=.1. r-1 4-1A\

ORTIIODOXA ROMANA

111'

1111

CAI

111,i

11,11

1(11

ThInmf (Teioacu 8cbrsiagficu

ANUS., vzz 1\To

ci8'r ABEL. -* MATERIEI

pag.

1 .-(4(

3

1121 7

I Apel dare preotii t,iierestinii romilni or-thodoxi

II Facultatea de Teo-logie

III Biserica autocefaliidin Elada

IV Petri' MoviliiV Chntarea E;i Imnogra-

(it k- -

pag.fia in Biaer. prim itivii 34

VI Urare 48VII Cartea Pastorali

a halt Prea SAO-tului Areldepiseopi Mitrop. al Mol-

dove si SUcevei 51VIII Sumarele edint

St. Sinod 453

BUCURESCITIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI

34, Strada Principa(. ele-Unita, 31

1833..

lUtEtra.

(SECTIA 1S-': C..),"i,....

_ ^

vittmrtr.,40g- cg--4

O (Zs)

71)4.

1

IANUARIE.

J

-Ljz,43D 4g) 4,3> 4&.W-1ar L';

oLIO t .....,

I!

ssl

www.dacoromanica.ro

ANTI VII. BUCURESVID IAKUAILIF 1883 No. 1.

BISERICA ORTHODOXA ROMANA

JURNALTI PERIODICIT ECLESIASTIOt

..A.P.A.RM 0 DATA PE I.;LT1NT.A.Predicts cuventul"

IUBIT1 PREOTI SI CRES121

Plini de recunoscinta, pentru incurajarea ce de laprima aparitiune atT data acestul eminamentebisericescii, membrii comitetului redactors se simttifericitT de a v6 anunta continuarea lug si in anul1883, sea anul VII-lea al editaret

Materiele ce se vor insera vor fi tot in limitele pro-gramulul St. Sinodti, variindti din ce in ce.maT multicu, cestimg de actualitate, privitdre la interesul Bi-sericei si al clerului.

Nu ne indoim ca, in interesul imbogatiref litera-turd. bisericesd cu diferite materiT relative la cu-noscintele ce trebue sa alba anti preotti, precumorb si ce crestina in genere, vom avea si in decursulacestui anti concursul iubitorilor de lumina preogi cre§tini.

i credinta ndstra in aasta este cu atftta maTmare, cu off' constatam cu mare mult6mire, ca cle-rul in genere a inceputa a se interesa, i IIISU§Y, eau-

tandil si propunendil mijloce de inbunatatire din

(part,

qi

www.dacoromanica.ro

2 1UBIT PREOTi

mad multe puncte de -vedere : intelectualk moralsi materiala, aceia ce se constala prin congresul

preotilor tinutu la finele lunei Noemvrie, prin rein-ceperea charuluT Orthodoxula, precum qi prin in-fiintarea unui nod c.i.ard eclesiastic intitulatd. Bise-rica Romans ".

Biserica n6stra are necesitate de multe inbuna-tafiri, si prin urmare qi de a fi sustinuta din maimulte laturi ale stile.

Fie dar, ca Dumnecleti ss bine-cuvinteze ostene-nelele tuturor celor ce lucrezg si sustin intereseleSanta n6stre Biserid qi a natiund roman. IarDumnecleul pAceT, al dragosteT §i al indurArei, duprecum se exprim6, Santul Apostol, stt, ne dea nou'a tu-turor una sg, gandimd qi sd, lucrAmfolosul si pros-peritatea Bisericei si a natiunei.

Prqedinte Comitetului

t Archiereul Silvestru B. Pitestenu.

.ATI-640"

CREMNi

www.dacoromanica.ro

Ina lt Prea Sfincite Stapdne!

Prea S, fin Parinft !of

Domnule lifinistre!

De mult mi am pus eil acesta intrebare pentru ce tete natiunile,fie barbare, fie civilizate,tot-de-una at avut yi au o Religiune, o Bise-rica, un cleru, seg o class de 6meni puyi 4n serviciul religiunii Y §i etace convinctiune am dobandit. Omul, pentru ca sa pea -teal in socie-tate;ea fiintg rationala gi liberg, yi ca societatea omenesca, sa, prosperezeyi sg, procure fie-carui membru al ei o parte din acea prosperitate co-muna, are trebuintg mai anteiti de tote a fi pus In leggturg mortal cuCreatoriul seil,Dumnesleu,de la carele el sa se inspire In curgerea vie-

yi en a cgruia vointa yi legi eterne el se: cenformeze lucrarile sale-opienerTI a§a ca el sa presinte in sine dupre putinta sa kipul gi ase-menarea lui Dumn.esleii pe pgment. Cu alte euvinte : In omu trebuesa se desvolte mai Anteiti de tote simtul religios yi conyciinta morals,carea sit p6tg dirige la bine vointa yilucrarea °multi" In viata sa yi sa-luferescg de rele, care due la per4ere yi individul gi societatea. De aceeao data cu societatea, s'a instituit yi Biserica, ca depositary a inveta-mentului religios yi moral, precum yi clerul, ca daseglu, earii sa pro-page gi sa, clisvolte In societate simtul religios yi principiele morale,de care societatea are trebuintg, pentru desvoltarea yi prosperarea sa.

Eta dar, mi am slis, care este rolul Bisericel yi al servitorilor eI insocietatea : Dasellia in sfera religiunii yi a morales. Eta pentru ce-Domnul Christos a sliEt Apostolilor : Vol slinteti lumina lumei voistintetT sarea pgmentului. Uude nu'l lumina, total se intunecti undenu-i sane, acolo vine putrejunea.

Tog Omenii geniali, to organisatorli yi reformatoril societatiloromineyei au recunoscut, ca omenirea nu pote prospera altfelitt, de cat&vend de bask a activitklit sale credinta in Dumneeire, credinta innemurirea sufletulul gi in viata eterna dupes naortea corpului; ea dupesmorte fiecare omit are sa dea semg creatoriului seu despre faptele, ce

get,

www.dacoromanica.ro

VACULTATEA DE THEOLOGIE

a severgit fn viata actualh; a faptele omenesci trebue se, fie conformecu vointa gi Cu legile stabilite de creatoril fn nature. Pe aceste credit*se bazaze legile gi institutiunile cele binefecetOre ale societatii. Fere,densele ml este In stare nimene a guverna Dmenirea; ea devine sel-batice gi feroce, perde tipul gi asemenarea lui Dumneclee. Acesteconvingere a tuturor eanenilor profund-cugethtori este gi a fost tot-de-una aga de puternice, ch, ei Incetat a sustinea cu tote puterilefor prestigiul Religiunei gi al moralei. Aga Domnitorii, cat gi particu-larii ae. Infiintat pretutindinea Biserici, lean inclestrat Cu mijlocemateriale, pentru a fnlesni cat se pete mai mult propagarea adeveru-rilor religiose gi morale. An infiintat Monastiri, ca centrturi de curturareligiose gi morala, uncle necontenit se, se peta forma dascalii, carii-propage Religiunea gi morala. S'ah sirguit a radica gi sustinea presti-giul clerului, ca el, cat mai nelmpedecat gi mai cu drag se, pea' Implinigreua misiune de predicetoriii al religiunel gi moralei. i In adevere,Biserica pretutindinea a fost un puternic motorti al civilisatiunh gi des-voltarei omenirei, mai cu soma In statele chregtine.

Tot de acesth socotinte au Lost i Romani!, dela mare pane la midi,In tote epocele esistentei nestre nationale. Cele mai veld, mai nu-merese gi mai Insemnate monumente nationale ale nestre stint Monas-tirile gi Bisericele. Nu este nici nub loch, In care stint grupatiRoraanit;fie orag, fie sat, fie un atm kiar mic, se nu se inalte una see matmulte Biserici cu cele de trebuinte, pentruserviciul religios. Domnii, bo-erii, negutetorii,mognenii,teranii muncitori, top pare ce s'au Intl-emit agi pune obolul for In serviciulDumnesleirel pentrubinele omenirei. Princredinta for religiose, propagate de Biserice, s'ae inspirat ei fn faptelefor eroice, gi In suportarea grelelor ispite, nenorociri gi primejdii, ceall curse multe secule asupra natiunii ndstre. La ei ideea de nationa-litate a fost contopite cu Religiunea. Monastirile cu deosebire ae fostiubite gi respectate de tots. Ei acolo citphtau none forte morale Intrusuportarea nevoilor gi greutAtilor. Ele mult timp ae fost la not stolede pietatea gi morala chregfine.Ele ne an dat pestoriicei mai Ins emnatiai bisericei: Mitropelitii gi Episcopii, carii mai tot-de-una ae lbstmodelede virtutI chregfinegei; ba, unit dintre dengii destine kiar gi princulture, intelectuale, gi s'ail recut inotorii culturel 'nestre nationale.Aceste mare bash morala a societlitii credinta religiose, cu ,areas'a ilustrat tera nostril, gi stremogii nogtri, esiste gi astasli In convin-gerea mares majoriteti a poporului nostru In tete clasele. Dovada avena,ca gi acum, cagi in trecut videm necontenit redicenduse templuri fruLmese, la care cu plecere contribue top dela mare pttne, la mice, giprin orage gi prin sate. Dar ceea ce ne lipsegce este deschlia biseri,coach', adica predica Religiunei gi viata conforms cu principiele mo-rale ale religianii ehregtiue, mai enteiu de tote in clere ; ciici el trebue

n'aii

sit

s'ail

under

www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE THEOLOGIE 5

sa fie in acestg privire lumina /mad si sarea pamatutut Acesta lipsaeste cu atata mai vedita, cu cal in timpul nostru ideele subversive aleunor nenorocite doctrine n6ue gi inumane capeta pe t6tg sliva mai moltteremt. In Verne cele culte, gi de acolo, fare nict o trebuinla a socie-tatii nOstre, se furigeza gi la nol, gi acaperezg minfle pi inimele, maiales ale tinerimeT neesperiente, carea firegce este iubit6re de hovisme

In ac6stg positiune amenintetOre, nu este destul, ca clerul nostrusa stea In positiunea sa clironomisitg din trecut, de -a urma flume pre-scriptittnile pentru savergirea cultului diving prin Biserica, gi apoia'gi&guts, de ale sale propriT interese. Clerul romanti trebue sa aiba con.-vingerea, ca mai antoit. de tote el este urmagt al Apostolilor, ca gi

trebue sa predice Religiunea In scOlg, in Biserica, in adunarileparticulare, sa," o apere, sa mustre, sa dojeneseg, cum dice Apostolul,pre eel' neintelepti cu vreme gi Para de vreme, gi in tat locul, pi sa deain viata gi faptele sale esemplu pre cat de devotament religios, pre atatagi de fnalte moralitate evangelical ca vesland 6menii faptele lui celebune sa, nagr6sca pre Tatal cerescu, precum slice Santa Evangelie, gisa se fndemne gi el a urma esemplul eel bunt..

Se fnIelege, ca preotul, ea sa pOta eta cu demnitate pe acesta fnaltatreptg a posifunii lui, inalta gi primejdi6sa, trebue sa fie cu multa in-grijire preparat, instruit gi educat. Trebue IA fie, cum slice Apostolul,fnarmat cu tote armele lui DumneVill cu alte cuvinteti trebue omare cultura intelectualg gi morale, cu deosebire theologica gi disci-plinarg. De aceea videm in tote Statele chregtine civilizate, algtureacu alte institute de educatie gi instructie, sc6le gi institute theologice,sub deosebite numirT, pentru instruirea gi educarea speciala, a cleruluT.

Acesta mare trebuinp, de o ingrijita culture a clerulul se va face gimai simtitg, and ne vom stramuta cu gandirea In raijloculpoporuluimuncitorit, a poporului, carele este temelia lard. Acest bunt poport,fiind din pruncie gi pane la morte ocupat cu munca, pentru chrana sagi pentru a tuturor claselor societaff, el nu are timp, and sa se ocupecu cultura sa spirituals, afarg de DuminicI gi serbatori, cand se duceIn Biserica. Biserica dar este sc6la luT; acolo trebue sa i se dea luileciele trebuitOre, pentru cultura lul spirituals, acolo trebue sa i seinnobileze sufletul gi inima ; sa, i se comunice provisiunea neceqargde cunogeinti gi sentimente, pentru Imbarba,"tarea lul, pentru apgrarealui de ispite, pentru domolirea pasiunilor selbatice, pentru regulareavietei luT gi pgzirea de visiT. Preotul trebue sa. fie conductorul moral,pedagogul educatorit gi invetetorital poporulul. Fara acesta facile a-prinsg, fh intunerieul ignorantei gi al inmoralitglii, ce intigura gi fnabu-gesce spiritul gi sufletul poporulul de jos, el devineugor prada vitiflor;relele deprinderi gi lipsa de principiisamelose fl imping la destramgrigi in crime, care sgudue intrega societate.

dengii,el,

www.dacoromanica.ro

6 FACULTATEA DE THEOLOGIE

Trebuinta de o cultura mai mare a clerului in timpul moderns s'agrata de mult timp §i in tera nOstra. De aceea s'aiiinfiintat in tote e-parchiele cate o scola pentru cultura clerului, unele mai timpuriti, al-tele mai tarsliil, §i prin legl s'a oprit a se radica la trepta preoieT altotiersone, aura de eel ce vor fi sever§it cursurile seminariale. Dar qmarturisesc cu durere mare, ca fieminariele n6stre, afara de midi' es-ceptiuni, care trebue, sa le socotim ca fenomene extraordinare,dat inch' rodele a§teptate de la ele. Elevit, CO estt din ele, glut lipsiti decunoscintigsfint ne desvoltap intelectualminte §i moralminte,sfint maide tot nepreparati pentru marea servire a conduceret spirituale a pa-rochienilor; fara cunoscinta, Santee Scripture, §i a canOnelor, Para sen-timente religiose, fara, devotamentul apostolic de a servi mantuireifratilor lor,fark,cuno§ciinta de marile datorinp morale, ce iea asupra§1un preot inaintea lui Dumne4.ert §i a Omenilor. Ace§ti preoti Bernina-riot' nu due cu sine la parochiele lor, de cat facultatea de a Bevel*cultul divin Duminicele §iSerbatorile §i cele-l'alte oranduele biserice§ci,cu care traditional shut deprin§1 bunii chre§tini Romani. Adica, totaceea ce faceat. §i preopi neseminari§ti mai dinainte. Inima §i inteli-genta poporulut sta Inca necultivata, ca un pament intelenit, ce a§teptaplugul §i sementa cea nobilrt, ca ea sa rodesca spice frumose in locide bureni.

Cause le, pentru care nu se ivescii la not Inca lucratori in via. Dom -nuluT, ca sit me esprim cu euvintele Santee Scripture, shut mai multe ;dar acum me voiil margini n.umal la una, carea o cred principala ; eaeste, ca not nu avem Inca prin seminarii, afara dory de pre amid es-ceptiuni, nu avem, slit, profesort, calif sa, pota forma bunt devotati'Aston' as turmei lid Christos. Nu pop sa eel de la elevi mat malt, decat ei as dobandit de la invetetoril lor.; ckci, precum slice Santa E-vangelie, ajunge ucenicului sa fie ca dasc6lul see. Profesoril no§triprin seminaril stint cea mai mare parte recrutap dintre elevii altorstole secundare din Ora; ei 'Ate ca nici all gandit vre o data, crt assa lucreze pentru a da terel bunt pastori spirituals, nici la mijlocele cucare se p6te ajunge acesta. ProfesoriTace§tia nil se in datorT, de multeore, mei a da esemple bune prin viata lor, nici a respecta Biserica §iinstitutiunile ei, ha am cunoscut profesorT prin seminarit, calif luallIn deridere institutiunile biserice§ci §i cultul divin. Am cunoscut kiardirector' de seminarii, carora cu deosebire be este incredintata diri-gerea educatiuniT clerului tem; adica formarea apostolatuluT roma-nescu, dar emit nici o idee despre marea lor misiune; de aceeatraesc §i lucreza in modul celor mai ordinart omen', ca cum n'aravea pe con§ciinta lor Hitt o sarcina, nici o respundere morala inain-tea lui Dumnesleil §i a terei. R6dele as fost triste. Trecend cu viderea

n'aU

n'ati

ppi

www.dacoromanica.ro

rACULTATEA DE TIMOLOGIE 7

actele, voT aminti o probg, actuala de rode ale seminarielor red diri-giate.

In anul acesta s'a ivit gi continua In IagT o f6e intitulati 4,Degtepta-rea," destinata pentru degteptarea preotilor, adica pentru cultura giluminarea lor. RedactoriT ace! foT, pre cat m'am informat, stint nigteelevi seminarigt; cad! urmezg, cursurile la universitatea din lag. Ce-tind scrierile lor, vede cineva ca sant inteligengr poseda o dose buni-cica din cunogeintile culturei generale, au talente de a deveni scriitoribun!. Dar ceea, ce le fipsegce cu total, stint cunogcintele theologice, de-§i el' se numesc pe sine ntheologi.4 ET. nu all idee de institutiunile bi-sericerT, de istoria bisericesca, de insemnittatea cultului divine, decan6nele bisericeri, de adevrzatul Inteles gi spirit al Sante! Scripturi,de scopul cel mare al Religiune! chregtine In nemul omenesc, de me-nirea servitorilor BisericeT In societate. De aceea f6ea lor este plina deideele cele maT eronate, de restalmacirile cele maT cutezatore ale ca-n6nelor gi Scripture!, de hale revoltat6re contra institutiunii monachi-cegd a BisericeT chregtine, de defitimArT asupra institutiuneT SantuluTSinodil al BisericeT n6stre gi asupra regulamentelor Jul, asupra cultuluTdivin gi a cartilor n6stre bisericegcT. Ei d. e. ar vrea ca sa se lepedegi se formeze cultul divine al BisericeT n6stre orthodoxe, conformcu ideele gi trebuintele actuale ale societitir, cum o Inteleg eT, pOteca dupre theoriele Jul Darvin, gi dupre metafisica reposatului Conta,gi multe alte idel destrabalate gi nerumegate ale unor imaginatiunTaprinse gi neregulate de esperienta gi practica vieteT.

Eta Inaintea ochilor nogtri consequentele anal invelgment seminari-al defectuos gi red dirigiat.

Serainariele nostre decT cern imperios a se inzestra cu director! giprofesor! bine 'format! gi In ramul gcfintific theologise, gi In partea.practica a educatiunil morale a clerulu!, barbs*, caril sa fie In starea forma, nu resvratitorT, ci mangaitorT, laminator! gi moralisatori a!poporulul, gi conductor! la mantuire pe &dile BisericeT Intemeeate deDomnul nostru Iisus Christos pe pament, Biserica carea lega pamen-tul cu ceriul, pre omit cu Dumneslet..

Acosta stare imperfecta a seminarielor de multe or! a atras luare aaminte a Santului Sinodu, carele a esprimat dorinta de imbunatatirealor, gi a elaborat mal multe proiecte, dar tote all re'mas zadarnice, cutote promisiunile Minigtrilor de culte, ce succedat uniT dupe &IVY.Lasand altele de o cam data void aminti ca cea mai urgentil imperi-6sa--trebuinta de a se infiinta o facultate theologica In Romania, pen-tru a se putea In ea forma mai Antal de tote bun! profesorT gi direc-tor! de seminariT. Asemenea facultatT sail institute inalte theologice slutIn tote staturile chregtine civilizate. Icumal no! nu o avem Inca; de giea este neap'erata pentru clerul malt gi pentru profesoriT de la semi-

L

s'art

www.dacoromanica.ro

8 FACULTATEA DE TREOLOGIE

narii ; desi ea este imperios ceruta de legea mistra organica funda-mental's; bisericesca, carea la art. 2 legiuegce : Dupa trecere de doe-sled' ani de la promulgarea acestei legi... spre a putea fi rfidicati la dem-nitate de Mitropolit 664 Episcop, candidatii vor trebui sa poseda titlulde lie entlat, seu de doctor in theologie de la o facultate de theologie or-thodoxa." In puterea acesteT legi gi a imperiesel trebuinti de acesta fa-cultate, Sf. Santul Sinod au cerutin multe randuri infiintarea ei, si dotMinistrit trecuti ne -au asigurat, ca s'ati si luat dispositinT pentru a seprevedea in budgetul Statulul. In urmarea acestor asigurari din par-tea Ministrilor s'ati facut In der o mare sensatie de bucurie, o multimede finer; doritori de studiul theologies, manifestat dorintele forde a se Inscrie la cursurile facultatiT; chiar tineri romans din Wilevecine sit manifestat dorinta for de a veni sa asculte cursurile theo-logice la facultatea romans. Mai multi profesori s'ati aratat gata de apreda cursurile gratis, pang ce guvernul va lua chspositiunile salepentru infiintarea, facultatii theologice. Inalt Pra Santitul MitropolitPrimat s'a pus In fruntea acestei migcari nobile, gi prin o frumesa so-lemnitate publics In sala Senatului, in presents, MinistruluT de Culte sia unuT numeros publicals'a declarat atesta facultate deskisa. De atuncia trecut un anti ; cursurile s'au urmat regulat de un mare numarti detinerT, de TreotT si diaconT din capitala, caril au trebuit sit se lupte cuo multime de greutali, neav8nd nici local, nici un fel de Inlesniri.Cursurile se linear' noptea Intruna din salele dela Universitate,calla ea era deserts; eaci sliva era ecupata, de site cursuri universi-tare. In budgetul anului trecut nu s'a pus nimica pentru facultateatheological ceea ce a facut pre un Doranti Deputat sa intrebe pre D.Ministru de Culte : pentru ce n'a pus nimic in budget pentru acea fa-cultate, pre carea o a deschis ? Domnul Ministru a re'spuns, caInca nu s'a hotaalt de Sinod locul, uncle anume are sa se infiinteze facul-tatea theological in Bucuresci sea in, Iasi; dar ca va face acesta, tn-trebare Sinodului fn viiterea sesiune, apoT va regula a se trece eafn budgetul anulul viitoriti 1883. §i in adevar Domnul Ministru a fa-cut In sesiunea din Maiti trecut a Sfantului Sinod intrebarea desprelocul, unde trebue a se ase4 facultatea theological §i tot Sinodul fnunanimitate arespuns, cg acum de o cam data sa se infiinteze numai ofacultate theologica, si a name in capitala Bucurescit Intre acesteafacultatea theologica continuI §ubreda eT esistenta, luptAndu-se ontote greutatile si lipsele.

Nu este demnti de Regatul orthodoxii al Romaniei gi de Biserica luTautocefala, ca acesta stare trista a invetamentului theologicti 0, maicontinue; ca tinerii, doritori de acest Inalt studio, srt nu'lpeta face insera lor, §i sa amble eautandu'lti prin site erT. Legea organicscesca si trebuintele practice, precum am vaclut, f1 reclama imperios.

gi-at

D-luT

gi

biseri-

www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE THEOLOGIE

Se slice, cg pedica ar fi, a guvernul nu are fonduri disponibile pen-tru infiintarea facultatii theologice. Kiar asa de ar fi,totusi ea se p6teinfiinta immediat, cu fondurile esistente i preveclute In budget. Etg.cum : fn capitala avem doue Seminarii: unul e al Statului, altul alrepausatului Mitropolit Nifon. No este destul un Seminariu, anuiheacel Nifonian, attit pentru preotil de pe la sate, cab si pentru pregg-tirea elevilor, carii vor trece din Seminarig la facultate.Sg se prefacg,Seminariul Statului in facultate theologicg. Deca trebuinta va cere,guvernul sa adaogg o subventie ca ajutorig la Seminariul

Pe temeiurile aim espusu, socotinta subscrisului este, ca Santul Si-nod sit r6ge pe Inalt Prea Sfintitul Mitropolitg Primat,Presedintele San-taint' Sinod, ca sit interving §i sit stgruesce. la guverng, pentru imediatg,realisare a urmilt6relor puncte, privit6re la facultatea theologicg, :

1) Seminariul Statului din capitals sit se prefacg. In facultate theo-logicg.

2) Sa se destine un local incg,petorig, uncle sit se aseze facultatea.Acolo trebue sit fie intro altele o Bisericg si o grg,ding. Ar fi bine, calocalul ss nu fie In centrul orasfului, ci eeva mai retras.Nici prey de-pertat, ca se nu linpedice frequentarea cursurilor de cgire personele,ce ar avea dorintg de a se instrui.

3) Facultdea ss aibg un internat eel putin de 40 elevi, intretinutide Stat, cu hrana, imbrgcgmintea si cu tote cele trebuitoree Unul dinprofesori va fi Directorul internatului si va locui in, localul facultgliipentru dirigerea si privigherea discipline! si a educatiunel bisericesa.

4) Studentii sit fie aplo educate cu cea mai ingrijitg disciplingreli-gi6sg,-moralg.

5) Profesorii sit se alegg, din ace!, ce vor poseda titluri mai sufici-ente, si vor fi recunoscuti prin zelul for pentru instructia si educatiatinerimei ci prin via esemplarg. Decg, of n'ar fi in numerul trebui-torig, sit se aducg,' profesori din Bucovina, dintre personele,ce art ter-minat cursurile facultatii de acolo.

6) Tinerii roman!, calif vor termina cu success cursurile facultg,tiftheologice, de drept vor fi numiti In posturile de Directorisi profesoripe la Seminariele terei, in posturile de protoierei, de membrit at toursistorielor, de ingrijitori pe la Bisericele cele mai insemnate ale !ere!,si asa mai departe.

7) Nu este oprit altor tine's!, pe langg bursierii facultatii theologice,a asculta cursurile facultAtii, intru cat fuse conduita for morals va ficonformg cu disciplina cerutg de scopul si prescriptiunild regulamen-tare ale facultgtii theologice.

8) Pentru ca, pang ce facultatea n6strg va putea produce bgrbaticapabill de a fi profesori la facultatea theologicg si prin Serninarii, sitnu fie lipsg de profesori atat la facultate, cat si prin Seminarii, sg, se

Nifonianti.

9

www.dacoromanica.ro

10 FACULTATEA DE THEOLOGIE

trhnita pe fie-care ang mgcar oath cinci tineri seminari§ti, din eel maibunT yi mai talentog,spre a se perfectiona in studiele theologice la fa-cultatea de la Cernguti. Spre acest finit sg se scrie in budgetul Sta-tuluT puma de 10,000 lei, socotitg bursa unuia de 2,000 lei pentrutntretinerea for yi procurarea de artile trebuitOre.

Episcopit Melchisedek.1882, No emvro 9.

www.dacoromanica.ro

Biserica autocefala din Elada

Sub acestil titlu vom ardta aci in scurtd cum Bisericadin Elada a devenit autocefald. Pe Fang interesul istorictice presinta acesta chestiune, ea devine pentru no' cu atatdmaT interesanta, cu catty Ina lta, Sa Sanctitate Patriarchulde Constantinopol a imputatu adesea BisericeT nostre, c.n'a urmat esemplul BisericeT din Elada spre a dobandiautocefalia

Paul la anul 1821 Biserica din Elada se afla sub jurisdictiunea Patriarchulul de Constantinopol, sub care o pu-sese imperatul Bizantin Leone Isaur, crudul persecutorilalit iconelor, in seculul al optulea. Cacr in timpurile bi-'zantine imperatoril, pe Tanga multe alte drepturT ce aveadasupra Bisericel, avead si acela de a face schimbarT in ad-ministratiunea el, unindil, sad despartindd eparchiele, sadridicandu episcopiile la rangul de mitropoliT, sad punenddunele bisericT sub jurisdictiunea altora, si declarandd pealtele autocefale. Asa dar de la timpul lul Leone Isauru sipene la anul 1821 Biserica din Elada era supusa Patriar-chuluT de Constantinopol. Dupd. insurectiunea de la 1821grecii, scuturandd jugul Turcilor, all declaratd si Bisericafor autocefala. AdunArile nationale atatd de la Epidauru(1821), cats si de la Trizenu, declarendu Biserica ortho-doxl ca Biserica dominants in Elada, nu facd. nici o men-tiune de patriarchul de Constantinopol , in locul acestuiaepiscopiT pbmeniat in serviciele divine ttOts episcopia deorthodox!,. Grecil a trebuiti sa faca acesta cu ataM maTmultt, cu can Patriarchil nu incetad de a blestema si aaforisi miscarea revolutionary a Grecilor, pentru doban-direa libertatiT Tor, ca unit icomplotti diabolicd, si ca ointerprindere a unor omenT fArA minte si efard Erica luT

et.

www.dacoromanica.ro

12 BISERICA ADTOCEFALX DIN ELADA

Dumnec,leUp. Deja in anul 1821 in Martie II, Patriarchul asub- semnatu impreuna cu Patriarchul de la lerusalim si 21MetropolitT, o ingrozitore aforisania asupra capilor insurec-OuniT, Alexandru Ipsilanti si Michail Sutu, si a tutulor par-tisanilor lor. Acestu actt, care se afig in archiva Metropo-lie! din Bucuresci, Incepe cu urmgtorele cuvinte : ,Nimictnu este maT siguru, decatil ca recunoscinta catre bine-faca-toriT notri este cea d'anteit intre _tote virtutile, si ca numaiomul cel maT miserabilu resplgtesce binele cu recunoscintg.Acesnl vitit '111 vedem aspru osanditg in Santa Scripture ;Mantuitorul nostru declare neertatt, si nerecunoscetorultradator Iuda ni ofera unU esemplu. Candu inse recunos-cinta este indreptata asupra comunuluT nostru, bine-fgcgtorgsi protectorg, in contra guvernului nostru. ea deveni cutotul nelegiuita si condamnabila,. Patriarchul numesce peinsurgentT niste omen! nebuni isi inimicT aT libertatiT, ; ju-rgmentul lor pentru fapta satanic a revolutiUniT, estefang nici o putere si nelegiuit, ca si juramentul luT Erode.ApoT adresandu-se catre clerul intregt dice : edeca ye yet!ridica in contra bine-facetorului nostru guvernu, suntetiopritT de orT ce slujba diving si prin puterea Prea SantuluTDuchy ye declaramU degradati din trepta archiereiT sia preotieT si condamnati la focul gheneL. Acesta aforisaniafu citita in Bucuresci in cliva de 8 Aprilie in doue bisericT;in a doua Biserica inse Cgpitanul Iordache n'a lasatu a seCeti Ora la sfarsitU. In Februarie 1828 Patriarchia a datao noun enciclica tcatre tot! cinstitiT seff aT natiunii elene,catre capii cleruluX si catre tot! chrestiniT din Morea si depe insulele ArchipelaguluY, de orT ce clasp si nume, la carenu s'a stinsil Inca In totul ort-ce scanke de frica lug' Dum-negral i de mink sancithsii. Patriarchul li arata adanca mah-nire a Bisericei pentru retacirea lor, si IT inclemna sg seintOrcd sub sceptrul gilyernuluT legitimu. cAscultati, MicePatriarchul, vocea bine-voitOre a BisericeT ; ea este vocealui Dumne4eu, vocea mumei vostre care v'a crescutt,.

Patriarchul a mersu si mal departe cu delul set. Elu atrimisu emisarl pe la insulele Archipelagului, care sg pre-dice supunere catre Sultanu, si a ordonatti, impreuna cuSantul se1i Sinodu, a se ceti 4o liturghiT, spre a implora dela Durnnecleul Chrestinilor bine-cuventarea armelor tur-cesci si blestemul asupra insurgentilor chrestini. Mara deacesta a scrisu si o rugaciune spre a se ceti in tote biseri-ricele ; in acesta rugaciune se lice : eNimicesce, DOmne, pe

'12

www.dacoromanica.ro

BISERICA AUTOCEFALA DIN ELADA 13

cel cart se ridica in contra Sultanului ; fa ca totul sa intorcain binele si folosul set, pentru ca noT sa avem, sub aripileprotectiunei sale, o viata linistita si fericita, si sa putemtlauda si canta pe Tatal si Fiiul si Santul Ducht acum sipururea si in veciT vecilor. Amin,.

Din cele clise se vede forte dart, ca ar fi o nebunia dinpartea grecilor a mai remanea sub Patriarchal de Con-stantinopol. Dependenta for bisericesca putea sa amenninte independenta for politica, Dar afara de acesta, de-clarandt Biserica for autocefala, Grecii n'at facutt de carta se conforma principiuluT recunoscutt tot-de -una in Bi-serica orthodoxa, ca administratiunea bisericesca se con-forma celel politice. Pe baza acestuT principit se infiinta-sera patriarchatele de la Ocrida, Tirnovt, Ipect si Moscuaacestul principid datoresce patriarchatul de Constantinopoloriginea sa.

Se intelege de la sine ca Patriarchia refusa de a recurnosce noua stare a lucrurilor din Elada. In zadar Patriar-chul Constantiu a facutt, in anul 183o, ultima incercare,prin epistola, sa catre presedintele guvernulul provisorit,Capodistrias, ca grecil sa intOrca csub rac,lele bine-facatOreale sOrelui patriarchalt,.

Acesta stare a lucrurilor a duratt pana la anul 1833,cand regenta ce se instituise rend la majoratul regelul Oton,a ales o comisiune, care sa studiecle chestiunea bisericescasi sa propuna m6surile ce be va crede necesarie pentru in-dreptarea relelor. Comisiunea s'a esprimatti, ca cea d'an-telt si cea mai urgenta necesitate este a se proclama ofi-cial independenta BisericeT din Elada si a se infiinta, caautoritate suprema, unit sinodit permanentt, dupa modeIulcelu! din Rusia, si in acestt senst a si elaboratu unit pro -jectu de lege. Regenta, dupa ce mai anteit a cerutt opi-niunea inscrisa a tutulor ierarchilor din Grecia asupraacestel chestiunI, a chiernatt apol, tott in anul acesta,27 Iulie, in adunare generala, in care s'a decist, ca Bise-rica din Elada este autocefala, Projectul ce elaborase Co-misiunea (xcaccITTITEx6v) a devenitt lege a statulul. Eca inscurtt dispositiunile acesteT legT.

Biserica Orthodoxa din Grecia, nerecunoscendt incele spirituale aliu capu de cat pe Domnul Christos, fun-datorul credintei chrestine, iar in privinta conducereX siadministratii BisericeT avendt de capt supremt pe regeleGrecieT, este libera si independenta de bri-ce alta autoritate,

1

Cd

www.dacoromanica.ro

14 BISERICA AUTOCEFALA DIN ELADA

pastrecla insa unitatea dogmelor cu tOte bisericele ortho-doxe (art. i).

Ca autoritatea suprema ecclesiastics in Grecia este sy-nodul permanentd, care isI are resedinta in resedinta gu-vernuluT, si are unto sigiliu propriu, in mijlocul caruia esteo cruce, ca-si sigiliul statulul, iar imprejur inscriptiunea :,Santul Sinodd al regatuluT Greciel,. (art. 3).

Ca Sinodul se compune din cinci membri (art. 2).Ca membri sinodulul se reinoescd lit fie-care and, dupa

alegerea guvernulul (art. 4).Ca la casts de paritate de voturT, votul presedinteluT este

decisivtt (art. 5).Ca la sinodu va esista si unto epitropu regescu numitd

de guvernul statulul, ca si secretarul sinodulul (art. 6).Ca secretarul este seful cancelarier sinodale si tine pro-

tocolele sedintelor. El este in dreptu a lila parte la consul-tatiunT, fara insa a avea vott decisivtl. Epitropul regescdva asista regulate la tote sedintele ca representantu at gu-vernuluT. OrT-ce decisiune luata is absenta sa este invalids(art. 7).

Ca Presedintele si Membri sinodulul fact inaintea re-geluT, urmatorul juramentd : iJurt credinta regelul, supu-nere legilor regatuluT, conservare fidela a drepturilor si li-bertatilor biserici orthodoxe din regatul GrecieT si pastrarea independentit eT de orl-ce putere din afara, (art. 8).

Ca Sinodul este independinte de puterea civila in tOteafacerile interiore ale Bisericel, inse tote decisiunile nu sepotd publica si esecuta fara cunoscinta prealabila a epitro-puluT regescu (art. g).

Ca la afacertle interiOre ale Bisericet apartind : inveta-tura despre dogme, forma si serbarea serviciulut divingInvetlitnentul religiosti, disciplina bisericesca, esaminareasi conservarea servitorilor BisericeT, santirea bisericelor etc.(art. io).

Ca Sinodul pastrecla puritatea dogmelor Bisericel ortho-doxe, veghiaza, asupra cartilor ce se introducd in scoli sicere ajutorul statuluT in contra ori-caror Incercari de pro-selitistrit (art. ii).

Ca Sinodul paclesce, ca clericiT sa nu se amestece in hi:cruri lumescT (art. 12).

Ca Sinodul se pote ocupa si de lucrurile care nu privescupe dogma, carT insa stag in legatura atat cu Biserica catty si

www.dacoromanica.ro

13IStRICA AIJTOCEFALX DIN ELADA 16

cu statul ; dar in acestea se cere aprobarea guvernulu!(art. g).

Ca asemenea obiecte de natura mixta sunt : dispositiunTasupra cultuluT exteriort,asupra monastirilor, ceremonielor,procesiunilor, serbatorilor, ocupariT functiunilor bisericescT,consacrarii clericilor, impartirei eparchielor si a onorilor,institutelor bisericesci, legilor relative la casatoria, intru cattnu se atingu de contractul social (art. 14).

Ca episcopil se afla sub autoritatea sincidului si esecutaordinile sale. ET se numesct si, in casuri canonice, se sus-penda sat_ se destitue, dupa propunerea Sinodulul, de ca-tre guvernul statulul (art. 16).

La lucrurile curate spirituale, Sinodul are deplina auto-ritate si putere asupra clerulul (art. 17).

Acosta lege avea, dupe cum vedem, unt defectU fortemare. Biserica devenia acum cu totul servitors statulul, deore-ce regele era cape alt eT, ca si in Rusia, un defectt, carese considera cu atatt mal periculost, cu cats' regele erade ritult papistU. Pentru acestt motive multi grecT, deliaperatorl al independintei BisericeT lore, erat forte nemul-turnip de acea lege. Nemultumirea acesta si temerile lorta trebuit sa devia si maT mare, candt guvernul a desflin-tat maT multe din monastirT. Averile lore secularisate, inloco de a se intrebuinta pentru scOlele bisericescT, se chel-tuiat pentru alte trebuinte, Acosta si alte dispositiunT aleguvernuluT in privinta casatorielor mixte, a divortuluT sialtele, precum si indiferenta guvemuluT in privinta misio-narilor stra;inT cari incepusera sa faca propaganda au in-taritt si maT multu nemultumirea. ApoT mai erascarT, ,din persistenta orbs in starea vechia si din ura catreon ce inovatiune, credeau ca ar ft maT bine sa continuedependinta bisericeT din Elada de la Constantinopol, satcel putint, ca trebuia sa se cell manumissiunea BisericeTelene prin insusT Patriarhul, si ca guvernul elenli si epis-copil Eladel nu erat in dreptu sä proclame de la sine in-dependenta biseticesca, (Diomede Kiriacu, istoria biseri-cesca Vol. II, pag. 342).

In contra acestora din urma a scris Archimandritul MihailApostolides, profesor de teologia la Universitatea dinAterta simaT pe urma Archiepiscopul de la Patra, o bropira prin careapara dreptul bisericeT din Elada de a se declara independen-ts de la Patriarhul de Constantinopolt.Eia arata ca: ,Patriar-hul este Lint episcopt ca totT episcopiT si n'are maT multi

si itnil

www.dacoromanica.ro

16 BISERICA AliTOCEFALX DLN ELADA.

de cat locul de onbrec De aceia nicT nu este numai unt sin-guru patriarht, ci mar multi cari toti avandt egala putere,at acelasT cap, pe Domnul nostru Iisus Christos. Bisericaortodoxa a respins tot-de-una o absolute monarchic eccle-'siastica, ca fiindt in contra inveteturilort luT Christos, carea oprit discipulilor sel, de a se numi Domni si magistri, deore ce numaT -unult este invetatorult si magistrul, Dom-nul Christos, capul corpulul Bisericei. TOta constititiuneametropolitans si patriarchala s'a desvoltat conform cu ceapolitica. Dupa insemnatatea politica a oraselor a crescuttsi insemnatatea episcopilor, care iqT aveat acolo resedinta.PrincipiT, ca paditori aT Bisericei, at deplina putere aschimba ordinea exteriors a Bisericei prin infiintarea demetropoliT si archiepiscopil, cand eT voesct a onora untomt sat unt orast. Deca Biserica orthodoxy a respinstdin comuniunea eT pe Biserica latina, causa principala esteca Biserica latina, dispretuindt tots traditiunea, a avuttpretentiunT de o domnia universala si persista pana in aivade asta-dI in ambitiosele eT tendinte, Dupa invetatura cre-dinteT nostre si dupa vechia constitutiune bisericesca, Bi-serica orthodoxy a. fie -carer teri se pote administra prindeosebitt guvernt, fara a fi supusa patriarchuluT din Con-stantinopol sat very unul alit_ ,Dupe ce Grecia a dobandittindependinta el politica, a declaratt, si cu dreptt cuventt,si independenta Bisericei, dupa exemplul bisericelor ortho-doxe din Rusia, Ungaria, Cypru etc. Biserica din Greciafind independenta, se pote guverna de unt proprit sinodtal eT sub imediata protectiune a guvernulul civilu, fara alovi in dogme, santele canone si sin6cle, si fara a se separade la una, santa, catolica si apostolica Biserica a luT Chris-tos. Raportul intre Biserica si statt n'a primitt nisi o datao forma bine determinate, ci se schimba necontenitt dupediferitele imprejurari. Fiind Ca Biserica universals are decaps al eT, nu pe unt principe, ci pe Christos, de aceeanicT o data nu s'a separatu o Biserica nationala de cea uni-versalA `prin acesta, Ca ea a devenitt, dupa vointa guver-nuIuT, independenta de la patriarchul din Constantinopol.Biserica orthodoxa considers ca unt blasfemt a recunOsceca capt al eT pe unt muritort,.

Aceste ideT sanatose erat impartaqite de cea mar mareparte a grecilort, si ast-fel agitatiunile provocate din parteanemultumitilort n'at pututt avea nicT unt resultata. Ads-narea nationala de la 1844 care a facutt Constitutiunea, a

www.dacoromanica.ro

13ISERICA Al TOCEFALk DIN ET ADA 17

confirmatu starea lucrurilort creata prin legea de la 1833,cu singura_deosebire ca nu numesce pe rege capt ait bi-sericei si ca opresce orl-ce propaganda religiOsa._ Cele d'an-tait doue articole ale Constitutiunei suns ast-fel:

Art. 1. Religiune dominants in Elada -este aceea a Bise-ricer orientate ortodoxe a luT Christos, iar orT-ce alts religi-une cunoscuta este tolerata si se esercita cultul el neimpe-dicatt sub protectiunea legitort, oprindu-se proselitismultsi on -ce alts intervenire in contra religiuniT dominante.

Art. 2. Biserica orthodoxy a EladeT, cunoscendt de capepe Domnul nostru Iisus Christos, este unity dogmaticescecu Biserica mare din Constantinopol si cu orT-ce alts bisericaorthodoxy a luT Christos, pazindu ne schimbatt ca aceleasantele canOne apostolice si sinodicesci ; ea este autocefala,esercitandt independentt de on -ce alts Biserica drepturileeT chiriarchicesci si se administreza de catre un sauna si-nodt, de archierei.

Intre acestea PatriarchiT de Constantinopol refusat arecunosce sinodul din Elada, fiind ca se infiintase fargscirea tor. tEl pretindeat sa proclame eT autocefalia Bise-rice EladeT, decd si cand ar bine -voi el sa faca acesta, si sa ho-taresca el, dupa vointa tor, modul, administratiunii, (Dio-mede. loc. p. 344). Guvernul elent sciindu aceste disposi-tiunT ale ,patriarchieT, nu s'a .grabitt a comunica patriar-chulul si celor-alte biserici orthodoxe autocefalia Bisericeldin Elada, si accepta pentrii acesta o ocasiune favorabila.O asemenea ocasiune a oferitt, in anul 1850, mot-tea am-basadoruluT elent din Constantinopol, Iacov Rizu, caruiaPatriarchul :I a facuft multe onorurl. Cuvernul elent pro-fitandt de acesta, trimite Patriarchulul decoratiunea 'Cru-cea Salvatoruluip, si cu acesta ocasiune l trimite si prese-dintele sinodulul o scrisOre. Dar Patriarchul, de si a priimitdecoratiunea, n'a voitt a accepta scrisOrea, dicendt ca nuscie ca in Elada esista unt Sinodti autocefal. Atunci gu-vernul decist sa anunte oficial Patriarchulul si celoralte biserici orthodoxe infiintarea SinoduluT EladeT, maTcu sema ca se temea, sa nu cum-va, prin intrigi patriarchatesa se faca o ruptura intre Grecl liberl si ceT aftat,1 sub jugulturcesca. Asa dar a scrist catre tote bisericele orthodoxe,cerendt fratesca for recunoscere a Sinodulul din Elada.tAtuncT intamplatt lucrut, de care s'a tetnutt Farm a-rides (cel maT invetata teologa green) i multi altT in Grecia,si pentu care eT consiliat a nu se face acestt past. Patri

s'a

s'a

www.dacoromanica.ro

18 BISERICA. AUTOCEFALA. DIN ELADA,

archul Antim V Vizantin, convocand unt Sinodt, a datTomul sinodicu, prin care declare elt de la sine acum pen-tru antoia ore, Biserica din Elada ca autocefala, instituindsinodul el si prescriindt viitOrea el administratiune. PrinTomul Sinodicescu se opria absolute orr-ce amestect alstatulur in activitatea sinodulur, prin urmare si suprave-ghierea sa prin epitropul regalt ; sinodUl trebuia sä regu-lege, prin propriele sale hotarirr, fare participarea guver-nulul, chiar chestiunele relative la casatoria si la divorturr,si se hotarea, ca in orr-ce chestiune importanta BisericaEladeT sa se adresede catre Patriarchia, cerendt instrac,iurri de aci, de unde trebuia sä iea qi mirul, (Diomede, 1.

c. p. 345).Vederrk dar ca Patriarchul a profitatt 3e acesta simply

incunosciintare ce '1 a facuta Grecia, spre a posa ca abso-lutt stapanu, care singurt poseda autoritatea de a da au-tocefalia uneT Biserici. Am hoietriiii, se dice in torn ul Sino-dicesct, Ica Biserica din Elada, sa fie de acum inainte au-iocefala canonicesce,, ca si cand pang. acum fostt au-tocefala. Dar nu acesta ceruse Grecia de la Patriarcht,adica sa hoaresed, ci numal sa recunosca una lucru

inainte de a hotari, Inalta Sa Sanctitate ar trebuisä probeze cd are acesta dreptu de a hotari, ceea cenicr-o-data nu o va putea proba.

In contra acestul toe a scrip cu multa eruditiune si cudeplin succes eruditul Teologt Theoclit Pharmacides scrie-rea sa o EuvaLx6; TOR.0,; icept Pharmacides demon-stra in acesta carte, ca bisericele Greciel trebueat sa deviaindependente, find di unit state libert presupune o Bise-rica libera, conform principiuluT respectatt tot-cle-una inBiserica orthodoxa, ca cele relative la adminittraIiunea bi-sericescesca trebue sa se schimbe o data cu imprejurgrilepolitice ; cd impartirea administrative a bisericelor se fa-cea si in timpurile bizantine nu prin sinod,e, ci de ca-tre imperatorl, considerandu-se ca unt dreptu al aces-tora ; ca deca Leon Isaurul era in dreptu a supune Bi-sericele din Grecia Patriarchulur din Constantinopol in se-colul al 8-lea, cu atatt mai multa era in dreptu guvernulgrecu, cu episcopil GrecieT, sa proclame independenta lor ;ca Patriarchul cu Sinodul set n'avea nicT unt dreptu de ase pronunta asupra modulus cum trebue sa fia constituittSinodul din Grecia, fiind-ca acesta era unt dreptu at G?e-cilor, care rat esercitatt in anul 1833 si 1844 ; ca Patriar-

im-plinita, si

aA7)0Eictc.fi

www.dacoromanica.ro

BISERIOA AUTOCEFALX DIN ELADA i 9

chul privindU Biserica din Elada ca ne fiind autocefala, ina-inte de a o proclama ela, in4ulta natiunea greaca si guver-nul eT. Ca nicT o data in timpurile vechT Biserica n'a fostastata in statia, cu totul independent de statt, care tot-de-unaavea dreptul de supraveghere ; cy chestiunile relative lacasatoriT, divorturT, monastiri, instructiunea clerulul, im-partirea episcopielor si alte asemenea, fiind in lega tura cuinteresele lumescY ale cetatenilor, nu pota fi hotarite, &II:4cum sere tomul, fara cooperatiunea guvernului ; ca acestanisi in timpul imperatorilor bizantini in imperiul romana,nici in verT unti alta stata crestina vechit sail modernly nus'a facutt.

Farmacides resuma conclusiunile scrieriT sale ast-fel (p.592 urm. :

Ca natiunea greaca, declarand biserica eT autocefala inanul 1833 si I844, n'a calcata nicT una canont bisericesca,nicT o lege civila;

Ca natiunea greaca, fiind autonomy si independenta,avea de la sine dreptul de a declara biserica eT autocefala,fara a avea intru acesta trebuinta de consimtimentul ni-menuia.

Ca autoritatea PatriarchieT de Constantinopul asupraBisericeT din Elada pang la anul 1821 a fost anticanonica,impusa numal de imprejurarT politice ;

Ca spre a avea putere hotarirea natiunii elene in privin-ta autocefalieT BisericeT, nu era trebuinta de aprobarea sirecunoscerea Biserice! de Constantinopul ;

Ca hotarirea natiunil elene trebuia numal sa se notificeBisericeT de Constantinopul si celor-alte biserici orthodoxeca semnt de un ire fratesca ; si ca deca nu s'a facut acestain anul 1833 si 1844, causa a fostil ca esistat temerT, sa nucum va din acesta simply notificare se dea pretexta la vi-clenia si Cursa in detrimentul Eladei ;

Ca pe cand consiliul ministerial elena a scrisu catre PreaSantul Patriarcht, anuntand cele hotarite de natiunea elenain privinta bisericeT, cerind ca I. S. Sanctitate, aproband si re-cunoscand cele hotarite prin legile nationale, sa primesca Si-nodul infiintat prin ele ca sort' in Christos, patriarhul, cunos-cand un sinod In Constantinopol, a dat tint respuns carenu corespunde nisi de cum la cererea consiliulul ministe-riala , cad alta Se cerea si alta s'a data ;

Din care tote urrnezd ca tomula Sinodicesca cade de lasine,

www.dacoromanica.ro

20- BISERtCA AUTOCEFALX DIN ELADA

Scrierea lul Farmacides a avut deplin succes. Camera arespins tomul Sinodicescu s? a elaborat o noun lege orga-nica a Bisericei ,, care este in vigore si pana in dioa deastadt Desi in acesta lege sunt multe disposiciunT Qontrariecelor ce hotarise Patriarchul si santul sett Sinodtl tin puterea Santull Duht,, totusT patriarchul n'a mal indraznita se opune, si a recunoscut organisatiunea bisericei dinElada, asa cum este creata prin aceea lege.

Zotu.

www.dacoromanica.ro

PETR U MOVILA

.A..orri-vrr.A:rm.A. "ATI oiviii,mtricik.Petru Movila, filli al Domnitorilor Moldovei, este una din personele,

care a jucatil unti role forte important& in sorta Bisericei ortodocse.Fiindu ortodocsia amerintatg in ecsistenta el' de cgtr6 ordinul Iezui-tilor, care In seculul al XVII-lea intreIesuse cu scolele sole intregiiOrientul yi care la tote pasul contesta Bisericei ortodocse posibilitatea,de a avea o doctring proprie gi distinct de a Bisericei romane ; prede alts parte, avendii In fata, sa Religiunea reformats §i specialmintepre Biserica luterang §i cea calving, care la randul for cgutail aproba ortodoc§ilor, cg intro confesiunile Bisericei ortodocse §i aceleiprotestante ecsistg, apropivea cea mai ve'ditg, ; in fine avendii qi inOra sa a lupta cu elementul grecii, care de mult uitase ortodocsia §ise prepara atum prin tofu feliul de intrigt, pentru a cuceri societatea§i tronurile romane ; Petru Movilg se retrage in ora§ul Kiev din Rusiamica, unde, in mijlocul scolele iezuitice din Vilna, Volinia §i Pultava,infiinIazg cunoscutul in istoria Rusiel movilenti", care arepentru sine meritul istoricri, cg, a susfnut §i desvoltaatil cultura teo-logicg, ortodocsg, §i tot-o-data el nu ultg, s'Orta generalg, a ortodoc-siei. E prea adeveratii, ca incg din seculul al VII1-lea Biserica orto-(local avea de manuq& in cele ale credinIei opera S. Joan Damascen,intitulatg Eespunerea credinIel ortodocse" §i ea corespundea predeplin la tote cerintele ortodocsiet, faIg, cu eresiile, anteriore acestui,seculii. Dar, in intervalul pe'ne" la seculul al XVII-lea, fntervenisedoctrina Bisericei romane despre purcederea S. Spiritii", bath,"etateaPapel" Cuminicaturil" efectuarea Botezului" etc, §i de alts, parte,Protestantismul a proadusii §1 el contingentul seu, pentru alterareaReligiuneT cre§tine. Tote aceste alteratiunf reclamati nu numai corn-baterea §i refutarea lor, ci mai mult, unti simboltt, o carte manual;care, manifestandu doctrina Bisericei ortodocse ar fi fostii in stareart arate ortodocsului. doctrina Bisericei sole, gar eterodocsului

gi

,colegiul

www.dacoromanica.ro

22 PTRU MOVILA.

diferinia, ce eesista Intre ortodocsie i cele-lalte confesiuni. Acestilsimbolii al credinteT ortodocse din seculul al XVII (anii 1640 pi 1643) ;acea carte manualii, carea a pug" basele teologieT ortodocse moderneeste cunoscuta In genere opera a lm Petru intitulatg ,,Confe-siunea ortodocsa". Eca cuventul. pentru care not am anticipatu delainceputil, clicendu, ca Petru Movila are unit rola forte importantii Insorta Bisericel ortoocse, acum adrtugandu, afirmitmu cu P. S. Iylacarie,Episcopti de Vinitca, c PetruMovita, studiatil din punctul de privireal Teologiel, este ,,Pririntele teologiel ortodocse moderne" ( a).

Nu despre acestil rolu mare al lug Petru Movila ni este aicT vorbaTNu vomit' studia in acestu inodestui articulti, nicT intrega activitate aluT Petru Movila, ca Metropolitti al Kievului pi Archiepiscopti al Bi-sericel din Rusia mica pi erile circum-vecine. Acosta, cu ajutorul lugDumneqeil, sperNmil sä o facemii cu timpul pi in mod" freptatil. Pen-tru asta-data marginimit cuventul nostru la activitatea omiletia, aluT Petru Movila, studiindii in modti special" mij16cele, pre care Petru

le-a Intrebuintatii pentru desvoltarea pi prop agarea, cuventulu.lul Dumnecleii, prin mijlocul arteT oratorice.

Seculul, in care a traitti si qi-a desvoltatil activitatea sa Me.tropolitul Kievulul, Petru Movilit, este seculul al XVII-lea(mil 1631-1647) §i specialminte seculul, chnd din Poloniase respAndise unia asupra Intregei Metropolii de KievUcrama. Bisericile §i monitstirile ortodocse din acesta loca-litate erat arendate, in virtutea dreptului de proprietate teri-torialit, de catr6 panic (boerii) poloni la Jidani, lar ace§tianu numai, cis, luau tacse arbitrarii dela ortodocV, pentruefectuarea fie-c6,rui serviciu divinti, dar, pentru despoiade totil avutul lor, IT amerintatt ne'ncetatu cu ruinarea tem-plurilor. La acdstA stare de planstt socials a ortodoc§ilor dinRusia mica, trebue sit adgugitma §i colegiile, ski scole,le Ie-zuitilor, care era. in Ott Ora singurele centruri de culturapentru junimea ortodocsg, qi care propagatt doctrinele Bise-ricel romane intr'unti raodit fdrte amerintittorti pentru orto-docsie. Tinerii ortodocsf erati nevoid, din causa lipsei totalede scoli proprii, ase adresa,pentru culturA la Colegiile, skit

(a) IlpaBourasHolormaTiwczme BoromoBie. Ilturapia. C. n. 6. 1856 T. I. pag. 39.

Yovila,

a-I

Movilh,

.ti

www.dacoromanica.ro

PETRU movn,X. 23

Academiile Iezuitilor, Tar aceT din tinerT, cariT erail de &milliavute, qi voiau a i capita o cultura maT ingrijitit casnicI,erati larat;I nevoitl, ca sa recurg6 la cultura profesorilor ie-zuitl. In cat, vorbinchu in termeni generieT, la ducerea luTPetru Movila in Rusia, tinerimea RusieT mid era impitrtititin doh tabere : de o parte se vedea tint num6ru restraint:1de tinerT cult!, calif erati inbuibati cu doctrinile Bisericel ro-mane, §i carii ati i adusit unia, Tar de alta se observa o masilinculta, carea nu putea face nici o distinctiune intre ortodocsiei eterodocsie.

De alta parte, IezuitiT n'atl perdutti din vedere nici pre cle-rul BisericeT ortodocse din Rusia midi, care putea sa aibunit roM activti i ehotti,ratorii in cultivarea poporuluT. Eiforte de timpuriti au ingrijitil, ca acestil dent'. sri, fie lipsittlde on -ce culturit, Tar pre timpul luT Petru Movilit ilti inculpa,in fattl, ca nu numaT nu scie sa invete poporul, dar eit elnu scie flint' in ce sa er6dri,". In mijlocul acestor impreju-rari se presintii, Petru Movila intre membrii elerului §ipoporuluT din Biserica RusieI mitt' qi el iql indrepteaz5, pH-virile sae asupra pastorilor poporuluT, carom li ofera rnijlocede al se4te din ignorantit i a'I face apti pentru misi-unea lor.

Petru 1VIovild vedea causa ignorantel mail din Rusiamica qi progresele uniei in lipsa de inve0torl pastori in-struip. De aceiftrel kiar dela inceputtl se ocupit de fundareaunet stole ortodocse, uncle Ed se p6t6 forma invecititorii po-poruluT. Acestu aetti al zelosului qi genialului piistoril a fostilin genere aprobattl. qi el, fiindtt Inca Archima-ndritti al La-vrel de Kiev, Pecersca (a), a fondatii aid o scold cu eursurlf6rte marginite i apropriete numaT la primele neeesitatIale candidatilor la preotie (b) De alta parte, in o alta mo-

(a) Rusia are patru monilatiri magi en num ele de lavre, intre care a Kievului este ceamai velde qi a fostii in relatiuni continue fti mbnastirile din OHIO romitue si ape-ciaiminte cu. maniistirea Neamtului. Biblibteca moniistirei Nemtului abund6zii dedocuinente, de unde se vede unti comertii kontibuil de viSp. monachali a acestor

(b) 3anucan Ilempa Mornaa na ocaonanie aantiataro Ygemnua. Onucanie itieno-ne-lepcaoti .aanpm No. IV qi V.

aT

eelci

mondni.

www.dacoromanica.ro

24 PETRU MOVILX.

ndstire din oraal Kiev, supranurnita a Fratilor, ecsista oasemenea scat, fora de aputea aduce vre nun profitn realnpentru cultura clerului. Acura, avendn Petru MoviliL la dis-positiunea sa do6 scale elementare, adeca una in Lavra qi,alta in moniistirea Fratilor, concepe planul, de a transformasc6la din tu.onastirea Fratilor in scald superi6ra, eu numelede colegiti, cu. destinatiunea, de a prepara pre deviitorhclerici pentru misiunea de inv6tiltori aT poporului. Dar Onece aceste scale sa ajunga in stare de a produce invqatorTi barbap apti pentru cultura cleruluT, Petru Movila se ocupit

de planul, in virtutea caruia sa fac5, kiar pre membrii cle-rului asI implini datoriile for fata cu turma, ceaincredintata bor. Pentru .aceste scopti el infiintazil din ma-nachit mai ctilti-ai Lavrei o societate, pre care a o numesce

prescrie de scopt, ca s6, se ocupe cucorectarea cartilor de serviciti i cu traducerea de opere ales -lur Parinti, care avet. und continuo. instructivt. Tot-o-datael a infiintatn serviciul predicatorilor in Lavra qi in altemouastiri i Biseriei din ormul Kiev. Resultatele activitatelle§ite din sociutatea fratia", ae fostn din cele mai bine-fa-°More. Ea a compusti kiar niscd Culegeri", intitulateCtiopuum", care servian ca manuale pentru clerul parochialni iln ajutan in inv6tarea poporului (a). Mara de discursurile,

elaborate de frAtia Lavrei, s'a tradusu in limba rusa, Omi-liile Ioan Chrisostom la faptele Apostolitrr, invqaturileprea Cuviosulu! DoroteT qi altii. Aceste traductiuni ati fostn&cute de catre Petru Movila §i ele an lostn oferiteca invqititurl conduca6re in activitatea lul pastorale.

Dupe unirea scale. din Lavra en se6la din mOngstirea77Fratia", diva transformarea acestia in scOla superiOrA,

cu numirea de Colegiul kievo-movil6nn, Petru -Movila a

(a) Aceste Culegeri Sbornice" suntii fdtte rgspandite printreRusiei Qi kiar Na am intilnitii mai multe din aceste opere in bibli-otecelo raduiistirei N6rottila, Bistrita de presto Oh. Uncle dindinsele sfintit in rominesce si se aiirt in formii de manuscripte. Ele in genere mr-prindU inveliltwi la serbiitorile Maicei Domnului, in diversele sgrbittorlimpgratescisi a sintilor. Materialul, din ears se compunii, santii idelluate din operele S. Chri-sostom, Vasilie cola mare, Grigorie al Nisei, Grigorie al Neocesariei, Epifanie alCiprului, Efrem Sirienul, Ioan Damaseen ,i

qi

ecsistAndd,

s-lui

clerulut,

seA calderaal Romania.

CuldilrusipiT si

tparcraosfretie, 1i II

si

www.dacoromanica.ro

PETRU moBTLA. 25

ingrijitti, ca intre obiectele de studiti ale Colegiulut 801,Omiletica se ocupe primul range. Noi, e pre adev6ratit, nuni-at remasti resturl, relative la -partea teoreticA a arta' ora-torice eclesiastice, sett a Omileficet din Colegiuldar avemtt probe despre organisatiunea serviciulut predieft-re): din colegiul movilhat. Dupre clispositiunile fondatoruluiacestut colegiti tots profesorii stabilimentulut trebudtt sit OAdiscursuri. In fie-care Duminicit i s6rbatare era desemnatAcite unit colegiantti", care avea obligatiunea, de a tineacliscursti in Biserica monastirel Fratilor", dupre instructi-unile, pre care insui. fondatorul Colegiulut le numise mare"§i mieg,". Instructiunea reica" consta in ase desemna unuldin profesoril eel mar tineri ai Colegiulut, care apot era obli-gate, ca in decursul unlit anti i in timpullittugiet de ditni-n6ta ( a ) sa predice catechisatiunea creqtiniti ortodocs4;adeca, sa arate f3a Invete care stintil. punctele §i materiile,ce compuntl inv6tAturile credintei ortodocse. Instructiacea mare" tonsta in aceia, ca profesorul de RetoricI al co-legiului era obligatti, ca, inainte de liturgia posteriorg, satine discursil In fie-care Duminicii §i S6rbittdre §i sa esplicein una din clasele Colegiului o parte din vekiul i mat alesdin noul Testamentti. Mai% de studentii Colegiulut, carittrebuiati sa asiste la aceste instructiunt in modtt obligatoriti,era permisti de a asista §i persdnele laterale, §i mat ales pe-regrinii, carir veniatt din locurile cele mat departate, serease inkina la relievile Lavret din Kiev (b). Cu aceste dis-positiunt arta oratoria a primitit in colegiul movilentidesvoltarelndoita. De o parte invqAtorif iii instruiati prediscipulit lor, inv6tandti tot-o-data §i pre poporul, care asistala aceste predice ; iar pre de altn, discipulit se invetae inmodil practice de la II:INV-Writ' lor, cum et trebuki Siti

(a) In Rusia incil din timpul uniei s'a introdusii usul, nit in 4ilele de Duminic1qi Serbiltorl se efectue In aceiaqi Biserica, dar nurnaI pre diferite altare, cite doe

Cea India, care se terminl pre la ora 8, se numesce liturgiaiar adoa se ineepe bitre orele 9 qi 10 qi se termini"' pre la 11 qi ceva.

(b) In Kiev qi specialminte in Lavra a. Kiev sfintil o sumo de relievil ale Mir-batilor, cavil s'at nevoitil in aceste s-tti locaqu, sea in imprejurimele lei. La inki-naciunea acestor relievit vina qi p6n6 astii-41 inkingtori din t6te unghiurile Rusisi.

movilt nu,

§i

o

qi

liturgiT. dedimindtg,

www.dacoromanica.ro

26 PETRU MO VILA

intrebuinteze euventul in profitul ortodoesief, des ultragiatede catre Iezttits. E prea ad.everatti, studeniilor nu li era per-misil, de a predica in publicti, dar ei iii impropriati manie-rele predicarei, asistandti la discursurile profesorilor lor,si apoi Colegiului es eratt ecsereitatI in aqa numiteledisputacii", unde, sub conducerea unuia din profesori, seesercitati in argumentatiunea unei cestiuni, precum si inactionarea (prontu4area qi gesticularea) disputatiunilor.Predicatoril eel mai distinli, qiti din Colegiul movil4nti"§i din carii unit kiar discipuli ai lui Petru Movila, sftntti du-pre datele istorice : Tarasie Zemca. Inocentiti Ghisel, LazarBaranovici si altil, §i top acesti predicator)i saris atii &mitt"servicii mars Metropoliei de Kiev, prob4za One la evidenta,di, in colegiul lei Petrn Movila arta oratorios era ingrijitain modtt particularti.

Dar activitatea millet'', a lei Petru Movila ntt s'a, marginitilnumai in Colegiul Jul. In timpul cat sc6la forma pre deviitoriipredicators, Petru Movila a intrebuinOtti t6te mijlOcele po-sibile, ca arta oratoricit sit, se respandiasea si in celelalte Bi-seriei i crap ale Arehiepiseopiei de Kiev. La 1636 PetruMovila a tradfistt din grecesce in limba poporului din Rusiamica Discursurile de invelaturg, pentru clilele de Duminicisi serbatori ale lui Calist, Patriarchul de Jerusalem", cunos-cute sub numele de : EimyyDuov Max-cotOv-----Evangelie in-Matore", Duptt aceste, in anal 1646 el a publicatti Eucho-logiul, Albumul rugtciunilor, shit Trebnic-u1=,-neeesarele".

Scopul, ce Petru Movila a urmaritti prin publicarea E-vangeliei inv6tatore", este determinate kiar prin prefataacestei scrisil in limba Rusiei midi, qi pre care el oadregza neititorului huninattt". Vorbindil aids despre ser-viciul preutia, care intrece t6te serviciile, §i kiar pre al in-gerilor, prin aceia ca preutului numai if este data de alegaqi deslega", Petru Movila pastorului Biserieet,Intre care cea mai principals este sciinIa", pre care Dum-nedett o reelama prin profetul Malachia, slicendti Buzelepreutului sit fie conduse de judecata" i geesta calitate iseste necesara preutului, pentru ca el sit disting gravitates

in_salele

calitiltile

carp,

www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILA. 27

p6catului, sa cuu.6se6 esenta i proprietatile gravitates qi cumodal acesta sit p6t6 mai usor vindeca. Tar end preutul nuva avea sciintg, atunci se asnagn4zti, conduc6torului oeluiorbit De aceia pgstoril Bisericei mai ales datorescii ase in-strui fn legea lui Dumnecleii si in t6te poritncile 11111 precumqi in traditiunile Bisericei. Sciinta, adaugit Petru Movila,trebue s6, se manifesteze in inv6tatura bisericescg, sprea se inglta si ac4sta invetatura, not am dispusti, ca intipografia nostrg din Pecersca sg, se tipgriasco Evangelia in-v6tat6re a lui Ca list, Patriarchal de Jerusalem ". Si pentru adetermina mai de apr6pe folosele, ce clerul va dipata dinacesta carte, Petru Movila tot in aceiall prefaca i§i adresazgcuventul sat egtr6 preuti ;lice : voT veti. afia inte.lepciunea lui Solomon, cu care vol. puteti sit inveseliti de preamvonele Bisericei ortodocse urekele inima trumelor v6stre,ca o adoa imp6rgtesit a SaveT. AicT veti. primi puterea luiSolomon, cu carea yeti infrange cu usurintrt tdte Mtvglirileinimicilor t6t6 inv6tgtura for cea eretic6scg. AicT uqor v6yeti deprinde cu zelul lui Die profetul, Cu acgruia putereyeti deveni tare in dogmele credintei ortodocse. Aid v6 vettintgri in -credinta, dupes care, deveninthi singuri tarT, vetiintari si turma. Aid yeti gasi arma cea mai puternicii, pentruapgrarea Bisericei ortodocse, cu care usor vett paraliza inte-lepciunea cealalsg, a Arienilor. Aid vets afia acea sciintg,cresting, carea este capabilg de a escita pen inima ceamai petrificatg. Aid in fine yeti afia tote, ce este necesariiprtstorilor i pgstoritilor".

ArgtAnd folosele, ce 'Ate sit aduc6 Evangelia invW,tdrefPetra Movilii, iqi indreptezg cuventul s6ti TarAII catr6 pAstorion aceste vorbe : Cu puterea ndstra cea arehiereseg i pg-rintesce v6 amintim voi si v6 poruncimil, ca cu atentiune §icu preggtirea cuviinci6sa, sit cititi acesta sciinVt ortodocse.Acesta b cere psi obligatiunea v6stra de a predica cuventulJul Dumneleit si de a inv'eta spre oile cele cuventat6re incredinta §i vieta cea bung. Predica cuventuka lug Dumnedeiceste adeve'rata chrand, cu care spiritul pote trdi in v6c4. Pre-dica relntorce pre ca cetVuft din credinta ortodocset. Predica

,§i ,,Aid

i

§i

§i

qi

gi

www.dacoromanica.ro

28 PETRU MOV1LA

pre necunoscelort" invapet, pre ca cdcluct in disperareii in-tetresce. Predica este mat ascuritet, do cat sabia, si ea nimi-cesce tote gandurile cele necurate (resb6ele, uciderele), sistinge tote tendintele rusin6se si uneltirile. In fine, predicacuventulut' lug DumneVen ni aratet adeverata tale spre imp&

cerurilor. Tote aceste le yeti cun6sce din citirea ceaatent6 i stdruit6re a citrtei propuse. Tax, cunosc6ndit zelulvostru pentru citirea acestei carti, vomit face, cir ajutorul luTDumnedeu, ca sil ve ajutaind Inca cu ceva folositorti".Acdstlt prefatit oratorica ni arata, cu cat zelti Petru Movilacituta a rMica predica eclesiasticA si cum el se silea a facepre pristorii Bisericei, ca sa predice cuventul ltti Dumnedeti.

Forma comuna a fie -caria invetrtturi, care aid.' se numescesciintit" este urmIttorea : mai intAiti se pune evangeliadila in traductiune pre limba malo-rusk, apoi urna6z4 adau-sulla S-ta Evangelic", adeca, ecsplicatiunea eyangeliei clileimai intuit in genere si apoi in parte pre versete.. Aceste in-yetitturi, urmAndil crugul anului, ecsplica tote patru Evan-geline.

Dorindil, de apresenta pastorrilor Bisericei ortodocse po-sibilitatea, ca s6 efectue misterile serviciile regulat i cuintelesti, i cu ac6sta sririscape de positiunea cea grea, in careinimicii ortocdosiet il pundit, numindu-i ne'nvetati si prosti,necapabili pentru efectuarea misterelor divine, si seversireacelor-alalte servicii ale pietittei" ( a ), Petru Movila a publi-catti in anul 1646 renumitul seti Euchologitt. La publicareaEuchologiulul Petru Moyiltt a avutit in vedere i aceia, capastorii Bisericei, conducendu-se de Euchologiti, sa ecsplicepopoxului puterea misterelor si a serviciilor Bise-scricei. Adstd, se vede si din,cuprinsul prefetei de la Eucholo-giu. Partea intilia a prefetei este con,sacratA, pentru a arata im-portanta kiemarei pastorale. Pdstorii Bisericei, dice PetruMovila, sttntil numiti- en diferite numirl in S-ta Scriptura -lu-mina lumei, sarea pamentului, ingeri etc. Dar ce insemnezanumirile lor, dda el nu se ocupa de mantuirea sufletelor,inaedintate for? Bine se -numescti el lumina, sare, ingeri

(a) Din prefaVa 'EnchologinIni,

rdria

gi

sensig gi

it

www.dacoromanica.ro

PETRU moviLX. 29

dar lumina trebue sit lumineze, sarea trebue sa preservezede coruptiune, §1 Ingerti, fiind ca @l trebue sit traiase6 inge-resce §i pre cei incrediMar Si pentru_pastoritmat final i, Archiereil, nu e de ajunsu, tit eT aii ajunsti la okiemare ala de inalti, respectata i 5timatii de tote. Paseetimeluleit" li se poruncesce for ; tar tine paste, nu ddrme §isufere tote nemultamirile, ca sit pazescii, oile sae, 0 mergeinaintea lor, inv6tandu-Ie cu cuventul qi cu fapta. Episcopiltrebue sit se distinge prin Inv6tatura, pentru ca la din it sitse aplice cuvintele Apostolulul : Episcopul este datorit sitinvete". Intorcenduli apol cuventul c'atre ace Archierei,carii, din oausa lipsei de cunoscinti teologice intinse, se fe-riae de a invqa, Petru Movila, dice : Ce se atinge de aceltipitstori, apot el sit se tine la Moisi, care, cautAndit ase des-carca de porunca pentru cuventul de incapacitate,a primitti de la Dumneded acestil ordintt : merge, EtatTvoitt deskide buzele, §i le voiu dispune aqa, in cat to veTgrai. Si Mantuitorul, triraitandu pre inv'etaceii seT la predicali dice : Nu v6 grijiti de cele ce aver a grai, nu aver voT agrai, dar S. Spirittt. Aastit promisiune trebue sa o aplice lasine qi pastorii. S. Spirittl inveta pre celil ce doresce a inVala,ce qi cum sit iniiete.

Euchologiul let Petru Movilii, aratilndti pastorilor sensul§i modul efectuitrei misterelor, §i acelor-alte serviciT divine,urmaresce tot-o-data scopti, ca pastorii Biserica sit

invete turma. Ca sii, se eundse6 cum trebue a se uSa ar-ticulele credintei ortpdocse contra inimipilor v'e'dur si nev-duti, carif le ataca §i be sfortaza". De aceia Sn acestti ,Eucho-logiu inealnimi`i la fie-care misterali serviciu divine ate ointroductinne, care ilti eesplica. Aceste introductiuni une-oil-santtt insotite de observatiuni, care se atingti de pirtile,mis-teriuluT, pre care trebue sa le cun6sc6 qi prtstoritii §i cumpastorif sit li facit cunoscute aceste laturT. De eesemplu,ininv6tatura despre oferirea, primirea, conservarea, onora-rea cea maT distinctivit §i Inkinarea cea dupre demnitate adivinului corpif qi,sange a DomnuluT ", Petru Movila -se ecs-prima Preotul des va arata qi va rove a pre 6ment ea

lei. sa'i Inv*.

diving

anentgi'es

:

www.dacoromanica.ro

30 PETRU MOVILX.

crestinul este datorti sit se apropie de acestil miSterti eu prk-ggtirea cuviinci6sg, cu pietatea cugetgret, cu respectil siunailintit si cu ingrijirea particulars a corpului". Sett Datortieste preutul, cast invete pre parochienit ski si sti ii arate, caeT tot-de-Una, cand vin la Bisericg, sa intre nu cum s'ar intgan-pla, si nice, numai plecAndu-se si inkinandu-se, ci av6ndu-stokiT corpulul si aT inimei indreptatT spre altarti, si v6c.endti cutotti respectul credinta cea neindoenica aluT. Chritos in mis-terele divine, care in adeverg si in inodit esentialii se proaducepre sine in urmarea rugaciunilor lor, si tot-o-datg care se oferg,cu multgmirea luT acelora, ce suferti de diferite bole" etc.

Petru Movila in Euchologiul ski presinta, preutuluT la fi-nele pallet intaia septe inv6taturT, en destinatiunea de a set-inea la inceputul fie-caruia serviciu. Noi aici vomit da prescurtt si cuprinderea acestoi discursurT, spre a complectasi mai bine studiul nostril despre activitatea omilitica a aces-tui barbatu mare al BisericeT ortodocse.

I. Inv6tiltara la Botezii". Aid predicatorul vorbesce ingenre despre necesitatea si causele fiindarei misterelor inBiserica cresting. Dupg, acesta -enumerg, misterele nouluiTestamentti si comparandu-le cu asemenea institutiunT alevekiului Testamentit, le gasesce pre cele dintgi superi6recelor din urmg. Trecend in fine la misteriul Botezului, IT arata,originea diving, darul si efectele luT. Presinta tot aid Inv6ta-tuft' despre modul, cum trebue s5, fie primitti Botezul de ca-tre cei in etate si ecsplica Botezul pruncilor, calif nu pottiImplinkcg, prescriptiunile, cerute de misterti de la eel in etate,dar arata datoriile nasilor. La finele invetaturel se kiamrt bine-euventarea Dumne4etl asupra celor botezatl, nu ca asupraline! turme a blestem-ul-ul, ci ca asupra unor fu a! gratief.

II. Inv6tatura la mitrturisire". Presentandti ideia despremisteriul pocaintei, prin care crestinul capittg, ertarea peca-telor celor de dupa Botezil, Petru Movila invaVi, cum trebuesit, se apropie crestinul de acestti misteriu. Cel-ce isi pro-pune ase mgrturisi, slice predicatorul, este datorti asT scrutaconsciinta sa mal intaiu dupre cele clece porund ale lui-Dumnecleil ; aclecit nu cum-va a Ocatuitit el contra poruncit

sa

ions

www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILX g

intaia, adoa, atreia etc; apoi sa se observe pre sine. dinpuctul de privire al poruncilor Bisericei ; in fine din punctulde privire al celor qepte virtuti principale, precum §i al eelorlepte pecate de mOrte. Cerendii de la consciinta unti respunsuprecise asupra fie-crtruia din aceste puncte, predicatorul invitapre cel ce se miirturisesce, ca el cu inima sdrobitd sd esclamecu David. Miluesce-m6, Dumnedeule, dupre marea mila ta".

Observatiunf din partea parintelui spirituals la mar-turisire i cundnecraura". Din gratia lui Dumnedeu 'vi s'adatul voi, dice predicatorul, intorcendu-0 cuventul crttre eelmarturisici, ertarea p6catelor. Acura aduceti-v6 aminte de cu-vintele Mantuitorulua : eca to -af sanaosii, de acumsa nu mai grelesei. Iar ell din partea mea ye presintii o ast-feliu de sciinta", invqrttura, cautati a implini epitimia (ca-norm!), data voi; ingrijif de voi in yi6ta i ye cun6scetTtote defectele vdstre. Pastraci in curt4enie cele cinci cugetitrii ode cinci simturi ale vostre (a), find ca ele serveseti de

ugi ale p6catului i nu intati pre aceste patru idei ulteriore-m61--tea, judecata, iadul §i ImperMia cerurilor".

IV. Invqaturil, pentru cei-ce yoiesed a se cuminica custtntele tame". Mal intaitt predicatorul vorbesce de impor-tanta misteriulm cinninicaturel, care reclama pregatirea ne-cesara §i currttirea creqtinulm in misteriul marturisuei. Dupaaceste el presintrt invelaturf, cum trebue tine -va a se apropiade misteriii, adeea, credinta, cii prin pane qi vinti omultri i-seoferit rose i corpul §i sangele luT Christos ; cun6scerea desine, ca nu cum-va sa fie dattijudecAtei ; qi in fine mai este ne-cesara o adAnca utnilinta §i fries. Dar acesta fiica nu, trebuea se manifesta prin aceia, ca nu trebue a se cuminica, ci prinrespectul, ce trebue aratatt. misteriului.

V. VI. Invecititura la nunta, intaia qi adoa". Im-ambele a-ceste invetatml, dupa ce se aratii instituirea divinii a miste-riului, i se comparii, nunta vekiului cu cea a noului Testa-ment-A, se dovedesce, ca ac6sta din urmA intrece pre cea din

(a) Dupre opiniunea lui P. Movilit cele oinei eimturi,ale omului ail in Inteligentalei einei, eapacitiiti eugetrare : adecii eirritul vederei i0 transmito impresiunlle lacapacitates apeciala, eeld al andului la alta atm msti departs.

i

Intl -va

mould

ei

www.dacoromanica.ro

32 PETkU mnviLX

Se arata apoi puterea gratiei din misteriii si in fine sein iril datoriile reciproce ale celor insuraV. Acesta parte ininvecatura o adoa se desfasura ci . mar multricat in cea dintaiii. In insirarea datoriilorti conjugale predi-catorul intorce a atentiune particulars asupra datoriilor fe-meei, si dice, ca ea este datdre cu iubirea ei pentru barbatti,sg-lii. face religiosil, induplecanclu-lti la ajunare, rugaciune psicele-l-alte fapte bune, dar mai ales trebue sg staruiasc6, ca prebarbatul cell flecsibilg in ortodocsie sg-lg intariasc6, sa, se ra-ge lutDumnecleii cu lacrimi pentru dinsul, fficendg milosteniessracilort psi la preuti, pentru ca cei din urmC sg proaducgsacrificial cell fara de singe pentru rnantuirea lor. Cu o aseme-nea femeie se realisazg cuvintele Apostolului : Ca bgrbatul ne-credinciasti ,se santesce prin femeia credinci6sa". Acestaprescriptiune, data femeei, este provocata, de acele cirscum-tari istorice, dad barbatii. din Rusia mica, mai ales cei dinclasele superiare, skimbati confesiunea psi tTecag. la uniepentru diferite interese, ski la protestantismti.

VII. Predica funebralgw. Predicatoru], aducendg aminteomului drespre acele obiecte, care IT pots aminti m6rtea,precum apa, primentul, aerul, presentandg cite -va ecsem-ple din istoria biblicg, unde personele sante avail in mintealor icleia morteiy el vorbesce despre dreptul Mortei" si pen-tru ecsplicarea acestei cestiunf, aduce multe ecsemple dinistoria bisericescg, universals, kiar din datenele diferitelorpopore. Dupg aceste lauds pre eel' morn aceste laude sfintiiastu-feliti &cute, ca ele sthntu aplicabile la fie-care cresting.

Facendg si o privire generals asupra invetaturilor, cu-prinse in Euchologiul lui Petru Movila, constatamii, ca au-torul a fostg preocupatti mai ales de continutul lor ortodocsti.Dar trebue sit o recun6scemii, cg in fats circumstgrilor, incare se afla atunci. ortodocsia, Petru Movila trebuea sit fiepreocupatit mai ales de cuprinderea invotgturilor sale si nuatata de forma lor. Aceste inve0turi erat. destinate pentrunisce pgstori, caril eratt f6rte depgrtati de acele subtilitatiale forma. orataricc, si apoi ele trebuki adresate unuipoporg,privatg de on -ce culturg. De aceia in genere le putemii con-

Wit

insistinta,

I T

§i

§i

gi

www.dacoromanica.ro

PETRU MOV1LA. 33

sid.era, ca pre nisce inv6taturi, menite a ecsplica poporuluimisterele si serviciile BisericeT ortodocse. Dela ac6sta reguldtrebue sa esceptamo adoa inv4atura la nuntit, si mai ales)7Predica funebralit", unde autorul a avuto in vedere, cadiscursurile see sit le fac6 dupre tote regulele oratorice.

Din cele cuprinse in acestli studio, se vede, ca PetruMovild si-a realizata activitatea sa omileticii, in doh sensusurtPreocupat de ideia, ca poporul, ajunso in, pastorirea sa, sacapete cu o ora mai inainte cultura Bisericel ortodocse, ellucreza pentru preutT Euchologiul" cu invetaturile, anali-sate mai sus, i traduce din grecesce Evangelia inv'elittare"a Patriuchului Ca list. Fiind lug ca pre Petru Movila trebuea

preocupe mai molt viitorul poporuluT, de aceia el orga-nisaza, Colegiul movil6ne, ast-felit, ca el cu timpul sa, de-vin6 focariul sciincei teologice in genere, specialmine sc61a,de unde arta omileticd s'a intinsti preste tata Rusia . . . A-cum Mar din acesdi puncto de privire specialti, kiar pre te-renulu omileticti, nu trebue sa recundscemu pre Petru Mo-vila de Pitrinte al TeologieT ortodocse? . .

Archim, Genadie Enticenn.

s -lit

www.dacoromanica.ro

Cantarea si Imnografia in Biserica primitiva.

Modul 3si desvoltarea a in Biserica Orientals Orthodoxd.

Primis Crestini. din Ierusalimli pentru a'§s sever§i datoriele lorh religi-ose visitah templu Iudaicti, §i luau parte la serviciele religiunei Iud.a-ice. Darn afarh, de acesta, se intruniati si adunari particulare, ceaveah loch In casele unura dintre Cre§tini, dupre norma Sinagogelor(Romani XVI, 5 ; I Corinteni XVII, 9 ; Filimon; 2 Colas. 1V, 15)-Candh Cre§tinii s'ahinmultith, s'ah infiintatti inch mai multe bisericTde astfelih prin easel la care presida eel mai betranh sea presviterh;era toff ace§ti presviteri, dupre norma Sinagogelorh, compuneau millColegiu preste care presida unit Episcopu. Dara, de ore-ce cu timpulviata Cre§tinilor a inceputh a diferi de cea mosaich, §i el a se separamai multu in caracterh §i intreprinderi de Iudeii ce se -tineau stricthde legea vechih, dela sine a urmath ca noua via religiosa a Cre§ti-nilor a produsu unu noh cultu idealu desbrhcatii de eeremonialul eelgrosh Iudaich.

In adungrile lorti particulare Cre§tinii se edificaii unit pre altii prinrughciuni, psalmodit, §i prin cantarea celor anteis imne compuse decrg§tini. Ca cre§tinii Inch de in inceputti nu se margineaii numaI laPsalmii din Vechiul Testamenth, darn ca chiaru din seculul ateiti in-cepuse a se produce imne cre§tine, care se cantah in ad.unhri, esteforte probabil. A§a (Epist. X, 96) slice catre Trajan, ca s'a in-credintath din partea Cre§tinilor ch, ei cantau lul Christos unit imnuca unui Dumnesleti : quod essent soliti, stato die ante lucem convenire,Carmenque Christo, quasi Deo, dicere secum invicem : Ch Cre§ti-nil ar fi indatinati a se aduna in si statornicita, inainte de reshritulSOrelui, §i a canta pe randu unu imnu lui Christos ca lut Dumneslehu.Toth acesta arata §i diferinta ce face Apostolul Paul intreimne §i ode Apirituale (Efes. VIII, 19; Colas. III, 16). Urme de acest-fel

'In

Main

Psalmi,

www.dacoromanica.ro

CANTAREA IMNOGRAFIA iN BISEkICA PRIMITIVi 86

de imne vechT crestine Criticii le afla chiar in cgriile Noulul- Testament.Asa locul de la I Timot. III, 16 : Durrinecleu s'a aratatu in corps;, s'a jus-ntificatu de spiritu s'a aratatu ingerilor, s'a predicatu la 'lemur', s'acre-dutu in lume, s'a innaltata In glorie". Se credo a fi unu resat de imnu.Urine de imne se gasescti si in

Este imposibil a presupune ca anteh crestini, in primul --entusiasmal credii4e1, st, nu fi cautatu noue forme de doxologii pentru D-zeu,carele s'a descoperitil in Christos; dares ceva complecta atatu despreimnografia primitive, cat si despre cantarea musicala din biserica A-postolica, nu cunescem. (a)

Mai multu de cat probabila este ca melodia primitiva fu cea E-braicg, de ore-ce si primii convertiIi, la crestinisma fura dintre Judel.

Propriu vorbindu dara, imnologia (cantarea si compunerea de imne)la inceputu fu mai multu o Psalmodie ; eget modul cel principal simai usual de a lauda pre Dumnecleu, era de a canta Psahnt din Psal-teria. Era in usu ins si imnele Vechiului Testament, conform caroras'a compusa In urrna Canonul, precum si Odele spirituale ale primi-lor crestini. Dara aceste din urma au inceputu a se inmulti mai alesiipe la finele secoluluT alu IV, i se combine" tot-de-una en PsalmiT.Mare progresa a facutti imnologia santita in Biserica Orientulm dinsecolul 91 VI-lea, si mai vartos din epoca santului Than Darnascenu,de audit serviciul in bisericele mirene constk mai multu din cantart,de catu din cetin prediei ale superiorilor, ca in bisericele primare.Motivul principal pentru desvoltarea, graduals a cantgrei armonice,in Biserica a fostil actulti esentialu al cultului crestin : Rugaciunea.Rugaciunea cea ferbinte si inaltata cat-re Dumneclea din adencul ini-mei nu flume cg mica gura si dispune corpul lute° stare entusiasticg,ci modulezg i vocea modil melodthsii gi armonicit Pentru,aceea rugele, cetirea si orT -ce specie de culta esterioril tot -dO -unaefectuatil on prin o declamare melodiesg, on prin o cantare artistica,pling de sentimentri divin i Indmosire. La Iudei chianti se considersca ceva necuviinciosu si profanatoril cetirea simply a Scriptures. Lu-cre ce s'a continuatil si pang la not in cetirea Apostolulul, Evangeliu-Jul si pronunIarea rugaciunelorii. (b)

1) Despre Psalft (Carttores),

La inceput cants In Biserica tot pop oral, precum acesta se facea, sineface in Sinagogg. Dora fiindil-ca nu sciali toff sg citescg, nici sa cante,

(a) Vedi Istoria Bisericheit a D. Diomedu Ciriacos Tom I, Atona 1881.(b) Acestit tractatil este estrasti din Liturgica lei P. Romboti, fostd profesorfi

de TeOlogie la Maiversitatea din Mena. t 1878.

SI

gi

inteuntis'ati

Apocalipsin

www.dacoromanica.ro

86 CANTAREA y5I IMNOGRAP4IA fN BISERICA PRIMITIVA.

gi ceT -ce ceteaa, adesea-orin'aveatt cart', de aceea spre a se mantineapreceptul Apostolului ca tote sit se faca cuviinciosu gi in °reline,"unul incepea cantarea gi cei la1tT flu secundati, precum slice Sozomenu(V, 13) : incepeait cantarea psalmilor cei-ce o cunoseeali mat bine, era:multimea recita sonoril in concerti'. Cei-ce o cunosceati mai perfectuera" Ears indoiala Cetetii, Psaltii gi eel -ce maT in urma fu numitu :Canonarhu (incepatorulti de cantare al Canonultu). Dionisie Areopa-gitul in acesta privire slice : Ierarhul incepe sacra melodie a psalmi-loru gi tots ordinea bisericesca canta inpreuna cu densul cantareapsalmica (Ierarh. bisericesca 3). Cele mai suss slise se complectezamai clara prim ordinile Apostolice (II, 57): Alta tine va sa cante im-nele lul David, gi poporul sa cante mai ineetu acrostihurile." Acestaatesta gi M. Atanasie (Apolog. II contra Arianilor) : 4eslindu pre troninvitama pre Diaconu sa cetesca psalmul era, poporul sa resptmcla :ea, in vecu este mila lui." Din acestea intelegem mat dart,. datina fryBiserica nOstra,' pans acute. De importanta suntil gi cele ce slice Eu-sebie (II, 17) : Pe canal unul cants frumost. In cadenta cei-lalti inlinisce aseultandii, canta impreuna stihurile dela fneeputul gi fineleimnilor." Ceva itnalogicu : pe candu until cetesce, repetescu gi la noTcorurile, dupa fie -care stihu, stihul incepatorti seu final; precum : Pen -tru rugaciunele Naseitt6rei etc. etc., la tipicele Liturgiet Asemineaimnul celor trei tinerT fn sambata cea mare.

Pentru buna ordine adesea se despartia poporul in done corurit gicanta alternativti sea antifonica, dara tot-de-una unul incependu. Deinsemnata in acesta suntu cele-ce slice Mar. Vasile (Epist. 207 catracler. Neocesar) ; La not de n6pte maneca poporul catre casa de rugrt-eiune, gi cu durere gi intristare insotita de lacrimT marturisindu-se letDumneslea, in fine sa, ritclica dela rugaciune, gi se dedau in cantareade psalms. i une -orT, d.espartindu-se in done, canta pe renal, pe deo parte intarindu-se prin acesta in invetarea cuvintelor sacre, era pede alta stapanindu-gi. atentiunea 0i destragerea inimeloru. Alta-dataeragi cedandil unuia a incepe melodia, cei-lalti reciteza incetu. i again variatiunea psalmodieT gi a rugaciunet petrecend noptea, candy selumineza de sling, top in comunit ea cu o guru gi cu o inima adresezacatra Domnul ,psalmul de marturisire, apropriinduli fie -tine gie cu-vintele caintei."

Mai in urma, dupa ce multi dintre ereticT incepura a compune imnede rea credinta, Sinodul din Laodicia a ordonata (Canon. 15) r,,NuBe cade be cante alp in biserica, okra de psaltii orincluiti, carii Se -suepe amvonti gi cants de pe carte." Acesta interslicere a trebuita sa se&ea din necesa chiar gi asupra bine-erePtoriloru, din causa progre-sultif gradual al imnologiel gi al melodie; pe care poporul nu putea,mai multi" a o seeunda cantandu impreuna, en psaltit, gi fu nevoit a

www.dacoromanica.ro

CANTAREA BSI IMNOGRAFIA fN BISERICA PRIMITIVA 37

se margini numai la o recitare cu voce incetit a odelorti lui cunoscute,seri se pronunta, aceste rug scurte : DOmne miluesce, Aminti, Ale-luia etc. etc.

In catedrala cea mare a Constantinopolei, in timpul imperatuluiEraclik, (an. 610) s'a ordonatti a fi 25 de Psalii, 160 de anagnostl gi70 ipodiacom. Din acestia se formak corm.; gi cantati troparele,probabil dupre modulo ce se mai conserve inert in unele monastirT(cum. se cants la nos acum la Aerit inmormentarea Domnului),adeck succesivti fie-ce tropark, on numai stihurile, era impreunkgi intr'o voce_ cantati pre largu : stihirile vesperin.e, slavele, etc. etc.Apoi pentru ca in aseminea ocasiuni sk, in se intemple confusli gihasmoclii, Domesticii, or Protopsalfi, faceati inceputil gi conduceaticorurile prin gesticulaiuni de mans. In timpul imperatului MihaelCuropalatul (an. 811) Cantorul Imperatului se numia Protopsaltti,era cei-l'alti Domestics.

Ca din vechime toff cantati. in Biserick, dark, de atestatiunile au-torilork supra-insemnaV, mai avank gi alte mkrturii. Aga ApostolulitPaul (Colds. 16) dui a intelege de acesta, cand slice : Invktindu-ve gi inIeleitindu-ve intre sine cu psalms, imne gi ode spirituale can-tandk cu hark in inimele vOstre Domnului." Apoi at' aici se intelegea cants, in comun, acesta este aretatti nu numai din obiceiulti, ordinaritalk Sinagogei, dark, Inca gi din datina generala a Bisericei pans lafinea seculului al-IV. Aga Chrisostomti (Omil. 36 la I Corint.) dice :Din vechime top' se adunati gi cantatt lin.i]. impreunk ; acesta facem gi

nos." i aiurea (Omil. la Psalm. 145): Femeile (a) gi bkrbatil betranigi tiner] se despart dupre cerinta cantare] ; cad spiritulk cantarei ammo-nizandii vocea fie-cuipresultk din tote o melodie." Totu acestea atestezA§-Marie in Psalmul 65. In catu fel opineza Bellarmin ca S. Amvrosie,posteriori]. lul Ilarie, ark fi introdusti in Apusti antarea in comunti,spre mangaerea ore -cum a poporului contra persecutiunelork Impera-tesei Iustina (an. 368), care voia a introduce Arienismulk in statelesale.

In catil privesce cantarea alternative sett antifonick, de undeluatti gi numele Antifonele (ca dela i]lt axo6stv a asculta, ipacoile)) Is-toricul Socratti 8) slice ca Ignatie a introduk acesta specie decantare : Ignatie a veslutii visiune de ingeri carii caniatiSantei Tre-ims antifonice, gi a predate moduli] visiunel Bisericei din An-tiohia ; de unde acesta, traditie s'a respanditil in tote bisericele." Dark,multi]. mai demnk, de creslutti este naratiunea lui Teodorettl (istor. Bi-

(a) Despre Antares, femeiloril In Miseriell, acesta gi Isiclorli clieend :Apostolii all permisd. ca femeele s &ante to BIseriel necontenittl" (Cart. E-pist. 90.)

lIr,

gl-au

imnuri

I,

(II,

www.dacoromanica.ro

38 CANTAREA ySI IMNOGRAJ'IA r/V BISERICA PRIMITIVX

ser. II. 24), carele slice ca monahii Flaviann pi Teodorn sub Mar. Con-stantin (337-61) all introdusA In Antiohia acesta cantare, de undes'a respanditn a canta alternative. Teodoru al Mompsuestiei slice caace sti monahi an tradusn imne antifonice din limba Siriaa in ceagrata. Era in Siria acesta specie de cantare a fostu de-a purureaIn usu. In acesta parte musica Ebraicg de timpuriu s'a amestecatncu cea elenicg ; fiindn-ca cantarea succesivg i alternative se ail&Ina din adinca anticitate la Essei, pi pe de alts parte corurile grew,In representarea vecheloru Drame, tote ast-feliu cantau. In cat sep6te opina ca acesta cantare alltifonia, nu era de la Inceputu comunaIn Biserica, ca intru cat-va profane; pentru care chiaru pi In Antiohiaa interslis-o pentru cat-va timpti Paul Samosatulu. Darn; de 6re-ce oaflame in timpul Mar. Vasilie in usu, este evidentA ca cu multi' mainainte trebue sa fi fostu introdusa in Capadocia. In Constantinopoluantlrea antifonica fu introdusa, in contra antariloru Ariane, de ca-tra S. I. Chrisostom, era In Mediolan de S. Amvrosie. Cu tote acesteala munaht Egiptu canta Inca tofu numat unu cantaretn.

11. De MelocZie.

In catu privesce cantarea, acesta la inceputu a fostu forte simplg.Ca deaf Muzica se considera de #echii Eleni numal ca o Indulcire aslicerilorn, apoi cu multi' mai vertos a trebuite a se conOidera ast-felinde Biserica vechia, candu canta intrega Biserica, pi musica prin ur-mare n'a pututu de loci sa devina o arta perfecta ; fiindu-cg in ruga-ciune esentialulu suntrt cuvintele era nu cantarea. Apoi fericitulu Au-gustine slice esprest de santul Atanasie (Confes. X, 33), ca a ordonatn.ca Cetetulu sa ante psalmule apa, in catu mai multi' semAna cu odeclamare de att.' cu o cantare : qui tam modico Ave vocis faciebatsonare lectorem psaltni, ut pronuncianti vicinior esset, quatn canenticarele punea pe cetitorulpsalmului sg, ante cu o apa raidlintorseturd avdcet, In cas sem6na mai apr6pe cu unulu ce pronuntg de cite cu u-nula ce canta." Despre acesta mica Intonare a vocei amintesce pi I-sidore Ispanulu, ca in genere era usitata in Biserica primitive (DeEcles. offic. I, 5). Tan apa era In usu pi In Sinagoga i se mantinuprin Monastiri. Apoi In timpurile n6stre modul cetirei S. Scripture pia multord parti din Liturgie, ce alta este, de catu o pronuntie armo-niosg forte simplA §i u§ord gi probabilu este chiar modulo meiu ve-chin de cantare, care dupre mgrturia mai multora (vesh LaysaicululuT Paladin, pi la Casian) se conserva In MonastirT, pi dupe ce se Intro-duse in bisericele din °rape cantarea cu mai multi arta.

Pe lenga acesta era In usu pi o altg specie de cantare a Ebreilorii,carea dupre Clement Alexandrenu (Stromat. 6) seaCena In privirea

§i

din

--

www.dacoromanica.ro

CANTARFA BSI IMNOGRAFIA fN BISF.RICA PRIMITIVA. 39

simplicity ei gi a gravitatet cu modulriDoricrt de cantare alit Elinilorii.Precum fuse Ereticit au datii belt prin ideile lore eterodoxe laformarea gi constituirea dogmeloru ortodoxe, tote aseminea seintem-

gi cu Imnologia gi cantarea bisericescii. Aga Donatigtil In Africagi Meletianii in Alexandria introducenthi in serviciulit bisericescii me-lodia teatralit pentru a atrage poporulii fermecandu simturile prinvarietatea accenteloru cantarea, .au pangaritii gi profanatit gravitateamelodies bisericesci. Pentru aceea gi parinft bisericesci furl nevoida regula gi cantarea imneloru bisericesci mat convenabilu cu majes-tatea cultului divina. Attar!, in Resaritu data gi in Apusu s'au introdusitimne noue, gi cantarea a inceputu a lua accente mar' sonore, mat va-riate gi mai sensitive. S'au formatit corm, s'ail introd.usii, cum amve"clutii dinteunii ale Jut Chrisostom, voci copilaresct gi'feme-esa. Darr' aceste innovatiuni a atrasii nemultiamirea gi recriminarilemultora, carat preferart simplicitatea in loculii armoniei incantatorerecentil introdusa. Cariosti este reprobarea Egiptenului Ava Pamvo,din seculul alit IV-le, catra monahalii, ce se Intrista ca in pustie nu seaude melodia, ce o auclisit petreandu cat -va timpri in Alexandria."Ava, slice monahulii in negligenta consuinamu slilele no fn acestiidegertti, ne cantanal nisi Canone, Hitt Tropare. Ca mergendu eri inAlexandria, mutt ve'clutti cetele Bisericet cum cants, gi m'am intris-tatu forte, ca gi not nu candmii canone gi tropare. Vat de nor, fi-iulel slise Ava, ca alt sosite slilele, In care monahit voru parasi nutri-mentulii cell'. vertosu, esprit-1mM prin Santulu Duha, gi se voru abatedupe cantarT gi versurt. In adeverit, ce frengere a inimei, ce lacrimtprovin din tropare ? De ne presentanaii inaintea but Dunmesleu, secade a sta cu multi umilire, gi nu in distragere; cg n'au egita monah itin degertulu acesta, pentru ca presentandu-se but Dumnecleii, sedistragdr sr' cante canal% armonizeza vocile, sr' mists din mane gisit mute din pia:5re, etc. etc." (G-eronticu let Pamvor AbateleAspru reprobez6, gi Chrisostomil pre Psaltit, ce imitart pre orhestistigi pantomime, ernitindil glasuri descordante, intinPndil manele, gi sal-tanai cu piciorele, gi cu tots corpuld migcandu-se (Cuvent la Osie I).Isidorit Pelusiotula inca desaproba melodia teatrala a femeilord. (Car-tea I, Epist. 90). i Ieronim mustra pre cantatorii ce 'grrnote gi diregugattal, pentru a nu deveni cacofonici, cu medicamente dulci ca Tra-gedianit (in Ephes. V. 19). Era Sinodulu din Cartagena gi mat alesiicelit al VI -lea Ecumenicii (Canon. 75) ordonezO : ca eel ce sopresintit in biserici pentru a canta sr' nu se serviascil de strigate des-cordante gi nu forteza natura spre racnite, nici sit adauga cevanecuviinciosii gi nepotrivitii Bisericet. Ci adua cu multi atentiunegi umilire psalmodit but Dumnesleu, carele vede t ele ascunse ale ini_met. Cact sacra scriptura a infelatu pre fill' lid Israil a fi evlavio9ta,

pia

citatd

sitsa

Earle).

Voirnd

sa,

sa

www.dacoromanica.ro

40 CANTAREA i INNOGRAFIA IN BISERICA PRIMITIVA

Cu tote acestea Cantarea nu putea sta pe lea.; caci. In secula aleIV-le Imnele bisericesci inmulOndu-se, all adusu necesitatea ca gi me-lodia sit se varieza din ce In ce mai multe, dart S. Amvrosie asintrodusa In Eparhia sa cele patru genurl de armonie a Elenilora :Doric, Frigiii, Lidia gi Mixolidia, ca dupre acestea sa se ante Tropa-rele bisericesci de atunci. Se pare ca aceste patru glasuri le-a luata dinresarita, de unde a loath si multe alteleoi uncle cum se va vedea maiIn urma, era!). In Ina mai multe sort glasuri, chiar gi in timpulaluT Amvrosie. Intre acestea, se slice ea Papa Gregorie, dish Dialogul,a Introdusa (la fade Secul. al VI-le) si pre cele-lalte patru glasuri de-rivate sea hromatice (al V, al VI, al VII si al VIII) (a).

Inca fn timpurile mai vechi renumitulti Astronomy Ptolemeri (Se-cul. II) a foga redusti la 7 cele 14 eliuri ale Elinilorti vechi, gi Caroleel mare, doue secule in urma Jul Gregorie, este eel anal carele a in-trodusa In Apusa cunoscutele optti glasuri, pre care el le-a auslitti dela Psaliii; ce insotiah ambasada imperatorulul Bizantina, gi pentrucare a instituita anume scole de plain-chant. Era aceste opta glasuri e-re' cele ale lei Damascenti. (b). Apol chiarn Ion Damascen, carele aformats Octoihul si a regulate a se ants, periodicti dupe glasuri Du-minecele troparele InviereT, nu este insusi si inventatorul celorri optsglasuri, ci le-a invelata, inpreunti Cu. -Leta instructia profane, dela das-calula sea Cosma cel din Grecia mare, si carele posed, tots invetia-tura Elinesca.

Fie-care din cele patru glasuri originale (1, 2, 3 si 4) avendu-si debaza unul din tonurile celory patru modurT vechi elenice, se margi-nescii In sfera a patru cerde sell tonuri succesive (tetrachordie, onmai bine semi - octave), ca In timpurile luT Terpandru (muzicasitil sipetit greca din Lesbosu, pe la 676 ante Christi* Era fie -care glassderivata consta din alte patru tonuri, care inpreuna cu ale glasuluisell original, formeza o gamit coraplecta. Pana la captivarea Cons-tantinopolei, cantrttorii numiati, dupre cum slice Brienia (Prey carts deArmonii), cele opta glasuri cu numele Inca Elenice. Glasul I se numiaIpermixolitti, era derivatul sea al Vie Doris seri Ipomixolidia ; aldoilea se numia Mixolidie, era derivatul sea al VI-le Ipoliditi, al trei-

(a) Papa Gregorie a introdusii vestitul Cantus planes (plain-chant), carele la O-rientals se dice papadicii, seri modal incet'd si de egalii mesura. Era ac6sta avuload din cause ca deja lipsisa prosodia veclig, a pedelor (silabelor) lune ci scurte,care fusese 1)161 usil in timpul lui Amvrosie, ¢i pentru aceea Ili la muzica seconservase ritmul vechiil.

(b) Papa Gregoril a instituitu Bade pentru Inv6tarea pealmodid. Pe candilCorul inainta incetil, alti! prin o voce 9esibila varia cantarea, si impreunii cunarii compuniat o armonie,Totil cam ala rite gintaA eel multi din Con.Ntantinopolii,

ehurl

ih

9i

Bier_

¢i pbaliil

fit

www.dacoromanica.ro

CANTAREA ST IMNOGRAFIA tN BISERICA PRIMITIVA 41

lea Lidiu, erg derivatul seu al VII-le Ipofrigiu; §i al patrulea Frigiu,erg derivatul seb. ale VIII-le Ipodoriti.

Melodia glasurilorti din timpul lui Damascene putem slice eu sigu,-rantg, ea se conservg Inca in troparele prosomice §i in-Canone. Proso-miele ae de bazg unit tropare mai vechiu cantatu idiomelicu see du-pre norma sa proprie, erg troparele fie-caret ode din Canone se cantsdupre Irmosul din fruntea lore. clrmosu insemng infirare, didconformit lui se In§ira sat Interce cantarea Tropareloru, care insemngintcirse dela TrAxto- rpOrti4 - tpon6ptcc). Irmosele ea §i troparele vealae servitti ca inceputuri (prolege, preambule) spre formare, mai Inurmg, aceloril mai multe tropare. Membrele §i Incisele troparelorusuntu arangiate dupre ritmul Irmoselorti, §i a prosomielorfi, de aceeapunctuatia in artile bisericesci grece este facutg dupre rata]. erg nudupre sensuld fraselorti (a). basa ritmultu este tonalitatea, erg nusilabele scurte on lung].. Apoi ritmul acestorti tropare este dupre imi-tarea poesiel lirice, &keg, pentru variatiune membrele suntti neegaleIntre sine. i cantarea este ma de strinsti legate. cu ritmulu, §i atattlde simple. frumesg, In Mu a fostit imposibil A se perde melodiaprimitive. Altil-ceva sunte cgatarele pe large idiomelice, ce se intinchl§1 scurteslg dupre vointa ; dreptii-care s'at'e ai conservatti a§a de va-riate. Dara §i acestea, de §i-mat posteriere. nu sunt strgine de modulovechei psalmodii, afarg de unele adausuri mai none" din musica Orien-tals barbarg.

Tote gamele celorti optti glasuri nu se potu potrivi exsactu cu celeale musicei vocale moderne; precum, dupre opiniunea dmeniloritcunoscgtori, nict gamele vechei music]. Elenice, nu se puteati fn totuluconcorda cu acesta. In multe se aftl unu elementg asiaticu, carecere- anti aucln forte fine, §i de care nu are nevoia armonia mai -11911ece s'a desvoltatti mai alesu dela seculul ale 16 Incdee. Gama Musicei.moderne este resultatulti uneT indelungi prolucrari §i transformgri ;in crate se cere multg studio §i intinse cunoscinti pentru transformareamelodiei biserice§ci In cea a musicei moderne.

III). Despre Imnologia Bisericescd in cele ant& tire]. secule.

Cea Anteia informare de imnele din timpurile Apostolice o avemdela Paul, arele slice : Impleti-ve de Duhulti, vorbindil Intre voTin psalms, imne I ode spirituale, cantandu §i psalmodiindu In, inimavestrg Domnulma. (Efesen, V, 193 Coks. III, 16). Erail prin urmare

(a) Ac4sta face ca sensulu multoril imne sa fie obscurti, pentru care, cum vomvedea, Inca greciT incercatd ale esplica; era ac4sta devine cu atata mai greatpentru traducittori.1 in alte limbs, calif trebue a eda flume! sensul autorilonl.

girth,

of

s'ail

www.dacoromanica.ro

42 CA.NTARF,A IMNOGRAFIA /NT BTSERICA PRIATITIVX

in usu psalmit, ca §i in Temp lttla ludaica of in sinagogg. Erg dupretraditia Indaicg In Temp lu, fn una din Sgmbete dimineta, se cantspsalmul alit 23 : Alu Domnului este pgmantuln plinirea lui ;" Lunialit 47 : Mare este Doittnul of lgadata fortes; Marti alit 81 :Dumnedeu state in adunarea deilora ; Mercuri alit 93 : Dumnedeul,resplatiriloru este Domnulu"i JoT alit 80 : Bucurati-ve de Dumnne-deu ajutatorul nostru"; VinerT alu 92 : Domnula a imperaftu";Sambata alit 91 : Bine este a se mgrturisi Domnulut". i la alteserbgtori se ante] alIT psalmi.

Ca Imne se intelegu cantarile lui Moise of ale celoru trei Tineri;erg sub euventula de ode spirituale se considers cantgrile compusede creotin]; cu tote-ca acestea la Inceputit erau pu9ine, mgrginindusecreotinh pentru ase feri de erori, mai multu in Imnele Scripturei.

A). In specialiL de Imne 1i ode spirituals.

Psalmii din Psalteria fibula cunoscuti tuturora, vom vorbi mai inspecials de imne of ode in primele fret Secule ale Crestinismului.

1) Lunde Apostolului sea cele noue ode, care in Monastirl maieu gala, se cetesca in fie-ce dimineta, stint urmgtOrele (vedi-le pe largain Psalteria) : 1) A lu] Moise : SA* cantgm Dsmnului; 2) tot./ a luT :I'a aminte Cerule §i vein grgi; 3) a Anet mama luT Samuel : Intgri-tu-s'a inima mea In Domnul; 4) a Profetulut Avacum : DOmne au-dit-am auclula tea; 5) a Profet. Isaia : de nopte ragneeg, Spiritulit meu;6) a Profet. Iona : Strigat-amin neeadult meu catre Domnul Dumne-dealt. meu; 7) Ruggciunea celoru tree tiner]. : Binecuventata eoti,Donne, Dumnedeula pgrintilort. nootrii; 8) Imnulu celoru tree tinerieu adausuri : Bineeuventap, tote fapturile Domnulul, pre Domnula;9) -oda NascetOret de Damneder]. : Mgresce suflete alit inert preDomnula.

Ca. uncle din aceste Imne au fosta in usu de apururea, o putema,conchide forte probabilu, nu numaf din necontestata lora intrebu-intare Indata dupg cele fret Secule primare, ci Inca of din locula A-pocalipsulut (XV, 3), unde se canta oda lui Moise Servulu lut Dumne-deu, inpreung cu oda Meluluf, de cgtre cei-ce art Invinsu gra ceamare.

Din Intreimintarea Imnulm celoru trei tinerlin Sambgia cea mare,precum of din usitarea lore generala in Bisericele Vechi, deducemca §i aceste lame an fosta deaparurea in usu. Nu este imposibila ase fi cantata oi oda Nasceterel. de Diunnedea la serbatorile eT, bapate of tote Imnele la serbatorile marl, pentru care sau compsu maianteia of Canoue complecte, seu tropare >ale celoru noun ode. Name-

§i

91

www.dacoromanica.ro

CANTAREA BSI IMN'OGRAFfA IN BISERICA PRIMITIVA 43

rule de noug s'a mantinutri dupre cele noug, cete Ingeresci, care de-apururea s'au numerate noun,.

Mai apoT Troparele (sett Imnele) CanOne lora s'au alipita la fie-careodg, cum se cantg Inpreung si pang acum In unele Monastirl, si pre-cum acesta ire loco chiani actualmente la DOmne strigatamua, laTeta .suflarea," etc. etc. Petru aceea Ri vechele Irmose, conformu ca-rom se armonizezg la clintare §i la ritmu troparele Caudneloru,cuprindu intelesula si slicerile chiaru ale celorrt noug ode (v4i Ir-m6sele NascereT, ale Boboteslei, a le Crucei etc. etc. etc.).

B) In ce privesce odele spirituale ale ApostoluluT, see Imnele pri-miloru crestini, ele se Intimpina mai anteiu fn Apocalipsu. Cele patruanimale si eel 24 betrani cilia oda noug (V, 9 13) : Demnii estia lua cartea, si a deschide sigilele ei; cg, te-ai junghiatu si ne -ar cum-Oratu lui Dumnesleti cu sAngele teu Demnu este inelulu celujunghiatu se capete puterea si avutia, Intelepciunea si taria, °Bereasi gloria si binecuventarea

27Ast-feliu de Imne se it-tamping §i

aiurea (XI, 15 18 ; XV, 3 4) In Apocalipsu.Pe langg acestea, multe locur! din Apostoluln Paulo se considers

ca Imne, si mai alesg celt. din Epistola catrg" Efeseni (V, 14) rapor-tatu ca strgintt §i avendri. ritmu : Pentra care slice : destepta-te eel -cedorm!, si te scola din moil, §1 te va lumina Christos." i alte pasageprobabilu sunt tote astfeliu, cum este celu citatu la Inceputulti acestuitratatu (I Timot. III, 16 ; II. Timot. II, 11 13 .

Din Imnologia de du.pg timpul Apostolilor se conserve multe, siOng acum; sunt Foote si mai multe, dara -'su greu de cunoscutu. Pro-babilg s'a intemplatd si cu acestea ceea ce s'a Intemplatu cu Imneledin Secululu al IV si alit V. Acestea furs: modificate si euprinse in Im-nele compuse de Imnografii posteriori. Ceva,,ast-feliu au facutu chiarImnografit cei man ca Damascen ; Coma etc. etc., cum vom vedea.Imnttt forte anticu este doxologia sea mare : Gloria intrU at de susUla Dumne4eii, piing la : Invrednicesce -ne Ddmne, care este altu Imnuactalugitri. Dupre opiniunea multora, de acestti Imnu amintesce.On Ore-care variante se cuprinde §i. fn Ordinele Apostolilorti. (VII.47). Latina' considera de compunatoru alit acestel doxologii pe PapaTelesfor (127 138); erg, alit delei latinesci, peJlariu (-j- 368). Darede siguru Imnele latinu este o simpla traducere a celuT grecti, deOre-ce era identicu cu celu grecg din timpul S. Atanasie. FOrte ve-chig este si doxologia mica : 1kt i.rire Tattila.

Alt Imn prea vechiu, dupre Mar. Vasilie (De Santul Duchti 29) este :Lumina lints, ce pang, acum se canta la vespering. Acesta multemire(Eueharistie) de sera, cum o numesce S. Vasilie, se inscrie in °role-gele ndstre lei Sofronie Patriarch. rerusalemului, era In cele grecemoclerne MartiruldAtenogen, pe basa unui pasagiti din S. Vasilie

Plinia.

www.dacoromanica.ro

44 CANTAREA I IMNOGRAFIA IN BISERICA PRIMITIVA.

Inse Eruditul Economos observg ca, trebue a se destinge Imnultt desera acesta, de Imnul de plecare a lei Atenogen. i spre acesta p6te fide ajunsa fi numai Inpregiurarea ca Lumina line este tuturor, en-noscuta, pe cand Imnul lui Atenogen, de forte putim.

Luna forte vechiu este of : Unul santu, unul Domn, etc.", ce secants la Liturgie dupa, Esclamarea Santele Santilor". Acesta seafla in cele mai vechi Liturgic of in cuvintele mistagogice ale lut CirilIerozolimenul.

Dintre Iinnografii acesteT Epoce, Dionisie Areopagitul (De numeledivine III) atesta ca A_postolicul lerotetu din Atena era : &yin

compunea Imne prea Entusiastice. Iustin Filosoful fi Mar -tirul cartea Psaltul, ce s'a perdut (Euseb. Istor. Eel. IV,18 fi Ieronim de viris ilast.).

Ipolit ina se reporteza ca Imnografu. De la Climent Ale-xandrinu se conserve o oda versificata la Christos, in care Scriitorulse represintg cantanda in Biserica.

Gain (la Euseb, Ist. Eel. 26) istorisesce ca psalmY fi ode ale fra-tilor, scrise dela inceput de cats& credincioot,lauda cantand divinitatealui Christos, Cuventul lui Dumneslea. i Origen (in Psalm. 59) diceca credinciooil compuneaa Imne mai artistice de cat de ordinal) fi cale primea Biserica.

Nepos Episcopul PentapoleY compusa, dupre marturia lui DionisieAlexandrenu ( Euseb. III, 24), multe imne fi erati iubite.

Gregorie Taumaturgul, dupre Gregorie Nisul, despusg ca memorielemartirilor sg, se celebrezg mai solemnel fi cu Imne ; probabil darn cafi insuoi celebra pre martini §i prin Imne, nu numai prin discursurilesale panigerice. AidT trebue a se adaugi fi Metodie al Patarelor.

IV). De Imnologia dela seculul al patrulea §i panel la kr& Damascen.Ide preliminare.

De of Inca din timpurile Apostolice se compusese destule ode spiri-tuale, din care unele se conserve intregit of pang, acum, totuoi ele nueraii tocmai multe, meT tuturor comune. Imnologia, propriua luat sbora fi intindere din secului al patrulea, danda motive la acestaEreticiT. Nu putin a contribuita fi Inmultirea serbgtorilor. Crescerealug cea forte mare almnologiei se incepe cu Ion Damascen fi tinepang, la finea secul al XI-lea cam! se complectezg Imnologia. Dara nuputine se alb; gislin Epoca precedents de fi nu se conserve totein vechia lox forma, find-a', Inmografil posteriori adesa le -au reformat.Este fuse cu total greoita ideea Evropeilor ca Imnologia Bisericet 0-rientale se incepe numal din Epoca lui Damascen. Precum vom vedeanu numal cg. multe s'au compus mai nainte de densul, fi uncle se

:

Inane-grata, gi

compusa

&Nitta

V,

lut,

0.iefindfi,

www.dacoromanica.ro

CANTAREA SI LMNOGRAFIA BISERIdA PRBIITIVX, 45

conserva gi pttna astasli Para nicT p schimbare, dara chiar cele maimulte Imne ale Imnografilor posteriori, neesceptand nici pre cel maiprincipals (Damascen gi Cosma), suet o reculegere din cele mai vecht.Ele au fostu mai mult modificate, gi mai ales cele scrise in versurTmetrice, dupa ce odata prosodia vechia deveni inutila gi marta.

Productiele compuse mai nainte de Damascen, se numesch de ordi-nariii : Tropare dela TpoIrc4--=cantare intorsit Tot acestea mai peurmli se numira Stihire gi Stihirale (Stilievna), de ore-ce se uniau cupsalmit Bela Vesperina gi de la laude demhneta. Era" troparele ce seuniau cu cele noua, ode s'au numit Canons sea tropare Me Canonulut,ce inset:11a., unit intregu compush din tree ode (de unde Triod) pen-tru serbatorile simple, on din patru ode (Tetraodiu), on din noua, orimai ordinard din opth ode la serbatorile cele marl. Picerea canonicse intimpina deja in seculul al IV-lea gi inceputurt de Canone, dupreinsemnarea mai posteriore a Cuventulut, se afla Inca mai nainte deDamascen. Pe laugh acesta, troparele mat posteriore ale vesperineigi a laudelor s'au numitu prosomit ca semenah Ia ritm cu troparelemat vecht, precum troparele Canonului se potrivescu In ritmb. cu Ir-mdsele, sea cu anteile tropare a fie -cares ode din Canon. Cele maimulte din produsele de dupa Damascen stmt prosomil, gi as de bazavechele Irmese, care s'au numitu gi Catavasi!, pentru ca ch,ntate Iafinea fie -caret ode, corurile se pogoriau spre a se Impreuna, §i aga lecantait mai pre largu. Alte tropare, Imnele proprii ale Serbato-rilor, s'au numitu de Canthretul roman, Candace. Era acesta sub Bi-zantini insemna : mieu volum; §i s'a numitu. pete aga dela leumulscurtu (xonac) in giurul chruia se infeguravolumul de membrang settde hartie. Imnele chief s'au numitu dupa aceea Apolitice (absolutorii,finale), ca se cantau in finitul Vesperinet Dela Inmografii posterioriavem tropare apolitice numal la serbatorile mar!, pe and condaceavem gi la &ntdi fie -cares Mile. Condacele §li Apolitecele posteriore seritmeza dupre cele mat yacht"; de aceea adesa au in frunte unu In-ceput de tropara sat prolog.

Alte tropare numit Icdse (case), pote pentru a sunt ca unh edi-ficiu sett cash de Imne, cuprinclendu in scurtu subiectul serbatorli. Pen-tru aceea inpreuna, cu condacul se gi propun Inaintea Sinaxarulut

Unele tropare numitu Exapostilare (tiamitAtore) gi Fotagogice(Lurninatore), la noi clise sfetelne, dela stihul : icac6cTscXovcoo...Trait:lite lumina ta; adeca unele intitalandu-se dupre ciicereaIntoia, era allele dupa, adoua a stihului mentionath. S'ad numithFotagogice --Juminatere, pentru eh se chntati la &lel& Manecarei,and se zeria de P.a. Pentru aceea inaintea Doxologiei-gi esclamh,preotul : Glorie tie celin ce ne -aT aretatti lumina ".

Aga gi cele-Palte tropare numith on dela cuprinsul lor, pre-

iN

sea

s'au

T

mai

sallea;

s'ati

www.dacoromanica.ro

46 CANTAREA §I IIINOGRAVIA IN BISERICA PRINETtVX.

cult ale Ntisataret, cu care se inchee tote Stihirile, odele etc. etc. ;triadicale, ea prin ele se lauds Treimea ; ore dela tlicerile cu care seincepu, ca Slavele, Bologhiturele, Axidnele, lieruvicele etc. etc. ; ondela starea §i actiunea, ce avea loc in Biserica, in timpul antarei for ;predum : Catime ( ec1.6t6re)--sedelne, ca in timpul for se sedea jos ;Chinonice, c fn timpul for se facea Comunicarea etc. etc.

Dart esplicarea detaliata a acestei nomenclature apartinan.da maimult Liturgicilor, not reveninati lit subiectul nostru, spre a areta moedul de comp8sitie al Imnologiet grece in acesta periods cults a Bise-ricei, pentru care si Imnologia et are forma esterna a poesier clasiceElenice; de aceea munai cu greu, i une-ore de feliti, in se p6te re-produce in alte limb!.

Din Epoca mai nainte de Damascen stint :Cate -va Stihire, Imnul Tret-sant, Imnele Heruvimice, Cinel tale col

tainice, unule nascutti Fiiule, condace, Ic6se gi cate-va Can6ne. Pelanga acestea, i Stihurl lambice. In seculul al IV si al V-lea predo-mina Imnele versificate dupre vechia prosodic metrics ; era dela se-eul al VI-le se incepe noul ritm ce se raclima pe tonti. Raportul fnseacestui ritmu catra metrica vechia este necnnoscutti. Exists unit ra-porta, de strofe si antistrofe in prosomiti si Can6ne 9i in multe altetropare, dara relatiunea rnetruhu for catre vechia poesie Erica, estenesciutg.

In unele canOnc ale serbalorilor mare (La Gracittn, Boboteza, Po-gorirea Santalui Duchti etc. etc.) s'a conservatti prosodia vechei po-ezit iambice. Se gasesce acesta prozodie si in distihele fn onorea San-tilor pusepe langaSinaxare. Era Exametrul eroicti se conserva inacrostihele Can.onelor.

Slavele base si multe Stihiri idiomelice pare ca chiar de la inceputs'att compusti. fara nice unu ritmu, si se cantati pe largti (care modtise si numesce Stihiraricti sett papadicu), de aceea, la acesta cants,rese reduce cu usurinta ore -ce compunere fp. proza ; cacti silabele potprelungite dupre voiu a. Dail nu este tot ast-feliu si la prosomii, lacantarea, carora se pot reduce numai stihirile, ce stmt compuse dupaunu ritmti ore -care : tonicu sea metrica,

In Catalogul Imnografilor Bisericet vechi s'a inscrisu urmatorii marlparinti, Pastor]: §i Dascali ai Bisericei, multi dintre sang, si multi dinImperatii piosi. Ceti mai principah aunt urmatorii

Efrem Sirul, Gregorie Teologul, Ion Chrisostom, Ciril al Alixan-Proclu al Constantinopolei, Cir al Smirnel, Anatoliu al Con-

stant./ Roman Cantatorul, Timoteiti al Const., Iustinian ImpgretulSimion Taumastoritul, Georgie Pizides, Sofronie ar Ierusalemului,Andreitt Critenul, German al Constantinopolei.

Din Epoca lue Damascen mai in urrna, aunt : I6n Damascen,

4

drier,

oi

www.dacoromanica.ro

CANTAREA IMNOGRAFIA IN IIISERICA PRIMITIVA. 47

Cosma Maiumas (al Constance), Stefan Sabaitul, Teodor ofStudip, Teofan Graptul, Casiana (Casia of Icasia), Metodie oi

FotiePatriarch! at Coast., Ignatie al Niceei, G-eorgie al Nicomidia,Arsenie al Corciref, Mitrofan at Smirnet, Iosif Imnograful, Marcu alIdruntni, Leon Inteleptul of Constantin Porfirogenitul Imperator,Ion Evhaitul, gi Filoteiii al Const., Teodor Duca Lascare, of ManoilPaleologulImperator, §i in fine Mama al Efesulut

Acest catalog') Inca nu este complectd, dare, cuprinde pre cei maiinsemnatt Scriitori de antari, CantrtreIt gi poe i. Unu Catalog-II matComplectu se afl'a" la Fabriciti, Biblioteca green' Tom. XI.

Dara de sigur ca nisi acesta nu este deplin complectii; cad numele§i scrierile multora, zacil Inca prin Bibliotecele Apusului of ale Mo-nastirelor mad ales ale Muntelut Aton.

Urmezrt, sfi trat.-m acum despre acestia In special.

(Va urma)

G. Erbiceanu.

§I

Iosiffroth@

:

www.dacoromanica.ro

Pub Ream aci urarea ce 8'a facut din partea S-teinostre Biserici M. S. Regelui si Ora intregi, in clivade anul,noti 1883, in biserica S -tel Mitropolii, dupeterminarea serviciului

Sire,

Tot poporul roman de la o margine a Ord phnala, alta, este astazi in mirare.

Cep( mai midi catre eel mai marl, precummai marl catre carnal' mice, tog se intrec in a'qiesprima dorintele de bine si sentimentele de iubireunit catre altil, cu ocasiunea anului nail 1883,in care am intrat.

Maj estatea Voastra Inqi-Ye primiti qi adresatiastazi asemenea

Dar Majestatea Voastra, avendu-Ve diviza:Nihil sine Deo" nu ati pregetat a Ve presenta mai,intaiti in acest stint locaqiii gi a Ye inclina capulinaintea Aceluia de la care vine tot darul desevar-Ot, care a pus hotare timpurilor qi care bine-cuvin-teaza, si incununeaza intregul circ al anului cu bu-'Mate inaitea lui Dumnecleti.

In fata acestor imprejurari, in MO acestel miq-cari qi entusiasm general, si Santa Biserich nu poate

divih.

si eel

felicitarT.

www.dacoromanica.ro

At(t 49

fi indifere-nta; si ca ast-fel, vine si ea a'si esprimaurarile psi dorintele sale bine- voitdre, atatti pentruMajestatea Voastr &tit si pentru intreaga taraRomania.

Santa Biserica, ureazd mai antaiii MajestateiVoastre si Majestdtei Sale Regina multi ani fericitipe tronul regatulul roman, pentru care ea sa, si roa-ga, in toate Ode; si spre intarirea Regatulul, Sire,S-ta Biserica doresce si chiar consiliazd pe tot fillRomaniei, ca diviza MajestAtei Voastre, nihil sineDeo,ss6 fie §i a tuturor membrilor ce compun statulRomanieT, de la cei midi pan& la eel marl; cadnumal sub unti asemenea scut si punct de sprijin maiinalt si mai puternic de cat on si care altul, vomputea inainta din toate punctele de vedere. Alt-feltotul nu va fi de cat o pospaire, cu molt mai usortrecatoare de cat cunr s'a facuto cetate zidita penisip.

S-ta Biserica ureaza si doresce, ca comertul, carteste artera principals a unul stat sa prospereze in-sutit si inmiit in Regatul Romaniei.

Santa Biserica ureaza, doresce si chiar s& roagd, caDuron-eclet in tot dea-una sA'si reverse in durarile saleasupra tuturor brazdelor pdmentuluT genere, siin special din Regatul Romaniei,facandu-le sdproduca, fructe insutite si inmiite, ea mai ureazasi doresce ca agricultoril, carii sunt tilde ce nutrescsi tin in bung stare tot organismu1 stataluT, s& aibaingrijire equitabilaparinteasca,.

S-ta Biserica ureaza, si doresce 'Inca, Sire, caostireagarantia t6rei, sd fie pe deplin sdnetoasa, sidemna de bravul ei Capitan,

4

in

www.dacoromanica.ro

to tRARt

S-ta Biserich ureaza §i doresce, ca, sciinta sh fierespandith in inimile cele fragete ale nouei generati-uni Romane pe nisce base solidetrase din princi-piile MareluT Regenerator al omenireT, Domani nos-tru Iisus Christos, care singure numai, pot face anstat puternic in nhantru qi in afarh.

S-ta Biserich maT doreqte inch, Sire, ca isvoarelepropaganda revolutionare qi distrughtoare de on -cenationalitate, incepute a se raspandi qi in paciniculnostru popor Roman, se sece cu totul,

Aceste sunt, Sire, uthrile, §i dorintele,de bine pe care S-ta Biserich le adresazh, Majestati-lor Voastre qi tereY intregT, cu ocasiunea anuluT not'in care am intrat.

ri ca garantie arealishreT tutulor acestora, S- taBise-rica, incredintand inaltei protectiuni a luT Dumn eqeiiatat pe Majestatile Voastre cu augusta familie, catqi pe intreaga,tarh, incheie felicitarea sa cu cuvinteleS-tului Apostol Pavel: Darul d-luT nostru IisusChristos §i dragostea luT Dumn.ecleu Tata,' i imphr-taOraa Santulur Duch se fie cu voi cu tor. (II Cor.XIII, 13).

t Arhiereul Silvestru B. Pitqteanu.

felicitarile

www.dacoromanica.ro

CARTEA PASTORAL!a malt Prea Stintitului Are &pimp si Mitropolit al Moldovei Sueevel

Datd luna Noenthrie 1882.

IasIFCU MILA LUI DIJMNEVEU, ARHIEPISCOP MITROPOLIT

MOLDOVET I SUCEVET

Tutulor bine-credincio§ilor cretin ronainT, fit a ivo§tri iubi t intruDomnul ; prea Cuviogitor ArhimanclaV *i Egumen ; Cucernicilor

Protoierer, Preoft fi Diatom fi tuturor clericilor din tog tagma bise-ricdscd, precum §i celor de told starea lumescd din acistd Eparhie aSf. MitropolieY Ncistre a Moldova, har fie voue §i pace de la Dumneleti

gi Matuitorul nostru lisus Hristos, iar de la ,8merenia ,Mistrd rugd-ciune §i bine-cuvgntare.

Fillor si fratilor

Waittuitorul inv6Ond. pre ucenicil seI, cum scrie Sf. Evan-

gelist Mateiti. (in cap. 7, v. 15-20) le dice :Pasliti-v6 de Proorocil cei mincing' care yin la voi Imbracati in

pelea oiei iar Inauntru sunt lupi rapitori; din Adele for ii vet" qunoscepre el. Au doll se p6te culege din spirit struguri, sail din ciuline smo-chine ? Aga tot pomul bun, rode bune face ; iar pomul putred rode rele

face. Nu 1)4:Ste pomul bun sa fack pOme rele, nice pomul putred se fack

rode bune. Deci tot pornul carele nu face rOda bunk se the §i infoe se arunca : pehtru aceia din rodele for vett' cunasce pre dangli."

ql

3n

SI

'a

www.dacoromanica.ro

52 CARTE PASTORALX.

Frati lor i flilor !

De §4pte luni trecute asistam la un spectacol scandalosqi durerosit pentru top omens de bine, pentru to bunii Ro-mani qi bunii cretins ortodoxi. Iaqului a fost reservat de spi-ritul eel rat, antihristian §i antinational roman6sc, acdstascarbosa privelisce efectuata de desfran.area morala a unorindividi nemernici; adapostiti aici sub principiul sacru allibertatei presei. Biserica nostril, cre§tina ortodoxa in insti-tutiunele ei canonice este atacata, batjocoritit ; persdne dinder cu grade ierarhice inalte i functiuni clericale, sub felu-rite calomnii aunt batjocorite ; Episcopii, Mitropolitii ase-taenea, pang, chiar i amenintati cu glontul, prin publicitate,(lira nici o sfiaL sail temere nici de Dumne4eti, nici de le-

..nicigile torel, de opiniunea publicit care condamna aseme-

nea demersuri.0 fdie de publicitate care a aparut pe neasceptate aid

in Iasi, la inceputul lanes Aprilie anul curent 1882, sub ve-lul si sub titlul Deseeptarea" intitulata Inca§i eclesiastico-literar, scirea insa said invoirea anisi unei autoritati eclesiastice din Ora, presinta publicului,atat roman, cat i celui strein din Ora, acest, nenorocit,scarbos §i mult vitt6mititor spectacol.

Necunoscend deci la inceput originea acestei foi perio-dica, bi-mensuala, dupa citirea a doue-trei numere am re-mas pe gAnduri, nesciind ce st cugetim spre lamurire,Ne am cis : dre, religiunea ndstra crerina ortodoxii, de Ra-sitrit este push asta-41- in discutie, fart ca not sa avem nicio cunoscinta despre acesta?! dre, se simte necesitate de ase modifica i religiunea cu institutiile ei canonice seculareprecum se modifica cele-l-alte legs civile ?! Ere, religiunea

anonimitatel

(liar fern

www.dacoromanica.ro

CARTE PXSTORALX 53

pitrintilor stramolilor no§tri, cu care eT ail trait, au infrun-tat furia valurilor veacurilor trecute pastrafo noueneatinsa i nevatamata impreuna cu biserica i Ora, nu maieste acum necesara pentru binele societatel n6stre, sail segrisesce a nu fi de moda timpilor presintY, i necesitateaexistenteT neamulul nostru ronfanesc cere neaparat modifi-carea, reformarea ei?! i apoT, tine sent aces cari cer ase-menea reforme §i de undo vin ei? Marturisim Inca o dataea nu am putut la inceput sa Ne dam un compt lamuritasupra acestor cugetarl Ne am (lig : cestiunea adsta nueste un lucru simplu, aid nu este lucru curat dar tot ce amconstatat de la inceput, precum §i maT in urma, am cunos-cut O. am prev6slut cursa ce se intinde celor slabT, maT alesdih der, qi pericolul ce ameninVi societatea nostra creqtinitromana.

Ast-fel, in Vele santelor serbatori ale Invierd DomnuluT,cu ocasiunea receptiuneT in corpore a cleruluT mirean deaid din Ia§il am profitat de acdsta Intrunire pentru a predicatuturor : pacea qi iubirea, ferirea de ispita resvratitorilor in-celatori, respectul datorit instituiunelor bisericeT, prectun§i supunerea tutulor la legile lord. Acesta a fost respunsulNostru la traditionala urare de Hristos a inviat ce clerulmiren pronunia Inaintea Nostra ca Mitropolit al MoldoveT,atragendu-le tot o data tutulor luare aminte asupra celorscrise in numita foie, din care aparuse abia No. 1, pe caream calificat'o de pamfiet, dupit cum am veclut ca in adev6r

i este.

Insa care nu Ne a fost mirarea qi malinirea sufietesca,dad, in No. 2 urmator, am v6clut ca cuvintele NOstre evan-gelice-pastorale §i canonice, inspirate de cea maT sinceracugetare de bung, povatuire qi de pace, all fost restalmiticite,intOrse cu totul pe dos, parodiate in mod ridicol de redac-

si ne -au

psi

www.dacoromanica.ro

54 CARTE PASTORALX

torii oculpi ai sus clisei foi, cu scop vklit de a micsora pute-rea for morala si a turbura consciirgele tuturor, pentru a'lpune pe calea r4tacirei.

Vec lend asemenea maniera de scris, cu asemenea stil tri-vial si batjocoritor, Ne-am intemeiat a crede ca in adevkravem a face cu, un parnflet, criruia nu trebue s, i se dea nicio inaportanIa i prin uranare nu merita nici o ateniune.Ast-fel am r6mas in addstare si am preferit ca lumina sa ri-sipesca intunericul, bunul sinq al adev6rului s6 desteptep e eel retacip, si am tot sperat ca eel rei se vor pocaifiind. m'antuip pain lumina adeverulut, vor reintra cu ere-dir4a in turma i in, staulul bine-credinciosilor ; lama zadar-mica Ne a fost asteptarea, cad ei ati urmat calea rkacireitot cu mai multa inversunare i .furie de o necreguta in-drasnela.

Solicitudinea Nostra pentru biserica, pe calea pacii si abunelor povetuiri spirituale-pastorale si canonice catre der,alt fost interpretata de redactorii oculV ai foe!' pamflet, ca oslabiciune, i furia for crescand din ce in ce mai mult, el,alt crec,lut ca atitudinea NOstrti, pacinica, pasiva si rabda-tare este o ingaduinO, o concesiune ce li se face; si ast-felluand aventul spre cele rele, institutiunile canonice ale Vi-sericei n6stre ortodoxe, Episcopatul i Monahismul au fostatacate cu inversunare si tratate de crima i anticanonice ;ba inca acum in urand, dupii, multe aberatiuni i reformeanticanonice ce propaga in f6ia lor, ajuns IAA, a cere sia doua insurlitare a preopor dupa hirotonie t ast-fel acestinoui reformatori de biserica in mod batjocoritor si pretinslaparatori al clerulul mirean in contra unor pretinse abusurisi mituiri, ataca in fine d'a dreptul biserica, in institutiunileel canonice, pe care in fapt o si repudiazd, cum mai jos vom

aritta, insultand qi atacAnd din intunerie tot o datkpe dem-

gi

gi

ail

'st

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 55

nitariT i pre141 eT cu felurite calomnh; atunci Ne am 4is:Iatrt in adever lupul imbracat in pelea oei, care aintrat in staulul bisericel ortodoxe pentru a sfasiaturina bine-credinciosilor in credinta si morala elreligi6sa incepend de la institutiile canonicebisericel si ajungen.d la pastoril eel sufletestI al tur-inel lul Hristos, pe care, amenintandul cu glontul,ii numese despoti, tirani si jefuitori al cleruluimir6m.

Am cugetat mult asupra unor asemenea indrasnete cali-ficative cu care se servesc pentru a inpla pe eel, slabi,din t6te scrierile for Ong acum am coustatat ca, nu cutaresat. cutare prelat, Episcop sati Mitropolit, este. despotul decare se lovesc acesiti batjocoritorT, turburatori qiresturnAtori,

ci autoritatea santelor can6ne cu care s'a condus §i astat biserica din secolii primitivi aT crescinismului ortodoxi Anti astruli; ac6sta autoritate canonize', este despotulli

tiranul ce le stti for in calea resturnarilor qi a distrugereTbiserice, a instit4unelor eT i credillieipoporraui : crediMefin Dumnedeti, in nemurirea sufletului, in resplatirea virtu-IeT a faptelor bune qi ped6psa pgcatelor, care va sN, fie anddreptul judecator va veni sL resplAtesdi fie caruia dupit fap-tele sale, precum ne Invati santa muma n6strA biserica or-todoexii, de r6srbrit, i cu care crealMil, au traitstramoqii no§trii, conservandu-ne Ora astA-cli Biserica

Tera.Pentru ca sa inlature din calea for r6tAcititil resturn6t6re

pe ace"stet secularet, nestretmutatd sante' autoritate cano-nicet, eT, redactoril oeulti, intTecand limitele libertalif preseT

au mers pane a publica spre deriderea legilor, chiar qi apo-logia asasinatului prin glont, prediand asasinatul asupraprelaiilorcti4 In maim acestora este depusa autoritatea

ale

parinOT

si

si

Vi

fi

www.dacoromanica.ro

56 CARTE PASTORATA

canonied seeulard a bisericel. Ast-fel In No. 6 al foie lor,de la 15 a tTecutei luni Iunie a. c. 1882, publicand un dis-curs funebru fabricat adhoc, dar, cum le place for a (lice,pregatit pentru a fi rostit la inmormantarea unui Arhiereitoare -murise in 1875, declarat de ci acum despot gi jefuitor al

cleruld miren, amenintandu-ne cu glontul Ne reamiutescincercarea de om,or cu glontul, savargitl de un nenorocitArhimandrit Climent, aid in Tao', asupra persona fostuluiMitropolit al Moldova', Ina lt prea Sancitul D. D. WinkMiclescu, actualul Mitropolit al Ungro-Vlahla gi Primat alRomania, precum gi m6rtea tragicd prin,glont, in 1875, araentionatului Arhiereti Ieronim Sevastis, Vicaral Mitropo-liei UngroNlahia din Bucuresa.

Am r6mas uThait v64end atata cutezanr, gi Neam intrebat :

6re, care sit fie faptele Nostre ca Mitropolit al Moldova, pen-tru care meritdm o asemenea amenintare, pe cand Notscim in adstd parte a Romania avem fericirea a Ne bu-cura de multi simpatie din partea 6menilor de bine?! Citiclsensul, vorbelor atnenintra6re de gi general, amenintareains it privea asupra Nast/A. Ne am mat propus Ina, a douadry, §i urmdt6rea intrebare : 6re, tine aunt acegti omen ?de unde vin el on aceste ameniqtri, gi unde voesc s ajungape acesta cale?! Dar pe langgt acestea iara,gi Ne am lie :6re, just4ia Ierei va renAnea indiferentd la acestd cutezantaneintel6sd? ? Nu ! de sigh ca nu.

Si data ar A sd nu Ne preocupdm de cat numai de aceltinemernia mereen,ari pldtiti de tine -va, am aveapufne de lis pentru ca cun6scd on gi tine in adev6ratafor val6re, cad acum dupe gdpte lunT u scim eine sunt, alllepdclat masca, '11-au pus numele iii fruntea f6a pamflet.Si tine dar aunt acegtia Afle tot publicul roman cregtinbine credincios, ei acegtia aunt nisce renegaf-spajurr, ed-

i

sit

individsy

se's

ct

www.dacoromanica.ro

CARTE PXSTORALX 57

lugari DiaconT can '0-ati le-pldat hirotonia intaiul grad. santit in ierarhiacu titlul de seminari§ti din Bucuresci s'ai'l introdus in Clem idin Iaqi ca can-Wet-I pe la bisericT, dupe ce in Bucuresci nule a mai fok cu putintii sit stea din cansa imoralitatilor lor.Acetia sunt me, eel putin pang, acum, aid eqit la arltare.

Tata in putine cuvinte arnnenif care in Ta. T, dupe ceV-at schimbat §i numele-pentru a nu fi conoseutr, s'ait pusse turbure societatea cretin& ca se reformeze biserica dupe-mintea lor cea stricat&; §i pentru ca sreo pOta, face pArta§ila ideilelor retacite, se prefac ca scriti in interesul bisericeiqi se dal de aparatori ai clerului miren, predicandui, eleste asuprit, nedreptittit de capil seT spirituali, Flitropoliti qi

EpiscopiT, §i ca monahismul usurpat drepturile la Epis-copat, pe can& este cunoscut de -Loth, lumea cultiL ca in bi-

serica cre§tinii ortodoxt drepturile fie carora din der duplaierarhia bisericesdi aunt regulate prin santele candne ale si-nodelor ecumenice care nu se pot modifica nici o dat& inbiserica universal& ortodoxa de cat numai iarit i prin con-cursul, intelegerea §i adunarea intr'un Sinod Ecunemic a tu-turor nationalitititilor creqtine ortodoxe cu clerul bisericilorlor : afarit de acestA tale nu este de cat schism& saki erezie.A se Tredica dar flra de nici o sfiall in contra unor aseme-nea institutiuni seculare bisericesci pentru resturnarea lor,NoT am dori sa Ni se spue de cittre on ce om luminat §icu mintea sendt6sl, data acesta nu va sa Mica revolutiunein bisericl, mar ales cand nici o necesitate nu se simtede asemenea procedimente pentru indreptAri de niscar-vaabuzuri, and Ora are corpuri Legiuitore constituite, decat numai de nisce netrebnici individi aemoralisati carear voi ca tota societatea se devil ca eT. Aedsta este li-bertatea pe care o doresc qi o propagd, eT, lepadaturile

carT 'f#T-ad. lepAdat e ingitria,biseridscit, Ii

i-au

1i

www.dacoromanica.ro

58 CARTE PASTORAX

soeietar dar se lovesc de autoritatea cea mare si ne-stramutati, a Sf. Canone bisericesti, pe care, ei, in turba-rea lor, o numesc despotism, tiranie §i drepturt' usurpate ale unei parV din clerti, silindu-se ca cu aceste cuvinte-re-dame s6 introduc5, desbinarea, nra si vrajba in clerulbisericei n6stre ortodoxe romane. IatA, inc e o data dine-

care ad pretenpunea a da lecfuni de morals publi-culur crestin si a predica reforme in biserica romans, 6menial carora loc cu tot dreptul se cuvine a fi on unde inOM parte, precum in institute de pocainta qi de stinatateuncle trebue ss '§T vie in fire, in simtirT, ca sri, nu maiturbure lumea paciniert, bine-credinci6sa, cupropagarea morale): lor desfrAnate i cu pretenOuni dereforme in biseria, ; cad ei in vera acesta s'aal preum-blat prin mai multe judece .din coprinsul acesteT Eparhii,parem.end sate si °rase ba chiar ,,Si Monastiri cu f6ia lorpamflet, predicandu-ass ideile retiticite indemnand cu cu-ventul pe preop, mai ales, la rebeliune in contra autori-tatilor bisericesci, dupe cum o fac cu acesta fdie si prinpublicitate, ataand neincetat gi monahismul cu monasti-rile si asezemintele lor.

Dar and Nos espunem aceste ulmsn si fapte nu Nepreocupam, cum am cps mai sus, de indivigii nemernicicars, far consciinta, nu stint capabih sa'si dea sema dereal ce lucr6zii a'l face societMei n6stre romane crestine,ci tocmai de acest mare reri, pe care '1 prevedem deIa inceput, Ne ingrijim cu durere ; cad Ia spatele aces-tor servitors aT spiritului satanicesc, Noi incelegem psi sira-tim o mans ascunsa, in intuneric, vrajarasa bisericei sisi nationalit4ii n6stre romane, care conduce pe densiipentru a turbura biserica si consciintele bine credincio-silor romans spre a provoca anarhia, i pentru cal and,

nil

§i

liniscita ai

'1

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALX 59

le ar veni bine, s6 pota sa faca in bisericd si resturnariledorite de densii in paguba i derapdnarea nearaulm ro-mdnesc. Cita biserica cu monastirele ei le sta in calealor destructore; pentru ca biserica n6stra romand estecentru de unitate nationals, biserica nostra romdna estepaladiul nationalitatii n6stre, este acea cetate tare care nea conservat none limba, nationalitatea 3i istoria ; este nava,care precum area Iui Noe in deluviul universal, asa bise-rica a salva esistenta nemului romanesc in contra furiesvalurilor noianului de ginti navdlitore cotropitore dinveacurile trecute. §i in adever, 6re nu monastirile cu mo-nahii lor, impreuna, cu cultura intelectuald i religiosii allconservat si bunurile materiale, imobile, depuse in pdstrarede strdmosii nostri in curs de mai multe vecuri? Ore numonahii conservand acele bunuri materiale teritoriale leall mai si ads ogat ; iar pe taramul moral si soiintific, 6renu tot monahii, fiend nu de milt in 4ilele n6stre, eratt

aprope singuri care se ocupati cu traducerea, scriereatiparirea cartilor in limba romanesca ? Gherontie i Gri-gorie din M-tirea Nearatu, acest din mina mai tare its alesMitropolit al Ungro-Ylahia; nemnritorul Veniamin Mitro-politul Moldova si multi alts monahi in timpul lui numaiin 1VI-:tirea Neamntu ; Dar Dositeiti Mitropolitul Moldova;dar Amfilofie Epispopul Hotinului; dar Damaschin si An-tim i Filaret Episcopii Romnicului, acesti dos din, urmd

Mifropoliti al Ungro-Vlahia ; dar Chesarie asemenea alRomniculm Iosif I-iul Episcop al Argesrdui ; precumChesarie al Buq.6ului! dar cats alts asemenea i mai naitesi in urmd, dintre care cm mai multi pentru modestienici -nu '§i insemnad numele in fruntea cdrtilor lor. §i ast-fel fiind, 6re nu M-tirea erad citadelele nationale a le religi-una, unde, pe Maga cultura intelectuala religi6sd se a-

§i

§i

§i

§i

pi

www.dacoromanica.ro

60 CARTE- PXSTORALX

dapostel. sarach si nevoiasii .i in timp de nevol in tern chiarsi eel cu avere, care toti adunatl la un loc se priveat. cu iu-bire incredere unit ca fii aT aceliasi biserici si araceliasi Patrie ?

Acuni insa, in locul barbarilor cotropitorl din, veacurile demijloc, in locul ereticilor din veacurile cele d'A,nteiti alecrescinismului, in biserica lui Hristos, se inedrea a ridicacapul un alt soia de cotropitorl si de eretici, sari cu atAt aunt

mai pericolosi si mai varmatori, cu cat el el vin deghisati calupul imbracat in pelea oiel, si el vin imbracati in hainacristianismulul, si cu cristianismul si biserica in gara, promi-tend, celor ce vor sa'i aseulte, multe bunatati materiale ; acestnot. vrajmas care se ine6rca asta-cli alau'bura biserica romAna,

este atheismul, adica neeredinta inpumneclet, este Nihilismulnavalitor, care, precum in alte r ri, se ine4rea si la not sa dis-truga acesta cetate tare a romAnismului, bisdrica cu monasti-rile si monahismul ei,prin propagarea de felurite idei rata-cite, reutaci6se resturnatdre, sub numirea de reforme inbiserica, tinclend prin ac6sta a incela pre eel mai slabi prininvrajbire si tua pentru ca ast-fel cu victime nevinovate sa'Simar4sca ceata antihrista si antinationala.

Dar despre acest fel de prooroci mincinosi ne a prevestit.Inca dintru inceput, insusi Milntuitortil prin cuvintele sale dinSf. Evangelie, prin care ne invata ca sa ne paclim de el,preeum glasuesce Evangelistul Mathel. Cap. 7. vera 15-20,pe care l'am citat la inceputul acesteia.

Acestia sunt acei profeti mincinosi. despre care vorbesceMantuitorul nostru lisus Hristos tot in Evangelia de la Matel,Cap. 24, unde (lice

Citutap sa, nu ve" amagOsea pe voi tine -va, ca multi vor veni Intrunumele met. slieend : eu sunt Hristos ; pe multi vor Incela. i atuncease vor sminti multi, §i se vor vinde unul pe altul, vor ura unul pealtul. i iaragi multi prooroci mineinop se vor seula gi vor incela

si intr'altil

asa

:

§i

gi

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALk di

pre mull; pi pentru inmultirea fare, de legei va reei dragostea a mul-tora ; iar cel ce va rebda pawl in sfarpit acela se va mantui. §i iarI§I :atuncea de va dice voue cine-va : iata, aicea Hristos, sail acolo, se nucredett ; ca se vor scula Hristopi mincinopi pi prooroci mincing' pivor da semne marl pi minum cat sa, amagesca de va fi cu putintape cei alep" : fate, mai nainte am opus voue, Dec', de vor dice voue :iata in pustie este, sk nu, gip; iata in marl, sa nu credeka.Iar Apostolul Petru, in adoua Epistola a sa, Cap. 2, scriind.tot pentru asenaenea falo invelitturi, dice Insa au fostprooroci mincinopi intru popor, precum pi intre vol vor fi Invelatorimincing; care bags eresuri de perdare pi se vor lepada de stapanulcel ce i-a rescumperat pre denpii, aducendupi for grabnice, perdare.§i multi vor merge In urma inverpunarilor for prin care se va hullcalea adeveruhu, pi pentru lacomie, cu cuvinte amagitore ye vor pre-cupi pre voi; a carora judecata Inca de demult nu zabovesce pi per-darea for nu dormiteda; aceptia sunt isvore Ara ape,, nor" care seporta de vifori, carora negura intunericultu in veac se padesce. Pen-tru ca cele semete ale depertaciunei spuind, amagesc cu pofte tru-peed gi cu inverpunari pe cei ce cu adeverat au scapat de la cei cevieluiesc intru inpelaciune, slobozenie (libertate) for rageduinduli-se,singurl ei find robs ai stricaciunel : pentru ca, on de ce s'a biruit eine-va, despre aceia s'a pi robit"% Iar in Epistola Cap. 2, totSf. Apostol Petru, iata ce mai dice despre datoriele om-uluicreitin, bun ceti-tOn, §i despre adev6rata libertate : "Dec;fratilor, supuneti-ve la tote, omenesca zidire pentru Domnul, on rm-

.

paratului, ca celm ce este mai pre sus de toi, on Domnilor, ea celorce sunt de el trimipi spre isbanda facatorilor de reli pi lauda facatorilorde bine. Cad apa, este voia lui D-dea, ca bine facend se, infrenatt ne-cunoscinta 6menilor celor farti-de minte, ca-cei slobozi (fiber') pi nuca coon ai avea slobozenia (libertatea) acoperement reutali, ci ca mobil

D-zeii. Pre top einstip, fratia iubii, de D-zeti ve temeti, pre im-

peratul cinstitia. Iar Sf. Apostol I6n Teologul §i Evangelistul,in Epistola sa cea I -itt Cap. II qi. al Br, iatg, ce dice despreantihrist §i despre proorocii mincinoo : "Fiilor ! precum ay. au-dit ca antihrist vine pi acum antihripti multi s'ati facut ; dintru acestacunoscem ca, eeasul de apol este, ca dintru nol au exit; ci, nu era,

+

of

gi

lui

www.dacoromanica.ro

eg 6.A.Rn PXSTORALK

dintru noi, eh" de ar fi fost dintru nos, ar fi remas cu nol, ci ca sa," soarate ca nu suet top dintru noi. Nu am scris voile ca cum nu 41 sciadeverul, ci ca cum 1'41 sci pre eh; gi cum di, oat minciuna din ade-ver nu este. Cine este mincinosul? farg numal eel ce tagaduegce caIisus nu este Hristos : kcesta .este antihrist, care tagitduesee pre tatal

-gi pre Fiul." $i iarito in Cap. IV-lea (lice : "Iubitilor I sa nu cre-(lett pe tot duhul, ci A ispititi duhurile, de Bunt de la D-slert, ch, mullsprooroci mincinogi au egit In lume. Intru actsta sa eun6sceti duhullui D-cleu gi duhul fugelaciu.nei. Tot auhul carele marturisesce preIisus Hristos ca a venit in trup, de la D-eti este ; gi tot duhul carenu marturisesce pre Iisus Hristok cg, a venit in trup de la D-cleu nueste, gi acela este al lui antihrist, de care-le ati audit ca va veni, giacum fuck n lume este. CAci ors- carele marturisesce cg, Iisus estefiul lui D eu, D lieu nti u acela petrece, gi acela Sutra noi am

cunoscut gi am creclut dragostea care are D-slew intru noi : dra-goste este; gi cel ce petrece Intru dragoste, intru petrece giD Bleu Intru densul. Intru acesta s'a arAtat dragostea infranoi, ea pre tiul seu unul niiscut, '1-a trimis D-lieu In lume, ca sa viemprin trensulu. Cel ce cun6sce pe asculta pre noi;iar carele nu este din nu ne asculta pe not : dintru acesta cu-n6scem duhul adeverului gi duhul incelaciunet.

Avend dar nol atAtea marturii din Sf. Scriptura, de laDurnnecleescii Apostoli, earl ne probeza invederat naturaspiritului satanicesc ce turbura lumea, in Biserica luiprin uneltele Yui necurate. dominate de el; semanand uravrajba intre frati pentru a ajunge la resturnAri. Ne incredin-tam tot mai mult, cit nu duhul lui Dumnecleil, pentru bineleBisericei 0 al societatei cr4tine milca pre aceqti turburatori§i conduce in t6te apucaturile Si faptele lor, ci spiritul Tett-tatei care a dominat pre Iuda, cand a vendut pre Dascalulseu, de la care auclise atatea inalte, sfulte i Dumnecleesci

invetaturi, §i vecluse atatea mars Si prea shivite minuni ; citelnu, prin ura i vrajbii, §i prin resturnarile instituciunilor ea-nonice se indrepteza in ifisericg, chiar i abusuri de s'ar grtsi,facendu-se de catre unit servitors ai Bisericel. Dar este cu-

1u1 D-sled

i larksi Neu,D-slew,

D -deli,

'i

D-glen. §i

Dile;D-fed

t :

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALX 68

noseut cii, r6utatea, perversitatea §i desfraniirile intuneea,mintea qi degradeza pe om pent in rendul jigitniilor gi fia-relor sdbatice. Iata cum descrie. Sf Apostol Pavel, pe ase-menea ament stricai Ri degenera% in Epistola a II-a ceacatre Timoteiti, Cap. 3 : 4 acesta sa seii, fiule Timoteiu, ca inslilele cele de apoiu vor veni vremi cumplite. Ca vor fi omens iubitonde sine, iubitori de argint, mareti, trufa§i, hulitori, de print' neascul-tatori, nemulcumiton, necurati. Fara dragoste, neprimitori de pace,clevetiton, neinfranati, nedomesnici, neiubitori de bine. Vensletori(tradgton), obrasnici, inganfati, iubitori de destiltan mai Inuit de catiubitori de Dumnecleu; avend chipul bunei credinte a cre§tinatatm,iar puterea ex, tagaduind : dee; de aceotia to feresce, cg, dintru ace§tia

stint cci ce se vira prin case i robesc pre mueruscele cele ingreuiatede pacate, cele ce se porta', cu multe felun de pofte ; ace§tia aunt canpururea se invata, §i nici o data la cunoscinta adeverului a veni nupot; in ce chip yi Janis §i Iambris s'au impotrivit lm Moisi, a§a §iace§tia stau in protiva adeverului, omens stricaIi fiind la minte, nelg-murip in credinIg; ci nu vor spori mai malt, ca nebunia for arMatava fi tuturor, precum §i a acelora s'a &cut. lar to ax urmat Infetaturetmele, voiei credintei, indelung-rabdarei, dragostei, ingaduinteiJar omenii cex vicleni §i fermecaton vor procopsi spre mai reu, caritncela §i singuri se incelX. Tar to petreci intru cele ce te-ai invetat §ite-ai incredintat, scriind de la eine te-ai invetat. Cacx tote seripturaeste de D-cleu insuflata i de folds spre Invetatura, spre mustrare, sprelndreptare, spre tnteleptirea cea spre dreptate, ca sa fie deplin omullei D-clear spre tot lucre bun desevOr0t. Marturisesc eu drept aceiainaintea lux D-sleu §i Doinnului nostru Iisus Hristos, carele va sa ju-dice vii §i mortii intru aratarea Sa, §i intru imparaVa Sa : propove-duesce cuventul, star asupra cu vreme §i fiirg, vreme : mustra, arta-,indemna cu Vita indelunga rabdare §i cu InveIatura, ca va fi vremeand Tuve-plum cea sanatesil nu o vor primil ci dup.' poftele sale '1fixvor alege loruyi inveTaton earl' sa le magulesca aqui, vorbindu-ledupe placul lor ; §i de la adever auclul vor intorce, iar la basme sevor pleca. Iar tit privegheza infra tote neincetat, patimesce reu, falucrulevangelistultu, slujba to fa-o deplin. 0, Timotee, lucrul eel In-credintat tie pAzesce'l, departandu-te de glasurile de§erte, cele spur-

www.dacoromanica.ro

64 CAfin PASTORALX

cate §i de vorbele cele protivnice ale sciiMei celeT ce minte numelecu care null laudandu-se, Intru credinp au raacit." Asemeneacatre Tesaloniceni, in Epistola I11-a, cap. 2, Sf. ApostolPavel, indemnandn'i ca sii, piWseli tote cate inv6.cat, le(lice Drept aceia, fratilor, stall (In credinta) §i tined predaniile(traditiunile) can v'ati Inv6tat, on prin cuvent, on prin Epistolanostraa.

(Va Urma)

§i

'T-a

:

www.dacoromanica.ro