180 de grade sau 270 grade. Aşa cum aţi desena linii, se urmează fie axa orizontală sau verticală, în funcţie de axa care este cea mai îndepărtată de cursor. Când activaţi snap si grilă izometrice, circulaţia cursorului este limitată la echivalentele ortogonale în planul curent izometric.

Pentru a activa desenul ortogonal





3. Faceţi clic pe caseta desenare ortogonală


2.2.7 Folosirea entităţilor snap Vă permite să selectaţi rapid punctele geometrice exacte ale entităţilor existente fără să se ştie exact coordonatele acestor puncte. Cu entitatea snaps, puteţi selecta punctul final al unei linii sau al unui arc, punctul central al unui cerc, intersecţia a două entităţi, sau orice altă poziţie geometrică semnificativă. Puteţi utiliza, de asemenea, entitatea snaps pentru a desena entităţile care sunt tangente sau perpendiculare pe o entitate existentă.

Puteţi utiliza entitatea snaps în orice moment când programul vă solicită să specificaţi un punct, de exemplu, dacă desenaţi o linie sau o altă entitate. Puteţi lucra cu entitatea snaps în două moduri:

Permite o entitate snap curentă care rămâne activă până când o opriţi prin alegerea unei alte entități snap atunci când nici o altă comandă nu este activă.

Permite o singură entitate pentru o selecţie unică prin alegerea unei entități snap atunci când este activă o altă comandă. Puteţi utiliza, de asemenea, o singură entitate pentru a trece peste o entitate care rulează.

Atunci când se utilizează entitatea snaps, programul recunoaşte numai entităţile vizibile sau porţiunile vizibile de entităţi. Nu puteți fixa la entități pe straturile care au fost închise, sau pe porțiunile goale de linii punctate.

Când specificaţi una sau mai multe entități snaps, o caseta pentru entitatea snap se adaugă la săgeată. În plus, apare o pictogramă adiacentă care indică entitatea snap activă. Când selectaţi o entitate, programul se fixează la punctul cel mai apropiat de centrul snap din casetă.

Pentru a modifica dimensiunea de casetă a entităţii snap:





26 4M

3. Sub Schimbă Setările Pentru, alegeţi selectare entitate

4. Sub Cuprindere Snap Entitate, modificaţi valoarea în câmpul deschis


A. alegeţi selecţie entitate.

B. tastaţi sau selectaţi dimensiunea diafragmei entităţii Snap.

Setarea entităţii snap

Puteţi seta entitatea snap utilizând oricare dintre metodele următoare:

Pe bara de unelte standard, faceţi clic pe unul dintre instrumentele de ajustare.

În bara de comandă, tastaţi o comandă pentru o entitate snap.

În bara de stare, faceți dublu clic pe ESNAP.

Apăsaţi şi ţineţi apăsată tasta Shift în timp ce faceţi clic dreapta oriunde în fereastra de desen pentru a afişa meniul de comenzi rapide entitate snap, şi apoi alegeţi entitatea.

Puteţi seta, de asemenea, entitatea snaps utilizând caseta de dialog Setări de desen. Pentru aceasta, selectaţi Setări > entitate Snap > setări entitate Snap. Caseta de dialog Setări de desen este afişată cu fila activă pentru Introducerea Coordonatelor. În lista moduri entitate Snap, faceţi clic pe caseta de selectare pentru fiecare entitate pe care doriţi să o setaţi.

4MCAD 27

Comanda "Esnap" poate fi activată fie ţinând apăsată tasta "SHIFT" şi clic dreapta sau făcând clic pe butonul din mijloc (în cazul în care există unul disponibil şi activ) sau prin bara de unelte suplimentară (versiunea pentru Windows). Va apărea următorul meniu:

Cel mai apropiat instrument Snap

Utilizaţi instrumentul Snap cel mai apropiat să fixaţi până la punctul cel mai apropiat al unei alte entităţi. Vă puteţi fixa la cel mai apropiat punct pe un cerc, arc, elipsă, arc eliptic, linie, punct, segmentul polilinie, rază, splinie, sau linie infinită care este cel mai aproape, visual, de cursor.

Pentru a seta cel mai apropiat Snap

Faceţi una dintre următoarele:

Pe bara de unelte Standard, faceţi clic pe ( )Snap la Apropiat.

Tastaţi nearest şi apoi apăsaţi Enter.

Instrument Punct final Snap.

Utilizaţi instrumentul pentru fixare la final la o altă entitate. Puteţi fixa la cel mai apropiat punct de final la: arc, linie, segmentul polilinie, rază, plan, sau faţa tridimensională. În cazul în care o entitate are grosime, punct de final Snap, se fixează la capetele de margine ale entităţii.

Pentru a seta punctul de final Snap


Pe bara de unelte Standard, faceţi clic pe ( ) setare punct final snap

Tastaţi endpoint şi apoi apăsaţi Enter.

Pentru a fixa la punctul de final, apăsați pe entitate langa punctul de final (A)

Instrument punct de mijloc Snap

28 4M

Utilizaţi instrumentul pentru fixare la punctul de mijloc al unei alte entităţi. Vă puteţi fixa la punctul de mijloc: arc, elipsă, linie, segmentul de polilinie, plan, linie infinită sau splinie. În cazul liniilor infinite, punctul de mijloc se fixează la primul punct definit. În cazul în care o entitate are grosime, punctul de mijloc al unei entităţi snap se fixează la punctul de mijloc al marginilor entităţii.

Pentru a seta punctul de mijloc Snap Faceţi una dintre următoarele:

Pe bara de unelte Standard, faceţi clic pe ( ) setare punct de mijloc snap

Tastaţi midpoint şi apoi apăsaţi Enter.

Pentru fixarea la punctul de mijloc, selectaţi oriunde pe entitate lângă punctul său de mijloc (A).

Instrument centru Snap

Utilizaţi instrumentul să fixaţi până la punctul de centru de la o altă entitate. Puteţi fixa centrul unui arc, cerc, poligon, elipsă sau arc eliptic. Pentru fixarea la centru, trebuie să selectaţi o parte vizibilă a entităţii.

Pentru a seta punctul de centru Snap Faceţi una dintre următoarele:

Pe bara de unelte Standard, faceţi clic pe ( ) setare punct de centru snap

Tastaţi center şi apoi apăsaţi Enter

Pentru fixarea la centru, trebuie să selectaţi o parte vizibilă a entităţii.(A)

Instrument snap la perpendicular

Utilizaţi instrumentul să fixaţi la punctul perpendicular de pe o altă entitate. Se poate fixa un arc, cerc, elipsă, linie, polilinie, infinit linie, rază, splinie, sau marginea unui plan pentru a forma o aliniere perpendiculară cu entitatea sau cu o extensie imaginară de la acea entitate.

Pentru a seta punctul perpendicular la Snap Faceţi una dintre următoarele:

Pe bara de unelte Standard, faceţi clic pe ( ) setare punctul perpendicular la snap

Tastaţi perpendicular şi apoi apăsaţi Enter

4MCAD 29

Pentru a forma un unghi perpendicular (A) pe o entitate (B), selectaţi oriunde pe entitate

Instrumentul Tangenta Snap

Utilizaţi instrumentul să fixaţi la punctul de tangentă la o altă entitate. Puteţi fixa la punct pe: un arc, elipsă, spline, sau cerc care atunci când este conectat la punctul anterior, formează o linie tangentă la acea entitate.

Instrumentul Snap la Quadrant

Utilizaţi instrumentul să fixaţi la punctul de cvadrant la o altă entitate. Vă puteţi fixa cvadrantul cel mai apropiat de un arc, cerc, elipsă sau arc eliptic.

Instrument Snap la inserţie

Utilizaţi instrumentul Snap să fixaţi la punctul de inserare a unei entități, atribut, bloc, sau text.

Pentru a seta punctul de inserţie Snap


Pe bara de unelte Standard, faceţi clic pe ( ) setare snap la inserţie.

Tastaţi insertion şi apoi apăsaţi Enter

Pentru a fixa la punctul de inserare, selectaţi oriunde pe entitatea (A).

Instrumentul Punct Snap

Utilizaţi instrumentul punct Snap pentru a fixa la o entitate punct.

Pentru a seta punctul Snap


Pe bara de unelte Standard, faceţi clic pe ( ) setare punct snap.

Tastaţi node şi apoi apăsaţi Enter

Pentru a vă fixa la o entitate punct, selectaţi entitatea (A).

30 4M

Instrument Snap de intersecţie

Utilizaţi instrumentul de intersecţie Snap să fixaţi la intersecţia reală în spațiul tridimensional pentru orice combinaţie de entităţi. Puteţi fixa o combinaţie de: arc, cerc, linie, polilinie, rază, sau linie infinită. Dacă ţinta acoperă numai o singură entitate, programul vă solicită să selectați a doua entitate, şi apoi se fixează la punctul în care cele două entităţi s-ar intersecta, în cazul în care acestea au fost de lungime infinită. Vă puteţi fixa la nodurile entităţilor tridimensionale şi la colţurile de entități care au grosime.

Pentru a seta punctul de intersecţie Snap


Pe bara de unelte Standard, faceţi clic pe ( ) setare punct de intersecţie snap.

Tastaţi intersection şi apoi apăsaţi Enter

Pentru fixa la o intersecţie, selectaţi intersecţia (A).

Comanda Snap Rapid

În mod normal, o entitate snap caută toate entităţile care trec prin ţintă şi selectează cea mai apropiată de centrul ţintei. Utilizaţi comanda pentru a modifica entitatea snap curentă astfel încât programul opreşte căutarea pentru punctul snap, de îndată ce găseşte o entitate cu cel puțin un punct din tipul de entitate curent.

Pentru a seta Snap rapid

Tastaţi quick şi apoi apăsaţi Enter

Instrumentul şterge entitate Snaps

Instrumentul este utilizat pentru a dezactiva toate setările pentru entităţile snap, indiferent de modul în care acestea au fost setate: meniu, instrument, comandă, sau în caseta de dialog Setări de desen.

Pentru a şterge entitate Snaps


Pe bara de unelte Standard, faceţi clic pe ( )ştergere entitate Snaps.

Tastaţi none şi apoi apăsaţi Enter

2.2.8 Folosirea comenzii “Sare peste” Este un ajutor vizual pentru afișarea și folosirea unei entități snap mai eficient. Când comanda “Sare Peste” este pornită, 4MCAD va afişa un marker colorat la punctele din entitatea snap după cum vă mutaţi cursorul pe entitate. Fiecare entitate are propriul tip de marker:

4MCAD 31

1. Punct de sfârsit Snap

2. Cel mai aproape Snap

3. Punct de mijloc Snap

4. Centru Snap

5. Snap la Perpendicular

6. Snap la Tangentă

7. Snap la Quadrant

8. Snap la inserţie

9. Nod (punct) Snap

10. Snap la Intersecţie

Când ajustarea “Sare peste” este activată şi mai multe entităţi snaps sunt pe on, aveţi posibilitatea să apăsaţi TAB pentru a muta la puncte snap disponibile ale entităţilor reglementate de catre caseta de ţintă. De exemplu, atunci când sunt bifate punctul de sfârsit şi punctul de mijloc şi caseta de deschidere este pe o linie, apăsând tasta TAB se va muta între cel mai apropiat punct de final şi de mijloc al linii.

Pentru a seta opţiunea Sare peste

1. Faceţi clic dreapta pe ESNAP în bara de stare şi selectaţi "Setări". Caseta de dialog Setări desen se deschide la fila Introducere Coordonate.

2. Faceţi clic pe Sare peste. Caseta de dialog Opţiuni se deschide la fila Snapping

3. La marcaj snap porniţi opţiunea.

4. Setaţi opţiunile.

5. Definiţi culoarea, dimensiunea şi grosimea indicatorului snap.


7. Faceţi clic pe OK din nou

2.2.9 Salvarea desenului Când salvaţi un desen, activitatea ta este salvată într-un fişier desen (.dwg). După ce aţi salvat desenul pentru prima dată, salvați-l cu un nume nou. În plus fişierul de desen (.dwg), se mai poate salva într-un format Drawing Exchange (.dxf) sau într-un fişier şablon (.dwt).

Dacă aţi creat desenul folosind un şablon, salvarea desenului nu modifică şablonul iniţial.

Dacă aveţi nevoie de un nivel suplimentar de securitate pentru desene, le puteţi salva cu o parolă, astfel încât doar tu şi cei care cunosc parola pot deschide fişierul.

32 4M

Salvarea unui desen

Pentru a salva un desen, alege oricare dintre metodele următoare:

Alegeţi Fişier > Salvare.

Pe bara de unelte Standard, faceţi clic pe Salvaţi ( ).

Tastaţi save şi apăsaţi Enter.

Tastaţi qsave şi apăsaţi Enter.

A. afişează descrierea dimensiunii fişierului, data creării şi alte informaţii despre desen.

B. indisponibil la salvarea desenelor; disponibil numai la deschiderea desenelor.

C. previzualizare desen on sau off.

D. salvează desenul cu o parolă.

E. afişează o imagine a desenului, înainte de a-l salva.

Salvarea unui desen cu un nume sau format nou

Puteţi salva un desen cu un nume nou şi în oricare din următoarele formate de fişier:

fişiere de desen standard, cu extensia .dwg. Alegeţi un format de fişier .dwg care este compatibil cu diferite versiuni de AutoCAD.

fişiere format Drawing exchange cu extensia .dxf. Alegeţi un format de fişier .dxf, care este compatibil cu diferite versiuni de AutoCAD.

4MCAD 33

şabloane de desen cu extensia .dwt. Vă permit să creaţi cu uşurinţă noi desene care reutilizează setările dvs de desen şi entităţile.

Pentru a salva un desen cu un nume sau un format nou

1. Alegeţi oricare dintre metodele următoare:

Alegeţi Fişier > Salvare ca.

Tastaţi saveas şi apăsaţi Enter.

2. În caseta de dialog Salvare Desen Ca, sub Salvare ca tip, selectaţi formatul de fişier.

3. Specificaţi numele fişierului pe care doriţi să îl creaţi.

4. Faceţi clic pe Salvare.

2.3 Crearea de entităţi simple În program, entităţile simple includ linii (finite şi infinite), cercuri, arce, elipse, arce eliptice, puncte şi raze. În plus, 4MCAD include un instrument de schiţă cu mâna liberă. Entităţile desenate de mână sunt considerate a fi entităţi simple.

Această secţiune explică mai multe metode pentru crearea de entităţi simple, inclusiv cum să:

Utilizaţi comenzile din meniul Inserare.

Utilizaţi instrumentele de pe bara de unelte Desenare.

Tastaţi comenzi în bara comenzi.

În unele cazuri, există un număr diferit de moduri de a crea o entitate. Unul sau două, dintre acestea, sunt prezentate aici. Consultaţi Ajutor interactiv pentru a afla cum să creaţi entităţi folosind alte metode.

Când utilizaţi un instrument sau o comandă de desen, programul vă solicită să introduceţi coordonatele de puncte, capetele sau punctele de inserție. Aveţi posibilitatea să introduceţi puncte sau distante, fie folosind un mouse sau introducând valorile coordonatelor în bara de comandă. În timpul ce desenați, programul afişează o casetă de context cu opţiunile suplimentare adecvate pentru tipul de entitate pe care o desenaţi.

După crearea entităţii, modificaţi-o folosind instrumentele de modificare entitate.

2.3.1 Desenarea de linii O linie este formată din două puncte: un punct de pornire si unul de sfârşit. Puteţi conecta o serie de linii, dar fiecare segment de linie este considerată o entitate separată .

Pentru a desena o linie


Alegeţi Desenare > Linie.

Pe bara de unelte de desen, faceţi clic pe instrumentul Linie ( ).

Tastaţi line şi apăsaţi Enter.

2. Precizează punctul de pornire.

3. Specifică punctul de final.

34 4M

4. În caseta rapidă, alegeţi Enter pentru a finaliza comanda.

punctul de pornire (A) punctul final (B).

Caseta rapidă oferă mai multe opţiuni în timp ce desenaţi. De exemplu, atunci când desenați primul segment de linie, specificaţi unghiul său, lungimea sau orientarea. După ce desenaţi cel puţin un segment de linie, faceţi clic pe Anulare pentru a elimina segmentul de linie anterior. Faceţi clic pe ENTER la sfârşit de comandă. După ce desenaţi două sau mai multe segmente, puteţi să faceţi clic Închidere pentru a completa comanda de linie prin desenarea unui segment de linie care se conectează la punctul de pornire din primul segment de linie pe care l-aţi desenat.

Dacă ultima entitate pe care aţi desenat-o a fost un arc de cerc, puteţi desena, de asemenea, o linie tangentă care pleacă din punctul de final al arcului.

Pentru a desena o linie ca o continuare de la sfârşitul unui arc 1. Efectuaţi una dintre următoarele:

Alegeţi Desenare > Linie.

Pe bara de unelte de desen, faceţi clic pe instrumentul Linie ( ).

Tastaţi line şi apăsaţi Enter.

2. În caseta rapidă, alegeţi Urmăreste

3. Specificaţi lungimea liniei

Final de arc anterior (A) şi lungimea liniei (B).

2.3.2 Desenarea de cercuri Metoda implicită pentru desenarea unui cerc este de a specifica un punct de centru şi raza. Puteţi desena cercuri utilizând oricare dintre următoarele metode:

Centru-rază.

Centrul-diametru.

Două puncte.

Trei puncte.

Rază-tangentă-tangentă.

Conversia unui Arc la cerc.

Pentru a desena un cerc specificând centru şi raza

1. Efectuaţi una dintre următoarele: Alegeţi Desenare > Cerc.

4MCAD 35

Pe bara de unelte de desen, faceţi clic centru-rază cerc ( ).

Tastaţi circle şi apăsaţi Enter.

2. Specifică punctul de centru.

3. Specifică raza cercului.

Punct de centru (A) rază (B).

Reţineţi că în Ghidul de utilizare sunt descrise şi alte opţiuni alternative, ca şi: a desena un cerc tangent entităților existente sau a converti un arc de cerc într-un cerc.

2.3.3 Desenarea arcelor şi a altor entităţi Un arc este o parte dintr-un cerc. Metoda implicită pentru desenarea unui arc de cerc este de a specifica trei puncte - punctul de pornire, un al doilea punct şi punctul final. Puteţi desena arce folosind metode alternative. Detaliile sunt descrise în Ghidul de utilizare, împreună cu multe alte opţiuni pentru a crea entităţi simple, precum elipse, arce eliptice, punct de entităţi, raze, linii infinite, schite cu mâna şi altele.

2.4 Crearea de entități complexe În 4MCAD, entitățile complexe includ polilinii (inclusiv dreptunghiuri şi poligoane), curbe spline, cerc în cerc şi plane. În plus, programul include instrumente pentru adăugarea de schiţe la desenele tale.

Această secţiune explică mai multe metode pentru crearea de entități complexe, inclusiv cum să:

Utilizaţi comenzile din meniul Desenare.

Utilizaţi instrumentele de pe bara de unelte Desen.

Tastaţi comenzi în bara de comenzi.

Când tastaţi o comandă de desen sau selectaţi un instrument, programul vă solicită să introduceţi coordonatele de puncte, capetele sau punctele de inserție. Când desenaţi, programul afişează o casetă rapidă contextuală cu opţiunile suplimentare adecvate pentru tipul de entitate pe care o desenaţi.

După crearea de entități complexe, modificaţi-le utilizând instrumentele de modificare entitate. Mai multe dintre aceste tipuri de entităţi necesită comenzi speciale de editare.

2.4.1 Desenarea de dreptunghiuri Dreptunghiurile sunt polilinii închise cu patru laturi. Desenaţi un dreptunghi specificând opusul colţurilor sale . Dreptunghiul este aliniat în mod normal, paralel cu alinierea curenta a snap şi a grilei, dar puteţi utiliza opţiunea Rotire să se alinieze dreptunghiul la orice unghi.

36 4M

Pentru a desena un dreptunghi


Alege ți Desenare > Dreptunghi.

Pe bara de unelte Desen, faceţi clic pe instrumentul Dreptunghi ( ).

Tastaţi rectangle şi apoi apăsaţi Enter.

2. Specificați un colţ al dreptunghiului.

3. Specificaţi colțul opus al dreptunghiului.

colţurile opuse (A and B). dreptunghiul rezultat.

Puteţi converti părţile în entităţi individuale de linie folosind instrumentul Explozie ( ) de pe bara de instrumente Modificare. Puteţi utiliza, de asemenea, instrumentul

dreptunghi ( ) pentru a desena un pătrat. În loc de specificarea colţurilor opuse, specificaţi lungimea unei parţi şi alinierea pătratului.

2.4.2 Desenarea de poligoane Poligoanele sunt polilinii închise, compuse dintr-un numar de laturi egale de minim trei şi un numar maxim de 1,024. Metoda implicită pentru desenarea unui poligon este de a preciza centrul poligonului şi distanţa de la centrul la fiecare nod. Se poate desena un poligon folosind opţiuni alternative. Toate detaliile sunt descrise în Ghidul de utilizare.

2.4.3 Desenarea de polilinii și alte entități complexe Cu 4MCAD, o polilinie este o secvenţă conectată de arce şi linii, care este tratată ca o singură entitate. Se poate desena o poliline cu orice tip de line şi folosind o lăţime care rămâne constantă. Atunci când editaţi o polilinie, puteţi modifica întreaga polilinie sau schimba segmente individuale. După ce se specifică punctul de pornire al unei polilinii, o casetă rapidă oferă mai multe opţiuni de desen, ca distanță, jumătăţi de lățimi şi lăţime. Puteţi specifica lăţimi diferite de început şi de sfârşit pentru a crea un segment de polilinie conic.

După ce desenaţi cel puţin un segment de polilinie, utilizaţi instrumentul anulare ( ) pentru a elimina segmentul anterior. După ce desenaţi două sau mai multe segmente de polilinie, puteţi utiliza opţiunea Închidere, pentru a finaliza comanda și a desena un segment care se termină în punctul de pornire de la primul segment de polilinie pe care l-aţi desenat. Alegeţi ENTER pentru a finaliza comanda fără a închide polilinia.

Polilinie curbată cu o lăţime conică.Polilinie cu segmente drepte polilinie închisă..

4MCAD 37

Pentru a desena o polilinie cu segmente drepte 1. Efectuaţi una dintre următoarele:

Alegeți Desenare > Polilinie.

Pe bara de unelte Desen, faceţi clic pe instrument Polilinie ( ).

Tastaţi polyline şi apoi apăsaţi Enter.

2. Specificați punctul de pornire.

3. Specificaţi punctul de final pentru fiecare segment.

4. Pentru a finaliza comanda, alege Închidere sau ENTER.

punctul de început polilinie (A) şi punctul de sfârşit segment(B).

Cu opţiunea desenează arce, puteţi desena continuu segmente de arc până când selectaţi opţiunea Desenare Linii pentru a reveni la desenarea de segmente de linie. Atunci când desenaţi segmente de arc, primul punct de arc este punctul final al segmentului anterior. În mod implicit, se desenează segmente de arc specificând punctul de final pentru fiecare segment. Fiecare segment succesiv de arc este tangent desenat la arcul sau segmentul de linie anterior. Dacă alegeţi Închidere când sunteţi în opţiunea de desenează arce, segmentul de închidere este creat ca un arc de cerc.

Puteţi specifica arcul utilizând oricare dintre următoarele metode:

punctul de pornire, unghi inclus, punct de centru

punct de pornire, unghi inclus, rază

punctul de început, punctul central, punctul de final

punct de pornire, unghi inclus, punctul de final

punctul de început, punctul central, unghiul inclus

punctul de pornire, punctul central, lungimea corzii

punctul de pornire, direcţia, punctul de final

punctul de pornire, raza, unghiul inclus

punctul de pornire, al doilea punct, punctul final

Pentru a desena un segment de linie urmat de un segment de polilinie de arc

1. Efectuaţi una dintre următoarele: Alegeți Desenare > Polilinie

Pe bara de unelte Desen, faceţi clic pe instrument Polilinie ( ).

Tastaţi polyline şi apoi apăsaţi Enter.

1. Specificați punctul de pornire.

2. Specificaţi punctul de final.

3. În caseta rapidă, alege desenare arce

38 4M

4. Specifică punctul final pentru segmentul de arc

5. Pentru a finaliza comanda, alege ENTER

punctul de pornire polilinie (A), punctul de final linie /punctul de început arc (B), și punctul de

final arc (C).

Puteţi converti polilinii în entităţi de arc şi linie folosind instrumentul Explozie ( ) de pe bara de instrumente Modificare.

Desenare de splinie

O splinie este o curbă lină definită de un set de puncte. Utilizaţi splinie pentru a crea forme sculptate ca şi o secţiune transversală a unei lame de turbină sau o aripă de avion.

Pentru a desena o splinie

1. Efectuaţi una dintre următoarele: Alegeți Desenare > Splinie

Pe bara de unelte Desen, faceţi clic pe instrument Splinie ( ).

Tastaţi spline şi apoi apăsaţi Enter.

2. Specificați primul punctul.

3. Specificaţi al doilea punct.

4. Specificați câte puncte doriţi

5. Pentru a finaliza apăsaţi Enter

Puteţi adăuga tangente la splinie, care sunt liniile care îi dă forma.

Pentru a adăuga tangente la o splinie

1. Specifică punctul de plecare pentru tangentă.

2. Specifică punctul în care se încheie tangentă.

Splinie. Splinie cu punct de plecare în tangentă (A) şi punctul de sfârşit tangentă (B).

Alte chestiuni conexe, precum modalitatea de a specifica toleranţa potrivită la o splinie sau cum se desenează o splinie închisă sunt descrise în Ghidul de utilizare.

4MCAD 39

2.4.4 Adăugarea de haşurare Când adăugaţi haşurare la un desen, 4MCAD completează entităţile sau zonele închise cu un model. Puteţi alege un model predefinit sau vă puteţi crea propriul model.

În primul rând specificaţi modelul de haşurare şi alte opţiuni, şi apoi alegeţi care entităţi sau zone închise să le haşureze.

Notă modele de haşurare necesită un sistem performant şi, din acest motiv, pot să ia o cantitate considerabilă de timp pentru a le desena şi afişa. Pentru a îmbunătăți performanța, adaugă haşurarea ca un ultim pas atunci când creaţi un desen, sau introduceţi haşurarea pe un strat separat, care se poate congela cât timp dvs veţi continua să lucraţi la desen.

Pentru a deschide caseta de dialog limită haşurare

Efectuaţi una dintre următoarele:

Alegeți Desenare > Hașură

Pe bara de unelte Desen, faceţi clic pe instrumentul de haşurare ( )

Tastaţi bhatch şi apoi apăsaţi Enter.

Specificarea modelului de haşurare

Un model de haşurare este format dintr-un model repetat de linii, cratime şi puncte. Aveţi posibilitatea să selectaţi un model de haşurare dintr-un set de modele predefinite, sau se poate defini un model propriu. Modelul de haşurare folosit cel mai recent este modelul implicit care este utilizat și următoarea dată când adăugaţi haşurare.

Programul furnizează modele standard predefinite, care sunt stocate în biblioteca de fişiere cu modele de haşurare din 4mcad.pat și 4mcadiso.pat. Puteţi folosi alte biblioteci, modele personalizate şi bibliotecile disponibile de la furnizori sau organizațiile de standardizare.

Pentru a specifica un model de haşurare predefinit



Pe bara de unelte Desen, faceţi clic pe instrumentul de Haşurare ( )


1. Din caseta de dialog Haşurare şi Gradient, faceţi clic pe fila Haşurare.

2. Din lista de model tip, selectaţi Predefinit.

Cu Predefinit, puteţi aplica un factor de scară pentru a face modelul mai mare sau mai mic decât dimensiunea implicită.

3. Pentru scară, introduceţi factorul de scalare ca procent din valoarea implicită.

4. Pentru unghi, introduceţi unghiul modelului în grade (1-360).

Unghiul implicit este conform acelor de ceasornic; puteţi schimba unghiul pentru orice model de haşurare introducând o valoare numerică.

5. Pentru lăţime peniță ISO, introduceţi lăţimea peniţei.

Dacă alegeţi un model standard ISO predefinit, puteţi scala modelul bazat pe lăţimea peniţei ISO.

40 4M

6. Pentru a copia proprietăţile modelului dintr-o haşurare existentă, selectaţi proprietăţi moştenite şi apoi haşurare.

7. Pentru a asocia modelul de haşurare la marginea entităţilor sale, sub Opţiuni, selectaţi caseta asociată. Haşurarea se actualizează automat dacă mutaţi pe oricare dintre granițele sale.

8. Pentru a continua, adaugaţi o haşurare efectuând una dintre următoarele:

Selectaţi entităţile la care doriţi să adăugaţi o haşurare. Pentru detalii, a se vedea "Selectarea de entităţi pentru haşurare ". Începeţi cu pasul 2.

Selectaţi o zonă sau o margine la care doriţi să adăugaţi o haşurare. Pentru detalii, a se vedea "Selectarea de zone pentru haşurare ". Începeţi cu pasul 2.

Pentru a specifica un model de haşurare definit de utilizator





1. Din caseta de dialog Haşurare şi Gradient, faceţi clic pe fila Haşurare

2. În lista de Tip Model, faceţi clic pe utilizator definit.

3. Pentru spaţiere, introduceţi spaţierea de linie pentru model.

4. Pentru a haşura oblic tiparul, bifaţi caseta de Dublu.

Haşurarea oblică impune o copie a modelului definit de utilizator specificat la un unghi de 90 de grade peste primul model pe care l-aţi definit.

5. Pentru a copia proprietăţile modelului de la o haşurare existentă, selectaţi moştenire proprietăţi şi selectaţi un model de haşurare din entitate.

6. Pentru a asocia modelul de haşurare la marginea entităţilor sale, sub Opţiuni, selectaţi caseta Asociativă. Haşurarea se actualizează automat dacă mutaţi pe oricare dintre granițele sale.

7. Pentru a continua, adaugaţi o haşurare efectuând una dintre următoarele:



Pentru a folosi un model predefinit din librărie





1. Din caseta de dialog Haşură şi Gradient, faceţi clic pe fila Haşurare

2. Pentru fişierul de haşurare, selectaţi fişierul din bibliotecă de tip: 4mcad.pat sau 4mcadiso.pat

4MCAD 41

3. Pentru a selecta un model predefinit, faceţi clic pe reprezentarea grafică a modelului de haşurare.

4. Pentru a continua, adăugaţi o haşurare efectuând una dintre următoarele:



Notă modele de haşurare necesită un sistem performant şi, din acest motiv, pot să ia o cantitate considerabilă de timp pentru a le desena şi afişa. Pentru a îmbunătăți performanța, adaugă haşurarea ca un ultim pas atunci când creaţi un desen, sau introduceţi haşurarea pe un strat separat, care se poate congela cât timp dvs veţi continua să lucraţi la desen.

42 4M

A. Selectaţi fişierul de Haşurare

B. Setează tipul de model. Modele definite de utilizator sunt bazate pe tipul curent de linie din desen. Un model personalizat este un model care este definit în orice fişier personalizat PAT care a fost adăugat la calea de căutare.

C. Listează modele disponibile predefinite. Opţiunea model este disponibilă numai dacă setaţi tipul la predefinite.

D. Afişează o previzualizare a modelului selectat.

E. Listează modele particularizate disponibile. Opţiunea model personalizat este disponibilă numai dacă setaţi tipul la particularizat.

F. Extinde sau contractează un model predefinit sau particularizat. Această opţiune este disponibilă numai dacă setaţi tipul la predefinit sau particularizat.

G. Specifică un unghi pentru modelul de haşurare în raport cu axa X din UCS curent.

H. Pentru modele definite de utilizator, desenează un al doilea set de linii poziţionate la 90 de grade de liniile originale, creând o haşurare. Această opţiune este disponibilă numai dacă setaţi tipul la definite de utilizator pe fila de haşurare.

I. Specifică spaţierea liniilor într-un model definit de utilizator. Această opțiune este disponibilă numai dacă ați setat Tipul la Definit de utilizator

J. Specifică un model ISO predefinit bazat pe lăţimea peniţei selectată. Această opţiune este disponibilă numai dacă setaţi tipul la predefinit şi setaţi modelul la un model ISO disponibil.

K. Scalează modelul de haşurare faţă de unităţile de spaţiu din hârtie. Utilizând această opţiune, puteţi cu uşurinţă afişa modele la scara adecvată pentru strat. Această opţiune este disponibilă numai de la un strat.

4MCAD 43

L. Originea este setată implicit la 0,0.

M. Specifică o nouă origine de haşurare.

N. Specifică un punct nou de origine pentru haşurare.

O. Calculează o nouă origine bazată pe extinderea dreptunghiulară a marginilor pentru entitatea haşurată. Opţiunile includ fiecare din cele patru colţuri şi centrul său.

P. Stochează valoarea pentru noua origine de haşurare.

Q. Arată locaţia curentă de origine.

R. Specifică că haşurarea este adnotativă

S. Controlează dacă haşurarea sau umplerea este asociativă sau neasociativă. O haşurare sau o umplere care este asociativă este actualizată când modificaţi graniţele sale.

T. Controlează dacă o entitate unică sau multiplă este creată atunci când mai multe limite închise separat sunt specificate.

U. Haşurează sau umple limitele specificate utilizând proprietăţile de haşurare sau umplere de la o entitate de haşurare selectată.

V. Asociază ordinea de desen la o haşurare sau umplere. Le puteţi plasa în faţa sau în spatele altor entităţi, în spatele sau în fața marginii haşurate.

W. Controlează cele mai frecvent utilizate opţiuni de haşurare sau umplere.

Selectarea entităţilor pentru haşurare

Puteţi adăuga haşurare la orice entitate care formează o graniţă închisă, de exemplu, un cerc sau un dreptunghi. Aveţi posibilitatea să asociaţi haşurarea la o singură entitate sau la mai multe entităţi în acelaşi timp.

Pentru a selecta entitaţile pentru haşurare.






3. Sub Opţiuni de Detectare Insulă, alegeţi una dintre următoarele:

Normal entitatea exterioară şi toate insulele sale sunt considerate pentru haşurare

Exterior doar o entitate exterioară şi insula sa exterioară sunt considerate pentru haşurare.

Ignoră doar entitatea exterioară este considerată pentru haşurare.

Insulele imbricate (A), cu insulă exterioară (B), şi cu Ignorare Insule (C).

44 4M

4. Pentru a păstra orice entităţi nou create pentru desenarea limitelor haşurate, bifaţi caseta Reținere Graniţe. Entitățile existente sunt întotdeauna păstrate.

5. Faceţi clic pe Selectare Entități.

6. În desen, faceţi clic pe entităţile care vor fi haşurate individual sau prin alegerea unei metode de selecţie din caseta rapidă, şi atunci apăsaţi Enter.

7. În caseta de dialog Haşură şi Gradient, faceţi clic pe OK.

Selectarea suprafeţelor pentru haşurare






3. Sub Opţiuni de Detectare Insulă, alegeţi una dintre următoarele:

Normal entitatea exterioară şi toate insulele sale sunt considerate pentru haşurare

Exterior doar o entitate exterioară şi insula sa exterioară sunt considerate pentru haşurare.

Ignoră doar entitatea exterioară este considerată pentru haşurare.

4. Pentru a păstra orice entităţi nou create pentru desenarea limitelor haşurate, bifaţi caseta Reținere Graniţe. Entitățile existente sunt întotdeauna păstrate.

5. Specificaţi entităţile care le doriţi disponibile pentru limita de haşurare.

6. În caseta de dialog Haşură şi Gradient, faceţi clic pe Selectaţi zona.

7. În desen, faceţi clic în interiorul perimetrului închis de o limita, nu pe graniţa în sine. Dacă se doreşte, puteți continua făcând clic în interiorul perimetrelor suplimentare închise.

8. Pentru a termina selectarea, apăsaţi Enter.

9. În caseta de dialog Haşură şi Gradient, faceţi clic pe OK.

4MCAD 45

A. stabileşte o limită la obiectele existente, care formează o zonă închisă în jurul punctului specificat.

B. determină o limita la obiectele selectate, care formează o zonă închisă.

C. se elimină din definiţia limitei oricare dintre obiectele care au fost adăugate anterior.

D. creează o polilinie sau o regiune în jurul haşurării sau umplerii selectate, şi opţional asociază obiectul haşurat cu ea.

E. temporar închide caseta de dialog Haşură şi Gradient şi afişează limitele definite în prezent cu setările curente pentru haşurare sau de umplere. Această opţiune nu este disponibilă când nu a fost definită nici o limită.

Pentru a adăuga o hașurare degrade





46 4M

2. Din caseta de dialog Haşură şi Gradient, faceţi clic pe fila Gradient.

3. Sub culoare, selectaţi una dintre următoarele:

O culoare specifică o umplere care utilizează o tranziţie netedă între nuanţele întunecate şi nuanţele mai uşoare de la o culoare. Când este selectată O Culoare, hașura afişează un specimen de culoare cu butonul Caută(…) şi o nuanţă şi cursorul tentă

Două culori specifică o umplere care utilizează o tranziţie netedă între două culori.

4. În paleta de culori se specifica culoarea pentru umplere degrade.

5. Specificaţi orientarea degrade şi dacă aceasta este simetrică.

A. Selectaţi una sau două culori pentru degrade haşurare.

B. Selectaţi culoarea pentru degrade haşurare

C. Specificaţi un degrade de configurare care este simetric. Dacă această opţiune nu este selectată, umplerea degrade-ului este deplasată în sus şi la stânga, creând iluzia de o sursă de lumină în partea stângă a obiectului.

D. Specifică unghiul de umplere. Unghiul specificat este relativ la UCS curent. Această opţiune este independentă de unghiul specificat pentru modele haşurare.

4MCAD 47

2.5 Modificarea de entităţi 4MCAD oferă mai multe instrumente de editare pentru modificarea unui desen. Aveţi posibilitatea să: mutaţi cu uşurinţă, rotiți, întindenți entităţi sau modificați scara lor. Când doriţi să eliminaţi o entitate, o puteţi şterge cu câteva clicuri de mouse. Puteţi face, de asemenea, mai multe copii la orice entitate şi a copia entităţi de la un desen la altul.

Puteţi modifica cele mai multe entităţi folosind comenzile generale de editare, dintre care multe sunt situate pe bara de unelte Modificare şi meniul Modificare. Unele entităţi complexe necesită comenzi speciale. Această secţiune vă explică cum să:

- Selectaţi entităţi folosind metode de selecţie şi mânere.

- Modificaţi proprietăţile entităţii.

- Rearanja entităţi prin mutarea, rotirea sau schimbarea ordinii de afişare.

- Redimensionaţi entităţile prin întinderea, scalarea, extinderea, tunderea sau editarea lungimii lor.

- Rupeţi si alăturaţi entităţi.

- Grupați entităţi.

- Editați polilinii.

- Explozie entități.

- Creaţi montanţi şi coame.

2.5.1 Selectarea de entităţi Puteţi crea un set de selecţie, care constă din una sau mai multe entităţi înainte de a le modifica. Utilizaţi oricare dintre metodele următoare pentru a crea un set de selecţie:

Prima dată alegeţi o comandă sau un instrument, şi apoi selectaţi entităţile.

Prima dată selectaţi entităţile, şi apoi alegeţi o comandă sau un instrument (cele mai multe entităţi).

Selectaţi entităţile şi apoi utilizaţi mânerele pentru a le modifica.

Afişarea de entităţi selectate subliniate

Puteţi specifica dacă se afișează entităţile selectate evidenţiate, ceea ce face selecția mai vizibilă. În mod implicit, caracteristica de evidenţiere este activată.

Pentru a activa caracteristica de evidenţiere sau pentru a o dezactiva


Pe bara de instrumente Standard, faceţi clic pe instrumentul Setări Desen ( ).


2. Faceţi clic pe fila Afișare.

3. În caseta Schimbă Setările Pentru, selectaţi Afişare.

4. Selectaţi sau goliţi caseta de selectare Evidenţiază Articolele Când Sunt Selectate Elementul Atunci Când este Selectat.


Metode de selecţie entitate

48 4M

Atunci când alegeţi o comandă care necesită să selectaţi entităţile (de exemplu, când ștergeţi sau schimbaţi proprietăţile entităţilor), puteţi utiliza oricare dintre următoarele metode de selecţie, care sunt afişate într-o cutie rapidă:

Selectaţi toate entităţile Selectează toate entitățile din desenul curent.

Adauga la set adaugă una sau mai multe entităţi la setul de selecţie.

Scade din set elimină una sau mai multe entităţi din setul de selecţie.

Selecţia anterioară selecteaza entităţile incluse în setul de selecţie anterior.

Ultima entitate din desen selectează entitatea adaugată cel mai recent în desen.

Interior-fereastră selectează entităţile cuprinse în întregime într-o fereastră de selecţie dreptunghiulară.

Trecere fereastră selectează entităţile conţinute în/sau traversând graniţa la o fereastră dreptunghiulară de selecţie.

În afara ferestrei selectează entitățile care sunt complet în afara unei ferestre de selecţie dreptunghiulară.

Fereastra poligon selectează entităţile cuprinse în întregime într-o fereastră de selecţie poligon.

Trecere poligon selectează entităţile conţinute în/sau traversând graniţa la o fereastră de selecţie poligon.

În afara poligonului selectează entitățile care intră complet în afara unei ferestre de selecţie poligon.

Fereastra cerc selectează entităţile cuprinse în întregime într-o fereastră de selecţie circulară.

Cercul de trecere selectează entităţile conţinute în/sau traversând graniţa la o fereastră de selecţie circulară.

În afara cercului selectează entitățile care intră complet în afara unei fereastre de selecţie circulare.

Punctul selectează orice entităţi închise care înconjoară punctul selectat.

Gard selectează entităţile care trec o linie sau un segment de linie.

Pe lângă aceste metode, puteţi selecta entităţile care se potrivesc cu un anumit set de proprietăţi, de exemplu, toate entităţile de pe un strat special sau desenate într-o anumită culoare.

Puteţi utiliza, de asemenea, câteva metode de selecţie în mod automat, fără a afişa caseta rapidă. De exemplu, puteţi face clic pentru a selecta entităţile, sau puteţi folosi o fereastră de interior sau fereastra de trecere prin definirea colţurilor opuse de la o fereastră dreptunghiulară de selecţie. Direcţia în care aţi defini punctele dreptunghiului (stânga-la-dreapta sau dreapta-la-stânga) determină ce tip de fereastră creaţi. În manualul de utilizare, se pot găsi toate detaliile despre cum se crează o fereastră de interior, sau o fereastră de trecere, precum şi despre modul de a selecta entităţile folosind un poligon de fereastră sau un gard etc.

4MCAD 49

2.5.2 Modificarea proprietăţilor de entităţi Se poate modifica stratul, grosimea, tipul de line, culoarea şi scara tipului de linie la una sau mai multe entităţi. În funcţie de tipul de entitate sau entităţi selectate, puteţi modifica, de asemenea, alte proprietăţi, cum ar fi punctul de pornire şi finalul liniei, punctul de centru şi raza cercurilor şi nodurile de polilinii.

Aveţi posibilitatea să modificaţi toate proprietăţile la toate entităţile simultan. De exemplu, utilizând comanda ai_propchk, selectaţi toate entităţile de pe un strat special, şi apoi mutaţi entitățile la un alt strat, prin selectarea unui nume din caseta Strat Text.

În caseta de dialog Proprietăţi Entitate, modificările pe care le faceţi la strat, culoare, grosime, Grosime line, tip line, şi în câmpurile Scară Tip Line afectează toate entităţile selectate. Dacă selectaţi mai multe entităţi care au proprietăţi diferite, valoarea implicită variază iniţial. Modificările în filele entitate, cerc, linie, şi Arc, afectează toate entităţile selectate de acel tip. Aveţi posibilitatea să selectaţi entităţile care să fie schimbate.

Pentru a modifica proprietăţile entităţilor


Alegeți Modificare > Proprietăţi

Pe bara de instrumente Modificare, faceţi clic pe Proprietăţi ( ).

Tastaţi ai_propchk şi apăsaţi Enter.

2. Selectaţi entităţile

3. Faceţi modificări în proprietăţile dorite şi apoi apăsaţi Enter

Puteţi accesa, de asemenea, multe din proprietăţi folosind bara de unelte Proprietăţi Entitate. Reţineţi că setările barei de instrumente, care afişează atunci când entităţile nu sunt selectate, determină proprietăţile de entități noi atunci când le desenaţi.

Panoul cu Proprietăţi are două domenii. Zona de mai sus '' Generală'' în care apar proprietăţi comune pentru toate entităţile selectate, ca şi strat, tip line, scară tip line, grosime line, culoare etc.

Apăsând butonul cu săgeată, utilizatorul poate vedea numărul şi tipul de entităţi. Utilizatorul poate modifica orice proprietate comună.

50 4M

Prin selectarea unei entităţi (linie de exemplu) panoul de proprietaţi îşi schimbă aspectul şi afişează proprietăţile acestei entităţi selectate. Utilizatorul poate modifica orice proprietate.

2.5.3 Ştergerea entităţilor Aveţi posibilitatea să ştergeţi entităţile folosind oricare dintre metodele de selecţie.

Pentru a şterge un set de selecţie


Alegeți Modificare > Elimină.

Selectaţi Editare-> Ștergere.

Pe bara de unelte Modificare, faceţi clic pe Şterge( ).

Tastaţi delete sau erase apoi apăsaţi Enter.

2. Selectaţi entităţile şi apoi apăsaţi Enter.

4MCAD 51

2.5.4 Copierea entităţilor Puteţi copia una sau mai multe entităţi, să faceţi o copie sau mai multe copii în desenul curent. De asemenea, puteţi copia entităţile între desene.

Utilizaţi oricare dintre următoarele metode pentru a copia entitățile din cadrul desenului curent:

Creaţi o copie la o locaţie cu referinţă din original.

Creaţi o copie aliniată paralel cu originalul.

Creaţi o copie în oglindă cu originalul.

Creaţi mai multe copii dintr-un model rectangular sau circular.

Copierea entităților în cadrul unui desen

Se pot duplica entitățile din cadrul desenului curent. Metoda implicită este de a crea un set de selecţie şi apoi specificaţi un punct de plecare, sau un punct de bază, şi un final sau punct de deplasare, pentru copie. Puteţi face, de asemenea, mai multe copii sau copia selecția stabilită într-o locaţie specificată, folosind un vector de direcție.

Pentru a copia un set de selecţie


Alegeți Modificare > Copiere.

Pe bara de unelte Modificare, faceţi clic pe instrumentul de Copiere ( ).

Tastaţi copy şi apoi apăsaţi Enter.


3. Specifică punct de bază.

4. Specifică punctul de deplasare.

Entitate de copiat (A), baza punctului (B), deplasare punct (C) și rezultat.

Alte aspecte conexe sunt descrise detaliat în Ghidul de utilizare.

2.5.5 Rearanjarea entităţilor Puteţi muta una sau mai multe entităţi, şi, de asemenea, puteţi roti entităţile dintr-un punct specificat. Dacă aveţi entităţi care se suprapun, puteţi modifica ordinea de afişare.

Mutarea entităţilor

Aveţi posibilitatea să mutaţi entitățile în cadrul desenului curent sau de la un desen la altul. Metoda implicită este de a crea un set de selecţie şi apoi specificaţi un punct de plecare, sau un punct de bază, şi un punct de final sau un punct de deplasare, pentru a defini relocarea entităţilor. Puteţi să mutaţi entităţile folosind un vector de direcție.

52 4M

Pentru a muta un set de selecţie


Alegeți Modificare > Mutare.

Pe bara de unelte Modificare, faceţi clic pe instrumentul de Mutare ( ).

Tastaţi move şi apoi apăsaţi Enter.


3. Specifică punctul de bază.

4. Specifică punctul de deplasare.

Pentru a muta o entitate, selectaţi-o (A), şi apoi specificaţi baza punctului (B) și punctul de

deplasare (C).

De asemenea, aveţi posibilitatea să mutaţi entitățile folosind mânere. Pentru a muta o entitate folosind mânerele, selectaţi entitatea pentru a-i afişa mânerele, şi apoi faceţi clic pe o prindere şi glisaţi-o. Prinderea pe care o selectaţi depinde de tipul de entitate pe care doriți s-o modificaţi. De exemplu, pentru a muta o entitate de tip linie, selectaţi punctul de mijloc de prindere. Pentru a muta o entitate curbată, ca un arc, cerc sau elipsă, selectaţi centrul punctui de prindere. Nu toate entitățile pot fi mutate din mânere.

Pentru a muta o entitate folosind mânerele

1. Selectaţi entitatea.

2. Faceţi clic pe un mâner pentru a o selecta.

3. Trageţi entitatea unde doriţi să se mute.

4. Faceţi clic pentru a o elibera.

Rotirea entităţilor

Puteţi roti entităţile în jurul unui punct specificat la un unghi de rotație specificat sau un unghi cu referire la un unghi de bază. Metoda implicită roteşte entităţile folosind un unghi de rotaţie relativ la orientarea lor curentă.

Pentru a roti un set de selecţie


Alegeți Modificare > Rotire.

Pe bara de unelte Modificare, faceţi clic pe instrumentul Rotire ( ).

Tastaţi rotate şi apoi apăsaţi Enter.


3. Specificaţi punctul de rotaţie.

4MCAD 53

4. Specificați unghiul de rotaţie.

Pentru a roti o entitate, selectaţi entitatea (A), şi apoi specificaţi punctul de rotaţie (B) şi unghiul

de rotaţie (C).

Pentru a roti un set de selecţie în funcție de un unghi de bază


Alegeți Modificare > Rotire.

Pe bara de unelte Modificare, faceţi clic pe instrumentul Rotire ( ).

Tastaţi rotate şi apoi apăsaţi Enter.


3. Specificaţi punctul de rotaţie.

4. În caseta rapidă, alege Unghiul de Bază

5. Specificaţi unghiul de bază

6. Specificaţi unghiul nou

Pentru a roti o entitate cu referire la un unghi de bază, selectaţi entitatea (A), specificaţi punctul de rotaţie (B), selectaţi unghiul de bază şi alegeți punctul (B) (sau tastaţi simbolul @), specificaţi

al doilea punct (C), şi apoi specificaţi punctul care reprezintă noul unghi (D).

Când mai multe entităţi se suprapun, puteţi modifica ordinea în care sunt afişate şi tipărite, utilizând comanda Unelte > Arată Ordine.

2.5.6 Redimensionare entităţi Puteţi modifica dimensiunea unei entităţi sau a unui set de entităţi prin: întindere, scalare, extindere, tundere sau editarea lungimii lor.

Întindere entităţi

Puteţi modifica dimensiunea entităţilor prin întindere. Când întindeţi entităţile, trebuie să selectaţi entităţile folosind o fereastra de trecere sau un poligon de trecere. Apoi specificaţi o distanța de deplasare sau selectaţi un punct de bază şi un punct de deplasare. Entitățile care traversează o fereastră sau un poligon sunt întinse; cele complet în interiorul fereastrei de trecere sau poligonului de trecere sunt mutate.

Pentru a întinde o entitate


54 4M

Alegeți Modificare > Întindere.

Pe bara de unelte Modificare, faceţi clic pe instrumentul Întindere ( ).

Tastaţi stretch şi apoi apăsaţi Enter.

2. În caseta rapidă, alege selectaţi trecere fereastră sau trecere poligon


4. Specificaţi punctul de bază.

5. Specificaţi al doilea punct de deplasare

Pentru a întinde entităţile, selectaţi-le folosind o fereastra de trecere (A) sau un poligon de

trecere, şi apoi specificaţi punctul de bază (B) si punctul de deplasare (C).

Pentru a întinde o entitate folosind mânerele, o selectaţi pentru a-i afişa mânerele şi apoi selectaţi o prindere pentru a o face activă. Acesta devine punctul de bază. Apoi mutaţi prinderea activă într-o locaţie nouă. Prinderea pe care o selectaţi depinde de tipul de entitate pe care o modificaţi. De exemplu, pentru a întinde un colţ de la un dreptunghi, selectaţi prinderea punctului de colţ. Pentru a întinde o linie, selectaţi o prindere de punct de final. Nu toate entitățile pot fi întinse folosind mânerele.

Pentru a întinde o entitate folosind mânerele


2. Faceţi clic pe un mâner pentru a-l activa.

3. Trageţi mânerul.

4. Faceţi clic pentru a-l elibera.

Scalarea entităţilor

Puteţi modifica dimensiunea unei entităţi scalând-o în raport cu un punct de bază. Puteţi modifica dimensiunea specificând un punct de bază şi o lungime, care sunt folosite ca un factor de scară bazat pe unităţile din desenul curent, sau specificând un factor de scară. Puteţi utiliza, de asemenea, un factor de scară cu referire la un factor de scară de bază, de exemplu, specificând lungimea curentă şi lungimea nouă pentru entitate.

Pentru a scala un set de selecţie cu un factor de scară


4MCAD 55

Alegeți Modificare > Scară.

Pe bara de unelte Modificare, faceţi clic pe instrumentul Scalare ( ).

Tastaţi scale şi apoi apăsaţi Enter.


3. Specificaţi punctul de bază.

4. Specificaţi factorul de scalare

Pentru a scala o entitate cu un factor de scalare, selectaţi entitatea (A), şi apoi specificaţi

punctul de bază (B) şi factorul de scalare.

Puteţi să scalaţi unele entităţi folosind mânerele. Pentru a scala o entitate, selectaţi entitatea, şi apoi faceţi clic pe un mâner. Apoi puteţi modifica dimensiunea entităţii prin mutarea mânerului. Prinderea selectată depinde de tipul de entitate pe care o modificaţi. De exemplu, pentru a scala un cerc, selectaţi un mâner punct de cvadrant.

Pentru a scala o entitate folosind mânerele


2. Faceţi clic pe un mâner pentru a-l selecta.

3. Trageţi mânerul.

4. Faceţi clic pe pentru a-l elibera.

Pentru a scala folosind mânerele, selectaţi entitatea (A), faceţi clic pe un mâner (B) şi Scalaţi

entitatea prin glisare în noua locație (C).

Extinderea de entităţi

Puteţi extinde entităţile astfel încât ajung la o limită definită de către alte entităţi. De asemenea, puteţi extinde entităţile până la punctul în care acestea ar intersecta o margine impusă de limită. Atunci când extindeţi entităţile, prima dată selectaţi limita de margini, şi apoi specificaţi entităţile, selectându-le una câte una sau folosind metoda de selecţie gard.

Puteţi extinde arce, linii, polilinii bidimensionale şi raze. Arcele, cercurile, elipsele, liniile, spliniile, poliliniile, razele, liniile infinite și ferestrele de încadrare de pe o filă layout pot acționa ca niste margini de graniță.

56 4M

Pentru a extinde o entitate


Alegeţi Modificare > Extinde.

Pe bara de instrumente Modifică, faceţi clic pe instrumentul de Extindere( )..

Tastaţi extend şi apoi apăsaţi Enter.

2. Selectaţi una sau mai multe entităţi ca limită de margini şi apoi apăsaţi Enter.

3. Selectaţi entitatea care doriţi să se extindă.

4. Selectaţi o altă entitate pentru a o extinde sau apăsaţi Enter pentru a finaliza comanda.

Pentru a extinde entităţile, selectaţi limita de margine (A), şi apoi selectaţi entităţile (B).

Pentru a extinde o entitate la o limită impusă





2. Selectaţi una sau mai multe limite de margini şi apoi apăsaţi Enter.

3. În caseta rapidă, selectaţi Modul de Margine

4. În caseta rapidă, alegeți Extinde

5. Selectaţi entitatea care doriţi să se extindă.

6. Selectaţi o altă entitate pentru a o extinde sau apăsaţi Enter pentru a finaliza comanda.

Selectaţi limita de margine (A), şi apoi selectaţi entităţile (B).

Pentru a extinde mai multe entităţi folosind metoda de selecţie gard 1. Efectuaţi una dintre următoarele:



4MCAD 57


2. Selectaţi una sau mai multe limite de margini şi apoi apăsaţi Enter.

3. În caseta rapidă, selectaţi Gard

4. Specificaţi primul punct de gard

5. Specificaţi al doilea punct de gard

6. Specificaţi următorul punct de gard sau apăsaţi Enter pentru a finaliza comanda.

Selectaţi limita de margine (A), şi apoi specificaţi punctul (B) şi al doilea punct de gard (C).

Atunci când extindeţi o polilinie largă, axul său se intersectează cu marginea de limită. Pentru că sfârşitul poliliniei este întotdeauna tăiat la un unghi de 90 de grade, o parte din polilinie se poate extinde peste marginea de limită. O polilinie conică continuă să ia forma conică până când se intersectează cu marginea de limită. În cazul în care acest lucru ar duce la o lăţime negativă, lățimea de închidere se schimbă la 0.

O polilinie conică (A) continuă forma conică până când se intersectează cu marginea de

limită(B).

Aranjarea entităţilor

Puteţi aranja entităţile astfel încât ajung la una sau mai multe muchii implicite de tăiere definite de către alte entităţi. De asemenea, aveţi posibilitatea să aranjați entităţile până la punctul în care acestea ar intersecta o margine de tăiere implicită. Când tundeţi entităţile, prima dată selectaţi marginile de tăiere şi apoi specificaţi entităţile pe care să le tăiaţi, selectându-le una câte una sau folosind metoda de selecţie gard.

Aveţi posibilitatea să aranjați arce, cercuri, linii, polilinii deschise bidimensionale şi tri-dimensionale şi raze. Arcele, cercurile, liniile, poliliniile, razele, liniile infinite și ferestrele de încadrare pot acţiona ca muchii de tăiere. O entitate poate fi atât o margine de tăiere cât şi una dintre entităţile care sunt aranjate.

Pentru a aranja o entitate


Alegeţi Modificare > Tăiere.

Pe bara de instrumente Modifică, faceţi clic pe instrumentul de Tăiere ( )..

Tastaţi trim şi apoi apăsaţi Enter.

58 4M

2. Selectaţi una sau mai multe limite de tăiere şi apoi apăsaţi Enter.

3. Selectaţi entitatea pe care doriţi sa o tăiaţi.


Pentru a tăia entităţile, selectaţi marginea de tăiere (A), şi apoi selectaţi entităţile (B).

Pentru a tăia o entitate la o margine impusă





2. Selectaţi una sau mai multe margini de tăiere şi apoi apăsaţi Enter.

3. În caseta rapidă, selectaţi Modul Margine.

4. În caseta rapidă, alege Extinde.

5. Selectaţi entitatea pe care doriţi să o tăiaţi.

Selectaţi limita de margine impusă (A), şi apoi selectaţi entitatea (B).

Pentru a tăia mai multe entităţi folosind metoda de selecţie gard





2. Selectaţi una sau mai multe limite de tăiere şi apoi apăsaţi Enter.

3. În caseta rapidă, selectaţi Gard

4. Specificaţi primul punct de gard

5. Specificaţi al doilea punct de gard


4MCAD 59

Selectaţi limita de margine (A), şi apoi specificaţi primul punct (B) şi al doilea punct (C) de gard.

Editarea lungimilor unei entităţi

Puteţi modifica lungimea unor entităţi sau unghiul inclus al unui arc. Utilizaţi oricare dintre următoarele metode pentru a modifica lungimea unei entități:

Trageţi dinamic punctul de final sau unghiul.

Specificați o lungime de incrementare sau unghiul măsurat dintr-un punct de sfârşit.

Specificaţi lungimea nouă ca procent din totalul lungimii sau a unghiului.

Specificaţi o nouă lungime sau unghiul inclus.

Puteţi modifica lungimea arcelor, liniilor, şi a poliliniilor deschise.

Pentru a modifica lungimea unei entităţi prin glisare


Alegeţi Modificare > Prelungire.

Pe bara de unelte Modifică, faceţi clic pe instrumentul de Editare Lungime ( ).

Tastaţi editlen şi apoi apăsaţi Enter.

2. În caseta rapidă, selectaţi Dinamic.

3. Selectaţi entitatea pe care o modificaţi.

4. Specificaţi noul punct de final sau unghiul inclus.

Selectaţi entitatea (A), şi apoi selectaţi noul punct de final (B).

2.5.7 Rupere şi adăugare entităţi Puteţi rupe o entitate în două părţi, înlăturȃnd o parte din entitate în acest proces. Puteţi adăuga, de asemenea, două entităţi într-o singură entitate.

Rupere entităţi

Puteţi sparge arce, cercuri, elipse, linii, polilinii, razele şi linii infinite. Atunci când rupeţi entităţile, trebuie să specificaţi două puncte pentru pauză. În mod implicit, punctul pe

60 4M

care l-aţi folosit pentru a selecta entitatea devine primul punct de spargere; cu toate acestea, puteţi să utilizaţi prima opţiune pentru a selecta un punct de rupere diferit de cel care selectează entitatea.

Adăugarea de entităţi

Puteţi alătura două entităţi într-o singură entitate. Puteţi alătura două linii sau două arce. Cele două linii trebuie să fie paralele; cele două arce trebuie să împartă același punct de centru şi rază.

2.5.8 Gruparea de entități Un grup este o colecție de entități salvate împreună ca o singură unitate. După ce selectaţi entităţile care fac parte din grup, puteţi să adăugaţi ulterior mai multe entităţi, elimina entităţi, şi reordona entităţile. Dacă este necesar, se pot grupa entităţile în orice moment pentru a lucra cu ele separat. Mai multe detalii despre controalele din caseta de dialog sunt descrise în Ghidul de utilizare.

2.5.9 Editarea de polilinii Puteţi modifica orice tip de polilinie bidimensională sau tridimensională. Entitățile, cum ar fi dreptunghiuri, poligoane, cerc în cerc, precum şi entităţile tridimensionale ca: piramide, cilindrii si sferele, sunt toate variantele de polilinii pe care le puteţi edita.

Puteţi edita o polilinie deschizȃnd-o sau închizȃnd-o, prin schimbarea lăţimii totale sau lățimii de segmente individuale, şi prin conversie de la o polilinie cu segmente de linie dreaptă într-o curbă sau o aproximare a unei splinie. În plus, puteţi utiliza instrumentul de editare polilinie pentru a edita individual nodurile, adăuga, elimina sau să le deplasați. Puteţi, de asemenea, adăuga noi segmente la o polilinie existentă, modifica tipurile de line la o polilinie, şi inversa direcţia sau ordinea nodurilor.

Pentru a modifica o polilinie, mai întâi selectaţi-o, şi apoi selectaţi opţiunea de editare polilinie. Opţiunile disponibile depind de polilinia selectată dacă este o entitate bidimensională sau tridimensională. Dacă entitatea selectată nu este o polilinie, instrumentul de editare oferă opţiunea de a-l transforma într-o polilinie. Puteţi converti numai arce şi linii în polilinii. Dacă mai multe arce sau linii sunt unite în punctele de final, pot fi selectate toate şi transformate într-o polilinie.

Pentru a converti o entitate într-o polilinie


Alegeți Modificare > Obiect-> Polilinie.

Pe bara de unelte Modificare, faceţi clic pe instrumentul Editaţi Polilinie ( ).

Tastaţi editpline sau pedit şi apoi apăsaţi Enter.


3. În caseta rapidă, alegeţi Da-Convertiţi în polilinie.

4. În caseta rapidă, alegeţi altă opţiune sau ENTER pentru a finaliza comanda.

Deschiderea şi închiderea de polilinii

Când închideţi o polilinie, programul desenează un segment drept de polilinie de la ultimul nod de polilinie la primul nod. Cȃnd deschideţi o polilinie se elimină segmentul de închidere. Când selectaţi o polilinie pentru editare, caseta rapidă afişează opţiunea de deschidere sau închidere, dacă polilinia selectată este închisă sau deschisă.

4MCAD 61

Pentru a închide o polilinie deschisă

1. Efectuaţi una dintre următoarele: Alegeți Modificare > Obiect-> Polilinie.

Pe bara de unelte Modificare, faceţi clic pe instrumentul Editaţi Polilinie ( ).

Tastaţi editpline sau pedit şi apoi apăsaţi Enter.

2. Selectaţi polilinia.

3. În caseta rapidă, alegeţi Închide.

4. În caseta rapidă, alegeţi altă opţiune sau ENTER pentru a finaliza comanda.

Închiderea unei polilinii deschise adaugă un segment drept de polilinie între primul (A) şi ultimul

(B) nod.

Modul de curbare şi decurbarea de polilinii (adaugă o curbă la o polilinie). Aderarea de polilinii (alăturarea unui arc, sau a unei polilinii la o polilinie existentă), schimbarea lăţimii unei polilinii (o lăţime uniformă se aplică pentru intreaga polilinie, sau îi daţi forma conică pe întreaga lungime), precum şi modul de editare a nodurilor, sunt toate descrise în Ghidul de utilizare.

2.5.10 Explodează entităţi Puteţi converti o entitate complexă, bloc sau o polilinie, dintr-o singură entitate în părţile sale componente. Explozia unei polilinii, dreptunghi, cerc în cerc, dimensiunii, poligon, le reduce la o colecţie de linii individuale şi entităţi de arc, care apoi le puteţi modifica individual. Blocurile sunt convertite la entităţi individuale, inclusiv alte blocuri care au compus entitatea originală. Mai multe detalii sunt descrise în Ghidul de utilizare.

2.5.11 Entităţi montanți și filete Un montant conectează două entităţi ne-paralele cu o linie pentru a crea o punte. Un filet conectează două entităţi cu un arc de cerc cu o rază specificată pentru a crea o margine rotunjită. În cazul în care ambele entităţi la care lucraţi sunt pe acelaşi strat, montanții și filetele sunt desenate pe stratul respectiv. Dacă acestea sunt pe straturi diferite, montanții și filetele sunt desenate pe stratul curent. Mai multe detalii sunt descrise în Ghidul de utilizare.

2.6 Lucrul cu coordonate Pentru precizie într-un desen, puteţi localiza punctele specifice prin introducerea coordonatelor pe măsură ce desenaţi sau modificaţi entităţile. Atunci când creaţi entităţi bidimensionale, introduceţi coordonatele bidimensionale; entităţi tridimensionale , specificaţi coordonate tridimensionale.

Puteţi specifica coordonatele în relaţie cu alte locaţii cunoscute sau entităţi dintr-un desen. În special, atunci când lucraţi în desene tridimensionale, este adesea mai uşor

62 4M

să specificaţi coordonatele în raport cu un plan de lucru bi-dimensional, numit un sistem de coordonate ale utilizatorului (UCS).

Această secţiune vă explică cum să lucraţi cu coordonate, inclusiv cum să:

Utilizaţi sisteme de coordonate bidimensionale şi tri-dimensionale.

Specificaţi coordonatele absolute şi relative.

Specificaţi coordonatele polare, sferice și cilindrice.

Definiţi şi manipulaţi sistemele de coordonate ale utilizatorului.

2.6.1 Folosirea coordonatelor carteziene Multe comenzi din 4MCAD necesită să specificaţi punctele când desenaţi sau modificaţi entităţile. Puteţi face acest lucru prin selectarea cu mouse-ul a punctelor sau introducând valori de coordonate în bara de comandă. Programul localizează punctele într-un desen folosind un sistem de coordonate cartezian.

Înţelegeţi cum funcţionează sistemele de coordonate

Sistemul de coordonate carteziene utilizează trei axe perpendiculare x, y şi z pentru a specifica punctele în spaţiul tri-dimensional. Fiecare locaţie dintr-un desen poate fi reprezentată ca un punct în raport cu un punct de coordonate 0,0,0, denumit ca şi origine. Pentru a desena o entitate bidimensională, specificaţi poziţiile de coordonate orizontale de-a lungul axei x şi poziţiile de coordonate verticale pe axa y. Astfel, fiecare punct de pe un plan poate fi reprezentat ca o pereche de coordonate compusă dintr-o coordonată x şi y. Coordonatele pozitive sunt situate mai sus şi la dreapta de origine şi cele negative se află la stânga şi mai jos de origine.

Cele trei axe perpendiculare de la sistemul de coordonate carteziene.

Când lucraţi în două dimensiuni, trebuie să introduceţi doar coordonatele x şi y; Programul presupune că valoarea z este întotdeauna altitudinea curentă. Când lucraţi în trei dimensiuni trebuie să specificaţi şi valoarea z. Când te uiţi la o vedere în plan la desen (o vedere de sus, în jos), axa z se extinde drept în sus din ecran la un unghi de 90 de grade faţă de planul xy. Coordonatele pozitive sunt situate deasupra planului xy, şi coordonatele negative sunt sub plan.

Toate desenele 4MCAD folosesc un sistem de coordonate fix, numit sistemul de coordonate globale (WCS), şi fiecare punct dintr-un desen are o coordonată x, y, z specifică în WCS. Puteţi defini, de asemenea, sistemele de coordonate arbitrare

4MCAD 63

situate oriunde în spaţiul tridimensional. Acestea sunt numite sisteme de coordonate utilizator și pot fi situate oriunde în WCS şi orientate în orice direcţie.

Puteţi să creaţi cât mai multe coordonate utilizator polare după cum doriţi, salvarea sau redefinirea lor vă ajută să construiţi entităţi tridimensionale. Definind un UCS în cadrul WCS, aveţi posibilitatea să simplificaţi crearea de entităţi tridimensionale în combinaţii cu entităţi bidimensionale.

Pentru a vă ajuta să vă păstraţi poziția relativă în sistemul de coordonate curent, programul afişează o pictogramă de sistem de coordonate. Când începeţi un nou desen, sunteţi automat în WCS, indicat de litera W în pictogramă. Când afişaţi un desen în plan de vizualizare, vedeţi pictograma sistemului de coordonate din partea de sus, cu axa z îndreptată direct spre tine. Când afişaţi un desen tridimensional într-o vizualizare, alta decât planul de vedere, pictograma sistemului de coordonate se schimbă pentru a reflecta punctul de vedere nou.

Sfat: Porţiunile vizibile ale axelor sunt direcţiile pozitive.

Icoană WCS. - Icoană plan UCS . - Vedere 3D Icoană WCS.

Pictograma UCS a 4MCAD arată diferit de pictograma UCS în AutoCAD, pentru că acesta prezintă mai multe informaţii. Trei culori reprezintă cele trei axe, ceea ce face mai uşor pentru utilizator să recunoască orientarea în spaţiul tridimensional:

axa x: roşu axa y: verde axa z: albastru

Dacă preferaţi o singură culoare pentru cursor şi pictograma UCS, puteţi face această schimbare cu comanda config sau options.

Înţelegerea modului în care coordonatele sunt afişate

Poziţia curentă a cursorului este afişată ca şi coordonate x, y, z în bara de stare şi, implicit, se actualizează dinamic pe măsură ce deplasaţi cursorul. Puteţi comuta afişajul coordonatelor la modul static prin apăsarea tastei F6, astfel încât se actualizează doar atunci când selectaţi un punct în desen.

Puteţi modifica afişarea coordonatelor la un mod dinamic diferit care arată distanţa şi unghiul (decât coordonatele x, y, z) când programul afişează o linie de urmărire. Pentru aceasta, selectaţi Setări > Setări Desen şi selectaţi fila Afişare. Sub Afişare Coordonate, selectaţi opţiunea pentru Coordonate în format Polar pentru Punct Distanță şi Selecţie Unghi.

64 4M

Puteţi controla ecranul de coordonate din caseta de dialog Setări de Desen.

Găsirea coordonatelor unui punct

Pentru a găsi coordonatele x, y, z pentru un punct de pe o entitate, cum ar fi punctul de final al unei linii, selectaţi o entitate snap apropiată (cum ar fi punctul de final) înainte de a selecta entitatea. Dacă nu aveţi nici o entitate snap setată, coordonatele x, y ale punctului specificat sunt afişate cu coordonata z egală cu altitudinea curentă.

Pentru a găsi coordonata unui punct în desen

1. Efectuaţi una dintre următoarele: Alegeți Unelte > Informații > ID Punct.

Pe bara de unelte Anchetă, faceţi clic pe instrumentul ID Punct ( )

Tastaţi idpoint sau id şi apoi apăsaţi Enter.

2. Selectaţi punctul pentru care doriţi să se găsească coordonatele. Dacă bara de comandă este activată, coordonatele x, y, z pentru punctul selectat sunt afişate în bara de comandă. Dacă bara de comandă nu este activată, se afişează în fereastra Istoric Rapid, arătând coordonatele x, y, z pentru punctul selectat.

2.6.2 Folosirea de coordonate bidimensionale Atunci când se lucrează în două dimensiuni, specificaţi punctele pe planul xy. Specificaţi orice punct ca o coordonată absolută (sau coordonate carteziene), folosind locaţii exacte de coordonate x și y în raport cu originea (coordonatele 0,0, punctul în care cele două axe se intersectează), sau ca o coordonată relativă în raport cu punctul anterior. Puteţi specifica, de asemenea, folosind coordonatele polare relative sau absolute, care localizează un punct folosind o distanţă şi un unghi.

4MCAD 65

Introducerea coordonatelor carteziene absolute

Pentru a introduce coordonatele carteziene absolute, tastaţi locaţia coordonatelor din punct în bara de comandă. De exemplu, pentru a utiliza coordonatele carteziene absolute se desenează o linie de la origine (0,0) la un punct cu 3 unităţi la dreapta şi 1 unitate deasupra originii. Porniți linia de comandă şi faceți după cum urmează:

început de linie: 0,0

unghi • lungime• <punct de final>: 3,1

Desenarea unei linii prin metoda de coordonate carteziene absolute.

Atunci când folosiți coordonatele carteziene absolute, trebuie să ştiţi locaţiile exacte pentru orice ați desena. De exemplu, pentru a utiliza coordonatele carteziene absolute pentru a desena un pătrat de 8,5 unități cu colţul său din stânga la 4,5, trebuie să se stabilească că colţul din stânga este la coordonatele 4,13.5, colţul din dreapta sus la 12.5,13.5 şi colţul din dreapta jos la 12.5,5.

Introducerea coordonatelor carteziene relative

Altă, metodă mai simplă este de a utiliza coordonatele carteziene relative: specificaţi o locaţie în desen prin determinarea poziției relative la ultima coordonată pe care aţi specificat-o. Pentru a utiliza coordonatele carteziene relative, introduceţi valorile coordonatelor în bara de comandă, precedate de simbolul (@).Coordonatele pereche urmate de simbolul @ reprezintă distanţa pe axa x și axa y la punctul următor. De exemplu, pentru a desena un pătrat de 8,5 unități cu colţul său din stânga la 4,5 folosind coordonatele carteziene relative, porniți linia de comandă, şi apoi răspundeți la solicitări după cum urmează:


unghi • lungime• <punct de final>: @ 0,8.5

unghi • lungime• urmează• anulează•<punct de final>: @ 0,8.5

unghi • lungime• urmează• închide• anulează•<punct de final>: @ -0,8.5

unghi • lungime• urmează• închide• anulează•<punct de final>: C

66 4M

Desenați un pătrat utilizând metoda coordonatelor carteziene relative; Introduceţi C pentru a

închide.

Prima coordonată relativă (@8.5,0) localizează punctul nou la 8.5 unităţi la dreapta (de-a lungul axei x) de la punctul anterior de 4,5; a doua coordonată relativă (@0,8.5) localizează următorul punct la 8.5 unităţi deasupra (pe axa y) punctului anterior, şi aşa mai departe. Când introduceți C ( pentru a închide) se desenează segmentul final de linie înapoi la punctul specificat când aţi început linia de comandă.

Introducerea coordonatelor polare

Utilizarea coordonatelor polare relative să desenați un pătrat înclinat la un unghi de 45 de grade, este o sarcină simplă. Coordonatele polare dau locația unui punct pe o distantă şi unghi fie din origine (coordonate absolute) sau din punct anterior (coordonate relative).

Pentru a specifica coordonatele polare, tastaţi o distanţă şi un unghi, separate de o paranteză ascuțită (<). De exemplu, pentru a utiliza coordonate polare relative pentru a specifica un punct la 1 unitate de punctul anterior şi la un unghi de 45 grade, tastaţi @1 < 45.

Pentru a desena pătratul din exemplul din secţiunea anterioară, "Introducerea coordonatelor carteziene relative," de această dată înclinat la un unghi de 45 de grade, începeți linia de comandă şi apoi răspundeți la solicitări după cum urmează:


unghi • lungime• <punct de final>: @ 0,8.5<45

unghi • lungime• urmează• anulează•<punct de final>: @ 0,8.5<315

unghi • lungime• urmează• închide• anulează•<punct de final>: @ -0,8.5<225

unghi • lungime• urmează• închide• anulează•<punct de final>: C

4MCAD 67

Desenați un pătrat utilizând metoda coordonatelor polare relative; Introduceţi C pentru a

închide.

2.6.3 Folosind coordonatele tridimensionale Specificarea coordonatelor în spaţiu tridimensional este similar ca și în două dimensiuni, cu excepţia faptului că utilizaţi, de asemenea și axa z pentru a localiza coordonatele. Coordonatele tridimensionale sunt reprezentate în format x, y, z (de exemplu, 2,3,6). Mai multe detalii despre cum să utilizaţi coordonatele 3D sunt descrise în Ghidul de utilizare.

2.7 Vizionarea desenului 4MCAD oferă mai multe moduri de afişare şi vizualizare desen. De asemenea, puteţi modifica diverse setări de afişare pentru a accelera afişarea sau tipărirea unui desen. Această secţiune vă explică cum să:

Navigaţi într-un desen prin defilare, mutare şi Rotire vizualizare.

Modificaţi mărimea unui desen prin mărire și micșorare.

Lucraţi cu mai multe ferestre sau vederi ale unui desen.

Controlaţi afişarea de elemente pentru a optimiza performanţele atunci când se lucrează cu desene mari sau complexe.

2.7.1 Redesenarea şi regenerarea unui desen Când se lucrează pe un desen, elementele vizuale pot rămâne după finalizarea unei comenzi. Aveţi posibilitatea să eliminaţi aceste elemente prin împrospătarea sau redesenarea ecranului.

Pentru a redesena (refresh) ecranul curent


Alegeţi Vizualizare > Reîmprospătare.

Tastați redraw şi apoi apăsaţi Enter.

Informaţiile despre entităţile din desen sunt stocate în baza de date ca un punct de valori, asigurând un nivel înalt de precizie. Uneori un desen trebuie recalculat, sau regenerat, din baza de date flotantă pentru a converti aceste valori în coordonate de ecran apropiate. Acest lucru are loc automat. Puteţi, de asemenea, să iniţializați manual o regenerare. Atunci când desenul este regenerat este și redesenat. Pentru a regenera fereastra curentă, tastați regen în bara de comandă. Dacă mai mult de o fereastră este afişată, tastați regenall pentru a regenera toate ferestrele.

68 4M

2.7.2 Deplasarea într-un desen Aveţi posibilitatea să mutaţi punctul de vizionare al unui desen afişat în vederea curentă prin defilare, cu mâna sau prin rotire. Acest lucru modifică porţiunea desenului pe care îl vedeţi fără a schimba mărimea curentă. Defilarea vă permite să vă deplasați în desen orizontal şi pe vertical. Mâna vă permite să vă deplasaţi în desen în orice direcţie. Rotirea vă permite să vedeți desenul din orice unghi.

Folosind barele de defilare

Pentru a vă ajuta în navigare într-un desen, barele de defilare pe orizontală şi verticală sunt disponibile în fiecare fereastră de desen. Dimensiunea casetei în bara de defilare indică nivelul actual al mărimii desenului. Poziţia casetei de defilare în relație cu bara de defilare indică locul de centru în desen în legătură cu extensiile desenului (cel mai mic dreptunghi care conţine toate entităţile din desen).

Pentru a porni sau opri bara de defilare

Alegeți Vedere > Afișare > Bare scroll.

Tastați scrollbar, apăsaţi Enter, apoi selectaţi pornit, oprit, sau comută.

Utilizând comanda Mână (PAN)

Puteţi muta desenul în orice direcţie folosind instrumentul mână ( ) din bara de unelte Vedere. Aceasta schimbă sau glisează vizualizarea desenului orizontal, vertical sau în diagonală. Mărimea desenului rămâne aceeaşi, precum și orientarea sa în spaţiu. Singura modificare este porţiunea de desen afişată.

Pentru a folosi comanda mână, puteţi utiliza oricare dintre următoarele metode:

Pentru precizie, specificaţi două puncte care definesc amploarea și direcția. Primul punct sau punctul de bază, indică punctul de plecare. Al doilea punct indică suma de deplasare în raport cu primul punct.

Pentru a mișca în timp real, utilizaţi butonul din dreapta al mouse-ului.

Dacă aveţi un mouse cu rotiță, utilizaţi rotiţa pentru mișcare în sus sau în jos.

Pentru a muta în incremente mici, utilizaţi tastele săgeată.

Pentru a muta specificând două puncte

1. Efectuaţi una dintre următoarele: Alegeți Vedere > Deplasare > timp Real.

Pe bara de unelte Standard, faceţi clic pe instrumentul Mână ( ).

Tastați pan, şi apoi apăsaţi Enter.

4. Specificaţi punctul de bază fie prin tastarea coordonatelor sau specificând un punct în fereastra de desen.

5. Specificaţi punctul de deplasare pan fie prin tastarea coordonatelor sau specificând un punct în fereastra de desen.

4MCAD 69

Selectaţi punctul de bază de mutare(A), şi apoi selectaţi un al doilea punct (B) pentru a

specifica deplasarea.

Pentru a Muta în timp real

1. Simultan apăsaţi Ctrl + Shift faceţi clic şi ţineţi apăsat butonul mouse-ului dreapta.

6. Mutaţi cursorul în direcţia în care doriţi să mutați.

7. Pentru a opri, eliberaţi butonul mouse-ului.

Pentru a Muta folosind mouse-ul cu rotiță

Mișcați rotița înapoi pentru a mișca în sus sau înainte pentru a mișca în jos.

Pentru a Muta folosind săgețile

Apăsaţi tastele săgeată sus, jos, stânga sau dreapta.

Rotirea vizualizării

4MCAD vă permite să rotiţi vizualizarea unui desen în timp real. Acest lucru vă permite să vizualizaţi modelul dumneavoastră din orice unghi.

Dacă doriţi, puteţi continua rotaţia după eliberarea mouse-ului. Selectaţi Unelte > Preferinţe pentru a activa mişcarea continuă.

Pentru a roti vizualizarea în timp real

1. Tastați rtrot, şi apoi apăsaţi Enter.

2. Faceţi clic şi glisaţi mouse-ul în desen. Vizualizarea se roteşte în funcţie de mişcarea mouse-ului.

3. Pentru a opri rotația, eliberaţi butonul mouse-ului.

4. Dacă se doreşte, se poate continua

5. Când aţi terminat, apăsaţi Enter sau faceţi clic dreapta pe desen.

2.7.3 Schimbarea mărimii desenului Puteţi modifica mărimea desenului în orice moment prin zoom. Cursorul se schimbă

într-o lupă ( ) atunci când instrumentul zoom este activ. Micşoraţi pentru a reduce mărimea astfel încât să puteţi vedea mai mult din desen, sau măriți pentru a creşte mărimea astfel încât să puteţi vedea o parte din desen mai în detaliu. Schimbarea mărimii desenului afectează doar modul în care desenul este afişat; nu are efect pe dimensiunile entităţilor din desen.

Zoom înăuntru şi afară

Unul dintre cele mai simple moduri pentru a modifica mărimea desenului este de a mări sau micşora un increment presetat. Pe bara de instrumente cu instrumentul Zoom

înăuntru ( ) se dubleaza mărimea desenului curent. Instrumentul Zoom afară ( )

70 4M

reduce mărimea desenului la jumătate. Porţiunea de desen localizată în centrul de vizualizare curent rămâne centrat pe ecran în timp ce măriți sau micșorați.

Mărește. – Micșorează.

Metode de Zoom

Pentru a mări, puteţi utiliza oricare dintre metodele următoare:

Pentru a defini porţiunea de desen pentru zoom, creează o fereastră.

Pentru a mări în timp real, utilizaţi mouse-ul.

Dacă aveţi un mouse cu rotiță, utilizaţi butonul roată să măriți sau să micșorați.

Pentru a mări într-o zonă folosind o fereastră

1. Faceți una dintre următoarele:

Alegeți Vedere > Zoom > Fereastră.

Pe bara de unelte, faceţi clic pe instrumentul fereastră Zoom ( ).

Tastați zoom şi apoi apăsaţi Enter.

2. Selectaţi un colţ al ferestrei în jurul zonei pe care doriţi să o măriţi.

3. Specificaţi colţul opus al ferestrei în jurul zonei pe care doriţi să o măriţi.

Pentru a specifica o fereastră rectangulară în jurul zonei pe care doriţi să o măriți, selectaţi mai

întâi un colț (A), şi apoi selectaţi colţul opus (B).

Zoom în timp real

1. Simultan apăsaţi Ctrl + Shift faceţi clic şi ţineţi apăsat butonul mouse-ului.

4. Pentru a mări, mutați cursorul în sus pe ecran; pentru a micşora, mutaţi cursorul în jos pe ecran.

5. Pentru a opri zoom-ul, eliberaţi butonul mouse-ului.

Pentru a mări folosind un mouse cu rotiță

Învârtiţi roata în sus pentru a mări sau în jos pentru a micşora.

Fiecare rotaţie în sus mărește de 8 ori; fiecare rotație în jos micșorează de 1,25 ori.

4MCAD 71

Afişarea vizualizării anterioare a unui desen

După ce măriți, pentru a vizualiza o parte a unui desen în detaliu mai mare, poate doriţi să reveniți pentru a vedea întregul desen. În meniul Vizualizare, instrumentul Zoom

anterior ( ) vă permite să restaurați vizualizarea anterioară. Selectarea acestui instrument în mod repetat vă întoarce înapoi până la 25 de măriri succesive sau vizualizări de mână.

Zoom la o scară specifică

Puteţi mări sau micşora vizualizarea dvs cu un factor de scară precis măsurat faţă de dimensiunea globală a desenului sau a ecranului curent. Când modificaţi un factor de mărire, partea de desen localizată în centrul vizualizării curente rămâne centrat pe ecran.

Pentru a modifica dimensiunea vizualizării faţă de dimensiunea globală a desenului, tastaţi un număr care reprezintă factorul de scalare. De exemplu, dacă tastaţi un factor de scară 2, desenul apare de două ori dimensiunea iniţială. Dacă tastaţi un factor de mărire .5, desenul apare la jumătate din mărimea sa originală.

Aveţi posibilitatea să modificaţi mărimea desenului relativ la mărirea sa curentă prin adăugarea unui x după factorul de mărire scalare. De exemplu, dacă tastaţi un factor de scară de 2 x, desenul se modifică la de două ori dimensiunea curentă. Dacă tastaţi un factor de mărire de .5x, desenul se modifică la jumătate din mărimea sa curentă.

Zoom la o scară specifică faţă de afişarea curentă

1. Efectuați una dintre următoarele:

Alegeți Vedere > Zoom > În.

Pe bara de unelte, faceţi clic pe instrumentul Mărire ( ).

Tastați zoom şi apoi apăsaţi Enter.

2. Tastați factorul de scalare, urmat de un x (cum ar fi 2 x).

3. Apăsaţi Enter.

Combinarea de zoom şi panoramă(mână)

Puteţi specifica punctul care îl doriți în centru la vedere atunci când modificaţi mărimea desenului. Puteţi specifica punctul care îl doriți stânga-jos la vedere atunci când

modificaţi mărimea desenului cu instrumentul Zoom stânga ( ) de pe bara de unelte Afișare.

Pentru a schimba centrul afișării curente


Alegeți Vedere > Zoom > Centru.

Pe bara de unelte Zoom, faceţi clic pe instrumentul Zoom central ( )..

Tastați Zoom, apăsaţi Enter, şi apoi, în caseta rapidă, selectaţi Centru.

4. Selectaţi punctul care doriți să fie situat în centru.

5. Specificaţi factorul de scalare zoom sau înălţimea desenului în unităţi de desen.

72 4M

Afișarea curentă care arată punctul care va fi centrat în noua vedere (A), şi noua vedere mărită

folosind un factor de scară de 2 x.

Afişarea întregului desen

Puteţi folosi instrumentul Zoom toate ( ) de pe bara de unelte Vedere pentru a afişa un întreg desen. În cazul în care aţi desenat orice entităţi în afara limitelor definite de desen, extensiile desenului sunt afişate. Dacă aţi desenat toate entitățile în limitele de desen, desenul este afişat până la limitele desen.

Instrumentul Extensie Zoom ( ) de pe bara de unelte Vedere vă arată desenul până la extensiile sale, făcând imaginea care umple ecranul la cea mai mare mărime posibilă.

Extensii Zoom (afişează toate entităţile). Zoom toate (afişează limitele de desen).

2.7.4 Afişarea vizualizării multiple Când începeţi un nou desen, este afişat într-o singură fereastră. Puteţi vizualiza desenul într-o a doua fereastră, sau puteţi împărţi o fereastră în mai multe ferestre. De asemenea, puteţi deschide şi afişa mai multe desene.

2.8 Lucrul cu blocuri, atribute şi referinţe externe Blocuri, atribute şi referinţe externe oferă mecanismele pentru gestionarea entităților în desenele tale şi puteți include informaţii suplimentare cu entităţile standard de desen. Cu blocuri, puteţi combina numeroase entităţi într-o singură entitate, şi apoi o puteți reutiliza. Cu atribute, puteţi asocia un text, cum ar fi numere sau preţuri, la blocuri, şi apoi extrage informaţiile text într-un fişier separat, cum ar fi o bază de date, pentru analize ulterioare. Cu referinţe externe, puteţi adăuga separat o referinţă la fişiere de desen pe un desen pentru a combina informaţiile fără a adăuga conţinutul de referinţă de desene la desenul curent. Dacă efectuaţi modificări la fişierul de referinţă, toate referinţele sunt actualizate automat.

În Ghidul de utilizare există explicaţii detaliate despre cum să:

Creați, Inserați şi redefini blocuri.

Creați, editați şi introducere atribute.

4MCAD 73

Extrage date atribute într-un fişier separat.

Ataşaţi şi lucrați cu referinţe externe.

2.9 Desenarea în trei dimensiuni Desenele reprezintă de obicei afișări bidimensionale pentru obiecte tridimensionale. Cu programul puteţi crea modele tridimensionale pentru obiecte tridimensionale.

Această secţiune vă explică cum să:

Vizualizați entităţile în trei dimensiuni. Creați entităţi tridimensionale. Editaţi entităţi în spațiul tridimensional. Editați solide tridimensionale. Afișare de linie ascunsă și umbrită pentru entităţi tridimensionale.

2.10 Imprimarea Imprimarea unui desen la o imprimantă sau la un plotter, sau chiar într-un fişier este realizat prin comanda Imprimare (sau Plot), fie făcând clic pe Imprimare din meniul "FIȘIER" sau prin Bara de comandă, cu condiția că un desen a fost încărcat deja. Mai multe detalii despre procedura de imprimare şi opţiunile aferente sunt prezentate în paragraful următor.

Formatarea şi imprimarea desenelor

Puteţi imprima o copie a desenului exact aşa cum l-aţi creat, sau puteţi adăuga formatare şi să specificaţi controale de imprimare pentru a schimba aspectul desenului atunci când este imprimat.

Uneori aveți nevoie de mai multe desene imprimate, fiecare cu un aspect sau strat diferit. De exemplu, trebuie imprimat un desen pentru o prezentare la un client, împreună cu mai multe alte variante pentru contractori. Pentru fiecare tip de desen printat de care aveţi nevoie, vă puteţi crea un aspect care defineşte caracteristicile sale, inclusiv scară, zona de imprimare, lățimi, şi mai multe.

Această secţiune vă explică cum să:

Setați un desen ca să imprimaţi de la spațiu model de pe fila Model.

Setați un desen pentru a imprima mai multe machete din hârtie la o fila Layout.

Definiţi cum doriţi să arate desenul atunci când este imprimat.

Imprimați sau Plotați desenul.

Înţelegerea spaţiului de hârtie şi spaţiului de model

Atunci când începe o sesiune de desenare, zona dumneavoastră iniţială de lucru este numită spaţiu de model.

Spaţiul de model este un domeniu în care creaţi entităţi bidimensionale şi tri-dimensionale bazate pe sistemul de coordonate globale(WCS), sau pe un sistem de coordonate ale utilizatorului (UCS).Se lucrează în spațiu de model cu ajutorul filei Model.

Vizualizarea acestui domeniu este o singură fereastră de încadrare care umple ecranul. Puteţi crea vizualizări suplimentare pe fila Model, numite Ferestre de Încadrare, care pot fi identice sau afișări diferite bidimensionale sau tridimensionale, toate fiind afişate înclinate. Se poate lucra doar intr-una dintre aceste vizualizări într-un moment pe fila Model, şi aveţi posibilitatea să imprimaţi numai fereastra de încadrare.

74 4M

Spațiu de model cu două ferestre de încadrare

4MCAD oferă o zonă de lucru suplimentară, numită spaţiu de hârtie. Conţinutul spaţiului hârtiei reprezintă stratul de hârtie din desen. În această zonă de lucru, puteţi crea şi organiza vederi diferite ale modelului similar cu modul în care vă aranjați desene detaliate sau în vederi ortogonale ale unui model pe o foaie de hârtie. Puteţi adăuga, de asemenea, note, adnotări, borduri, blocuri de titlu şi alte entităţi legate de imprimare în spaţiul de hârtie, care reduce dezordinea când lucraţi cu modelul dvs de spațiu.

În spaţiul de hârtie se folosește fila Strat. Fiecare vizualizare, sau strat de afișare pe care îl creaţi în spaţiul de hârtie oferă o fereastră de desen în spațiul de model. Puteți să creaţi un strat de afișare sau mai multe pe care le puteţi plasa oriunde pe ecran; marginile lor se pot atinge sau nu; şi aveţi posibilitatea să le imprimaţi în acelaşi timp. Nu aveţi nevoie să utilizaţi spaţiul de hârtie pentru a printa desenul, dar oferă mai multe avantaje:

Tipăriți acelaşi desen cu diferite setări de imprimare pe care le salvați cu fiecare strat, de exemplu, lațimi peniță, fişierele de configurare imprimantă, setări grosime linie, scară desen, şi mai multe.

Adaugați entităţi legate de imprimare, care nu sunt esenţiale pentru model, precum note sau adnotări, pentru a reduce dezordinea, atunci când lucraţi cu modelul în spațiu model pe fila Model.

Pentru un singur strat, creaţi mai multe straturi de încadrare care imprimă modelul la diferite puncte de vedere şi mărimi.

4MCAD 75

Spațiu de hârtie cu ferestre de încadrare

Vizualizarea desenelor în spaţiu de hârtie şi spaţiu model

Atunci când lucraţi în spaţiu de hârtie pe o filă aspect, puteţi încă vedea desenul în spațiu de model. În primul rând aveţi nevoie să creați un strat de vizualizare în spaţiu de hârtie; acest lucru vă permite să vizualizaţi entităţile spaţiu model din spaţiu hârtie.

Într-un strat de vizualizare puteţi modifica entităţi spaţiu model, dar este adesea mai convenabil să modificați aceste entităţi în fila Model.

Zoom-ul sau mișcarea cu Mâna în spațiu model sau spațiu hârtie afectează întregul desen, doar dacă folosiți ferestre sau vizualizări multiple.

Pentru a vizualiza un desen în spaţiu model utilizând fila Model

Faceţi clic pe fila Model. Pentru a vizualiza un desen în spaţiu de hârtie folosind o filă Strat


Faceţi clic pe una dintre filele Strat. Tastați layout şi apăsaţi Enter. În caseta rapidă, selectaţi Set. Tastaţi un nume

pentru configuraţia pe care o doriţi pentru a o face curentă, şi apoi apăsaţi Enter.

Prima dată când treceţi la o filă strat, desenul pare să dispară. Acest lucru este normal. Trebuie să creaţi cel puţin un strat de vizualizare pentru a vedea munca dvs.

Pentru a vizualiza un desen în spațiu model folosind o fila Strat

1. Faceţi clic pe fila Strat

6. Creați și afișați un strat de vizualizare

Crearea unui strat nou

În 4MCAD, puteţi crea mai multe machete pentru un singur desen. Fiecare strat reprezintă o foaie de hârtie. Pentru fiecare strat puteţi specifica zona de imprimare, scară imprimare, scară grosime linie, harți peniță, şi adăuga ferestre de încadrare,

76 4M

dimensiuni, un bloc de titlu şi alte obiecte geometrice specifice. Entităţile pe care le adăugați la un strat în spaţiu de hârtie nu apar în spațiu model.

Fiecare strat necesită cel puţin un strat de vizualizare. Acestă vizualizare afişează entităţile din spațiu model de pe desen.

Când creaţi un desen nou, desenul conţine automat două machete implicite: Layout1 şi Layout2. Puteţi începe utilizând unul dintre aspectele implicite, puteţi crea propriul dvs. strat, sau puteți crea un aspect nou dint-un alt fişier şablon (.dwt), fișier desen (.dwg) , sau fișier (.dxf).

Fiecare desen poate conţine până la 255 machete.

Pentru a crea un nou strat folosind fila Layout1 sau Layout2,

1. Faceţi clic pe fila Layout1 sau Layout2.

2. Setaţi cel puţin un start de vizualizare. Pentru detalii, consultaţi "Lucrul cu ferestre de încadrare".

3. Dacă se doreşte, redenumiţi stratul. Pentru detalii, a se vedea "pentru a redenumi un layout".

Pentru a crea un strat nou folosind o nouă filă de aspect

1. Efectuaţi una dintre următoarele: Selectaţi Inserare > Strat > noul Strat.

Tastați strat, apăsaţi Enter, şi alegeţi Nou.

2. Tastați un nume unic pentru stratul dumneavoastră şi apoi apăsaţi Enter. Numele poate fi până la 255 de caractere în lungime şi poate conţine litere, numere, semnul Dolar ($), cratimă (-), şi subliniere (_), sau orice combinaţie.

3. Setaţi cel puţin un strat de vizualizare. Pentru detalii, consultaţi "Lucrul cu ferestre de încadrare ".

Pentru a crea un aspect nou dintr-un fişier existent


Selectaţi Inserare > Layout > Layout din şablon.

Tastați layout, apăsaţi Enter, şi alegeţi şablon.

2. Selectați șablonul dorit, desen, fișier care conţine configuraţia pe care o doriţi, şi apoi faceţi clic pe deschidere.

3. Selectaţi layout(s) şi faceţi clic pe OK. Puteţi alege mai multe machete ţinând apăsată tasta Ctrl în timp ce le selectați.

Reutilizarea machetelor din alte fişiere

Economisiți timp re-utilizând machetele pe care le-aţi creat deja. În acelaşi desen, poate doriţi să faceţi o copie a unui aspect care conţine mai multe din setările pe care le doriţi, şi apoi faceți modificări la copie. Dacă aţi creat structuri pe care doriţi să le utilizaţi din nou când creaţi noi desene, puteţi salva machetele ca șablon de desen.

Pentru a face o copie la un strat

1. Tastați layout şi apoi apăsaţi Enter.

2. În caseta rapidă, alegeţi Copie.

3. Tastaţi numele stratului pe care doriţi să îl copiaţi şi apoi apăsaţi Enter.

4. Tastaţi un nume pentru noul aspect, şi apoi apăsaţi Enter.

4MCAD 77

Pentru a salva un strat ca un şablon de desen


2. În caseta rapidă, alegeţi Salvare.

3. Tastaţi numele stratului pe care doriţi să îl salvaţi şi apoi apăsaţi Enter.

4. Specificaţi numele şi locaţia pentru şablon, şi apoi faceţi clic pe Salvaţi.

După ce salvați un aspect ca un şablon, puteţi utiliza șablonul când creaţi noi desene. De asemenea, puteţi importa şablonul pe machete într-un alt desen.

Gestionare straturi într-un desen

Puteţi redenumi machete, ştergere machete şi vizualiza o listă cu toate machetele disponibile într-un desen.

Pentru a redenumi un layout

1. Faceţi clic dreapta pe fila Layout

2. Tastați un nume nou pentru layout.


Numele poate fi până la 255 de caractere în lungime şi poate conţine litere, numere, semnul Dolar ($), cratimă (-), şi subliniere (_), sau orice combinaţie.

Pentru a şterge un layout

1. Faceţi clic dreapta pe fila Layout pentru a şterge.

2. Faceţi clic pe OK pentru a confirma ştergerea.

Notă aveţi posibilitatea să ştergeţi fila Model sau ultima filă Layout. Pentru a şterge toată geometria din fila Model sau o filă Layout, mai întâi selectaţi toată geometria şi apoi utilizaţi comanda Ștergere.

Pentru a vizualiza o listă cu toate layout-urile


2. În caseta rapidă, alege ? pentru a lista toate layout-urile

3. Tastați s sau apăsaţi Enter pentru a defila prin machete.

Lucrul cu ferestre de Încadrare

Atunci când începeți lucrul într-un desen pe fila Model, se afișează o singură vizualizare. Poate aţi creat vizualizări suplimentare prin împărţirea spaţiului de desen în mai multe ferestre; fiecare fereastră este o fereastră de încadrare separată pe fila Model.

Pe o filă strat, trebuie să creaţi cel puţin o fereastră de încadrare pentru a vedea modelul dumneavoastră. Cu toate acestea, puteţi crea mai multe ferestre de încadrare care afișează vederi unice ale modelului situat în spațiu model. Fiecare încadrare funcţionează ca o fereastră în spatiul tău de desen. Puteţi controla separat vederea, scara, şi conţinutul fiecărei ferestre de încadrare. Fiecare strat este creat ca o entitate separată pe care o poți muta, copia sau şterge.

Puteți face clic pe orice fereastră de încadrare din strat pentru a o face curentă, şi apoi adăuga sau modifica entitățile din modelul de spaţiu din acea fereastră. Orice schimbare ai face într-o fereastră de încadrare din strat va fi imediat vizibilă și in celelalte ferestre (în cazul în care celelalte ferestre de încadrare afişează acea parte

78 4M

de desen). Dacă faceți Zoom în fereastra de încadrare curentă, afectează numai acea fereastră.

Aceasta secțiune se concentrează pe lucrul cu ferestre de încadrare în spaţiul de hârtie pe o filă de strat(Layout). Pentru informaţii suplimentare, vezi "Împărţirea ferestrei curente în vizualizări multiple".

Crearea de ferestre de încadrare

Prima dată când treceţi la o filă de strat, dispar toate entitățile din spațiu de model. Trebuie să creaţi cel puţin un aspect în fila de strat pentru a vizualiza munca dvs.

Puteţi crea ferestre de încadrare oriunde în interiorul zonei de desenare. Puteţi controla numărul de ferestre create şi amenajarea lor.

Pentru a crea ferestre de vizualizare


Alegeți Vedere > Viewporturi mobile > 1,2,3, sau 4

Tastați mview şi apoi apăsaţi Enter.

2. În caseta rapidă, alegeți orientarea ferestrei.


Pentru a aranja vizualizarea să umple zona de desen curentă, în caseta rapidă, alegeţi Potrivit la ecran.

Pentru a se potrivi fereastra de încadrare într-un dreptunghi, specificați colţurile dreptunghiului.

Sfat Atunci când creaţi o fereastră de încadrare, marginea ei este creată pe stratul curent. Îi puteţi face marginea invizibilă prin crearea unui strat nou înainte de a crea fereastra de încadrare şi apoi oprirea stratului respectiv. Pentru a selecta o margine, trebuie să activați acest strat înapoi, după care puteţi rearanja sau modifica aspectul ferestrei de încadrare.

Puteţi crea o singura fereastră de încadrare, sau puteţi împărţi zona în două aranjate vertical (A) sau orizontal (B); trei vizualizări dispuse stânga (C), dreapta (D)sus, (E) jos (F), (G), sau pe

orizontală (H); sau patru (I).

4MCAD 79

Vizualizarea şi scalarea ferestrelor de încadrare.

Dacă ați creat numeroase ferestre de încadrare, performanța sistemului dvs. poate fi afectată. Dacă este necesar, puteţi activa sau dezactiva o fereastră de încadrare. Dezactivarea unei ferestre nu şterge fereastra nici conţinutul ei; ea doar stinge afişarea ei.

De asemenea, puteţi schimba modul în care sunt afișate elementele într-o fereastră de încadrare specificând un factor de scară, care schimbă cât de mari sau mici apar entitățile în fereastra selectată.

Pentru a activa/dezactiva o fereastră de încadrare

1. Faceţi clic pe fila layout dorită.


Alegeți Vedere > > Viewporturi mobile >Viewports ON/OFF.

Tastați mview şi apoi apăsaţi Enter.

3. Selectați marginea ferestrei pentru a activa sau dezactiva, şi apăsaţi Enter.

Pentru a modifica scara entităților în raport cu spaţiul de hârtie

1. Faceţi clic pe o filă Model.

2. Faceţi clic pe o fereastră de încadrare pentru a o face curentă

3. Selectaţi Vedere > Zoom > scară.

4. Tastați factorul de scară relativ la spațiul de hârtie prin adăugarea xp la factorul de scalare, şi apoi apăsaţi Enter.

De exemplu, pentru a mări Scala entităţilor pe fila Model la de două ori dimensiunea unităților de hârte, tastați 2xp. Pentru a reduce scara la jumătate din mărimea unităţilor de spaţiu de hârtie, tastați .5xp.

Modificarea ferestrelor de încadrare

După crearea ferestrelor deîncadrare, aveţi posibilitatea să le modificaţi după cum este necesar. În fila Strat, vă puteți fixa la margini utilizând entitate snap. Puteţi, de asemenea, copia, şterge, muta, scala, şi întinde fereastra, cum ar fi orice entitate din desen.

Modificarea unei ferestre de încadrare nu afectează entităţile din cadrul său.

Pentru a modifica proprietăţile ferestrei de încadrare

1. Faceţi clic pe fila Strat dorită.


Alegeți Modificare > proprietăţi.

Pe bara cu instrumente Proprietăţi, faceţi clic pe instrumentul Proprietăţi ( ).

Tastați _ai_propchk şi apoi apăsaţi Enter.

3. Selectați marginea ferestrei pe care doriţi să o modificaţi.

4. Ajustaţi punctul central, lăţimea sau înălţimea ferestrei.

5. În Scară, introduceţi scara la care doriţi să vizualizaţi entităţile din interiorul ferestrei.

6. Marcați blocare fereastră pentru a bloca scara şi vederea

7. Marcați UCS pe fereastră, dacă doriţi să utilizaţi un UCS unic pentru fiecare aspect.

80 4M


Notă: Puteți doar să selectaţi fereastra de încadrare pentru modificare. Dacă faceţi clic pe o fereastră pe fila Model, acea fereastră devine activă, dar nu se poate modifica.

A. Introduceţi punctul central al ferestrei de încadrare.

B. Introduceţi înălţimea ferestrei de încadrare.

C. Introduceţi lăţimea ferestrei de încadrare.

D. Introduceti Scala utilizată pentru vizualizarea entităţilor din fereastra de încadrare.

E. Selectaţi '' da '' sau '' nu '', pentru a utiliza un UCS unic pentru fiecare fereastră de încadrare.

F. Selectaţi '' da '' sau '' nu '', pentru a bloca scara şi vederea ferestrei de încadrare în spațiu de model în timp ce măriți sau micșorați în fereastra de încadrare.

G. Clic pentru a selecta centrul ferestrei de încadrare din desen.

Personalizarea opţiunilor de imprimare

Înainte să imprimaţi, puteţi să configuraţi mai multe aspecte de imprimare. Următoarele setări de imprimare sunt stabilite la nivel global pentru toate desenele:

Specificați dimensiunea hârtiei şi orientarea.

Selectaţi şi configurați un dispozitiv de imprimare

Specificați vizualizarea şi amploarea unui desen imprimat, inclusiv care parte a desenului să fie imprimată, scara de imprimare şi originea zonei de imprimare.

Alegeţi dacă să imprimaţi şi Scala grosimilor de linie.

4MCAD 81

Alegeţi dacă să aplicați tabelele cu stil de imprimare pentru controlul culorilor, lațimi peniță, tipuri și grosimi de linie.

Deschideţi fişierul de configurare imprimantă (PCP); creați şi salvați fişierele PCP.

Setarea dimensiunii hârtiei şi orientarea

Puteţi specifica dimensiunea şi orientarea hârtiei pentru toate desenele.

Pentru a selecta dimensiunea şi orientarea hârtiei


Alegeți Fişier > Setări imprimantă

Pe bara de unelte Standard, faceţi clic pe instrumentul de Imprimare ( ).

Tastați psetup, print sau plot şi apoi apăsaţi Enter.

2. Selectaţi formatul hârtiei şi orientarea hârtiei, şi apoi faceţi clic pe OK.

De asemenea, puteţi regla orientarea imprimând un desen cu susul în jos pe hârtie.

La fiecare strat din desen puteţi specifica dacă imprimați cu susul în jos.

Selectaţi o imprimantă sau un plotter

Puteţi specifica dacă folosiți o imprimantă sau un plotter la imprimarea unui desen. Aveţi posibilitatea să imprimaţi desenul pe orice imprimantă sau plotter care este compatibilă cu Windows, inclusiv imprimante raster.

Pentru a selecta o imprimantă sau un plotter





2. Din lista de Imprimanta/Ploter, selectați o imprimantă sau un ploter, şi apoi faceţi clic pe OK.

Setarea scară şi vedere

Puteţi imprima sau plota desenul întreg sau o parte selectată, în funcţie de ce opţiuni selectaţi în caseta de dialog Tipărire. Puteţi alege să imprimaţi ceea ce este vizibil pe ecran, sau se poate specifica pentru a imprima o zonă din desen.

Puteţi controla poziţia desenului pe hârtie specificând originea zonei de imprimare, locaţia colţului din stânga jos a zonei de imprimare, în relație cu colţul din stânga jos al hârtiei. Originea este setată în mod normal la 0,0, care plasează colţul zonei de imprimare cât mai aproape de colțul hârtiei( cât vă va permite imprimanta). Puteţi specifica o origine diferită prin numirea unor coordonate diferite.

Când tipăriţi desenul, puteţi specifica Scala de imprimare rezultată sau lăsaţi programul să ajusteze dimensiunea desenului pentru a se potrivi pe hârtie. Pentru a imprima desenul la o scară specifică, setați Scala ca un raport între unități de desen și unităţi de imprimare.

Dacă tipăriţi dintr-o filă de strat, opţiunile de scară şi vedere pe care le specificaţi pot fi diferite pentru fiecare strat pe care îl creaţi.

82 4M

Pentru a scala automat desenul pentru imprimare

1. Dacă este necesar, faceţi clic pe fila Strat sau fila Model dorită.





3. Pentru a modifica desenul să încapă pe o singură pagină imprimată,în Scală, selectaţi Potrivire la hârtie.

4. Selectaţi Salvare modificări, şi apoi faceţi clic pe Aplicare la layout pentru a salva modificările.

Pentru a specifica factorul de scalare






3. În scală plot, efectuaţi una dintre următoarele:

Selectaţi o scară pre-definită. De exemplu, alegeţi 1:2, dacă doriţi ca 1 unitate imprimată (inci sau milimetru) sa fie egală cu 2 unităţi de desen.

Selectaţi Particularizat şi tastaţi raportul.

4. Pentru a specifica unităţile tipărite de măsură, faceţi clic pe inci (inch) sau milimetri (mm).

5. Selectaţi Salvare modificări la strat, şi apoi faceţi clic pe Aplicare la layout pentru a salva modificările.

Notă 4MCAD salvează setările de imprimare de fiecare dată când le imprimați.

Pentru a specifica o porțiune din desen pentru tipărire






3. Sub Zonă plotare, selectaţi una dintre următoarele:

Afișare - imprimă vizualizarea de pe ecran.

Layout - imprimă limitele definite pentru strat sau desen.

Fereastră - imprimă porţiunea de desen conţinută în fereastra specificată, și menţine raportul zonei încadrate la desen.

Dacă aţi selectat fereastră, trebuie să specificaţi fereastra. Selectaţi zona pe ecran.

4. Faceţi clic pe Aplicare pentru layout pentru a salva modificările.

4MCAD 83

A. Afişează fie "Modelul" sau numele de aspect pentru care se aplică setările de imprimare.

B. Faceţi clic pentru a selecta zona de desen pe care doriţi să o imprimaţi.

C. Selectaţi pentru a specifica coordonatele în fereastra de desen.

D.Specificaţi Scala personalizată pentru zona de imprimare prin tastarea raportului între unitățile de desen și cele imprimate în inci sau milimetri. (Disponibil numai în cazul în care este selectat Personalizat.) sau bifați Potrivește la hârtie.

E. Selectaţi pentru a salva setările de imprimare pentru model sau strat.

F. Selectaţi pentru a defini opţiunile de umbră pentru fereastra de încadrare.

Pentru a specifica originea zonei de imprimare






3. Sub Deplasare Plotare, efectuaţi una dintre următoarele:

Pentru a centra zona de imprimare la pagina tipărită, selectaţi caseta Centru de printare.

Pentru a specifica o origine pentru zona de imprimare, introduceţi coordonatele x şi y.

4. Selectaţi Salvare modificări la strat, şi apoi faceţi clic pe Aplicare la layout pentru a salva modificările.

84 4M

Alegerea cum se tipăresc grosimile de linie

În cazul în care la entități sunt atribuite grosimi de linie, puteţi controla dacă le imprimați cu grosimile atribuite. Dacă opriţi imprimarea grosimilor, entitățile se tipăresc cu un contur implicit. De asemenea, puteţi controla dacă grosimile se tipăresc proporțional cu scara pe care aţi stabilit-o.

La fiecare strat din desen puteţi specifica dacă tipăriți şi Scalați grosimea de linie.

Pentru a seta opţiunile grosimilor de linie






3. Alegeţi cum doriţi să imprimaţi grosimea de linie:

Imprimați cu stilul de plotare – tipăriți entităţile cu grosimea de linie atribuită. Dacă nu este selectată, entitățile se tipăresc cu un contur implicit.

Scalați grosimi de linie - imprimaţi grosimea de linie în funcţie de scara pe care aţi stabilit-o. Dacă nu este selectată, grosimile se imprimă la dimensiunea lor atribuită fără ajustări pentru scara de imprimare. (O fila Strat trebuie să fie activă pentru a scala grosimea de linie).

4. Faceţi clic pe Aplicare la layout pentru a salva modificările.

A. Selectati să se centreze zona de imprimare la pagină.

B. Tastați coordonatele x şi y pentru a specifica originea zonei de imprimare.

C. Selectaţi pentru a imprima entităţile folosind stiluri de plotter.

D. Selectaţi imprimarea entităţilor cu grosimile de linie atribuite.

4MCAD 85

E. Selectaţi un tabel de stil de imprimare.

F. Faceţi clic pentru a modifica stilul de imprimare selectat.

G. Selectaţi pentru a imprima grosimile de linie în funcţie de scara pe care aţi stabilit-o. (O fila Layout trebuie să fie activă).

Folosind stiluri de imprimare

4MCAD utilizează stiluri de imprimare pentru a schimba aspectul desenului tipărit fără a modifica entităţile reale în desen. Atribuirea de stiluri de imprimare vă permite să particularizaţi culoarea, lăţimea peniței, tipul și grosimea de linie care sunt utilizate la imprimarea desenului.

Stilurile de imprimare vă ajuta să controlaţi cum arată desenul atunci când este tipărit. Mai degrabă, decât să descrieți cum arată o entitate pe ecran, stilurile de imprimare descriu cum va arăta o entitate atunci când o imprimați. De exemplu, puteţi selecta toate entităţile galbene din desen să le imprimaţi în albastru fără modificarea entităţilor reale. De asemenea, le puteți imprima cu orice grosime de linie, tip de linie sau lăţime peniță.

Deoarece stilurile de imprimare sunt memorate în tabele de imprimare, care sunt fişiere situat pe computer, disc, sau server, aveţi posibilitatea să le reutilizaţi pentru a nu fi nevoiți să le reconfiguraţi setările de imprimare de fiecare dată când imprimați un desen. De exemplu, puteţi avea mai mulţi clienţi care au propriile preferinţe de imprimare. Puteţi salva stilurile de imprimare într-un fişier numit pentru fiecare dintre clienții dumneavoastra. Puteţi chiar şi partaja fişierul, sau stoca fişierul pe o reţea pentru a vă asigura că toată lumea din biroul dumneavoastră utilizează aceleaşi standarde.

Atribuirea stilurilor de imprimare

Selectaţi un tabel de stil de imprimare înainte de tipărire în cazul în care doriţi să modificaţi cum apare desenul atunci când îl imprimați. Stilul de imprimare poate modifica cum arată culorile, lăţimea de peniță, tipul şi grosimea de linie atunci când acestea sunt imprimate.

Aveţi posibilitatea să asociaţi tabele de imprimare la nivel global pentru toate aspectele (inclusiv fila Model), sau individual pentru fila Model sau o filă layout. Atribuirea unui tabel de imprimare la un layout individual vă permite în continuare să particularizaţi layout-urile pe care le utilizaţi pentru a imprima un desen.

Cu toate acestea, atribuirea de stiluri de imprimare diferite la Straturi diferite poate duce la nume nepotrivite pentru un stil de imprimare; un stil de imprimare numit, atribuit unei entități sau unui strat, nu poate fi amplasat în tabelul de stil asociat în timpul printării. În acest caz, entitățile sunt tipărite utilizând proprietăţile lor implicite, care este similar cu atribuirea stilului de imprimare normală la o entitate sau un strat.

Pentru a asocia tabelele de stil de imprimare






3. Sub Tabel Stil Plotare(numire peniță), selectaţi un tabel de imprimare pe care l-ați creat sau una dintre următoarele:

86 4M

Nici unul – nu se aplică nici un tabel de stil de imprimare. Entităţi se tipăresc în funcţie de proprietăţile lor.

4mcad - utilizează tabelul de stil de imprimare implicit şi setările de culoare.

Monocrom - imprimă toate culorile ca negru.

4. La prompt, alegeți DA pentru a asocia tabelul de stil de imprimare la toate aspectele din desen, inclusiv fila Model, sau selectaţi NU pentru a atribui tabelul de stil de imprimare doar la aspectul individual enumerat în Nume Layout din caseta de dialog.

5. Selectaţi Salvare modificări, şi apoi faceţi clic pe Aplicare la layout pentru a salva modificările.

Notă Atunci când desenul a fost creat, a fost configurat să utilizeze fie dependent de culoare sau anumit tabel de stil de imprimare.

Crearea de tabele de stil de imprimare noi

4MCAD oferă mai multe tabele de stil de imprimare pentru a vă ajuta să porniţi. Dacă doriţi să particularizaţi imprimarea, puteţi crea propriul stil de imprimare. Puteţi crea un nou tabel de stil de imprimare în întregime de la zero, bazat pe setările de regiștrii 4MCAD, sau prin importarea unui fişier de configurare imprimantă (PCP).

Pentru a crea un nou stil de imprimare


Alegeți Fişier > Manager stil plotare...

Tastați stylesmanager şi apoi apăsaţi Enter.

2. Faceţi dublu clic pe creaţi un tabel de stil de imprimare.

3. Completați Ferestra de instalare.

Pe ultima pagină, puteţi să faceţi clic pe Editor Stil de Imprimare pentru a parametriza stilurile de imprimare pentru Tabel. Pentru mai multe detalii, a se vedea secţiunea următoare.

Modificarea tabelelor de stil de imprimare

Atunci când desenul a fost creat, a fost stabilit să folosească tabele dependente de culoare si anumite stiluri de printare.

Tabele de stil de imprimare dependente de culoare (fișier .ctb) puteţi să modificaţi stilurile de imprimare individuale în tabel, dar nu puteți adăuga, redenumi sau şterge stiluri de imprimare. Tabelele au întotdeauna 255 stiluri de imprimare, fiecare numit pentru o anumită culoare. Modificările afectează toate entităţile şi straturile atribuite la acea culoare.

Tabele de stil de imprimare numite (fișier .stb) puteţi adăuga, modifica, redenumi şi şterge stiluri individuale de imprimare în tabel. Cu toate acestea, nu se poate modifica, redenumi sau şterge stilul de imprimare normal. Modificările afectează toate entităţile şi straturile care sunt atribuite la un stil de imprimare.

Sfat Dacă nu vă puteţi aminti ce tip de stil de imprimare este atribuit desenului, utilizați variabila de sistem PSTYLEMODE pentru a-l determina.

Fiecare stil de imprimare dintr-un tabel specifică o culoare, număr de peniță, tip și grosime de linie. 4MCAD recunoaşte caracteristicile suplimentare pentru

4MCAD 87

compatibilitatea cu AutoCAD, inclusiv: cuantizare, tonuri de gri, screening, adaptiv, stilul de sfârşit de linie, linie de alăturare şi stilul de umplere.

Atunci când specificați caracteristicile stilului de imprimare, asiguraţi-vă că luați în considerare limitările dispozitivului de ieşire.

Notă Este recomandat să modificați doar tabelele de stil de imprimare pe care le-aţi creat. Dacă modificaţi un tabel de imprimare implicit, care a venit cu 4MCAD, suprascrieți informaţiile originale, și apoi este pierdut.

Pentru a modifica stilul de imprimare


Alegeți Fişier > Manager stil plotare...

Tastați stylesmanager şi apoi apăsaţi Enter.

2. Faceţi dublu clic pe creaţi un tabel de stil de imprimare.

3. Faceţi clic pe fila General, şi apoi efectuaţi una dintre următoarele:

Introduceţi o descriere de tabel nouă.

Selectaţi Se Aplică Factorul de Scalare Global la Linii de tip Non-ISO pentru a aplica factorul la linii de tip non-ISO utilizate pentru orice stil de imprimare în tabelul de imprimare curent. Acest lucru este valabil şi pentru tiparele de umplere, care nu sunt utilizate în 4MCAD, dar care sunt recunoscute pentru compatibilitatea cu AutoCAD.

Introduceţi un factor de scară pentru a aplica tipul de linie non-ISO utilizat pentru orice stil de imprimare în tabelul de imprimare curent.

4. Faceţi clic pe fila Proprietăţi, iar apoi efectuaţi una dintre următoarele:

Faceți modificări de format la un stil de imprimare selectându-l din lista de stiluri de imprimare, apoi selectați culoarea, penița, tipul sau grosimea de linie pentru stilul de imprimare. Modificările sunt salvate automat pentru stilul de imprimare selectat.

Adaugați un nou stil de imprimare făcând clic pe Adaugă stil. Introduceţi un nume nou, şi apoi faceţi clic pe OK. Selectaţi opţiunile pentru stilul de imprimare. (Disponibil doar pentru stiluri de imprimare numite).

Redenumiţi un stil de imprimare selectându-l din lista de stiluri de imprimare. Faceți clic pe stilul de imprimare din nou şi introduceţi un nume nou. (Disponibil doar pentru stiluri de imprimare numite).

Ştergeți un stil de imprimare selectându-l din lista de stiluri de imprimare. Faceţi clic pe Ștegere stil. (Disponibil doar pentru stiluri de imprimare numite).


88 4M

A. Selectaţi un stil de imprimare pentru a-l modifica.

B. Introduceţi o descriere pentru stilul de imprimare selectat.

C. Faceţi clic pentru a crea un nou stil de imprimare. (doar pentru stiluri de imprimare numite.)

D. Faceţi clic pentru a şterge stilul de imprimare selectat. (doar pentru stiluri de imprimare numite.)

E. Faceţi clic pentru a modifica lista de grosimi de linie disponibile pentru tabelul de stil de imprimare curent.

F. Faceţi clic pentru a salva tabelul de stil de imprimare cu un nume nou sau într-o locaţie nouă.

G. Alegeți o grosime de linie pentru stilul de imprimare selectat.

H. Alegeți un tip de linie pentru stilul de imprimare selectat.

I. Tastați sau mutaţi la lăţimea peniţei virtuale pentru stilul de imprimare selectat (pentru imprimantele cu laser sau cu jet de cerneală).

J. Tastați sau mutaţi la lăţimea peniţei fizice pentru stilul de imprimare selectat.

K. Alegeți o culoare pentru stilul de imprimare selectat.

Tipărire sau Plotare desen

După ce ați configurat desenul și orice aspecte de imprimare, sunteţi gata să imprimaţi. Dacă doriţi, aveţi posibilitatea să examinaţi pagina înainte de imprimare.

4MCAD 89

Previzualizarea unui desen înainte de imprimare

Vizualizarea unui desen înainte de imprimare vă oferă o previzualizare a cum va arata desenul atunci când este imprimat. Acest lucru vă ajută să vedeți dacă există orice modificări pe care doriţi să le faceţi înainte de tipărire.

Pentru a previzualiza un desen înainte de imprimare



Alegeți Fişier > Previzualizare

Pe bara de unelte Standard, faceţi clic pe instrumentul de Previzualizare( ).

Tastați ppreview şi apoi apăsaţi Enter.

3. După verificarea imaginii, efectuaţi una dintre următoarele:

Pentru a imprima desenul, faceţi clic pe Setările de Printare pentru a afişa caseta de dialog Imprimare.

Pentru a reveni la desen, faceţi clic pe Anulare.

A. Faceţi clic pe pentru a mări vederea.

B. Clic pentru Micşorare. În cazul în care ați mărit de mai multe ori, faceţi clic de mai multe ori pentru a restabili.

C. Faceţi clic pentru a afişa caseta de dialog Setări Printare.

D. Faceţi clic pentru a imprima desenul.

E. Faceţi clic pentru a închide previzualizarea.

90 4M

Tipărirea unui desen

Caseta de dialog Tipărire este organizată în două zone de funcţionare: scalare şi vizualizare, şi opţiuni avansate de imprimare. Setarea optiunilor de imprimare a fost descrisă în secţiunile anterioare.

Notă Nu puteţi imprima o imagine randată direct. Pentru a imprima o imagine randată, trebuie să salvaţi desenul într-un format diferit şi apoi imprimaţi-l dintr- un alt program.

Pentru a imprima un desen



Alegeți Fişier > Previzualizare


Tastați print şi apoi apăsaţi Enter.

3. Din caseta de dialog Imprimare, faceți orice ajustări la setări.

4. Faceţi clic pe Imprimare.

Notă în loc să utilizaţi setările de imprimare pe care le-ati salvat cu layout-ul, aveţi posibilitatea să selectaţi Imprimare anterioară în lista de Utilizare setări pentru a imprima în funcţie de setările folosite ultima dată. Dacă este necesar, faceţi clic pe Resetare pentru a restabili setările de imprimare implicite 4MCAD.

4MCAD 91

Date post:	13-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

2. Αρχές ΣχεδίασηςPentru a modifica elementele afişate pe bara de stare 1. Faceţi...

Documents