1.Psihologie revolutionara

7/23/2019 1.Psihologie revolutionara

http://slidepdf.com/reader/full/1psihologie-revolutionara 1/55

PSIHOLOGIE

REVOLUŢIONARĂ

Victor Manuel Gomez Rodriguez

Samael Aun Weor

Textul integral al acestei opere, prin voinţa expresă a autorului său (Victor Manuel Gomez Rodriguez alias Samael Aun Weor) este patrimoniul întregii umanităţi.

Traducătorii renunţă la drepturile asupra ei şi o elibereaă domeniului public.

CAPITOLUL 1NIVELUL FIINŢEI

!ine suntem", de unde venim", încotro ne#ndreptăm", pentru ce trăim", de ce trăim"$ %n mod incontestabil, bietul om, nu numai că nu ştie, ci pe deasupra nici măcar nu ştiecă nu ştie$

!ea mai rea dintre toate este situaţia at&t de di'icilă şi at&t de ciudată în care ne a'lăm,ignorăm secretul tuturor tragediilor noastre şi cu toate acestea suntem convinşi de 'aptulcă ştim totul$

uceţi un *ami'er +aţional, o persoană din cele care în viaţă îşi înc-ipuie că suntin'luente, în milocul deşertului Sa-ara, lăsaţi#o acolo, departe de orice oaă, şi observaţidintr#o aeronavă tot ceea ce se înt&mplă$

/aptele vor vorbi de la sine0 1manoidul 2ntelectual, cu toate că#şi înc-ipuie că este puternic şi se crede un om şi umătate, în 'ond, se dovedeşte înspăim&ntător de slab$

Animalul +aţional g&ndeşte despre el însuşi cele mai bune lucruri0 crede că se poate devolta minunat prin intermediul 3rădiniţei, al *anualelor de 4une *aniere, al5colilor 6rimare, al 7iceelor, al 4acalaureatului, al 1niversităţii, al bunului prestigiu allui tăticu8 etc., etc., etc$.

in nenorocire, în spatele at&tor studii şi bune#cuviinţe, titluri şi bani, ştim bine căorice durere de stomac ne întristeaă şi că, în 'ond, continuăm să 'im ne'ericiţi$

Aunge să citim 2storia 1niversală pentru a şti că suntem aceiaşi barbari dinstrăvec-ime, şi că, în loc să devenim mai buni, am devenit mai răi.

Acest secol 99, cu toată spectaculoitatea sa, răboaie, prostituţie, sodomiemondială, degenerare sexuală, droguri, alcool, cruime exorbitantă, perversitate extremă,monstruoitate etc., etc., etc., este oglinda în care trebuie să ne privim0 nu există deci un

motiv temeinic pentru a ne 'ăli că am auns la o etapă superioară de devoltare$A g&ndi că timpul înseamnă progres este absurd$%n toate paginile sumbre ale :egrei 2storii, găsim întotdeauna aceleaşi îngroitoare

cruimi, ambiţii, răboaie, etc$.Totuşi, contemporanii noştri Super#!iviliaţi încă sunt convinşi de 'aptul că

+ăboiul este ceva secundar, un accident trecător ce nu are nimic de#a 'ace cu at&t demult tr&mbiţata lor !iviliaţie modernă.



4ineînţeles, ceea ce conteaă este modul de a 'i al 'iecărei persoane0 unii subiecţi vor 'i beţivi, alţii abstinenţi, aceia cinstiţi şi ăştialalţi neruşinaţi0 în viaţă există de toate$

*asa este suma indiviilor0 ceea ce este individul, este şi masa, este şi 3uvernul,etc$

*asa este deci extensia individului0 nu este posibilă trans'ormarea maselor, a

popoarelor, dacă individul, dacă 'iecare persoană, nu se trans'ormă$ :imeni nu poate nega că există di'erite niveluri sociale0 există oameni de 4iserică şide bordel0 oameni de comerţ şi oameni de la ţară, etc$

Tot aşa există di'erite :iveluri ale /iinţei. !eea ce suntem în interior, splendii saumesc-ini, generoşi sau g&rciţi, violenţi sau liniştiţi, caşti sau des'r&naţi, atrage di'eritelecircumstanţe ale vieţii$

1n des'r&nat va atrage întotdeauna scene, drame şi c-iar tragedii de lascivitate în carese va vedea implicat$

1n beţiv va atrage beţivii şi se va a'la mereu prin baruri şi c&rciumi, acest lucru esteevident$

!e va atrage cămătarul, egoistul" !&te probleme, înc-isori, nenorociri"

Totuşi, lumea plină de durere, obosită de a mai su'eri, vrea să se sc-imbe, să întoarcă pagina istoriei sale$4ieţii oameni; <or să se sc-imbe şi nu ştiu cum0 nu cunosc procedeul0 se găsesc într#o

situaţie 'ără ieşire$!eea ce li s#a înt&mplat ieri, li se înt&mplă ai şi li se va înt&mpla şi m&ine0 repetă

mereu aceleaşi greşeli şi nu învaţă lecţiile vieţii nici cu lovituri de tun.Toate lucrurile se repetă în propria lor viaţă0 spun aceleaşi lucruri, 'ac aceleaşi lucruri,

se pl&ng de aceleaşi lucruri$Această repetiţie plictisitoare de drame, comedii şi tragedii, va continua at&ta timp c&t

cărăm în interiorul nostru elementele nedorite ale *&niei, 7ăcomiei, es'r&ului, 2nvidiei,=rgoliului, 7enei, 3urmandismului etc., etc., etc$.

!are este nivelul nostru moral sau, mai bine am spune> care este :ivelul nostru al/iinţei"At&ta timp c&t :ivelul /iinţei nu se sc-imbă radical, repetarea tuturor mieriilor,

scenelor, nenorocirilor şi necaurilor noastre va continua$Toate lucrurile, toate circumta!"ele care e #etrec $! e%teriorul !otru, #e ce!a

acetei lumi, u!t e%clui& re'lectarea a ceea ce #urt(m la !i&el i!terior.6e bună dreptate putem a'irma solemn că exteriorul este re'lectarea interiorului.!&nd cineva se sc-imbă la nivel interior şi acea sc-imbare este radicală, exteriorul,

circumstanţele, viaţa, se sc-imbă deopotrivă.Am observat în aceste timpuri, (anul ?@B), un grup de persoane care au invadat un

teren străin. Aici în *exic ast'el de persoane primesc curiosul cali'icativ de6A+A51T25T2.

Sunt vecini ai cartierului rural !-urubusco, se a'lă 'oarte aproape de casa mea, motiv pentru care i#am putut studia îndeaproape$

A 'i sărac niciodată nu poate 'i un delict, însă ceea ce este grav nu constă în aceasta,ci în :ivelul lor al /iinţei$

Cilnic se bat între ei, se îmbată, se insultă reciproc, se trans'ormă în asasini ai propriilor lor tovarăşi de nenorocire, trăiesc desigur în colibe in'ecte în care, în loculiubirii domneşte ura$

D



e multe ori m#am g&ndit că dacă oricare subiect dintre aceia, ar elimina dininteriorul său ura, m&nia, des'r&ul, beţia, b&r'a, cruimea, egoismul, calomnia, invidia,amorul propriu, orgoliul, etc., etc., etc., ar plăcea altor persoane, s#ar asocia prin simplă7ege a A'inităţilor 6si-ologice cu oameni mai ra'inaţi, mai spirituali0 acele noi relaţii ar 'i de'initive pentru o sc-imbare economică şi socială$

Acesta ar 'i sistemul care i#ar permite acelui subiect, să abandonee cocina,cloaca$Aşadar, dacă într#adevăr vrem o sc-imbare radicală, ceea ce trebuie să înţelegem mai

înt&i este că 'iecare dintre noi ('ie că este alb sau negru, galben sau arămiu, ignorant sauerudit), se a'lă la un anumit :ivel al /iinţei.

!are este :ivelul nostru al /iinţei" Voi aţi reflectat vreodată asupra acestui lucru" :uar 'i posibil să trecem la alt nivel dacă ignorăm starea în care ne găsim.

CAPITOLUL )Scara *i!u!at(

Trebuie să aspirăm la o sc-imbare adevărată, să ieşim din această rutină plictisitoare,din această viaţă exclusiv mecanicistă, obositoare$!eea ce trebuie să înţelegem mai înt&i cu deplină claritate, este că 'iecare dintre noi,

'ie că este burg-e sau proletar, înstărit sau din clasa milocie, bogat sau sărac, se găseşte,într#adevăr, la un oarecare :ivel al /iinţei$

:ivelul /iinţei beţivului este di'erit de cel al abstinentului şi cel al prostituatei este'oarte di'erit de cel al 'ecioarei. !eea ce spunem aici este incontestabil, indiscutabil$

Aung&nd la această parte a capitolului nostru, nu ne costă nimic dacă ne imaginăm oscară cu 'oarte multe trepte, care se întinde de os în sus, vertical?$

2ncontestabil, pe una dintre aceste trepte ne a'lăm noi0 pe treptele de dedesubt vor 'ioameni mai răi dec&t noi0 pe treptele de deasupra se vor găsi persoane mai bune dec&t

noi$6e această <erticală extraordinară, pe această scară minunată, este clar că putemînt&lni toate :ivelurile /iinţei$ 'iecare persoană este di'erită şi acest lucru nimeni nu#l poate combate$

/ără îndoială, nu vorbim acum de 'iionomii 'rumoase sau ur&te, şi nici nu este vorbade o problemă de v&rstă. Există oameni tineri şi în v&rstă, bătr&ni care sunt pe punctul dea muri şi copii nou#născuţi$

6roblema timpului şi a anilor, 'aptul de a ne naşte, a creşte, a ne devolta, a necăsători, a ne reproduce, a îmbătr&ni şi a muri, aparţine exclusiv =riontalei$

6e Scara *inunată, pe <erticală, conceptul de timp nu#şi are locul. 6e trepteleacelei scări putem găsi doar :iveluri ale /iinţei$

Speranţa mecanică a oamenilor nu serveşte la nimic0 ei cred că o dată cu timpullucrurile se vor îmbunătăţi0 aşa g&ndeau şi moşii şi strămoşii noştri0 'aptele ne#audemonstrat exact contrariul$

:ivelul /iinţei e ceea ce conteaă, iar acesta este <ertical0 ne găsim pe o treaptă,dar putem urca pe o altă treaptă$

Scara *inunată de care vorbim şi care se re'eră la di'eritele :iveluri ale /iinţei,cu siguranţă nu are nimic de#a 'ace cu timpul liniar$

? <ei FScara +aiului a S'. 2oan Scărarul sau scara viualiată de 2acov în 4iblie.

G



1n :ivel al /iinţei mai înalt se a'lă imediat deasupra noastră, clipă de clipă$ :u se a'lă în nici un viitor oriontal îndepărtat, ci aici şi acum0 înăuntrul nostru

înşine0 pe <erticală$Este evident, şi oricine poate să înţeleagă, că cele două linii H=riontală şi <erticalăH

se găsesc moment de moment în interiorul nostru 6si-ologic şi 'ormeaă o !ruce$

6ersonalitatea se devoltă şi se des'ăşoară pe linia =riontală a vieţii. Se naşte şimoare în cadrul timpului său liniar0 este pieritoare0 nu există nici un viitor pentru personalitatea mortului0 nu este /iinţa$

:ivelurile /iinţei, /iinţa însăşi, nu aparţine timpului, nu are nimic de#a 'ace cu linia=riontală0 se găseşte înăuntrul nostru înşine. Acum, pe <erticală$

S#ar dovedi evident absurd să căutăm propria noastră /iinţă în a'ara noastră înşine$ :u e de prisos să stabilim ca şi corolar următoarele> titluri, grade, avansări, etc., în

lumea 'iică exterioară, în nici un ca nu ar da naştere unei exaltări autentice, uneireevaluări a /iinţei, unei treceri pe o treaptă superioară în :ivelurile /iinţei$

CAPITOLUL +

R(&r(tire #i-olo.ic( :u strică să amintim cititorilor noştri că există un punct matematic înăuntrul nostru

înşine$ 2ncontestabil, un asemenea punct, niciodată nu se a'lă în trecut şi nici în viitor$!ine vrea să descopere acel punct misterios, trebuie să#l caute aici şi acum, înăuntrul

său însuşi, exact în această clipă, nici o secundă mai devreme, nici o secundă mait&riu$

!ele două grini <erticală şi =riontală ale S'intei !ruci, se înt&lnesc în acel punct$ :e a'lăm, deci, clipă de clipă, în 'aţa a două rumuri> cel =riontal şi cel <ertical$Este evident că cel =riontal este 'oarte ridicol, pe el merg <icente şi toată

mulţimea, <illegas şi toţi cei care aung, on +aimundo şi toată lumea$

Este clar că cel <ertical este di'erit0 este drumul răvrătiţilor inteligenţi, cel al+evoluţionarilor$!&nd o persoană îşi aminteşte de ea însăşi, c&nd lucreaă asupra sa însăşi, c&nd !u e

i/e!ti'ic( cu toate problemele şi amărăciunile vieţii, de 'apt, merge pe !alea <erticală$esigur, niciodată nu se dovedeşte a 'i o sarcină uşoară 'aptul de a elimina emoţiile

negative0 de a pierde orice identi'icare cu propriul nostru lux0 probleme de tot 'elul,a'aceri, datorii, plata de poliţe, ipoteci, 'acturi de tele'on, apă, lumină, etc., etc., etc$.

5omerii, aceia care dintr#un motiv sau altul şi#au pierdut sluba, serviciul, su'erădesigur din caua lipsei de bani, şi este cumplit de di'icil pentru ei să#şi uite situaţia, sănu se preocupe şi să nici nu se identi'ice cu propria lor problemă.

!ei ce su'eră, cei care pl&ng, aceia care au 'ost victime ale vreunei trădări, ale uneinedreptăţi în viaţă> ale unei nerecunoştinţe, ale unei calomnii sau ale vreunei înşelăciuni,într#adevăr uită de ei înşişi, de /iinţa lor +eală intimă, se identi'ică complet cu tragedialor morală$

*unca asupra sinelui însuşi este caracteristica 'undamentală a rumului <ertical. :imeni nu ar putea călca pe !alea *arii +ăvrătiri dacă niciodată nu munceşte asupra luiînsuşi$

*unca la care ne re'erim este de tip 6si-ologic0 se ocupă de o anumită trans'ormare amomentului preent în care ne găsim. Trebuie să învăţăm să trăim clipă de clipă$

B



e exemplu, o persoană care este disperată din caua unei probleme sentimentale,economice sau politice, în mod evident a uitat de ea însăşi$

acă acea persoană se opreşte o clipă, dacă observă situaţia şi încearcă (0iami!teac( /e ea $!(i şi apoi se străduieşte să înţeleagă sensul atitudinii sale, dacăre'lecteaă puţin, dacă se g&ndeşte că totul trece, că viaţa este iluorie, vremelnică şi că

moartea reduce la cenuşă toate ădărniciile lumii, dacă înţelege că problema sa, în 'ond,nu este dec&t un /oc de paie, o 'lăcăruie care se stinge cur&nd, va vedea imediat cusurprindere că totul s#a sc-imbat$

A trans'orma reacţii mecanice este posibil prin intermediul con'runtării logice şi alAuto#+e'lecţiei 2ntime a /iinţei$

Este evident că lumea reacţioneaă mecanic în 'aţa diverselor circumstanţe alevieţii$

4ieţii oameni; e obicei întotdeauna devin victime. !&nd cineva îi 'lateaă, sur&d0c&nd îi umilesc, su'eră. 2nsultă dacă sunt insultaţi0 rănesc dacă sunt răniţi0 niciodată nusunt liberi0 semenii lor au puterea de a#i duce de la bucurie la tristeţe, de la speranţă ladisperare.

/iecare dintre aceste persoane care merg pe rumul =riontal, se aseamănă cu uninstrument muical la care 'iecare dintre semenii săi c&ntă ce are c-e'$!ine învaţă să trans'orme relaţiile mecanice, de 'apt, intră pe rumul <ertical.Aceasta repreintă o sc-imbare 'undamentală în :ivelul /iinţei, reultat

extraordinar al +ăvrătirii 6si-ologice.

CAPITOLUL 2Ee!"a

!eea ce#l 'ace 'rumos şi adorabil pe orice copil nou#născut este Esenţa sa0 aceastaconstituie în ea însăşi adevărata lui realitate$

!reşterea normală a Esenţei în orice creatură este, cu siguranţă, 'oarte mică,incipientă$!orpul uman creşte şi se devoltă în acord cu legile biologice ale speciei0 cu toate

acestea, asemenea posibilităţi reultă a 'i, prin ele însele, 'oarte limitate pentru Esenţă$2ncontestabil, Esenţa poate creşte prin ea însăşi, 'ără autor, doar într#o 'oarte mică

măsură$<orbind sincer şi 'ără ocolişuri, vom spune că devoltarea spontană şi naturală a

Esenţei este posibilă numai pe durata primilor trei, patru şi cinci ani, adică, în prima etapăa vieţii$

7umea crede că devoltarea şi creşterea Esenţei se realieaă întotdeauna în modcontinuu, însă 3nosticismul 1niversal arată în mod clar că aceasta nu se înt&mplăast'el$

!u scopul ca Esenţa să crească mai mult, trebuie să se înt&mple ceva 'oarte special,trebuie să se realiee ceva nou$

<reau să mă re'er, în mod accentuat, la munca asupra sinelui însuşi. evoltareaEsenţei este posibilă numai pe baă de munci conştiente şi su'erinţe voluntare$

Este necesar să înţelegem că aceste munci nu se re'eră la c-estiuni de pro'esie, bănci,t&mplărie, idărie, reparare de linii 'erate sau probleme de birou$

I



Această muncă este pentru orice persoană care şi#a devoltat personalitatea0 estevorba de ceva 6si-ologic$

:oi toţi ştim că avem în interiorul nostru înşine ceea ce se numeşte E3=, E1, E1%:S152, S2:E %:S152$

in ne'ericire, Esenţa se a'lă îmbuteliată, cu'undată în E3= şi acest lucru este

lamentabil$A diolva E17 6si-ologic, a deintegra elementele sale nedorite, este urgent, presant,de neam&nat$ Acesta este sensul muncii asupra sinelui însuşi.

:iciodată nu am putea elibera Esenţa 'ără a deintegra în prealabil E17 6si-ologic$%n Esenţă se a'lă +eligia, 41JA, %nţelepciunea, particulele de durere ale Tatălui

nostru care este în !eruri şi toate datele de care avem nevoie pentru A1T=#+EA72CA+EA 2:T2*K A /22:LE2.

:imeni nu ar putea ani-ila E17 6si-ologic 'ără a elimina în prealabil elementeleinumane pe care le purtăm în interior$

Avem nevoie să reducem la cenuşă cruimea monstruoasă al acestor vremuri0 invidiacare, din ne'ericire, a auns să se trans'orme în resortul secret al acţiunii0 lăcomia

insuportabilă care a 'ăcut viaţa at&t de amară0 degustătoarea b&r'ă0 calomnia care produce at&tea tragedii0 beţiile, mierabilul des'r&u care este at&t de ur&t, etc., etc., etc$.6e măsură ce toate aceste abecţii sunt reduse la pra' cosmic, Esenţa, pe l&ngă 'aptul

că se va emancipa, va creşte şi se va devolta în mod armonios$2ndiscutabil, c&nd E17 6si-ologic a murit, Esenţa străluceşte în noi$Esenţa liberă ne con'eră 'rumuseţe intimă0 din această 'rumuseţe emană 'ericirea

deplină şi adevărata 2ubire$Esenţa posedă multiple simţuri de per'ecţiune şi extraordinare puteri naturale$!&nd *urim în :oi %nşine, c&nd diolvăm E17 6si-ologic, ne bucurăm de

preţioasele simţuri şi puteri ale Esenţei$

CAPITOLUL 3A e acua #e i!e $!ui

Esenţa pe care 'iecare dintre noi o poartă în interiorul său, vine de sus, din !er, de lastele$ 2ncontestabil, Esenţa minunată provine de la nota 7A (!alea 7actee, 3alaxia încare trăim MsimbolicN).

6reţioasa Esenţă trece prin nota S=7 (Soarele) şi apoi prin nota /A (Cona6lanetară), intră în această lume şi pătrunde în propriul nostru interior.

6ărinţii noştri au creat corpul potrivit pentru a primi această Esenţă care vine de laStele$

7ucr&nd intens asupra noastră înşine şi sacri'ic&ndu#ne pentru semenii noştri, ne vomîntoarce victorioşi în s&nul pro'und al 1raniei$

:oi trăim în această lume pentru un oarecare motiv, pentru ceva, pentru un anumit'actor special$

Evident, în noi există multe lucruri pe care trebuie să le vedem, să le studiem şi să leînţelegem, dacă într#adevăr aspirăm să ştim ceva despre noi înşine, despre propria noastrăviaţă$

Tragică este existenţa aceluia care moare 'ără să 'i cunoscut motivul vieţii sale$

O



/iecare dintre noi trebuie să descopere de unul singur rostul propriei sale vieţi, ceeace îl menţine prionier în temniţa durerii$

%n mod evident, există în 'iecare dintre noi ceva ce ne amărăşte viaţa şi împotrivacăruia trebuie să luptăm cu -otăr&re$

:u este absolut necesar să continuăm trăind în nenorocire, este urgent să reducem la

pra' cosmic ceea ce ne 'ace at&t de slabi şi de ne'ericiţi. :u ne serveşte la nimic să ne în'umurăm cu titluri, onoruri, diplome, bani, raţionalismsubiectiv inutil, virtuţi învec-ite, etc., etc., etc..

:u trebuie să uităm niciodată că ipocriia şi vanităţile prosteşti ale 'alsei personalităţi,'ac din noi oameni neîndem&natici, demodaţi, retardatari, reacţionari, incapabili de avedea noul$

*oartea are multe semni'icaţii, at&t poitive c&t şi negative. Să luăm în consideraţieacea magni'ică observaţie a *arelui PA42+ 2isus Jristosul>

Fie ca morţii să-şi îngroape morţii. *ulţi oameni, cu toate că trăiesc, sunt de 'aptmorţi pentru orice posibilă muncă asupra lor înşişi, şi în consecinţă, pentru oricetrans'ormare intimă.

Sunt persoane îmbuteliate în dogmele şi credinţele lor0 oameni pietri'icaţi înamintirile ilelor de mult trecute0 indivii plini de preudecăţi ancestrale, persoane sclavea ceea ce va spune lumea, în'iorător de călduţe, nepăsătoare, uneori pedante,convinse că deţin adevărul pentru că aşa li s#a spus, etc., etc., etc$.

Aceşti oameni nu vor să înţeleagă că această lume este un 3imnaiu 6si-ologic prin intermediul căruia ar 'i posibil să ani-ilăm acea ur&ţenie tăinuită pe care o purtăm cutoţii în interior$

acă aceşti bieţi oameni ar înţelege starea at&t de deplorabilă în care se a'lă, ar tremura de groaă$

%nsă, ast'el de persoane au întotdeauna cea mai bună părere despre ele însele0 se laudăcu virtuţile lor, se simt per'ecte, binevoitoare, serviabile, nobile, caritabile, inteligente,

cred că îşi îndeplinesc datoriile, etc..!a şcoală, viaţa practică este 'ormidabilă, dar a o lua ca un scop în sine însăşi, este înmod evident absurd.

!ei care iau viaţa în sine însăşi aşa cum se trăieşte ilnic, nu au înţeles necesitatea dea lucra asupra lor înşişi pentru a obţine o Trans'ormare +adicală.

in păcate, oamenii trăiesc în mod mecanic, nicic&nd nu au auit vorbindu#se cevadespre munca interioară$

Să ne sc-imbăm este necesar, dar oamenii nu ştiu cum să se sc-imbe0 su'eră mult şinici măcar nu ştiu de ce su'eră$

A avea bani nu este totul. <iaţa multor persoane bogate se dovedeşte a 'i cu adevărattragică$

CAPITOLUL 4Via"a

6e terenul vieţii practice descoperim mereu contraste ce uimesc. =ameni înstăriţi, cureşedinţe minunate şi numeroşi prieteni, su'eră uneori în mod în'iorător$

6roletari umili de la sapă şi lopată sau persoane din clasa milocie, obişnuiesc sătrăiască uneori în deplină 'ericire.



*ulţi milionari su'eră de impotenţă sexuală şi bogate matroane depl&ng amar in'idelitatea soţilor$

4ogaţii păm&ntului par vulturi în colivii de aur, în ilele noastre nu pot trăi 'ărăgardă personală$

=amenii de stat t&răsc după ei lanţuri, niciodată nu sunt liberi, merg peste tot

înconuraţi de oameni înarmaţi p&nă în dinţi$Să studiem această situaţie mai pe îndelete. Avem nevoie să ştim ce este viaţa . /iecareeste liber să opinee cum vrea$

Spună ce#o spune, cu siguranţă nimeni nu ştie nimic, viaţa se dovedeşte a 'i o problemă pe care nici unul nu o înţelege$

!&nd oamenii doresc să ne povestească în mod gratuit istoria vieţii lor, citeaăevenimente, nume şi prenume, date, etc. şi simt satis'acţie 'ăc&nd relatările lor$

Aceşti bieţi oameni ignoră 'aptul că relatările lor sunt incomplete, întruc&t evenimenteşi nume şi date, sunt doar aspectul extern al 'ilmului, lipseşte aspectul intern$

Este urgent să cunoaştem stările de conştiinţă, 'iecărei înt&mplări îi corespunde ooarecare stare su'letească.

Stările sunt interioare şi evenimentele sunt exterioare, înt&mplările exterioare nu sunttotul$Să se înţeleagă prin stări interioare> bunele sau proastele dispoiţii, preocupările,

depresia, superstiţia, teama, suspiciunea, mila, auto#consideraţia, supra#estimarea de sineînsuşi, stări c&nd ne simţim 'ericiţi, stări de bucurie, etc., etc., etc..

2ncontestabil, stările interioare pot corespunde întocmai cu evenimentele exterioaresau să 'ie produse de acestea, sau să nu aibă nici o legătură cu acestea$

%n orice ca, stările şi evenimentele sunt di'erite. :u întotdeauna înt&mplărilecorespund exact cu stări asemănătoare.

!&nd s#au înt&mplat, evenimente aşteptate de mult timp, simţeam că lipsea ceva$!u siguranţă lipsea starea interioară corespunătoare care trebuia să se combine cu

evenimentul exterior$e multe ori evenimentul care nu era aşteptat se dovedeşte a 'i cel care ne#a o'eritcele mai bune momente$

CAPITOLUL 5Starea i!terioar(

A combina în mod corect stările interioare cu înt&mplările exterioare înseamnă a şti sătrăieşti inteligent$

=rice eveniment trăit în mod inteligent cere starea sa interioară corespunătoare,speci'ică$

%nsă, din ne'ericire, c&nd oamenii îşi reviuiesc viaţa, cred că aceasta, în ea însăşi,este constituită exclusiv din evenimente exterioare$

4ieţii oameni; se g&ndesc că dacă o anumită înt&mplare nu s#ar 'i produs, viaţa lor ar 'i 'ost mai bună$

6resupun că soarta le#a 'ost potrivnică şi că au pierdut ocaia de a 'i 'ericiţi$epl&ng ceea ce au pierdut, pl&ng după ceea ce au dispreţuit, se vaietă amintindu#şi

de vec-ile obstacole şi calamităţi$

Q



=amenii nu vor să#şi dea seama că a vegeta nu înseamnă a trăi şi că aptitudinea de aexista în mod conştient depinde exclusiv de calitatea stărilor interioare ale Su'letului$

esigur, nu are importanţă c&t de 'rumoase sunt înt&mplările exterioare ale vieţii,dacă, în acele momente, nu ne găsim în starea interioară potrivită, cele mai buneevenimente ne pot părea monotone, obositoare sau, pur şi simplu, plictisitoare$

= persoană aşteaptă cu nerăbdare 'estivitatea nunţii, este un eveniment, dar s#ar puteaînt&mpla ca, în momentul precis al evenimentului, să 'ie at&t de preocupată înc&t, de 'apt,să nu simtă nici o plăcere pentru acesta şi totul să devină la 'el de rece şi arid ca un protocol$

Experienţa ne#a arătat că, nu toate persoanele care asistă la un banc-et sau la o petrecere, se bucură cu adevărat$ :u lipseşte nicic&nd un plictisit la cea mai bună dintre'estivităţile publice şi piesele cele mai înc&ntătoare îi bucură pe unii şi#i 'ac să pl&ngă pealţii.

Sunt 'oarte rare persoanele care ştiu să combine în mod conştient evenimentul externcu starea internă potrivită$

Este deplorabil că oamenii nu ştiu să trăiască conştient> pl&ng c&nd trebuie să r&dă şi

r&d c&nd trebuie să pl&ngă$!ontrolul este di'erit> înţeleptul poate 'i vesel, dar niciodată plin de 'reneienebunească0 trist, dar niciodată disperat şi abătut0 senin în milocul violenţei0 abstinent înorgii0 cast printre des'r&naţi, etc$.

6ersoanele melancolice şi pesimiste cred ceea ce este mai rău despre viaţă şi, în modsincer, nu doresc să trăiască$

Cilnic vedem oameni care nu numai că sunt ne'ericiţi, ci în plus Hşi ceea ce este mairăuH amărăsc şi viaţa celorlalţi$

Ast'el de oameni nu s#ar sc-imba nici dacă ar trăi ilnic din sărbătoare în sărbătoare0 poartă boala psi-ologică în interiorul lor$ Aceste persoane au stări intime complet perverse$

Totuşi, acei indivii se auto#cali'ică drept corecţi, s'inţi, virtuoşi, nobili, serviabili,martiri, etc., etc., etc$.Sunt oameni care se auto#consideră în mod excesiv0 persoane care se iubesc mult pe

ele însele$2ndivii care#şi pl&ng mult de milă şi care caută mereu soluţii de evadare pentru a se

esc-iva de propriile lor responsabilităţi$Ast'el de persoane sunt obişnuite cu emoţiile in'erioare şi este clar că, din acest

motiv, creeaă ilnic elemente psi-ice in'raumane.Evenimentele ne'ericite, reversurile norocului, mieria, datoriile, problemele, etc.

sunt în exclusivitate ale acelor persoane care nu ştiu să trăiască$=ricine îşi poate 'orma o bogată cultură intelectuală, însă sunt puţine persoanele care

au învăţat să trăiască în mod corect$!&nd cineva vrea să separe evenimentele exterioare de stările interioare ale

conştiinţei, demonstreaă concret incapacitatea sa de a trăi în mod demn.!ei care învaţă să combine în mod conştient evenimente exterioare şi stări interioare

merg pe drumul succesului$

CAPITOLUL 6

@



St(ri .reite

2ndiscutabil, în riguroasa observare a Eului %nsuşi, se dovedeşte a 'i întotdeaunaurgent şi de neam&nat să 'acem o di'erenţiere logică completă 'aţă de înt&mplărileexterioare ale vieţii practice şi stările intime ale conştiinţei.

Trebuie să ştim de urgenţă unde suntem situaţi la un moment dat, at&t în ceea ce priveşte starea intimă a conştiinţei c&t şi natura speci'ică a evenimentului exterior care nise înt&mplă.

<iaţa în sine însăşi este o serie de evenimente care se succed în timp şi spaţiu$!ineva a spus> <iaţa este un lanţ de martirii pe care omul îl poartă înc&lcit în Su'let./iecare este 'oarte liber să g&ndească cum vrea0 eu cred că plăcerilor e'emere ale unei

clipe trecătoare le urmeaă întotdeauna deamăgirea şi amărăciunea$/iecare înt&mplare îşi are savoarea caracteristică specială şi stările interioare sunt

deopotrivă de di'erite 'eluri0 acest lucru este indiscutabil, incontestabil$esigur, munca interioară asupra noastră înşine se re'eră în mod accentuat la

diversele stări psi-ologice ale conştiinţei$

:imeni nu ar putea nega 'aptul că în interiorul nostru cărăm multe erori şi că existăstări greşite$acă c-iar vrem să ne sc-imbăm de#adevăratelea, trebuie, cu maximă urgenţă şi de

neînt&riat, să modi'icăm radical acele stări greşite ale conştiinţei$*odi'icarea absolută a stărilor greşite produce trans'ormări complete în domeniul

vieţii practice$!&nd o persoană lucreaă serios asupra stărilor greşite, evident înt&mplările neplăcute

ale vieţii dea n#o mai pot răni at&t de uşor$Spunem ceva ce poate 'i înţeles doar trăind#o, simţind#o cu adevărat pe terenul însuşi

al 'aptelor$!ine nu lucreaă asupra lui însuşi este întotdeauna victimă a circumstanţelor 0 este ca

o biată luntre pe apele 'urtunoase ale oceanului$Evenimentele se sc-imbă neîncetat în multiplele lor combinaţii0 vin unele după alteleîn valuri, sunt in'luenţe$

!u siguranţă, există înt&mplări bune şi rele0 unele evenimente vor 'i mai bune sau mairele dec&t altele$

A modi'ica anumite evenimente este posibil0 'aptul de a sc-imba reultate, de amodi'ica situaţii, etc., este inclus desigur în numărul posibilităţilor.

Totuşi, există situaţii de 'apt care într#adevăr nu pot 'i sc-imbate0 în acest ultim ca,trebuie să 'ie acceptate în mod conştient, c-iar dacă unele se vor dovedi 'oarte periculoase şi c-iar dureroase$

2ncontestabil, durerea dispare c&nd nu ne identi'icăm cu problema care s#a preentat.Trebuie să considerăm viaţa ca pe o serie succesivă de stări interioare0 o istorie

autentică a vieţii noastre este 'ormată în special din toate acele stări$+eviuind întreaga noastră existenţă, putem veri'ica prin noi înşine, în mod direct, că

multe situaţii neplăcute au 'ost posibile din caua stărilor interioare greşite$Alexandru cel *are, deşi a 'ost întotdeauna temperat prin natura sa, s#a dedat, din

orgoliu, la excese care i#au produs moartea$/rancisc 2 a murit din caua unui murdar şi abominabil adulter de care istoria îşi

aminteşte încă 'oarte bine$

?R



!&nd *arat a 'ost asasinat de o călugăriţă perversă, murea de îng&m'are şi de invidie,credea despre el însuşi că este absolut corect$

oamnele din 6arcul !erbilor indiscutabil au epuiat complet vitalitateaînspăim&ntătorului 'ornicator numit 7udovic al 9<#lea.

*ulte sunt persoanele care mor din ambiţie, m&nie sau geloie, aceasta o ştiu prea

bine psi-ologii$e îndată ce voinţa noastră se întăreşte în mod irevocabil într#o tendinţă absurdă, netrans'ormăm în candidaţi pentru cavou sau cimitir$

=t-ello, din caua geloiei, a devenit un asasin, iar înc-isorile sunt pline de înşelaţisinceri$

CAPITOLUL 7E&e!ime!te #ero!ale

eplina auto#observare intimă a Eului %nsuşi se dovedeşte urgentă c&nd încercăm sădescoperim stări psi-ologice greşite.

2ncontestabil, stările interioare greşite pot 'i corectate prin intermediul unor procedeecorecte.at 'iind 'aptul că viaţa interioară este magnetul care atrage evenimentele exterioare,

trebuie, cu maximă urgenţă, neînt&riat, să eliminăm din psi-icul nostru stările psi-ologice eronate.

A corecta stările psi-ologice greşite este indispensabil c&nd vrem să sc-imbăm, înmod 'undamental, natura anumitor evenimente nedorite.

A sc-imba relaţia noastră cu anumite evenimente, este posibil dacă eliminăm dininteriorul nostru anumite stări psi-ologice absurde.

Situaţii exterioare distructive ar putea deveni ino'ensive şi c-iar constructive, prinintermediul corectării inteligente a stărilor interioare eronate.

6utem sc-imba natura evenimentelor neplăcute care ni se înt&mplă c&nd ne puri'icămîn mod intim.!ine niciodată nu#şi corecteaă stările psi-ologice absurde, cre&ndu#se 'oarte

puternic, se trans'ormă într#o victimă a circumstanţelor.A 'ace ordine în deordonata noastră casă interioară este vital, c&nd dorim să

sc-imbăm cursul unei existenţe ne'ericite.=amenii se vaietă de toate, su'eră, pl&ng, protesteaă, ar vrea să#şi sc-imbe viaţa, să

iasă din nenorocirea în care se găsesc0 din ne'ericire, nu lucreaă asupra lor înşişi.=amenii nu vor să#şi dea seama că viaţa interioară atrage circumstanţe exterioare, şi

că, dacă acestea sunt dureroase, se datoreaă stărilor interioare absurde.Exteriorul este doar re'lectarea interiorului, cine se sc-imbă în sinea lui produce o

nouă ordine a lucrurilor.Evenimentele exterioare niciodată nu ar 'i at&t de importante c&t modul de a reacţiona

'aţă de ele.Ai rămas senin în 'aţa celui care te#a insultat" Ai primit cu bunăvoinţă mani'estările

neplăcute ale semenilor tăi"%n ce 'el ai reacţionat în 'aţa in'idelităţii 'iinţei iubite" Te#ai lăsat dus de veninul

geloiei" Ai ucis" Eşti în înc-isoare"

??



Spitalele, cimitirele sau cavourile, înc-isorile sunt pline de sinceri înşelaţi care aureacţionat în mod absurd în 'aţa evenimentelor exterioare.

!ea mai bună armă pe care un om o poate 'olosi în viaţă, este o stare 6si-ologicăcorectă.

= persoană poate dearma 'iare şi demasca trădători prin intermediul stărilor

interioare adecvate.Stările interioare greşite ne trans'ormă în victime neautorate ale perversităţii umane.%nvăţaţi să în'runtaţi situaţiile cele mai neplăcute ale vieţii practice cu o atitudine

interioară potrivită$ :u vă identi'icaţi cu nici un eveniment0 ami!ti"i0&( c( totul trece0 învăţaţi să vedeţi

viaţa ca pe un 'ilm şi veţi primi bene'iciile$ :u uitaţi că înt&mplări lipsite de importanţă ar putea să vă ducă la nenorocire dacă nu

eliminaţi din psi-icul vostru stările interioare greşite./iecare eveniment exterior are nevoie în mod incontestabil de biletul adecvat, adică,

de starea 6si-ologică precisă.

CAPITOLUL 189i'eritele Euri

/iinţa nu posedă o individualitate de'inită. 2ncontestabil, această lipsă de unitate6si-ologică în umanoid este caua at&tor di'icultăţi şi amărăciuni.

!orpul 'iic este o unitate completă şi 'uncţioneaă ca un întreg organic, mai puţinc&nd este bolnav.

ar viaţa interioară a umanoidului în nici un ca nu este o unitate psi-ologică.!el mai grav lucru din toate acestea este absenţa organiării 6si-ologice în

pro'unimea însăşi a 'iecărui subiect.!u siguranţă, în ast'el de condiţii, în viaţa interioară a persoanelor, nu există o muncă

armonioasă ca un tot.1manoidul, în raport cu starea sa interioară, este o multiplicitate psi-ologică, o sumăde Euri.

=amenii acestei epoci tenebroase înc-ină un cult E1712, îl divinieaă, îl pun pealtare, îl numesc> Alter Ego, Eu Superior, Eu ivin, etc., etc., etc..

:u vor să#şi dea seama, pedanţii acestei v&rste negre în care trăim, că Eu Superiorsau Eu 2n'erior sunt două secţiuni ale aceluiaşi Ego pluraliat$

1manoidul nu are, în mod sigur, un Eu permanent, ci o multitudine de di'eriteEuri in'raumane şi absurde.

4ietul om este asemănător unei case în deordine, unde, în loc de un stăp&n, existămulţi servitori care vor întotdeauna să comande şi să 'acă ceea ce po'tesc$

acă aceia care g&ndesc ast'el şi#ar trei conştiinţa, c-iar şi numai pentru o clipă, ar putea evidenţia în mod clar, prin ei înşişi, că umanoidul raţional nicic&nd nu este acelaşi pentru mult timp$

*ami'erul intelectual, din punct de vedere psi-ologic, se sc-imbă în mod continuu$A crede că dacă o persoană care se numeşte 7uis, răm&ne mereu 7uis, se dovedeşte a

'i ceva asemănător cu o glumă de 'oarte prost gust$

?D



Acest subiect care este numit 7uis are în el însuşi alte Euri, alte egouri care seexprimă în di'erite momente prin intermediul personalităţii sale şi c-iar dacă lui 7uis nu#i place lăcomia, altui E1 din el Hsă#l numim 6epeH îi place lăcomia şi aşa mai departe.

:ici o persoană nu este aceeaşi în mod continuu0 întradevăr, nu este nevoie să 'ii'oarte înţelept pentru a#ţi da seama exact de nenumăratele sc-imbări şi contradicţii ale

'iecărui subiect$A presupune că cineva are un Eu 6ermanent şi :esc-imbător ec-ivaleaă, desigur,cu un abu 'aţă de semeni şi 'aţă de noi înşine.

%năuntrul 'iecărei persoane trăiesc multe persoane, multe Euri, aceasta o poateveri'ica, prin ea însăşi şi în mod direct, orice persoană treită, conştientă$

CAPITOLUL 11Iu:itul E.o

at 'iind 'aptul că superior şi in'erior sunt două secţiuni ale aceluiaşi lucru, nu stricăsă stabilim următorul corolar> Eu Superior şi Eu 2n'erior sunt două aspecte ale aceluiaşi

Ego tenebros şi pluraliat.Supranumitul Eu ivin sau Eu Superior, Alter Ego sau ceva asemănător, estecu siguranţă un tertip al Eului însuşi, o 'ormă de Auto#înşelare.

!&nd Eul vrea să continue, aici şi în lumea de dincolo, se auto#înşeală cu 'alsulconcept al unui Eu ivin :emuritor$

:ici unul dintre noi nu are un Eu veritabil, permanent, nesc-imbător, etern,ine'abil, etc., etc., etc..

:ici unul dintre noi nu are de 'apt o adevărată şi autentică 1nitate a /iinţei0 dinne'ericire, nici măcar nu posedăm o individualitate legitimă.

Egoul, c-iar de continuă dincolo de morm&nt, are totuşi un început şi un s'&rşit.Egoul, Eul nu este nicic&nd ceva individual, unitar, unitotal.

Evident, Eul este Euri.%n Tibetul =riental Eurile sunt denumite Agregate 6si-ice sau pur şi simplu<alori, 'ie că acestea din urmă sunt poitive ori negative.

acă ne g&ndim la 'iecare Eu ca la o persoană di'erită, putem a'irma în modaccentuat următoarele> înăuntrul 'iecărei persoane care trăieşte în lume, există multe persoane.

2ndiscutabil, înăuntrul 'iecăruia dintre noi trăiesc 'oarte multe persoane di'erite, unelemai bune, altele mai rele$

/iecare din aceste Euri, 'iecare din aceste persoane, luptă pentru supremaţie, vrea să'ie stăp&n exclusiv, controleaă creierul intelectual sau centrii emoţional şi motor, de c&teori poate, p&nă ce altul îl dă la o parte$

octrina multiplelor Euri a 'ost predată în Tibetul =riental de către adevăraţii!larvăători, de către autenticii 2luminaţi$

/iecare din de'ectele noastre psi-ologice este personi'icat de un anumit Eu. !um se'ace că avem mii şi c-iar milioane de de'ecte, în mod evident în interiorul nostru trăieştemultă lume.

%n probleme psi-ologice am putut evidenţia în mod clar că subiecţii paranoici,egolatri şi mitomani pentru nimic în lume nu ar abandona cultul iubitului Ego.

2ncontestabil, ast'el de oameni urăsc de moarte doctrina multiplelor Euri.

?G



!&nd o persoană vrea cu adevărat să se cunoască pe sine însăşi, trebuie să se auto#observe şi să încerce să cunoască di'eritele Euri care s#au introdus înăuntrul personalităţii.

acă vreunul dintre cititorii noştri nu înţelege încă această doctrină a multiplelor Euri, acest lucru se datoreaă în mod exclusiv lipsei de practică în materie de Auto#

=bservare.6e măsură ce practicăm Auto#=bservarea 2nterioară, descoperim, prin noi înşine,numeroasele persoane, numeroasele Euri ce trăiesc înăuntrul propriei noastre personalităţi.

!ei care neagă doctrina multiplelor Euri, cei ce adoră un Eu ivin, 'ără îndoială,niciodată nu s#au Auto#=bservat în mod serios. <orbind de această dată în stil Socratic,vom spune că aceste persoane nu numai că nu ştiu, ci pe deasupra nu ştiu că nu ştiu.

/ireşte, nicic&nd nu am putea să ne cunoaştem pe noi înşine 'ără auto#observareaserioasă şi pro'undă.

At&ta timp c&t un subiect oarecare va continua să se considere ca 'iind 1nul, este clar că orice sc-imbare interioară va 'i mai mult dec&t imposibilă.

CAPITOLUL 1)Sc-im:area ra/ical(

At&ta timp c&t un om persistă în greşeala de a crede despre el însuşi că este 1nul,1nic, 2ndividual, este evident că sc-imbarea radicală va 'i un lucru mai mult dec&timposibil.

%nsuşi 'aptul că munca esoterică începe cu riguroasa observare de sine însuşi, neindică o multiplicitate de 'actori 6si-ologici, Euri sau elemente nedorite pe care esteurgent să le extirpăm, să le eradicăm din interiorul nostru.

2ndiscutabil, nicidecum nu ar 'i posibil să eliminăm erorile necunoscute, este urgent

să observăm în prealabil ceea ce vrem să separăm de 6si-icul nostru.Acest tip de muncă nu este externă, ci internă, iar cei care cred că orice manual de bune maniere sau sistem etic extern şi super'icial îi va putea conduce la succes, de 'apt,se înşeală total.

/aptul concret şi de'initiv că munca intimă începe cu atenţia concentrată peobservarea deplină de sine însuşi, este un motiv mai mult dec&t su'icient pentru ademonstra că aceasta cere un e'ort personal 'oarte special de la 'iecare din noi.

<orbind sincer şi 'ără ocolişuri, a'irmăm în mod accentuat următoarele> nici o 'iinţăumană nu ar putea 'ace această muncă pentru noi.

:u este posibilă vreo sc-imbare în 6si-icul nostru 'ără observarea directă al acestuiîntreg ansamblu de 'actori subiectivi pe care îi purtăm în interior.

A accepta multiplicitatea erorilor, exclu&nd necesitatea studiului şi observării directea acestora, semni'ică de 'apt un subter'ugiu sau o evadare, o 'ugă de sine însuşi, o 'ormăde auto#înşelare.

oar prin e'ortul riguros al observării udicioase de sine însuşi, 'ără evaiuni de niciun 'el, vom putea evidenţia cu claritate că nu suntem 1nul ci *ulţi.

A admite pluralitatea Eului şi a o pune în evidenţă prin observarea riguroasă, suntdouă aspecte di'erite.

?B



!ineva poate accepta octrina multiplelor Euri, 'ără să o 'i evidenţiat niciodată0aceasta din urmă este posibil doar auto#observ&ndu#se cu atenţie.

A evita munca de observare intimă, a căuta evadări, este un semn incon'undabil dedegenerare.

At&ta timp c&t un om susţine iluia că este întotdeauna una şi aceeaşi persoană, nu se

poate sc-imba şi este evident că 'inalitatea acestei munci de auto#observare este tocmai'aptul de a obţine o sc-imbare graduală în viaţa noastră interioară.Trans'ormarea radicală este o posibilitate de'inită care în mod normal se pierde atunci

c&nd nu muncim asupra noastră înşine.6unctul iniţial al sc-imbării radicale răm&ne ocult at&t timp c&t omul continuă

cre&ndu#se 1nul.!ei ce resping octrina multiplelor Euri, demonstreaă clar că niciodată nu s#au auto#

observat în mod serios.Severa observare de sine însuşi, 'ără evaiuni de nici un 'el, ne permite să veri'icăm

prin noi înşine cruda realitate a 'aptului că nu suntem 1nul, ci *ulţi.%n lumea opiniilor subiective, diversele teorii pseudoesoterice sau pseudo#ocultiste

servesc întotdeauna drept re'ugiu pentru a 'ugi de noi înşine$2ncontestabil, iluia că suntem mereu una şi aceeaşi persoană serveşte drept obstacol pentru auto#observare$

!ineva ar putea spune> ştiu că nu sunt 1nul, ci *ulţi, 3noa m#a învăţat aceasta. =ast'el de a'irmaţie, c-iar dacă va 'i 'ost 'oarte sinceră, dacă nu va 'i existat o deplinăexperienţă trăită în legătură cu acest aspect doctrinar, evident, acea a'irmaţie, va 'i ceva pur şi simplu extern şi super'icial.

A evidenţia, a experimenta şi a înţelege este 'aptul 'undamental, doar aşa este posibilsă lucrei conştient pentru a obţine o sc-imbare radicală.

A a'irma este un lucru şi a înţelege este altul. !&nd cineva spune> înţeleg că nu sunt1nul ci *ulţi, dacă înţelegerea sa este adevărată şi nu simplă pălăvrăgeală

insubstanţială, de discuţie ambiguă, aceasta indică, semnaleaă, dovedeşte o deplinăveri'icare a octrinei *ultiplelor Euri.!unoaşterea şi %nţelegerea sunt di'erite. 6rima dintre acestea aparţine minţii, a doua

aparţine inimii.Simpla cunoaştere a octrinei *ultiplelor Euri nu serveşte la nimic0 din nenorocire,

în aceste vremuri în care trăim, cunoaşterea a depăşit cu mult înţelegerea, 'iindcă bietulom a devoltat în mod exclusiv latura cunoaşterii, uit&nd în mod lamentabil de laturacorespunătoare a /iinţei.

A cunoaşte octrina *ultiplelor Euri şi a o înţelege este 'undamental pentru oricesc-imbare radicală adevărată.

!&nd un om începe să se observe minuţios pe el însuşi, pornind de la 'aptul că nu este1nul ci *ulţi, în mod evident a iniţiat munca serioasă asupra naturii sale interioare.

CAPITOLUL 1+O:er&ator i o:er&at

Este 'oarte clar şi nu se dovedeşte greu de înţeles că atunci c&nd cineva începe să seobserve pe sine însuşi în mod serios din punctul de vedere al 'aptului că nu este 1nul, ci*ulţi, începe să lucree realmente asupra a ceea ce poartă în interior.

?I



1rmătoarele de'ecte 6si-ologice sunt obstacole, bariere, piedici, pentru munca deAuto#observare 2ntimă> *itomania (3randomania, a se crede un Ceu), Egolatria(!redinţa într#un Eu permanent0 adorarea oricărui tip de Alter Ego), 6aranoia (6aradă deerudiţie, Auto#su'icienţă, în'umurare, a se crede in'ailibil, orgoliu mistic, persoana carenu ştie să vadă punctul de vedere al altuia).

!&nd continuăm cu convingerea absurdă că suntem 1nul, că posedăm un Eu permanent, munca serioasă asupra noastră înşine se dovedeşte a 'i mai mult dec&timposibilă.

!ine se crede mereu 1nul, nicic&nd nu va 'i capabil să se separe de propriile saleelemente indeirabile. <a considera 'iecare g&nd, sentiment, dorinţă, emoţie, pasiune,a'ect, etc., etc., etc., ca 'uncţionalisme di'erite, nemodi'icabile ale propriei sale naturi şic-iar se va usti'ica în 'aţa celorlalţi, spun&nd că anumite de'ecte personale sunt de naturăereditară$

!ine acceptă octrina *ultiplelor Euri, înţelege pe baa observării că 'iecare dorinţă,g&nd, acţiune, pasiune, etc., corespunde acestui sau altui Eu distinct, di'erit$

=rice atlet al Auto#observării intime lucreaă 'oarte serios înăuntrul său însuşi şi se

străduieşte să îndepărtee din psi-icul său diversele elemente nedorite pe care le poartă îninterior$acă o persoană începe cu adevărat şi 'oarte sincer să se observe în interior, se divide

în două> =bservator şi =bservat.acă acea diviare nu s#ar produce, este evident că nicic&nd nu am 'ace un pas înainte

pe !alea minunată a Auto!unoaşterii.!um ne#am putea observa pe noi înşine dacă am comite greşeala de a nu vrea să ne

diviăm în =bservator şi =bservat"acă această diviare nu s#ar produce, este clar că niciodată nu am 'ace un pas înainte

pe drumul Auto#!unoaşterii./ără îndoială, c&nd această diviare nu are loc, continuăm identi'icaţi cu toate

procesele Eului 6luraliat$!ine se identi'ică cu diversele procese ale Eului 6luraliat, este mereu victimă acircumstanţelor .

!um ar putea modi'ica împreurările acela care nu se cunoaşte pe sine însuşi" !um s#ar putea cunoaşte pe sine însuşi cel care niciodată nu s#a observat în interior" %n ce modar putea cineva să se auto#observe, dacă nu se divide mai înt&i în =bservator şi =bservat"

Ei bine, nimeni nu poate începe să se sc-imbe radical at&ta timp c&t nu este capabil săspună> această dorinţă este un Eu animalic pe care trebuie să#l elimin0 acest g&ndegoist este un alt Eu care mă c-inuieşte şi pe care trebuie să#l deintegre0 acestsentiment care#mi răneşte inima este un Eu intrus, pe care trebuie să#l reduc la pra' cosmic, etc., etc..

/ireşte, acest lucru este imposibil pentru cine nicic&nd nu s#a diviat în =bservator şi=bservat.

!ine ia toate procesele sale 6si-ologice ca 'uncţionalisme ale unui Eu 1nic,2ndividual şi 6ermanent, este at&t de identi'icat cu toate erorile sale, le are at&t de unite cusine însuşi, înc&t a pierdut, din acest motiv, capacitatea pentru a le separa de 6si-icul său.

Evident, ast'el de persoane niciodată nu se pot sc-imba radical, sunt oamenicondamnaţi la cel mai deplin eşec.

?O



CAPITOLUL 12G;!/uri !e.ati&e

A g&ndi pro'und şi cu deplină atenţie se dovedeşte ciudat în această epocă involutivăşi decadentă. in !entrul 2ntelectual ivorăsc diverse g&nduri care nu provin dintr#un Eu

permanent cum presupun în mod stupid ignoranţii cultivaţi, ci din di'eritele Euri ceexistă în 'iecare dintre :oi.!&nd un om g&ndeşte, crede cu 'ermitate că g&ndeşte el în sine însuşi şi prin sine

însuşi.4ietul mami'er intelectual, nu vrea să#şi dea seama că multiplele g&nduri care trec

prin mintea sa îşi au originea în diversele Euri pe care le purtăm în interior.Aceasta înseamnă că nu suntem adevăraţi indivii g&nditori0 în realitate, încă nu avem

minte individuală.Totuşi, 'iecare dintre di'eritele Euri pe care le purtăm în interior 'oloseşte !entrul

nostru 2ntelectual, îl utilieaă de c&te ori poate pentru a g&ndi.Ar 'i, deci, absurd să ne identi'icăm cu un anumit g&nd negativ sau dăunător,

cre&ndu#l proprietate particulară.%n mod evident, acest sau acel g&nd negativ provine dintr#un oarecare Eu care la unmoment dat a 'olosit în mod abuiv !entrul nostru 2ntelectual.

Există g&nduri negative de di'erite 'eluri> suspiciune, neîncredere, rea#voinţă 'aţă dealtă persoană, geloie pasională, geloie religioasă, geloie politică, geloie 'aţă de prietenii sau de tip 'amilial, lăcomie, des'r&u, răbunare, m&nie, orgoliu, invidie, ură,resentiment, 'urt, adulter, lene, gurmandism, etc., etc., etc$.

%n realitate, sunt at&t de multe de'ectele psi-ologice pe care le avem, înc&t c-iar dacăam avea cerul gurii din oţel şi o mie de limbi pentru a vorbi, nu am ibuti să le enumerămcomplet.

!a urmare sau corolar al celor spuse anterior, se dovedeşte necugetat să ne

identi'icăm cu g&ndurile negative.!um se 'ace că nu este posibil să existe e'ect 'ără cauă, a'irmăm în mod solemn cănicic&nd un g&nd nu ar putea exista prin el însuşi, prin generare spontană$

+elaţia dintre g&nditor şi g&nd este evidentă0 'iecare g&nd negativ îşi are originea într#un g&nditor di'erit.

%n 'iecare dintre noi există at&ţia g&nditori negativi c&te g&nduri de acest 'el.6rivită această problemă dintr#un ung-i pluraliat, 3&nditori şi g&nduri, realitatea

este că 'iecare dintre Eurile pe care le cărăm în 6si-icul nostru, e cu siguranţă ung&nditor di'erit.

2ncontestabil, înăuntrul 'iecăruia dintre noi există exagerat de mulţi g&nditori0 totuşi,'iecare dintre aceştia, deşi e doar o parte, se crede totul la un moment dat$

*itomanii, egolatrii, narcisiştii, paranoicii nicic&nd n#ar accepta tea 6luralităţii3&nditorilor, deoarece se iubesc prea mult pe ei înşişi, se simt tatăl lui Taran saumama puiuţilor$

!um ar putea ast'el de persoane anormale să accepte ideea că nu posedă o minteindividuală, genială, minunată"$

Totuşi, acei pedanţi au cea mai bună părere despre ei înşişi şi c-iar se îmbracă cutunica lui Aristip pentru a da dovadă de înţelepciune şi umilinţă$

?



7egenda secolelor povesteşte undeva că Aristip, vr&nd să dea dovadă de înţelepciuneşi umilinţă, s#a îmbrăcat cu o vec-e tunică, plină de petice şi găuri0 a luat în m&na dreaptă4astonul /iloso'iei şi s#a dus pe străile Atenei$

Se spune că atunci c&nd Socrate l#a văut venind, a exclamat cu voce tare> =,Aristip, vanitatea ta se vede prin găurile veşm&ntului tău;

!ine nu trăieşte mereu în stare de Alertă :outate, de 6ercepţie Alertă, g&ndind căg&ndeşte, se identi'ică cu uşurinţă cu orice g&nd negativ.!a urmare a acestui 'apt, se întăreşte în mod lamentabil puterea sinistră a Eului

:egativ, autor al g&ndului corespunător despre care e vorba.!u c&t ne identi'icăm mai mult cu un g&nd negativ, cu at&t mai mult vom 'i sclavii

Eului corespunător care îl caracterieaă.%n ceea ce priveşte 3noa, rumul Secret, munca asupra noastră înşine, tentaţiile

noastre particulare se găsesc tocmai în Eurile care urăsc 3noa, munca esoterică,deoarece nu ignoră că existenţa lor înăuntrul psi-icului nostru este ameninţată mortal de3noă şi de muncă.

Acele Euri :egative şi certăreţe se înstăp&nesc cu uşurinţă pe anumite înc&lceli

mentale depoitate în !entrul nostru 2ntelectual şi produc secvenţial curenţi mentalinocivi şi dăunători.acă acceptăm aceste g&nduri, acele Euri :egative care la un moment dat

controleaă !entrul nostru 2ntelectual, vom 'i atunci incapabili să ne eliberăm dereultatele lor.

:iciodată nu trebuie să uităm că orice Eu :egativ se Auto#%nşeală şi %nşeală, înconcluie> *inte.

e 'iecare dată c&nd simţim o subită pierdere de 'orţă, c&nd aspirantul sedecepţioneaă 'aţă de 3noă, de munca esoterică, c&nd îşi pierde entuiasmul şiabandoneaă ce este mai bun, este evident că a 'ost înşelat de vreun Eu :egativ.

Eul :egativ al Adulterului distruge cămine nobile şi#i 'ace pe copii ne'ericiţi.

Eul :egativ al 3eloiei înşeală 'iinţele care se adoră şi distruge 'ericirea acestora.Eul :egativ al =rgoliului *istic îi înşeală pe devoţii rumului, iar aceştia,simţindu#se înţelepţi, îşi abandoneaă *aestrul sau îl trădeaă$

Eul :egativ apeleaă la experienţele noastre personale, la amintirile noastre, la celemai bune năuinţe ale noastre, la sinceritatea noastră şi, prin intermediul unei riguroaseselecţii al tuturor acestora, preintă ceva într#o 'alsă lumină, ceva ce 'ascineaă şi survineeşecul$

Totuşi, c&nd o persoană descoperă Eul în acţiune, c&nd a învăţat să trăiască în starede alertă, o ast'el de înşelătorie devine imposibilă$

CAPITOLUL 13I!/i&i/ualitate

A se crede 1nul, desigur este o glumă de mult prost gust0 din ne'ericire, aceastăadarnică iluie există înăuntrul 'iecăruia dintre noi.

%n mod lamentabil, întotdeauna avem cea mai bună părere despre noi înşine, niciodatănu ne trece prin cap să înţelegem că nici măcar nu posedăm o individualitate adevărată.

6artea cea mai proastă este că ne o'erim c-iar 'alsul lux de a presupune că 'iecaredintre noi se bucură de o conştiinţă deplină şi de o voinţă proprie.

?Q



4ieţii de noi; !&t de stupii suntem; /ără nici o îndoială, ignoranţa este cea mai readintre nenorociri.

%năuntrul 'iecăruia dintre noi există mai multe mii de 2ndivii di'eriţi, subiecţidistincţi, Euri sau persoane care se ceartă între ele, care se bat pentru supremaţie şi carenu au nici o ordine sau concordanţă.

acă am 'i conştienţi, dacă ne#am trei din at&tea visuri şi 'anteii, c&t de di'erită ar 'iviaţa$%nsă ca o culme a ne'ericirii noastre, emoţiile negative şi auto#consideraţiile şi amorul

propriu, ne 'ascineaă, ne -ipnotieaă, niciodată nu ne permit să ne amintim de noiînşine, să ne vedem aşa cum suntem$

!redem că avem o singură voinţă, c&nd în realitate posedăm multe voinţe di'erite.(/iecare Eu o are pe a sa).

Tragi#comedia acestei întregi *ultiplicităţi 2nterioare se dovedeşte în'iorătoare0di'eritele voinţe interioare se ceartă între ele, trăiesc în con'lict continuu, acţioneaă îndirecţii di'erite.

acă am avea o adevărată 2ndividualitate, dacă am poseda o 1nitate în locul unei

*ultiplicităţi, am avea de asemenea continuitate a scopurilor, conştiinţă treită, voinţă particulară, individuală.!eea ce este indicat e să ne sc-imbăm0 cu toate acestea, trebuie să începem prin a 'i

sinceri 'aţă de noi înşine.Avem nevoie să 'acem u! i!&e!tar psi-ologic despre noi înşine pentru a cunoaşte

ceea ce avem în plus şi ceea ce ne lipseşte.Este posibil să obţinem o 2ndividualitate, însă dacă noi credem că o avem, acea

posibilitate va dispărea.Este evident că niciodată nu am lupta pentru a obţine ceva ce credem că avem.

/anteia ne 'ace să credem că suntem posesori ai 2ndividualităţii.Este urgent să luptăm împotriva 'anteiei, aceasta ne 'ace să părem ca şi cum am 'i în

'elul acesta sau acela, c&nd, în realitate, suntem mierabili, neruşinaţi şi perverşi.!redem că suntem oameni, c&nd de 'apt, suntem numai nişte mami'ere intelectualelipsite de 2ndividualitate.

*itomanii se cred Cei, *a-atmaşi, etc., 'ără să bănuiască 'aptul că nici măcar nu auminte individuală şi <oinţă !onştientă.

Egolatrii îl adoră într#at&t pe iubitul lor Ego, înc&t nicic&nd nu ar accepta ideea*ultiplicităţii Egourilor înăuntrul lor înşişi.

6aranoicii, cu tot orgoliul clasic ce#i caracterieaă, nici măcar nu vor citi aceastăcarte$

Este indispensabil să luptăm pe viaţă şi pe moarte împotriva 'anteiei legate de noiînşine, dacă nu vrem să 'im victime ale emoţiilor arti'iciale şi ale experienţelor 'alse care pe l&ngă 'aptul că ne pun în situaţii ridicole, împiedică orice posibilitate de devoltareinterioară.

Animalul intelectual este at&t de -ipnotiat de 'anteia sa înc&t viseaă că este un leusau o acvilă, pe c&nd cu adevărat nu este nimic altceva dec&t un netrebnic vierme dinnoroiul păm&ntului.

*itomanul niciodată nu ar accepta aceste a'irmaţii 'ăcute în r&ndurile de mai sus0evident, el se simte ar-i-iero'ant, orice s#ar spune, 'ără să bănuiască 'aptul că 'anteia nueste practic nimic, nimic altceva dec&t 'anteie.

?@



/anteia este o 'orţă reală care acţioneaă în mod universal asupra omenirii şi caremenţine umanoidul intelectual într#o stare de vis, 'ăc&ndu#l să creadă că este dea un om,că posedă adevărată 2ndividualitate, voinţă, conştiinţă treită, minte particulară, etc., etc..

!&nd g&ndim că suntem unul, nu ne putem clinti din locul în care ne a'lăm în noiînşine, batem pasul pe loc şi în cele din urmă degenerăm, involuăm.

/iecare dintre noi se găseşte într#o anumită etapă psi-ologică şi nu vom putea ieşi dinaceasta, dec&t dacă le vom descoperi în mod direct pe toate acele persoane sau Euri caretrăiesc înăuntrul persoanei noastre.

Este clar că prin intermediul auto#observării intime vom putea vedea persoanele caretrăiesc în psi-icul nostru şi pe care trebuie să le eliminăm pentru a obţine trans'ormarearadicală.

Această percepţie, această auto#observare, trans'ormă în mod 'undamental toateconcepţiile greşite pe care le avem despre noi înşine şi, ca reultat, vom evidenţia 'aptulconcret că nu posedăm o adevărată 2ndividualitate.

At&ta timp c&t nu ne vom auto#observa, vom trăi cu iluia că suntem 1nul şi, înconsecinţă, viaţa noastră va 'i 'alsă.

:u este posibil să ne relaţionăm corect cu semenii noştri c&nd nu se realieaă osc-imbare interioară în ad&ncul psi-icului nostru.=rice trans'ormare intimă cere eliminarea prealabilă a Eurilor pe care le purtăm în

interior .%n nici un ca nu am putea elimina acele Euri, dacă nu le observăm în interiorul

nostru.6entru aceia care se simt 1nul, care au despre ei înşişi cea mai bună părere, care

nicic&nd nu ar accepta doctrina celor multipli şi nici nu doresc să observe Eurile, aşadar orice posibilitate de sc-imbare devine imposibilă în ei.

:u este posibil să ne sc-imbăm dacă nu eliminăm, însă cine se simte posesor al2ndividualităţii, dacă ar accepta că trebuie să elimine, nu ar şti în realitate ce este ceea ce

trebuie să elimine.ar, nu trebuie să uităm că cine crede că este 1nul, 'iind auto#înşelat, crede că ştieîntr#adevăr ce trebuie să elimine, însă în realitate nici măcar nu ştie că nu ştie, este unignorant cultivat.

Avem nevoie să ne deegoiăm pentru a ne individualia, însă cine crede că posedă 2ndividualitatea este imposibil să se poată deegoia.

2ndividualitatea este sacră sută la sută0 puţini sunt cei care o au, dar toţi cred că o au.!um am putea elimina Eurile, dacă noi credem că avem un Eu unic"%n mod sigur, numai cel care niciodată nu s#a Auto#=bservat în mod serios, crede că

are un Eu 1nic.ar trebuie să 'im 'oarte clari în această învăţătură întruc&t există pericolul psi-ologic

de a con'unda 2ndividualitatea autentică cu conceptul unui 'el de Eu Superior sau cevade acest gen.

2ndividualitatea Sacră se a'lă mult dincolo de orice 'ormă de Eu, ea este ceea ceeste, ceea ce a 'ost dintotdeauna şi ceea ce va 'i mereu.

7egitima individualitate este /iinţa, iar raţiunea de a 'i a /iinţei este însăşi /iinţa.Să se 'acă distincţie între /iinţă şi Eu. !ei care con'undă Eul cu /iinţa, cu siguranţă

că nicic&nd nu s#au auto#observat în mod serios.

DR



6&nă c&nd Esenţa, conştiinţa, va răm&ne pe mai departe îmbuteliată în tot acestansamblu de Euri pe care îl purtăm în interior, sc-imbarea radicală va 'i mai mult dec&timposibilă.

CAPITOLUL 14

Cartea &ie"ii= persoană e ceea ce este viaţa sa. !eea ce continuă dincolo de moarte, e viaţa.

Aceasta este semni'icaţia cărţii vieţii care se desc-ide o dată cu moartea.6rivită această c-estiune dintr#un punct de vedere strict psi-ologic, o i oarecare din

viaţa noastră este, în realitate, o mică replică a întregii vieţi.in toate acestea putem deduce următoarele> dacă un om nu lucreaă asupra lui însuşi

astăi, nu se va sc-imba nicic&nd.!&nd a'irmăm că vrem să lucrăm asupra noastră înşine şi nu lucrăm ai, am&n&nd

munca pe m&ine, o ast'el de a'irmaţie va 'i un simplu proiect şi nimic mai mult, deoareceîn iua de ai se a'lă replica întregii noastre vieţi.

Există undeva o vorbă populară care spune> :u lăsa pe m&ine, ce poţi 'ace ai.acă un om spune> <oi lucra asupra mea însumi m&ine, nicic&nd nu va lucra asupralui însuşi, deoarece întotdeauna va exista un m&ine.

Acest lucru este 'oarte similar cu o anumită înştiinţare, anunţ sau text pe care uniicomercianţi îl a'işeaă în magainele lor> AC2 :1 SE K 6E AT=+2E, A+ *2:EA.

!&nd vreun nevoiaş, vine să solicite credit, se loveşte de teribila înştiinţare, iar dacărevine a doua i, găseşte din nou nenorocitul anunţ sau text.

Aceasta e ceea ce se c-eamă în psi-ologie boala ilei de m&ine. At&ta timp c&t unom va spune m&ine, nicic&nd nu se va sc-imba.

Este necesar, cu maximă urgenţă, 'ără nici o am&nare, să lucrăm asupra noastră înşine

ai, nu să visăm leneşi la un viitor sau la o oportunitate extraordinară.Aceia care spun> %nt&i voi 'ace asta sau aia şi după aceea voi lucra, niciodată nu vor lucra asupra lor înşişi, aceştia sunt locuitorii păm&ntului menţionaţi în !ărţile S'inte.

Am cunoscut un puternic proprietar de păm&nturi care spunea> Trebuie mai înt&i sămă înavuţesc şi după aceea voi lucra asupra *ea %nsumi.

!&nd era bolnav, pe moarte, l#am viitat, i#am pus următoarea întrebare> Tot mai vreisă te înavuţeşti"

%mi pare într#adevăr rău că am pierdut timpul, mi#a răspuns. upă c&teva ile amurit, după ce şi#a recunoscut greşeala.

Acel om avea multe păm&nturi, dar vroia să se înstăp&nească pe proprietăţile vecine,să se înavuţească pentru ca 'erma sa să 'ie mărginită exact de patru drumuri.

Aunge ilei necaul ei;, a spus *arele PA42+ 2isus. Să ne auto#observăm c-iar ai, în legătură cu iua mereu recurentă, miniatură a întregii noastre vieţi.

!&nd un om începe să lucree asupra lui însuşi c-iar ai, c&nd îşi observă neplăcerileşi su'erinţele, merge pe drumul succesului.

:u ar 'i posibil să eliminăm ceea ce nu cunoaştem. Trebuie să observăm mai înt&i propriile noastre erori.

D?



Avem nevoie să ne cunoaştem nu doar iua, ci şi relaţia cu aceasta. Există o anumităi obişnuită pe care 'iecare persoană o experimenteaă direct, except&nd 'aptele insolite,neobişnuite.

Se dovedeşte interesant să observăm recurenţa ilnică, repetiţia de cuvinte şiînt&mplări pentru 'iecare persoană. etc..

Această repetare sau recurenţă a evenimentelor şi cuvintelor, merită să 'ie studiată, neconduce la auto#cunoaştere.

CAPITOLUL 15Creaturi meca!ice

:icidecum nu am putea nega 7egea +ecurenţei care se produce în 'iecare moment alvieţii noastre. %n mod cert, în 'iecare i al existenţei noastre există o repetare deevenimente, stări de conştiinţă, cuvinte, dorinţe, g&nduri, acte de voinţă, etc..

Este clar că atunci c&nd o persoană nu se auto#observă, nu#şi poate da seama deaceastă neîncetată repetare ilnică.

Se dovedeşte a 'i evident că cine nu simte nici un interes pentru a se observa pe sineînsuşi, nu doreşte nici să muncească pentru a obţine o adevărată trans'ormare radicală.ar, culmea culmilor, există oameni care vor să se trans'orme 'ără a lucra asupra lor

înşişi. :u negăm 'aptul că 'iecare are dreptul la adevărata 'ericire a spiritului, însă, de

asemenea este sigur 'aptul că o ast'el de 'ericire ar 'i mai mult dec&t imposibilă, dacă nulucrăm asupra noastră înşine.

= persoană se poate sc-imba în mod intim c&nd întradevăr reuşeşte să#şi modi'icereacţiile în 'aţa diverselor înt&mplări care îi survin ilnic.

ar nu am putea să sc-imbăm modul nostru de a reacţiona în 'aţa înt&mplărilor vieţii practice, dacă nu am lucra serios asupra noastră înşine.

Avem nevoie să sc-imbăm modul nostru de a g&ndi, să 'im mai puţin neglienţi, sădevenim mai serioşi şi să luăm viaţa într#un mod di'erit, în sensul său real şi practic.%nsă, dacă noi continuăm aşa cum suntem, comport&ndu#ne la 'el în 'iecare i,

repet&nd aceleaşi greşeli, cu aceeaşi neglienţă dintotdeauna, orice posibilitate desc-imbare va răm&ne, de 'apt, eliminată.

acă o persoană într#adevăr vrea să aungă să se cunoască pe sine însăşi, trebuie săînceapă prin a#şi observa propria comportare în 'aţa evenimentelor oricărei ile a vieţii.

:u vrem să spunem cu aceasta că o persoană nu trebuie să se observe pe ea însăşiilnic, vrem doar să a'irmăm că trebuie să începem prin a observa o primă i.

%n toate trebuie să existe un început, şi a începe prin a observa comportamentul nostruîn oricare i din viaţa noastră este un bun început.

A observa reacţiile noastre mecanice în 'aţa tuturor acelor detalii mărunte aledormitorului, locuinţei, su'rageriei, casei, străii, serviciului, etc., etc., etc., ceea cespunem, simţim şi g&ndim, este cu siguranţă lucrul cel mai indicat.

2mportant este să vedem apoi cum sau în ce mod putem sc-imba acele reacţii0 însădacă noi credem că suntem persoane bune, că nicic&nd nu ne comportăm în modinconştient şi greşit, nicic&nd nu ne vom sc-imba.

%nainte de toate avem nevoie să înţelegem că suntem persoane#maşini, simplemarionete controlate de agenţi secreţi, de Euri oculte.

DD



%năuntrul persoanei noastre trăiesc multe persoane, niciodată nu suntem identici0uneori se mani'estă în noi o persoană mesc-ină0 alteori o persoană iritabilă0 în orice altăclipă o persoană splendidă, binevoitoare0 mai t&riu o persoană scandaloasă saucalomniatoare0 după aceea un s'&nt, apoi un şarlatan, etc., etc., etc..

Avem persoane de tot 'elul în interiorul 'iecăruia dintre noi, Euri de toate 'elurile.

6ersonalitatea noastră nu este altceva dec&t o marionetă, o păpuşă vorbitoare, cevamecanic.Să începem prin a ne comporta conştient pe durata unei mici părţi a ilei0 trebuie să

încetăm să 'im simple maşini, c-iar dacă va 'i timp de c&teva minute pe i, acesta va aveao in'luenţă decisivă asupra existenţei noastre. !&nd ne Auto#=bservăm şi re'uăm să'acem ceea ce vrea un Eu sau altul, este clar că începem să nu mai 'im maşini.

1n singur moment în care suntem destul de conştienţi pentru a înceta să 'im maşini,dacă se 'ace în mod voluntar, de obicei modi'ică multe circumstanţe neplăcute$

in ne'ericire, trăim i de i o viaţă mecanicistă, de rutină, absurdă. +epetăm 'apte,obiceiurile noastre sunt aceleaşi, nicic&nd n#am vrut să le sc-imbăm, sunt calea 'eratămecanică pe care circulă trenul existenţei noastre mierabile0 cu toate acestea, avem cea

mai bună părere despre noi$6este tot abundă *2T=*A:22, cei care se cred Cei0 creaturi mecanice, rutinare, personae din noroiul păm&ntului, mierabile marionete manevrate de diverse Euri0 ast'elde persoane nu vor lucra asupra lor însele$

CAPITOLUL 16P;i!ea u#rau:ta!"ial(

acă observăm cu luare#aminte oricare i din viaţa noastră, vom vedea că într#adevăr nu ştim să trăim în mod conştient.

<iaţa noastră seamănă cu un tren în mers, deplas&ndu#se pe şinele 'ixe ale obiceiurilor

mecanice, rigide, ale unei existenţe adarnice şi super'iciale.!iudăţenia acestui ca este că niciodată nu ne trece prin cap să modi'icăm obiceiurile,se pare că nu obosim repet&nd mereu aceleaşi lucruri.

=biceiurile ne menţin pietri'icaţi, însă credem că suntem liberi0 suntemînspăim&ntător de ur&ţi, dar ne credem precum Apollo$

Suntem oameni mecanici, motiv mai mult dec&t su'icient pentru a duce lipsă de oricesentiment adevărat legat de ceea ce 'acem în viaţă.

:e mişcăm ilnic pe vec-iul 'ăgaş al obiceiurilor noastre învec-ite şi absurde, şiast'el e clar că nu avem o adevărată viaţă0 în loc să trăim, vegetăm în mod mierabil şi nu primim impresii noi.

acă o persoană şi#ar începe iua în mod conştient, este evident că acea i ar 'i 'oartedi'erită de celelalte ile.

!&nd cineva ia întreaga sa viaţă ca 'iind c-iar acea i pe care o trăieşte, c&nd nu lasă pe m&ine ceea ce trebuie 'ăcut c-iar ai, aunge într#adevăr să cunoască ceea ce înseamnăsă lucree asupra sa însuşi.

:iciodată o i nu e lipsită de importanţă0 dacă întradevăr vrem să ne trans'ormămradical, trebuie să ne vedem, să ne observăm şi să ne înţelegem i de i.

Totuşi, oamenii nu vor să se vadă pe ei înşişi0 unii, dorind să lucree asupra lor înşişi,îşi usti'ică neglienţa prin 'rae ca următoarea> *unca de la birou nu#mi permite să

DG



lucre asupra mea însumi. Ast'el de cuvintele lipsite de sens, goale, adarnice, absurde,servesc doar pentru a usti'ica indolenţa, lenea, lipsa de iubire pentru *area !auă.

Ast'el de oameni, c-iar dacă au multe nelinişti spirituale, e clar că nu se vor sc-imbanicic&nd.

A ne observa pe noi înşine este urgent, presant, de neam&nat. Auto#=bservarea intimă

este 'undamentală pentru sc-imbarea adevărată.!are este starea ta psi-ologică la treire" !are este starea ta su'letească pe duratamicului deun" Ai 'ost nerăbdător cu c-elnerul" !u soţia" e ce ai 'ost nerăbdător" !eeste ceea ce te bulverseaă mereu", etc..

A nu 'uma sau a m&nca mai puţin nu repreintă întreaga sc-imbare, însă într#adevăr indică un oarecare progres. 5tim bine că viciul şi lăcomia sunt inumane şi bestiale.

!ineva care s#a dedicat rumului Secret, nu este bine să aibă un corp 'iic excesiv degras şi cu o burtă proeminentă şi lipsit de orice euritmie de per'ecţiune. Acel 'apt indicălăcomie, gurmandism şi c-iar lene.

<iaţa ilnică, pro'esia, serviciul, c-iar dacă sunt vitale pentru existenţă, repreintăsomnul conştiinţei.

A şti că viaţa este un vis nu înseamnă că am înţeles#o. %nţelegerea vine o dată cuAuto#=bservarea şi cu munca intensă asupra noastră înşine.6entru a lucra asupra noastră, este indispensabil să lucrăm asupra vieţii noastre

ilnice, c-iar de ai, şi atunci vom înţelege ceea ce înseamnă acea 'raă din +ugăciuneaomnului> 6&inea noastră cea de toate ilele, dă#ne#o nouă astăi.

6ropoiţia Toate Cilele înseamnă în greceşte, 6&inea Suprasubstanţială sau6&inea din %nalt.

3noa dă acea 6&ine a <ieţii în dublul sens de idei şi 'orţe care ne permit sădeintegrăm erorile psi-ologice.

e 'iecare dată c&nd reducem la pra' cosmic un anumit Eu, c&ştigăm experienţă psi-ologică, m&ncăm 6&inea %nţelepciunii, primim o nouă cunoaştere.

Auto#observarea intimă, reală ne o'eră 6&inea Suprasubstanţială, 6&inea%nţelepciunii, şi ne arată cu preciie noua viaţă care începe în noi înşine, înăuntrul nostruînşine, aici şi acum.

Aşadar, nimeni nu poate să#şi modi'ice viaţa sau să sc-imbe vreun lucru relaţionat cureacţiile mecanice ale existenţei, dec&t dacă dispune de autorul noilor idei şi primeştespriin ivin.

3noa dă aceste idei noi şi predă modus operandi prin intermediul căruia o persoană poate 'i asistată de /orţe Superioare minţii.

Trebuie să pregătim centrii in'eriori ai organismului nostru pentru a primi ideile şi'orţele care vin de la !entrii Superiori.

%n munca asupra eului însuşi nu există nimic negliabil. =rice g&nd, oric&t denesemni'icativ ar 'i, merită să 'ie observat. =rice emoţie negativă, reacţie, etc., trebuie să'ie observată.

CAPITOLUL 17<u!ul t(#;! al caei

A te îndepărta de e'ectele deastruoase ale vieţii, în aceste vremuri tenebroase, cusiguranţă este 'oarte di'icil, dar indispensabil, alt'el eşti devorat de viaţă.

DB



=rice muncă pe care cineva o 'ace asupra sa însuşi, cu scopul de a obţine o devoltaresu'letească şi spirituală, se relaţioneaă întotdeauna cu iolarea H'oarte bine înţeleasăH,căci sub in'luenţa vieţii, aşa cum o trăim mereu, nu este posibil să devoltăm altcevadec&t personalitatea.

%n nici un ca nu încercăm să ne opunem devoltării personalităţii, în mod evident

aceasta este necesară în existenţă, însă desigur este ceva pur şi simplu arti'icial, nu esteadevărul, realul din noi.acă bietul om, nu se ioleaă, ci se identi'ică cu toate 'aptele vieţii practice şi#şi

iroseşte 'orţele în emoţii negative şi în autoconsideraţii personale şi în deşartă pălăvrăgeală insubstanţială, de discuţie ambiguă, în el nu se va putea devolta nimicînălţător, nici un element real, cu excepţia a ceea ce aparţine lumii mecanicităţii.

/ără doar şi poate, cine vrea într#adevăr să obţină devoltarea Esenţei în el, trebuie săaungă să 'ie înc-is în mod ermetic.

Acest lucru se re'eră la ceva intim str&ns legat de tăcere./raa provine din timpurile străvec-i, c&nd se preda în mod secret o octrină despre

devoltarea interioară a omului, legată de numele lui Jermes.

acă o persoană vrea ca, în interioritatea sa, să crească ceva real, este clar că trebuiesă evite scurgerea energiilor sale psi-ice.!&nd cineva are scurgeri de energie şi nu se a'lă iolat în intimitatea sa, este

incontestabil că nu va putea obţine în psi-icul său devoltarea a ceva real.<iaţa comună, obişnuită vrea să ne devoree în mod implacabil0 noi trebuie să luptăm

ilnic împotriva vieţii, trebuie să învăţăm să înotăm împotriva curentului$Această muncă este contrară vieţii, este vorba de ceva 'oarte di'erit 'aţă de viaţa de

toate ilele şi care totuşi trebuie pus în practică clipă de clipă0 vreau să mă re'er la+evoluţia !onştiinţei.

Este evident că dacă atitudinea noastră 'aţă de viaţa ilnică este 'undamental greşită0dacă noi credem că totul trebuie să ne meargă bine pur şi simplu, atunci vor veni

deamăgirile$=amenii vor ca lucrurile să le iasă bine pur şi simplu, pentru că totul trebuie sămeargă în acord cu planurile lor0 însă cruda realitate este di'erită, c&t timp o persoană nuse sc-imbă în interior, că#i place sau nu, va 'i mereu victimă a circumstanţelor.

Se spun şi se scriu despre viaţă multe stupidităţi sentimentale, însă acest Tratat de6si-ologie +evoluţionară este di'erit.

Această octrină trece direct la subiect, la 'aptele concrete, clare şi de'initive0 a'irmăîn mod accentuat că Animalul 2ntelectual, în mod greşit numit om, este un bipedmecanic, inconştient, adormit.

4unul Stăp&n al !asei niciodată nu ar accepta 6si-ologia +evoluţionară0 îşiîndeplineşte toate îndatoririle de tată, de soţ, etc., şi în consecinţă are despre el cea mai bună părere. ar el serveşte doar scopurilor naturii şi at&ta tot.

6rin opoiţie, vom spune că există şi 4unul Stăp&n al !asei care înoată împotrivacurentului, care nu vrea să se lase devorat de viaţă0 însă în lume aceşti indivii sunt 'oarte puţini, nu abundă nicic&nd.

Atunci c&nd o persoană g&ndeşte în acord cu ideile acestui Tratat de 6si-ologie+evoluţionară, obţine o viiune corectă asupra vieţii.

CAPITOLUL )8

DI



Cele ) lumi

A observa şi a se observa pe sine însuşi sunt două lucruri complet di'erite, cu toateacestea, ambele pretind atenţie.

%n observare, atenţia este orientată în a'ară, spre lumea exterioară, prin intermediul

'erestrelor simţurilor.%n auto#observarea de sine însuşi, atenţia este orientată spre interior şi pentru aceastasimţurile de percepţie externă nu sunt de 'olos, acest motiv 'iind mai mult dec&t su'icient pentru ca neo'itului să#i 'ie di'icilă observarea proceselor sale psi-ologice intime.

6unctul de plecare al ştiinţei o'iciale, în latura sa practică, e ceea ce este observabil.6unctul de plecare al muncii asupra sinelui însuşi este auto#observarea, ceea ce esteautoobservabil.

2ndiscutabil, aceste două puncte de plecare, citate în r&ndurile de mai sus, ne duc îndirecţii complet di'erite.

!ineva ar putea îmbătr&ni cu'undat în dogmele intransigente ale ştiinţei o'iciale,studiind 'enomene exterioare, observ&nd celule, atomi, molecule, sori, stele, comete, etc.,

'ără a experimenta înăuntrul lui însuşi nici o sc-imbare radicală.3enul de cunoaştere care trans'ormă în interior pe cineva, niciodată nu ar putea 'iobţinut prin intermediul observării exterioare.

Adevărata cunoaştere care poate realmente să producă în noi o sc-imbare interioară'undamentală, are drept baă auto#observarea directă de sine însuşi.

Este urgent să le spunem studenţilor noştri 3nostici să se observe pe ei înşişi şi în cesens trebuie să se auto#observe, şi motivele pentru aceasta.

=bservarea este un miloc pentru modi'icarea condiţiilor mecanice ale lumii. Auto#observarea interioară este un miloc pentru trans'ormarea intimă.

!a urmare sau corolar al tuturor acestora, putem şi trebuie să a'irmăm în modaccentuat că există două categorii de cunoaştere> cea externă şi cea internă, şi că, în a'ară

de caul c&nd avem în noi înşine centrul magnetic care să poată di'erenţia calităţilecunoaşterii, amestecul planurilor sau ordinilor de idei, ar putea să ne ducă la con'uie. :e găsim deci în 'aţa a două lumi, cea exterioară şi cea interioară. 6rima dintre

acestea este percepută prin simţurile de percepţie externă0 a doua poate 'i percepută doar prin simţul auto#observării interne.

3&nduri, idei, emoţii, năuinţe, speranţe, deamăgiri, etc., sunt interioare, inviibile pentru simţurile comune, obişnuite, şi cu toate acestea, sunt pentru noi mai reale dec&tmasa din su'ragerie sau 'otoliile din salon.

!u siguranţă, noi trăim mai mult în lumea noastră interioară dec&t în cea exterioară,acest lucru este incontestabil, indiscutabil.

%n 7umile noastre 2nterne, în lumea noastră secretă, iubim, dorim, bănuim, binecuv&ntăm, blestemăm, aspirăm, su'erim, ne bucurăm, suntem decepţionaţi,recompensaţi, etc., etc., etc..

2ncontestabil, cele două lumi, internă şi externă, sunt veri'icabile în modexperimental. 7umea exterioară este observabilul.

7umea interioară este auto#observabilul în sine însuşi şi înăuntrul nostru înşine, aici şiacum.

DO



!ine într#adevăr vrea să cunoască 7umile 2nterne ale planetei 6ăm&nt sau aleSistemului Solar sau ale 3alaxiei în care trăim, trebuie să cunoască mai înt&i lumea saintimă, viaţa sa interioară, particulară, propriile sale 7umi 2nterne.

=mule, cunoaşte#te pe tine însuţi şi vei cunoaşte 1niversul şi Ceii.!u c&t va explora mai mult această 7ume 2nterioară numită Sine însuşi, cu at&t

mai mult va înţelege că trăieşte simultan în două lumi, în două realităţi, în două s'ere, ceaexterioară şi cea interioară.7a 'el cum unei persoane îi este indispensabil să înveţe să umble în lumea

exterioară, pentru a nu cădea într#o prăpastie, a nu se rătăci pe străile oraşului, a#şiselecta prieteniile, a nu se întovărăşi cu perverşi, a nu m&nca otravă, etc., tot aşa, prinintermediul muncii psi-ologice asupra noastră înşine, învăţăm să umblăm în 7umea2nterioară, care este explorabilă prin intermediul auto#observării de sine.

%n realitate, simţul auto#observării de sine însuşi se găseşte atro'iat la rasa umanădecadentă al acestei epoci în care trăim.

6e măsură ce noi perseverăm în auto#observarea noastră înşine, simţul auto#observăriiintime se va devolta în mod progresiv.

CAPITOLUL )1O:er&are /e i!e i!ui

Auto#=bservarea intimă de sine însuşi este un miloc practic pentru a obţine otrans'ormare radicală. A cunoaşte şi a observa sunt lucruri di'erite. *ulţi con'undăobservarea de sine cu 'aptul de a cunoaşte. !unoaştem că suntem aşeaţi pe un scaun într#o sală, însă aceasta nu înseamnă că vom observa scaunul.

!unoaştem că la un moment dat suntem într#o stare negativă, poate 'aţă de o problemă, sau preocupaţi de o c-estiune sau alta, sau într#o stare de nelinişte sau deincertitudine, etc., dar aceasta nu înseamnă că o vom observa.

Simţiţi antipatie pentru cineva" :u vă place o anumită persoană" e ce" <eţi spunecă cunoaşteţi acea persoană$<ă rog;, =bservaţi#o, a cunoaşte nicic&nd nu înseamnă a observa0 nu con'undaţi

'aptul de a cunoaşte cu 'aptul de a observa$=bservarea de sine, care este sută la sută activă, este un miloc pentru sc-imbarea de

sine, în timp ce cunoaşterea, care e pasivă, nu este.!u siguranţă, a cunoaşte nu este un act de atenţie.Atenţia diriată spre interiorul nostru înşine, spre ceea ce se înt&mplă înăuntrul nostru,

este într#adevăr ceva poitiv, activ$%n caul unei persoane 'aţă de care avem antipatie, numai aşa, pentru că aşa avem

c-e' şi de multe ori 'ără nici un motiv, remarcăm multitudinea de g&nduri care seacumuleaă în minte, grupul de voci care vorbesc şi strigă deordonat înăuntrul nostruînşine, ceea ce spun, emoţiile deagreabile care apar în interiorul nostru, savoareaneplăcută pe care toate acestea o lasă în psi-icul nostru, etc., etc..

Evident, într#o asemenea stare ne dăm seama, deopotrivă, de 'aptul că în interior tratăm 'oarte ur&t persoana 'aţă de care avem antipatie.

%nsă, pentru a vedea toate acestea, este nevoie indiscutabil de o atenţie diriată în modintenţionat spre interiorul nostru înşine0 nu de o atenţie pasivă.

D



Atenţia dinamică provine într#adevăr de la partea observatoare, în timp ce g&ndurile şiemoţiile aparţin părţii observate.

Toate acestea ne 'ac să înţelegem că 'aptul de a cunoaşte este ceva pe de#a#ntregul pasiv şi mecanic, în contrast evident cu observarea de sine, care este un act conştient.

:u vrem să spunem cu asta că nu există observarea mecanică de sine, însă un

asemenea tip de observare nu are nimic de#a 'ace cu auto#observarea psi-ologică la carene re'erim.A g&ndi şi a observa se dovedesc a 'i, de asemenea, 'oarte di'erite. =rice subiect îşi

poate o'eri luxul de a g&ndi despre el însuşi tot ceea ce vrea, dar asta nu înseamnă că seva observa cu adevărat.

Trebuie să vedem di'eritele Euri în acţiune, să le descoperim în psi-icul nostru, săînţelegem că înăuntrul 'iecăruia dintre ele există un procenta din propria noastrăconştiinţă, să ne căim că le#am creat, etc..

Atunci vom exclama> ar ce 'ace acest E1" !e spune" !e este ceea ce vrea"e ce mă c-inuieşte cu des'r&ul său, cu m&nia sa" Etc., etc., etc..

Atunci vom vedea în interiorul nostru înşine toată acea înlănţuire de g&nduri, emoţii,

dorinţe, pasiuni, comedii private, drame personale, minciuni elaborate, discursuri, scue,morbidităţi, paturi de plăcere, scene de lascivitate, etc., etc., etc..e multe ori înainte de a adormi, tocmai în clipa de trecere de la starea de veg-e la

cea de somn, percepem înăuntrul propriei noastre minţi di'erite voci care vorbesc întreele, sunt di'eritele Euri care trebuie să rupă în acele momente orice conexiune cu di'eriţiicentri ai maşinii noastre organice, cu scopul de a se cu'unda apoi în lumea moleculară, îna !incea imensiune.

CAPITOLUL ))Vor:(ria

Se dovedeşte urgent, presant, de neam&nat, să observăm vorbăria interioară şi locul precis din care provine.2ncontestabil, vorbăria interioară greşită este !ausa !ausorum a multor stări psi-ice

nearmonioase şi neplăcute din preent şi, de asemenea, din viitor.Evident, acea deşartă pălăvrăgeală insubstanţială, de discuţie ambiguă şi, în general,

orice discuţie preudiciabilă, dăunătoare, absurdă, mani'estată în lumea exterioară, îşi areoriginea în conversaţia interioară greşită.

Se ştie că în 3noă există practica esoterică a tăcerii interioare0 aceasta o cunoscdiscipolii noştri de !amera a Treia.

:u este de prisos să spunem cu deplină claritate că tăcerea interioară trebuie să sere'ere în mod speci'ic la ceva 'oarte precis şi de'init.

!&nd procesul g&ndirii este epuiat înadins pe durata meditaţiei interioare pro'unde,se obţine tăcerea interioară0 însă nu aceasta e ceea ce vrem să explicăm în acest capitol.

A goli mintea sau a o pune în alb pentru a obţine realmente tăcerea interioară,nici aceasta nu e ceea ce vrem să explicăm acum în aceste paragra'e.

A practica tăcerea interioară la care ne re'erim, nu înseamnă nici să împiedici ca înminte să pătrundă ceva.

%ntr#adevăr, vorbim acum de un tip de tăcere interioară 'oarte di'erit. :u este vorba deceva vag şi general$

DQ



<rem să practicăm tăcerea interioară în relaţie cu ceva ce se a'lă dea în minte, o persoană, un eveniment, o problemă personală sau străină, ceea ce ni s#a povestit, ceea cea 'ăcut cineva, etc., dar 'ără a o atinge cu limba interioară, 'ără discurs intim$

A învăţa să taci, nu numai cu limba exterioară, ci totodată şi cu limba secretă, internăeste extraordinar, minunat.

*ulţi tac în exterior, însă cu limba lor interioară îl upoaie de viu pe aproapele lor.<orbăria interioară înveninată şi răuvoitoare produce con'uie interioară.acă se observă vorbăria interioară greşită, se va vedea că este 'ormată din umătăţi

de adevăr, sau din adevăruri care se relaţioneaă între ele într#un mod mai mult sau mai puţin incorect, adăug&ndu#se ori omiţ&ndu#se ceva.

in păcate, viaţa noastră emoţională se baeaă exclusiv pe auto#simpatie.rept culme al unei asemenea in'amii, simpatiăm doar cu noi înşine, cu at&t de

iubitul nostru Ego şi simţim antipatie şi c-iar ură 'aţă de cei care nu simpatieaă cu noi. :e iubim prea mult pe noi înşine, suntem narcisişti sută la sută, acest lucru este

incontestabil, indiscutabil.6&nă c&nd vom răm&ne pe mai departe îmbuteliaţi în auto#simpatie, orice

devoltare a /iinţei devine mai mult dec&t imposibilă.Avem nevoie să învăţăm să vedem punctul de vedere al altuia. Este urgent să ştim săne punem în locul celorlalţi.

Ast'el că, toate lucrurile pe care vreţi ca oamenii să vi le 'acă vouă, tot aşa 'aceţi#leşi voi lor (*atei >?D).

!eea ce într#adevăr conteaă în aceste studii este modul în care oamenii se comportăîn interior în mod inviibil unii cu alţii.

in nenorocire şi cu toate că suntem 'oarte politicoşi şi c-iar sinceri, uneori 'ărăîndoială că la nivel inviibil şi intern, ne tratăm 'oarte rău unii pe alţii.

6ersoane aparent 'oarte binevoitoare, îşi t&răsc ilnic semenii spre caverna secretă dinei înşişi, pentru a 'ace cu aceştia tot ceea ce po'tesc (1miliri, e'lemisire, batocură, etc.).

CAPITOLUL )+Lumea /e rela"ii

Lumea /e rela"ii are trei a#ecte 'oarte di'erite pe care trebuie să le clari'icăm înmod precis.

6rimul> suntem relaţionaţi cu corpul planetar, adică, cu corpul 'iic.Al doilea> trăim pe planeta 6ăm&nt şi, ca o consecinţă logică, suntem relaţionaţi cu

lumea exterioară şi cu problemele care ne privesc pe noi> 'amilie, a'aceri, bani, c-estiunilegate de muncă, pro'esie, politică, etc., etc., etc..

Al treilea> relaţia omului cu el însuşi. 6entru maoritatea oamenilor, acest tip de relaţienu are nici cea mai mică importanţă.

in păcate, pe oameni îi intereseaă doar primele două tipuri de relaţii, privind cel de#al treilea tip cu cea mai absolută indi'erenţă.

Jrană, sănătate, bani, a'aceri, constituie, de 'apt, principalele preocupări aleAnimalului 2ntelectual în mod greşit numit =m.

Aşadar> este evident că at&t corpul 'iic c&t şi c-estiunile lumii sunt exterioare 'aţă denoi înşine.

!orpul 6lanetar (corpul 'iic) uneori este bolnav, alteori sănătos şi aşa mai departe.

D@



!redem întotdeauna că avem o oarecare cunoaştere în ceea ce priveşte corpul nostru'iic, dar în realitate, nici cei mai buni oameni de ştiinţă din lume nu ştiu multe desprecorpul de carne şi oase.

/ără îndoială, corpul 'iic, datorită teribilei şi complexei sale organiări, este cusiguranţă cu mult dincolo de înţelegerea noastră.

%n ceea ce priveşte al doilea tip de relaţii, suntem victime ale circumstanţelor0 estelamentabil că încă nu am învăţat să producem în mod conştient circumstanţe.Sunt numeroşi oamenii incapabili să se adaptee la nimic sau la nimeni, sau să aibă

adevărat succes în viaţă.3&ndindu#ne la noi înşine, din punctul de vedere al muncii esoterice 3nostice, este

urgent să cercetăm la care dintre aceste trei tipuri de relaţii suntem de'icitari.Se poate înt&mpla caul concret în care suntem greşit relaţionaţi cu corpul 'iic şi din

caua acestui 'apt suntem bolnavi.Se poate înt&mpla că suntem prost relaţionaţi cu lumea exterioară şi drept reultat

avem con'licte, probleme economice şi sociale, etc., etc., etc..Se poate că suntem prost relaţionaţi cu noi înşine şi ca urmare su'erim mult din lipsă

de iluminare interioară.Evident, dacă lampa din dormitorul nostru nu este conectată la instalaţia electrică, înodaia noastră va 'i benă.

!ei care su'eră din lipsă de iluminare interioară, trebuie să#şi conectee mintea cu!entrii Superiori ai /iinţei lor.

2ncontestabil, avem nevoie să stabilim relaţii corecte nu doar cu !orpul nostru6lanetar (corpul 'iic) şi cu lumea exterioară, ci şi cu 'iecare din părţile propriei noastre/iinţe.

4olnavii pesimişti, plictisiţi de at&ţia medici şi medicamente, dea nu mai doresc să sevindece0 pacienţii optimişti luptă pentru a trăi.

%n !ainoul din *onte !arlo, mulţi milionari care şi#au pierdut averea la oc, s#au

sinucis. *ilioane de mame sărmane lucreaă pentru a#şi întreţine copiii.Sunt nenumăraţi aspiranţii deprimaţi care din lipsă de puteri psi-ice şi de iluminareintimă au renunţat la munca esoterică asupra lor înşişi. 6uţini sunt cei care ştiu să pro'itede adversităţi.

%n perioadele de tentaţie implacabilă, deprimare şi deolare, persoana trebuie sărecurgă la intima amintire de sine însuşi.

%n stră'undul 'iecăruia dintre noi, se a'lă T=:A:TC2: ACTE!K, STE77A *A+2S,2S2S E326TEA:K, 1*:ECE17 *A*K, aştept&ndu#ne pentru a ne vindeca inimaîndurerată.

!&nd o persoană îşi provoacă sieşi şocul Amintirii de Sine, se produce realmente osc-imbare miraculoasă în întreaga activitate a corpului, ast'el înc&t celulele primesc unaliment di'erit.

CAPITOLUL )2C;!tecul #i-olo.ic

A venit momentul să re'lectăm 'oarte serios asupra aceea ce se numeşte consideraţieinternă. :u încape nici cea mai mică îndoială cu privire la aspectul deastruos al auto#

GR



consideraţiei intime0 aceasta, pe l&ngă 'aptul de a -ipnotia conştiinţa, ne 'ace să pierdem 'oarte multă energie.

acă o persoană nu ar comite eroarea de a se identi'ica at&t de mult cu ea însăşi, auto#consideraţia interioară ar 'i mai mult dec&t imposibilă.

!&nd cineva se identi'ică cu el însuşi, se iubeşte prea mult, simte milă 'aţă de sine

însuşi, se auto#consideră, g&ndeşte că întotdeauna s#a purtat 'oarte bine cu cutare,cutărică, cu soţia, cu copiii, etc. şi că nimeni nu l#a ştiut aprecia, etc.. %n de'initiv este uns'&nt şi toţi ceilalţi sunt nişte ticăloşi, nişte escroci.

1na dintre 'ormele cele mai obişnuite de auto#consideraţie intimă este preocuparea pentru ceea ce pot g&ndi alţii despre noi0 poate presupun că nu suntem cinstiţi, sinceri,demni de creare, curaoşi, etc..

!el mai curios în toate acestea este că ignorăm în mod lamentabil enorma pierdere deenergie pe care acest tip de preocupări ne#o produce.

*ulte atitudini ostile 'aţă de anumite persoane care nu ne#au 'ăcut nici un rău, sedatoreaă tocmai unor ast'el de preocupări născute din auto#consideraţia intimă.

%n aceste circumstanţe, iubindu#se într#at&t pe sine însuşi, auto#consider&ndu#se în

acest mod, este clar că E17, sau mai bine is Eurile, în loc să dispară, se 'orti'ică atunciîn mod înspăim&ntător.= persoană identi'icată cu ea însăşi se înduioşeaă mult de propria sa situaţie şi c-iar

îi vine să 'acă socoteli.Aşa se 'ace că g&ndeşte că cutare, că cutărică, că prietenul, că prietena, că vecinul, că

patronul, că amicul, etc., etc., etc., nu au răsplătit#o cum se cuvenea în ciuda mai susmenţionatelor sale bunăvoinţe, şi îmbuteliată în aceasta, devine insuportabilă şi plictisitoare pentru toată lumea.

!u un ast'el de individ, practic nu se poate vorbi, întruc&t orice conversaţie este sigur că va aunge la cărticica sa de socoteli şi la at&t de mult tr&mbiţatele sale su'erinţe.

Stă scris că în munca esoterică 3nostică, creşterea su'letească este posibilă numai

prin iertarea celorlalţi.acă cineva trăieşte clipă de clipă, în tot momentul, su'erind pentru ceea ce alţii îidatoreaă, pentru ceea ce i#au 'ăcut, pentru amărăciunile pe care i le#au cauat, mereu cuacelaşi c&ntec, nimic nu va putea creşte în interiorul său.

+ugăciunea omnului spune> şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertămgreşiţilor noştri.

Sentimentul că alţii îi sunt datori, durerea pentru răutăţile pe care alţii i le#au cauat,etc., împiedică orice progres interior al Su'letului.

2isus, *arele PA42+, a spus> %mpacă#te cu p&r&şul tău degrabă, p&nă eşti cu el pedrum, ca nu cumva p&r&şul să te dea pe m&na udecătorului, şi udecătorul temnicerului,şi să 'ii aruncat în temniţă. Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo p&nă ce nu vei plăticel din urmă bănuţ (*atei I>DIDO).

acă alţii ne datoreaă, şi noi datorăm. acă cerem să ni se plătească p&nă la ultimuldinar, trebuie să plătim înainte p&nă la ultimul bănuţ.

Aceasta este 7egea Talionului, =c-i pentru oc-i şi dinte pentru dinte, !ercvicios, absurd.

Scuele, completa satis'acţie şi umilinţele pe care le cerem altora pentru răutăţile pecare ni le#au 'ăcut, sunt cerute, deopotrivă, de la noi, c-iar dacă ne considerăm oi bl&nde.

A te supune unor legi inutile este absurd, este mai bine să te situei sub noi in'luenţe.

G?



7egea *ilei este o in'luenţă mai elevată dec&t 7egea omului violent> =c-i pentruoc-i, dinte pentru dinte.

Este urgent, indispensabil şi presant să ne plasăm în mod inteligent sub in'luenţeleminunate ale muncii esoterice 3nostice, să uităm că ceilalţi ne datoreaă şi să eliminămdin psi-icul nostru orice 'ormă de auto#consideraţie.

:iciodată nu trebuie să admitem înăuntrul nostru sentimente de răbunare,resentimente, emoţii negative, anxietăţi pentru răutăţile care ni s#au 'ăcut, violenţă,invidie, amintire neîncetată a datoriilor, etc., etc..

3noa este destinată acelor aspiranţi sinceri, care întradevăr vor să lucree şi să sesc-imbe.

acă observăm lumea, putem evidenţia în mod direct că 'iecare persoană îşi are propriul său c&ntec.

/iecare îşi c&ntă propriul său c&ntec psi-ologic0 vreau să mă re'er în mod accentuat laacea problemă a poveştilor psi-ologice0 a simţi că alţii îi sunt datori, a se pl&nge, a seautoconsidera, etc..

1neori, lumea îşi c&ntă propriul c&ntec, doar aşa, 'ără a i se da apă la moară, 'ără a

'i îndemnată şi alteori după c&teva pa-are cu vin$ :oi spunem că plictisitorul nostru c&ntec trebuie să 'ie eliminat0 acesta ne 'aceneputincioşi la nivel interior, ne 'ură multă energie.

%n c-estiuni de 6si-ologie +evoluţionară, cel care c&ntă prea bine Hnu ne re'erim la ovoce 'rumoasă, nici la c&ntecul 'iicH desigur, nu poate trece dincolo de sine însuşi0răm&ne în trecut$

= persoană împiedicată de c&ntece triste nu#şi poate sc-imba :ivelul /iinţei0 nu poatetrece dincolo de ceea ce este.

6entru a trece la un :ivel Superior al /iinţei, este necesar să încetei să 'ii ceea ceeşti0 trebuie să nu mai 'im ceea ce suntem.

acă noi continuăm să 'im ceea ce suntem, nicic&nd nu vom putea trece la un :ivel

Superior al /iinţei.6e terenul vieţii practice se înt&mplă lucruri neobişnuite. /oarte adesea, o persoanăoarecare leagă prietenie cu alta doar pentru că îi este uşor să#i c&nte c&ntecul său.

in nenorocire, un ast'el de tip de relaţii iau s'&rşit c&nd c&ntăreţului i se cere să tacă,să sc-imbe discul, să vorbească despre altceva, etc..

Atunci c&ntăreţul, plin de resentiment, pleacă în căutarea unui nou prieten, a cuivacare să 'ie dispus să#l asculte pe o perioadă nede'inită.

!&ntăreţul cere înţelegere, pe cineva care să#l înţeleagă, ca şi cum ar 'i at&t de uşor săînţelegi o altă persoană.

6entru a înţelege o altă persoană este necesar să te înţelegi pe tine însuţi. innenorocire, bunul c&ntăreţ crede că se înţelege pe el însuşi.

Sunt mulţi c&ntăreţii decepţionaţi, care c&ntă c&ntecul de a nu 'i înţeleşi şi viseaă la olume minunată în care ei sunt 'igurile centrale.

!u toate acestea nu toţi c&ntăreţii sunt publici, există şi cei reervaţi0 nu#şi c&ntăc&ntecul în mod direct, însă îl c&ntă în secret.

Sunt oameni care au lucrat mult, care au su'erit prea mult, se simt decepţionaţi, credcă viaţa le datoreaă tot ceea ce nicic&nd n#au 'ost capabili să obţină.

Ei resimt în general o tristeţe interioară, o senaţie de monotonie şi de plictisealăîngroitoare, oboseală intimă sau 'rustrare în urul cărora se str&ng g&ndurile.

GD



2ndiscutabil, c&ntecele secrete ne împiedică să mergem pe drumul auto#realiăriiintime a /iinţei.

in păcate, ast'el de c&ntece interioare secrete trec neobservate de către noi înşine, îna'ară de caul c&nd le observăm în mod intenţionat.

%n mod evident, orice observare de sine lasă să pătrundă lumina în noi înşine, în

pro'unimile noastre intime. :ici o sc-imbare interioară nu s#ar putea produce în psi-icul nostru, 'ără a 'i adusă înlumina observării de sine.

Este indispensabil să ne observăm pe noi înşine c&nd suntem singuri, la 'el ca şiatunci c&nd suntem în relaţii cu lumea.

!&nd o persoană este singură, se preintă Euri 'oarte di'erite, g&nduri 'oartedistincte, emoţii negative, etc..

:u întotdeauna suntem într#o companie bună c&nd suntem singuri. Este aproapenormal, este 'oarte 'iresc, să 'im într#o companie 'oarte proastă în deplină singurătate.Eurile cele mai negative şi periculoase se preintă c&nd suntem singuri.

acă vrem să ne trans'ormăm radical trebuie să ne sacri'icăm propriile su'erinţe.

e multe ori ne exprimăm su'erinţele prin c&ntece articulate sau nearticulate.CAPITOLUL )3

Re$!toarcere i recure!"(

1n om este ceea ce e viaţa sa0 dacă un om nu modi'ică nimic înăuntrul lui însuşi, dacănu#şi trans'ormă radical viaţa, dacă nu lucreaă asupra lui însuşi, îşi pierde timpul în modmierabil.

*oartea este reîntoarcerea la începutul însuşi al vieţii sale cu posibilitatea de a orepeta din nou.

*ulte s#au spus în literatura Esoterică şi =cultistă despre tema vieţilor succesive, este

mai bine să ne ocupăm de existenţele succesive.<iaţa 'iecăruia dintre noi, cu toate perioadele sale, este mereu aceeaşi, repet&ndu#sedin existenţă în existenţă, de#a lungul nenumăratelor secole.

2ncontestabil, continuăm în săm&nţa descendenţilor noştri0 aceasta e ceva ce este deademonstrat.

<iaţa 'iecăruia dintre noi, în particular, este un 'ilm viu pe care, c&nd murim, îl ducemîn eternitate.

/iecare dintre noi îşi duce 'ilmul său şi îl aduce din nou pentru a#l proiecta iar peecranul unei noi existenţe.

+epetarea dramelor, comediilor şi tragediilor este o axiomă 'undamentală a 7egii+ecurenţei.

%n 'iecare nouă existenţă se repetă totdeauna aceleaşi circumstanţe. Actorii acestor scene mereu repetate sunt acele persoane care trăiesc înăuntrul nostru, Eurile.

acă deintegrăm acei actori, acele Euri care dau naştere scenelor care se repetănecontenit în viaţa noastră, atunci repetarea acelor circumstanţe ar 'i mai mult dec&timposibilă.

Evident, 'ără actori nu pot exista scene0 acesta este un lucru indiscutabil,incontestabil.

GG



%n acest 'el ne putem elibera de 7egile +eîntoarcerii şi +ecurenţei0 ast'el putemdeveni liberi cu adevărat.

Evident, 'iecare dintre personaele (Eurile) pe care le purtăm în interiorul nostru,repetă din existenţă în existenţă acelaşi rol propriu0 dacă îl deintegrăm, dacă actorulmoare, rolul se s'&rşeşte.

+e'lect&nd serios asupra 7egii +ecurenţei sau a repetiţiei scenelor în 'iecare+eîntoarcere, descoperim, prin autoobservare intimă, resorturile secrete ale acestei probleme.

acă în existenţa trecută, la v&rsta de douăeci şi cinci (DI) de ani, am avut oaventură amoroasă, este neîndoios că Eul acelui angaament o va căuta pe 'emeiavisurilor sale, la v&rsta de douăeci şi cinci de ani a noii existenţe.

acă 'emeia în cauă avea atunci doar cincispreece (?I) ani, Eul acelei aventuri îşiva căuta iubitul în noua existenţă, exact la aceeaşi v&rstă.

Se dovedeşte uşor de înţeles că cele două Euri, at&t cel al lui, c&t şi cel al ei, secaută în mod telepatic şi se reînt&lnesc, pentru a repeta iar aceeaşi aventură amoroasă dinexistenţa trecută.

oi duşmani care s#au bătut pe viaţă şi pe moarte în existenţa trecută, se vor căutaiarăşi în noua existenţă pentru a repeta tragedia lor la v&rsta corespunătoare.acă două persoane au avut un litigiu pentru bunuri imobile la v&rsta de patrueci

(BR) de ani în existenţa trecută, la aceeaşi v&rstă, se vor căuta în mod telepatic în nouaexistenţă pentru a repeta acelaşi lucru.

%năuntrul 'iecăruia dintre noi trăiesc multe persoane pline de angaamente0 acest lucrue incontestabil.

1n -oţ cară în interiorul său o şlea-tă de bandiţi cu diverse angaamente delictuoase.Asasinul poartă înăuntrul său însuşi un club de asasini, iar des'r&natul duce în psi-iculsău o casă de rende#vous.

!eea ce este grav în toate acestea e că intelectul ignoră existenţa unor ast'el de

persoane, sau Euri, înăuntrul nostru înşine, şi al unor ast'el de angaamente care seîndeplinesc inevitabil.Toate aceste angaamente ale Eurilor care sălăşluiesc înăuntrul nostru, au loc sub

pragul raţiunii noastre.Sunt 'apte pe care le ignorăm, lucruri care ni se înt&mplă, evenimente care se

prelucreaă în subconştient şi inconştient.6e bună dreptate ni s#a spus că totul ni se înt&mplă ca şi c&nd plouă sau c&nd tună.%n realitate, avem iluia că 'acem, dar nu 'acem nimic, ni se înt&mplă, acest lucru este

'atal, mecanic$6ersonalitatea noastră este doar instrumentul di'eritelor persoane (Euri), prin

intermediul căruia una din aceste persoane (Euri), îşi îndeplineşte angaamentele.Sub pragul capacităţii noastre de cunoaştere se înt&mplă multe lucruri, din păcate

ignorăm ceea ce se înt&mplă sub pragul bietei noastre raţiuni. :e credem înţelepţi, c&nd cu adevărat nici măcar nu ştim că nu ştim. Suntem biete

luntre t&r&te de valurile năvalnice ale oceanului existenţei.A ieşi din această nenorocire, din această inconştienţă, din starea at&t de lamentabilă

în care ne a'lăm, este posibil doar murind în noi înşine$!um ne#am putea trei, 'ără să murim mai înt&i" oar cu moartea survine noul; acă

germenul nu moare, planta nu se naşte.

GB



!ine se treeşte cu adevărat, dob&ndeşte din acest motiv deplină obiectivitate aconştiinţei sale, iluminare autentică, 'ericire$

CAPITOLUL )4Auto0Co!tii!"a i!'a!til(

:i s#a spus cu multă înţelepciune că avem nouăeci şi şapte la sută S14!=:5T2E:Tşi T+E2 7A S1TK !=:5T22:LK.

<orbind sincer şi 'ără ocolişuri, vom spune că nouăeci şi şapte la sută din Esenţa pecare o purtăm în interiorul nostru, se găseşte îmbuteliată, îngropată, înc-isă înăuntrul'iecăruia dintre Eurile care, în ansamblul lor, constituie Eul %nsuşi.

%n mod evident, Esenţa sau !onştiinţa, cu'undată în 'iecare Eu, 'uncţioneaă învirtutea propriei sale condiţionări.

=rice Eu deintegrat elibereaă un procent determinat de !onştiinţă, emanciparea saueliberarea Esenţei sau !onştiinţei ar 'i imposibilă 'ără deintegrarea 'iecărui Eu.

!u c&t cantitatea de Euri deintegrate este mai mare, cu at&t Auto#!onştiinţa este mai

mare. !u c&t cantitatea de Euri deintegrate este mai mică, cu at&t procentaul de!onştiinţă treită este mai mic.Treirea !onştiinţei este posibilă numai diolv&nd E17, murind în sine însuşi, aici şi

acum.2ncontestabil, at&ta timp c&t Esenţa sau !onştiinţa este îngropată în 'iecare dintre

Eurile pe care le cărăm în interiorul nostru, ea se a'lă adormită, în stare subconştientă.Este urgent să trans'ormăm subconştientul în conştient, iar acest lucru este posibil

doar ani-il&nd Eurile0 murind în noi înşine. :u e posibil să ne treim, 'ără să 'i murit în prealabil în noi înşine. !ei care încearcă

mai înt&i să se treească pentru ca apoi să moară, nu posedă o experienţă reală a ceea cea'irmă, merg cu -otăr&re pe drumul greşelii.

!opiii nou#născuţi sunt minunaţi, ei se bucură de autoconştiinţă deplină0 sunt totaltreiţi.%năuntrul corpului copilului nou#născut se găseşte reîntrupată Esenţa şi lucrul acesta îi

dă pruncului 'rumuseţea sa. :u vrem să spunem că sută la sută din Esenţă sau !onştiinţă este reîntrupată în noul#

născut, doar acel trei la sută liber care în mod normal nu este cu'undat în Euri.!u toate acestea, acel procenta de Esenţă liberă, reîntrupat în organismul copiilor

nou#născuţi, le dă deplină autoconştiinţă, luciditate, etc..Adulţii îl privesc cu milă pe noul#născut, cred că pruncul este inconştient, dar se

înşeală amarnic. :oul#născut îl vede pe adult aşa cum este în realitate, inconştient, crud, pervers, etc..Eurile nou#născutului se duc şi vin, se rotesc în urul leagănului, vor să intre în noul

corp, însă datorită 'aptului că noul#născut încă nu şi#a 'abricat personalitatea, oriceîncercare a Eurilor de a intra în noul corp, se dovedeşte mai mult dec&t imposibilă.

1neori pruncii se înspăim&ntă vă&ndu#le pe acele 'antome sau Euri care se apropriede leagănul lor, şi atunci ţipă, pl&ng, dar adulţii nu înţeleg aceasta şi presupun că bebeluşul este bolnav sau că îi este 'oame sau sete0 ast'el e inconştienţa adulţilor.

6e măsură ce noua personalitate se 'ormeaă, Eurile care vin din existenţe anterioare, pătrund puţin c&te puţin în noul corp.

GI



!&nd dea totalitatea Eurilor s#a reîncorporat, apărem în lume cu acea oribilă ur&ţenieinterioară care ne caracterieaă0 atunci mergem peste tot ca nişte somnambuli0 mereuinconştienţi, mereu perverşi.

!&nd murim, trei lucruri merg în morm&nt> ?) !orpul 'iic0 D) /ondul vital organic0 G)6ersonalitatea.

/ondul vital, ca o 'antomă se deintegreaă încetul cu încetul, în 'aţa gropiisepulcrale, pe măsură ce corpul 'iic se deintegreaă şi el.6ersonalitatea este subconştientă sau in'raconştientă0 intră şi iese din morm&nt de c&te

ori vrea, se bucură c&nd rudele îi duc 'lori, îi iubeşte pe cei apropiaţi şi se diolvă 'oarteîncet, p&nă se trans'ormă în pra' cosmic.

!eea ce continuă dincolo de morm&nt este E3=17, E17 pluraliat, Eul însuşi, ogrămadă de diavoli înăuntrul cărora se găseşte cu'undată Esenţa, !onştiinţa, care latimpul său şi la ora sa se reîntoarce, se reîntrupeaă.

Se dovedeşte lamentabil că, 'abric&ndu#se noua personalitate a copilului, sereîncorporeaă şi Eurile.

CAPITOLUL )5Vameul i 'arieul

+e'lect&nd puţin asupra diverselor circumstanţe ale vieţii, merită osteneala săînţelegem în mod serios temeliile pe care ne baăm.

= persoană se baeaă pe poiţia sa, alta pe banii săi, aceea pe prestigiu, alta petrecutul său, cealaltă pe vreun titlu, etc., etc., etc..

!el mai curios este că toţi, 'ie că suntem bogaţi sau cerşetori, avem nevoie de toţi şitrăim de pe urma tuturor, c-iar dacă suntem plini de orgoliu şi vanitate.

Să ne g&ndim pentru un moment la ceea ce ni se poate lua. !are ar 'i soarta noastrăîntr#o revoluţie de s&nge şi de beţii" !e s#ar alege de temeliile pe care ne baăm" <ai de

noi, ne credem 'oarte puternici şi suntem înspăim&ntător de slabi;Eul care simte în el însuşi temelia pe care ne baăm, trebuie să 'ie diolvat dacăîntr#adevăr aspirăm la autentica /ericire.

1n ast'el de Eu îi subestimeaă pe oameni, se simte mai bun dec&t toată lumea, mai per'ect în toate, mai bogat, mai inteligent, mai expert în viaţă, etc..

Se dovedeşte 'oarte oportun să cităm acum acea parabolă a lui 2isus, *arele PA42+,re'eritoare la cei doi oameni care se rugau. A 'ost spusă unora care se încredeau în eiînşişi ca 'iind corecţi şi#i desconsiderau pe ceilalţi.

2isus Jristosul a is> oi oameni urcară la Templu să se roage0 unul era /ariseu şicelălalt <ameş. /ariseul, st&nd în picioare, se ruga în sine însuşi ast'el> Dumnezeule, îţimulţumesc pentru că nu sunt ca şi ceilalţi oameni, oţi, nedrepţi, adulteri, nici ciar caacest Vameş! postesc de două ori pe săptăm"nă, dau zeciuieli din toate c"te c"ştig# U %nsă<ameşul, st&nd departe, nu voia nici oc-ii să#şi ridice spre cer, ci îşi lovea pieptulspun&nd> Dumnezeule, fii îngăduitor cu mine, păcătosul U. <ă ic că acesta a cobor&t lacasa lui iertat, mai degrabă dec&t celălalt0 întruc&t oricine se înalţă, va 'i umilit0 şi cel carese umileşte, va 'i înălţat (7uca ?Q>?R#?B).

A începe să ne dăm seama de propria nimicnicie şi mierie în care ne a'lăm, esteabsolut imposibil, p&nă c&nd există în noi acel concept al lui *ai. Exemple> eu sunt

GO



mai cinstit dec&t acela, mai înţelept dec&t cutare, mai virtuos dec&t cutărică, mai bogat,mai expert în lucrurile vieţii, mai cast, mai conştiincios în îndatoririle mele, etc., etc., etc..

:u este posibil să trecem prin urec-ea unui ac at&ta timp c&t suntem bogaţi, at&tatimp c&t în noi există acel complex al lui *ai.

Este mai uşor să treacă o cămilă prin urec-ea unui ac dec&t să intre un bogat în

împărăţia lui umneeu.Acel 'apt că şcoala mea este cea mai bună şi că aceea a aproapelui meu nu e bună0acel 'apt că +eligia mea este unica adevărată şi că toate celelalte sunt 'alse şi perverse0acel 'apt că 'emeia lui cutare este o soţie 'oarte proastă şi că a mea este o s'&ntă0 acel 'aptcă prietenul meu +obert este un beţivan şi că eu sunt un om 'oarte udicios şi cumpătat,etc., etc., etc., este cel care ne 'ace să ne simţim bogaţi0 motiv pentru care suntem cu toţii!K*27E7E din parabola biblică în ceea ce priveşte munca esoterică.

Este urgent să ne auto#observăm moment de moment cu scopul de a cunoaşte clar 'undamentele pe care ne baăm.

!&nd cineva descoperă acel lucru care îl o'enseaă cel mai mult la un moment dat0necaul pe care i l#au produs din caua vreunui lucru0 atunci descoperă temeliile pe care

se baeaă la nivel psi-ologic.Ast'el de temelii constituie, potrivit Evang-eliei !reştine, nisipurile pe care şi#a iditcasa.

Este necesar să notaţi cu luare#aminte cum şi c&nd i#aţi dispreţuit pe alţii, simţindu#văsuperior poate datorită titlului sau poiţiei sociale sau a experienţei dob&ndite sau a banilor, etc., etc., etc..

3rav este ca o persoană să se simtă bogată, superioară lui cutare sau lui cutărică dintr#un motiv oarecare. 1n ast'el de om nu poate intra în %mpărăţia !erurilor.

Este bine să descoperim în legătură cu ce ne simţim măguliţi, în ce situaţii estesatis'ăcută vanitatea noastră, acest lucru ne va arăta 'undamentele pe care ne baăm.

!u toate acestea, un asemenea tip de observare nu trebuie să 'ie o problemă exclusiv

teoretică, trebuie să 'im practici şi să ne observăm cu luare#aminte, în mod direct, clipă declipă.!&nd cineva începe să înţeleagă propria sa mierie şi nimicnicie0 c&nd abandoneaă

delirurile grandorii0 c&nd descoperă neg-iobia at&tor titluri, onoruri şi adarnicesuperiorităţi asupra semenilor noştri, este semnul neec-ivoc al 'aptului că dea începe săse sc-imbe.

= persoană nu se poate sc-imba dacă se cramponeaă de acela care spune> casa*ea, banii *ei, bunurile *ele, sluba *ea, virtuţile *ele, capacităţile *eleintelectuale, capacităţile *ele artistice, cunoştinţele *ele, prestigiul *eu, etc.,etc., etc..

Acest 'apt de a ne crampona de al *eu, de *ie88, este mai mult dec&t su'icient pentru a ne împiedica să recunoaştem propria noastră nimicnicie şi mierie interioară.

!ineva se minuneaă în 'aţa spectacolului unui incendiu sau al unui nau'ragiu0 atuncioamenii disperaţi îşi iau, adesea, lucruri care st&rnesc r&sul0 lucruri lipsite de importanţă.

4ieţii oameni;, se simt în acele lucruri, se biuiesc pe 'leacuri, se agaţă de ceea ce nuare nici cea mai mică importanţă.

A se simţi pe ei înşişi prin intermediul lucrurilor exterioare, a se baa pe ele,ec-ivaleaă cu a 'i într#o stare de absolută inconştienţă.

G



Sentimentul SE2TKL22 (/22:LA +EA7K), este posibil doar diolv&nd toate aceleE1+2 pe care le purtăm în interiorul nostru0 înainte de aceasta, un ast'el de sentimentse dovedeşte a 'i mai mult dec&t imposibil.

in păcate, adoratorii E1712 nu acceptă aceasta0 ei se cred Cei0 cred că posedădea acele !orpuri 3lorioase? despre care vorbise 6avel din Tars0 ei presupun că E17

este ivin şi nimeni nu le poate scoate din cap asemenea absurdităţi. :u ştii ce să 'aci cu ast'el de oameni, li se explică şi nu înţeleg0 mereu cramponaţi denisipurile pe care şi#au idit casa0 mereu înc-işi în dogmele lor, în capriciile lor, înneroiile lor.

acă acei oameni s#ar auto#observa serios, ar veri'ica prin ei înşişi doctrina celor multipli0 ar descoperi înăuntrul lor înşişi toată acea mulţime de persoane sau Euri caretrăiesc în interiorul nostru.

!um ar putea exista în noi sentimentul real al /22:LE2 noastre adevărate, c&nd aceleEuri simt pentru noi, g&ndesc pentru noi"

!el mai grav lucru în toată această tragedie este că noi g&ndim că g&ndim, simţim căsimţim c&nd, în realitate, este altul cel care, la un moment dat, g&ndeşte cu creierul nostru

martiriat şi simte cu inima noastră îndurerată.Sărmanii de noi;, de c&te ori credem că iubim şi ceea ce se înt&mplă este că, altcinevaînăuntrul nostru înşine, plin de des'r&u, utilieaă centrul inimii.

Suntem nişte ne'ericiţi, con'undăm pasiunea animală cu iubirea;, şi totuşi, estealtcineva înăuntrul nostru înşine, înăuntrul personalităţii noastre, cel care trece prin acelecon'uii.

!u toţii credem că niciodată n#am pronunţa acele cuvinte ale /ariseului din parabola biblică> umneeule, îţi mulţumesc pentru că nu sunt ca şi ceilalţi oameni, etc., etc..

!u toate acestea, şi deşi pare incredibil, aşa procedăm i de i. <&nătorul de carne la piaţă spune> Eu nu sunt ca alţi măcelari care v&nd carne de proastă calitate şiexploateaă lumea.

<&nătorul de ţesături în magain exclamă> Eu nu sunt ca alţi comercianţi care ştiusă 'ure la măsurători şi care s#au îmbogăţit.<&nătorul de lapte a'irmă> Eu nu sunt ca alţi v&nători de lapte care îi adaugă apă.

%mi place să 'iu cinstit.oamna casei, a'lată în viită, 'ace următorul comentariu> Eu nu sunt ca altele care

umblă cu alţi bărbaţi, sunt, slavă omnului, o persoană decentă şi 'idelă soţului meu.!oncluie> ceilalţi sunt ticăloşi, nedrepţi, persoane adultere, -oţi şi perverşi, iar

'iecare dintre noi e o oaie bl&ndă, un S'inţişor de !iocolată, bun de ţinut ca pe un copilde aur în vreo biserică.

!&t suntem de neg-iobi; !redem adesea că nicic&nd nu 'acem toate acele prostii şi perversităţi pe care le vedem la alţii şi din acest motiv aungem la concluia că suntem persoane magni'ice, din păcate, nu vedem prostiile şi mesc-inăriile pe care le 'acem.

Există momente stranii în viaţă în care mintea, 'ără nici un 'el de preocupări, seodi-neşte. !&nd mintea este liniştită, c&nd mintea este în tăcere, atunci survine noul.

%n acele clipe este posibil să vedem baele, 'undamentele pe care ne biuim.*intea 'iind în pro'und repaus interior, putem veri'ica prin noi înşine cruda realitate a

acelui nisip al vieţii pe care clădim casa. (Să se vadă *atei , versetele DB#DI#DO#D#DQ şiD@0 parabola care vorbeşte de cele două tipuri de temelii.)

? !orpurile Solare

GQ



CAPITOLUL )6Voi!"a

*area =peră este, înainte de toate, crearea omului prin el însuşi, pe baă de munci

conştiente şi su'erinţe voluntare.*area =peră este cucerirea interioară de sine însuşi, a adevăratei noastre libertăţi înumneeu.

Avem nevoie cu urgenţă maximă, de neam&nat, să deintegrăm toate acele Euri caretrăiesc în interiorul nostru dacă, într#adevăr vrem emanciparea per'ectă a <oinţei.

:icolVs /lamel şi +aimundo 7ulio, săraci am&ndoi, şi#au eliberat voinţa şi auîn'ăptuit nenumărate minuni psi-ologice care uimesc.

Agrippa? nu a auns nicic&nd mai departe de prima parte a *arii =pere şi a murittrist, lupt&nd pentru deintegrarea Eurilor sale cu scopul de a se poseda pe sine însuşi şide a#şi consolida independenţa.

Emanciparea per'ectă a voinţei asigură înţeleptului dominarea absolută asupra

/ocului, Aerului, Apei şi 6ăm&ntului.*ultora care studiaă psi-ologia contemporană li se va părea exagerat ceea cea'irmăm în r&ndurile de mai sus re'eritor la puterea suverană a voinţei emancipate0 totuşi,4iblia ne vorbeşte minunăţii despre *oise.

upă /ilon, *oise era un 2niţiat pe păm&ntul /araonilor, pe malurile :ilului,Sacerdot al lui =siris, văr al /araonului, educat între coloanele lui 2S2S, *ama ivină, şiale lui =S2+2S, Tatăl nostru care se a'lă în secret.

*oise era descendent al 6atriar-ului Abra-am, marele *ag !aldeean şi al 'oarterespectabilului 2saac.

*oise, omul care a eliberat puterea electrică a voinţei, posedă darul de a în'ăptuiminuni0 aceasta o ştiu Ceii şi oamenii. Aşa stă scris.

Tot ce spun !ărţile S'inte despre acel conducător evreu este desigur extraordinar,minunat.*oise îşi trans'ormă bastonul în şarpe, îşi trans'ormă una din m&ini într#o m&nă de

lepros, apoi îi redă viaţa.6roba aceea a rugului arător a scos la iveală puterea sa, lumea a înţeles, a

îngenunc-eat şi s#a prosternat.*oise 'oloseşte o 4ag-etă *agică, emblemă a puterii reale, a puterii sacerdotale a

2niţiatului în *arile *istere ale <ieţii şi ale *orţii.%naintea /araonului, *oise presc-imbă în s&nge apa :ilului, peştii mor, 'luviul sacru

răm&ne in'ectat, egiptenii nu mai pot bea din el, iar irigaţiile din :il împrăştie s&nge pec&mpuri.

*oise 'ace mai mult0 reuşeşte să 'acă să apară milioane de broaşte disproporţionate,gigantice, monstruoase, care ies din 'luviu şi invadeaă casele. Apoi, la un gest al său,care indică o voinţă liberă şi suverană, acele broaşte oribile dispar.

%nsă cum /araonul nu le dă drumul israeliţilor, *oise în'ăptuieşte noi minuni> acoperă păm&ntul cu murdărie, st&rneşte roiuri de muşte sc&rboase şi murdare, pe care după aceeaîşi permite luxul de a le alunga.

? !ornelius Agrippa, discipol al lui Trit-emius

G@



elănţuie înspăim&ntătoarea ciumă şi toate turmele Hcu excepţia celor ale iudeilorH mor.

7u&nd 'uningine din cuptor Hspun !ărţile S'inteH o aruncă în vădu- şi, că&nd peEgipteni, le provoacă bube şi răni.

%ntin&ndu#şi 'aimosul său baston magic, *oise 'ace să cadă grindină din cer, care

distruge şi omoară în mod nemilos. %n continuare 'ace să se declanşee trăsnetulîn'lăcărat, bubuie tunetul îngroitor şi plouă în'ricoşător, apoi, cu un gest, readucecalmul.

!u toate acestea, /araonul răm&ne mai departe neînduplecat. *oise, cu o loviturăstraşnică a bag-etei sale magice, 'ace să apară ca prin 'armec nori de lăcuste, apoi se 'aceîntuneric. = altă lovitură cu toiagul şi totul revine la r&nduiala iniţială.

/oarte cunoscut este 'inalul acelei întregi rame 4iblice din <ec-iul Testament>intervine e-ova-, 'ace să moară toţi înt&ii născuţi ai egiptenilor şi /araonului nu#irăm&ne altceva de 'ăcut dec&t să#i lase pe evrei să plece.

*ai t&riu *oise se 'oloseşte de bag-eta sa magică pentru a despărţi apele *ării+oşii şi a o traversa pe os.

!&nd răboinicii egipteni se năpustesc acolo, urmărindu#i pe israeliţi, *oise, cu ungest, 'ace ca apele să revină la loc, acestea îng-iţindu#i pe urmăritori.%n mod incontestabil, mulţi =cultişti, citind toate acestea, vor să 'acă la 'el, să aibă

aceleaşi puteri ca ale lui *oise0 cu toate acestea, acest 'apt se dovedeşte imposibil at&tatimp c&t <oinţa continuă să 'ie îmbuteliată în toate şi în 'iecare dintre aceste Euri pecare le purtăm în di'eritele stră'unduri ale psi-icului nostru.

Esenţa, îngropată în Eul %nsuşi, este 3eniul lămpii lui Aladin, aspir&nd lalibertate$ 7iber, acel 3eniu, poate realia minuni.

Esenţa este <oinţă#!onştientă, 'uncţion&nd din păcate în virtutea propriei noastrecondiţionări.

!&nd <oinţa se elibereaă, atunci se uneşte, sau 'uioneaă integr&ndu#se ast'el cu

<oinţa 1niversală, devenind prin acest 'apt suverană.<oinţa individuală 'uionată cu <oinţa 1niversală, poate realia toate minunile lui*oise.

Există trei categorii de 'apte> A) !ele care corespund 7egii Accidentelor0 4) Aceleacare aparţin 7egii +ecurenţei, 'apte repetate mereu în 'iecare existenţă0 !) Acţiunideterminate în mod intenţionat prin <oinţa#!onştientă.

2ncontestabil, doar oamenii care îşi vor 'i eliberat <oinţa prin intermediul morţiiEului %nsuşi, vor putea realia acte noi, născute din liberul lor arbitru.

Acţiunile obişnuite ale omenirii sunt întotdeauna reultatul 7egii +ecurenţei sausimplul reultat al accidentelor mecanice.

!ine posedă <oinţă cu adevărat liberă, poate produce noi circumstanţe0 cine are<oinţa sa îmbuteliată în Eul 6luraliat este victimă a circumstanţelor.

%n toate paginile biblice există o demonstraţie minunată de %naltă *agie, <iiuni,6ro'eţii, *iracole, Trans'igurări, %nvieri ale morţilor, 'ie prin insu'lare, 'ie prin puneream&inilor, 'ie prin privirea 'ixată la rădăcina nasului, etc., etc..

%n 4iblie abundă masaul, uleiul sacru, pasele magnetice, aplicarea unui strop desalivă pe partea bolnavă, citirea g&ndurilor altuia, extae, apariţii, cuvinte auite din cer,etc., etc., etc., adevărate minuni ale <oinţei !onştiente eliberate, emancipate, suverane.

BR



<răitori" <raci" *agi :egri", abundă ca buruienile0 dar aceştia nu sunt S'inţi, nici6ro'eţi, nici Adepţi ai /raternităţii Albe.

:imeni nu ar putea aunge la 2luminarea +eală, nici să exercite Sacerdoţiul Absolutal <oinţei#!onştiente, dacă în prealabil nu a murit radical în sine însuşi, aici şi acum.

*ulţi oameni ne scriu 'recvent, pl&ng&ndu#se că nu posedă 2luminarea, cer&nd puteri,

pretin&ndu#ne c-ei care să#i trans'orme în *agi, etc., etc., etc., dar nicic&nd nu suntinteresaţi să se auto#observe, să se auto#cunoască, să deintegree acele agregate psi-ice,acele Euri înăuntrul cărora se a'lă cu'undată <oinţa, Esenţa.

Ast'el de persoane, în mod evident, sunt condamnate la eşec. Sunt oameni carer&vnesc la 'acultăţile S'inţilor, dar care, în nici un 'el, nu sunt dispuşi să moară în eiînşişi.

A elimina greşeli este ceva magic, minunat, oricum implică o riguroasă auto#observare psi-ologică.

A 'olosi puteri este posibil c&nd se elibereaă radical puterea minunată a <oinţei.in păcate, cum oamenii au voinţa cu'undată în 'iecare Eu, evident, aceasta se a'lă

diviată în multiple voinţe, care 'uncţioneaă 'iecare în virtutea propriei sale condiţionări.

Se dovedeşte limpede de înţeles că 'iecare Eu posedă, dintr#o asemenea cauă,voinţa sa inconştientă, particulară. :enumăratele voinţe cu'undate în Euri se bat 'recvent între ele, 'ăc&ndu#ne din

acest motiv neputincioşi, slabi, mierabili, victime ale circumstanţelor, incapabili.

CAPITOLUL )79eca#itarea

6e măsură ce o persoană lucreaă asupra ei însăşi, va înţelege tot mai mult şi maimult necesitatea de a elimina radical din natura sa interioară tot ceea ce ne 'ace at&t deabominabili.

!ele mai rele circumstanţe ale vieţii, situaţiile cele mai critice, înt&mplările cele maidi'icile, se dovedesc întotdeauna minunate pentru auto#descoperirea intimă.%n acele momente neaşteptate, critice, Eurile cele mai secrete apar la supra'aţă

întotdeauna şi c&nd nici nu ne aşteptăm0 dacă suntem alerţi, incontestabil le descoperim.6erioadele cele mai liniştite din viaţă sunt, cu siguranţă, cele mai puţin 'avorabile

pentru munca asupra sinelui însuşi.Există momente în viaţă prea complicate în care cineva are o pronunţată tendinţă de a

se identi'ica uşor cu înt&mplările şi de a uita complet de el însuşi0 în acele clipe o persoană 'ace prostii care nu duc la nimic0 dacă ar răm&ne alertă, dacă în c-iar acelemomente în loc de a#şi pierde capul, şi#ar aminti de ea însăşi, ar descoperi cu uimireanumite Euri despre a căror posibilă existenţă niciodată n#a avut nici cea mai mică bănuială.

Simţul auto#observării intime se găseşte atro'iat în orice 'iinţă umană0 lucr&nd serios,auto#observ&ndu#ne moment de moment, acel simţ se devoltă în mod progresiv.

6e măsură ce simţul auto#observării îşi urmeaă devoltarea sa, prin intermediulutiliării continue, vom deveni din ce în ce mai capabili să percepem în mod direct aceleEuri despre care niciodată nu am avut vreo dovadă relaţionată de existenţa lor.

%n 'aţa simţului auto#observării intime, 'iecare dintre aceste Euri care locuiesc îninteriorul nostru, îşi asumă realmente o 'igură sau alta, în mod secret, asemănătoare cu

B?



de'ectul personi'icat de aceasta. :eîndoios, imaginea 'iecăruia dintre aceste Euri are oanumită savoare psi-ologică incon'undabilă, prin intermediul căreia pricepem, prindem, percepem în mod instinctiv natura sa intimă şi de'ectul ce o caracterieaă.

7a început, esoteristul nu ştie de unde să înceapă, simte necesitatea de a lucra asupralui însuşi, dar este complet deorientat.

6ro'it&nd de momentele critice, de situaţiile deagreabile, de clipele cele maine'avorabile, dacă suntem alerţi, vom descoperi de'ectele noastre marcante, Eurile pecare trebuie să le deintegrăm urgent.

1neori se poate începe cu m&nia sau cu amorul propriu, sau cu nenorocita secundă dedes'r&u, etc., etc..

Este necesar să luăm cunoştinţă mai ales despre toate stările noastre psi-ologicecotidiene, dacă într#adevăr vrem o sc-imbare de'initivă.

%nainte de a ne culca, este bine să examinăm 'aptele petrecute în timpul ilei, situaţiile enante, -o-otul gomotos de r&s al lui Aristo'an şi &mbetul subtil al lui Socrate.

6oate că am rănit pe cineva cu un -o-ot de r&s, poate că am îmbolnăvit pe cineva cuun &mbet sau cu o privire nelalocul ei.

Să ne amintim că în Esoterismul pur, bun este tot ceea ce se a'lă la locul său, rău estetot ceea ce nu se a'lă la locul său.Apa la locul său este bună, dar dacă aceasta ne#ar inunda casa, nu ar mai 'i la locul

său, ar produce daune, ar 'i rea şi preudiciabilă./ocul în bucătărie şi la locul său, pe l&ngă 'aptul că este util, este bun0 nelalocul său,

ar&nd mobila din salon, ar 'i rău şi preudiciabil.=rice virtute, oric&t de s'&ntă ar 'i, la locul său este bună, nelalocul ei este rea şi

preudiciabilă. !u virtuţile putem 'ace rău altora. Este indispensabil să aşeăm virtuţile lalocul lor corespunător.

!e aţi spune de un preot care ar predica despre cuv&ntul omnului înăuntrul unui bordel" !e aţi spune despre un bărbat bl&nd şi tolerant care ar binecuv&nta o bandă de

atacatori care ar încerca să#i violee soţia şi 'iicele" !e aţi spune despre acel tip detoleranţă dusă la extremă" !e aţi g&ndi despre atitudinea caritabilă a unui bărbat care, înloc să ducă de m&ncare 'amiliei sale, şi#ar împărţi banii cerşetorilor vicioşi" !e părere aţiavea despre un bărbat serviabil care la un moment dat, ar împrumuta un pumnal unuiasasin"

Aminteşte#ţi, dragă cititorule, că între cadenţele poeiei deopotrivă se ascundedelictul. Există multă virtute în cei răi şi există multă răutate în cei virtuoşi.

!-iar dacă pare incredibil, c-iar înăuntrul par'umului rugăciunii deopotrivă seascunde delictul.

elictul se deg-ieaă în s'&nt, utilieaă cele mai bune virtuţi, se preintă ca martir şi c-iar o'iciaă în templele sacre.

6e măsură ce simţul auto#observării intime se devoltă în noi prin intermediul'olosirii continue, vom putea vedea toate acele Euri care servesc drept 'undament de baătemperamentului nostru individual, 'ie că acesta din urmă este sangvinic sau nervos,'legmatic sau coleric.

!-iar dacă nu o crei, dragă cititorule, în spatele temperamentului pe care#l posedămse ascund, în pro'unimile cele mai îndepărtate ale psi-icului nostru, creaturile diabolicecele mai execrabile.

BD



A vedea aceste creaturi, a observa acele monstruoităţi ale in'ernului înăuntrul cărorase a'lă îmbuteliată însăşi conştiinţa noastră, devine posibil o dată cu devoltarea mereu progresivă a simţului de auto#observare intimă.

At&ta timp c&t un om nu a diolvat acele creaţii ale in'ernului, acele aberaţii din elînsuşi, 'ără îndoială în partea cea mai ad&ncă, în partea cea mai pro'undă, va continua să

'ie ceva ce nu trebuie să existe, o anomalie, o abecţie.!el mai grav din toate acestea, este că ticălosul nu#şi dă seama de propria sam&rşăvie, se crede 'rumos, drept, o persoană bună, şi c-iar se pl&nge de neînţelegere din partea celorlalţi, depl&nge nerecunoştinţa semenilor săi, spune că nu#l înţeleg, pl&ngea'irm&nd că îi sunt datori, că i#au plătit cu moneda nerecunoştinţei, etc., etc..

Simţul auto#observării intime ne permite să veri'icăm prin noi înşine şi în mod direct,munca secretă prin intermediul căreia într#un anumit timp, diolvăm un oarecare Eu (unoarecare de'ect psi-ologic), descoperit probabil în condiţii di'icile şi c&nd ne aşteptammai puţin.

<#aţi g&ndit vreodată în viaţă la ceea ce vă place sau vă displace cel mai mult" Aţire'lectat asupra resorturilor secrete ale acţiunii" e ce vreţi să aveţi o casă 'rumoasă" e

ce doriţi să aveţi o maşină ultimul model" e ce vreţi să 'iţi întotdeauna după ultimamodă" e ce lăcomiţi să nu 'iţi lacom" !e este ceea ce v#a o'ensat cel mai mult la unmoment dat" !e este ceea ce v#a 'ăcut plăcere cel mai mult ieri" e ce v#aţi simţitsuperior unuia sau alteia, la un moment dat" 7a ce oră te#ai simţit superior cuiva" e cete#ai în'umurat relat&nd trium'urile tale" :u aţi putut tăcea c&nd c&rteau despre altă persoană cunoscută" Aţi acceptat cupa cu lic-ior din curtoaie" Ai acceptat să 'umei poate neav&nd viciul, probabil din caua educaţiei sau a bărbăţiei" Sunteţi sigur că aţi 'ostsincer în acea conversaţie" 5i c&nd te usti'icai pe tine însuţi, şi c&nd te lăudai, şi c&nd îţi povesteai trium'urile şi le relatai repet&nd ceea ce ai mai spus înainte celorlalţi, ai înţelescă erai vanitos"

Simţul auto#observării intime, pe l&ngă 'aptul de a#ţi permite să vei clar Eul pe care

îl diolvi, îţi va permite deopotrivă să vei reultatele patetice şi de'initive ale muncii taleinterioare.7a început, aceste creaţii ale in'ernului, aceste aberaţii psi-ice care din ne'ericire te

caracterieaă, sunt mai ur&te şi monstruoase dec&t bestiile cele mai groanice care există pe 'undul mărilor sau în codrii cei mai ad&nci ai păm&ntului0 pe măsură ce veţi avansa înmunca voastră, veţi putea evidenţia prin intermediul simţului auto#observării interioare'aptul remarcabil că acele abecţii pierd din volum, se micşoreaă.

Se dovedeşte interesant de ştiut că acele bestialităţi, pe măsură ce scad în mărime, pemăsură ce pierd din volum şi se micşoreaă, c&ştigă în 'rumuseţe, capătă încetul cuîncetul 'igura de copil0 în 'inal se deintegreaă, se pre'ac în pra' cosmic, atunci, Esenţacu'undată se elibereaă, se emancipeaă, se treeşte.

/ără îndoială mintea nu poate descompune în mod 'undamental nici un de'ect psi-ologic0 evident, înţelegerea poate să#şi o'ere luxul de a etic-eta un de'ect cu un numeoarecare, de a#l usti'ica, de a#l trece de la un nivel la altul, etc., însă nu ar putea prin eaînsăşi să#l ani-ilee, să#l deintegree.

Avem nevoie urgent de o putere în'lăcărată superioară minţii, de o putere care să 'iecapabilă prin ea însăşi să reducă un oarecare de'ect psi-ologic la simplu pra' cosmic.

in 'ericire există în noi acea putere serpentină, acel 'oc minunat pe care vec-iialc-imişti medievali l#au boteat cu numele tainic de Stella *aris, /ecioara *ării,

BG



Aot-ul 5tiinţei lui Jermes, Tonantin a *exicului Atec, acea derivare a proprieinoastre 'iinţe intime, umneeul *amă în interiorul nostru simboliat mereu prin 5arpeleSacru al *arilor *istere.

acă după ce am observat şi înţeles pro'und un oarecare de'ect psi-ologic (unoarecare Eu), o implorăm pe *ama noastră !osmică particulară, căci 'iecare din noi o are

pe a sa proprie, să deintegree, să reducă la pra' cosmic un de'ect sau altul, acel Eu,motiv al muncii noastre interioare, putem 'i siguri de 'aptul că acesta va pierde din volumşi încet se va pulveria.

Toate acestea implică 'ireşte, munci succesive pro'unde, întotdeauna continue, căcinici un Eu nu poate 'i deintegrat niciodată instantaneu. Simţul auto#observării intime va putea vedea înaintarea progresivă a muncii relaţionată cu abecţia pe care ne intereseaăîntr#adevăr să o deintegrăm.

Stella *aris, c-iar dacă pare incredibil, este semnătura astrală a potenţei sexualeumane.

%n mod evident, Stella *aris are puterea e'ectivă pentru a deintegra aberaţiile pe carele cărăm în interiorul nostru psi-ologic.

ecapitarea lui 2oan 4oteătorul este ceva ce ne invită la re'lecţie, nu ar 'i posibilănici o sc-imbare psi-ologică radicală, dacă mai înt&i nu vom trece prin decapitare.6ropria noastră /iinţă derivată, Tonantin, Stella *aris, ca potenţă electrică

necunoscută pentru întreaga omenire şi care se a'lă latentă c-iar în ad&ncul însuşi al psi-icului nostru, se bucură viibil de puterea care#i permite să decapitee orice Euînaintea deintegrării 'inale.

Stella *aris este acel 'oc 'iloso'al care se găseşte latent în toată materia organică şianorganică.

2mpulsurile psi-ologice pot provoca acţiunea intensivă a acelui 'oc şi atuncidecapitarea devine posibilă.

Anumite Euri de obicei sunt decapitate la începutul muncii psi-ologice, altele la

milocul ei şi ultimele la 'inalul ei. Stella *aris ca potenţă ignică sexuală are deplinăconştiinţă a muncii ce trebuie 'ăcută şi realieaă decapitarea la momentul oportun, înclipa potrivită.

6&nă c&nd nu se produce deintegrarea tuturor acestor abecţii psi-ologice, a tuturor acestor lascivităţi, a tuturor acestor blestemăţii> 'urt, invidie, adulter secret sau mani'est,ambiţie de bani sau de puteri psi-ice, etc.0 c-iar dacă ne credem persoane onorabile, care#şi respectă cuv&ntul dat, sincere, politicoase, caritabile, 'rumoase în interior, etc., în modevident nu vom înceta să 'im altceva dec&t morminte văruite, 'rumoase pe dina'ară, însă pe dinăuntru pline de putreiciune degustătoare.

Erudiţia livrescă, pseudo#înţelepciunea, in'ormaţia completă asupra cărţilor s'inte, 'ieacestea din orient sau din occident, din nord sau din sud, pseudo#ocultismul, pseudoesoterismul, siguranţa absolută de a 'i bine documentaţi, sectarismul intransigentcu deplină convingere, etc., nu servesc la nimic deoarece, în realitate, în stră'unduri existădoar ceea ce ignorăm, creaţii ale in'ernului, blestemăţii, monstruoităţi care se ascund înspatele c-ipului drăguţ, în spatele 'eţei venerabile, sub veşm&ntul preas'&nt al lideruluisacru, etc..

Trebuie să 'im sinceri cu noi înşine, să ne întrebăm ce este ceea ce vrem, dacă amvenit la %nvăţătura 3nostică din pură curioitate, dacă într#adevăr ceea ce dorim nu este să

BB



trecem prin decapitare, atunci ne înşelăm pe noi înşine, ne apărăm propria noastră putreiciune, procedăm în mod ipocrit.

%n şcolile cele mai venerabile ale înţelepciunii esoterice şi ale ocultismului existămulţi înşelaţi sinceri, care cu adevărat vor să se auto#realiee dar care nu sunt dedicaţideintegrării abecţiilor lor interioare.

Sunt mulţi oamenii care presupun că prin intermediul bunelor intenţii este posibil săse aungă la sancti'icare. Evident, at&ta timp c&t nu se lucreaă cu intensitate asupraacestor Euri pe care le cărăm în interiorul nostru, ele vor continua să existe în stră'undul privirii pioase şi al bunei conduite.

A sosit ceasul să ştim că suntem nişte ticăloşi deg-iaţi cu tunica s'inţeniei0 lupi cu blană de oaie0 canibali îmbrăcaţi cu costume de cavaleri, călăi ascunşi în spatele semnuluisacru al crucii, etc..

=ric&t de maiestuoşi apărem înăuntrul templelor noastre, sau în aulele noastre delumină şi de armonie, oric&t de senini şi de bl&ni ne văd semenii noştri, oric&t de cuvioşişi de umili părem, în ad&ncul psi-icului nostru continuă să existe toate abecţiilein'ernului şi toate monstruoităţile răboaielor.

%n 6si-ologie +evoluţionară ni se evidenţiaă necesitatea unei trans'ormări radicaleşi aceasta este posibilă doar declar&ndu#ne nouă înşine un răboi pe viaţă şi pe moarte,nemilos şi crud.

esigur, noi toţi nu valorăm nimic, suntem 'iecare dintre noi digraţia păm&ntului,execrabilul.

in 'ericire, 2oan 4oteătorul ne#a învăţat drumul secret> A *1+2 %: :=2 %:52:E6+2: 2:TE+*E217 E!A62TK+22 6S2J=7=32!E.

CAPITOLUL +8Ce!trul /e .ra&ita"ie #erma!e!t

:eexist&nd o adevărată individualitate, se dovedeşte imposibil să existe o continuitatea scopurilor. acă nu există individul psi-ologic, dacă în 'iecare dintre noi trăiesc multe persoane, dacă nu există un subiect responsabil, ar 'i absurd să#i pretindem cuiva ocontinuitate a scopurilor .

5tim bine că înăuntrul unei persoane trăiesc multe persoane, aşadar, simţul deplin alresponsabilităţii nu există de 'apt în noi.

!eea ce un anumit Eu a'irmă la un moment dat, nu poate avea nici o serioitate,datorită 'aptului concret că oricare alt Eu poate a'irma exact contrariul în orice altmoment.

!eea ce e grav în toate acestea este că mulţi oameni cred că posedă simţulresponsabilităţii morale şi se auto#înşeală a'irm&nd că sunt mereu aceiaşi.

Există persoane care la un moment dat al existenţei lor vin la studiile 3nostice,strălucesc prin 'orţa năuinţei, se entuiasmeaă de munca esoterică şi c-iar ură să#şiconsacre întreaga existenţă acestor c-estiuni.

2ndiscutabil, toţi 'raţii mişcării noastre aung c-iar să admire un ast'el de entuiast. :u poţi dec&t să simţi o mare bucurie ascult&nd persoane de acest 'el, at&t de devotate

şi complet sincere.!u toate acestea, idila nu dureaă mult timp, într#o bună i, din caua unui motiv

oarecare, usti'icat sau neusti'icat, simplu sau complicat, persoana se retrage din 3noă,

BI



atunci abandoneaă munca esoterică şi pentru a repara nedreptatea, sau încerc&nd să se usti'ice pe ea însăşi, se a'iliaă la oricare altă organiaţie mistică şi crede că acum mergemai bine.

Tot acel du#te vino, toată acea sc-imbare neîncetată de şcoli, secte, religii, sedatoreaă mulţimii de Euri care, în interiorul nostru, luptă între ele pentru propria

supremaţie.at 'iind 'aptul că 'iecare Eu posedă propriul său criteriu, propria sa minte, propriilesale idei, este aproape normală această sc-imbare de păreri, această rătăcire constantă dinorganiaţie în organiaţie, din ideal în ideal, etc..

Subiectul în sine, nu este altceva dec&t o maşină care imediat serveşte drept ve-iculat&t unui Eu, c&t şi altuia.

Anumite Euri mistice se auto#înşeală, după ce au abandonat o sectă oarecare, se decidsă se creadă Cei, strălucesc ca 'ocurile de paie şi în cele din urmă dispar.

Există persoane care se dedică pe moment muncii esoterice şi apoi, în clipa în care altEu intervine, abandoneaă de'initiv aceste studii şi se lasă îng-iţite de viaţă.

Evident, dacă cineva nu luptă împotriva vieţii, aceasta îl devoreaă şi sunt rari

aspiranţii care, într#adevăr, nu se lasă îng-iţiţi de viaţă.Exist&nd înăuntrul nostru o întreagă multiplicitate de Euri, centrul de gravitaţie permanent nu poate exista.

Este aproape normal ca nu toţi subiecţii să se auto#realiee în mod intim. 5tim binecă auto#realiarea intimă a /iinţei pretinde o co!ti!uitate a co#urilor şi, cum se 'ace căe 'oarte di'icil să găseşti pe cineva care să aibă un centru de gravitaţie permanent, atunci,nu este ciudat 'aptul că sunt 'oarte rare persoanele care aung la auto#realiarea interioară pro'undă.

:ormal este ca un om să se entuiasmee pentru munca esoterică şi ca apoi să oabandonee0 ciudat este ca un om să nu abandonee munca şi să#şi atingă scopul.

!u siguranţă şi în numele adevărului, a'irmăm că Soarele 'ace un experiment de

laborator 'oarte complicat şi teribil de di'icil.%năuntrul animalului intelectual, în mod greşit numit om, există germeni care,devoltaţi corespunător, pot să ne trans'orme în oameni solari.

Totuşi, este bine să clari'icăm că nu este sigur că acei germeni se vor devolta, normaleste ca ei să degeneree şi să se piardă în mod lamentabil.

%n orice ca, amintiţii germeni, care trebuie să ne presc-imbe în oameni solari, aunevoie de un ambient adecvat, căci este bine ştiut că săm&nţa nu germineaă într#unmediu sterp, se pierde.

6entru ca săm&nţa reală a omului, depoitată în glandele noastre sexuale, să poatăgermina, este nevoie de o continuitate a scopurilor şi un corp 'iic normal.

acă nu lucrăm asupra noastră înşine, involuăm şi degenerăm înspăim&ntător.Experimentul pe care Soarele îl 'ace în laboratorul naturii, cu siguranţă, pe l&ngă

'aptul că e di'icil, a dat 'oarte puţine reultate.A crea oameni solari este cu putinţă numai c&nd există o adevărată cooperare în

'iecare dintre noi. :u este posibilă crearea omului solar, dacă nu stabilim mai înt&i un centru de

gravitaţie permanent în interiorul nostru.!um am putea avea o continuitate a scopurilor dacă nu stabilim în psi-icul nostru

centrul de gravitaţie"

BO



=rice rasă creată de Soare, desigur, nu are alt obiectiv în natură, dec&t cel de a serviintereselor acestei creaţii şi experimentului solar.

acă Soarele eşueaă în experimentul său, îşi pierde orice interes pentru o ast'el derasă, iar aceasta, de 'apt, răm&ne condamnată la distrugere şi la involuţie.

/iecare dintre rasele ce au existat pe 'aţa 6ăm&ntului a servit pentru experimentul

solar. in 'iecare rasă, Soarele a obţinut c&teva victorii, recolt&nd mici grupuri de oamenisolari.!&nd o rasă şi#a dat roadele sale, dispare în mod progresiv sau piere în mod violent

prin mari catastro'e.!rearea oamenilor solari este posibilă c&nd o persoană luptă pentru a deveni

independentă de 'orţele lunare. /ără nici o îndoială că toate acele Euri pe care le purtămîn psi-icul nostru sunt de tip exclusiv lunar.

Ar 'i imposibil să ne eliberăm în vreun mod de 'orţa lunară, dacă în prealabil nu amstabili în noi un centru de gravitaţie permanent.

!um am putea diolva totalitatea Eului pluraliat dacă nu avem o continuitate ascopurilor" %n ce mod am putea avea o continuitate a scopurilor, 'ără să 'i stabilit înainte,

în psi-icul nostru, un centru de gravitaţie permanent"at 'iind 'aptul că rasa actuală, în loc să devină independentă de in'luenţa lunară, a pierdut orice interes pentru inteligenţa solară, incontestabil s#a condamnat singură lainvoluţie şi degenerare.

:u este posibil ca omul adevărat să apară prin intermediul mecanicii evolutive. 5tim bine că evoluţia şi sora sa geamănă, involuţia, sunt doar două legi ce constituie axamecanică a întregii naturi. Se evolueaă p&nă la un anumit punct per'ect de'init şi apoivine procesul involutiv0 oricărei înălţări îi urmeaă o cobor&re şi viceversa.

:oi suntem exclusiv maşini controlate de diverse Euri. Servim economiei naturii, nuavem o individualitate de'inită.

Avem nevoie să ne sc-imbăm cu maximă urgenţă cu scopul ca germenii omului să#şi

dea roadele.oar lucr&nd asupra noastră înşine cu o adevărată continuitate a scopurilor şi cusimţul deplin al responsabilităţii morale, putem să ne trans'ormăm în oameni solari.Aceasta implică să ne consacrăm totalitatea existenţei muncii esoterice asupra noastrăînşine.

Aceia care au speranţa să aungă la stadiul solar prin intermediul mecanicii evoluţiei,se înşeală pe ei înşişi şi se condamnă, de 'apt, la degenerarea involutivă.

%n munca esoterică nu ne putem permite luxul versatilităţii0 aceia care au ideinestatornice, aceia care astăi lucreaă asupra psi-icului lor şi m&ine se lasă îng-iţiţi deviaţă, aceia care caută subter'ugii, usti'icări pentru a abandona munca esoterică, vor degenera şi vor involua.

1nii am&nă greşeala, lăsă totul pe iua de m&ine, p&nă c&nd îşi îmbunătăţesc situaţiaeconomică, 'ără a ţine seama că experimentul solar este ceva 'oarte di'erit de criteriul lor şi de obişnuitele lor proiecte.

:u este at&t de uşor să ne trans'ormăm în oameni solari, c&nd purtăm 7una îninteriorul nostru. (Egoul este lunar.)

6ăm&ntul are două 7uni0 a doua dintre acestea este numită 7ilit- şi se a'lă puţin maideparte dec&t 7una albă. Aceea este 7una neagră.

B



/orţele cele mai sinistre ale Egoului aung la 6ăm&nt dinspre 7ilit- şi produc reultate psi-ologice in'raumane şi bestiale.

!rimele presei de scandal, asasinatele cele mai monstruoase ale istoriei, delictele celemai nebănuite, etc., etc., etc., se datoreaă undelor vibratorii ale lui 7ilit-.

ubla in'luenţă lunară repreentată în 'iinţa umană prin intermediul Egoului pe care îl

cară în interiorul său, 'ace din noi un adevărat eşec.acă nu vedem urgenţa de a ne dedica totalitatea existenţei muncii asupra noastrăînşine, cu scopul de a ne elibera de dubla 'orţă lunară, vom s'&rşi prin a 'i îng-iţiţi de7ună, involu&nd, degener&nd tot mai mult şi mai mult în cadrul anumitor stări pe care le putem cali'ica 'oarte bine drept inconştiente şi in'raconştiente.

3rav în toate acestea este că nu posedăm adevărata individualitate, dacă am avea uncentru de gravitaţie permanent, am lucra cu adevărat, în mod serios, p&nă la obţinereastadiului solar.

Există at&tea scue în aceste probleme, există at&tea subter'ugii, există at&tea atracţii'ascinante, înc&t, de 'apt, din acest motiv, de obicei devine aproape imposibil săînţelegem urgenţa muncii esoterice.

Totuşi, mica mară de liber arbitru pe care o avem şi %nvăţătura 3nostică orientatăspre munca practică, ar putea să ne servească drept temei pentru scopurile noastre nobilerelaţionate cu experimentul solar.

*intea nestatornică nu înţelege ceea ce spunem aici, citeşte acest capitol şi ulterior îluită0 urmeaă apoi altă carte şi alta, iar în 'inal terminăm a'iliindu#ne oricărei instituţiicare ne vinde un paşaport pentru cer, care ne vorbeşte în mod mai optimist, care neasigură comodităţi în lumea de dincolo.

Aşa sunt oamenii, simple marionete controlate prin 'ire inviibile, păpuşi mecanice cuidei nestatornice şi lipsite de o continuitate a scopurilor.

CAPITOLUL +1

*u!ca eoteric( .!otic(Este urgent să studiem 3noa şi să utiliăm ideile practice pe care le dăm în această

lucrare, pentru a lucra serios asupra noastră înşine.Totuşi, nu am putea lucra asupra noastră înşine cu intenţia de a diolva vreun Eu

'ără să#l 'i observat în prealabil.=bservarea de sine însuşi permite ca o raă de lumină să pătrundă în interiorul nostru.=ricare Eu se exprimă în cap într#un 'el, în inimă într#un alt 'el, iar în centrul

sexual într#un alt 'el.Trebuie să observăm Eul pe care l#am surprins la un moment dat, este urgent să#l

vedem în 'iecare dintre aceşti centri ai organismului nostru.%n relaţiile cu alte persoane, dacă suntem alerţi şi vigilenţi ca santinela în vreme de

răboi, ne auto#descoperim.Amintiţi#vă în ce moment v#a 'ost rănită vanitatea" =rgoliul" !e a 'ost ceea ce v#a

contrariat cel mai mult în timpul ilei" e ce aţi simţit această contrarietate" !are a 'ostcaua ei secretă" Studiaţi aceasta, observaţi#vă capul, inima, sexul$

<iaţa practică este o şcoală minunată0 în inter#relaţie putem descoperi acele Euri pecare le purtăm în interiorul nostru.

BQ



=rice contrarietate, orice incident ne poate conduce, prin intermediul auto#observăriiintime, la descoperirea unui Eu, 'ie acesta de amor propriu, invidie, geloie, m&nie,lăcomie, suspiciune, calomnie, des'r&u, etc., etc., etc..

Avem nevoie să ne cunoaştem pe noi înşine înainte de a#i putea cunoaşte pe ceilalţi.Este urgent să învăţăm să vedem punctul de vedere al altuia.

acă ne punem în locul celorlalţi, descoperim că de'ectele psi-ologice pe care lescornim altora, le avem din plin în interiorul nostru.A ne iubi aproapele este indispensabil, însă cineva nu i#ar putea iubi pe alţii dacă

înainte nu învaţă să se pună în situaţia celeilalte persoane, în munca esoterică.!ruimea va continua să existe pe 'aţa păm&ntului at&ta timp c&t nu vom 'i învăţat să

ne punem în locul celorlalţi. %nsă dacă cineva nu are curaul de a se vedea pe sine însuşi,cum ar putea să se pună în locul celorlalţi"

e ce ar trebui să vedem exclusiv partea rea al altor persoane"Antipatia mecanică 'aţă de altă persoană pe care o cunoaştem pentru prima oară, arată

că nu ştim să ne punem în locul aproapelui, că nu ne iubim aproapele, că avem conştiinţaextrem de adormită.

:e este 'oarte antipatică o anumită persoană" in ce motiv" 6oate că bea" Să neobservăm$ Suntem siguri de virtutea noastră" Suntem singuri de 'aptul că nu cărăm îninteriorul nostru Eul beţiei"

Ar 'i mai bine ca atunci c&nd vedem un beţiv 'ăc&nd bu'onerii, să spunem> Acestasunt eu, c&te bu'onerii 'ac$

Sunteţi o 'emeie cinstită şi virtuoasă, şi de aceea o anumită 'emeie vă 'ace o impresie proastă0 simţiţi antipatie pentru ea. e ce" <ă simţiţi 'oarte sigură pe dumneavoastrăînşivă" !redeţi că în interiorul dumneavoastră nu aveţi Eul des'r&ului" 3&ndiţi că acea'emeie discreditată din caua scandalurilor şi lascivităţii sale, este perversă" Sunteţisigură că în interiorul dumneavoastră nu există lascivitatea şi perversitatea pe care ovedeţi la acea 'emeie"

Ar 'i mai bine să vă auto#observaţi în mod intim şi în pro'undă meditaţie să luaţi loculacelei 'emei pe care o dispreţuiţi.Este urgent să valoriăm munca esoterică 3nostică, este indispensabil să o înţelegem

şi să o apreciem, dacă într#adevăr năuim la o sc-imbare radicală.evine indispensabil să ştim să#i iubim pe semenii noştri, să studiem 3noa şi să

ducem această învăţătură tuturor oamenilor, altminteri vom cădea în egoism.acă o persoană se dedică muncii esoterice asupra sa însăşi, dar nu dă învăţătura

celorlalţi, progresul său intim devine 'oarte di'icil din caua lipsei de iubire pentruaproape.

!el care dă, primeşte şi cu c&t dă mai mult, cu at&t va primi mai mult0 dar celui carenu dă nimic, îi va 'i luat c-iar şi ceea ce are. Aceasta este legea.

CAPITOLUL +)Ru.(ciu!ea $! mu!c(

=bservare, udecare şi Execuţie sunt cei trei 'actori de baă ai disoluţiei. %n primulr&nd> se observă. %n al doilea r&nd> se udecă. %n al treilea r&nd> se execută. Spionii, întimpul răboiului, în primul r&nd sunt observaţi0 în al doilea r&nd sunt udecaţi0 în altreilea r&nd sunt împuşcaţi.

B@



%n inter#relaţie, există auto#descoperire şi auto#revelaţie. !ine renunţă la convieţuireacu semenii săi, renunţă deopotrivă la auto#descoperire.

=rice incident al vieţii, oric&t de nesemni'icativ ar părea, 'ără îndoială, are dreptcauă, în noi, un actor intim, un agregat psi-ic, un Eu.

Auto#descoperirea este posibilă c&nd ne găsim în stare de percepţie alertă, de alertă

noutate.Eul descoperit în 'lagrant delict, trebuie să 'ie observat cu luare#aminte în creierul,inima şi sexul nostru.

1n Eu oarecare de des'r&u ar putea să se mani'este în inimă ca iubire, în creier caun ideal, însă îndrept&ndu#ne atenţia asupra centrului sexual, vom simţi o anumităexcitaţie bolnăvicioasă incon'undabilă.

udecarea oricărui Eu trebuie să 'ie de'initivă. Trebuie să#l aşeăm pe bancaacuaţilor şi să#l udecăm 'ără cruţare.

=rice subter'ugiu, usti'icare, consideraţie, trebuie să 'ie eliminate, dacă vrem cuadevărat să devenim conştienţi de Eul pe care năuim să#l extirpăm din psi-icul nostru.

Execuţia este di'erită0 nu ar 'i posibil să executăm un Eu oarecare, 'ără să#l 'i

observat şi udecat mai înt&i.+ugăciunea în munca psi-ologică este 'undamentală pentru disoluţie. Avem nevoie deo putere superioară minţii dacă într#adevăr dorim să deintegrăm vreun Eu.

*intea, prin ea însăşi, nicic&nd nu ar putea deintegra nici un Eu, aceasta esteindiscutabil, incontestabil.

A te ruga înseamnă a sta de vorbă cu umneeu. :oi trebuie să apelăm la umneeul*amă în intimitatea noastră, dacă într#adevăr vrem să deintegrăm Euri0 cine nu#şiiubeşte *ama, 'iul ingrat, va eşua în munca asupra lui însuşi.

/iecare dintre noi îşi are *ama sa ivină particulară individuală0 ea, în sine însăşi,este o parte a propriei noastre /iinţe, dar derivată.

Toate popoarele de altădată l#au adorat pe umneeul *amă în partea cea mai

pro'undă a /iinţei noastre. 6rincipiul 'eminin al Eternului este 2S2S, *A+2A,T=:A:TC2:, !24E7E, +JEA, A=:2A, 2:S=4E+TA, etc., etc..acă în lumea exclusiv 'iică avem tată şi mamă, în partea cea mai ad&ncă a /iinţei

noastre îi avem deopotrivă pe Tatăl nostru care se a'lă în secret şi pe ivina noastră*amă P1:A72:2.

Există at&ţia Taţi în !er c&ţi oameni pe păm&nt. umneeul *amă, în propria noastrăintimitate, este aspectul 'eminin al Tatălui nostru care se a'lă în secret.

E7 şi EA sunt, desigur, cele două părţi superioare ale /iinţei noastre intime. /ărăîndoială, E7 şi EA sunt însăşi /iinţa noastră +eală, dincolo de E17 psi-ologiei.

E7 se dedubleaă în EA şi comandă, dirieaă, instruieşte. EA elimină elementelenedorite pe care le purtăm în interiorul nostru, cu condiţia unei munci continue asupranoastră înşine.

!&nd vom 'i murit radical, c&nd toate elementele nedorite vor 'i 'ost eliminate dupămulte munci conştiente şi su'erinţe voluntare, vom 'uiona şi ne vom integra cuTATK7#*A*K, atunci vom 'i Cei teribil de ivini, dincolo de bine şi de rău.

*ama noastră ivină particulară, individuală, prin intermediul puterilor saleîn'lăcărate poate reduce la pra' cosmic oricare dintre acele multe Euri care va 'i 'ostobservat şi udecat în prealabil.

IR



%n nici un ca nu ar 'i necesară o 'ormulă speci'ică pentru a ne ruga *amei noastreivine interioare. Trebuie să 'im 'oarte naturali şi simpli adres&ndu#ne E2. !opilul care seadreseaă mamei sale, nu are nicic&nd 'ormule speciale, spune ceea ce#i iese din inimă şiat&ta tot.

:ici un Eu nu se diolvă instantaneu0 ivina noastră *amă trebuie să lucree şi

c-iar să su'ere 'oarte mult înainte de a ibuti o ani-ilare a oricărui Eu.eveniţi introvertiţi, diriaţi#vă ruga spre interior, căut&nd#o înăuntrul vostru peivina voastră oamnă şi cu implorări sincere puteţi să#i vorbiţi. +ugaţi#o sădeintegree acel Eu pe care îl veţi 'i observat şi udecat în prealabil.

Simţul auto#observării intime, pe măsură ce se va devolta, vă va permite să veri'icaţiavansarea progresivă a muncii voastre.

%nţelegerea şi discernăm&ntul sunt 'undamentale0 totuşi, este nevoie de ceva în plusdacă vrem într#adevăr să deintegrăm E17 %:S152.

*intea îşi poate o'eri luxul de a etic-eta orice de'ect, de a#l trece dintr#uncompartiment în altul, de a#l expune, de a#l ascunde, etc., însă nicic&nd nu l#ar puteadescompune în mod 'undamental.

Este nevoie de o putere specială superioară minţii, de o putere în'lăcărată, capabilăsă pre'acă în cenuşă orice de'ect.STE77A *A+2S, ivina noastră *amă, are acea putere, poate pulveria orice de'ect

psi-ologic.*ama noastră ivină trăieşte în intimitatea noastră, dincolo de corp, de a'ecte şi de

minte. Ea este prin ea însăşi o putere ignică superioară minţii.*ama noastră !osmică particulară, individuală, posedă %nţelepciune, 2ubire şi 6utere.

%n ea există per'ecţiune absolută.4unele intenţii şi repetarea constantă a acestora, nu servesc la nimic, nu conduc la

nimic. :u ar servi la nimic să repetăm> nu voi mai 'i des'r&nat0 Eurile lascivităţii oricum

vor continua să existe în ad&ncimea însăşi a psi-icului nostru. :u ar servi la nimic să repetăm ilnic> nu voi mai 'i m&nios0 Eurile m&niei vor continua să existe în ad&ncul nostru psi-ologic.

:u ar servi la nimic să spunem ilnic> nu voi mai 'i lacom. Eurile lăcomiei vor continua să existe în diversele stră'unduri ale psi-icului nostru.

:u ar servi la nimic să ne retragem din lume şi să ne înc-idem într#o mănăstire sau sătrăim într#o grotă0 Eurile înăuntrul nostru vor continua să existe.

1nii ana-oreţi care trăiesc în peşteri, pe baă de discipline riguroase au auns laextaul s'inţilor şi au 'ost duşi în ceruri, unde au văut şi au auit lucruri care 'iinţelor umane nu le este dat să le înţeleagă0 totuşi, Eurile au continuat să existe în interiorul lor.

2ncontestabil, Esenţa poate să scape din Eu pe baă de discipline riguroase şi să se bucure de exta, însă după clipa de 'ericire, se reîntoarce în interiorul Eului %nsuşi.

!ei care s#au obişnuit cu extaul, 'ără să#şi 'i diolvat Egoul, cred că dea au atinseliberarea, se auto#înşeală cre&ndu#se *aeştri şi c-iar intră în 2nvoluţia scu'undată.

:iciodată nu ne#am pronunţa împotriva înc&ntării mistice, împotriva extaului şi a'ericirii Su'letului în absenţa E3=1712.

<rem doar să accentuăm necesitatea de a diolva Eurile pentru a obţine eliberarea'inală.

I?



Esenţa oricărui ana-oret disciplinat, obişnuit să scape din Eu, repetă acea 'aptăeroică după moartea corpului 'iic, se bucură un timp de exta şi apoi revine ca 3eniullămpii lui Aladin în interiorul sticlei, în Ego, în Eul %nsuşi.

Atunci nu#i mai răm&ne altceva de 'ăcut dec&t să se reîntoarcă într#un nou corp 'iic,cu scopul de a#şi repeta viaţa pe scena existenţei.

*ulţi mistici care s#au deîncarnat în peşterile din Jimalaia, în Asia !entrală, acumsunt persoane comune, obişnuite în această lume, în ciuda 'aptului că adepţii lor încă îiadoră şi#i venereaă.

=rice încercare de eliberare, oric&t de grandioasă ar 'i, dacă nu ţine cont denecesitatea de a diolva Egoul, este condamnată la eşec.

Pot'a"( XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

$tudiul cronicilor omului, al neliniştilor sale, al năzuinţelor, dorinţelor, impulsurilor

sale intime, al emoţiilor, pasiunilor, speranţelor, deznăde%dilor sale, al fricilor, frustrărilor, invidiilor, geloziilor sale, etc#, etc#, a constituit din timpuri imemoriale uno&iectiv, un scop de atins din partea preceptorilor umanităţii# 'cestei munci i s-audedicat anticii $acerdoţi (gipteni c"nd au creat, în ţara arsă de soare a lui )em ,*emplele şi $anctuarele lor pentru a dezvolta +ultul siriac şi reflectarea sa în interiorul omului, căut"nd să-l transforme din om o&işnuit în 'dept sau ierofant#

.n acelaşi fel, printre Misterele *i&etane a e/istat şi e/istă tematica inerentă studiuluia ceea ce 0amaismul numeşte1 'gregate 2siologice 3edorite, făc"nd aluzie la (nergiile Dezordonate care locuiesc şi coa&itează înăuntrul 2siicului uman, determin"nd formede comportare contradictorie, ar&itrară, nefastă şi, în mod evident, dăunătoare at"t pentru cel care suferă de ea, c"t şi pentru cei ce-l încon%oară# +a eliminare al acestor

factori, 0amaismul şi 4udismul au propus şi propun ceea ce ei numesc1 '5*- '3660'R( sau '5*-D(+'26*'R( 2$60G6+7 şi la acest procedeu se referămii de discipline predate de aceşti iluştri .ndrumători $pirituali! şi, în aceeaşi măsură,acest întreg studiu este &aza profund semnificativelor Mandale , despre care a scris at"t de pătrunzător +#G# 8ung, în mai multe din operele sale#

Filosofia Greacă, soră a Filocaliei (giptene, a făcut să se nască deopotrivă 9:tiinţa$ufletului; sau 2siologia, din grecescul1 2s<c= şi 0ogos >literal1 *ratat despre 2siic sau $uflet?# *ot aşa, Grecii s-au preocupat să dezvolte, în cadrul Misterelor din (leusis şiale lui Dion<sos, învăţătura dedicată să scruteze zonele o&scure ale comportamentuluiuman şi au ela&orat un întreg program didactic şi dialectic pentru a-i face pe 6niţiaţi săînţeleagă necesitatea urgentă de a elimina, fiecare, Meduza lor particulară, Minotaurul

lor, cu alte cuvinte1 Gorgonele lor veninoase care, ca nişte furii insaţia&ile, caută sădesta&ilizeze 'rmonia, Fericirea şi Frumuseţea 6nternă sau ciar 'ngelică a neamuluiomenesc#

Dincolo de 'tlantic, popoarele Meso-americane ca1 Ma<aşii, 'ztecii, lmecii şi, în 'merica de $ud1 6ncaşii, +i&caşii, 'raucanii, @uecuaşii şi mulţi alţii, de asemeneaau avertizat despre prezenţa, înăuntrul omului, a nenumăraţi şi diferiţi 9Răi Vizitatori;,ce produc în interiorul victimei umane tot felul de nenorociri morale, sociale şi psiosomatice# (ste suficient să amintim, de e/emplu, încarnarea acestor rele,

ID



personificată în Aeiţa 0ună +B0C'5@56, duşmana lui 56*A602+*06 >$oarele, 0umina, .nţelepciunea Divină, 4inele, etc#? şi care era însoţită în maleficele sale pelerina%e de cei 2'*R5 $5*( D( $5D6:*6 >creaturi fără de lege, cu caracter anaric, violent şi dia&olic?, după cum certifică tradiţia aztecă în acest caz#

Dacă am face o regresie în timp, am afla de asemenea că si creştinii primitivi

concepuseră, în acelaşi mod, prezenţa de entităţi malefice în structura internă a oricăreicreaturi umane# .ntreaga Dialectică +reştină a fost întotdeauna orientată să o&ţinăe/pulzarea 9celui rău; sau 9a nelegiuitului; >cum îl va numi 2avel din *ars?, pentru aresta&ili 2acea şi comuniunea cu Divinul înăuntrul protagonistului +ărţilor $finte, carenu a fost, nici nu va fi altcineva, dec"t însăşi fiinţa umană#

2rivite toate aceste concomitenţe filosofice, psiologice şi deopotrivă teologice, putem spune că strădania omului pentru a găsi rădăcinile sale autentice, adevărata saidentitate şi legitimele sale Valori cu care a fost dotat în 'urora +reaţiei, a dăinuit şi vadăinui de-a lungul epocilor, dat fiind că e o condiţie înnăscută a speciei umane de a seîntre&a de mii de ori1 9+ine sunt De ce mă aflu aici De unde vin şi încotro mă-ndrept

'cest tratat, stimate cititor, este rodul unei grandioase sinteze conceptuale, careniciodată nu a mai fost făcută pe terenurile psiologice şi sufleteşti despre care am vor&it în r"ndurile anterioare# 'utorul ne lasă moştenire în aceste pagini .nţelepciunea secolelor, legată de această mare aventură care a incitat at"t de mult omenirea şi care sedovedeşte a fi1 9+ucerirea 6ntegrării mului;, în sine însuşi, pentru a da ca rezultat fascinant, crearea unei ordini mondiale complet noi, edificată pe &aze incredi&il de solide şi permanente#

Da, ' $( +53':*( 2( $63( .3$5:6 este fundamental, pentru a putea şti să trăimîn am&ientul e/tern şi intern care ne este inerent tuturor# 3u ne-a servit la nimic &ogatacultură intelectuală, pe care am adunat-o în decursul secolelor, de vreme ce ea ne-a dusdoar la perfecţiunea tenologiei şi la rafinamentul şi respectiv la degizarea instinctelor noastre agresive# $+6M47R6 D( F3D sunt urgent necesare, dacă realmente vrem să fundamentăm viaţa noastră, personală şi colectivă, pe &aze care să ne promită speranţe fructuoase, &unăstare comună şi ca un corolar1 un autentic progres social, material şi spiritual#

'ceastă peră este cel mai &un început pentru toate acele persoane care într-adevăr aspiră la un 3ivel $uperior al Fiinţei, dincolo de orice consideraţie e/clusiv moralistă,tradiţională, economică, etc## .n 2$60G6( R(V05E63'R7 se face o profundăincizie în ţesuturile vieţii noastre sufleteşti şi se dau formule practice pentru ca oricarecititor, serios şi sincer interesat de 'uto-2erfecţionarea 6nterioară, să reuşească să scapede factorii care-i condiţionează şi falsifică 2ersonalitatea şi să se refacă pe sine însuşi prin intermediul unei constante '5*-4$(RV7R6, unei '5*-D($+2(R6R6 lente,unei '5*-'3'06A( intime şi unei D6$*R5G(R6 $6$*(M'*6+( a (G5056 '36M'06+ , pentru a renaşte ulterior şi a fi impulsionat către tăr"murile F663E(6 6M5'460(, reale şi, în mod revoluţionar, transformatoare a toate.

2$60G6( R(V05E63'R7, după cum o indică numele său, este cemată să producă o ecatom&ă în interiorul nefastei Eări 2siologice pe care omul actual o poartă în interiorul său! iar dintre dăr"măturile acestui cataclism psiic va tre&ui să seivească 6erusalimul +eresc, 6nsula de +ristal, +"mpiile (lizee, Grădina esperidelor

IG



sau, altfel spus, refugiul de netrecut al $piritelor Re&ele care au atins (064(R'R(' F63'07

(ditorii#

Cu#ri!

Scara *inunată................................................................................................................G

+ăvrătire psi-ologică.....................................................................................................B

Esenţa...............................................................................................................................I

A se acua pe sine însuşi..................................................................................................O

<iaţa.................................................................................................................................

Starea interioară...............................................................................................................Q

Stări greşite....................................................................................................................?R

Evenimente personale....................................................................................................??

i'eritele Euri................................................................................................................?D

2ubitul Ego.....................................................................................................................?G

Sc-imbarea radicală.......................................................................................................?B

=bservator şi observat...................................................................................................?I

3&nduri negative............................................................................................................?

2ndividualitate................................................................................................................?Q

!artea vieţii....................................................................................................................D?

!reaturi mecanice..........................................................................................................DD

6&inea suprasubstanţială................................................................................................DG

4unul stăp&n al casei.....................................................................................................DB

!ele D lumi.....................................................................................................................DO

=bservare de sine insuşi................................................................................................D

IB



<orbăria..........................................................................................................................DQ

7umea de relaţii.............................................................................................................D@

!&ntecul psi-ologic.......................................................................................................GR+eîntoarcere şi recurenţă...............................................................................................GG

Auto#!onştiinţa in'antilă...............................................................................................GI

<ameşul şi 'ariseul.........................................................................................................GO

<oinţa.............................................................................................................................G@

ecapitarea....................................................................................................................B?

!entrul de gravitaţie permanent.....................................................................................BI

*unca esoterică gnostică...............................................................................................BQ

+ugăciunea în muncă.....................................................................................................B@

6ost'aţă..............................................................................................................................ID

Date post:	17-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	floareadecolt
View:	222 times
Download:	0 times

1.Psihologie revolutionara

Documents