1.Trezirea lui Kundalini.doc

8/14/2019 1.Trezirea lui Kundalini.doc

1/23

CORPUL ENERGETIC. TREZIREA LUI KUNDALINIIn lumea antica, preotii-terapeuti ai eto-!acilor "e #ucurau !e un

renume !eo"e#it. $Dio, una !in "ur"ele lui Ior!ane", a%irma caetii erau aproape tot atat !e ci&ili'ati "i $"a&anti$ ca "i recii$

(De la Zalmoxis..., p.))*.

Vom vedea ca acesti initiati abordau o medicina integralista (holistica)asemenea yoghinilor, motiv care ne determina sa avansam ipoteza ca nule era straina nici structura energetica a corpului subtil, atat de familiaratuturor variantelor de Yoga.Socrate vorbeste cu admiratie despre medicii "regelui trac Zalmois", acaror doctrina si practica erau superioare celor ale medicilor greci (!laton,Charmides, #$ d).%liade arata ca "reputatia medicilor geto&daci era reala si ca ea s&amentinut timp de secole. 'ar !laton comunica cateva detalii de marevaloare importanta acordata "sufletului" de catre Zalmois care este inacelasi timp zeu, rege si terapeut relatia functionala intre sanatateaconservata printr&o "metoda totala", in care sufletul *oaca rolul decisiv, siobtinerea nemuririi... !e scurt, Zalmois este zeul&terapeut care sepreocupa inainte de toate de sufletul uman si de destinul sau. +ntr&adevar,eista o anumita traditie despre Zalmois iatros(cf.omasche-, Die altenThraker++, +, pp.$ s/.), si, cum remarca !arvan (Getica, p.#), nu esteo intamplare daca 'ioscoride, doctor grec din sec. + e.n., s&a straduit saadune si sa inregistreze un mare numar de nume daco&gete de plantemedicinale (cf.omasche-, op.cit., pp.00 s/.)" (De la Zalmoxis... , p.$1).'ar sa&i dam mai bine cuvantul lui Socrate, pentru a ne furniza o mostra

din invatatura lui Zalmois "'upa cum nu se cuvine sa incercam avindeca ochii fara sa fi vindecat capul, nici sa tamaduim capul fara satinem seama de trup, cu atat mai mult nu trebuie sa incercam a vindecatrupul fara a cauta sa tamaduim sufletul cauza pentru care cele maimulte boli nu se supun artei medicilor 2elladei este ca ei nesocotescintregul pe care ar trebui sa&l ingri*easca, iar daca acestui intreg nu&imerge bine, nu poate sa&i mearga bine nici partii" (!laton, Charmides,#3 d&e).+n cele ce urmeaza vom cauta sa aducem argumente in spri*inul ipotezeica stramosii nostri posedau cunostinte despre elementele structurale ale

corpului energetic canale (nadi) si centre (cha-re). !entru amanunteprivind corpul energetic, trimitem cititorii la serialul pe aceasta temapublicat in revista Y456 S!47676.Vasile 8ovinescu avansase ipoteza unei analogii intre geografiahiperboreana si cea a 'eltei 'unarii. %l sustinuse eistenta uneisimilitudini intre 9area 7eagra si 4cean (Strabon o numea "nou ocean",Geografia+, 0.:), +strul fiind "-eras o-eanoio" & golful oceanului(6pollonius din ;hodos, 6rgonautica +V,


2/23

numindu&se =oreostromion. +nsulei 6lbe, unde se afla templul lui 6polloamintit de 2ecateu din 6bdera (citat de 'iodor din Sicilia, ++, 3), el i&agasit corespondentul in +nsula Serpilor, numita in vechime 8eu-e (6lba)unde s&ar afla ruinele unui templu apollonian, si care era incon*urata dedenumiri geografice asemanatoare 4lbiopolis, insula 6pollonia, >etatea

6lba langa 7istru, =olgrad (orasul alb). +nsula hiperboreana hule era inmarea >ronium, careia el i&a stabilit o corespondenta cu 9area 7eagrasaturniana. ot 2ecateu afirmase ca din +nsula 6lba a hiperboreenilor sevedea 8una. !ornind de la aceasta, 8ovinescu a aratat ca +nsula Serpilor ein fata orasului Sulina (numit inca de localnici Selina, si consemnat astfelin De administratione imperiide >onstantin !orphirogenetul si in PeriplulCatalandin ?3#). +n numele lagunei 8etea el o vedea pe 8eto (in dialectpelasg 8ete), mama lui 6pollo (si a Selenei), cea nascuta "in fata tinutuluiceltilor, in partile oceanului @undeA este o insula numita 8eu-y" (2ecateu).+n ulcea (dar si in uzla) sustinea ca se regaseste numele insulei hule.8a randul lor, ;.>ristian si B.9ihaescu vor vedea in 9area 7eagracorespondenta 9arii =altice (deoarece ambele sunt mari interioare) si in>rimeea (>hersones tauric) corespondenta 'anemarcei (>hersonescimbric) (Dacia..., p.0?&0#).>redem ca aceste speculatii nu fac decat sa ne indeparteze de la 6devar.Vom remarca, mai intai, ca mari civilizatii din vechime au fost legate dezona deltelor unor fluvii cum sunt 7ilul, 5angele etc.'elta 'unarii este formata din trei brate (canale), asemenea celor treicanale energetice din corpul subtil uman (reflectare a structurii Biintei>osmice, Virata) +da, Sushumna si !ingala. >analul +da este canalullunar, al energiei feminine, deci ar putea fi pus in relatie cu 8una sau

Selena (Sulina), in timp ce !ingala, canalul solar, va corespunde frateluiacesteia, 6pollo (zeul Soarelui). Simbolul sacru al sarpelui (insula cuacelasi nume) indica energia serpentiforma Cundalini, incolacita in eainsasi de trei ori si *umatate (ca si sarpele&zeu 5li-on gasit nu departe de'elta, la omis&>onstanta, cu tot atatea incolaciri si al carui par de femeieo sugereaza pe Cundalini). Sediul lui Cundalini este osul sacru, in care, instare inactiva, aceasta se afla incapsulata si complet izolata de rest,asemenea unei insule.6tribuit altui brat, numele sfantului 5heorghe este indisolubil legat dedoua simboluri revelatoare. !rimul este sarpele (dragonul, balaurul), deci

Cundalini. +n al doilea, lancea, nu este greu sa ghicim canalul Sushumna(coloana vertebrala) care se inalta drept (ca o lance) intre serpuitoarelecanale laterale ale sistemului nervos simpatic. ema va fi dezvoltata mai*os, in cadrul alegoriei sarpelui.

rezirea lui Cundalini este insotita de instaurarea beatitudinii. 4r, altedenumiri date +nsulei Serpilor erau 2eliea (Belicia), care are aceastasemnificatie, si "nesos ma-aron" (+nsula !reafericitilor). %ste vorba,


3/23


4/23

9erele de aur sunt vegheate trei nopti, eroul va lupta cu zmeii trei zile sitrei nopti, va repeta unele incercari de trei ori, va infrange trei zmei, vatrece trei poduri, va strabate trei paduri, sau va traversa o apa, un muntesi o padure. 9etamorfozele presupun schimbarea a trei costume (dearama, argint, aur), se produc dupa ce se plesneste din bici de trei ori,

dupa ce faptura inghite trei guri de *aratic, se scutura de trei ori, se da detrei ori peste cap etc. ;elatand transformarea calului (D), 8ovinescu arataca astfel "eroul ia in mod virtual in posesiune cele trei lumi... %roul adescoperit adevaratul 6gent, el a eliberat pe Sha-ti, captiva unei materiivulgare si de dispretuit. 8ovita la cap, formidabila putere a Sarpelui setrezeste si zboara pana la 7ori, pana la 8una, pana la Soare... Biecarelovitura de frau sau invartire de >heie deschide !oarta stramta a uneia dincele trei lumi" (Dacia..., p.


5/23

cand Suveran !ontif si ;ege al 8umii (p.


6/23

8ovinescu trimite la o descriere luata din *dda ">unosc noua lumi, nouadomenii acoperite de arborele lumii, acest arbore cu intelepciuneintemeiat care se implanta in sanul pamantului" (Interpretarea..., p.:&:#).

>ele sapte cha-re sunt indicate in Povestea gainusii de aurpe care'umnezeu o transforma, dimpreuna cu puii intr&un roi de stele >losca cu!ui, !leiadele (3 stele). 8ovinescu recunoaste in aceste simboluri cosmice,manifestarea unor entitati divine "8egatura lui cu divinitatea se puteaface prin intermediari cosmici ("closca cu pui") prin care putea primiputere in rezolvarea tuturor problemelor" (ibid.:0&:?,:#). >ele saptecha-re pot fi regasite si in basmul despre eroul care taie balaurul cel uriasin sapte bucati (v. alegoria sarpelui).Baptul ca fiecare cha-ra este guvernata de un aspect al divinitatii, rezultadin urmatoarele versuri ('acia..., p.03&0raciun & Saturn, pe cand Sivaeste "4ps >onsiva, divinitate a recoltelor"DDD Zeitate minora, ce nu arenimic dintr&un =asileu al zeilor.%ista numeroase alte dovezi ca stramosii nostri admiteau stapanireazeitatilor (incarnarilor, aspectelor divine) asupra cha-relor. 6nalizandbasmul 8ostrita (Interpretarea..., p.33,


7/23

"%us la cheia raiului( 1una ceata mi!e adunataTot de sfinti de aceia sfinti( %i!mi citeau$ prooroceau$%i!mi citeau de Dumne&eu( %i pe Dumne&eu nu!l stiu)))/os la cheia raiului( In stalp de piatra mi!e!ncheiat)D!unde sfintii c!au&ea$( *i saltara si &burara$

%us mai sus se ridicara$( Cu norii s!amestecara)/os mai +os ca se lasa( Pe stalp de piatra cadea3Cand acolo c!a+ungea( Carti pe brate ca!si lua$%i citea$ proorocea$( De trei &ile si trei nopti)%talp de piatra in patru crapa( Iata Dumne&eu ca scapa-)Si mai departe "/os la tara duce!m!oi( Chei in mana prinde!voi#anastiri deschide!voi( %lu+be sante face!voi".recerea lui Cundalini prin cha-re este in mod traditional comparata cudeschiderea (descuierea) unor porti. 6m vazut ca, in crestinism,Sahasrara are semnificatia de +mparatie a >erurilor (;ai). >heia a*ungeriiin ;ai se afla in Cundalini, amplasata (in starea initiala, adormita) "*os" labaza coloanei vertebrale (in osul sacru) dar dupa ridicarea lui Cundalini inSahasrara, cheia ;aiului a*unge "sus". >eata de sfinti reprezinta aspecteledivine ale cha-relor, care sunt integrate, toate, in Sahasrara. %le reflectacalitatile divine, pe care initiatul trebuie sa le descopere, trecand de laignoranta la cunoasterea divina "Si&mi citeau de 'umnezeuK Si pe'umnezeu nu&l stiu". %ste o conditie indispensabila, ce caracterizeaza"alesii, carora pasiunea de cunoastere le&a prins toti ganglionii, iar sarpelele&a muscat din leagan calcaiul", minunata metafora cu care 8ovinescu isiincheie volumul Interpretarea esoterica a unor basme si balade populareromanesti(p.0:0). 5anglionii reprezinta, desigur, pleurile nervoase

corespunzatoare cha-relor sistemului subtil (v. serialul Corpul nostruenergetic).Stalpul de piatra este, evident, canalul Sushumna din coloana vertebrala.Cundalini e incuiata la baza acestuia"/os la cheia raiului( In stalp piatra mi!e!ncheiat".Saltul, zborul sfintilor semnifica ascensiunea. 9ai intai insa e necesar caaceste entitati ce guverneaza cha-rele sa o elibereze pe Cundalini, iaraceasta presupune in prealabil cunoasterea divina (al carei sediu e tot *os,in cha-ra SEadisthan stanga)"/os mai +os ca se lasa( Pe stalp de piatra cadea3

Cand acolo c!a+ungea( Carti pe brate ca!si lua$%i citea$ proorocea".'upa dobandirea cunoasterii, cha-ra cu patru petale a 9uladharei de labaza coloanei se deschide, eliberand energia dumnezeiasca a lui Cundalini(de fapt 'uhul Sfant, care ii ilumina pe prooroci, de unde si desele referirila proorocire)"De trei &ile si trei nopti$%talp de piatra in patru crapa( Iata Dumne&eu ca scapa".


8/23

+n fine, "*os la tara duce&m&oi" se refera la elementul !amant care easociat 9uladharei, cea mai de *os cha-ra.+n serialul publicat in revista Y456 S!47676 s&a aratat ca al noualea6vatar, +isus >hristos, stapaneste 6gya cha-ra, situata in centrul fruntii("al treilea ochi" cum i se spune in +ndia). +n basmele cosmologice

romanesti se poate citi (apud Dacia..., p.1) "Sfantul Soare este Bata lui>hristos, 4chiul lui 'umnezeu". +n acest sens, amintim si una dinincercarile la care Spanul il supune pe Bat&Brumos, trimitandu&l sa aducanestemata stralucitoare ca soareledin fruntea cerbului, ce era lepadata lasapte ani odata (aluzie la cele sapte cha-re, la cele sapte etape pe care leparcurge Cundalini).6gya cha-ra este un pasa* etrem de dificil. 6ici se intersecteaza cele treicanale. %a e situata intre baloanele ego&ului si superego&ului. % poarta,trecatoarea cea ingusta ce duce la +mparatia >erurilor, despre care vorbea+isus, stapanul 6gyei, care se desemna prin aceasta metafora cusemnficatie precisa. %a e amintita adeseori in tezaurul folcloric almemoriei colective. 2arap&6lb e trimis sa aduca 6pa Vie si 6pa 9oarta deunde se bat muntii in capete. >ele doua feluri de apa reprezintacontrariile, energia ce curge prin canalele laterale canalul stang, alinertiei (6pa 9oarta) si canalul drept, al actiunii (6pa Vie). +n incercareasa eroul e a*utat de o pasare, simbolul 'uhului Sfant, adica al luiCundalini. 9untii ce se bat in capete sunt etremitatile superioare,proeminente, ale canalelor laterale ego si superego (v. mai *os, 'ostrita).8ovinescu vorbeste in alta parte de "ultima incinta a ;aiului,... unde segaseste !oarta Stramta" "portile stramte, puntile de trecere, pazite de ceice au realizat o initiere regala" "centrul ocupat de contemplativii puri,

desavarsitii unei initieri" "pazitorii sunt entitati mitice" (Interpretarea...,p.entru" (Dacia..., p.$)"SEasti-a clavigera... pecete a !olului (Interpretarea..., p.$#). "Steaua


9/23


10/23

poetica, incarcata de semnificatii noi si purtatoarea unui mesa* mai bogatsi mai "elevat"" (ibid., p.0??).

>itatele ce urmeaza provin din varianta data de Vasile 6lecsandri. 'e labun inceput suntem preveniti ca ne aflam

"Pe!un picior de plai$( Pe!o gura de rai-)Spre deosebire de cei ce au vazut aici doar o metafora poetica, %liadeobserva ca "intri in cu totul alta lume" care "nu are nimic de&a face curiturile funerare... +n #ioritauniversul intreg este transfigurat. Suntemintrodusi intr&un cosmos liturgic, in care se savarsesc 9istere. 8umea sereveleaza "sacra"... concepte specific crestine nu sunt atestate in #iorita"(p.0$). >itim mai incolo"%a le spui curat( Ca m!am insuratC!o mandra craiasa( " lumii mireasa)))%oarele si luna( #i!au tinut cununa)))Preoti muntii mari$( Pasari lautariPasarele mii( %i stele faclii.">raiasa este energia feminina Cundalini a 8umii 9ireasa e 6di Sha-ti,simbolul Becioarei 'ivine (5auri), corespondent cosmic al lui Cundalini.Soarele si luna reprezinta canalele laterale, iar cununa e Sahasrara.!reotii&munti sunt simbolurile geografiei sacre, de fapt, aspectele divinemasculine ce guverneaza cha-rele, in timp ce pasarile reprezinta puterilelor feminine (Sha-ti). Stelele sunt corespondentele cosmice ale cha-relor,iar faclia e simbolul energiei spirituale atotpatrunzatoare(!aramchaitanya).%liade (ibid., p.03 si nota 1) arata ">a o nunta au fost interpretate de

misticii si teologii crestini agonia si moartea lui >hristos. %ste suficient saamintim un tet de Sfantul 6ugustin in care >hristos "ca un nou mire...vine in patul nuptial al crucii, si urcand in el savarseste nunta" (cf.Sf.6ugustin, %ermo suppositus, 0:, S (In ,atali Domini, +V)". %ste, deci,o transcendere a eroului baladei catre nemurire, o invingere a mortii,dobandirea prin Yoga a starii de unire permanenta cu 'umnezeu. 6ceastaii permite, arata %liade, "sa triumfe asupra propriului destin" (ibid.,p.0


11/23


12/23


13/23


14/23

Kundalini otia lui &anole, 3lorica, reprezinta aici pe /ati, zidita in fundatia edificiului -

&ulad/ara sacrum, nodul vital $a trebuie sa permita afirmarea celor sapte centre, pe care

Lovinescu le identifica prin cei sase mesteri plus &anole, ca a/asrara carile simbolizeazacoloana vertebrala (inclusiv ascensiunea lui Kundalini, am adauga noi) ripile pe care si le

fauresc sunt o aluzie la suflul resimtit ca manifestare a lui Kundalini 3antana in care se

transforma contine, desigur, pa 5ie (v mai 1os)

Nota:deDan Costian/ttp:44222zamol%isro4modulesp/p=name>?e2s@file>categories@op>ne2inde%@catid>!!

00

CORPUL ENERGETIC. TREZIREA LUI KUNDALINI(partea a II-a*

REPREZENTARI ALEGORICE

+n traditia multor popoare, corpul energetic subtil este considerat a fi6rborele Vietii, pe cand energia subtila Cundalini este reprezentataalegoric de un sarpe, e asemanata cu un foc, sau e numita apa vie, iarmanifestarea sa este perceputa ca un suflu de origine divina ('uhul lui'umnezeu in Vechiul estament Sfantul 'uh in 7oul estament ;uhin >oran !aramchaitanya, in scrierile sfinte indiene, !neuma, in limbagreaca, Spiritus in latina etc.).AR+ORELE IETII

!omul, aul vertical, ais mundi, sunt tot atatea metafore pentru

sistemul energetic subtil al lui Cundalini. 8a fel crucea (simbol alcopacului) cu trei dimensiuni (trei canale) are sase varfuri pluscentrul, deci sapte cha-re.ema 6rborelui Vietii nu&i este straina lui 8ovinescu (Interpretarea))),p.$3,:#) "4biectul central, cu deamanuntul studiat in basmulromanesc, este !omul Vietii... %ste 6rborele Initatii." 'e undeconcluzia "6mbianta romaneasca precrestina era de natura!rimordiala".">ei trei copaci ai !aradisului, !omul Vietii, de o parte si de alta cu6rborele >unoasterii =inelui si ;aului bifurcat, sau cei trei curenti

subtili principali leaga lumea noastra de lumea cereasca" (loc. cit.).+ata cum ni se dezvaluie simbolismul corpului subtil in Povestea viei'e trei ori cate noua ani a umblat 'umitru in cautarea 6rborelui 8umii.">and a dat sa intre in ograda s&a izbit de !omul 8umii. 7u se vedeadar il simtea... 6 sarit in sus. >um a sarit, parca intr&o clipa i s&audeschis ochii, altii decat cei pe care ii avea. 6 vazut !omul 8umii...intors cu varful in *os, cu radacinile in aer... Si a inceput sa planga debucurie". 8ovinescu comenteaza "6sadar putem strabate toate zarile,


15/23

a6rabu min chabli7ard, cum spune Coranul, "mai aproape decat vena*ugulara"... %ste semnificativa indicatia ca 6ul 8umii trebuie cautat inmaracinisul nostru, in partile cele mai parasite, mai incalcite din fiintanoastra, mai paraginite, cum le arata casa si ograda lui 'umitru. Biindascuns, nu devine vizibil decat atunci cand il pipai pentru prima oara,

cand "luminile s&au deplasat" in tine, cum spun cabalistii, si&l vezi cuvarful in *os si cu radacinile in arie, asa cum se oglindeste in lumeanoastra" (Interpretarea))), p.0:&0). >onstient de rostul eistenteiumane, autorul eplica in alt loc (p.1#&1$) "atal ceresc... l&a facut peom, a carui misiune este sa elibereze scanteia olimpica din centrulsau... +nitierea in 9istere avea aceasta ca principala tinta... 4peratiaeste numita in Cabala "9a-ifim", deplasare a luminilor, ceea ce erainferior se transmuta in superior... 4mul autonom devine un arboreinversat, cu radacinile in cer".>ele de mai sus concorda perfect cu conceptele yoghine O corpul subtil, energetic, este reprezentat in Yoga asemenea unuiarbore rasturnat, cu coroana in pamant si cu radacinile in aer O canalul evolutiei spirituale, Sushumna, corespunde sistemuluinervos parasimpatic sau autonom O cei de trei ori cate noua anide cautari semnifica activareasuccesiva a celor trei canalesi a celor nouacha-re O sistemul subtileste invi&ibil nu poate fi evidentiat anatomic (desi ne folosim derepere anatomice pentru a pozitiona aproimativ centrele energetice sicanalele) in schimb, manifestarea energiei subtile se simte(v.alegoria suflului divin) O saltul, care determina deschiderea ochilor,reprezinta trecerea la o noua stare (Yoga) prin ascensiuneaenergiei

Cundalini, si presupune dobandirea unei noi constiinte(constiintavibratorie), dar si schimbarea opticiiasupra lumii, modificareaprioritatilor O deschiderea altor ochi decat cei pe care ii avea, estetotodata o aluzie la activarea cha-rei 6gya ("al treilea ochi", v. maisus).

1ucuria imensaresimtita este o consecinta cunoscuta a dobandiriistarii de Yoga.

ALEGORIA ARPELUI

4 formula araba spunea "kana el!insana ha88atan fi!l 6idam", adica"omul a fost altadata sarpe" (apud +nterpretarea ..., p.#:).'espre simbolul sarpelui, %rnst Junger ("pproches$ drogues etivresses, p.?00) facea urmatoarele reflectii ">and sarpele se infasoarasi de desfasoara in fata ochilor nostri, este mai mult decat o intalnireepisodica. Zarathustra iubea sarpele il considera ca cel mai inteleptdintre animale. 7u se poate sa se fi gandit la sarpele lumii empirice,animalul pe care&l cunosc si&l descriu anatomistii si biologii. 6 trebuit


16/23

sa presimta o alta inteligenta si o alta fiinta decat aceea ce apare innatura. +n sarpe traiesc, de fapt, viclenia si intelepciunea mamei7atura, dar nu mai viguros decat in orice alta creatura. 6ceasta nueplica spaima si veneratia pe care le suscita in orient si in occident,rangul care&l ridica deasupra capetelor zeilor si regilor si&i repartizeaza

un loc la picioarele crucii... >e lucreaza aici este un principiu diferit simai puternic, care pana in timpul nostru a prezervat si conservatputerea sa imediata de surpriza... 7u este puterea originara, ci oputere adusa prin evolutie... +n acest, sens sarpele este un stalp&frontiera" (apud +ntrepretarea..., p.?&). !asionat de alchimie,8ovinescu (ibid., p.$) compara sarpele cu "mercurul radical,reprezentat printr&un triplu sarpe" (de fapt, cele trei canale).9ai sus am avut ocazia sa vorbim de relatia dintre Cundalini, +nsulaSerpilor, sarpele&zeita 5li-on. ;evenim cu alte eemple din istoriaantica a acestor locuri.>aduceul lui 2ermes ce apare pe monedele dacice cu legenda 6;9+Ssau S6;9+S =6S+8, simbolizeaza perfect sistemul subtil o ti*averticala (Sushumna, coloana vertebrala), in *urul careia suntinfasurati doi serpi (canalele laterale, +da si !ingala), intretaindu&se inpuncte nodale (cha-rele, ce au proiectii pe toate cele trei canale).""rmissi %armispar sa fie identice cu ermes. Valerius Blaccus, unuldin preotii insarcinati cu pastrarea cartilor sibiline, vorbeste in"rgonauticelesale de un rege scit"rmes, adorat ca zeu, care devenisecelebru prin iscusinta sa de a fura cirezile de boi si turmele de oi ale,vecinilor sai... anecdota similara cu mitul lui ermes, furand boii lui!hoebus. >apitala 'aciei era %armisegetu&a" (Dacia))), p.$). >redem

ca aici se afla cheia enigmei ce&l preocupa pe %liade (+storia..., p.3)">at despre "2ermes", care, dupa 2erodot, era cinstit eclusiv de catre"regi", adica de aristocratia militara, el este greu de identificat". !istaunei divinitati solare, cercetata de savantul roman "nu lamureste delocteologia "regala" mentionata de 2erodot". +ata insa ca monedeleamintite mai sus pun in evidenta relatia dintre casta sacerdotala regala(Sarabos tereos) si 2ermes&Sarmis S6;9+S =6S+8 (regele).'ansatoarele trace se remarcau prin aceea ca "in maini tineau serpiconsacrati lui Sabazios, pumnale sau tirsuri" (Istoria))), p.3:). irsul,toiag pe care erau incolaciti curpeni de vita de vie, simbol al lui

'ionysos&Sabazios, reprezinta o alta alegorie a lui Cundalini, inruditacu sarpele si caduceul.%ste bine cunoscut faptul ca stindardul dacilor reprezenta un lup cucorp de dragon (Vasile !arvan, Getica, p.#1 s/.). !reluareastindardului prevazut cu dracoin armatele romane ale +mperiului deJos se datora, foarte probabil, unei influente a dacilor sau partilor (Dela Zalmoxis))), p.01).Bolosirea sarpelui&dragon pe stindardul dacilor ar putea dovedi ca, la


17/23

origini, erau un popor de initiati in secretele energiei Cundalinisimbolizata de acesta. >itam in acest sens pe %liade (De la Zalmoxis))),p., nota 0) "9er-elbach arata ca animalul figurand pe stindardetrebuie sa fie pus in relatie cu miturile de origine ale anumitor popoaredin antichitate. 6ltfel zis, urmand stindardul, armata reactualizeaza

evenimentul mitic al intemeierii natiunii."+n reprezentarile artistice, sarpele edenic apare incolacit in *urultrunchiului 6rborelui Vietii.9itologia crestina ni&l prezinta pe Sfantul 5heorghe, calare pe un calde foc, infigand lancea si tintuindu&l de pamant pe 'ragon. 8ovinescucomenteaza "Sfantul 5heorghe si =alaurul, antagonisti in ochii celorce privesc din afara... sunt in realitate complementari pe verticala"(Interpretarea))), p.alul de foc (focul fiind altaalegorie a lui Cundalini, v. acolo) e simbolul lui Cal-i, stapanulSahasrarei (fontanela craniana), locul pe unde energia divina patrundein foetusul uman (v. mai sus). 8ancea desemneaza napustirea luiCundalini prin coloana vertebrala (lancea) si fiarea acesteia insacrumul 9uladharei (balaurul e tintuit astfel de !amant, elementul9uladharei). 'e altfel, 8ovinescu, vorbind de sadirea semintei ca"imitatie a fulguratiei primordiale a Soarelui spiritual creator de lumi" ,il aminteste pe Sf. 5heorghe calare pe cal. >orespondentele cu celearatate de noi nu lipsesc. 5heorghios (gr.) semnifica "lucrator alpamantului". "6pollo omorand pe !ython, fiul malului, prin sadirea unuipom determina un a vertical pe intinderea 5aiei, facand sa rasara lasuprafata un punct pe un plan de eistenta, care printr&o amplificare

vibratorie va face sa treaca o latenta de la potenta la act" (ibid., p.omparandu&l cu "6is 9undi, verticala care strabate si uneste toatelumile prin centrul lor" arata ca este calea necesara prin care

'umnezeu se coboara in lumea noastra Mpogorarea lui Cundalini infatN... ot pe acelasi drum se inalta la ceruri Mascensiunea luiCundalini prin SushumnaN. 'ar aceasta coborare este sacrificiala Mnucoborarea, ci ascensiunea, caci in Yoga clasica ea presupune ascezaN,punctul de impact al verticalei cu orizontala... caverna de metamorfozeMosul sacruN, pentru ca in el 'ivinul se conditioneaza fara limitariMCundaliniN". 6lte interpretari ale autorului fiind eronate, le vom trececu vederea.


18/23

=alada debuteaza prin cuvintele"'eparte, vere, departe,K 7ici departe, nici aproape.+n buricul pamantului,K +n mormantul 'omnului,8a casele 8eului,K 8a curtile zmeului"+n cele de mai sus, 8ovinescu vede "=uricul !amantului... 4mphalos, la

care a*ungi, spun sufitii, la fi!l bari 7a la fi!l babri, nici pe uscat, nici peapa, ci pe cararea subtire, ca un fir de paian*en, care serpuieste intreele". >redem ca este o aluzie la o cunoastere esoterica, in fapt,cunoasterea despre Cundalini, aflata in osul sacru din noi, deasupra9uladharei (!amant) si dedesubtul 7abhi (6pa), pe cararea ingusta aSushumnei, nici departe, caci este chiar in noi, nici aproape, fiindinaccesibila omului de rand. 6mintim ca sufismul reprezinta un curentesoteric islamic. "9ormantul 'omnului" este aici crucea, cu unsimbolism dublu 6rborele Vietii, dar si 6gya cha-ra, etapa penultimain ascensiunea lui Cundalini catre destinatia finala Sahasrara. >asele8eului si curtile zmeului sunt, desigur, denumirile altor cha-re sa nereamintim ca leul e vehicului zeitei 'urga, ce stapaneste, in conceptiayoghina, cha-ra 6nahath cat despre zmeu, ca entitate autohtona, egreu de precizat la ce se refera.9ai incolo apar unele versuri cu semnificatie aparent bizarabrH "!uide sarpe suga&mi&te,K 'e sub talpa casei noastre"indicand, dupa parerea noastra, prezenta lui Cundalini in stare latenta(pui de sarpe) intr&o pozitie bazala 9uladhara "suportul radacinii" (v.mai sus).!artea din balada ce urmeaza e caracterizata de 8ovinescu astfel"4peratia este yoghina si strans legata de tehnicile desteptarii lui

Cundalini""Sarpele dac&auzeaK %l era ca undreaua,K >u 9istricean ca crestea.Savai, 9istricean de un anK Si sarpele de un anDSavai, 9istricean de doi aniK Si sarpele tot de doi aniDSavai, 9istricean de trei aniK Si sarpele tot de trei aniDSi crescura pana la zeceK Si de zece nu mai treceD""!entru ca e numarul indefinitatii matematice", comenteaza 8ovinescu.Surprinzator, caci in alt loc (p.#1) el remarcase "de altminteri zeceeste reductibil la sapte in arborele sefirotic". +ntr&adevar, aici estevorba de o "crestere", adica de ridicarea sarpelui Cundalini, treptat,

prin cele sapte cha-re. 'upa cum am aratat mai sus, anii reprezintaparcurgerea succesiva a traseului subtil."Sarpele&n coada de lungea,K Si&n capatana se marea+ar trupul, mare se facea,K 6proape cat buteaDZau, mi te apuca groazaDK 8oc sub talpa nu&mi aveaD'e la zece ani pleca,K 'e sub talpa esea>asa trei zile urlaDK %l, mare, unde&mi mergeaF+n buricul pamantului,K 8a mi*locul campului,


19/23

!e cel drum cam parasit,K >u negara acoperitK >u troscot verde invelit+n buricul pamantuluiK +n inima campului.%l aici se&ncolaceaK !e 9istricean astepta...>&al lui era daruitK 'e cand era copil mic".4data iesit de sub talpa (sacrumul 9uladharei) sarpele Cundalini

rascoleste cele trei canale, de fapt intregul sistem (casa trei zile urla),dar destinatia finala este Sahasrara, numita aici "inima campului"(intr&adevar, cha-ra inimii se proiecteaza eact in centrul Sahasrarei).6ici, 9istricean (Sinele, sau 6tman) e asteptat de sarpe (Cundalini)avand loc o unio mystica a celor doua entitati (atingerea starii de unireL Yoga, in sans-rita). =alada dezvaluie faptul ca realizarea Sinelui(Yoga, trezirea lui Cundalini si unirea cu Sinele) constituiepredestinarea oricarei fiinte umane, de la nastere (al lui era daruit decand era copil mic). 'rumul cel parasit, napadit de buruieni, esteSushumna care strabate cha-rele impure ale fiintei umane nerealizate(v. mai sus Povestea viei)."Sarpele se&ncolaceaK 'upa 9istricean sa luaK Sapte hotare&l gonea"reprezinta, de asemenea, descrierea parcurgerii de catre Cundalini acelor sapte cha-re.=alada descrie cum sarpele"!e 9istricean imbucaK 'e la talpi ca mi&l lua""adica de *os in sus, in sensul in care parcurge Cundalini desteptataorganismul uman" observa, pe buna dreptate, 8ovinescu.

!arcurgerea de catre sarpele Cundalini a celor sapte cha-re e redatametaforic si in mitul sarpelui urias care pazea "portile de fier" ale

'unarii. !ortile sunt, desigur, cha-rele, iar 'unarea e fluviul sfant alenergiei Cundalini si, totodata aa acesteia, Sushumna 7adi (insans-rita "nadi" este rau, fluviu). Sarpele va fi taiat in sapte bucati,cate una in alta localitate (metafora a parcurgerii etapizate a celorsapte centre subtile). 8ovinescu face apropierea de trezirea luiCundalini pe care (nu stim de ce) o considera malefica. otodatarealizeaza eistenta geografiei sacre legate de prezenta cha-relor sicanalelor planetare, posibil a fi activate prin interventia directa a9arilor +ncarnari "!amantul e un organism spiritual, subtil si corporal.%l are linii de forta, noduri de putere care trebuiau dezlegate,

canalizate, sublimate, resorbite (si nu distruse desigur), operatiunisupreme intre toate rezervate Zeilor sau reprezentantilor lor" (Dacia))),p.). "6ceste localizari terestre, desi inaccesibile, nu sunt decat nisteoglindiri in lumea noastra ale unor prototipuri ceresti"(Interpretarea))), p.:). >eea ce este in deplina concordanta cuconceptia hinduista care admite ca Virata, Biinta >osmica se reflecta lanivelul microcosmic (!amant, fiinta umana). 'e altfel, 8ovinescuamintea in aceeasi lucrare (p.#) de "inima 8umii" si de "corpul


20/23

6damului >osmic", fiind de acord cu ipoteza ca "era in adevar inantichitate, ceea ce s&ar putea numi o geografie sacra, sacerdotala...Timeual lui !laton pare sa contina, sub o forma voalata, unele aluzii lastiinta despre care este vorba" (ibid., p.0:).

ALEGORIA OCULUI+n Povestea viei, am vazut ca lotusul Sahasrarei e asemanat cuIlciorul bucuriei care statea "in mi*locul nestematelor... si din el seraspandeau in toate partile raze" (+ntrepretarea..., p.0?). !etalelelotusului din acest centru sunt, intr&adevar, reprezentate ca niste razede toate culorile, pornind din =rahmarandra. 'escrierea sugereaza"focurile" nestematelor.8ovinescu (ibid., p.0


21/23

8ocul sacru unde locuia Zalmois, era muntele (sau pestera) "socotitsfant si asa il si numesc. 7umele lui este Cogainon, la fel ca al rauluicare curge pe langa el" (Strabon, GeografiaV++, ?.#).'esi eista mai multe ipoteze asupra localizarii muntelui Cogaion (+.+.;ussu, loc. cit.) se pare ca ma*oritatea inclina sa&l identifice cu varful

4mu.8ovinescu a observat si el analogia intre numele muntelui (varfului) sicel al silabei sacre 49 a hiduismului, facand legatura si cu 4m9lois,numele sub care Saturn era adorat de hessalieni. ">hiar pe varful4mului (la 0##: m), este un omphalosurias de zece metri inaltime sidouazeci latime. %ste Geticus Polus, numit de popor "4sia 8umii" si"=uricul !amantului". +n plus, 9untele 4m este traversat de o grotaimensa care e una din cele mai mari din lume, in sensul ca nu i s&a datinca de capat. 6 fost eplorata pe vreo douazeci de -ilometri si atat"(Dacia))), p.?#).8ovinescu semnaleaza, in legendele romanesti, o populatie misterioasa(=la*ini, ;ohmani, ;ahmani, ;ucmani) "Sunt =la*ini, sunt Sfinti.8ocuiesc la capatul 8umii, aproape de 6pa Sambetei toti sunt sihastritoti sunt preoti tara lor se numeste 9acarele (macPron nesoi, +nsulele!reafericitilor). !ortile ;aiului sunt aproape... la ;ohmani se gaseste6pa Vie si 6pa 9oarta. !oporul sarbatoreste si astazi "!astele=la*inilor" (Dacia))), p.:). 7umele de ;ohmaniK;ahmani (8ovinescu ilconsidera provenit de la ;amaD) trimite la casta preoteasca a=rahmanilor ("toti sunt preoti"). 'e altminteri, se stie ca sihastrii(isihastii) practicau Yoga (v. serialul "Yoga si crestinism", din revistaY456 S!47676) ;aiul este Sahasrara portile sale alcatuiesc 6gya

cha-ra (v.mai sus). 8a capatul opus (capatul 8umii) se afla 9uladhara.6pa Sambetei este Cundalini. 'upa cum am vazut mai sus, 6pa Vie si6pa 9oarta, reprezinta canalele laterale. 6cesti initiati dobandisera,prin Yoga, beatitudinea, erau preafericiti.8egenda relateaza despre un moldovean care i&a slu*it unui ;ohmantimp de sapte ani (necesari deschiderii celor sapte cha-re), in schimbuldezvaluirii secretului 6pei de Boc (v. mai sus alegoria Bocului).8ovinescu face urmatoarea remarca (Interpretarea))), p.$3)">omplementarismul si stransa solidaritate dintre 6rborele Vietii si 6paVietii constituie una din temele cele mai raspandite in simbologia

universala... +nfluentele ceresti se coboara de&a lungul !olului, al6ului vertical... pentru a se transforma, a se distribui la radacinacopacului" (9ula adhara). +n >artea Bacerii din =iblie, din 6rboreleVietii din centrul ;aiului izvorasc fluviile (in sans-rita "nadi", canalele).+n Povestea viei(Interpretarea))), p.00&0?) se descriu etapelerealizarii Sinelui, iluminarea treptata a canalelor si cha-relor "'upaunsprezece crengi verzi, frunzele au inceput sa fie de aramastralucitoare... continua sa urce. 'e data asta frunzele erau de


22/23

argint... 6*unsese la crengile de aur. recu de ele si se afla dintr&odatala crengi cu nestemate. +n mi*locul nestematelor, statea Ilciorul=ucuriei... si din el se raspandeau in toate partile raze...Vazu curgandin acelasi timp +zvorul =ucuriei". !reasfantul ii spuse ca el ar fi putut safie "omul care sa fi adus pe pamant Ilciorul =ucuriei si +zvorul Vietii,

ca sa fie dat oamenilor. 6ltcineva va face lucrul acesta". 6legoria esteevidenta crengile cu nestemate sunt etapa ultima, Sahasrara. +ncentrul ei se afla =rahmarandra (Ilciorul =ucuriei), deschiderea princare se revarsa Cundalini, apa vie, care confera bucuria, beatitudinea(6nanda, in sans-rita).'upa ce sunt depasite primele unsprezece crengi (verzi, deciobisnuite), are loc o transcendere, caci incep sa ni se dezvaluieelementele structurii subtile frunzele de arama, de argint, de aur si denestemate, culminand cu Ilciorul =ucuriei, in care noi vedem otrimitere clara la !otirul sfant al 5raalului din ciclul arthurian allegendelor 9esei ;otunde. >ele unsprezece crengi pot fi o referire laetapa actuala a ciclului, era !estilor, cea de&a unsprezecea (adouasprezecea si ultima, fiind era Varsatorului simbolizata de Ilcior).8ovinescu face o interesanta legatura intre numele eroului din basm sicel al Sfantului 'umitru "izvoratorul de mir", deci cel ce revarsa "apavie" a lui Cundalini (noi l&am numi Varsator, simbol al erei celei noi,deci al lui Cal-i).QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ

5heorghe "reusise sa realizeze in el insusi o purificare si o armonizaresuperioara starii lui anterioare". %l trece "de la starea contemplativa la

aceea de legatura directa cu dumnezeirea". Baptul ca 'umnezeu iidaduse dezlegare sa dea samanta din pom (al Vietii, deci saraspandeasca stiinta secreta), la oameni atat buni cat si rai "ca sa seintinda in toata lumea", reprezenta "o adevarata investire a lui5heorghe cu calitatea de "guru", adica de a*utor pentru purificareaaltor spirite incarnate in oameni... 'upa ce si&a lucrat pamantul, adicasi&a purificat spiritul (caci acesta este sensul ezoteric de "lucrator alpamantului" & 5heorghios, in greceste), i s&a dat sarcina de"semanator" cu toate implicatiile sale... Samanta din care sa creasca"arborele.

ALEGORIA ULULUI DIIN

'in cele mai vechi timpuri, se stia ca trezirea energiei Cundalini semanifesta sub forma unui suflu. !entru crestini este clasic eemplulzilei de ;usalii cand 'uhul Sfant s&a manifestat ca un vant puternic(Baptele 6postolilor 0.0). 6tat Vechiul cat si 7oul estament continnumeroase referiri la acest suflu. 'e altfel, "duh" inseamna "suflare"fiind un cuvant de provenienta slavona (spiritus, in latina pneuma, in


23/23

greaca). ;eferitor la aceasta forma sub care este perceputa energiaspirituala, Strabon consemna "+n scurt timp, 'eceneu insusi a fostsocotit patruns de suflul divin, la fel cum am spus cand am vorbitdespre Zalmois" (GeografiaV++ ?. trad. 6delina !iat-ovs-i siBelicia Vant&Stef). +n balada #iorita, eroul cere sa i se puna la cap trei

fluiere, din trei materiale diferite, care simbolizeaza suflul (vantul) ceanima cele trei canale (care se intersecteaza in cap, la nivelul cha-rei6gya)"+ar la cap sa&mi puiBluieras de fag,K 9ult zice cu dragBluieras de os,K 9ult zice duiosBluieras de socK 9ult zice cu focDVantul cand a bate,K !rin ele&a razbate".

!utem considera ca fagul si socul reprezinta canalele laterale pe celstang, latura emotiva (cel ce zice cu drag) si pe cel drept, solar, alactiunii (cel ce zice cu foc). Bluierul de os este, evident, coloanavertebrala, osoasa, al carei gol interior contine maduva.

Nota/de Dan CostianhttpKKEEE.zamolis.roKmodules.phpFnameL7eEsRfileLcategoriesRopLneEindeRcatidL

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	ana-untes
View:	337 times
Download:	11 times

1.Trezirea lui Kundalini.doc

Documents