TIMPULLIVIU ANTONESEISemnifica]ia unor documenteAm publicat `n num\rul trecut c`teva note informa-tive ale Securit\]ii ceau[iste c\tre conducerea de par-tid a jude]ului Ia[i, referitoare la importan]i intelectua-li rom=ni de azi care, pe vremea aceea, erau califica]idreptdu[maniaior`nduiriisocialiste[ichiaraipo-porului. Am publicat, cu acela[i prilej, [i istoria desco-peririi lor `n dulapul blindat alprimei secretare, a dis-pari]iei lor `n v`ltoarea Revolu]iei [i a reapari]iei tex-telor`niarnaacestuian,`nredac]iauneipublica]iilocale.~ntretimp,cinevami-a`nm`natcopiaproce-sului-verbalredactatladeschidereaseifuluitovar\[eiMariaGhi]ulic\[iamdescoperitastfelc\seaflau`nposesia dumisale, `n diferite plicuri, c`teva sute de ase-meneanoteinformative,primitedelaSecuritate `ncursulanilor1988-1989.Acesteanuf\ceaureferiredoar la grupul disident de la Ia[i, ci la zeci de per-soane, la starea de spirit a popula]iei, la diferite eveni-mentedesprecare`miestedificilacums\`n]elegdeceautrezitinteresulorganelorderepresiuneco-muniste. ~ns\ logica unui sistem totalitar este alta dec`taceea a unei societ\]i care `ncearc\ experien]a demo-cra]iei. ~n num\rul de ast\zi, public\m reac]iile c`torva din-trepersonajeledocumentelordezv\luite`nnum\rultrecut.~ntextelelor,DomniiSorinAntohi,AlexandruC\linescu[iDanPetrescuinterpreteaz\semnifica]ianotelor,clarific\modul`ncareSecuritatea le-asu-pravegheat[irescrisvie]ilevremedemaimul]iani,dar [i corecteaz\ destule erori de informare, fapt ce m\las\ vis\tor `n ce prive[te profesionalismul respectivelororgane, c\ altfel `mi e oarecum dificil s\ le numesc! Pe l`ng\ documentele publicate luna trecut\, am maiavut ocazia s\ consult, `n original, caietul-repertoar, des-coperit`nacela[iseif,cuprinz`ndlistapersoanelordesprijin ale Securit\]ii din r`ndurile membrilor de partid[i pe cea a membrilor de partid pentru care institu]ia derepresiune ceruse [i primise! aprobarea de a fi pre-lucrateinformativ.Ammaiavutladispozi]ie,dease-menea, c`teva dosare personale de Securitate apar]in`ndunorcunoscu]i,fo[tide]inu]ipolitici,darnunumai!,careaureu[its\-[isatisfac\acestdreptlegal.Lamaibine de un an de la primirea confirm\rii c\mi-a fost `n-registrat\ cererea, eu nu am reu[it s\-mi v\d dosarul!Primul lucru care m-a frapat consult`nd acest corpusdocumentar este acela c\ discu]iile noastre de azi pri-vind activitatea de poli]ie politic\ a Securit\]ii s`nt cutotulspecioase,false,sem\n`nd`ntruc`tvacudisputamedieval\referitoarelasexul`ngerilor.Pentrumine,este limpede acum ceea ce pentru legiuitori [i exper]ir\m`ne`nc\unfeldemister,denebuloas\:`ntreagaactivitateaSecurit\]ii comunisteafostunadepoli]iepolitic\.Abominabilainstitu]ienicinuaf\cutnimicaltceva dec`t poli]ie politic\, astfel `nc`t orice distinc]ierafinat\nureprezint\dec`todiversiune[iunfalsmenite s\ protejeze azi abuzurile [i crimele de ieri. Dece se `nt`mpl\ asta? Continuare `n pagina 3FOTO: JEANLEFAUXEDI TORI AL24 pagini, 10.000 leiserie nou\, an IV, nr. 54Director: Liviu ANTONESEIRedac]ia [i administra]ia: B-dul Carol I nr. 4, IA{IREVIST| DE CULTUR|66iunie 2003Un pact la minusdou\zeci de gradeGABRIELA GAVRILA citi, a reciti...(despre jubila]ia lecturii)ALEXANDRU ZUBALEXANDRUC|LINESCUSORINANTOHIDANPETRESCUA fi sau a nu fi citit de domnul ManolescuLUCIAN DAN TEODOROVICIpagina 6 pagina 6Multe s-au schimbatsau totul s-a schimbatDespre Observator cultural [i lumea de aziInterviu cu ION BOGDAN LEFTERNum\r ilustrat cu fotografii de Michael Astnerpagina 4 pagina 4paginile 10-11 paginile 10-11pagina 5 pagina 5Despre documenteleSecurit\]iipaginile 2-3 paginile 2-3iunie 20032DosariadaSORIN ANTOHIBudapesta, 9 iunie 2003Drag\ Liviu,S\ corectez mai `nt`i erorile din notadespre mine. M-am n\scut `n 1957, nu`n 1951; am fost redactor-[ef, nu adjunct,`ntre1981[i1983,nu1984.Romanulpecare-lscriam`mpreun\cuDanPe-trescu, Luca Pi]u [i George Pruteanu nuse numea Brazd\ peste haturi, ci Brazdepeste haturi revisited. Nu sub influen]alectorilor str\ini am ini]iat noi romanul,ciastfel:m`nc`ndadesealaCasaUni-versitarilor cu Luca Pi]u (de care `n pe-rioada1980-1989amfost,poatenuunilateral,apropiat;`ladmiramf\r\limite,`ncercams\`nv\]delael,mer-g`nd uneori p`n\ la imita]ie), am evocat`ntr-o zi colectivizarea; fiindc\ am`ndoicrescusemla]ar\,chestiuneaneinte-resa. Ne-am g`ndit s\ scriem un romanfoileton,`ncares\facemdou\lucruri:s\fimmaisubversividec`tgrupulArsAmatoria(cupivotullor,IoanGro-[an),caresemna`nVia]astuden]easc\savurosul O sut\ de ani de zile la Por]ileOrientului;s\extindemspa]iulludicaltextuluiprinfeluriteexperimente,in-clusivprintr-un(auto)comentariucriticgreu de citit `ntr-o singur\ cheie, de ge-nul celui din, ca s\ dau un exemplu ro-m=nesc,}iganiada.LucaPi]u`[iscriadeja astfel eseurile. Prima parte a titlului,Brazdepestehaturi,aleas\`ndoi,pre-luauntitlustalinistimediatrelevant;adoua parte, revisited, propus\ de mine,`mi fusese sugerat\ de titlul Erewhon Re-visited,continuareacelebreidistopiialui Samuel Butler; revisited este, se [tie,o formul\ curent\. Eu aveam `n minte untrio de autori: Luca Pi]u, Dan Petrescu [icu mine; ne `nt`lneam `n perioada ace-ea, [i `n Str. Sf. Atanasie 13, `n casa fa-miliei Culianu, iar eu aveam ambi]ia u-nui seminar regulat `n trei; fiind cel mait`n\r[imaiignorant,m\flatamfantas-m`nd pe asemenea teme Luca Pi]u l-apropuspeGeorgePruteanu,carereve-nise,dup\untimp,pescenapublicis-tic\, `n special la Dialog: `n revist\ [i, laparoxismulhistrionismuluis\ucharis-matic,erudit,creativ[i(cums-av\ditulterior)amoral,`ncadrulSerilorDia-log,`ncarestr\lucirealuieraegalat\doar de Dan Petrescu. Eu am scris primulcapitol,{icaiise`mpu[c\,nu-ia[a?,introduc`ndcadrulnara]iunii[iunelepersonaje.Dar,dovad\acomuniuniinoastreintelectualedeatunci,DanPe-trescu,singuruldintrenoicareera[iprozator,produsesedejaobijuterie,Despreposibilit\]iledeascrieunro-man al colectiviz\rii, scrutate de Arghircel b\tr`n [i be]iv, la c`rciuma B\lt\re]u,chiar `n zilele noastre (sper s\-mi amin-tesc bine, au trecut dou\zeci de ani deatunci)!Astfelc\romanul,oarecumretrospectiv, a c\p\tat cea mai potrivit\predoslovie.Lajum\tatealuidecem-brie 1982, Dan [i cu mine fusesem la o`nt`lnireatinerilorscriitoriorganizat\laBuz\u,perfect\pigecon(s),lacare toat\ lumea era invitat\ s\ citeasc\din opera proprie la un microfon foartevizibil.Amajunsacolo(escorta]idis-cretdesecuri[ti)`ns`mb\tadedup\emisiuneaMonic\iLovinescu`ncareLuca Pi]u, Dan Petrescu [i cu mine fuse-semelogia]i`mpreun\,`ncontextulZileiDrepturilor Omului. Dan [i cu mine amfostprimi]ic\lduros[iamfostruga]is\citim ceva: majoritatea participan]ilor e-rau poe]i! Aveam la noi manuscrisul u-nic al romanului (ne scriam pe r`nd ca-pitolele, ne venise r`ndul), ce era s\ fa-cem? Eu am citit `n stilul lui Ceau[escuextraseleautenticedincuv`nt\rileluiGheorghiu-Dejinserate`nrelatareafic-tiv\ a unei serb\ri populare; f\r\ s\ atingnivelul imita]iilor lui Ioan T. Morar (care[iimprovizalamanirede),mis-ap\rut c\ am oarecare succes de public.M-am convins `n mai 1983.O corec]ie se cuvine [i pentru nota 5care`nso]e[tematerialeledearhiv\:Sandu C\linescu [i cu mine nu am fostjudeca]i`mpreun\,ciseparat,dardeun complet cvasi-identic: sub condu-cerealuiAlecuFloare[,secretarulcuPropaganda al C.J. Ia[i al P.C.R., rectoruldeatuncialUniversit\]ii,matematicia-nul Viorel Barbu, precum [i conducereaorganiza]iei P.C.R. pe Universitate ne-ausupus unor procese `n stil stalinist. Oma-giez aici interven]ia doamnei profesoareSorina B\l\nescu, care m\ cuno[tea dinstuden]ie; ea a avut demnitatea de a m\elogia,nudoarap\ra,`nacelcadruconstituit din ra]iuni exact opuse. Votulde blam era o sanc]iune serioas\, care seraportaierarhic[itrebuiaridicat\dup\un an, la cererea sanc]ionatului. Am re-fuzat mereu s\ fac aceast\ cerere, ultimadat\ `n toamna lui 1989. La proces nu`mi era at`t de fric\: `ntre mai [i septem-brieap\ruseundispozitivinterna]ionalde sprijin pentru grupul nostru, sim]eamc\ nu mai s`ntem singuri. Abia pe 14 oc-tombrie 1989, drag\ Liviu, [tii prea bine,aveams\`n]elegc\sentimentulacelade relativ\ siguran]\ (fizic\, `n orice caz)fusese un fel de wishful thinking. ~n aceazi, am v\zut c\ Securitatea `[i poate mo-biliza mardeia[ii `n v\zul lumii, la pia]\(amfostbrutalizatf\r\scrupuledeimagine pe c`nd voiam s\ m\ `nt`lnesccu Tereza Culianu-Petrescu) sau pe coli-naUniversit\]ii(insulcare`misuprave-ghea apartamentul te urm\rea cu ma[inapetrotuar,agit`ndob`t\[i`njur`ndu-te,renun]`ndlaurm\rirenufiindc\anga-ja]iiUniversit\]iicoboraudealuleraziscurt\,cifiindc\AniCojan,TaviNicolae[icuminene-amapropiat,iarAni a `nceput s\-l ia la rost).Securitatea nu m-a g\sit acas\ `n di-minea]ade18mai1983:eram`ntr-unturneulaCraiova(Dialog fusesepre-miat\,al\turideEchinox,exactc`ndambeleeraupelistaneagr\maimultdec`t oric`nd; remanierile redac]ionale[idecon]inutnuau`nt`rziat)[iBucu-re[ti (luasem un premiu Amfiteatru pen-trueseu),unde,g\zduit[iajutatdeMihai{ora,aranjasemalteinvita]ii`nseriaConferin]elorDialog(dup\Ni-colae Manolescu [i Alexandru George).Ajuns de la gar\ direct la redac]ia Dialog(era vineri seara), am fost surprins de r\-cealacolegilorlaauzulraportuluimeuentuziast.Nimeninumi-aspusnimic,de teama informatorilor. Dar, cu o mic\`nt`rziere (dup\ [edin]\, am aflat de des-cinderea Securit\]ii [i am dormit `n alt\parte, iar a doua zi am fost pus la curentdeTereza[iDan),amintrat[ieu`nrutin\.Eram`ns\preg\titsuflete[te.Deceoareorfivenit[ilamine,dou\zile mai t`rziu, tot la 6 diminea]a? Dou\ultimedetalii.Unulmemoria-listic: pe 19 mai 1984, Mona [i cu minene-am c\s\torit. Na[ii erau Cici [i SanduC\linescu, iar lista invita]iilor `i includeape mai to]i cei din jurul revistelor noas-trecucareaveam[iraporturiamicale.Securitatea a f\cut presiuni asupra meapentru a schimba data nun]ii, li se p\reac\ aniversam ancheta din 1983 Altulexegetic:raportuldespreminecon]ineformula to]i domina]i de concep]ii ne-corespunz\toare,cureferirelaco-au-toriiromanuluievocat,probabillatotanturajul apropiat al lui Dan Petrescu.Dincolodeanacronismullimbiidelemn (totu[i, limba de lemn avea o oa-recareistoricitate),refuzaceast\pers-pectiv\ idealist\ (dac\ vrei, mentalist\):noi nu eram domina]i de concep]ii, ci nec\utamactivautonomiapersonal\,t`n-jind dup\ libertate `ntr-o tiranie. Securi-tatea[iPartidul,eleeraudominatedeconcep]ii,incapabile[inedoritoaredealtcevadec`tdeprizonieratul`nlogo-cra]ia ceau[ist\.Cu drag,SorinNe c\utam autonomia personal\, t`njind dup\ libertateALEXANDRU C|LINESCUS`nt,defapt,dou\lucruridiferite`npaginileaniversaredinnum\rultre-cutalTimpului.Pedeoparte,reamin-tirea anchetei din 1983; pe de alta, no-tele redactate de Securitate [i care se re-fer\cuprec\derelaanul1988.Reg\-sim,`ns\,practicacelea[inume,ceeacearat\c\m\suriledeintimidaredin1983n-auavutc`tu[idepu]inefectulscontat.Dimpotriv\.Situa]ieconstatat\chiar de organe, caretrimit sesiz\ri`nacest sens jude]enei de partid, oblig`nd-os\ reac]ioneze [i s\ adopte [i ea m\surispecifice. Cu mult\ solicitudine, Secu-ritateasugereaz\[icarearfiacesteamobilizareaoamenilormuncii,stimu-larea colegilor de serviciu, crearea uneiopinii de mas\ etc.Desprematerialulcarem\prive[tedirect, a[ spune mai `nt`i c\ denot\ o re-marcabil\ capacitate de sintez\.Datelemen]ionateacolos`nt,`ngenere,co-recte.Documentuleman\,`nchipevi-dent, de la Securitatea local\ [i nu facetrimiterelaprieteniimeidinBucure[ti.Interpretarea faptelor intr\ `n canoaneleprevizibile:cosmopolitism,activitatedenigratoare,ostil\,primejdioas\etc.Apreciereareferitoarelaorientareamea`ncalitatedecriticliterarreflect\,foarte probabil, o opinie autorizat\acuiva din interiorul lumii literare (o per-soan\de`ncrederedelaAsocia]iaScriitorilor din Ia[i?)C`tsepoatedeexactes`ntnota]iilepreciz`ndc\m\preocupamdeaduce-reaunorziari[tistr\ini`nIa[i.Bine`n-]eles, toate aceste lucruri `[i au povestealormultmaicomplicat\dec`tapare`nmaterialul informativ. Ideeac\a[fifostmanipulat(sauchiar recrutat) de serviciile secrete fran-ceze `mi e, iar\[i, cunoscut\. Ap\rea [i`nbiografiameadezvoltat\,aceltextceadisp\rut`ndecembrie1989,mi-afostcomunicat\[idirect,at`t`n1983,c`t[imait`rziu.Amavutonea[teptat\confirmareaimaginiidespionpecaremi-ocompuseseSecuritatea`n1992,cur`nddup\ceajunsesemlaParis,oconfirmare ce a venit `n `mprejur\ri neo-bi[nuite. Dar [i asta e o alt\ poveste, pecare o voi relata, poate, mai t`rziu.Chestiuneaprezint\[iunaltaspect,multmaiimportant.Leg`ndactivitateamea([iaaltoradingrupulnostru)derela]iilecuRomainRchou,Jean-Nol Matthieu,ThomasBazinetc.,Securitateaaclasificat(b\nuic\a-cesta e termenul potrivit) mare parte dindosarelecarem\(ne)privesc.Securi-tateasauSRI-ul,ceeacee(dinacestpunct de vedere cel pu]in) acela[i lucru.Dosareleautoate[anseles\intre`ncategoria documentelor de interes pen-trusiguran]ana]ional\,alibiinvocatast\zip`n\lasa]ietatedeconducereaSRIpentruaanula[iceeaceamair\mas din legea Ticu Dumitrescu. At`taprobareadreptuluidea-]icunoa[tepropriuldosar,c`t[iproiectuldecons-pir\rii Securit\]ii se dovedesc a fi, astfel,ouria[\escrocherie.Rom=niaeste`ncontinuareo]ar\bolnav\depropriultrecut. Recunosc c\ mi-e greu s\-mi reprimunsentimentdeprofund\sc`rb\vor-bind despre toate astea. La `nceputul lui1990somamSecuritateas\-miresti-tuiec\r]ile,ziarele,h`rtiileetc.confis-catelaperchezi]iadinmai1983.Fi-re[te,f\r\niciunrezultat.Desprepe-rioada1988-1989amspusc`tecevaatuncic`ndmis-ausolicitatinterviuri.Oricum,povestirilen-aucums\deaseam\detoatec`teaufost[i,apoi,pecinemaiintereseaz\ast\zirelat\ridespreSecuritate,ziari[tistr\ini,trimi-teridematerialesubversive`nOcci-dent,supravegheri,b\ie]ilapoart\,telefoane ascultate, microfoane ascunse`n apartamente, urm\riri, baraje de ma-[ini, m\suri de intimidare viz`nd familia,copiii, etc., etc.?C`nd oamenii muncii`]i spun `n fa]\ c\ era mai bine `nainte,cum s\ mai vii cu mofturile tale de inte-lectual? C`nd primul-ministru declar\ c\nu exist\ ocupa]ie mai inutil\ ([i, la ur-maurmelor,maid\un\toaresociet\]iirom=ne[ti)dec`taceeadealingedo-sare, mai po]i crede c\ securi[tii reci-cla]i ori nu au vreun dubiu asupra des-tinuluiarhivelorinstitu]ieipecareauslujit-o cu devotament patriotic?Admit`ns\c\amcititcuoanumepl\ceredocumenteleceformeaz\obi-ectuldiscu]ieinoastre.Trecutult\u nu]i-l poate lua, totu[i, nimeni.Trecutul t\u nu ]i-l poate lua, totu[i, nimeniFOTO: GABRIELCUCUTEANUDAN PETRESCUNum\rultrecutalrevisteidefa]\publicadou\paginisubtitlulDup\dou\zecideani,`ncerc`nds\refac\`mprejur\rile[iatmosfera`ncareauavutlocperchezi]iiledela18mai1983 [i anchetele ulterioare la care aufostsupu[ic`]ivaintelectualiie[eni,zi[i grupul de la Ia[i, dup\ c`teva ra-poartealeSecurit\]iilocaleadresateprimuluisecretaraljude]eneiPCR (oanumit\doamn\MariaGhi]ulic\),g\sitelaRevolu]ie,disp\rutelascurttimp [i reap\rute de atunci la diverseintervale,fiindprobabilcomerciali-zate de cei ce avuseser\ grij\ s\ [i le`nsu[easc\ din vreme. Aceste rapoar-te nu se refer\ `ns\ la 1983, ci la ulti-mii ani ai regimului Ceau[escu [i s`ntincomplete, dac\ ]inem seama c\, celpu]in`nperioadeleagitatealeregi-mului, ele se redactau [i se trimiteauzilnic;dars`ntpre]ioasechiar[ia[a,dat fiind c\ `n alt\ parte (adic\ acoloundeartrebuilegalmentes\seg\-seasc\,`narhivaSRIsaulaCNSAS)nu se g\sesc. Astfel de rapoarte se adresau `n mi-nimumtreiexemplareprimuluise-cretar din zon\ ([tim c\, sub Ceau[es-cu, partidul decidea `n chestiunile deSecuritate,deunde[iformulaRogdispune]idinfinalulunornote,sauchiar S\ tr\i]i!, cum scria colonelulCiurl\ula27decembrie1988),Di-rec]iei respective a Securit\]ii de care]ineau problemele raportate (I [i/sau aIII-a,`ncazulnostru)[iCentruluideInformare [i Documentare (CID) al a-cesteia,cuprinz`nd[iunserviciudearhiv\.Faptulc\nimicnutransparedintoat\aceast\paperaserieprivind`nt`mpl\rile din 1983 l-am pus pe sea-mascrisoriimelec\treI.P.Culianu,carele-adeclan[at:serviciilenoastresecrete,dup\sf`r[itultragic[ineelu-cidat al lui Culianu, vor cu orice chips\ [tearg\ toate urmele interesului lorpentruel;natural`ns\,aceast\grij\estelafeldesuspect\ca[iapari]iaunor documente care s\ probeze con-trariul. Desigur,scrisoareacupricinan-af\cutdec`ts\precipiteni[teeveni-mente care oricum s-ar fi produs: do-sarelepecareamavutprilejuls\leconsultp`n\acumatest\,pedeoparte,c\mul]idintrenoieramdeovreme supraveghea]i electronic conti-nuu, unii [i acas\ [i la locul de mun-c\, de asemenea printr-o re]ea de in-formatori,iar,pedealt\parte,con-semneaz\recrut\rimasivedeinfor-matorilaIa[i`nmartie1983:numai`nmediileintelectuale,10proas-pe]i recru]i veneau s\ `ngroa[e r`ndu-rile celor deja existen]i (la Editura Ju-nimea,lareviste,teatru[.a.m.d.).Sepreg\tea,a[adar,oac]iunedeam-ploare.Dinp\cate,numeleinforma-torilornule-amaflat;`ntr-unsingurloc(dosarcotatlaSRIcunr.10962,vol.12,p.229verso)aparepoetulHoriaZilieru,folositprin1986dec\treServiciulIndependentD[ezin-formare]. ~n condi]iile supravegherii electro-nicedecareampomenit,povesteaexpedierii scrisorii mele c\tre Culianumiseparepu]inmaitenebroas\as-t\zidec`tatunci:nuaveam,defapt,nimic special s\-i comunic cumnatu-lui meu `n prim\vara lui 1983, dar u-nuldintrelectoriifrancezicucareeramprietenicuto]iilaaceadat\,RomainRchou,s-aoferitdestuldeinsistents\-mifac\unserviciudecoresponden]\liber\,cuprilejulunuivoiaj`nFran]atur-retur.Or,Ro-maineraeminamente[antajabil,dinpricinapreferin]elorsalesexualemaiaparte, din care nu f\cea deloc o tain\;`mi spun ast\zi c\ este riguros impo-sibil ca Securitatea s\ nu fi fost la cu-rent cu via]a lui intim\. Interceptareascrisorii,conformexplica]iilorsale(c\ci,de[iexpulzat,is-amaipermiss\vin\odat\laIa[i,cas\-[iialu-crurile,momentc`nd,fire[te,amstatde vorb\ cu el), s-ar fi datorat faptuluic\ o uitase pur [i simplu `n buzunar latrecereafrontiereidelaOtopeni,`nloc s-o `ncredin]eze, cum ar fi avut deg`nd, valizei diplomatice gaf\ destulde inexplicabil\. ~n plus, impresia luiera c\ la aeroport organele de control`l a[teptau `ntruc`tva ner\bd\toare...~n fine, oricum ar fi fost ([i, p`n\ laurm\,`nt`mplarean-af\cutdec`ts\radicalizezegrupulnostru),`nscri-soare m\ amuzasem s\-i povestesc luiCulianu judecata la care fusese supu-s\ `n acea perioad\ presa studen]eas-c\ (deci [i revista noastr\, Dialog) la o`ntruniredelaTimi[oara,parc\,pre-zidat\deistoriculSp\l\]elu(mareledescoperitoraldacilorliberidelaScornice[ti)SorinAntohi,redactor-[ef al Dialogului, fusese prezent la `n-trunire `n aceast\ calitate [i-mi f\cuseparte de asprele critici adresate revis-tei de numitul istoric, inclusiv de lec-tura public\ a unei proze semnate demine [i date exemplu de neconformi-tate flagrant\ cu recomand\rile parti-dului`nmateriedeliteratur\.~nan-cheta care a urmat perchezi]iilor ([i lacareamfostdeplasa]i,Tess[ieu,`nma[ini separate!), Securitatea era deo-potriv\ interesat\ `n a pune `n eviden]\filieraDialog-EuropaLiber\ via Cu-lianu, c`t [i, spre surprinderea mea, `na-l ap\ra pe istoricul Sp\l\]elu: Secu-ritatea ap\r\toare a istoricilor [i a isto-riei?! Ei bine, da: mai t`rziu am `n]elesc\-[i aroga sarcini [i `n aceast\ direc-]ie,c`ndDanAlexeafostanchetat,`ntrealtele,[ipentruafiafirmatc\{tefan cel Mare fusese un tiran crud [iprimitiv,oripentruopies\asadeteatru `n care Ana Ip\tescu ap\rea caofiin]\rudimentar\cumintear\t\-cit\`neresuri,oripentruunalttext,`n care sus]inea c\, lupt`nd de zor `m-potriva turcilor, am ratat o mare [ans\de a ne racorda la o civiliza]ie presti-gioas\, islamiz`ndu-ne... Valorile zisena]ionale se bucurau de protec]ia Se-curit\]ii, a[adar; chiar [i cele literare:Dan Giosu, de pild\, a fost luat la `n-treb\ri fiindc\ nu-l g\sea deloc genialpeSadoveanu,pare-mi-se;`ncursulanchetei sale, securi[tii [i-au dat sea-mac\nicipeal]iscriitorioripoe]inu-i aprecia el cum se cuvine, a[a c\,la un moment dat, unul mai de[tept asf`r[itprina-l`ntrebacineestetotu[icuadev\ratvaloros`nliteraturaro-mn\; cum cine? s-a mirat poetul eu! Atunci l-au l\sat `n pace... ~ns\ urme ale acestei mentalit\]i pursecuristicedeasustrageoric\reicri-tici anumite personaje istorice [i lite-rare, transformate `n intangibile statuisubobl\duireaorganelordestat,`nt`lnim [i ast\zi: e suficient s\ ne g`n-dim la to]i cei care se opun revizuirilorculturiinoastrecas\avemuntabloualcomplicit\]ilorsecuristicedinperi-oadana]ional-comunismuluiceau[ist(foarteasem\n\tor`nacestpunctculegionarismul, du[man declarat al spi-ritului critic la r`ndul s\u).~nceprive[teperioada1988-89,notele publicate `n num\rul trecut dinTimpul `miamintescdedou\ches-tiuni: una este c\, `n c`teva note simi-lare g\site de mine prin dosare, Secu-ritatea ne raporta regulat la rubrica dee[ecurialeei,caintratabili,antico-muni[ti `nr\i]i etc. A doua este legat\denumeleluiSilviuPredeanu,omulcare, la un simplu telefon al lui SanduC\linescu,ap\realaoriceor\dinzisaunoaptecuunpick-up[iounic\plac\:Cincinalul`npatruani[iju-m\tate, a c\rei ascultare interminabil\`ldelectalamaximumpeSandu.Separe c\, reiter`nd aceast\ ac]iune mu-zical\larectoratulUniverist\]iiie-[ene imediat dup\ 1989, Sandu, pro-rector pe atunci, a izbutit s\ scoat\ lapensieosum\depersoanerepre-zent`ndvechiantenealeSecurit\]iimuceg\itepe-acolo,c\roralis-arfirevelat astfel brusc insuportabila con-tradic]ieinadjecto dintextulc`nte-culuirespectiv...DarcuSilviuPre-deanu s-a `nt`mplat ceva uluitor chiar `ndiminea]a zilei de 22 decembrie 1989:MihaiDinuGheorghiu,aflatdejadeo vreme la Paris, i-a telefonat lui, ce-lelaltenumerealenoastrefiindblo-cate, ca s\ afle ce se `nt`mpla cu noic`ndevenimenteleseprecipitaulaTimi[oara [i Bucure[ti; au vorbit ei ceauvorbit,maimultsaumaipu]invoalat, dup\ care, la scurt timp, Silviuafostumflatdedoisecuri[ti[iame-nin]at,doarpentruaceast\convor-bire telefonic\, cu moartea! Noroc c\regimul nu mai avea dec`t vreo dou\ore de tr\it...C`teva amintiri pre-revolu]ionare3iunie 2003DosariadaSemnifica]ia unor documente(continuare din pagina 1)LIVIU ANTONESEIPentru simplul motiv c\ o mul]ime dinabuzivii [i tor]ionarii vechiului regim ocu-p\func]iiimportante`ncelactual.Esu-ficient s\ amintesc c\ dl. Priboi este depu-tat, membru al Comisiei de control al SIE,c\reiaeras\-iajung\pre[edintedac\nureac]iona Vestul! E suficient, de asemenea,s\amintescc\dl.Iliescu,pec`nderato-var\[ prim-secretar la Ia[i, primea note in-formative de la Securitate, d\dea aprob\ride racolare ori de urm\rire, exact ca [i to-var\[aMariaGhi]ulic\[idispuneam\-suri, dup\ formula ades utilizat\ `n docu-mente.~ns\,desprepropor]iileinfiltr\riivie]ii publice de azi de c\tre agen]ii nean-tului de ieri, d\ seama, mai bine dec`t edi-torialul meu, amplul studiu al d-lui MirceaSt\nescu, fost cercet\tor la CNSAS, a c\ruipublicare am ini]iat-o `n num\rul trecut.Securitatea n-a desf\[urat nimic altcevadec`t activitate de poli]ie politic\; cum era[i normal,c\ doar partidul era `n toate!, subconducereapartiduluicomunist.Dinp\-cate, lucrurile au fost chiar mai grave dec`tat`t,pentruc\poli]iepolitic\aufostne-voi]is\fac\[iconduc\toriideinstitu]ii,lideriia[a-ziselorsindicate,bachiar[isimpliisalaria]i,dac\aveaughinionuls\fac\partedincelebreleCOM-uri,`ntra-ducere ComitetealeOamenilorMuncii,simplecureledetransmisielacareSecu-ritatea f\cea apel de c`te ori avea chef. Tre-buiarespins\cerereadepa[aportaunuineconvenabil?Nimicmaisimplu,seocupa COM-ul de asta, care nu d\dea avi-zul,c\doarSecuritateanueraa[adeproast\ s\ ias\ `n fa]\! Trebuia dat cinevaafar\ din slujb\ pentru c\ a mi[cat `n r`nd?Nici o problem\, se ocupau, de pild\, co-legii de catedr\ ai impricinatului, c\ de aiaexista diviziunea muncii p`n\ [i `n socia-lismul real! S\ ne mai amintim cum au fostda]iafar\dinpartiddeorganiza]iilelorscriitorice[ti Goma ori Dinescu, pentru calucrurile s\ fie [i mai clare!E absolut terifiant s\ consta]i c\ nu doarpartidul[iSecuritatea,ciosocietatea-proape`n`ntreguls\u,oricumlanivelultuturor v`rfurilor sale, nu p\rea s\ doreasc\s\ fac\ nimic altceva dec`t poli]ie politic\!{i, atunci, cum ar fi putut ea s\ sf`r[easc\dec`t`ntr-uncolapsgeneralizat[ioenor-m\ baie de s`nge? E `ns\ cu mult mai teri-fiants\-midauseamac\deconspirareaSecurit\]ii ca poli]ie politic\ nu va aveaniciodat\ loc `n Rom=nia. Cel pu]in nu `ncursulvie]iloraceloracare,securi[ti,[efiaisecuri[tilororislugialeacestora,con-troleaz\aproape`ntreagavia]\public\aRom=nieideazi.Dl.Constatinescu,pre-[edinte `n func]ie fiind, se pl`ngea c\ a fost`nvinsdeSecuritate.Dac\`lconsoleaz\cu ceva, `l anun] c\ `ntreaga societate ro-m=neasc\seafl\aproximativ`naceea[isitua]ie.{inuarfifostdac\,`ntrealtele,Domnia Sa, `n loc s\ se recunoasc\ `nvins,ar fi f\cut ceva pentru deconspirarea Secu-rit\]ii. Din p\cate, `n Rom=nia noastr\ me-reu surprinz\toare, lamenta]iile [i sc`rbaau ajuns s\ ]in\ locul ac]iunii politice res-ponsabile. Tocmai de aceea, c`nd `l v\d pedl. Constantinescu dorind s\ se `ntoarc\ `npolitic\,precumhoitarullacadavru,m\apuc\ pe mine o sc`rb\ cumplit\. N-a reu-[its\nescapedeSecuritate atunci,c`nderarelativderutat\deschimbareadepu-tere. O s-o fac\ acum? S\ fim, totu[i, chiaraici, la Por]ile Orientului, pu]in serio[i!FOTO: GABRIELCUCUTEANUiunie 20034AgoraCristina Mitocaru: Dac\ ar fi s\ enu-mera]i7nejunsuri`nceeaceprive[tevia]a cultural\, literatura rom=n\, [i doar3 lucruri bune care se fac [i care ar tre-buisus]inute,cares`ntacestea?Amdeschisastfelodiscu]iedepreculturarom=n\IonBogdanLefter: V\placjocurilecu cifre!C.M.: Mai ales c`nd s`nt simbolice.I.B.L.: Se `nt`mpl\, bine`n]eles, multelucruribune[i,`nacela[itimp,s`ntdestule, cum le spune]i, neajunsuri `nmomentul cultural pe care `l travers\m.Dar,dac\es\privimlucruriledintr-operspectiv\ constructiv\, f\r\ s\ ne mailament\m at`ta, cum a fost mereu mo-da dup\ 1990, c`nd parc\ nu s-ar fi duspe apa S`mbetei o dictatur\, ci ne-ar fimurit brusc toate privilegiile [i iluziile,atunciartrebuis\vorbim`nprimulr`nd despre evolu]iile spectaculoase `n-registrate la noi [i `n domeniul culturii,al literaturii, al pie]ei editoriale, al siste-mului de premii literare, despre norma-litatea unei lumi concuren]iale, deschi-se c\tre ceea ce este ast\zi, de fapt, via-]a scriitorilor [i a c\r]ilor `n lumea civi-lizat\. Au trecut de la dispari]ia regimu-lui comunist 13 ani [i aproape jum\tate[i,de[imul]idintreceicarepotfiv\-zu]i `n literatura rom=n\ [i `n via]a cul-tural\ rom=neasc\ s`nt aceea[i de dina-inte, totu[i multe s-au schimbat sau to-tul s-a schimbat. ~ncep`nd, dac\ vrem,de la lucruri concrete, de la tehnologii,de la felul `n care comunic\m, `n carenepromov\mproduselepepia]\.~n1990,imediatdup\decembrie1989,lansam `mpreun\ cu un grup de colegi,dereprezentan]iaitinereigenera]iiliterare,revistaContrapunct, careaap\ruttimpdedoiani[ijum\tate,re-prezent`ndunmomentcredim-portant`nistoriapreseiliterarerom=-ne[ti(sespuneaatuncic\eceamaibun\ revist\ literar\). Ei bine, o f\ceamatuncib\t`ndlama[in\,duc`nddacti-logramele`ntipografie,undesecule-geauarticolelesaupoeziilelalinotip,ie[eaur`ndurideplumb,seduceau`nze]\rie, se f\cea pagina]ia `n rame me-talicefoartegrele,miroseaaplumb,muncitoriideatuncieraumurdarideplumb pe m`ini, uneori [i pe fa]\C.M.: Dar era un efort care merita.I.B.L.:Sigurc\meritas\facemnoisau tipografii efortul de care era nevoiepentru ca s\ scoatem o revist\ sau pen-tru ca s\ existe, `n general, o pres\ detipnou`nRom=nia.Ast\zi,`ns\,neculegem textele direct `n computer, pa-gin\m pe monitoare cu diagonal\ mare,scoatem apoi paginile la imprimant\, peh`rtiedecalc,[itrimitemrevistade-agatalatipar.Numailucr\mcutipo-grafiacas-oconstruim,cidoarcas-oimprim\m.Observatorulcultural deacum,dac\vrems\observ\mconti-nuit\]i`ntr-unplanmaigeneral,e[ioprelungire a Contrapunctului din 1990-1992,dare[iopublica]iedintr-oalt\lume,tehnologic\[inunumaiteh-nologic\.C.M.:~naintedeainsistaasupraObservatorului cultural, pe care `l con-duce]i, m-a[ `ntoarce la ceea ce a]i nu-mit pia]\ concuren]ial\ `n materie deart\. Considera]i c\ non-valoarea `[i areloc [i aici, persist\ `n aceast\ lume, sauconcuren]a o elimin\ cu totul?I.B.L.: Nu toat\ lumea e lume de top.~n meseriile culturale, ca `n toate mese-riile,exist\[iprofesioni[ticareperfor-meaz\ excep]ional, exist\, dat fiind c\evorbadesprecreativitate,marita-lente, genii, dar [i `nzestr\ri medii, pro-fesioni[ti buni, temeinici, chiar dac\ nurup cum se spune gura t`rgului. Im-portant este s\ vedem `n ce fel se inte-greaz\ ei `ntr-o nara]iune mai general\amomentului,aperioadeipecareotravers\m, ce fel de personaje s`nt ei, `ncestructur\s`ntprin[i,pecefundalsocio-politic[ieconomic,`ncelumeinstitu]ional\ func]ioneaz\ cu to]ii. Dinacestpunctdevedere,spuneamc\,de[ipotfireg\site`njurmultefe]evechi, totu[i tr\im `ntr-o lume nou\, iarlamenta]iilecelorcarev\dnumaineajunsurile[itotacuz\p\cateleconcuren]eilibere,aleeconomieidepia]\ `n cultur\, dovedesc c\ respectiviinuprea`n]elegces-a`nt`mplatcunoito]i [i cu ei `n[i[i. Func]ion\m profesio-nal `ntr-o societate, `ntr-o lume literar\[i pe o pia]\ editorial\ care s-au diver-sificatfoartemult,carenusemaires-tr`ng la un cerc `nchis de autori [i la oproduc]ie emis\ de un num\r limitat deedituridestat,cumera`nainte.Avemsute[isutedecasedeeditur\,unelemari[ifoartecunoscute,altele,puzde-rie, mici, pierdute prin localita]ile patriei,de unde nici m\car nu reu[esc s\-[i tri-mit\c\r]ilepecircuiteleserioasededifuzare.{iunele,[ialtelepublic\tit-luri de toate felurile, valoroase sau maipu]invaloroase,nuastaeimportant.P`n\ la urm\, sigur c\ pia]a cerne, doarc\pia]anucernevalorideunsingurfel:pel`ng\cele`nalte,auap\rut[is-au diversificat foarte mult cultura po-pular\,deconsumsauceadetipinforma]ional,utilitar.Fiecare`[iarevalorile [i non-valorile ei, stratificate `ninteriorulfiec\ruicompartimentdinaceast\gam\bogat\careformeaz\opia]\ editorial\, respectiv o cultur\. Cualtecuvinte,n-artrebuis\vorbimde-spreb\t\liadintrevalori[inon-valori`nliteratur\av`nd`nvedereunfeldeierarhieunic\[ifoarterigurospirami-dal\.{iierarhiilesedescentralizea-z\,sediversific\[isepluralizeaz\`ntr-o lume plural\.C.M.: Observatorul cultural este ceamaibun\revist\cultural\dinRom=-nia. O spun cititorii, cerereaI.B.L.: N-os\v\contrazictocmaieu!C.M.: Cum [i-a c`[tigat credibilitatea?Care `i este politica?I.B.L.:Atuncic`ndamlansat,`m-preun\cucolegiimei,Observatorulcultural,acumtreiani[iceva,am`n-cercat s\ umplem un gol pe pia]a pre-sei noastre intelectuale. Existau [i con-tinu\ s\ existe multe alte reviste, c`tevas\pt\m`nale, plus sumedenie de lunare[i trimestriale. Ca [i `n cazul c\r]ilor, alediturilor,elefunc]ioneaz\uneorimaicu energie, alteori mai firav, mai b\tr`-ne[te,maiprovincial,`nfoartemultelocuri din ]ar\, unde te-a[tep]i [i undenu te-a[tep]i. Nu [tiu exact c`te s`nt: unindicator ar putea fi faptul c\, `n ultimiiani, Ministerul Culturii a distribuit micisubven]ii c\tre aproape 100 de reviste;`n afara lor, probabil c\ exist\ c`teva sutecare n-au reu[it s\ ajung\ la acest fondbugetardesprijinpentruculturascris\.~neleaparmaricantit\]idepoezie,proz\,eseistic\,studiidedi-versefeluri,totcepoateintra`ntr-orevist\cultural\.Prinurmare,exist\spa]iu amplu pentru publicat orice. Numai tr\im `ntr-o ]ar\ `n care o autorita-tecentral\,politic\,s\decid\c\tre-buies\avemunnum\rfixdereviste,`ncares\poat\fig\zdui]iunnum\rfatalmentelimitatdeautori,[ianumetrec`nd prin filtrul cenzurii. Acum, cinevreas\publicearecuis\seadreseze[i,dac\totu[inug\se[teunlocpotri-vit,poates\-[i`nfiin]ezepropriaga-zet\. Nu-l `mpiedic\ nimeni!C.M.:Maigreuepentrucititors\discearn\`ntreceeacemerit\[iceeace nu merit\ citit.I.B.L.: ~n orice caz, e limpede c\ numaienevoies\sporimhectareledeh`rtie pe care s\ se desf\[oare literato-riiautohtoni.Totu[i,lipseauunelelucruri importante `n literatura noastr\,`nc`mpulculturalalperioadei(Observatorulnefiindorevist\doarliterar\, ea acoper\ toate artele). Exista,`nprimulr`nd,tendin]auneidescen-traliz\ri at`t de accentuate, `nc`t cultu-rarom=n\secamatomiza:ap\reaupeste tot [i continu\ s\ apar\ revis-te[ic\r]icarenureu[escs\ias\dinora[ulsaujude]ulundev\dluminatiparului;scriitori,intelectuali,uniiexcep]ionali,cuoanumit\recunoa[tere,numaireu[escs\p\trund\ pe pu]inele canale mediaticecuaudien]\na]ional\;ziarelecentrale[iposturiledeteleviziunes-auco-mercializatexcesiv,iarpresaintelec-tual\ era din ce `n ce mai lipsit\ de nerv,r\mas\`nformuleredac]ionale[iedi-torialeb\tr`nicioase,cu,`nplus,ten-din]a de a abandona spiritul critic. Dintoateacesteconstat\riaie[itproiectulunei reviste care s\ fie: 1. s\pt\m`nal\,decis\aib\unritmbun(lunarelesautrimestrialelenucreeaz\a[tept\ridelectur\, doar hebdomadarele se pot im-pune[is`nta[teptate:`nziuacutareas\pt\m`niiaparerevistacutare);2.cudifuzarena]ional\,decis\poat\`n-cercarefacereauneianumitecoeren]eculturalelanivelul`ntregii]\ri;3.b\-t\ioas\,apt\s\lansezedezbaterideidei,polemici,s\participelaeferves-cen]aintelectual\pecarene-odorim,nu doar `n sens strict artistic, ci cu des-chidere spre `ntreaga societate actual\,sprec`mpulpolitic,spreculturapoli-tic\; 4. s\ acopere toate artele, astfel `n-c`t s\ asocieze la coeren]a cultural\ de-spre care vorbesc [i lumea teatrului, [ipe cea a profesioni[tilor artelor vizuale[.a.m.d.Unproiectdestuldevast[iambi]ios, cu, `n plus, o foarte important\component\ informa]ional\, pentru c\ [i\sta este unul dintre cele [apte sau c`teneajunsuri `mi cerea]i la `nceput s\ nu-mesc:proasta,precaracircula]ieain-forma]ieiculturale`npres\,`nmediulpublic rom=nesc. ~n cei trei ani de c`ndrevistanoastr\exist\,auzimmereupersoanecarenespunc\numaidinObservatorul cultural afl\ ce s-a `nt`m-plat s\pt\m`na trecut\ [i c\ f\r\ noi n-arreu[is\-[ifac\programuldespecta-cole, de mers la teatru, de urm\rit lan-s\rilesauvernisajeles\pt\m`niicare`ncepe, c\ doar prin Observator se simtconecta]ilaactualitateanoastr\cultu-ral\, care chiar este dinamic\.C.M.:Eoatitudinehot\r`t\,argu-mentat-hot\r`t\,careareu[its\seim-pun\. Primi]i la redac]ie sau c\uta]i in-forma]ii din `ntreaga ]ar\, le centraliza]i[iapoistabili]ioierarhie.Cumvede]idv., `ntr-o ecua]ie, situa]ia provincialis-mului?I.B.L.: Provinciali exist\ [i `n provin-cie,[i`nCapital\,dup\cumspiriteemancipate,neprovincialepottr\i[i`ntr-uns\tucdemunte.S`ntbanalit\]ipe care este bine s\ ni le remintim `n-totdeauna, [i pentru ca s\ nu ne imagi-n\mc\,dac\tr\im`nBucure[ti, Parissau New York, s`ntem `n buricul lumii,[i pentru ca s\ nu disper\m dac\ tr\im`ntr-oregiunemaipu]inturistic\,`nmid-West-ulamerican,`n Apusenisau`ncine[tiecealtlocmailados,maidepartedecircuitele,inclusivcultu-rale, majore. Nu `nseamn\ c\, dac\ `]ipropuis\urm\re[ticese`nt`mpl\`ntoat\ ]ara, vei reu[i 100%: de pild\, `nagendanoastr\cultural\s\pt\m`nal\,`npaginile`ncarefacemlistaspecta-colelordeteatru,defilm,aaltoreve-nimente culturale programate `n s\pt\-m`nacareurmeaz\,n-avemcums\adun\m,oric`tam`ncerca,informa]iichiar din toate localit\]ile ]\rii. ~n ace-la[i timp, nu pot s\ pretind c\ nu privi-legiem Bucure[tiul, [i pentru c\ s`ntemaici,aicilucr\m[iaiciap\rem,dar[ipentru c\, sigur, `n Capital\ au loc celemai multe evenimente culturale. ~n Ro-m=niasemen]inedispropor]iadintreCentru[icelelalteora[eimportante,careaupopula]iemultmaimic\(Bu-cure[tiuladep\[itdemult2.000.000de locuitori, probabil spre 3.000.000 `ntimpul zilei, pe c`nd urm\toarele 10-15ora[edin]ar\s`ntundeva`ntre350[i400.000 de locuitori).Informa]iivinsprenoidepestetot.Apoi,particip\m,noi[icolaboratoriino[tridinBucure[tisaudin]ar\,lamulte premiere teatrale, vernisaje, dez-bateri publice, lans\ri de c\r]i, din carereu[ims\absorbim`nrevist\doaroparte, c`t se poate. Sigur c\, dac\ un lu-cruniseimpunecaimportant,`id\mimediatextensie,facemdinelunsu-biect spectaculos, `l desf\[ur\m pe maimulte pagini. Dac\, pe de alt\ parte, nescap\unelelucruri,public\mimediatMulte s-au schimbat sau totul s-a schimbatDespre Observator cultural [i lumea de aziInterviu cu ION BOGDAN LEFTER5Agoraiunie 2003LUCIAN-DAN TEODOROVICIS\ convenim din start c\ a nu fi cititde domnul Nicolae Manolescu este, `n-tr-adev\r, o pierdere. Cu siguran]\, fie-caret`n\rscriitor,la`nceputurilesaleliterare,`naintedeasedumiric\,aproape orice ar face, nu are cum s\-lconving\pedistinsulcritics\-lciteas-c\,s-avisatluat`nseam\dac\nu`neditorialul din Rom=nia literar\, m\car`ntr-o pagin\ doi din alte reviste la caredomnul Manolescu mai scrie sporadic.Acestea fiind cunoscute, poate n-ar tre-bui s\ ne sim]im chiar leza]i c`nd renu-mitul om de cultur\ spune, referindu-selatextelepublicatepeinternetaletine-rilor autori: Dac\ noi nu am auzit de-untext, `nseamn\ c\ nu exist\! Dac\ ave]idou\ sute de acces\ri, le ave]i degeaba.Unaanumeconteaz\(veziAdev\rulliterar [i artistic, nr. 669, 10 iunie 2003).Totu[i, o dat\ dep\[it pericolul de ane sim]i leza]i, nimeni nu ne poate luadreptul la mirare. {i asta m\car pentruc\ declara]ia mai sus citat\, chiar dac\este`ndulcit\cupu]inrafinament,neface s\ ne g`ndim, vr`nd nevr`nd, la altedeclara]ii celebre, printre care [i una aidolului fotbalistic Gic\ Hagi, convins [iel la un moment dat c\, f\r\ contribu]ialuisuprem\,fotbaluls-arscufunda `npropria-i neputin]\. Una peste alta, cusauf\r\aceast\compara]ie,afirma]iadomnuluiNicolaeManolescusurprin-de mai ales prin faptul c\ domnia sa ap\rut,dintotdeauna[i`ntotdeauna,u-nuldintreoameniiechilibra]idincul-tura rom=n\, care [i-a c`[tigat respectulactual[iprinelegan]adecareadatmai mereu dovad\.Pornind de aici, s\ observ\m c\ in-vaziadinultimiianialiteraturiitinere(demulteori,poatesurprinz\tor,debun\calitate),careareleg\tur\[icudeschidereaspreinternetaculturii`ngeneral, a reu[it s\ st`rneasc\ `n r`ndu-rilecriticilordeveni]iadev\rateinsti-tu]ii/instan]eliterareorespingereafe-nomenuluisaum\carodistan]aredefenomencarenuenicispecific\evo-lu]ieiuneiliteraturi,nici`nbeneficiulacesteia.Dup\retragereaoficial\adomnuluiManolescu,care[i-arecu-noscut franc dezinteresul pentru litera-tura ce dep\[e[te genera]ia optzeci, auurmatalteretrageri,maimultsaumaipu]inanun]ate,printrecareceaaluiAlex{tef\nescusauIonSimu],criticicu nume care nu mai par interesa]i deliteratura actual\. Except`ndu-l pe DanC. Mih\ilescu, ale c\rui pledoarii pen-truc\r]iap\rute`nultimiianidevinpoateagasantepentruuniicolegidegenera]ie,cugreumaiarputeafinu-m\ra]i `n Rom=nia critici (re)cunoscu]icare s\ par\ realmente la curent cu cesescrieazi.Deliberat\saunu,aceast\retragere `n grup pune `ntr-o lumin\ [imai ciudat\ afirma]ia domnului NicolaeManolescu:cums\maiexist\mdac\nu ne citi]i, cum s\ v\ facem s\ ne citi]idac\ nu v\ mai intereseaz\ ce scriem?~ntrebarea/`ntreb\rile de mai sus vin,firesc,dintr-ofrustrare.Totu[i,reversulmedaliei,lacaread\ug\munorgoliuabsolutnecesarunuiscriitor`ndeve-nire(necesarcucondi]ias\nutreac\grani]aspreobr\znicie),nefaces\ne`ntreb\m, aproape retoric, [i c`t\ drep-tate con]ine declara]ia lui Nicolae Ma-nolescu.Emfatic\,maialesprinsubli-niereaunasingur\conteaz\,afirma]iap\c\tuie[temaialesprinignorareau-nei eviden]e: aceea c\, `n momentul defa]\, exist\ destui scriitori tineri care arficevamaibucuro[ideapari]ia`ntr-orevist\genPlayboy,AcademiaCa]a-vencu sau `ntr-un cotidian, dec`t `n Ro-m=nialiterar\,Observatorcultural sauOrizont. {i aici nu problema valorii artrebuis\ias\`neviden]\,ciaceeaatirajului,apublicului.Ceeacecriticaliterar\ cu atitudini mai vechi m\car cuzeceanipares\nuobserveestec\scriitoriidinnouagenera]iecaut\totmai mult reapropierea de public, cuce-rirealui.Iarastanu`nlipsavalorii,ciprinprismaei.Odat\cutimpurile,odat\ cu perspectivele, [i instan]ele cri-tice se schimb\. Iar criticii tineri, dac\dispundeoinfrastructur\pecares\evolueze,`nceps\devin\aproapelafeldeimportan]i,iaruneori,cumamar\tat, poate chiar mai importan]i dec`tcei consacra]i. Ceea ce nu putem spu-ne dac\ e un fapt pozitiv sau unul ne-gativ,darcusiguran]\eunulreal.Unfaptrealcare,indiferentdeanumitep\reri, asigur\ unui scriitor existen]\. Personal, din c`te cunosc, m\ num\rprintreceicareaufostciti]ipar]ialdedomnulNicolaeManolescu.Bine`n]e-les, n-am s\ ascund aici faptul c\ mi-af\cut pl\cere s\ [tiu asta cred c\ doaropersoan\cuunegosupradimensio-nat s-ar putea ar\ta indiferent\.. Totu[i,[iospunc`tsepoatedesincer,faptulc\domnulNicolaeManolescuacititceva din ce am scris eu nu m-a f\cut s\m\ simt deloc mai existent dec`t m-auf\cutcelec`tevamailuriprimitedelacititorianonimi,delascriitorisaucri-tici din genera]ia mea etc. etc.~n finalul acestui articol ce porne[tede la o declara]ie [i se construie[te peaceast\declara]ie,m\simtobligats\maiiau`ncalculovariant\:anumeaceeac\afirma]iadomnuluiMano-lescu, pe care mi-a fost dat s-o cunoscprin intermediul presei, s-ar putea s\ fifost rupt\ dintr-un context care ar fi ex-plicat-o/justificat-o. ~n acest caz, nu-mir\m`ne dec`t s\ m\ bucur c\ am gre[it.Altfel`ns\,p\str`ndu-misentimentelereveren]ioase fa]\ de un important cri-tic rom=n, nu pot s\ spun dec`t ca la `n-ceput: m\ mir...A fi sau a nu fi citit de domnul ManolescuFOTO: GABRIELCUCUTEANUm\carnotedesemnalarecares\spun\ c\ a fost un eveniment, chiardac\nu-lputemprezenta`ndeta-liu.~ncerc\ms\facemourm\rirenuexhaustiv\,cicoerent\,f\r\lacunemajore,f\r\s\d\mpubli-culuinostrusentimentulc\ne-arputea sc\pa ceva important. Uneorirevenimcupu]intic\`nt`rziere[itragemni[teconcluziipecarenule-am pututoferi,cadeobicei,cumare promptitudine, alteori folosimchiar [ipaginadeRevist\apre-sei,underecuper\mdinaltepublica]ii informa]ii pe care nu le-amdatlatimp.~ncerc\ms\men]inem coeren]a peisajului, astane-am propus de la bun `nceput: s\oglindim o cultur\ `n ansamblul ei,culturarom=n\actual\`ntran-zi]iapost-comunist\,extremdeefervescent\, de bogat\ [i care are lanivelna]ional ocoeren]\invizibil\sau doar par]ial vizibil\, ocultat\ saufalsificat\`n presacotidian\,undepaginileculturales`ntfoartedezordonate,cumulteneajunsu-ri (ca s\ reiau cuv`ntul!).C.M.:Cumapareatitudineare-vistei vis--vis de tendin]a revistelorculturale, nu zic din Europa, ci dinalte p\r]i ale lumii?I.B.L.: Am avut c`teva repere c`ndamconstruitproiectulObservato-rului, dar nu modele `n sensul strictalcuv`ntului.Ne-amraportatlaoseriedepublica]iideinforma]iecultural\dinmarilecapitaleeuro-pene,laaltelecareprocedeaz\laanaliza aprofundat\ a c\r]ilor sau aevenimentelorculturale,`nsubti-tlul revistei noastre fiind cupla]i ceidoitermeni:s\pt\m`naldeinfor-mare [i analiz\ cultural\. Dar o re-vist\ de tipul Observatorului, jude-c`nd-o `n ansamblu, nu [tiu s\ exis-te`nalte]\ri.Mul]iarti[tisauzia-ri[ti str\ini cu care am discutat s-auar\tat uimi]i de anvergura proiectu-lui, de diversitatea revistei, de capa-citateanoastr\deaacoperitoateartele,toatedomeniiledezbateriiintelectuale, [i, nu o dat\ (n-are rostcreds\evits\spunasta!),ausf`r[it cu elogii. S\ nu m\ `n]elege]igre[it:nupretindc\Observatorulcultural arfiominuneplanetar\!Dac\`nsocietatearom=neasc\in-forma]iacultural\arcirculamaibine,dac\ziarele[i-arfacecalu-mea treaba, dac\ ar exista fasciculeculturales\pt\m`nalesauchiarmaifrecvente`ncotidiene,cumexist\`nmarileziareoccidentale,atunci cel pu]in o parte din obiec-tulmunciiObservatoruluiculturaln-ar mai exista. N-ar mai trebui, deexemplu,s\nezbatemat`tcas\asambl\mprogram\riledinre]e-lele de difuzare de filme din nu [tiucare ora[e din ]ar\; am putea s\ neconcentr\mpeparteadeanaliz\,s\ facem reviste mai apropiate s\zicemdeformulaTimesLiterarySupplement, care, pe de alt\ parte,s`ntmaipu]inspectaculoase,maipu]in interesante, mai specializate,adresate unui public mai dispus s\fac\ o lectur\ de aprofundareInterviurealizatdeCRISTINAMITOCARUBucure[ti, aprilie 2003pentru Radio Ia[iGEORGE ONOFREIGabriel Giurgiu, directorul de progra-me al Televiziunii Rom=ne, a f\cut o de-clara]iecarepedoamnaBahmu]eandelaRealitateaTvascandalizat-o:jurna-li[tiirom=nis`ntdepartedeafipro-fesioni[ti.~ncompara]iecuFinancialTimes,gazetariino[tris`ntl\utari.Afi-[`ndogrimas\profund\pedeasuprafardului,Bahmu]eancal-atr`ntitpeGiurgiu de nu s-a v\zut: domnu Giur-giu,euv\propuns\nuv\jigni]ico-legiiLacaredomnuls-adatpesinedrept exemplu, inginer fiind.MitulingineruluiCristianTudorPo-pescu, ziaristul genial, exponent al uneiclase care nu a mai g\sit loc la [aib\ [is-aapucatdeghidatpoporulprintran-zi]iemiseparesimptomaticpentruunanumittipdeavedealucrurile.Faptulc\pesegmentelargialemedieirom=ne[tiselucreaz\`nc\bine-mersicul\utari`nalescrisuluipares\nuderanjeze`nmodrealpenimeni.Patroniis`ntultimiicarearaveavreuninteres`nadasemnec\auobositdenenoroci]ii\[tiacarenuleag\dou\fraze,ba`mimai[isorbcuvinteledingur\,doarle-oimaida100demiilasalar. Dac\lacentruneputeml\udac\nu a murit speran]a, prin teritoriu, la aldeOpri[an sau de Sechelariu, nu mai mi[c\nici musca. Ar mai fi de ad\ugat c\ nicim\carl\ut\rianuepe-aicilamarelocde cinste. Se [tie c\ l\utarul are spirit depoet, pune inim\ `n ceea ce face. Profilulziaristuluideprovincien-areafacecuacestportret.Gazetaruldin teritoriuarerepereextremdeciudate`na-[ialege subiecteleNici aceia care mimeaz\ m\car inde-penden]aeditorial\nus`ntferi]idep\cate. P\catele lor `ns\ nu se limiteaz\la a ataca nefondat diverse personalit\]ialevie]iipublice.Redac]iilepara-[ifi`ntocmitlistedevictime,evident,per-manentreactualizate.Casimplucititor,nu ai de unde s\ [tii dac\, de exemplu,undirectordeliceueste`ntr-adev\runmareb\t\u[.Dac\este,`ntr-adev\r,unprofesor dispus s\-[i chelf\neasc\ eleviisprea-[ipotolifuriad\sc\leasc\.~ncazul `n care ziaristul scrie despre el c\a[a e, c\ are o palm\ c`t casa, c\ e tero-rist,tu,cacititor,n-aialt\alternativ\dec`t s\ `l crezi. Ca s\ v\ da]i seama `ns\defelulterorist`ncares`ntalc\tuitepove[tile acestea despre medici, profe-sori, avoca]i nu trebuie s\ face]i altce-vadec`ts\urm\ri]ih\ulcaresecasc\`ntre titluri, iconografie, legende, subtit-luri [i textele propriu-zise. Ai zice c\ n-auacela[iautor,c\,pur[isimplu,nuapar]in aceluia[i film. Degeaba artico-lul cu pricina este construit dup\ (aproa-pe)toateregulilejurnalistice,degeabaare `n cuprins toate p\r]ile implicate, iarfaptele s`nt redate fidelitate, dac\ tilul e,s\spunem,Unnenorocitdeb\t\u[.{i i se adaug\ o caricatur\ cu un individcare are palma de trei ori mai mare dec`tcapul,iarexplica]iailustra]ieiesteaceast\ palm\ este plin\ de b\t\turi delaloviturile corec]ionare aplicate copii-lor nevinova]i. Bref, vorbim [i despre priceperea de ascrie, care, pe l`ng\ talent, vine [i de laprofesoriidela[coal\,dar[idesprelipsa unei grile a bunului sim]. P`n\ `ntr-unviitoroarecare,victimeleacestuifelprostescdeapricepeagendapublic\vorcontinuas\existe.Ca[icititorii,care s`nt la fel de dezinforma]i ca [i noi.Cititorii, care s`nt la fel de dezinforma]i ca [i noi{UT [I ZBORCronici din tranzi]ie6iunie 2003ALEXANDRU ZUBDinpleiada[aizecist\,MateiC\li-nescu s-a impus, aparent f\r\ obstaco-le, printre cei dint`i, angajat la un pro-iect cu dubl\ fa]\: una literar\, poetic\,iute consemnat\ ca eveniment notabil;altacritic\,estetic\,deteorieaunuidomeniucare`ncepeas\sedeschid\sprenoileachizi]iidinlumeaapusea-n\,`ntr-unmomentc`nd[isocietateanoastr\ cuno[tea o scurt\, dar salutar\,deschidere. A fostunmomentdecarelitera]iiau[tiuts\profitemaimultdec`t alte categorii din sfera umanioa-relor,at`tdeafectat\`ndeceniulan-terior.Faptexplicabil,cumva,deoa-recelitera]iioperaucusimboluri,metafore,subtextemaigreudesesizat[icareputeaufip`n\laurm\admisedecenzur\.Maigreu,dac\nuimpo-sibil, era pentru istorici, al c\ror discursintramaidirect`nstrategiadelegiti-mareasistemului.Litera]iiauprofitat`nfel[ichip,sprelaudalor,cre`ndobre[\pecaresistemuln-amaifost`nm\sur\ s\ o elimine, `n pofida str\duin-]elor de mai t`rziu. Ca `ntr-o cunoscut\reflec]ieclasic\,ceiaten]ilav`ntulbun,aupututnavigamaicufolos,pec`nd neaten]ii, ghinioni[tii, pentru a numaivorbideadversarii(realisauima-ginari) ai regimului au fost sili]i s\ plu-teasc\ `n ape joase [i la str`mtoare.MateiC\linescuafostnunumaia-tent la b\taia v`ntului (V. Bukovski a f\-cutdinschimbareav`ntuluiometa-for\pentruautobiografiasarom=nes-c\), ci, totodat\, sensibil la noile provo-c\ri din domeniul ales, ca [i Sorin Ale-xandrescu sau Gelu Ionescu, dintre co-militonii cu destin analog, ceea ce i-a a-dus aproape instantaneu pre]uirea bres-lei, notorietatea [i o burs\ UNESCO `nAnglia[iFran]a,decisiv\pentrubio-grafia sa. N\scut la 15 iunie 1934, el aparcurs un traseu destul de obi[nuit `nepoc\(asistent,apoilectorlacatedrade literatur\ universal\, redactor la Ga-zeta literar\, Via]a rom=neasc\ etc.),public`nd`ntr-ocaden]\unic\poezie(Semn, 1968; Versuri, 1970; Umbre peap\, 1972) [i proz\ (Via]a [i opiniile luiZachariasLichter,1969),dars-ades-prinsiutedepluton,prinamplitudi-nea, temeinicia, echilibrul, elegan]a de-mersurilorsale.Dac\Titanul[igeniul`npoezialuiEminescu (1964,anfast,c`ndEugenSimionpublicaunvolumprivitorlaProzaluiEminescu)priveaundemersrecuperator,dup\olung\injusti]ielaadresapoetului,urm\-toarele c\r]i fixau deja repere pentru undiscursmaiamplu,relativlamoder-nitatealiterar\.Titlurilecutent\cenu-[ie, afect`nd parc\ neutralitatea (Aspecteliterare,1965;Eseuricritice,1967etc.)nu-l pot am\gi pe lectorul avizat. Ele ]i-neaudeunprogram[iconfigurau,pascu pas, un proiect care s-a v\dit viager.Marea tem\ studiat\ mereu de MateiC\linescuestemodernitatea,de[inuaezitat (era `ns\ un reper util) s\ se ocupedeClasicismuleuropean (1971)[ialtechestiunideinteresistorico-literar,es-tetic,filozofic.Eseuridespreliteraturamodern\ (1970), Conceptul modern depoezie:delaromantismlaavangard\(1972), Fragmentarium (1973) indic\ nunumai o direc]ie tematic\, dar [i un ritmde afirmare `ntr-un peisaj cultural deve-nit sensibil la asemenea oferte. Este di-rec]iaurmat\[idup\stabilirea`nOc-cident, unde avea s\ aprofundeze ace-ea[i tem\, `n Fe]ele modernit\]ii: avan-gard\, decaden]\, kitsch (1977), reluat\mai amplu `n Cinci fe]e ale modernit\-]ii:modernism,avangard\,decaden]\,kitsch, postmodernism(1987), volum `ncare autorul `[i extindea analiza p`n\ `nzilele noastre.De la premodern la postmodernitate,cuanalizesistematice[isecven]iale,autorul a extins, ad`ncit [i nuan]at me-reu o tem\ inevitabil\ `n orice tentativ\de a explica lumea modern\, cu spiri-tul, evolu]ia, tipologiile ei at`t de diver-se [i contradictorii. ~mpreun\ cu D.W.Fokkema, a coordonat un volum colectiv(Explor`ndpostmodernismul,1988),iarpecontpropriuRelectura (1993), care`ncheiaoarecumundemersini]iatcuunsfertdeveac`nainte.Spuneamoa-recum,fiindc\`nacela[itimp,MateiC\linescuacontinuats\seocupedeproblematicamodernit\]ii[i`ncelemai insolite forme, precum dialogul cuIonVianu(1994)sauvolumuldeamintiri, lecturi, reflec]ii despre IoanP. Culianu [i Mircea Eliade (2002). Toa-teimplic\unstudiuatent[icompre-hensiv,`nceput`n]ar\[iextinsmereu`nmediulacademicdinStateleUnite.Identitatea,specificul,rela]iacucel\-lalt,lumeaimaginaruluiintraunumaipu]in`nproiectuls\u,dezvoltat[i`ntexte mai pu]in extinse, publicate `n re-vuistica de la noi sau din alte p\r]i alelumii.Rereading a v\zut de cur`nd luminatiparului[ilanoi,subtitlul:Aciti,areciti.C\treopoetic\a(re)lecturii,laEditura Polirom (2003, 405 p.), sporindastfel seria Litere cu un text de referin]\,dup\celesubscrisedePaulCornea,Adrian Marino, Dan Horia Mazilu, Ni-colaeManolescu,DanM\nuc\,LiviuPapadima, Monica Spiridon etc. Primuldinserie,PaulCornea,semnachiaroIntroducere`nteorialecturii,admira-bil\,f\c`ndparc\pandantcuAciti,areciti. Teoria celui dint`i [i poetica ulti-mului stau pesemne `ntr-o bun\ rela]ie,solidarecuunanumetipdereflec]ieasupra domeniului.Prefa]`ndu-[icartea,`nversiunearom=neasc\, Matei C\linescu sublinia-z\ faptul c\ atribuie lecturii [i relecturiiun sens temporal, atent `ns\ [i la rapor-tul acestuia cu forma spa]ial\ [i la sub-textulinerentautobiografic.Petotparcursulacestuistudiuexplic\au-torulm\concentrezasupracitirii[irecitirii ca procese, ca activit\]i depen-dente de timp, ca explor\ri, ca vizit\ri[i (poate nostalgice) revizit\ri ale texte-lor,cuplimb\riprinp\duritextuale,excursii de pl\cere, hoin\reli sau pele-rinaje.Dinpunctuldevedereadoptataici,interpret\riletrebuieconsideratemijloacepentruatingereaunuiscop,acestscopfiindcontinuarealecturii,extinderea ei `n relectur\ [i `n scris [i `nrescris. Aici nu citesc sau recitesc pentruainterpreta;interpretez(printremultealte activit\]i) pentru a citi, a reciti [i a`n]elegerecitirea.Distinc]iadintreci-tire [i recitire, care pare at`t de evident\peplanempiric[ipragmatic,este,peplanteoretic,pec`tdeinevitabil\,totpe at`t de imposibil de sus]inut. Strate-gia mea const\ `n a recunoa[te aceast\imposibilitate(cuunmarenum\rdeexemplespecifice[i`ntermeniana-litici c`t se poate de preci[i), [i a profi-ta, `n acela[i timp, din punct de vederecritic,deinevitabilitateadistinc]iei,denecesitatea de a reafirma (`n pofida tu-turor aporiilor) [i de intui]iile adesea pa-radoxale privind procesul lecturii c\rorale poate da fiin]\ o astfel de reafirmare.Oriceactcritic,bunsaur\u,inteligentsau obtuz, l\muritor sau opacizant, im-presionistsausistematic,pre-structu-ralistsaupost-structuralist,presupune(re)citire, chiar dac\ n-o [tie.Am reprodus acest lung pasaj de pecoperta c\r]ii fiindc\ el rezum\ cel maibinefinalitateademersului,dar[ispreailustrasuccintuntipdediscursceprivilegiaz\analizaconceptual\,ob-serva]iapsihologic\,reflec]iadesine,ideile[itemeleprofundealec\r]iist`nd`ntr-unraportintimcusensuleiascuns autobiografic (p. 13).Pefrontispiciu,autorulapusc`tevareflec]iidesprerecitireluatedinScho-penhauer, Wittgenstein, Camus, Nabo-kov, Perec, spre a sugera oarecum mul-titudinea de perspective, complexitatealor, afinit\]ile. Analiza unor modele delectur\o`ncepe`ns\cuBorges.~n-totdeaunarecitescmaicur`nddec`ts\citesc, m\rturisea autorul lui El Aleph,a c\rui (re)citire sugereaz\ reflec]ii din-trecelemaisubtile,contur`ndunori-zont al lecturii asociative, nesf`r[ite. Ci-timdiacronic,recitimsincronic,con-chide autorul, `n alt capitol, atent la ne-voiauneicunoa[terisimultane,spa-]iale,a`ntregului.Ceeaceelnume[teparadoxulluiNabokovrezum\,`nfond,maitoat\analiza:nupo]icitiocarte,opo]idoarreciti(p.34),fiindc\numai prin recitire se ajunge la asimilareasintetic\amesajului,diacroniadevinesincronie,surs\denelini[ticreatoare,`nsensul unei interoga]ii f\r\ cap\t.~ndefinitiv,ce,cum[idece(re)ci-tim?Putemdecodificaoaremesajele?~ntreb\riinevitabile,ca[iaceleapecare autorul le-a diseminat de-a lunguldiscursuluis\u:Cumsemascheaz\semnifica]ia`ntext?Careesterela]iadintre`n]elesullatent,ascuns,[i`n]e-lesulostentativ,`n[el\tor?Cumpoatedescifraunoutsider `n]elesult\inuit?Chestiunimultiplicabilelanesf`r[it,ca`n mai toat\ cartea lui Matei C\linescu,nutrit\ea`ns\[idininteroga]iile[i`ndoielile altora, asumate ca experien]eproductive.Ca[i`nreflec]iaproustian\desprelectur\ ca citire a sinelui, cititorul pos-tulat `n paginile acestea ni se spunelaurm\esteinvitats\mediteze,`naceea[imodalitategeneral\alecturiisinelui,darcuaccentulpeexperien-]ele-i literare proprii la una dintre po-sibilit\]ilemajore,de[idesignorate,deschisedelectur\:actul(re)citirii[iepifaniile sale (p. 294).La un deceniu dup\ edi]ia princeps,A citi, a reciti se prezint\ acum `n fru-moas\ hain\ rom=neasc\, lucrat\ atentdeVirgilStanciu,[i`ndeplin\acura-te]e editorial\, asigurat\ de Dan Petres-cu,marecititorculupa[iscalpelul,cum`lprezint\autorul`nsu[i,ac\ruicompeten]\`nuniversullecturiisev\de[te admirabil\ [i incitant\, surs\ la r`ndul ei de tensiuni creatoare. In-troduc`ndu-necugra]ie`nacestuni-vers, Matei C\linescu invit\ pe oricines\reiapecontpropriuaventuradelacap\t,convinsc\,`nfond,sf`r[ituleloculdeundepornim.Nuesimpluparadox, `nsu[it de la un spirit afin, ci oidee ad`nc\, la care merit\ s\ revenimcu obstina]ie metodic\.A citi, a reciti...(despre jubila]ia lecturii)7Cronici din tranzi]ieiunie 2003DAN PETRESCUOntofanie [i droguri ~ntrebat ce taine i se dezv\luie la ni-velulonticevidentsuperiorlacare-id\duseaccesosubit\cre[terefizic\monstruoas\(Ceesteacolo?),eroulluiMirceaEliadedinnuvelaUnommare r\spunde,scriindcucretapeotabl\adhoc:Totuleste!Afirma]ia,de extrac]ie eleat\, poate fi pus\ `n le-g\tur\cucredin]aautorului,consem-nat\`nacela[ian`ncare-[iscrianu-vela, c\ misiunea sa cultural\ `n seco-lul XX avea s\ fie aceea de a descoperi[i resuscita lumea presocratic\ (v. Dia-rio portugus, Barcelona, Kairs, 2001,p.1714ianuarie1945);deaseme-nea,poatefiapropiat\[idedoctrinaceleide-adouasciziunibudiste,con-tras\`nexpresiasarvamasti,totulexist\,deopotriv\celetrecute,pre-zente[iviitoare(cf.MirceaEliade,Histoire des croyances et des ides re-ligieuses, 2, Payot, 1978, p. 207). Reci-tindu-[inuvela23deanimait`rziu,Eliade este frapat de propozi]ia `n cau-z\, c\ci ea `i descoper\ ontofania la ac\reipercep]ieaccedaseCucoane[,perfectasimilabil\st\rii`ncare,abiaprin 1956, avea s\ se instaleze AldousHuxleydup\oexperien]\cumesca-lin\,c`ndav\zutpentruprimaoar\c\ scaunul exist\, [i obiectele din jurulluiexist\etc.(apud MateiC\linescu,DespreIoanP.Culianu[iMirceaElia-de.Amintiri,lecturi,reflec]ii,Polirom,2002, p. 73, n. 30).Huxley [i-a descris, `ntr-adev\r, tr\i-reapsihedelic\`nPor]ilepercep]iei:privindni[teflori,elaveaimpresiac\vede,subefectulmescalinei,cuochiiluiAdamdindiminea]afaceriilumii,miracolulexisten]ei`nnuditateaei;`ntrebat dac\ era agreabil, el r\spundeaatuncic\nueniciagreabil,nicine-pl\cut este [i at`t, trimi]`nd la Istigkeit,termenulluiMeisterEckhartpentrufaptul de-a fi (apud Max Milner, Lima-ginairedesdrogues.DeThomasDeQuinceyHenriMichaux,Gallimard,2000, p. 355). Mai mult, `n Cerul [i In-fernul,discut`ndviziuniledeacesttip`nrela]iecucelepurartistice,Huxleysugereaz\c\primeleseconcentreaz\asupra detaliilor minuscule sau se las\s\ pluteasc\ asupra lucrurilor v\zute dedeparte (ap. ib., p. 356) o micro- saumacro-viziuneidentic\s\fiavut[iEliade, m\rindu-l pe Cucoane[? Avu-seseoare[ielexperien]epsihedelice?~ntrebarea [i-o pune [i Matei C\linescu(loc.cit.)[i,pentrua`ncercaunr\s-puns,nevom`ntoarce`ntimpla[e-derealuiEliade`nIndia(1928-1931),dar nu `nainte de a observa c\ o viziu-neasem\n\toarecelei`ncercatedeHuxley `i este atribuit\ de Eliade [i luiBr=ncu[i:reintegr`nd,printr-unmiste-riosplonjonanamnezic,viziunealumiiproprieagricultorilordinneo-litic, sculptorul rom=n a reg\sit fr\ge-zimea,spontaneitatea,beatitudineaartistuluisociet\]ilorarhaice,fiepreis-torice, fie primitive sau populare (...).Caoricemareartist,[el] [tias\vad\Lumeaca`nclipadint`iaCrea]iei,scria Eliade `n 1962 (A vedea lumea ca`nziuadint`iacrea]iei.PaginidespreBr=ncu[i,MihaiDasc\lEditor,2001,pp.27-28).Nunumaidrogurile,prinurmare,faciliteaz\opercep]ieonto-fanic\, ci [i anumite experien]e religi-oasesuperioareceidentific\sacrul`ntreguluiUnivers,precumlauniimisticisau`nformulaupani[adic\atman-Brahman (MirceaEliade,Traitdhistoire des religions, Payot, 1949, p.392);lafel[isacrificiullaindo-ira-nieni, de exemplu, unde sacrificatorulcontribuielarestaurareasitua]ieipri-mordiale,latransfigurarea(frao-ke-reti)lumii,oper\dem`ntuireinaugu-rat\depreotul-exemplarZarathustra.Am putea chiar spune c\ sacrificatorulparticip\dejalalumeatransfigurat\,adaug\istoriculreligiilor(Histoiredescroyancesetdesidesreligieuses,1,Payot, 1978, p. 329). Seintersecteaz\astfel`npreferin]aap\sat\aluiEliadepentruontofanie,capercep]ieprivilegiat\auniversului,toatetemelecardinalealeopereisale:at`t reconstruc]ia omului neolitic pe ca-re a `ntreprins-o, c`t [i sacralitatea cos-mic\, familiar\, se pare, aceluia, [i decareEliadedevinecon[tient`nIndia,apoiurmareareabilit\riiluiOrigenpuselacaledeNaeIonescucucon-cursulprobabilalluiMirceaVulc\-nescu doctrina apocatastazei care i-aseduspemaito]igenera]ioni[tiino[triinterbelici;deasemenea,con-cep]ia sacrificial\ a legionarilor [i per-sonal\ a sa `nt`lnind-o pe prima, iar caaplica]iiinterpret\rile-ilaLegendaMe[teruluiManole [ilaMiori]a,darmai `nt`i, desigur, teoria lui despre ire-cognoscibilitateamiracolului,decur-g`nd din faptul c\ sacrul se identific\ `nultim\instan]\cuprofanul(v.Histoiredes croyances..., 1, p. 10); deja `n 1949,coment`nd`nspiritontofanicaceast\perfect\ camuflare a sacrului `n profancareeste,dup\el,descoperireareligi-oas\ceamaideseam\alumiiocci-dentale moderne, Eliade, prev\z`nd c\arputeafitaxatdepanteist,segr\beas\ precizeze c\ nu e vorba aici de pan-teism, `n `n]elesul curent al cuv`ntului,ci de ceea ce s-ar putea numi un pa-nontism(Trait...,p.392).Camufla-rea `n spe]\ devine la el o caracteristic\a lumii `n general, sesizabil\ [i suscep-tibil\ de a fi totodat\ str\puns\ cu aju-toruldrogurilor,precumreiesedinaltcontext`ncareserefer\laviziunilepsihedelice ale lui Huxley, cf.: AldousHuxleyvorbeadeviziuneapecareod\L.S.D.-ulcadeovisiobeatifica:elvedeaatunciformele[iculorilea[acumVanGogh`[ivedeacelebruls\uscaun.Esigurc\acestrealcenu[iu,acest cotidian camufleaz\ altceva. Esteconvingereameaprofund\(~ncerca-realabirintului,Dacia,1990,pp.151-152).S\`ncepema[adarcudrogurile,v\zutecamodalitatedeasurprindestadiulauroral,`nc\necoruptdeisto-rie, al lumii.O pip\ de opiumUnadintreexperien]elecarel-aumarcatpeMirceaEliade`nIndia,tre-cut\ cu vederea de biografii [i exege]iis\i, ar fi a[adar aceea a drogurilor, pri-zate`ncartierulchinezescdinCalcut-ta, `mpreun\ cu ceilal]i locatari ai pen-siunii Perris din Ripon Street, `n cursulacelorescapadenocturneiresponsa-bile remarcate de Culianu (cf. MirceaEliade,Nemira,1998,p.36).Pefon-duluneiinsola]ii(c\lduravareveniadesea`nprozaeliadian\zis\fan-tastic\,semnal`nddep\[ireacondi]ieiumanev.Mituri,vise[imistere,`nEseuri,Ed.{tiin]ific\,1991,p.242),Eliadenoteaz\scurtotrecereprintr-ocas\undeseputeafumaopiumpeosum\modest\(Memorii,Humanitas,1997,p.172),dup\carefaceunta-blou al unei s\pt\m`ni ciudate: ...amp\trunspentru`nt`iaoar\`ncasepecare nu le-a[ fi putut b\nui la Calcutta,deunluxexuberant[igrotesc,unde`nt`lneai b\rba]i `n smoching [i femei `nrochiidesear\,aduna]i`njuruluneivitrinecujadurichineze[tisauextazi-indu-se`nfa]abronzurilorindo-tibe-tane [i apoi f\c`nd semn servitorilor cuturbane[idescul]i[icer`ndu-le[am-panie [i icre negre, vorbind `ntre ei ru-se[te, nem]e[te, fran]uze[te (ib.). Poli-glosiaaceastavainspiraglosolalialuiDominicMatei,cellovitdetr\snet`nTinere]e f\r\ de tinere]e..., cu care esteomologabil[irecitalulhaoticdepianalluiGavrilescudinLa]ig\nci (para-digma fiind aceea a Rusaliilor).~nstareadesemi-incon[tien]\[ifantezie`ncareseafla,t`n\rulEliadenu mai distinge realitatea de `nchipuire[i-[iaminte[tevagafif\cutcuivaocerere`nc\s\torie,oric\nuntadejaavuseseloc(ib.,pp.172-173).Visulnop]ii de var\, adaug\ el relu`nd titlulshakespearian ce conoteaz\ confuziileonirice,`lf\ceas\se`nchipuietr\ind`n viitor (ib., p. 174) experien]\ pe careovaaveaerouls\u,DominicMatei,sau,anticip`ndrecursullalegendacuzeul Vi[nu [i `n]eleptul Narada care d\cheia romanului Noaptea de S`nziene,protagonistul din Isabel [i apele diavo-lului. {i alte personaje ale prozelor salesufer\ distorsiuni temporale (v. Nop]i laSerampore,Dou\sprezecemiideca-pete de vite, La ]ig\nci), sau circul\ li-berprintimp(DariedinIvan,Con-stantin Orobete din Dayan). Acestetulbur\ritemporales`nt,alt-minteri,caracteristiceingestieidem\-selari]\(Hyoscyamusniger)(cf.ErnstJnger,Approches,drogues,ivresse,Gallimard,1974,p.195).{imaicurios,unexperimentdin1929cuacest halucinogen, efectuat de un natu-ralistrom=n,N.Leon(1836-1931),profesor la Facultatea de Medicin\ dinIa[i,d\unscenariutulbur\tordease-m\n\tor cu p\]aniile lui Gavrilescu dinLa]ig\nci,cf.:Deodat\aap\ruto]i-ganc\pecareamrecunoscut-o,erauna din vr\jitoarele de la care am `nv\-]atdiferitefarmece,petimpulc`ndadunam materialul pentru Istoria natu-ral\ medical\ a poporului rom=n.Vezi,Domni[orule,`mispuneaea,dac\ luai b\utura mea acum treizeci [icincideani,nu]ise`nt`mplace]is-a`nt`mplat acum, la b\tr`ne]e, atunci ai fiv\zut numai fete [i femei frumoase, darnuceeaceais\veziacum.}igancam-a smucit de m`n\ [i m-a tras dup\ ea,cumtragiuncopil`nd\r\tniccarenuvreas-oiadinlocc`nd`lchemi,m\tr\gea `ntr-un fel de tunel `ngust, lung,`ntunecos,lipsitdeaer,`ncarenuseputeatrecedec`tcucapulplecat.~n-cotrom\duci,terog?C\numaipot,m\ `n\bu[, `i spuneam ]ig\ncii. N-aivrut s\ te duc acum treizeci [i cinci deani la femei frumoase, vino acum [im\ tr\gea brusc de m`n\ s\ te duc laaceea cu care ]i-ai petrecut tinere]ea(Prof.Dr.N.Leon,Note[iAmintiri,CarteaRom=neasc\,1933,pp.303-304). {i Gavrilescu, la r`ndul lui, `[i re-g\se[te iubirea din tinere]e gra]ie babeidinloculdeocheatnumitla]ig\nci...Va fi citit Eliade cartea lui N. Leon [i `[i vafimodelatpropriileexperien]edup\celenaratedeacesta?N-arficutotulimposibil,datfiindc\Dr.Leonfiguradeja `ntre lecturile sale din 1920-21 (cf.Mircea Handoca, Via]a lui Mircea Elia-de, Dacia, 2002, p. 17).Sim]eamc\se`nt`mplasecevacumine,darnuizbuteams\-miamintescexact ce aceast\ fraz\ din s\pt\m`naciudat\aluiEliadelaCalcutta(Me-morii,p.172)arputeatreceneschim-bat\lapersonajuls\uAdrian,dinnu-vela ~n curte la Dionis, r\t\cind amnezic`ntr-unhotel[i,`nceledinurm\,reg\sindu-[i [i el iubita din tinere]e.S\ men]ion\m rapid c\ aceste reg\-siri pot semnifica [i moartea, c\ uitarea`ns\[i este un simbol al mor]ii (Initia-tion, rites, socits secrtes. Naissancesmystiques.Essaisurquelquestypesdinitiation, Gallimard, reed. din 1976,p. 80), sau c\, transform`nd omul `n spi-rit, la fel ca ini]ierea (Ocultism, vr\jitorie[i mode culturale, Humanitas, 1997, p.56), moartea devine interschimbabil\ cuaceasta(Initiation...,p.276),bachiarmoarteaajunges\fiesocotit\dreptsupremaini]iere(Lesacretlepro-fane, Gallimard, reed. din 1987, p. 167) prozaeliadian\e`ntotdeaunaaglo-merat\cusimbolisme,deparc\,`ntr-undisperatefortdesintez\,arvois\suplineasc\absen]aunuibreviarcares\con]in\,`ndesf\[urarecomplet\,principalelepropozi]iiteoreticedinopera[tiin]ific\asavantului,alec\rorp\r]i [i continu\ri, altminteri, se afl\ `nc\r]i[icontextediferite,a[acumtoc-mai am probat mai sus, combin`nd pa-saje din c`teva studii diferite ale sale. ~nfine,Visuluneinop]idevar\este[ititluldatcapitoluluiVIIalro-manului de debut al lui Eliade, Isabel [iapelediavolului (1930),undeaparedeja tema dublului care va exploda `nNoapteadeS`nziene;neintereseaz\aicihalucinareacelordou\lumipecareotr\ie[teeroul-narator,zisdoc-torul,cuprinsdeunsomndebasmdecare,`ncapitolulurm\tor,`n]eleges\seeliberezeprintr-unsoidetrata-ment homeopatic: Ca s\ m\ liberez devisesearb\de,trebuias\provocvisesearb\de (...). Un vis produs de drogurie repulsiv, dezgust\tor. {i el m\ va rea-ducelarealitate...,credeel.Sofisti-catamissRothvaobservac\doctorulseini]ia`nnoulumanism(...),alAsiei probabil cea dint`i ocuren]\ anoului umanism `n scrisul lui Eliade,de care `[i va aminti dup\ r\zboi, con-secutive[eculuipl\m\diriiunuiomnou,ambi]ionate`mpreun\culegio-narii.Undetaliurealne`ncredin]eaz\c\ toat\ povestea cu drogurile n-a fostdoar o fantezie de romancier `n c\utaredeaventurispirituale:Mrs.GwynPerris, proprietara pensiunii din Calcut-tace-lg\zduise,`iscriela7ianuarie1932,laBucure[ti,amintindu-ideocuno[tin]\comun\carevoias\v`nd\ni[telucruri;printreacesteaopip\special\pentrufumatopium,pecareMrs. Perris [tia c\ el [i-o dorea(v. scri-soareareprodus\`nanexelelaedi]iacritic\MirceaEliade,Opere,1,Minerva, 1994, p. 152: ...vrea s\ v`n-d\ antichit\]ile [i ceea ce voiai tu: pipapentruopium;decidac\levreitu,anun]\-ne, [i eu `]i voi comunica pre]ul[i ]i le voi trimite)...(va urma)Enigma lui Cucoane[ (4)iunie 20038Jocurile lecturiiSorin ANTOHI (coordonator), IoanPetru Culianu, Omul [i opera, EdituraPolirom, Biblioteca Ioan PetruCulianu, Ia[i, 2003, 654 pagini, f. p.~n 2001, la comemorarea a zece anide la asasinarea c\rturarului, sub coor-donareaaceluia[iSorinAntohi,Edi-tura Nemira publica, din p\cate `n ti-rajconfiden]ial,dou\masivevolumededicatememorieiacestuia.Ceeacetip\re[te acum Editura Polirom este [inu este o reeditare, cum bine explic\Sorin Antohi `n amplul [i aplicatul stu-diu introductiv. Pe de o parte, nu toatestudiile ap\rute atunci se afl\ [i `n vo-lumul de fa]\, fiind re]inute strict celereferitoarelavia]a[ioperaluiCulia-nu, nu [i cele ce se refereau doar tan-gen]ial la acele subiecte ori `l omagiau`n dedica]ii.Pe de alt\ parte, volumulrecent ap\rut cuprinde [i texte noi, ca-recompleteaz\fericitimagineascrii-torului[isavantuluin\scutlaIa[i`n1950[iasasinatlaChicagolanumai41 de ani, dup\ ce se afirmase ca au-tor [i profesor `n Italia, Olanda, StateleUnite[ifusesedejatradus`nc`tevazeci de ]\ri. ~ntre altele, pentru c\ `n-cepuses\revolu]ionezenudoarstu-diulreligiilor,ci[idisciplineleantro-pologice`ngeneral.~nfine,`nvolu-muldefa]\,toatetexteles`ntpubli-cate `n limba rom=n\, nu `n limbile `ncare fuseser\ redactate de aproape cin-cizecideautoriproveni]idincircazececulturi.Prinurmare,celedou\intreprinderi editoriale mai degrab\ secompleteaz\fericitunapecealalt\dec`t se substituie una alteia. O selec-]ie din numele autorilor cuprin[i poatedepune m\rturie despre seriozitatea a-cesteiaizb`ndeeditoriale:GabrielaAdame[teanu,{tefanAfloroaei,SorinAntohi`nsu[i,TedAnton,LiviuAnto-nesei, Matei C\linescu, John Crowley,TerezaCulianu-Petrescu,UmbertoEco, Giovanni Filoramo, Gabriela Ga-vril, Nicu Gavrilu]\, Moshe Idel, Mir-ceaMartin,AndreiOi[teanu,H.-R.Patapievici, Dan Petrescu, Andrei Ple-[u, Gianpaolo Romanato, Dorin Tudo-ran,ElmireZolaetc.Numebinecu-noscute din cultura rom=neasc\,nu-mecelebrealeculturiilumii.SorinAntohi [i editura Polirom merit\ toatelaudelepentruaceast\oper\memo-rialistic\ [i exegetic\.Ion BARBU (realizatorul edi]iei),Antologia poeziei rom=ne[ti de la S la XXL, Cu o Prefa]\ de AdinaKenere[ [i o Postfa]\ de MarcelTolcea, Editura Ha, Ha & Ha,Petro[ani, 2003, 116 pagini, f. p.Poate c\ fidelii no[tri cititori `[i maiamintescc\amilustratnum\rulpeaprilie al revistei cu ilustra]ii din acestvolum editat de celebrul caricaturist [idesenatorIonBarbu.~ntretimp,iat\volumul a ap\rut, mai mult, a fost lan-sat`nstilulbinecunoscutartistuluilaT`rgul de carte Bookarest [i a `nceputs\ fie comentat extrem de elogios, ceeace, desigur, ca pe ni[te oameni care amcunoscutoclip\maidevremepro-iectul, nu ne mir\. Nu e desigur neo-bi[nuits\`nt`lne[ti`npaginileacelu-ia[ivolumpoeziideLiviu Antonesei,A.E.Bakonsky,GeorgeBacovia,Lu-cianBlaga,AnaBlandiana,MirceaC\rt\rescu,MirceaDinescu,{tefanAug.Doina[,{erbanFoar]\,Alexan-druMacedonski,MarianaMarin,Vir-gil Mazilescu, Ion Mure[an, Petru Ro-mo[an,IulianT\nase,DanielTurcea,TristanTzara,MihaiUrsachi,V.Voi-culescu [.a.m.d., dar nu e chiar obi[-nuit s\ le g\se[ti ilustrate cu deseneleunoradinceimaiimportan]igrafi-cienirom=ni[istr\ini.{i,cuat`tmaimult, e prima dat\ c`nd poemele uneiantologii s`nt editate, `mpreun\ cu de-senele ocazionate pe spledide tricourimarcaIonBarbu.Dac\maiadaugc\ proiectul va continua cu versiuneavirtual\ a antologiei [i cu cea pe CD, neputem da seama c\ Ion Barbu s-a deciss\ fac\ pentru poezia rom=neasc\ maimultdec`tMinisterulCulturii,Uniu-nea Scriitorilor [i toate editurile b\[ti-na[elaunloc.Poate,chiarmaimultdec`t poe]ii `n[i[i care, dup\ ce-[i ter-min\ poemele, `[i imagineaz\ c\ trea-ba lor s-a `ncheiat! Noroc c\ apare c`teunspiritinspiratprecumIonBarbu,inspiratcuoperelealtora,ceeaceerarisimpeaici,pelaPor]ileOrientu-lui, [i mai a[eaz\ lucrurile `n normalullor dar `n normalul lor cel mai spec-taculos,vreaus\spun!{iedoarpri-mul volum al `ntreprinderii, dup\ cumne anun]\ generosul plastician. (L. A.)BURSA C|R}ILORADRIAN M. CRE}UDin`nt`mplare,amurm\rit,cuc`tvatimp `n urm\, o emisiune (vai!) cultural\peunpostna]ional,undesediscutadespresupravie]uirealiteraturiirom=ne`ntri[tiianiaicomunismului.Prilejul`nt`lnirii: ultimul tom al lui Eugen Negrici,Literatura rom=n\ sub comunism. Impresionant prin informa]ie, studiulluiEugenNegricieste`npofidaaver-tismentului autorului din final, o isto-rieliterar\`naccep]iaobi[nuit\ater-menului, care [i-a propus s\ `nregis-trezemetodicproduc]ialiterar\dinperioada 1948 1989, mai exact pro-za, cu o minu]iozitate tr\dat\ de chiarprolificulcuprinsalvolumului,deaproape [ase pagini.Organizat pe o structura binar\ - isto-ria politicului [i a literaturii, v\zute unitar-, tomul lui Eugen Negrici `ncearc\ s\-[ifundamentezeteoreticdemersulprinexaminarea ideologiei propuse de comu-nism. Capitolul introductiv mai cuprindeoanaliz\arela]iilorliteraturiicupoliti-cul,surprinse`ntr-ocontinu\evolu]iede-alunguldeceniilor:Cinedore[tes\`n]eleag\specificulliteraturiidedup\1948 [i evolu]ia ei va trebui s\ ]in\ seamade influen]a tenace a factorului politic. Cre[tinismul,depild\,esterescris`nmanier\ marxist\, `ntr-o satanic\ viziu-neasuprarivalit\]iidintreCain[iAbel,vazut\dinperspectivaeterneiluptedeclas\,iarDumnezeuestecondamnatpentru ignorarea trudei lui Cain [i pentruimpunereaunuisistemcare`mpartelumea `n respin[i [i ale[i. Prima sarcin\a scriitorilor, apostoli ai noului regim, arfifostaceeadeademascaaceast\ne-dreptate [i de a propune drept `nlocuitordivin partidul, acest gr\dinar de suflete,paznicsupremlapoartaParadisuluicomunist. ~ntr-o `ncercare de temperare[ianalizarelareceasitua]ieicreate`nprimele decenii postbelice rom=ne[ti, Eu-genNegricicade`ncapcanapropriuluilimbaj, voit ironic, dar ridicol `n rezultatpe alocuri. Pentru criticul literar, scriitoriidin iarmarocul literaturii rom=ne ce aupactizat cu autorit\]ile vor sf`r[i prin a sesim]i bine `n bra]ele lipicioase ale parte-nerului atotputernic, la pieptul lui p\ros,muncitoresc(?!);concluziaacestorcomentariiesteoarecumsurprinz\toare:A[aa`nceputsodomizareascriitoruluirom=n.(Putemremarcaapeten]aauto-ruluipentruconceptuldesodomizare`ndefinirearaporturilordintrereprezen-tan]ii puterii [i scriitorii no[tri.)Demonstra]ia `ncepe cu anii stalinis-muluiintegral(19481953),perioadacrunt\ de impunere a directivelor mosco-vite ce legiferau o literatur\ complet aser-vit\ideologieidestat.S`ntaniiapari]ieiromanelordespregrevelemuncitore[tidininterbelic,semnatedeunanonimast\ziAlexandruJar.~n1948ap\reaDescul] [i, un an mai t`rziu, ie[ea de subtiparnotoriulromansadovenianMitreaCocor, pentrucareautorulprimeaMedalia de aur a p\cii. Dup\moartealuiStalin,`n1953,devineposibil\apari]iaunorproduc]iiliterare valoroase: Bietul Ioanide (1953),Morome]ii (1955),Cronic\defamilie(1957),Groapa (1957).Publicarealor,explic\ Eugen Negrici, este influen]at\ [ideuneletezevenitedelaMoscova,peprincipiul diversit\]ii `n unitate; prozeleerau `ncadrate `n direc]ia realist-critic\[i, `n consecin]\, v\zute ca ni[te atacurila adresa societ\]ii burgheze. Capitolulpatrualstudiuluiseocup\deaniiliberaliz\riispa]iuluiculturalro-m=nesc,`ntre1967-1971,perioadaderecuperareavalorilorinterbelice[iderelativ\ deschidere spre spa]iul european.S`ntaniirecosmetiz\riiimaginiiregimu-luicomunistprinpreluareaputeriidec\tre Nicolae Ceau[escu, cel care a creatiluzia schimb\rii pozitive, cu imediate re-zultate `n `nregiment\rile voluntare masi-vedinr`ndulscriitorilor`npartid.~na-ce[ti ani, au v\zut lumina tiparului c`tevaromane importante: Morometii II (1967),~ngerul a strigat (1968), Princepele (1969)oriAbsen]ii(1970),primulromanalluiAugustinBuzura.Separe`ns\,remarcaautorul, c\ perioada iluziilor de libertatenu a `nsemnat nimic altceva dec`t `nl\tu-rarea cultului lui Dej [i instituirea celui alc`rmuitorului genial, o dat\ cu Tezele dela Mangalia (1971). Cenzura devenise totmaistrict\[imaibrutal\,condi]iiledecrea]iese`n\spreauvizibil,situa]ieceaactivat unele resurse ascunse ale literatu-rii caremanifesta, `n continuare, tendin]ede relativizare [i de `ncifrare a mesajuluiprin aluzii, alegorii, parabole ori analo-gii. Vor activa, `n aceasta perioad\, gru-p\riimportanteprecum{coaladelaT`rgovi[te ori optzeci[tiipatrona]i deuniversitariibucure[teniNicolaeMano-lescu[iOvid.S.Crohm\lniceanu.~n1981, ap\rea Cel mai iubit dintre p\m`n-teni, constituind o ofens\ clar\ adus\ au-torit\]ilor,cuefectevizibilelanivelulmentalit\]ii colective.Pel`ng\calit\]iledeistoricliterar,Eugen Negrici le-a probat [i pe cele deexeget,analiz`nd,dinpunctuldeve-dere al implica]iilor politice, mai toateprozele ap\rute `ntre 1948 [i 1989, cla-sific`ndu-le, temporal [i tematic, `n lite-ratur\aservit\sautolerat\,cunumeroasesubpunctereferitoarelacomponenteleideologico-literarepre-zente `n textele discutate.Cusiguran]\,oastfeldeinitia]iv\sedovede[tenecesar\`nspa]iulculturalrom=nesc,salutar\prinunicitateaei[iprincurajuldoveditdeautor`nadezv\luiindiscre]iile[icompromisurilef\cutedecolegiis\idebreasl\,`naniivechiului regim. EugenNegrici,Literaturarom=n\subco-munism,EdituraFundatieiPRO,colec]iaCartea fundamental\, 2002.~ntre literatur\ [i politic\9Jocurile lecturiiiunie 2003ALEXANDRU - FLORINPLATONPentruceiinteresa]ideistoriag`n-diriipoliticemedievale`nEuropadeapus [i duc`nd lips\ de instrumente delucru(situa]ieobi[nuit\lanoi),carteaJeannineiQuilletreprezint\oschim-bare. Minor\, e drept, dar o schimbare!G`ndindu-m\ la istoriografia domeniu-luicarenum\r\autori[istudiidepri-m\m\rime(absolutnecunoscu]ilanoi),amfostgata,pentruoclip\,s\scriu c\ ea este ceva mai bun\ dec`t ni-mic. Ar fi nedrept, totu[i, s\ o judec\ma[a,`nt`ifiindc\autoareanuesteori-cine, ci o bun\ cunosc\toare lucrurilordesprecarescrie(`idator\m,`ntreal-tele,oerudit\edi]ieacelebruluiDe-fensorpacis,tratatuldin1324alluiMarsigliodinPadova)[i,`naldoilear`nd,deoarececarteapecarem\pre-g\tesc s\ o comentez are o utilitate ne-`ndoielnic\.Aceastanu`nseamn\c\eanueste,totu[i,datat\.Publicat\`n1972(deciacummaibinede30deani!), `n forma unui rezumat extrem desuccintalansambluluireflec]ieiteolo-gico-politicemedievale,sintezadebuzunaraautoareifrancezeeste`nmodevidenttributar\interpret\riideatunci aliniilordefor]\aleacesteig`ndiri.Ast\zi,`ns\,dup\maibinedetrei decenii de cercet\ri ne`ntrerupte `ndomeniu,aceast\viziunenumaiesteacceptabil\.Celpu]in,nu`ntrutotul.~nainte de a spune de ce, trebuie s\ fac,pentru cei mai pu]in familiariza]i cu `n-treaga chestiune, un (foarte) scurt ocoltematic.Voi`ncepeprintr-unparadox.De[ivorbim`nmodcurentdeg`ndirepo-litic\ medieval\ sau de idei politicespecificeEvuluiMediu,epocalacarem\refernuacunoscut,defapt,a[aceva. Sau, mai exact, nu pentru o lung\perioad\ de timp [i nu `n sensul de as-t\zi al expresiei. Ceea ce numim, pen-tru aceast\ perioad\, g`ndire politic\face parte dintr-o reflec]ie de ansambluasupra datelor credin]ei, centrat\ pe in-teroga]ia asupra modului cum urma s\ating\comunitateauman\]elulsu-prem al m`ntuirii, promis ei ca o proba-bilitatecondi]ionat\etic,lacap\tulu-nui anumit interval. ~n forma sa sistema-tizat\, adic\ teologic\, aceast\ reflec]ienuaveacums\ocoleasc\,debun\seam\,problemaputerii.~nm\sura`ncare `mplinirea destinului eschatologicalsociet\]iicre[tinetreceaprinse-col, depinz`nd, pe de alt\ parte, de fe-lul `n care erau `ndruma]i oamenii sprescopullorcolectiv,chestiuneaacesteiautorit\]iprovizoriideveneacapital\.Cine trebuia s\ conduc\ societatea oa-menilorpeduratascurtuluieiparcursmundan? Cine era cel mai potrivit pen-truaoface?Simplificatelaextrem,acestea s`nt `ntreb\rile `n jurul c\ror s-aorganizat teologia politic\ medieval\.Contraraparen]elor,r\spunsulnuera unul simplu. Dimpotriv\, el era cuat`t mai complicat, cu c`t condi]iile delegitimitatealeacesteiputeridirectiveerau `n mod egal `ndeplinite de fiecaredinceledou\instan]ecareoputeaurevendica:papa[i`mp\ratul.~nter-meniino[trideast\zi,acestecondi]iierausingularitatea, generalitatea [ito-talitatea.Putereatrebuias\fiesingu-lar\ [i general\, deoarece, `ntr-o cultu-r\, ca aceea medieval\, care `[i imagi-neaUniversul`ntr-oform\unitar\,ie-rarhic\ [i omogen\ (chiar dac\ alc\tui-t\ din dou\ categorii calitativ distincte:celestul [i terestrul), societatea p\-m`ntean\,caproiec]iesimetric\aso-ciet\]ii cere[ti, nu putea avea, la r`ndulei,dec`tosingur\conducere[ilafelde universal\ ca aceea (divin\) din caredecurgea.Exactdinacela[imotiv,eatrebuias\fie[icomplet\:ipostaz\`ncarnat\adivinit\]ii,putereateres-tr\eraconceput\careunindacelea[iatribu]iica[isursaeitranscendent\,exercit`ndu-lef\r\alediviza.Nimicnu a fost mai str\in mentalit\]ii medie-vale ca spiritul democratic [i principiulsepar\rii puterilor. ~n Evul Mediu pute-reanuse`mp\r]ea,cisedistribuia desus `n jos, de-a lungul unei ierarhiiale c\rei paliere se ordonau dup\ gra-dullordeperfec]iunespiritual\,adic\desimilitudinecuinvizibilul`nte-meietor.Or,credc\exact`nacestpunctdup\p\rereamea,esen]ialinterpretarea, din 1972, a autoarei este,ast\zi,dep\[it\.PremisaJeannineiQuillet(enun]at\`ntitlulIntroducerii)este c\ cele dou\ laturi (sau chei) aleconceptuluimedievaldeputere(spiri-tualul [i temporalul) considerate, `ns\,din cauza anvergurii lor, ca puteri dis-tinctearfifost,`nc\dela`nceputulacesteiepoci,g`nditecafiindseparate[i antagonice, una urm\rind s\ [i-o sub-ordoneze pe cealalt\. Centrul...vital [alantagonismelorcareaujalonatistoriasociet\]ii medievale] scrie autoarea afostopozi]ia`ntreputereaspiritual\,apar]in`nd dup\ tradi]ie Bisericii, [i pu-terea secular\, apar]in`nd autorit\]ii ci-vile. Pe m\sur\ ce societatea civil\ de-veneacon[tient\destructurilesale,ac\utat s\ ias\ de sub domina]ia Biseri-cii, care contribuise totu[i foarte mult lana[terea acesteia...Aceast\ contradic]ieaguvernat`ntreagano]iunedeputere`nEvulMediu:Biserica`mpotrivasta-tului,`ntr-oprim\faz\,c`ndaasimilatstructuriler\masedelaImperiulp\g`n;statul `mpotriva Bisericii, `n cea de-a douafaz\,`ncarestatul`ncearc\s\ias\desubtutelaspiritual\aBisericii,cer`ndautonomiepentruputerilesale... (p.14-15).Aceastaesteschemacareori-enteaz\cercetareaJeannineiQuillet.Principiuleieste,precumsevede,alalternan]ei:mai`nt`i,afostdomina]iaBisericiiasuprastatului(corespunz\-toaredisputei`njurul`nvestiturilor[iconstituirii teocra]iei pontificale, `n se-coleleXI-XIV);apoi,tendin]ainvers`n-du-se, puterea laic\ a ajuns s\ contro-leze institu]ia ecleziastic\, `n contextulredescopeririidreptuluiroman[iaascensiuniistatuluimonarhic(secolulal XIV-lea). Las la o parte, am\nuntul deloc neglijabil! c\ arier-planul uneiasemeneainterpret\rieste,`nchipv\dit, marxist (ceea ce nu constituie unrepro[, ci numai un argument `n spriji-nulaceeacespuneamla`nceputde-sprecaracteruldatatalc\r]ii).Trebuies\ remarc, `ns\, c\, `n raport cu ce s-apublicat,`ntretimp,despreaceast\tem\,interpretareaautoareiaparea-cum de-a dreptul simplist\. Deosebirease reduce, `n fond, la o chestiune (car-dinal\) de nuan]\. Nu separa]ia [i sub-ordonareas`ntprincipiilecareaugu-vernat `n Evul Mediu raporturile dintrespiritual[itemporal,cidistinc]ia [icomplementaritatea.Oconcep]iede-sprelume,definit\cumamspusprinunitatea[iomologiadintretrans-cendent[iimanent,vizibil[iinvizibil,terestru [i divin etc., nu-[i putea imagi-na altfel rela]ia dintre cele dou\ puteri.Ne-o arat\, `ntre altele, chiar dualismulaugustinian,carenuopuneceledou\cet\]i,cicas\spuna[aleimbric\,l\s`ndposterit\]iidificilasar-cin\ de a rezolva echivocul generat deoasemenea`ngem\nare;unechivoccareanutritodisput\nupentrusub-ordonare,cipentrupozi]ionare.Deaceea,`ntreb\riledesprecarescriammai sus c\ au sub`ntins `ntreaga teolo-giepolitic\medieval\potfi,acum,contopite`ntr-unasingur\reformulat\astfel:caredintreceledou\puteri`n-gem\nate(alc\rorraportpoateficaracterizat prin ceea ce Louis Dumontanumit,`nchipfericit,diarhieierar-hic\)eramai`nglobant\,put`nd-o,astfel,absorbipecealalt\`necono-mia comun\ a salv\rii? Unii au pretinsc\aceast\putereeraspiritualul(rectepapa),`nvirtuteaperfecteisaleconti-nuit\]i cu divinul. Al]ii, dimpotriv\, aupledatpentrutemporal(adic\pentruImperiu),pedublultemeialtradi]ieiromane [i al sinonimiei dintre acesta [iBiseric\(societasfidelium),dob`ndit\prin cre[tinarea lui Constantin [i m\su-rile theodosiene. Confruntarea avea s\fiedefinitivtran[at\,`ncep`ndcuvea-curileXII-XIII,dearistotelism.Abiaa-cesta, prin postularea autonomiei lumiivizibile[i,totodat\,astatului,consi-derat, acum, ca un produs natural, cu ofinalitate proprie, a transformat distinc]iadintre cele dou\ instan]e `n separa]ie, iarcomplementaritatealor`ntr-oopozi]ie.Comunitatea politic\ s-a rupt, astfel, deBiseric\[idereligie,evolu`ndinde-pendent.Aceast\veritabil\revolu]iemental\exemplaroglindit\deDe-fensorpacis, scrierea([ieaamintit\)alui Marsiglio din Padova are o istorielafeldepasionant\,darcarenumaiintereseaz\ aici. De ajuns este s\ spunc\ din ea s-a n\scut modernitatea.~n ciuda acestei inadecv\ri interpre-tative, cartea Jeanninei Quillet este, to-tu[i,folositoare,prinorientareagene-ral\pecareoofer\`ntr-ochestiune,altminteriextremdecomplicat\.Frag-menteledocumentare[iglosaruldetermeninufacdec`ts\-isporeasc\utilitateadidactic\.Uncuv`nttrebuiespus[idespretraducere.Aceastaestecorect\,nimicdezis,darareunele(mici) erori, pe care orice medievist leobserv\imediat.~nprimulr`nd,nulombarzii s`nt cei `mpotriva c\rora asolicitatpapalitateaajutorulluiPepin(p.25),cilongobarzii,popula]ieger-manic\,stabilit\`nadouajum\tateasecolului V d. Hr. `n peninsula italian\.Autorul Falselor decretale pontificaledinsecolulalIX-leanuesteFalsulIsidor,ciPseudo-Isidor(numelesubcareanonimulcompilatoralacestortexte de drept canonic este cunoscut `nistoriografiachestiunii).Lap.96,`npropozi]ia:...Bisericaafostnevoit\pu]inc`tepu]ins\semondenizezepentruainstalaoputerespiritual\...etc.,expresiacorect\estes\semundanizeze (delamundus),cusensuldeaseinstala`nlume,dea-[i`nsu[i atributele ei. Numele faimosuluiautor al scrierii de teologie politic\ inti-tulat\Policraticus (1159)nuesteJohnSalisbury, ci din Salisbury, potrivit spe-cificului medieval al denumirii persoa-nelor (Francisc din Assissi, Toma din/deAquino, etc.). ~n fine, traducerea corec-t\ a titlului celebrului tratat politic din1374,LeSongeduVergier,nuesteVisulFecioarei(p.78-80[iIndex)caz `n care intitula]ia francez\ ar fi tre-buits\fieLeSongedelaVierge ,ciVisuldinlivad\(`nlatin\,Somniumviridarii).JeannineQuillet,CheileputeriinEvulMediu.Traducere :MariaPavel.Prefa]\:{erbanPapacostea,Bucure[ti,EdituraCorint, 2003.Conceptul medieval de putere iunie 200310Proz\GABRIELA GAVRILNum-amdatniciodat\nvntdup\crizele, spovedaniile, confiden]ele altora.Iar despre psihologi [i psihiatri M\ rog,poatenu-i[tiueupeceimaibuni,de[iam avut ocazia s\ dau peste ei sau ei pes-te mine, pe la diferite chermeze. La o n-tlnire recent\ a breslei lor, ne-am trezit launmomentdatcuoanorexic\completaburit\,coco]at\pemas\.Edrept,abiaatuncispectacolulncepeas\meritev\-zut, a[a c\ l-am abandonat rapid, n mij-loculuneinoiclasific\ri,pespecialistuln psihologia copilului [i devieri sexuale,tr\gndu-m\ mai aproape, s\ nu pierd de-taliile. Usc\]iva ridicase profetic bra]ele-naer, la dracu cu toate pref\c\toriile!, sn-tem ni[ ipocri]i, ne ascun n spatele con-ven]iilorcin sntemnoi?nimeni,s\ne fie clar, a[ puteam s\-mi arunc haine-le n capul vostru, a[ putea s\ v\ scuipni[ nimeni Bine c\ n-a nimerit nasturii! V\znd c\se ngroa[\ gluma, b\ie]ii de la paz\ s-auhot\rt s\ intervin\ cucoan\, d\-te jos,las\ tmpeniile... Vax! Cosmopolita [i n-fipsese ghearele n chica unuia dintre ei,tr\gndcuputerehabarn-ave]ideni-mic, merde, cu un accent cvasi-parizianCineva s-a gndit s\ acopere ]ipetele, a[ac\ din sta]ie a nceput s\ curg\, siropos,Etsitunexistepas....Vreodou\pa-hare au aterizat pe costumul spilcuit al u-nui fost nomenclaturist, specializat acumnnevrozepostdescembriste[irasputi-ninism.Oblond\stafidit\,cunumeru-sesc, obi[nuit\ cu rolul de Lolita-fat\-de-[tab,[ifluturavoalurile[izulufiililia-chii,bucurndu-sesincerc\ar\masncentrulaten]iei.Cevamaincolo,vreopatru in[i dota]i cu bur]i impozante, ap]is\dezlegetainelepsihiculuiuman,r-deau gros. Amiculmeusemelancolizade-abi-nelea, plimbndu-[i privirea peste cinstitaadunare,eratotmaintunecatlafa]\[ipresim]eam apropierea momentului cnduniversul pe buc\]i sau n ntregime se var\ci, va face ]ur]uri, va disp\rea sub o ca-lot\imens\,c\\staemersul,orice-arspunetmpi]iideecologi[ti,ni[tecomu-ni[ti, ce mai mercenari N-aiv\zutcumseleag\culan]uride toate gardurile? Nu v\zusem, dar o confirmare d\ ori-cndunimbolddiscu]iei.Arfimaibines\-l p\strez n zona politicii, s\ njure gu-vernul, prefectul, primarul, aleg\torii tm-pi]i, cum i vine la gur\. Dac\-l scap sprefilozofie, devine de-a dreptul gnostic: Dumnezeu [i-a b\tut joc de noi nu-ipas\, cum ar putea s\-i pese?, ne-a arun-cat n lume [i-l doare-n fund numai noisntempro[ti[ia[tept\m,oarecea[tep-t\mDac\nucumvasntemdoarunprogrampecalculator[iuit\s\nesal-vezene-amdus,salut,amdisp\rut[i-afluturatbra]ele,m\turndfursecuriledinjurcudezinvoltur\sntemni[teraha]i, unde-ajungem? N-a[zicec\m\bucuraschimbareadestatutontologic,dari-amspusc\nusnt nici eu de acord cu asta, c\-mi vines\protestezviolent,recunoscndu-minacela[i timp ignoran]a n ale r\cirii lumii. Pen c\e[tiprost,foa prost,do-bi-toc, m-a gratulat. Nici nu [tiu ce caut euaici cu pro[tii hai, car\-te, eu n-am ne-voiedenimeni[is\fielimp,limpe-de mie nu-mi spune nimeni ce s\ fac,absolut nimeni! ~ncepeas\capeteoculoarevine]ie,veneleiseumflau,canpragulapople-xiei, vocea i se sub]iase. Boule!, mie nu-mi spune nimeni ces\fac!Unulcaminesena[teodat\la1000 de ani Mare noroc ai c\ m\ cu-no[ti...B\,eu[tiuc\sntgenial,darnumai spun s\ nu v\ complexez, asta e... Ioam gndit de mult tot ce-au scris am\r]ii\ia de filozofi, io i-am zis [i lu Bul\ \lade ambasador c\, dac\ m\ ascult\ pe mi-ne, numai dac\ m\ ascult\ pe mine, poa-teie[imdinrahat...Mi-atelefonatdelaLondras\-mizic\:Domle,dac\nuerai, n-a[ fi n]eles nimic din Romnia....Cas\fiemaiconving\tor,ascosre-pede din hain\ un articol dintr-un ziar lo-cal unde i ap\ruse numele, ntr-un con-text oarecare. Ei?, s-a b\gat mai mult n mine, su-flndu-mi n fa]\. E tare b\iatu? V-aluatpe to]i sau nu? P\i...~mivinegreus\-laprob[idedataasta,a[anctm\ndreptstrategicspreie[ire [i-l las s\-[i termine discursul arcticn compania Lolitei.***Cum m-am trezit nainte de opt, m-amapucats\scriunjurnalulnceputcuvreo lun\ n urm\, hot\rt s\-mi pun exis-ten]a n ordine [i, mai ales, s\ m\ educ.Altruismularecevagre]os.Generozi-tatea mi se pare [i ea la[\, o cosmetizarecaraghioas\ a cruzimii. De cte ori mi sentmpl\s\-miajutaproapele,m\gn-descc\,defapt,a[fiavutchefs\-itragunpumnnbot,bachiarm\imaginezpocnindu-l,c\rndu-ipicioarencappn\ nu se mai ridic\. M\ port frumos, daubanilacer[etori,darn-a[spunec\m\intereseaz\nvreunfelsoartalor.N-amstat niciodat\ de vorb\ cu un Mecena saucuunmarebinef\c\tor,darcredc\a[putea s\ surprind aceea[i sastiseal\, groa-zac\,odat\ajutndpecineva,numaiscapidescieli.Eradestuldemi[tobucata, dac\ prind un weekend liber, cuni[te citate meseria[e de pe internet, potscoateuneseudes\lesteamintea-ncoad\.Poantaarfis\dauuntitluctsepoatedeacademic,iarrestuls\fiestr\-lucitor, paradoxal, fragmentat. N-apucs\clocescpreamulttextuldespremil\,altruism[iexasperare,c\telefonulncepes\sunesf[ietor,scu-turndu-mi hrburile din creier, aducndu-mi-lpeMax,cuvocealuitremur\toarecu tot, n existen]a mea pl\cut monoton\pn\atunci.Imediatmir\sarnminteimagini cu Max c\zut din [treangul legatde lustr\, cu Max cu venele ni]el ciopr-]iteculama,carem\a[teapt\s\-lban-dajez artistic [i s\-i pun plasturi, cu Maxn genunchi, chinuindu-se s\ se spnzurede clan]a u[ii, cu o curea ce alunec\ me-reu, cu Max l\sndu-mi n grij\, cu limb\de moarte [i damf de votc\ & antidepre-sive, cele cinci m]e t\rcate. Salut, Bazile Da, Max, s\ tr\ie[tiBodo,iart\-m\c\tederanjez,dartrebuieneap\rats\st\mdevorb\,tre-buie s\-]i spun c\ mi se ntmpl\ ceva bi-zar nu n]eleg nici eu [i m\ gndeam c\poate tu chiar e ceva important [i eunu reu[esc s\(Moca! Nici m\car n-ai avut ezit\ri, aipus mna pe telefon, ai mers la sigur, cineecelmaimaremocofandepe-aici,celmai idiot dintre noi, n fa]a c\ruia ]i