ORADEA-UARE fMGWARADj Kse in fiecare duminecă.

Ii. ti. A N U L XXIV. Preţul p e un an 10 fi. 1

P e Vs d e a n 5 fl.; pe '/« de an 2 fl. 70 cr. 2 3 o c t o m b r e st . v. Redac ţ iunea : Ii. ti. 1 8 8 8 .

Preţul p e un an 10 fi. 1 P e Vs d e a n 5 fl.; pe '/«

de an 2 fl. 70 cr. 4 n o v e m b r e st . n. Strada principala 3 7 5 a.

Ii. ti. 1 8 8 8 . Pentru R o m â n i a pe a n 2 5 lei.

Gânduri de tomna.

yS»in s e s trecor stropii l impedi de p e flórea veştedi tă , Ş-apoi cad in topot g ingaş j o s , pe érba 'ngălbinită,

pŞi d e - a vêntului suflare, tremur ambe le de frig, Ca u n suflet b lând şi g ingaş , de-un glas ager ş i aprig. P l ó i a c a d e 'n s g o m o t l e n e ş , vêntul o l o v e ş c e 'n lături, Ş i s u b stropii reci p ă m e n t u l , s e descog iă 'n u m e d i pături, In pidvorul case i z a c e c â n e l e încolăcit , R a r cl ipind cu och i i luci i , el a d ó r m e liniştit . . J Î m p ă c a t ă e natura, ş i i n l ina ei lucrare .

A m o r ţ i n d puterea veri i , cu o tainică m i ş c a r e , P r ă p ă d e ş c e frunda 'n vênturi , doborînd-o la păment ; F lor i le s e scutur triste , şi s'aştern intr'un mormênt . Vêntul cântă-un cântec jalnic , p ló ia c a d e 'n ager topot , •Şi pr in negurosul aer, s e a u d e - u n glas d e c lopot . P r e v e s t i n d puterea morţi i , pes te -un suflet o m e n e s c ,

C e c u frundele de -oda tă , l a s ă traiul p ă m e n t e s c . . . P l ó i a s tă , dar vêntu l bate , şi v u e ş c e trist şi r ece , -Suflă norii mai departe , p â n ă 'n zare i petrece ; Ceru-i l impede ş i rada sórelui s 'aprinde l in, S l a b ă , c a o amint ire-a vremi lor c e nu rev in . .

C u că ldura s a fricosă paf' c a r v r é să s e a s c u n d ă ; Ca u n v a e t lin s e pare , dulce frémëtul de frundă, C e prin crengi surii ş i umedi , nu ascult de-a l vremii glas , C a - o sch intee de nădejde ce m suflet n e - a r e m a s . . .

T o m n a dragă, dragă m i e , tu, ce : n umbra ta porţi morte , C â n d p r i v e s c frumseţa-ţ i tristă, l a s gândirea s ă m e porte Intr'o l u m e d e ilusii , prăpădite 'n alte v r e m i . . . T o m n a t r i s tă , t o m n a dragă, ce nu treci, d e ce m e chemi !?

L u c r e ţ i a Suc iu .

C i c e r ó n . — Schiţă dramatică in 5 acte . —

Tersónde : Pompei, consul al republicei romane .

advocaţ i . Cicerón Hortensiu Quintîlian îison • t

Veres, pre tor al Siciliei. Oleomen, căpi tenia corăbiilor siciliane. Dexion din Tindaris . Mavriu

• Ciniber robi .

Octavia, fiica lui Pompei. Tiestă, ingrij i tórea sa . Onfala, soţia lui Cleomen. Adriana, femeie din Siracuza. Mai mul te femei şi fete. Senatori , cavaler i , judecători , lictori, ce tă ţeni .

Scena se petrece pe la anul 76 inainte da Christos, pa r t e in Roma, pa r t e in Si racuza .

A C T U L I.

0 odaie mare in palatul lui P o m p e i .

Scena I .

Pompei, l a o mesă. in stânga, cercetând o ha r t ă ; Octavia şi liesta, lângă terestra din drépta , lucrând

o cingătore. Pompei. (Visător). Egiptul ! — Egiptul ! . . el e

s ingura cheie a răsări tului , a lumei întregi ! . . . Octavia. (Privind pe ferestră). După a tâ tea dile

de furtună, sórele ni se a ra tă ér astăzi , pare că mai strălucitor, mai măre ţ decât in alte d a ţ i . . . Scumpa mea Tiestă, nu şeii tu cât reu îmi face furtuna şi nouri i .

Tiestă. Véd int r ' adevër, că de câ tăva v r eme par i a suferi de ceva , ce nu mi-am putut lămuri, — şi decă numai furtuna şi nouri i . . .

Octavia. Şi ce al ta ai crede ? ! Tiestă. Nimic . . . nimic. Odavia. Ce m 'a r puté atinge séu s u p e r â ? C a

bolă al ta s'ar pu té aprop ia de t rupul m e u ? In s t r ă ­lucita n o s t r ă cur te , umedéla şi vântur i le re le nu po t s t răba te ; şi de-ar s t răbate pr in cea mai mică d e s -chidetură chiar , avem atâţ ia doctor i vestiţi , ce fac s ă fugă bólele numai la înfăţişarea lor . . . Apoi, ce mi-ar mai puté lipsi fericirii mele ? — Locuesc in mijlocul unor ziduri poleite de sus până 'n jos , şed pe jeţuri de me tasă lucitóre şi molcăluţe , me imbrac cu pietre scumpe, şi mi se aduce de mâncare to t ce e mai gustos, mai rar, mai preţ ios. Sunt se rv i t ă şi ascul ta tă ca u n copi l de doi ani ; când îmi a r ă t faţa in public, nici u n cap n u r emâne care să nu m e salute şi plece inaintea mea, nici un ochiu care s ă nu-mi sorbă pe furiş pódobele-mi şi rangul meu . (Oftând). Ce al ta, Tiesto, aş mai puté eu dori ? !

liesta. Citesc in privirea-ţ i , Octovio. că cu a -ceste cuvinte vrei a-ţ i inşelă chiar inima ta . Măririle şi^ bogăţiile curţii acesteia, ori câ t a r fi ele d e ferme-cătore , nu sunt d e ajuns, totuş, pent ru a ferici o> inimă . . .

4 3

494 F A M I L I A Anul XXIV.

Pompei. Egiptul ! . . . Octavia. (încet). Taci ! ne -a r puté audi ta ta . Pompei. In cincisprezece dile corăbiile nóst re

Iote pot fi pornite ; fiecare vas, cu toţ i omenii şi intréga armatură , n i -ar puté ţine cel mult . . .

Octavia. (încet). Autji, Tiesto ? gânduri resboinice frămentă ér creierii lui Pompei. Vai ! câ tă groză simt, când intreved că noi vărsăr i de sânge . . .

liesta. Ai face bine să cauţi a-1 mai scote din posomorîrea lui. Tu singură, draga mea, eşti in s ta re a-1 mai înveseli câte odată.

Octavia. Eu ? Ce-i dreptul ! Câte odată el m e ascultă cu blândeţe ; dar , de o bucată de vreme, n u şciu de ce, simt o greutate mare de a-i vorbi . . . Mi se pare. că aş puté lăsa să-mi scape înaintea lui n iş te cuvinte . . .

Tiesta. Cuvinte cari mi le ascundi şi mie, — dar pe cari le citesc in ochii, in obrazul, in r idicarea pieptului teu. Acele cuvinte vorbesc de furtunile, de nourii , — nu cei produşi de vêntur i şi de ape, ci, de cea dintêi pa t imă a tinereţei, de cea dintâi suflare uşoră a iubirei . . .

Octavia. (Privind cu repegiune la Pompei). Taci ! Tiesto, t ac i ! Simt despicându-se fruntea când gân­desc că tatăl meu, la audul unor asemenea cuvinte. . .

Tieda. Şi cu to te aceste, mai degrabă ori mai tâ rd iu , tu tot va trebui să le rosteşci singura . . . Opt-spredece ani ! . . . eram sclavă pe când îi aveam, — şi totuş ! farmecul acelor opt-spredece ani . . .

Pompei. (Lovind furios pe har tă) . Pe Jupi te r ! ori ce codire va fi o nouă plagă pent ru noi !

Octavia. (Speriată, scapă lucrul din mână, se redică şi alergă la Pompei) . Ta tă ! Ce este ! ? Ce n e ­linişte îţi munceşce sufletul aşa de crud ?

Pompei. A ! . . . nimic, Octavio, nimic ! Trebur i de ale statului. ( 0 săruta). Te-am speriat po te cu mişcările mele ?

Octavia. Nu dragul meu tată, da r înflăcărarea in care-ţ i vëd sufletul, me ingrijeşce mult .

Pompei. Insenină-ţi fruntea, copilo ! Pompei nu are nici odată să se temă de ceva in lume ; pe el nimic nu póté să-1 ameninţe ; menirea lui e de a fi vecinie învingător ! Oracolii ce mi-au prevest i t in tó te . clipele . . .

Octavia. Oracolii inse adesea mint, ta tă ! — şi mai bine decât le-ai a runca in noue lupte crâncene, ce nu pot aduce omenirei decât perire şi ruină, decă ţ-ai căută triumful şi mulţămirea pacinică a sufletului teu, in lucrări mai blânde, mai folositóre . . .

Pompei. Haide ! haide ! — tu eşti ancă o copilă in faşă . . . tu nu poţi şei ce vré să dică nici iu­birea patriei, iubirea gloriei, — şi aş pu té s'o die in to tă credinţa, pentru t ine. nici un alt soiu de iubire ce pote petrunde şi rode in inima omenéscà.

Octavia. (Plecând ochii). 0 t a t ă . . . Pompei. Şi to tuş , este chiar v r emea ca să in -

cepi şi tu a cuneşce şi gusta, plăcerile şi necazuri le lumei nóstre. Ai ajuns vrîsta in care mintea copilă­riei se stînge, pentru a-i luă locul judeca ta seriosă. E v remea , Octavio, să te gândeşci la viitorul teu, la căsnicia ta , la un bărbat cu care să-ţi uneşci t ra iu l . — Tu nu respundi nimic ? — De vei fi nutr i t p â n ă acum, séu nu, in pieptul teu acest simţ, eu cată să-ţi spun adi, că de o bucată de vreme me gândesc mul t la t ine. Gândirea mea inse până acum stă n e h o -tăr î tă . Fiica lui Pompei nu e o făptură ca tóte cele­lal te ; m â n a ei nu v a puté in t rá decât intr 'o m â n ă vrednică de ea, cel pu ţ in asemuită ei . . .

Octavia. Nu-mi mai vorbi de aste lucruri, t a t ă . Pompei. Şi de ce n u ? pe cât iubirea ţerei m e

pó té infierbintá şi nelinişci, iubirea fiescă nu pó té să m e muncescă mai puţin. Iţi caut un bărba t , Octavio,

un bă rba t care să potă face fericicirea ta , şi să ţ ie to t oda tă sus strălucirea numelui teu . Republ ica nos t ră , ce- i dreptul , e cam secă astădi in t ineri v red­nici de o m â n ă ca a t a ; t o tu ş chibzuind bine, p a r e -mi-se a fi găsit , decă n u tocmai ceea ce caut , ceva cam aprópe .

Octavia. C e ? Pompei. Un bărba t pen t ru t i ne ; de n e a m mare ,

creşcere nebănui tă , rang inal t , bogat . . . Octavia. (Aparte). Oh ! Pompei. Un om pe c a r e un vii tor m a r e îl a ş ­

teptă. — Şi nu me 'ntrebi de numele seu ? Octavia. Nu. Pompei. Nu ! şeii tu o r e acest n u m e ? séu ce

al tă pr icină t e face să-mi respundi un nu ! la in t re -berea mea ?

Octavia. Nici o pricină, t a tă ; nu şciu nimic . . . Pompei. De-i aşa, a tunc i află, că cel ce mi - am

pus in gând să-ţ i dau de şoţ , e Veres, pre torul Siciliei. Octavia. Veres ; un t i r an ! un desfrânat ! Pompei. Octavio ! ce cuvinte respundi tu t a t ă ­

lui l e u ? Octavia. 0 fiică, ca mine , de neamul şi înăl ţ imea

mea, şeii bine că e cu m u l t mai nenoroci tă decâ t cea din u r m ă din robele sale : ea n 'a re dreptu l de a alege pe cine voieşce . . . dar , dreptul pe care n imene n u îl pó té răpi , e cel de a respinge o astfel de un i r e , ce n ' a r pu té fi pr imită de o inimă, de un creier sâ -nëtos . De-ai desface asupra capului meu to tă urgia , nu n u m a i a t a , dar a ceruri lor tóte , eu to t voi r e s ­pinge m â n a lui Veres .

Pompei. Fi ică ! ia-ţi s é m a la vorbe ! Octavia. T a t ă ! de când buzele mele au i ncepu t

a rosti numele teu, nici oda tă nu-mi aduc amin te să-mi fi eşit din gură un singur cuvent ca re să t e j ignescă ; as tădi inse, când voeşci să-mi jertfeşci v o -inţa, pen t ru niş te idei ce n u intră in p r i cepe rea mea, t r ebue să ţ-o spun : n u ! me împotr ivesc v o i n ­ţei tale , urgiei ta le , şi chiar morţ i i de mi-ai înfăţ işă-o, — voi primi or i ce isbire din parte-ţ i , n u inse ş-o schingiuire vecînică a tâ t a sufletului meu, câ t şi al celui al t eu .

Pompei. Eş t i n e b u n ă ! Octavia. Sunt cu minte , totă , şi vo in ţa m e a e

nes t r ămuta t ă . Pompei. Eş t i nebună ! ţ-o mai die oda tă . . .

căci u n d e ? c u m ? in apr inderea creierilor tei, a i m a i pu té să găseşci . . . un al t nume, un alt bărba t in locul lui Veres, şi care să insuşescă t ó t e s t ră luc i r i le lui ? — Respunde ! ai puté t u găsi ? . . .

Octavia. (După o sforţare). Nu. Pompei. Mintea-ţi e a n c ă fluturatecă. Mai ai

ancă v r e m e să te gândeşci la cuvintele mele ; da r nu cau tă să nesocoteşci nici o cl ipă vo in ţa mea , şi nici să uiţi , că ospt-spredece ani n u mai sun t nici doi, nici doi-spredece.

S c e n a n.

Aceiaşi, Cimber. Cimber. (Anunţă). Profesorul Cicerón! Pompei. A ! e césul retoricei ta le . Să in t re !

(Cimber ese).

S c e n a I I I .

Aceiaşi, fără Cimber. Pompei. Haide ! drege-ţi faţa, şi caută , in au tor i i

ce veţ i cerceta, să găseşci pilde de supunere f iescă, vrednice de u r m a t . Ş-apoi, sfatul lui Cicerón p ó t é ancă să te ajute. Intrebă-1 şi pe el.

(Va urmă) . N . A. B o g d a n .

Anul XXIV. F A M I L I A 495

Adevèrul.

Îţ^e şciu că eşti cu minte !

f Şi chiar brillezi in l u m e C'un blând şi dulce »nurne" — Dar inimă tu n'ai !

O şciu, vedi , tot c a t ine, C a i fost in d e s p e r a r e — Dar nu c'a m e a mai m a r e — Ş i inimă tot n'a i?

Ai plâns ş -am plâns — aprópe. Tu — ceri compăt imire , B a ancă şi iubire ! Şi tu in imă n 'a i !

Sofia V l a d R a d u l e s c u .

Isteţă şi pace. — P o v e s t e . —

^ice c'a fost oda tă un impëra t , gazdă, nu t ên -dală, oile lui se vedeau şi se cunoşceau din­t re ale altor botezaţi , boii lui e rau cei mai

W frumoşi in tot sa tul . Apoi mai depar te avea d ó r a teri intregi, că dóra de aceea eră el impërat ; unele le moştenise delà ta tă l seu, altele le câştigase el vitejeşce, că-i p lăcea bătăi le. Delà mumă-sa îi r emase mul t aur şi argint şi adiamante , pu tea deci cu drept cuven t dice, că-i bogat cumu-i da ta . Odată , ha i drace că el face u n plug de aur şi merge să are cu el. Arând pe cel ho ta r , é tà v ine la el un moşneg ; »Bun lucru, înălţate împărate* ! — Moşnegul dete adecă b ine ţe . >Bun, da scump, moşule*, îi respunde împăra tu l , care nu pr icepuse cum se cade pe bêtrân ; se vede că nu şciea bine româneşce , ce de a l tcum nu-i mi ra re pentru imperaţ i , că dóra şi ei au numai un cap . apoi in t r 'un cap numai nu pot nici ei băgă a tâ tea feluri de limbi, câ te nemur i de omeni au in împără ţ ie ! Deci impëra tu l , . aşâ mai slăbuţ, cum póté el sdrobi româneşce , dise căt ră vîj (moşneg, se aude pe Someşul mare) : «Moşule, ce gândeşci că ar fi vrednic plugul acest de aur" ? (Impëratul credea că vîjiul despre plug a dis : »bun lucru«). Dar vîjiul îi respunse fără pic de gând i re : »Inaltate impëra te , de n 'a plouă in luna lui maiu, nu-i vrednic nici o cogiă d e mălaiu< !

Cu aces tea vorbe merse moşnegul mai departe . Impëra tu l se gândi mult la vorbele ţăranului şi

le află adevăra te , căci gândise p recum e ră intr 'adevër : »De nu v a fi plóie in luna lui maiu, de bună séma că mai mult va fi vrednică o cogiă de mălaiu decât plugul acesta, că din el nu poţi mânca , pe când cu cu cogia-ţi alungi ba tă r oda tă főmea cât decât*. Deci se pune impëratul şi v m d e plugul cel de aur şi cum­pără o moră chiar lângă casă, că moră n ' avea până in t r ' aceea şi se gândi, ce să ma i impar ţă el bucatele cu alţii pen t ru măcinat ; mai bine să cape te el ceva delà moră ! Gândul nici n 'a fost r eu de al tcum.

După ce avea acum şi moră , se gândeşce să se insóre. că e r ă holteiu cam s tă tu t şi acum ş i -avea cu ce-şi ţ ine muierea, câ dóra u n împăra t a re venituri, nu ca noi, dar ' ş i cheltueli îndoite şi indeci te ca noi, fără îi aduce móra câştig frumos.

Se p u n e deci şi incepe a se cam u i tă printre cele fete, s ă védà ca re a r fi de el ? Intr 'acelea ér se intelneşce cu moşnegul cel delà ara t .

— B u n ă vremea, moşule !

— Bună să-ţ i fie inima, înălţate î m p ă r a t e ? Da de unde şi până u n d e ?

— Caut ce n 'am, moşule. — D'apoi să fie intr ' un ces bun şi cu noroc ,

înălţate impërate , dar ' te rog de u n a : nu te lacomi la rang, la ném, Ia avere, la sburdălnicie ; dtale îţi trebue o muiere isteţă, aşâ-ţi cau tă una, care va fi mai isteţă ; nici nu merge dta pe la ele, scrie numai cărţ i in tote părţile, revaşe in to te oraşele, că vre i să te insori şi vei luă de neves tă pe fata cea m a i isteţă şi mai cu minte, fie chiar şi dintre omeni de jos, dintre plugari, apoi să vëd eu decă nu nimereşci bine !

— Bine moşule, dar ' cum voi şei eu care-i ma i isteţă !

— 0 , Domne, înălţate impërate , scrie in tote cărţi le şi răvaşele aşa : că pe aceea o vei luă de muiere, care va veni la palatul măriei tale mai in-tèiu, dar ' cum ? nici călare nici pe jos, nici îmbră­cata nici desbrăea tă , nici pe drum nici pe delături , nici cu cinste nici fără cinste !

— Bine moşule, dar ' póte-se una ca as ta ! — Şi de ce să nu se potă ? bată-ş i capul cine

vré să fie impërà tésa I Merge impëra tu l acasă, face cum l 'a inveţa t

moşul şi a ş tep tă in pace, vedendu-şi de moră, de moşie şi de împărăţ ie .

Mult şi-au bătut capul cele fete de crai şi de imperaţi , de grofi şi de baroni, de boieri şi de frun­taşi din to te satele şi oraşele împăratului , cum să facă să se mări te careva după impëratul , da r in z a ­dar le fu t ruda, că nu isbuti nici una. Vestea merse până in poporul de rend, şi ce să vedeţi ? Ce n u pu tură scote la cale domnii cei mar i şi inveţaţ i , o fată de ţ e ran o să ducă la îndeplinire! Chiar a doua di îşi lăpedă tote hainele de pe sine şi se îmbrăcă intr 'un leşteu (sac de prins peşti, cârstnic, comiheriu) şi astfel îmbrăca tă prinde o vrabie şi-o pune intr 'un blid, o acopere cu al t blid, şi se sue călare pe un ţap şi plecă astfel călare, cu piciórele pe jos şi mer ­ge tot dintr 'o margine a drumului până in cealaltă. De cătră seră ajunge la palatul împăratului şi in t ră inlăuntru. Toţi încep a rîde de călăr irea şi de mer ­sul fetei, dar mai t a re de călăria ei. Impëratul nu rîdea, îi plăcea fata, că eră frumosă şi isteţă şi c re ­dea că va fi şi de ném mare. Deci dice impëra tu l : »E drept că-ai veni t cum a m dis. numai una tot te str ică, să văd. cinslea-necinstea, şi decă şi aces ta ai nimerit-o, ancă adi ne cununăm.* Fa t a ii întinse bli­dele, împăratul r idică cel de désupra şi v rab ia zbrrr ! sboră ca glonţul, incâ t impëra tu l r ëmânênd î n m ă r ­muri t scapă blidul din mână de se făcu to t bucă ţe le .

— E bine draga mea, dice impëratul , acum să -mi spui a cui eşti şi de unde ?

— Eu, înăl ţa te împărate , sun t d in t r 'un sat cu omenii, fata unui Bomân, plugar, după munca lui t răesc toţi domnii şi toţi leneşii din imperă ţ ia Măriei Tale.

— Pré bine, inse de óre-ce tu eşti fată de plu­gar şi eu numai după isteţime t e fac impërà tésa , poftesc delà tine ca să te prindi că nu vei face nici o judecată , că i nda t ă ce ai cuteza să faci şi n u m a i una cât de mică, te alung să mergi indërëpt , asă p r e ­cum ai veni t .

Fa ta se invoeşce şi astfel impëratul o duce l a a l tar numai decât , şi-i cunună un cinstit păr in te , după cum li e ră legea şi obiceiul, fireşce după ce o îmbrăcară ca pe-o fată de impëra t , că dóra n ' a r duce-o la sfânta cunun ie , colo înaintea icónelor , Dómne fereşce n u m a i ecă a şa !

Nu t rece mul t ă vreme după cununie , şi î m p ă ­ratul t rebue să mergă la bătae , sà ia v ie ţa la v r e -o

4% F A M I L I A Anul X X I V .

câ t eva mii de omeni buni de lucru, el care nici la o muscă nu i póté da vieţă. Impëràtésa remâne acasă să aibă grijă de una altă, dar mai cu sémà de moră, apoi afară de aceea, câte nu mai are omul de lucru decă vré să şi-1 caute , că dóra lucru nu mai a re sferşit numai când intrăm in mormêntul rece, unde gluma trece.

Intr 'o di eră merge impëràtésa să mai védà de cea moră. că dóra nu se putea increde numai in credinţa morarului . Acolo află pe doi omeni sfàdin-du-se . un Român şi un Sas. Românul adecă dusese ceva bucate la moră pe spatele unei martine. Sasul e ra la móra, şi dusese bucatele in carul t ras de doi

boi săseşci. RomâDul legase mart ina de carul sasului, şi

p â n ă erau amêndoi in móra aceea, fëtase şi se t rase mânzul sub car. Sasul nu mai pote de bucurie că carul lui a lëtat. un mânz ; nu erá chip să-1 potă cineva lace să pricépà cumcă mânzul nu póté fi de ­cât delà mart ina Românului , el numai da doue cu

doue , că mânzul este al lui, că sub carul lui l'a aflat, că Românul n 'a adus de acasă decât iépa cu sacul desăgit pe şeuă, ér in urma iepei nu eră nici u n mânz, decât un sac, care inse eră ma i mare şi decât iépa, şi deci n 'a putut să fie mânzul acelei iepe, şi i cine şcie câte nu indrugá sasul in prostia lui.

Vëdênd impëràtésa certa, uită că n 'are drept, să facă judecată şi dice cătră cei doi pricinaţi : »Mëi omeni buni, plecaţi amêndoi in doue părţi , care cu ce-are ; tu sasule cu carul teu, şi tu Române cu mar t ina ta ; după care va merge mânzul , al aceluia să-i fie, că a aceluia se cade sà fie«. Fireşce că pr i -cinaşii au trebuit să se supună la judeca ta impërà -tesei, da r mânzul naibei, spre necasul Sasului merse după mâr ţ ina Românului . Acum vëcjênd Sasul una ca asta, se mânie foc pe Român şi pe impacător, că nu perduse in vie ţa lui nici un proces ş i -acum să pierdă, şi chiar faţă cu-un Român, şi îna intea impëràtesei ! î nda t ă ce veni impèra tu l acasă, merse şi-i spuse intêmplarea. Impèratul ascultă pîra Sasului până in capèt, apoi îi spuse verde in buze că : „Le­ge mai drept à decum v'a tăcut Măria Sa impëràtésa, nici un impërat din lume nu ve póté face«. Dar se şi c am necăji impèratul vëdênd că nev esta lui se ames­tecă in lucrurile lui tara slobozenie.

De cumva erau pe atunci advocaţi , ce mai şeii, pó té aflau vre un paragraf cu care să arete, că carul sasului a iëtat mânzul ; aşa dar din lipsa de advoca t , remase drepta tea pe par tea Românului , p r e ­cum o făcuse impërà tésa . Numai a tunci se lăcu şi Românului dreptate , ci cine i-o făcu e ră cât pe aci să o păţescă cât de reu.

Impèratul chiemă pe impëràtésa inainte, îi spuse că mai mult pită şi s a re pe o mesă nu pot mânca , şi că ea să se gândéscà in trei djle ce a re de gând sà- i cérà, că îi v a da ori ce va incâpé pe o căruţă , numa i iertare sà nu ceră, că ie r ta re nu-i póté da .

Vorba impëratului fu vorbă stanţă. A treia di dimineţa stau doue căruţe gata de cale, dinaintea uşei palatului , intr 'una să-şi pună impëràtésa câ t e c e v a şi intr 'una să se urce impèratul , să o pe t recă p â n ă in t re ho ta re . Impëràtésa inse n u vrea să p r i -méscà nimic delà impèratul , cjicênd că ea n 'a re ce lace cu a lâ ta avere , câtă a r incăpe intr 'o căruţă , că se indestuleşce numai cu cât va pu té strînge in b r a ţ e . Nu-şi ia deci chiar nimic, lără se pune lângă impèra tu l in c ă ru ţ ă şi plecă poruncind ca cealal tă c ă r u ţ ă să nu vie in zadar cu ei, că ea n 'o pr imeşce nici pl ină, necum golă ! Câţi-va miniştri ancă o pe ­t r e c u t ă până in t re ho tăra , in a l tă t răsură , fiind forte mâhn i ţ i că t rebue să se despar tă pent ru totdéuna de o impërà tésa a t â t de is teţă şi de cu minte, apoi

frumosă, d o m n e ! — După ce ajung in t re ho ta re , s e cobora toţi din t răsură şi începură a-şi lua remas-bun. Deci impèratul o m a i în t reba a n c ă o d a t ă : »Dar vecii muiere, de cere ceva, că ori ce-ţi dau, n u m a i ier tare, cum ţ i -am mai spus , n u pot să-ţ i dau , dec i ier tare nu cere.»

Atunci ea dice ; »Inaltate impëra te , ie r ta re nu- ţ i cer, că nu-s vrednică de ea , da r dici că-mi d a i c& voi puté strînge in braţe» ?

— Dau, é tà aud şi miniştrii mei ! Atunci impëràtésa se repede şi cupr inde pe=

impèratul in b ra ţe dicênd : > Num ai a t â t a îmi t r e b u e şi nimic mai multe !

Pacea fu gata. Toţi se suiră in t răsur i şi se= intorseră la pa la t precum şi veniseră : impèratul ş i impéra tésa intr 'o t r ă su ră drăgost indu-se, ér miniştrii intr 'al tă t r ă su ră din dërëpt , clătind din cap şi dicênd t » Isteţă şi pace» !

Audită in Năseud , c â n d e r a m şco lar .

l o a n P o p - R e t e g a n u i .

C a u c a s u L Schi ţă topograf ică, geo log ică şi i s tor ică . D e l à P r o m e t e u p â n ă

la anul 1834 .

(Urmare ) .

Spre nenorocirea Georgiei, se suie pe t renu l ei unul d in t re cei mai mar i d in t re regii sei : David III, numi t înţe leptul . El conduce barbar i a sup ra a l t o r barbar i , conduce pe Chasar i cont ra Turcilor, şi du-păce şi-a e l iberat ţe ra sa de denşii, de r imă u r m a ş u l seu, Demetriu I ce ta tea Derbent şi aduce porţ i le de* fer in mănăs t i rea Gelaţiului, unde se póté v e d é u n a dintr 'ênsele ancă şi in diua d e adi. Cealal tă s 'a r ă p i t de Turci .

Delà anul 1184 până l a 1212 domneşce r e g i n a Tamara . Acésta e epocha c e a mare geografică. R e ­numi ta amazonă , a cărei n u m e a devenit popular p e ambele păr ţ i ale Caucasului , invinge pe Armeni, Turc i şi Perşi , subjugă pópórele din munţi , pe car i a n c ă nu le-a fost invins până la densa nimene, şi bag séma nici nu le-a invinge nime d u p ă dênsa, le sileşce s ă se boteze, şi se căsătoreşce in fine cu principele r u s e s e Andreiu Ragalubschi

Abia s'a aşedat ea in mormêntu l de cân ta t şi in diua de adi de că t r ă poeţi i Georgiei, se a u d e d i n par tea resăr i tenă un sgomot mare . Sunt Mongolii s u b Cengis-Can, care , dupăce a cuceri t China nord ică ş i Pers ia resări tenă, se opreşce la Tauris in I ran. Ul t i ­mele unde ale acestei inundăr i de omeni se isbesc d e Georgia, fără inse a se r eve r sa asupra ei .

Dară Tamer lan trece şi mai depa r t e . Dupăce a subjugat ţerile cari zac spre resări t delà Iacul Caspi„ a cucerit Pers ia şi a ajuns p â n ă la câmpiile Chi rg i -şilor, percurge Dagestanul şi Georgia. Caucasul d e s ­par te , asemene unei stânci ur iaşe , mul ţ imea de t o t cotropi tóre a aces tor barbar i . Tamer lan der imă A s o -vul, apoi conduce hordele sale spre India, câş t igă bătaia delà Delhi, acopere Hindustanul cu sânge ş i ruine, se intórce indërëpt ş i invinge pe Baiazet l a Ancyra. De aici se intórce că t r ă China, p e ca re v o -ieşce să o ocupe in fruntea unei oşti de 200 ,000 omeni, da ră more cu ocas ia acestei espediţii belice.

In t r ' acea imparte Alesandru I Georgia in t re fiii sei, şi incepe al doilea regat al Imereţiei.

P e la mijlocul seclului a l XV află loc o î n t â m ­plare istorică de mare însemnătate pentru to tă l u m e a . Bizanţul cel vechiu, der imat de Septemiu Sever , şi reedificat de Constant in cel Mare, care i-a da t şi n u ­mele, a doua capitală a lumei sub imperatori i romani, .

CC ta a o

498 F A M I L I A Anul X X I V .

intêia capitală a orientului sub imperaţi i greci, asediat fără succes de Avari , Perşi şi Arabi, cucerit de cru­ciaţi şi redobândit erăş de Michail Paleologu, pică in manile unui domnitor nou.

Mohamed II îl ocupă in anul 1453, şi-1 preface in capitala imperiului otoman.

PERIODA A TREIA.

Delà Mohatned II, până Ia Şamyl.

Popórele caucasice, cu Colchidii in frunte, îl fe-liciteză pe învingător prin deputaţii .

Armenii capëtâ delà densul încuviinţarea, ca să póta reşede patr iarchul lor in Constantinopol.

Popórele creştine din contră se lipsesc de pu te -terile creştine. Regele Alecsandru I din Cachet t r i ­mite o deputaţ iune la Ivan III, care tocmai a a lun­gat pe Tătari din Rusia. Căci popórele creştine din Caucas se amenin ţă nunumai de că t ră inimicii lor cei noi, de căt ră Turci , ci şi de cătră Perşi , inimicii lor cei vechi.

Ismail Sosi, primul şah din dinastia Şefidilor, a fost ocupat Şirvanul şi Georgia, şi acesta si-leşce pe popórele montane din Rectar, nu depar te de Piatigorsc, a se supune lui Ivan cel cumplit, care numai cu un an mai înainte, adecă in anul 1552, a fost răpi t Caucasul. Trei ani după acea se căsătoreşce Ivan cu Maria, o fiică a principelui Cercheşilor Temruc.

Nu-i de mira t deci, că zidesc Ruşii lângă lacul Caspi, la piciórele Caucasului, forlăreţa Tarchi .

Perşii şi Turcii nu se resboiesc, după cum au fost sperat popórele caucasice, ci se impar t pe cale pacinică in şesuri şi munţi . Perşii ocupă Sumaca, Racuţi şi Derbentul, pentru de a în t re ţ ine relaţ ie cu lacul Capi. Turcii ocupă Tiflisul, Imereţ ia şi Calchisul şi intemeeză Poti şi Redut-Cale.

învins de acest potop, cere regele Alecsandru II amiciţia nenorocitului ţ a r Teodor Ivanovici, c a r e şi more indată după acesta de friguri.

In t r 'acea se intemplă in Pers ia o revoluţie, a cărei consecinţe a v e a u să fie funeste pen t ru provincia (leorgiei. Şah Abbas, care domineză provincia Corasan, pune m â n a pe t ronul persic, de pe care res to rnă-pe tatăl seu, omora ambii sei fraţi, apa re la piciórele Caucasului , alungă pe Turci din Tiflis, şi se ren tórce la Ispahan, nóua capitală a imperiului seu. Istoria îl numeşce Abbas cel mare, pentru că a detronat pe tatăl seu şi a omorît pe fraţii sei.

In cealaltă par te a Caucasului continuă Ruşii opul lor. Ruturlin şi Pleinsiev fac espediţii in pose­siile Şamcalului , adecă in teritorul intre Temir— Can—Şura şi Tarchi , şi Georgiu, regele din Cârti i , începe a plăti t r ibut potentatului rusesc Roris Go-deonov.

Tot in t impul acela comite Şah Abbas, pen t ru de a câştiga tot mai mult comunele : Marele, astfel de fărădelegi in Cachet, incât regele acestei teri se. v e d t necesitai a convoca inlr 'a jutor pe ţa ru l Mi­chail Teodoroviciu, primul domnitor de casa R o -manov . Consecinţele acestor crudelitâţi sunt cunos ­cute. 20 de ani ma i târdiu devine Cachetul o p r o ­vincie a imperiului rusesc, cu licenţia a avé principii proprii .

Georgiu III, regele din Imereţia, Mania II, p o ­sesorul Gurielului, şi Dadian din Mingrelia încheie cu Ruşii to t asemene convenţia. Alexei Mihailoviciu vede acuma, că chest ia e demnă de ostenéla esoperată . El merge la Cutais*, şi primeşce aici omagiele a l ia-

* Călătoria a c e s t a s e trage de cătră unii scriitori la î n ­doia lă .

ţilor sei prospeţ i . Astfel numeşce el aceş t i regi car i sunt numa i vasal i i lui.

Texmuras , regele din Cachet, face şi el o că le-torie la Rusia. El pr imeşce onoruri regeşci. S t rêm-tórea Darialului devise UD d r u m de căpetenie , b ine frecventat . P e acest d rum duc Armenii mărfurile lor de me ta să la Rusia.

Pet ru cel Mare, care voieşce a-şi es t inde i m ­periul seu p â n ă la doue măr i , u rmeză şi el e semplu-lui acestuia . Mussin Puşch in pr imeşce delà densul ordinul, a întreprinde relaţ i i de negoţ cu Derbentul şi Súmaca .

Mesura aces ta aduce fructele sale. In anul 1718 se p u n e Şancalul din Cumuc sub scutul lui Pe t ru , şi posesorii Carabagului t r imi t o depută ţ ie la Pet ru . Rusia s tă înaintea porţilor Derbentului.

Trei ani după acea, in 23 august 1722 se des ­chid porţile aceste . In ce ta tea lui Alecsandru se vede ancă şi adi căsuţa , in care a locuit învingătorul delà Pu l tava , şi se află ancă şi tunuri le , ce le-a adus el intr 'acolo delà Voroneş.

Pe t ru se in tórce inapoi prin Dagestan, şi in semn de recunoşcinţă faţă cu Mântuitoriul , că ş i -a ajuns scopul, intemeeză el intre cele 3 r iuri Coissu, Sulac şi Agracan o fortăreţă, căreia îi dă numele : >Crucea sfinţilor".

In Derbent lasă el un comandan te suprem asu­p ra cont inentului . Deja in decurs de puţ in i an i a jun­ge aces ta p â n ă la Racu.

Pe când câştigă P e t r u I pe di c& merge mai mult te ren sp re sud, se es t ind Turcii că t ră nord . — Tiflisul, pe ca re l-au fost l ă sa t ei şahului Abbas , se reocupă de denşii, şi regele Vachtang VI î-şi ia r e ­fugiul cu forte mulţ i din Georgia, la Rusia . Acesta e o amen in ţ a re pen t ru principele din Cabarda , care se şi pune sub scutul ţ a r ine i Ana Ivanovna.

Dară pe când dispare in monarch ia rusescă un bărba t însemnat , apare un al t bă rba t m a r e in m o ­narch ia Perşi lor . — Un mână tor de cămile devine căpi tan de tâ lhar i , ocupă Corasanul cu ocas ia ne l i -nişcilor, ca r i u rmeză res to rnăr i i lui Husseiu in anul 1722. El i n t r ă cu b a n d a s a in serviţ iul şahulu i T a -masp, cucereşce Ispahariul, se face pr in învingerile sale popu la r , î-şi ia numele Tamasp Cuh Can (adecă : capul suprem al servi tor i lor lui T's), de t roneză pe principele acesta , şi se lasă esclamat de i m p ë r a t cu numele de Nadi r Şah. El r ăpeşce delà Ruşi Racul şi Derbentul indërëpt , alungă pe Turci din Cache t şi Cârti i , r eocupă Tiflisul şi Er ivanul , t rece ca învingă­tor pr in Dagestan, şi pedepseşce Derbentul, ca re se rescolă in con t ra lui. Apoi se intórce inapoi , pen t ru de a supune Candaharu l , a t a c ă pe mare le Mogul in Hidostan, cucereşce Delhiül, câştigă o p radă neca lcu­labilă şi se uc ide in fine in anul 1747. To t in t r ' aces t t imp învinge Heracliu, regele Georgiei pe Perş i la Er ivan . Catar ina II, care n u cu malt mai ina in te s'a fost suit pe tron, in t roduce in Chislar u n guvern ci­vil . Ea t r imi te la Terec 517 familii de Casaci delà Volga şi 100 delà Don, compune dintr 'ênsele regi­men tu l de Casaci din Moscva, şi-i dă fiecărui casac o rublă , o sabie şi o decoraţ ie .

De aci inainte se p o r t ă Ruşii ca domnitor i i p o -pórelor caucasice. — Genera lu l Totleben năvăleşce in Mingrelia, şi-i invinge pe Turc i la Cutais ,

P a t r u ani mai târdiu elibereză convenţ ia delà Conciuc-Cainard şi Georgia şi Imereţ ia de Turc i . Dară linia mi l i tară a Ruşi lor se trage in t re Mosdoc şi Asov. Stăniţele casaceşci se intemeeză, şi locuitorii din Cas i -Cumuc se pedepsesc , pen t ru că a u pr ins pe căletorul rusesc Gmelin.

In anul 1781 cedeză Turc i a Crimea şi Cubanul pent ru t o tdéuna Rusiei. 1782 m ó r é Sa l amo I, regele

Anul XXIV. F A M I L I A 499

Imereţiei . 1783, pe când invinge Suvarov hordele Tătar i lor lui Nogaia. primeşce Catar ina II pe regele Heracliu sub scutul seu. 1785 inflinţeză ea locotenen­ta caucasică, constătătore din districtele Iecaterino-dor, Chislar, Mosdoc, Alecsandrov şi Stavropol. Ieca-tor inodor se denumeşce de locul capital al locotenen­tei. Curênd capetă şi străinii încuvi inţarea a se co­lonisa in ţerile caucasice şi a purta negoţ şi meseri i .

In fine, in anul 1801, publică impëratul Paul un ucas , care împreună Georgia cu Rusia, şi urmaşul seu Alecsandru I, denumeşce pe generalul Cnozing de guvernor.

Tot in acel timp, pe când se ucide fiul Catarinei in palatul cel roşu din Petroburg, vede la Gimry, in mijlocul munţi lor Dagestanului un copil lumina dilei care capetă numele de Şamuil Hffendi. adecă »lumina lumei«. Acesta e veni torul Imam Şam yl .

• PERIODA A PATRA.

Delà Samyl până in diua de adi.

De când pë t runde privirea nos t ră in istoria Caucasului, vedem văile acestei catene ur iaşe de munţ i devenind lacurile de scăpare pentru esilaţii tu tu ror popórelor . Cu ocasia fie cărei apropier i de horde de barbar i , aşa d, e. a Alamilor, Hoţilor, Ava­rilor, Hunilor, Chasarilor, Perşilor, Mongolilor şi Tur­cilor, se u r c ă nenumera te cete pe promontor i i Cau­casului, şi se aşedă in văile prăpăst iose a le acestuia. Un popor nou vine la celelalte popóre . 0 naţ ional i ­ta te nouă se amestecă cu celelalte naţ ional i tă ţ i . De se in t rebă cele mai multe dintre aceste popóre , delà cine îşi trag originea, ele nu şciu. De se intrebă, cât t imp locuesc deja pe văile séu pe dé'.urile lor, nici acesta n 'o po t spune. To te inse şciu. că s'au retras in munţ i , ca să-şi păstreze l ibertatea, şi că sunt gata a o aperâ cu vieţa lor . De le î n t r ebăm: >Câte popóre diferite compuneţi voi delà tr iunghiul delà Abşeron şi până la peninsula Taman ? — res-pund ei : >Tot aşa de uşor s'ar pu té n u m e r a picătu-rele de rouă, cari t r emură pe érba fenaţelor nóstre, intr 'o d imineţă de mai , séu nësipul, care se resco-leşce de viforele lunei decembre. Şi ele au drepta te . Nu-i posibil a află deosebirele viţelor acestor popóre, împărţ i te erăş in familii. Unele dintr 'aceste popóre, precum Udinii, vorbesc o limbă, pe care n u numai că n 'o pr icepe nime, ci care nici nu se rădăcineză nici in t r 'o l imbă.

Me vo i incercá a numera viţele acestor popóre, şi a calculă numerul lor măcar aproes imat iv . Viţa a b c h a s i c ă c o n s t ă din 14 famili i , ş i conţ ine 144,552 suflete. Viţa suanet i că are 3 familii, 1,639 > Viţa cerches i că 16 familii, 290,549 » Viţa nubicä 3 lamilii , 25 ,000 Viţa nogaică*) 5 familii, 44 ,989 > Viţa osset ică 4 familii, 27 ,339 „ Viţa cecen ică 21 familii, 117,080 Viţa Tuşinilor, Pciavi lor şi Chevsuri lor s e des face in : Tuşini , c u 3 familii, şi 4 ,079 > Pciavi , cu 12 familii, ş i 4 ,232 „ Chevsuri , c u 4 familii , ş i 2,505 » Viţa l e sgh ică a r e 17 familii, şi 397 ,701 „

L a un l o c : 11 v i ţe , 122 familii, şi 1,059,665 suflete.

Viţa Abchasilor locueşce la piciórele Caucasului din par tea sudică, lângă marea negră, de là Mingrelia şi până la fortăreţa Gagri.

Viţa Suani lor locueşce pe pa r t ea de sus a rîului Ingur, p â n ă la isvórele riului Seniscale**.

* N u e d e confundat c u Tătari i lui N o g a i a , car i l o c u e s c pe câmpii , ş i sunt deja de mult supuşi ruseşci .

** î n s e m n ă in l i m b a georgică : rîul ca lu lu i .

Viţa Cerchesilor séu Adighé locueşce teritorul intre muntele Cuban şi intre rîul tot de acest nume, şi se estinde peste Cabarda cea m a r e şi cea mică p â n ă la lacul Caspi

Viţa Ubilor locueşce intre Abchasia şi rîul Suepa. Viţa Nogailor e inchisă in t re guvernamentul

Navropo l şi intre Cerchesi. . (Va urma).

A v e r c b i e M a c o v e i .

Doine de pe Mureş. XX).

^u te d u c i b a d e te duci,

f <8> Ca şi frunda de pe nuci ; Io remâiu b a d e - o r ë m â i u , Ca frunda d e pe gutuiu. Du-me b a d e şi pe mine , D u - m e in ţeră eu t ine. D e ţ-o fi b a d e ruşine , F ă - m e brîu pe lângă tine, D e ţ i-e ruşine cu brîu, Fă-me penă de sasch iu , D e ţi-i ruş ine cu penă , F ă - m e l u m i n ă de ceră. Unde bade - i insera, Io frumos ţ -o i lumina, Cine b a d e te -o 'ntrebá Ce lumină i a s ta ? Spune- i b a d e tu aşa : C'asta-i lumină de ceră, Mândruţa din altă teră, Ş i -as ta- i lumină de s ë u Mândruţa din satul m e u .

XXII.

Bădiţă 'ntra ta mânie , Nu-ţ i face ţie urgie. Iubesce una să-ţi placă, Şi m i e s ă - m i fie dragă, Ţ-ai iubit ó corbă négra din păreu Ca mie s ă - m i pară rëu . Dar deu mie -mi pare bine, C-am scăpat bade de t ine , C-ai fost o m făr de ruş ine . — Buruiană de prin sat, Io altul m i - a m căpătat Ş i m a i 'nalt şi mai subţire, N u c a tin luat din fire. Că de-ar fi firea la t ine, M-ai iubi numai pe mine ; Dar firea ta-i f lusturată, Că iubeşc i o lume totă.

XXIII.

Draga m e a , pr iet ină-a lesă , De drăguţul meu te l a s ă , Că m i - o i pune óla 'n h o r n Cu a p ă cu vitrion, Şi te -o i face o m n e o m . F a c e - o i foc să fierbă b ine , Ş i -o i b ă g a pe dracu 'n t ine . Ş i t e fac s ă zac i in pat , C'un fir d e m e t a s ă 'n ac , Nici o d a t ă nu- i împunge , Făr i s u s p i n a şi- i p lânge .

A . C. D o m ş a .

500 F A M I L I A Anul XXIV.

Scrísóre din Basarabia. Nu puţin curios t rebue să fie, pentru ori-care

român din România, séu din părţi le învecinate, lo­cuite de români, să afle din când in când — forte ra r chiar acest când, — câte o mică noutate , despre traiul şi s tarea fraţilor noştr i de sânge, ce sunt adi sub s tăpânirea marelui imperiu de miedă-nópte . Ori ce relaţ iune intre România proprie şi cea jumăta te de Moldovă desmembrată din vechia tulpină, e mai—mai nulă ; cei de pe o margine a Prutului , ani intregi nu şciu ce fac, cum trăesc şi deçà — mai t răesc cei de pe cealaltă margine. . . . A trece Prutul adi, de pe un mal pe altul, se pa re a fi cu mult mai greu, decât a t raversa Oceanul Atlantic, de pe malul european, pe cel american.

Şi totuş, eu care mi-am pus in gând să s t răba t in ori ce unghere din ţeră-mi şi părţ i le învecinate, locuite de români , am t recut acel rîu. E tă -me in mijlocul Basarabiei, in capitala ei. Kişineu. Incungiu-rat de şlepci, in forma plăcintelor de Stul Vasile, de mii de pahouţi , tă tar i , j idani, lipoveni, mongoli chiar , me intreb : unde e băştinaşul pămentulu i ce păşesc ? românul , séu mai inţeles vorbi t : moldovanul? — căci cuvêntul de român nici pa re c'a pă t runs ancă pe acolea ; pare a nu se şei chiar, că esistă o ţ e r ă ce por tă numele Bomânia. De-o Moldovă, ş-o Muntenie, tot se şcie ceva, a şa cum e rau pe lume cu un véc inderăt , dar de-o R o m â n i e ? . . . ce- i a c e e a ? ? se în ­trebă to ţ i !

Unde-i Românul ? unde- i Moldovanul ? . . . — un kişineuan ţi-1 pote a rë t à cu degetul, colo, in glo-dăria din mijlocul uliţelor, m â n â n d doi boi ce duc un car cu lemne, ori cu polobóce, şi făcendu-te să- ţ i t resare inima la audul cuvin te lor : »Hais! cea boţolan ! mâncâ- te-ar lupii şi duşmaniic ! Mai poţi găsi moldo­veni , rănind ogrădi şi grajduri, cărând săcăli de apă ca să adape pe toţi tergoveţii, tă ind lemne, şi unde şi u n d e . . . adecă unde óre ? — unul ce vinde bu-learcă in fundul unei mahala le din Kişineul vechiu. Tot ce e om, adecă boer, funcţionar, preot, mil i tar superior , comerc iant important , meser iaş cu s ta re , e séu rus , séu j idan : da r se spune, că ar mai esistă ancă şi prin aces te clase ale societăţii unele odrasle româneşci ; mi s'a citat chiar câ teva nume ; dar , de \ o r fi ancă t ră ind in adevër, aşa odrasle, ele p o ­sed intr 'ênsele numai înrudirea sângelui, da r n u şi aceea a religiunei patriotice, d e care cred, li s'a ş ters şi cea mai subţire idee ce un individ póté avé 'n aşa cas. Români mai esistă pe la ţe ră ; adecă ţerani i ce lucrez câmpul ; aceştia m a i păs t reză ancă l imba lui Stefan cel Mare . . . ş i a-lâ ta t o i ; chiar portul lor t radi ţ ional a inceput să-1 uite cu totul, şi in locul pălăriei séu căciulei moldo-veneşci ei intrebuinţeză astădi ş apcă ruséscà ; căme-şoiele frumóse cu altiţe, bondele, ilicele, sumane le înflorite, brîele, sun t înlocuite cu n iş te nădragi şi ca ­ţaveici ruseşci, fără nici un şic, fără nici un gust.

Religia s t rămoşescă e aprópe perdută şi e a ; ţeranul român n u mai merge la biserică, pen t ru că nu inţelege nimica din gura lui »popa-rusu«; nu se mai spovedeşce, — că chiar de s 'ar inţelege, n 'a re credinţă in »popa-moscalu«. Care din bëtrâni mai păs t reză câte-o veche iconă, se ma i închină la ea, in casa lui, când se culcă şi când se sculă ; ca re nu,

uită pe Ddeu ; căci e m a r e greutate aici să cape te ţeranul chiar şi icône sfinte . . . pe fiecare din e le trebue să fie »dozvolenia« ţenzurei imperiale delà P e ­tersburg, Moscva ori Odesa.

Să intrebi pe vr 'unul ce mai vorbeşce »pe m o l -doveneşce< cine e e l? de u n d e e ? din cine se t r age? şi pentru ce vorbeşce aşa şi na altfel, es te a pr imi la sigur respunsu l : şciu şi e u ? . . . h a b a r - n ' a m ! . . .

Nici u n dascăl de l imba romànéscâ , in nici o şcolă din to tă Basarabia ; alfabetul latin chiar e n e ­cunoscut pe acolea. Ba, c ineva m'a asigurat , că deeă oblăduirea a r află, că in casa par t icu lară a v r 'unui basarabian s 'ar găsi pe c ineva dând lecţii de o a ş â liţnbă, acela a r implini-o hă t şi bine ! . . .

Cu sistemul de rusificare u rmat de vrednici i copii ai Siberiei, in Basarabia , se v a reuş i deplin in scurt t imp, — afară numa i decă ulciorul p ré h u r -ducându-se , n u se va sparge intr 'o b u n ă dimineţă , — se v a reuşi a se înlocui to t ă s emen ţa . băş t inaş i lor d in t re P r u t şi Nistru, pr in ceea a descendenţ i lor lui Ivan şi Pe t ru , ori cât de necura tă şi ames t eca t ă m a i este şi ea .

To tă suflarea românescă , ce a da t cea m a i mică a p a r e n ţ ă de conservare , oblăduirea moscali-cescă a şciut a o înăduşi îndată, séu a o t r imi te pr in regiunile delà Tamsk, Ircuţ ori Caucas . . . To t cel ce a a v u t indrăznelă de a potes tâ in c o n t r a arb i t rare i împilări despotice, nu s'a mai intêlni t c a lumina sórelui ! . . . Şi d e aceea adi n u ma i e r o ­m â n in Basarabia , decât argatul , p lugarul ori c e r -şi torul .

Şi t r ă im in vécul a l XIX-lea, . . . si mare l e imperiu ce comite astfel d e ac te in p o t r i v a une i mici naţ iuni are titlul de : civi l isător ! c reş t ină tor !

*** Lăsând Ia o par te reflecţiunile posomori te , decă

cău tăm a n e d a séma de s t a rea mate r ia lă a Basa ­rabiei intregi, după cele ce a m vëdut pr in Kişineu, ş i impregiurimi, n u tocmai depăr ta te , p r in Unghenii-ru-seşci, pe la diferite gări şi pe laturi le calei ferate, cum şi din cele ce a m audi t delà omeni i de p e a ic i , p roduc ţ iunea singură a Basarabie i e tot n u m a i agri­cul tura şi vi t icul tura, ca şi in ţ e r a r o m â n e s c ă ; b a ancă cu mul t mai înapoia tă şi mai res t r însă . Rodele civilisaţiei moderne au pe t runs aşa de puţ in pr in l u n ­gile câmpii dintre Nistru şi Prut , incâ t pr in mul te locuri nici umbre de u r m e nu găsim. Cul tura p r imi ­t ivă a pămentu lu i şi productelor sale face p e to ţ i din as te locuri să t răescă . . . d a r cum t răesc ! . . .

Ca o raş , Kişineul e cel mai de frunte din t o t ă B a s a r a b i a ; şi to tuş u n m a r e contras t e delà el ş i p â n ă la unul din drépta Prutului , ori din ţerile v e ­cine. J u m ă t a t e a oraşului n u m i t ă : têrgul vechiu, se compune din o mare maha la , cu ul i ţe s t r imte , s t r îm-be, 5—6 pava te cu bolovani proşt i , res tu l cum le -a lăsat Ddeu ; case neregulate , posomori te , fără stil ş i fără nici un gust. ; cealaltă jumăta te , numi t ă : tê rgul nou, cont ras tézà mult pr in regular i ta tea paralelă , séu mai bine dis quadri lateră a u l i ţe lor ; v r ' o cinci r êndur i de s t r ade , de o lărgime colosală, ap rópe împă t r i t ă ca cele ale oraşelor din Român ia , t r ave r seză in lun-giş şi 'n curmeziş vă lceua p e care se află aşeda t acest têrg n o u ; prin acest mod se formeză qua r t a lu r i m a r i de case, ori locuri, d e u n s is tem forte p rac t i c , da r n u pré estet ic . P e fie care din aces te s t rade sunt p lanta ţ iuni de sa lcâmi ; dar clădirile, deşi in m a r e par te destul de mar i , sunt lipsite şi aici şi d e gust şi de stil, de ori ce a t rac ţ iune a ochiului d e ­licat. — în t inderea to ta lă a Kişineului e destul d e mare , ca a laşu lu i aprópe, d a r ţîind séma de r ă r i m e a edificielor, cred că popula ţ ia lui n 'o fi t r ecênd d e

Anul XXIV F A M I L I A 501

40,000, decă scótem a rma ta numerosă ce circulă ades pe acolea.

O frumosă grădină publică numită «imperială" e in par tea dinspre resări t a o raşu lu i ; aci se vede bustul poetului Puşchin, şi s ta tua impëratului Alec-sandru al II-lea, ambele in bronz ; nici una, nici al ta inse nu au imposanţa cuvenită pentru niş te atari monumente .

0 altă grădină mare, cu t recător i in tote păr­ţile, e mai in centrul oraşului, şi are in mijlocul ei o biserica mare numi tă »Sobor«. Amêndoue aceste grădini inse sunt necult ivate, — nici o flore, nici un strat , — numa i arborii p lanta ţ i şi apoi lăsaţ i la voia intemplărei . Strădile cele colosale, cum a m mai spus, in cea mai m a r e par te sunt nepetrui te , şi la cea mai mică plóie nu mai eşti in s ta re să le t reci cu picio­rul. Acum se lucrézà la pava rea unora, dar v a trece mult, până să ajungă a se găti tó te . S'a făcut anul acesta şi u n t ramvay, delà gară, până in centrul oraşului , şi peste puţ ine dile se va pune in circu­laţie .

Magazine sunt numerose , da r mai t ó t e jidoveşci, şi fără nici o vadă ; obiectele mai de séma scumpe la culme ; produsele ruseşci inse, care sunt de o ca­li tate forte inferioră, sunt destul de eftine. După cele ce-mi spun persóne vrednice de eredut, celelalte ora­şe din Basarabia, ca Soroca, Bălţi , Hotin, Bender, etc. s tau şi mai prost in nivelul cultural şi chiar comercial .

Intr 'un cuvent, un român nu pré a re ce vedé in Basarabia , deçà nu dór . . . împilarea neomenescă, a salvatori lor creştinătăţi i .

Iassiensis.

R i n o c e r u l . — Vedi Uastraţ iunea din nr. acesta . —

Rinocerul apar ţ ine animalelor cu pele grosă şi d impreună cu acelea ocupă locul prim, in privinţa mărimei .

Rinocerul nu este a tâ t de mare ca elefantul, dar e mai gros şi mai lung. Cornul din vêrful nasului seu e a rma- i cea mai periculosă, de care se serveşce şi cu prilegiul când merge a jefui. Pelea lui e atât de grosă, incâ t nici glonţul de puşcă nu-1 păt runde.

Trăieşce mai ales in Africa, in giurul Nilului ; da r se află şi in India resări tenă şi apusénà. Nutr i ­mentul seu şi-1 procură mai ales din regnul animal.

P â n ă cand nu este ir i tat , r emâne un animal blând şi se tavă leşce dile intregi prin mocirle. Răbdarea lui e a tâ t d e mare , incât feluritele animale de ape pot să şedă p e el, fără ca să le scuture de pe sine. Dar ensuşirea acesta nu e cu totul meri tul lui, căci — precum diserăm — pelea lui e a tâ t de grosă, incât nici n u s imte.

Cu elefantul se află in continuu pe picior de resbel. S impla vedere a lui îl ir i tă şi a tunci lupta incepe tu rba t şi de multe ori elefantul r emâne invins, c ă c i r inocerul póté să- i s t răpungă pântecele.

I. H .

B o n b o n é . L a u n esamen. Esaminătorul pune o cestiune şcolarului . Acesta

n u respunde . — Au óre în t rebarea mea t e î n c u r c ă ? îi dice

profesorul.

Şcolarul îi respunde cu sângele cel mai rece : — Nu, die profesor, nu este în t rebarea care m e

incurcâ, ci respunsul . *

Note p 'un album : Francesul ascultă musica. Germanul o aude . Italianul o simte. Englesul numai asistă.

* Un eehilibrist, voind să facă l i teratură, a lua t

ca devisă cuvintele l a t i n e : Sursum corda . . .

pe cari le t raduce, pe când face eserciţiile sale p e funie, prin frasa urmălore , ce este mai lesne inţelesă de spectatori :

Suntem pe funie. *

Păcală este neguţă tor şi face comerciu cu za­hărul . Ori care ar fi cursul zahărului , el îşi sferşeşce in to tdéuna corespondinţa in modul u rmător :

«Preţul zahărulu i scade, nu este inse to t astfel şi 'n pr ivinţa afecţiunii cu care am onóre d 'à fi, domnule, devotatul şi supusul dta le servitor.»

* 0 cugetare. S'a dis că causa pentru care se inapoieză a t â t

de puţin cărţile împrumuta te , e că e mult mai lesne d'a reţ ine cărţile, decât ceea ce este intr 'ênsele .

L I T E R A T U R Ă Ş I A R T E .

Şciri literare. Dl V. Scheleti, poet din Moldova, a publ ica t la Bërlad un volum de poesíi — Dl M. Pompilm lucrézà la un studiu asupra limbei române vorbi tă in părţile Tincei din comitatul Bihării.

Prosa llli Eminescu. Distinsul nost ru poet, dl Mihai Eminescu, care ş-a inceput cariera in fóia n ó s -tră, unda i s'a romanisa t şi numele, a scris afară de poesíi şi articoli in prosă, cari au eşit in diferite o r ­gane de publici tate . Cu tóte că numele lui Eminescu se 'ntemeieză mai cu séma pe creaţiunile lui poetice, articolii sei in prosă asemenea au t imbrul scrii torului cu talent. In curênd şi articolii aceşt ia vor apare intr 'un volum. Dl V. G. Morţun le-a aduna t şi le-a dat sub tipar in Iaşi cu spesele sale. Cei ce v reu să aibă pe Eminescu complet, de sigur ş-or comanda şi acesta colecţiune interesantă .

Câ l inda re pe 1889 . Primirăm erăş trei că l indare pe anul viitor. Unul se numeşce *Călindarul poporului bucovinean* cu i lustraţ iuni , dintre cari cel m a i i n t e ­resant e por t re tul lui Aron Pumnul , unul din rege ­nerator i i e lementului românesc din Bucovina, apoi por t re tul lui Stefan cel mare . Ca lec tură ni se oferă

. colinde din colecţiunea dlui I. G. Sbiera, poesíi de V. Alecsandri (Cântec ostăşesc, Bucovina, Césul reu,)

! Iosif Vulcan (Ciobanul din Ardeal), Th. D. Spe ran ţ ă (Trei surdi, Ţiganul la mal) şi poveşt i de Crénga

I (Cinci pani) şi de P . Ispirescu (Ispravnicul pocă i t , reprodusă din » Famil ia*) . Pre ţu l 25 cr. — Calendarul Calicului este al doile, care de as ta -da tă cupr inde , drept lectură umoris t ică «Istoria ţiganilor» in v e r s u r i , cu mai multe i lustraţ iuni , p r ecum şi al te glume i lus ­t ra te . Preţul 36 crucerL De v ènda re la Krafft in S i -biiu. — Calendariu se numeşce al treile, edidat de

! tipografia diecesei a r a d a n e şi este singurul că l indar care se mai t ipăreşce cu ortografia etimologică. Dl A u ­gustin Hamsea deschide şirul lecturelor cu u n a r t i co l

4 3

502 F A M I L I A Anul XXIV

inti tulat »Pecatul şi îndreptarea*, după care dşora Hortensia Paguba t raduce o schiţă din Simons sub titlul >Stella«. Apoi se reproduc poesii de Alecsandri .

. Eminescu, Roseti, şi cântece poporale din Biharia. Noti ţe economice, poveţe higienice incheie călindarul, care se vinde cu 30 cr.

Esposiţiune de bele-arte in Bucureşci Athénéul român, avênd a constata s tarea ar telor frumóse in România, in momentul terminării palatului seu, a hotărî t să organiseze in şalele acestui palat, o espo­siţ iune de pictură, sculptură şi architechtură, cu tö te ramificaţiunile lor. Luând o asemenea hotărîre, A-theneul îşi cont inuă misiunea sa de a desvóltá şi propaga gustul belelor-arte in România, de a incuragiă pe artişti , chemând asupra operilor lor a tenţ iunea publică, de a deştepta din ce in ce mai mult in cla­sele avute dor in ţa de a-şi procura operile de a r t e ale artiştilor români , de a crea cu u n cuvent, un curent artistic in România, pe lângă atâ tea alte ce esistă in sinul seu. Athénéul face dar apel că t r ă toţ i artiştii români din ţeră de a adresa operile ce voesc a espune şefului cancelariei sale, dl Alecs. Stăncescu, (Paláiul Atheneului), care le va da o chitanţă in vir­tutea căreia ele li se vor libera la închiderea espo-siţiunii. Deschiderea esposiţiunii e fiesată pent ru 1/13 novembre a. c. Când esposiţ iunea va fi com­pletă, comitetul naţinal pentru esposi ţ iunea universa lă din Par is va fi invi ta t să numéscà un juriu pen t ru a alege operile ce, cu consimţementul artiştilor, vo r puté figura la acesta din urmă esposiţ iune. L a închi ­derea esposiţiei, Athénéul va distribui recompense artiştilor ale căror opere vo r fi premiate .

Manualul recunoşcerilor militare*, de căpi­tanul I. Carellea, a doua ediţiune revidată , uvragiu aprobat de ministrul României ancă din anul 1868 şi reaminti t şi acum pentru instrucţ iune pr in u n ordin cercular al generalului-condamnat al corpului 3 de a rmată nr. din mai . A eşit in tipografia A. Codrean in Focşani .

Diare noue. Gaseta v a eşi la Bucureşci , cu i lus-traţiuni, in tóte dilele. — Prahoveanul v a eşi la P l o -eşci şi v a fi organul tinerimei instruite.

T E A T R U Ş I MT7S1CĂ. Şciri teatrale. Carmen Sylva a scris o d ramă

in cinci acte care se va j uca pe scena Teatrului N a ­ţional din Bucureşci, in stagiunea aces ta . — Artistul Gr. Manolescu a sosit la Bucureşci, din escursiunea s a artistică, făcută 'n Basarabia. — Artistul Gabrielescu, tenoristul liric al Teatrului Naţional din Bucureşci , cântă acuma la Trevisso cu succes mare . — Artistul Dimitrescu, care se află in Melbourne-Sydney (Oceania), jocă cu succes in »Lucia«. — Sarah Berhardt are să sosescă la Bucureşci in 1/13 n o v e m b r e ; prima piesă in care va debuta, va fi »Tosca«.

Societatea pentru fond de teatru român. Adu­na rea din Lugoş, afară de escelentul succes moral ş i cultural-art ist ic, a produs Societăţii şi u n vinit con­siderabil. Socotelile ancă n u sunt încheiate definitiv, căci se mai aş tep tă unele liste delà colectanţii d in impregiurime. P â n ' a c u m a s'a cons ta ta t şi s'a t r imis presidentului adunăr i i 600 fl. in bani gata şi o obli­gaţiune de 100 fl., cu totul dară 700 fl. După inche-îarea socotelilor v o m publica in fóia nos t ră un r apo r t amenun ţ i t despre tó te intratele in cassa Societăţii.

Teatrul Naţional din Bucureşci. A doua piesă, germană şi asta, ce s'a represintat in stagiunea d e acuma, adecă » Fiicele domnului Fabricius«, a cădu t cu deseverşire . Publicul rîdea l a locurile cele m a i

dramatice . Gustul românesc nu se pot r iveşce de fel cu cel nemţesc . Dar şi actor i i au j u c a t s lab. Lipsesc artiştii d ramei : Manolescu, Notară , dna Aristiţa Ma­nolescu. F ă r ă ei n u se pó t é int ipuí d r a m a pe p r ima scenă r o m â n ă . A treia piesă juca tă a fost comedia »Agachi Flutur« de V. Alecsandri, s'a da t de trei ori .

La Caransebeş Soc ie ta tea r o m â n ă de cân tă r i şi musică v a ţine in 4 n o v e m b r e a d u n a r e generală , ér séra va u r m a o conveni re colegială. Pres identul Societăţ i i e dl Tra ian Barzu, secretar dl Nie. Velcu.

Pentru teatrele ungureşci sunt înscrise in b u ­get u rmă to re l e sume pe 1889 : 1. subvenţ iunea s t a ­tului pent ru operă 245,300. ; 2. pen t ru amor t i s a r ea împrumutur i lor operei (in sumă de 315,000 şi 85,000 fl.) 27,750 fl. ; 3 . subvenţ iunea statului pent ru tea t ru l n a ­ţ ional 91,000 fl. ; 4. pen t ru fondul de pensiune al t ea ­trului na ţ iona l 8,00 fl.; 5. subvenţ iunea s ta tu lu i pen­t ru teat rul naţ ional din Cluş 14,000 fl. ; 6. pen t ru t rebuinţe le t ea t ru lu i na ţ ional 27,300 fl. ; 7. pen t ru sp r i ­j inirea reuniunei actori lor ungureşci 5,000 fl. Chel tu­ielile lote sunt deci 418,350 fl. ; cu 63,035 fl. mai mul t ca in anu l t recut .

C E E N O U ? Soiri personale. Maj. Sa regina pe t r ece t o t la

Corfu, d e u n d e iace escurs iuni prin apropiere ; in orele sale l ibere s tudieză l imba grecă modernă . — Dl Alesandru Mocsonyi, d u p ă cum ne spune „Tr ibuna», a re să in t re i n lupta mil i tantă politică. — Dl Iacob Negruzzi va fi numit cât de curênd minis t ru al d o m e ­niilor din România .

Şciri militare. La 1 novembre au fost îna inta ţ i in a r m a t a comună şi următor i i dni : la rangul de ge­neral maior , colonelul Teodor Seracin, colonel v i ee -colonelul delà husar i George Fogaras i de Făgăraş ; majori , căpi tani i de cl. I Minai Ioanovici in regimen­tul de infanter ie nr . 63 şi Antonie Russ in regt, de inf. 9 8 ; căp i tan i de cl. I, căpitanii de el. II Dionisie Sabailă in reg. de inf. n r . 64, Iacob Modrijan reg. 97, George Popovic i in reg. 77, Dionisie Algya alias P o p p a de Alsó-Komana 5 şi Olimpiu Pistirlâ 2 ; căpi tani cl. II., locotenenţi i : Stefan Velican 29, George Mun-teanu 33 , Blasiu Fu rman 47, Ioan L ilesco 5, Nicolae Ceuşianu 63, Mihai Seracin 4 3 ; locotenenţ i , s u b ­locotenenţi i Emil Maculean 36, Iulian Bro te 62, Aurel Predovici 64, Nicolau Băillă 62, Iacob Sebas t ian 79, Iosif Musteţiu 50 , Antonie Mazuran 102, şi Alecsandru Zurzul 64 ; locotenenţi , locoţii tori de oficeri : T r a ­ian Zs ivan 43 , Paul Suva 37, I. Popovici 3 1 , Adolf Basa raba 50, T . Filipescu 70 ş i Eduard Russ 49 şi la ar t i ler ie s 'a numit locotenent , sub- locotenentu l Augustin Popp . La honvedi : căpitanul de cl. II Ge­orge Mihuţiu a fost numi t căpi tan cl. I., loco tenentu l Sigismund Dancs căpi tan cl. I I , ér medicul as is tent in réserva dr. Alecsandru Ceuşianu medtc super ior in réserva.

Numiri- Dl dr. Emilian Vaiuţchi a fost numi t profesor l a univers i ta tea din Cernăuţ i . — Dl George Gavriluţ, d iurnis t la t r ibunalul din Deş, a fost numi t cancelist de cl. II la inst i tutul corecţ ional d in Gherla . — Dl Basiliu Leş, absolvent de teologie din Buda­pesta, a fost numit profesor la p repa rand ia d in Gherla, in locul dlui V. Gr. Borgovan, care. s'a m u t a t la Brăila.

Hymen. Cununia dlui dr. Aurel Mureşan, d i rec ­torul diarului »Gazeta Transi lvaniei* cu d ş o r a E lena I. B . Popovici , absolventă a şcolei de p ic tură d i n Viena, s 'a se rba t la Braşov, după cum ni se scr ie de acolo, la 9 /21 oc tombre in biserica St. N ico lae ,

Anul XXIV. F A M I L I A 503

oficiând preoţi i Bartolomei Baiulescu şi Vasile Voina. Nănaş a fost dl loc. colonel in a rma ta română M. Groza, cu dna soţie Elena n. Mureşan, so ra mirelui. Biserica e ră plină de lume, din to te clasele societăţii şi de to t e naţionalităţi le. Corul, sub conducerea dlui Nicolae Popovic i , a esecutat escelent cântări le bise-riceşci. După cununie, un public ales s'a intruni t la cină in otelul » Pomul verde* şi s'au rostit multe toas te frumosé pentru pă rech ia nouă şi pent ru rude­niile lor, in+?e cari se află şi un cumna t al miresei dl Secărean din Basarabia , cu dómna soţie. In t r 'a -ceste s ' au cetit o mulţ ime de telegrame de felicitare. In cursul cinei musica a cântat mai mul te cântece ardeleneşci, al căror au to r este fratele mirelui, dl Iacob Mureşan. — Dl Aurel C. Popovici, cunoscut şi 'n colonele foii nóstre , din articolii sei interesanţ i ce a publicat inainte cu doi ani, la 4 novembre îşi v a serba cununia cu dşora Maria Ana Polt, la Viena. in biserica gr. or. la Sân ta Treime. — Dl Iosif Gomboş, absolvent de teologie in archidiecesa Sibiiu, învăţă tor in Vidr i.-de-sus, s'a cununat cu dşora Ana Cotişel in Ceit3ge. — Dl Pavel Nadăşan, negustor in Ciuchici lângă Verşeţ , ş-a încredinţat de soţie pe dşora Elena Bancila din Lapuşnic. — Dl dr. Z. Vajda, medic oercual in Vaşcău, s'a căsători t cu dna Maria vëd. Borha n. Dragan.

Congresul naţional bisericesc din Siblin, in şe­dinţele din u rmă , a decis, la propunerea episcopului Ioan Popasu , ca cu ocasiunea serbării iubilare de 40 ani delà sui rea pe t r o n a Maj. Sale, Esc. Sa archi-episcopul şi mitropolitul , in fruntea unei deputaţ iuni , séu singur să esprime prin o adresă omagială senti­mente le de loialitate ale congresului şi ale bisericei g.\ or. r o m â n e . In pr iv inţa înfiinţării unei preparandi i centrale de fete, s'a primit p ropunerea dlui cav. de Puşcar iu , ca consistorul să studieze causa acesta şi să lucreze un proect pentru crearea unu i fond pe séma acestei preparandi i , căci astădi femeile susţin naţ iunea, deci t rebue să ne interesăm ma i mult de creşcerea lor. Budgetul cassei de asemenea se primi. După acest budget diurnele şi spesele de călătorie ale deputaţ i lor congresuali fac cu totul , după detragerea c-sior 5 % pentru fondul congresual, 6434 fi. 83 er., dintre care 1698 fl. 57 cr. cad pe archidiecesa, 2360 fl. 57 cr. pe diecesa Aradului, ér 2375 fl 69 cr. pe diecesa Caransebeşului . In sferşit se făcură alegerile. Jn senatul strîns bisericesc se alese membru ordinar F ro top re sb i t e ru l George Crăciunescu, in senatul epi-t ropesc membru ord inar protopresbi terul Miulescu, sapienţ i in senatal şcolar dr. D. P. Barcian, dr. I. Liihu. Apoi îna l t Pr. SSa archiepiscopul şi mitropo­litul Miron Bomanul incheiă congresul şi deputatul dr . Iosif Gall i respunse in numele congresului, mul-ţămindu-i pen t ru conducerea cu tact .

Fundaţiunea Gozsdu. Congresul na ţ ional bise­ricesc din 'Sibiiu a revëdut şi socotelile fundaţiunii Gozsdu, ca re se administreză in Budapes ta şi a con­s ta ta t , că la finea anului 1885 averea licuidă a fun­daţiunii a fost 721,963 fl. 91 cr. Din dalele speciale scóLem următore le : in decursul anului 1885 averea fundaţiunii s'a sporit cu 59,001 fl. 45 cr. Numërul stipendiilor in anul 1871 a fost 4 cu s u m a de 600 fl., au c rescut din an in a n şi numëru l lor şi al sumelor împăr ţ i te , până ce in anul 1885 numëru l stipendiilor a fost 77, eră al sumei împăr ţ i te 13,042 fl. 15 cr . Comitetul representanţe i se compune din dnii Ioan cav. de Puşcar iu , ca preşedinte, Atanasie Cimponeriu, cassar , dr . Iosif Gali şi Avram Berlogia, m e m b r i ; afară de aceş t ia mai funcţioneză in comitet ş i la represen-t a n ţ ă ca no ta r , comtabil şi inspec.or al realităţi lor fundaţionale dl George Szerb, advoca tu l r ep resen ­t an ţe i .

Reuniunea femeilor române din Sibiiu va ţine duminecă in 4 novembre n. (23 octombre v.) 1888 la 3 ore după amiédi a XII adunare generală ordi­n a r ă in localul societăţii de lectură romană din Sibiiu (Strada Cisnădiei nr . 7). Obiectele: 1. Bapor tul comi­tetului. 2. S taver i rea bugetului pe anul viitor. 3 Propuneri eventuale . Presidenta Beuniunii e dna Maria Cosma n. Boman.

Serviciul militar se va schimbă, decă se v a primi proectul de lege care se va presintá corpurilor législature. Conform legii noue, la asenlare vor fi chiemaţi pe viitor numai feciorii de 21 de ani. Acei tineri, care la asentare nu au apti tudinea prescrisă pent ru serviciul militar, inse o pot căpătă mai târdiu, ancă vor fi t ranspuşi la réserva de întregire şi prin urmare nu sunt perduţ i pentru a rmată , ci in cas de lipsă pot fi convocaţi , asentaţi şi întrebuinţaţ i . Vo luntarii pe un an nu vor mai avé pe vii tor voe să-şi continue studiile civile, ér decă la sferşitul anului nu vor depune cu succes esamenul de oficer, vor fi ţ i ­nuţi să servescă şi al doilea an, pent ru a se cualificâ de suboficeri.

Societăţi de lectură. Societatea 'Andreiu Şaguna* din Siblin, in o şedinţă la 18/30 septembre pres idată de domnul profesor seminarial Ioan Popescu, s'a constituit pentru anul scolastic 1888/9, in modul u r ­mă to r : preşedinte a l societăţii s'a ales dl profesor seminarial dr. Ioan Crişan ; vice-preşedinte al socie­tăţii şi preşedinte al comitetului Demetriu Goia, cle­ric c. III.; redactor al foii societăţii Nicolae Cărpi-nişan, cleric c. III. ; notar al corespondenţelor şi a r -chivar David Pop, cleric c. III. ; notar al şedinţelor societăţii Ioan Stroia, cleric c. II . ; bibliotecar Dio-nisie Iuga, cleric c. I L : vice-bibliotecar Ioan Paul , pedagog I. ; cassar Elie Dobrota, cleric c. I. ; şi con­trolor Ioan Orăşt ian, cleric c. III. Membri in comitet George Enescu şi Aleman Galea, clerici c. III ; Pet ru Niculescu şi Pe t ru Popovici, clerici c. II. ; Corneliu Perşenar şi Emil Verzea, clerici c. I. ; Iuliu Pitic, p e -dag. c. III. ; şi Ioan Bechiţan, pedagog c. II. — So­cietatea de lectură a tinerimii stúdiósé delà inst i tutul teologic diecesan din Caransebeş, s'a consti tuit pe anul de gestiune 1888/9 i n următoru l c h i p : président dl profesor Gherasim Sêrbu ; vice-president şi r edac to r Ioan Murgu, cleric curs . III-lea ; notar de corespon­denţe Avram Corcea, cleric curs. III- lea; no tar de şedinţe Ioan Popovici, curs. II- lea; bibliotecar George Popa, cleric curs . II-lea ; vice-bibliotecar Ioan Ju la , cleric curs. I. ; cassar Petru Ieremia, cleric curs . II-lea. Membri in comitet : Nicolae Blajovan, Mart in Ciulin, George Nena, clerici curs. III-lea ; Nicolae Constant i -novici, Bomul Furdui , Aurel Popovici , clerici curs II-lea ; Nicolae Groza, Nicolae Ionescu şi I oan P o p o ­vici, clerici curs. I.

Căletoria Ini Vilhelm II. Se crede la Borna, că unul din resultalele căletoriei împăratului Germaniei va fi căsătoria principelui de Neopole, vi i tor re^e a l Italiei, cu principesa Margareta, sora lui Wi lhe lm II. Principele e născut in 1869, pr incipesa la 1872. L o ­godna se v a face in érna aces ta , in t impul şederei imperătesei Freder ic in Italia, u n d e e aş tep ta tă .

Oglinda lumei Atentat in contra tarului. Etă sig­na tu ra sëptémânei t recute . P u t e r n i c ú ţ a r nu póté să facă nici un pas in imperiul seu, fără ca să nu fie espus Ia a ten ta te . Din dilele t recute se anun ţă doue . Intêiu numai e ră să se facă, a doua oră inse s'a şi severşit . Ţaru l a făcut cu familia sa o călătorie pr in Transcaucas ia . î na in te d'a sosi la Cutais , pol i ţ ia a ares ta t din poporul ce-1 aş tep ta pe u n cazac delà Cuban, ca re sub uniforma lui de mil i tar a scundea bombe cu dinamit . El a măr tur is i t , că face pa r t e din o conjuraţ iune revoluţ ionară din Rusia d e miedăd :

504 F A M I L I A Anul XXIV.

ş-a avu t însărcinarea d'a ucide pe ţarul . Câteva dile mai târdiu, lunia t recută , ţarul şi familia sa p lecară cu t renul din Losowje. La s ta ţ iunea Borki trenul a eşit de pe sine, primul locomotiv s'a resturnat , al doile s'a sdruncinat şi vagónele s'au s iărămat cu totul . Ca prin minune, vagonul in care se afla ţarul cu fa­milia, au scăpat. Dar in celelalte vagone 19 enşi au fost omorîţi, ér 39 s'au rănit . Este sigur, că acesta catastrofă s'a pregătit de nihilişti. — Impëratul Ger­maniei s'a supërat pe diariştii din Berlin ; primind de-putaţ iunea comunală din Berlin, care i-a dus o ad ­resă de felicitare cu ocasia intórcerii sale din străi­nătate, impëratul ş-a o p r i m a t părerea de reu şi in­dignarea» că presa din Berlin polemisézà asupra afa­cerilor 1 ; i i familiare. Nici un om pr ivat chiar, a adoa-gat impëratul , n 'ar puté să sufere o a ta re procedare. — Alegerile din România s'au încheiat a tâ t pentru cameră, cât şi pen t iu senat. Guvernul junimist, d im­preună cu partidul conservator, care s'a aliat cu el, a eşit cu majoritate zdrobitóre. Din to te grupurile mai multe voturi a obţinut grupul conservator in frunte cu dl Lascar Catargiu. care in cameră s'a u rca t la 46 voturi , grupul junimist (din care e compus mi ­nisterul actual) are numai 19, grupul liberal Vernescu 13, grupul liberal Dimitrie Brăt ian 16, grupul liberal Ion C. Brătian 4, grupul liberal independent in cap cu N. Ionescu 39, grupul radical 3, cel socialist 2, fără colóre 15. Acesta împăr ţ i re o publicăm după »La liberté, c Din ea se vede, că propriul par t id al guver­nului nu este in majori tate ; prin urmare , numai aliat cu órecare grup se v a puté susţine. Conform acestei alianţe se va modifica apoi şi programul seu. Dar acesta se va şei numa i după deschiderea camerelor . — Sobrania bulgară s'a deschis la 27 octombre. Prin­cipele domnitor a dis in discursul de deschidere, că unul din evenimentele cele mai însemnate din anul acesta pent ru Bulgaria a fost deschiderea liniei ferate Ţaribrod-Sofia-Vakarel, care s'a construit prin mi j -l'óce bulgare şi care legă capitala Bulgariei cu cele­lalte capitale şi oraşe mar i din Europa. Armata se află la innălţ imea situaţiunii şi la t rebuinţă ea va sei să respundă speranţei şi încrederii ce pat ia şi t ronul au pus in ea. — Camera Greciei s'a deschis la 27 octombre. In discursul seu regele a dis, că decă v a izbucni un resboiu, Grecia va probă că n ' a negligiat nimic in interesul aperări i na ţ iona le . Totodată anun ­ţă logodna principesei Sofia de Prusia cu principele moşteni tor al Greciei. — In Serbia doue cestiuni agită spiritele : divorţul părechei regale şi revis iunea constituţiei. După cum se şcie, in causa divorţului, sinodul episcopesc s'a declarat incompetent . Atunci regele a poftit de mitropolitul numit de el, in locul celui dimis, ca prin puterea lui să dec l a re d i v o i ţ u l ; mitropolitul a şi făcut acesta. Regina Na t á l i a inda tă ce a primit decisiunea, a respuns pr in telegraf, că măritişul contractat după legile bisericei ortodocse n u póté fi desfăcut prin un comunicat publicat in diarul oficial, deci consideră decisiunea ca nulă şi fără cea mai mică valóre legală. Intr 'aceea regele Milan a emis un manifest cătră popor, promitêndu-i revisiunea libe­rală a consti tuţiei . Spre acest scop a convocat o co -misiune, compusă din tote partidele, care sub prési­dai seu are să facă poectul de revisiune. Totodată a convocat o mare adunare naţ ională la Belgrad, pent ru a proceda la revisiunea constituţiei. — In Francia generalul Boulanger continueză s 'atragă a ten­ţ iunea. La un banche t din Paris a dis, că ţera v o -eşce reforme adânci şi seriöse, ca să s e redea p o p o -îului deplinul eserciţiu al suverani-tăţ i i sale şi F r a n ­ciéi locul seu in mis iunea gloriosă pr in t re naţiuni. —

Regina Natália a făcut cunoscut la Petersburg, că soseşce in acel oraş in diua de 8 februarie st. n . Ea va ocupă mai multe apa r t amen te din pala tu l de iernă al ţarului . De asemenea şi comitetele s lave fac mar i pregătiri, pentru a pr imi pe regina Natál ia . Inainde de a se duce in Rusia , va sta un t imp ó r e ­care in Iaşi.

Soiri scurte. Rieger, conducătorul cehilor, v a primi cu ocasiunea Jubileului seu de 70 ani, 100,000 f l , ca o >mică« recompensă pen t ru serviciile sale aduse pent ru naţ iune. Cât s'a a d u n a t pent ru Bariţiu ? — Un drum transversal roman, d in Bosnia spre Dunăre, a fost descoperi t in s ëp tèmâna t recută de archeologul Kanitz. — Principele Ferdinand de Hohenzorlern, p r e -sumtivul moşteni tor de t ron al României , va merge in curênd la Lipsea, u rnde v a u rmá in é rna a s t a cursuri le universi tă ţ i i .

Necrolog. Vëd. Maria Popa născ. Neagoe a î n ­cetat din vie ţă la Blaş , la 3 1 octombre, in e t a t e de 61 ani : o jă lesc : fiii Aurel, Alecsandru, fiicele vëd. Georgina L u p a n născ . Popa , Matilda Nistor născ . P o p a ; nepoţele Alecsandra şi Cornelia Lupan, Maria A. Nistor ; fraţii Alecsandru, l oan ; surori le vëd. F r a n ­cina Bariţ născ . Neagoe ; ginerele Iuliu Nistor, c u m ­natul Vasile Albini, şi cumna te le Elena Neagoe nasc . Reichenberger, Vetur ia Neagoe născ. R o m a n

Ş a r a d ă . De Maria Orzănescu .

P ar t ea 'ntêie s'o ghiciţ i , In geometr ie ce t i ţ i ; A doua nu-i lucru mare , Căci tot croitoru-1 are ; întreg e loc de od ihnă , Unde poţi m â n c a in tihnă.

Terminul de deslegare e 20 novembre . Ca t o t -déuna şi de a s t a -da t ă se v a sorti o ca r te in t re d e s -legători .

* Deslegarea şaradei din n". 29 :

»Arionoie.«

Deslegare bună nu ni-a sosit delà n imene .

Deslegarea cuvântului pă t r a t din n r . 3 0 : c A N A A D A M N A N A A M A N

Deslegare bună pr imirăm delà dómnele şi dom-nişore le Victor ia Em. Doctor, Iosefina Popescu, F i ra Serafin n . Pop, Nina Popescu şi delà dnii Arcadiu Pe t rescu şi Valeriu Oniţiu.

Premiul 1-a dobândit d şo ra Iosefina Popescu.

Călindarul séptëmânei. Piua sept . Călindarul vechiu Călind nou D u m i n e c a 19 după Rusali i , Ev. d e l à L u c a c. 8, st. 26, gl . a inv. 8 .

Duminecă 23 Ap. Iacob fr. dlui 4 Par . Borom. Luni Í24 Mart. Areta 5 Zach şi Elis. Marţi 25 Mart Macrim 6 Leonhard Mercuri !26 t M. Muc. Dimitrie 7 Engelberd J o i Í27 Mart. Nestor 8 Gottfried Vineri !28 Mart. Terest ie 9 Theodor S â m b ă t ă <!29 Mart. Anastas ia 10 Landolf

P rop r i e t a r , r e d a c t o r r e s p u n d ă t o r şi ed i to r : IQSIF VULCAN. Cu tipariul lui Otto Hügel i n O r a d e a - m a r e .

!iflllHiB8^9flHiHlllfflBÍ^Bfl^B§!I">c?fHwv(