1.Despre santajul emotional cu Dr.Larissa

In mod oficial, santajul este o practica ilegala in orice sistem legal ce se respecta. Ideea

(profitabila, ce-i drept :D ) de a santaja pe cineva poate, in cele mai multe cazuri, sa-ti aduca

un dosar penal numai bun de pus in rama si aratat la colegii de celula, o mentiune ceva mai

„suculenta” in propriul cazier si o faima de baiat rau (sau fata rea, dupa caz) care sa-ti puna

dusmanii la zid. De obicei, pentru prinderea unui santajist e nevoie de ceva informatii

furnizate la sectia de uniforme albastre de catre o persoana binevoitoare (sunt optimista ca

mai exista si asa ceva :D ), eventual o plangere depusa de catre victima (daca nu are ceva de

ascuns, bineinteles), un flagrant delict, ceva ascultari de telefoane si o gramada de dovezi care

sa-si faca numarul in instanta. Asadar, s-ar parea ca scenariul este cunoscut deja, fara prea

multa originalitate ca dauneaza grav plictiselii si fara niscaiva suspans ca de ala avem parte

destul de la stirile „senzationale”.

Cu toate acestea, ceea ce am descris pana acum nu este decat ce am putea numi „santajul

conventional”. In realitate, in spatele usilor inchise, dincolo de microfoanele politienesti si de

flagrante se ascunde o forma mult mai dura de santaj. Este vorba de santajul emotional, pe

care, din necunostinta, din nepasare sau din rea-vointa (motivul chiar nu mai are importanta,

efectele fiind aceleasi oricum), il trecem cu vederea ca si cum ar face parte din peisajul de

fundal si nu ar afecta in nici un fel prim-planul tabloului.

Care este, insa, adevarul? Pai ar trebuie sa spunem, in primul rand, ca santajul emotional este

o forma de manipulare, in care sunt implicate doua parti: manipulatorul si manipulatul, intre

care exista o relatie de subordonare a celui din urma fata de primul. Aceasta subordonare se

manifesta printr-o obedienta, uneori fara limite de vointa ori personalitate din partea

manipulatului, fata de cel care-si dovedeste superioritatea emotionala apeland la forta abuziv-

persuasiva a limbajului (nu este neaparat nevoie sa se apeleze si la forta fizica, dar se poate

intampla). Diferenta esentiala intre santajul emotional si cel „conventional” este ca cel din

urma urmareste de cele mai multe ori un beneficiu strict material (desi utilizeaza si el puterea

emotiilor).

Cine pot fi manipulatii? Ca sa spunem asa, si tu, si eu, si toata lumea. Suntem oameni, avem

emotii, sentimente, secrete, iar cine cunoaste aceste aspecte si ne cunoaste si pe noi suficient

de bine ne poate oricand santaja. Motivele pentru care ar folosi aceasta maniera josnica de a

ne transforma in catelusi de companie sunt pur si simplu nelimitate, caci imaginatia acelorasi

oameni nu are granite: simpla rautate, dorinte ascunse, invidie, sau, mai pe scurt, frustrari de

orice tip.

Desi exista tentatia de a crede ca femeile cad prada cel mai des santajului emotional, studiile

unor cercetasi intreprinzatori spun ca, de fapt, suntem cam toti in aceeasi oala (speram ca nu

cu smoala :D ). Totusi, daca stam sa analizam putin ce se petrece in jurul nostru, putem sa

realizam ca exista (mai mult de) un sambure de adevar in concluziile acestor studii, iar asta

pentru ca discutam aici de mai multe tipuri de relatii tratate in bulk: sot-sotie, parinte-copil,

(asa-zis) amic-amic, sef-subordonat etc., in cadrul fiecarui tip de relatie putand fi afectata mai

mult o parte sau alta (femeile sau barbatii).

Dar, care este mecanismul unui astfel de santaj? Este esential sa punctam faptul ca, in general,

intre cele doua parti trebuie sa existe o relatie destul de stransa, sau cel putin suficient de

stransa cat sa poata fi furnizate detalii personale de catre manipulat manipulatorului. Cu alte

cuvinte, sansele ca subiectul santajului (adica „victima”) sa fie o persoana pe care abia ai

cunoscut-o sunt relativ mici (dar nu zero).

Ca urmare a acestui fapt, in momentul in care apare un anumit factor declansator al frustrarii

santajistului, acesta va initia (vai, ce spirit intreprinzator :D ) santajul. Aceasta se realizeaza

cu ajutorul limbajului, al unor formulari deja devenite oarecum standard (astia se pare ca nu

prea au imaginatie :) ), pentru a-i induce manipulatului imagini socante, violente sau

dureroase, care sa-i declanseze acestuia sentimentul de teama, obligatie si vina. Vina fata de

ce? Pai cam depinde de amenintarile manipulatorului… Iata cateva exemple de astfel de

formule prin care se produce santajul emotional:

-Nu pot sa cred ca esti atat de egoist/a, mai ales dupa cate am facut pentru tine…

-Nu te mai consider copilul meu! Pleaca de la casa mea…

-Te scot din testament…

-Lasa ca vezi tu! O sa-ti para rau dup-aia…

-De ce-mi ruinezi viata?

-O sa ma imbolnavesc din cauza ta…

-Chiar am crezut ca esti altfel decat ceilalti. M-am inselat…

-De ce te porti asa cu mine? Cu ce am gresit?

Si alte cate si mai cate. Vi se pare ca macar una suna cunoscut? Pai daca ati spus-o voi,

inseamna ca ati incercat sa santajati pe cineva emotional. Daca v-a spus-o altcineva, inseamna

ca ati fost santajati. Daca ati auzit-o in „conversatia” (a se citi „santajul”) altora, atunci ati fost

martorii unui santaj emotional. Asadar, voi in care categorie sunteti? :D (Spune-mi in care

categorie esti, ca sa iti spun cine esti…si eventual sa ma feresc de tine :) )

Santajul emotional intra sub obladuirea abuzurilor emotionale si, la fel ca si in cazul acestora,

efectele sunt de natura psihologica. De altfel, am mentionat si mai sus ca, desi manipularile de

acest fel pot fi insotite si de violenta fizica, nu este o regula. De asemenea, este important de

remarcat faptul ca urmele unui astfel de abuz sunt insesizabile unui ochi necunoscator, doar

specialistul psihoterapeut putand sa-si dea cu parerea asupra gravitatii situatiei, cu atat mai

mult cu cat nu este insotit si de vanatai, luxatii, fracturi, zgarieturi, etc.

Spre deosebire de abuzurile fizice, efectele santajului emotional sunt de mult mai lunga

durata, iar severitatea lor poate afecta viata subiectului santajului din toate punctele de vedere.

In general, o persoana supusa unui astfel de tratament are tendinta de a se retrage in sine, de a

se izola, mai ales ca urmare a unei increderi in propria-i persoana si in propriile-i abilitati mult

diminuate. De obicei, manipulatii se simt inferiori, nu suporta nici un fel de critica, se tem ca

vor fi respinsi, pot raspunde cu agresivitate chiar si la o atitudine prietenoasa si evita pe cat

posibil sa aiba relatii apropiate cu alti oameni.

Asadar, vreti ca cel/cea de langa voi sa ajunga intr-o asemenea situatie? Pai daca tot il/o iubiti

atat de mult incat sa nu vreti sa-l/s-o pierdeti, de ce il/o santajati emotional? Astept cu interes

raspunsurile dumneavoastra, fiindca tare as vrea sa mi se explice si mie cum din prea multa

„iubire” poti sa-i faci rau unui om, transformandu-l intr-o zdreanta fara personalitate si cu

psihicul pe patul de spital. Neintelese mai sunt caile dragostei…

2.Cum să ne protejăm de şantajul emoţional

Şantaj emoţional

Cu totii stim cum functioneaza santajul emotional. Pana la urma, l-am vazut in actiune de

atatea ori.

Persoana A vrea ceva de la persoana B, persoana B nu vrea sa cedeze asa ca persoana A se

foloseste de afirmatii precum “Nu ma mai iubesti?” sau “Fac asta pentru tine”, etc., reusiind

astfel sa determine persoana B sa cedeze. Scenariul este asemanator de fiecare data.

Cum se face ca nu realizam ca suntem victima unui santaj emotional decat atunci cand este

prea tarziu? Raspunsul este simplu. Nu realizam pentru ca sunt implicate emotiile noastre si

cu totii stim cum sentimentele intuneca judecata rationala. Uneori credem ca suntem scutiti de

asemenea fapte si ajungem chiar sa credem ca suntem imuni. Asemenea ganduri insa nu

reusesc decat sa ne faca si mai vulnerabili in fata manipularilor.

Probabil unul dintre cele mai bune lucruri pe care le putem face pentru a ne proteja de santajul

emotional este sa tinem cont de sfaturile de mai jos.

Sfatul #1: Recunoaste semnele

Primul pas pentru a te proteja este informarea. Invata sa recunosti fazele manipularii. In mod

uzual santajul emotional are sase etape: cerinta, rezistenta, presiunea, amenintarea, complianta

si repetitia.

Cerinta este cand o persoana se prezinta in fata noastra cu o anumita doleanta

Rezistenta este momentul in care comunicam ca cererea acesteia nu ne este pe plac

Presiunea este faza in care suntem pusi la colt

Amenintarea este faza in care ni se sugereaza ca neconformarea va avea consecinte

negative pentru noi (de ex.: ne vom simtii vinovati)

Complianta este momentul cand cedam si acceptam sa ne conformam cerintei

Repetitia este cand intreg ciclu reincepe

Identificarea acestor faze ne permite sa intrerupem ciclul si sa ne protejam inainte ca

manipulatorul sa poata profita.

Sfatul #2: Iubeste-te

Victimele acestui tip de manipulare sunt adesea nesigure. Ele se bazeaza foarte mult pe

parerea altora si nu pot decat sa cedeze la mare parte din doleantele externe, pierzand astfel

controlul.

Pentru a te proteja, creeaza-ti o stima de sine sanatoasa. Nu lasa ca ceea ce spun altii sa te

afecteze prea mult. Cunoaste-te si recunoaste-ti valoarea.

Vorbeste cu un prieten care te poate ajuta sa identifici cele mai bune calitati pe care le ai. Ia-ti

timp pentru a lucra pe problemele personale. A lucra pe problemele personale intr-o sedinta

de psihoterapie sau de dezvoltare personala este printre altele si o masura preventiva in lupta

impotriva santajului emotional.

Sfatul #3: Ramai rational

Adoptarea unui punct de vedere logic poate ajuta in lupa contra manipularii. Este mult mai

greu decat pare asa ca mai bine te-ai pregatii sa ramai ferm.

A ceda poate fi cea mai simpla solutie dar daca vei face acest lucru mai bine te-ai pregati

pentru inca o runda. In viitorul apropiat procesul va fi reluat. Totul se rezuma la cat de mult ai

sa poti duce.

Oricine este capabil sa utilizeze santajul emotional pentru a obtine ce isi doreste. Nu te lasa

victimizat. Aplica aceste sfaturi si protejeaza-te. Vei vedea ca viata va fi mai frumoasa,

relatiile mai sanatoase iar stima ta de sine se va imbunatatii cu fiecare zi ce trece.

Mult success!

3.

1Modele de abuz emotional

Abuzul emotional se poate manifesta in diverse form

e si situatii, in lucrarile de

specialitate intalnim clasificari a celor mai impor

tante forme de abuz. In fiecare model,

agresorul interactioneaza cu sau impotriva partener

ului, pe care il transforma intr-un

obiect, care i se adapteaza.

a) Dominarea

Dominarea reprezinta incercarea unuia dintre parten

erii relatiei de cuplu de a-i controla

actiunile celuilalt partener (Loring, M. ,

Emotional Abuse

, 1994). Persoana care incearca

sa domine alta persoana are o nevoie enorma ca tot

ceea ce se intampla in jurul ei sa se

desfasoare asa cum vrea ea si pentru aceasta de cel

e mai multe ori recurge la

amenintari si porunci.

Comportamentul dominant (Evans, P. ,

The Verbally Abusive Relationships

, 1996)

presupune: a ordona partenerului, monitorizarea tim

pului si activitatilor acestuia,

restrictionari materiale, financiare si a activitat

ilor sociale, izolarea partenerului de

familie si prieteni, interzicerea acestuia de a ben

eficia de anumite oportunitati

(profesionale, educationale ), gelozie excesiva si

posesivitate, amenintarea sau abuzarea

partenerului sau a familiei sau copiilor acestuia,

fortarea partenerului de a participa intr-

o activitate ilegala.

b)

Insultele verbale

Insultele verbale includ: mustrarile, subaprecieril

e, umilirea, poreclele, strigarile,

amenintarile, critica, invinuirea excesiva, a face

de rusine, sarcasmul, dezgustul fata de

2

o persoana. Aceasta forma de abuz este extreme de d

aunatoare pentru stima si

imaginea de sine s a oricarui individ. Atunci cand

unul dintre parteneri urla si striga la

celalalt, acesta se simte injosit si ii este teama

ca va fi lovit. Evans (

The Verbally Abusive

Relationships

, 1996) include ca forma de abuz verbal: interzicer

ile, impotrivirile,

neincrederea, abuzul verbal in gluma, acuzatiile,

judecatile, trivialitatile, ordinele,

negarile, devierile si furia excesiva.

c) Critica si invinovatirea constanta

Comportamentul unei persoane care foloseste aceasta

forma de abuz este caracterizat

prin: critica inflexibila, ii gaseste partenerului

din relatia de cuplu doar defecte, nu poate

fi multumit niciodata, isi invinovateste partenerul

pentru tot ceea ce merge rau . In timp

acest tip de abuz ii distruge victimei increderea

in ea insasi si sentimentul propriei

valori.

Aceasta forma de abuz este dificil de constientizat

atunci cand agresorul foloseste

umorul. Critica si invinovatirea (Engel, B. ,

The Emotionally Abusive Relationships

, 2002)

constanta poate fi inclusa in categoria abuzului

verbal, insa poate fi intalnita singura

fara a se asocia cu alte forme de abuz verbal, uneo

ri caracterizeaza o relatie de cuplu.

d) Asteptarile exagerate

Asteptari abuzive (Engel, B. ,

The Emotionally Abusive Relationships

, 2002) reprezinta

pretentii, cerinte exagerate, cum sunt: dorinta unu

ia dintre partenerii de cuplu ca

celalalt sa faca totul pentru a-i satisface nevoil

e, sa isi petreaca tot timpul cu el sau sa-i

acorde toata atentia sa.

Un partener care are asteptari exagerate nu poate f

i multumit niciodata, deoarece

acesta considera intotdeauna ca partenerul sau ar f

i putut face mai mult. Astfel

partenerul abuzat devine victima criticilor agresor

ului deoarece nu ii realizeaza

asteptarile.

3

e) Santajul emotional

Santajul emotional (Engel, B. ,

The Emotionally Abusive Relationships

, 2002) este una

dintre cele mai puternice forme de manipulare. Se p

roduce atunci cand unul dintre

parteneri, constient sau inconstient, il determina

pe celalalt partener sa faca ceea ce

vrea el, iar in acest scop se foloseste de teama, v

ina sau compasiunea acestuia.

Un partener foloseste santajul emotional atunci can

d:

-

ii cere celuilalt sa aleaga intre el si ceva ce isi

doreste

-

incearca sa il faca pe celalalt partener sa se simt

a egoist si rau, daca face ceva

ceea ce lui nu ii place

-

ii cere celuilalt partener sa renunte la ceva sau l

a cineva, ca o dovada de iubire

fata de el

-

isi ameninta partenerul ca il va parasi daca nu isi

schimba comportamentul

-

ii interzice partenerului accesul la bani daca nu f

ace ceea ce ii cere

-

isi ignora partenerul de fiecare data cand este sup

arat pe el

-

se foloseste de teama celuilalt partener pentru a-l

tine sub control

Amenintarile santajului emotional nu sunt mereu evi

dente, ele pot fi mascate de umor,

aparente incercari de protejare a partenerului sau

remarci subtile.

f) Instabilitatea emotionala

Instabilitatea emotionala (Loring, M. ,

Emotional Abuse

, 1994) include schimbari foarte

variate de dispozitie, iesiri emotionale spontane a

parent fara nici un motiv si raspunsuri

discordante, inconsecvente cum ar fi: reactii difer

ite in momente diferite la aceleasi

comportament, spune ceva intr-o zi si invers in alt

a zi, se razgandeste frecvent (intr-un

moment ii place ceva iar in altul uraste acel ceva)

. Acest comportament este daunator in

special pentru partener deoarece percepe o nesigura

nta continua., nu poate sa stie ce

se asteapta de la el. Relatia cu o astfel de persoa

na este dificila si anxioasa, deoarece

provoaca teama, tulburare, nesiguranta Partenerul t

rebuie sa fie in permanenta foarte

vigilent asteptand o noua iesire sau schimbare de d

ispozitie din partea celuilalt

partener.

4

Acest tip de comportament este caracteristic consum

atorilor de droguri si alcool, care

pot avea schimbari bruste de personalitate, datorat

e substantelor. Acest comportament

poate fi un indicator pentru diferite boli mintale

sau tulburari de personalitate, care

determina schimbari bruste de stare, iesiri emotion

ale (furie spontana, teama

coplesitoare, atacuri de panica) si reactii nepreva

zute. Persoanele care sufera de stres

post-traumatic pot prezenta un astfel de comportam

ent

g) Disfunctii permanente

Acest tip de abuz este determinat o persoana careia

ii place sa creeze o stare

permanenta de neliniste, clatinare, schimbare si de

zacord. Persoanele care folosesc

acest tip de abuz emotional poate fi "dependente de

drama" (Loring, M. ,

Emotional

Abuse

, 1994). Exista persoane carora crearea disfunctiil

or si conflictelor le produce

placere, in special celor care nu se pot centra pe

propriile lor probleme si se axeaza pe

ale celorlalti, celor care au o nevoie foarte mare

de a se exprima prin ceea ce fac si a

celor care au crescut intr-un mediu nesigur, fara

dragoste si armonie.

h) Distrugerea reputatiei

Aceasta forma de abuz, distrugerea reputatiei (Evan

s, P. ,

The Verbally Abusive

Relationships

, 1996), implica:umilirea, critica constanta a cuiv

a, a face de ras o persoana

in fata altor persoane, minciuni, barfe, opinii des

pre esecurile si greselile cuiva. Acest tip

de abuz poate distruge reputatia personala si profe

sionala a unei persoane, pierderea

prietenilor, serviciului si chiar a familiei.

i) Hartuirea sexuala

O persoana poate sa fie hartuita sexual (Loring, M.

,

Emotional Abuse

, 1994) de oricine,

chiar si de partenerul de cuplu. Hartuirea sexuala

este definita ca fiind: orice avans

sexual, comportament fizic sau verbal de natura sex

uala neinvitat si neacceptat de

persoana careia ii sunt adresate.

5

Chang (

I Just Lost Myself: Psychological Abuse of Women in

Marriage

, 1996) incadreaza

formele de abuz in cinci categorii, acordand atenti

e doar abuzului emotional asupra

femeii. Ea considera ca putem numi o relatie de cup

lu abuziva emotional atunci cand

intalnim cel putin trei tipuri de abuz dintre urmat

oarele forme:

1. Manipularea victimei pentru a-si schimba comport

amentul in directia dorita de

agresor

Intre partenerii relatiei de cuplu se afla un siste

m complementar si circular de influente

si interpretari, Massey ( Massey, apud. Chang Nash,

Valerie,

I Just Lost Myself:

Psychological Abuse of Women in Marriage

, 1996)descrie aceasta situatie ca fiind un

cumul de raspunsuri prezente si anticipate in situa

tia curenta, pe care partenerii le

dezvolta in timpul relatiei dau in familiile de ori

gine.

Acest model este creat de catre victima prin imbina

rea mai multor atitudini: anticiparea

dominantei si a criticilor, invatarea supunerii, ad

aptarii si a preocuparii pentru partener.

Acest model de interactiune, implica schimbari comp

lementare intre cei doi parteneri,

ceea ce conduce spre distorsionarea personalitatii.

. Astfel cu cat unul dintre parteneri

devine mai agresiv cu atat celalalt devine mai pasi

v si supus.

2. Crearea si mentinerea starii de confuzie

In acest model sunt folosite paradoxul si contradic

tia pentru a se crea confuzie si

instabilitate, simultan sunt transmise doua mesaje

opuse. Bateson ( Bateson, apud.

Chang Nash, Valerie,

I Just Lost Myself: Psychological Abuse of Women in

Marriage

,

1996) descrie acest model astfel: partenera invata

ca este intr-o situatie in care

indiferent ce face nu poate face bine si nu are cum

sa castige. Acelasi autor explica

existenta acestui model atunci cand unul dintre par

teneri il controleaza pe celalalt si nu-

i acorda acestuia posibilitatea de a se clarifica s

i de a riposta, iar victima nu poate parasi

relatia. Acesta considera ca relatiile in care rega

sim acest model au patru caracteristici:

sunt intense; intalnim mesaje opuse; victima nu poa

te riposta mesajelor conflictuale;

interzicerea parasirii relatiei.

6

Intr-o astfel de relatie femeia este intotdeauna de

zavantajata, confuza si nesigura

deoarece indiferent ce face este criticata.

3. Atacurile verbale

In acest tip de relatie partenerul utilizeaza insul

te verbale pentru a-si pune la punct

partenera sau pentru a o pedepsi deoarece a facut c

eea ce lui nu ii place. Atunci cand ei

ii este teama de furia lui sau cand ii este interzi

s sa-si exprime nemultumirea, se creaza

acest model in care el o insulta iar ea nu spune ni

mic sau incearca sa se apere, dar

renunta repede.

4. Tacerea si retragerea

Tolman ( Tolman, apud. Chang Nash, Valerie,

I Just Lost Myself: Psychological Abuse of

Women in Marriage

, 1996) descrie acest abuz emotional ca fiind o for

ma de control prin

tacere, retragere si inexpresivitate, de obicei ine

xpresivitatea este o forma de control

inconstient utilizata atunci cand ii este amenintat

a pozitia.

Mesajul transmis de partenerul care nu vrea sa vorb

easca este acela ca el este cel care

stabileste regulile in ceea ce priveste contestarea

anumitor situatii.

5. Lipsa conexiunii emotionale

Acest model presupune lipsa empatiei, intelegerii,

sustinerii emotionale, imposibilitatea

femeii de a crea o legatura emotionala cu parteneru

l ei, sentimentul ca el nu este acolo.

Denzin ( Denzin, apud. Chang Nash, Valerie,

I Just Lost Myself: Psychological Abuse of

Women in Marriage

, 1996) denumeste procesul in care doua sau mai m

ulte persoane

traiesc sau impart aceleasi emotii in raport cu o s

ituatie - intersubiectivitate. Acest

proces ajuta partenerii sa se inteleaga.

Intr-o relatie de cuplu abuziva emotional, partener

a depune eforturi pentru a obtine

intelegere emotionala din partea partenerului, dar

partenerul pare ca nu-si doreste sau

nu are abilitatea de a empatiza, in astfel de relat

ii partenerul are o pozitie dominant

4.

CUM SA EVITAM SANTAJUL EMOTIONAL

Autor :Carmen Ionescu, psiholog principal

Poate cineva exercita un control mai mare asupra altcuiva? Desigur. Persoanele cele mai

vulnerabile sunt cele care manifesta o intelegere exagerata fata de anumite persoane, admitand

astfel, fara sa vrea, din start, ca intr-o anumita situatie ar putea accepta, constient sau

inconstient, manipularea sub forma santajului emotional.Daca stim ca cineva are o simpatie

exagerata pentru noi, un atasament deosebit, acest lucru ne poate face sa avem un ascendent

asupra acesteia si daca am vrea, ne-am putea folosi de aceasta slabiciune, pentru a obtine ceea

ce dorim: o putem determina sa ne invite acasa la ea, o putem influenta sa se casatoreasca cu

noi sau o putem determina sa lucreze intr-un anumit domeniu etc. Manipularea functioneaza

perfect, intrucat avem deplina colaborare a persoanei respective.Am intalnit chiar multe

cupluri care s-au casatorit pentru ca el sau ea ameninta cu un anumit lucru. Cate cupluri nu s-

au casatorit deoarece unul dintre parinti era pe cale de a face o depresie la ideea acestui

proiect? Cati parinti nu si-au obligat copiii sa locuiasca acasa la ei pana la o varsta inaintata,

numai pentruca nu voiau sa stea singuri? Si exemplele ar putea continua.Sunt cateva fapte

deosebit de importante pe care trebuie sa le avem in vedere, daca vrem sa evitam santajul

emotional:

1. Oricat de abatuta ar fi o alta persoana din pricina comportamentului sau planurilor tale,

sa nu ne invinuim niciodata de starea acesteia. Oricine ne-ar santaja emotional, de fapt,

se indispune singur. Este nevoie sa-i spunem lucrul acesta , ca semn ca nu ne

impresioneaza si nici nu ii acceptam influenta.

1. Cand o persoana incearca sa ne spuna ca face totul din atasament fata noi, sa nu o

credem. Ea nu are nicio dorinta reala de a ne lasa sa fim o fiinta independenta. Va fi

fericita numai cand va reusi ceea ce vrea. Spera sa ne tulbure atat de mult cu lacrimile

sale, cu nelinistea sa, incatnti se va face mila de sarmanul sau suflet si-i vom face pe

plac. Persoana respectiva urmareste exclusiv interesele sale, nu pe ale noastre.

1. Sa nu permitem sa fim doborati, indiferent de cine, prin amenintarea suprema. Daca

recurge la aceasta arma, sa-i spunem in fata ca refuzam sa ne simtim raspunzatori de

acest lucru. Sa stam linistiti ca aceasta atitudine a noastra nu este atat de cruda pe cat

pare. Daca o sa-i spunem foarte clar ca regretam faptul ca adopta o asemenea atitudine

si sa asiguram persoana ca ii lasam libertatea de alegere, vom fi surprinsi de cat de

repede inceteaza cu aceste ineptii.

1. Sa nu incercam sa-i compatimim pe ceilalti, deoarece ii face pe acestia vulnerabili, in

loc sa li se ridice moralul, asa cum am putea crede, sentimentalismul nostru le arata,

pur si simplu, ca ii consideram niste deznadajduiti si ca intelegem perfect de ce trebuie

sa se simta nefericiti. O asemenea persoana isi va spune descurajata:”Biata de mine, nu

sunt in stare sa rezolv aceasta problema ¡” Iar noi venim cu compasiunea noastra si

adaugam:

“ Biata de tine, esti intr-adevar incapabila sa te descurci in aceasta problema ¡”. Oare cum ar

putea deveni aceasta persoana mai puternica, printr-un asemenea tratament? Categoric, in

niciun fel. 

Iata un caz real: <...un tanar care a venit la cabinet, din pricina excesivei sale timiditati, era

de fapt, victima involuntara a afectiunii deosebite pe care o avea mama sa pentru el. Era unul

dintre cei mai ocrotiti copii pe care i-am vazut vreodata. Bine intentionata, mama nu ii

permisese sa mearga cu bicicleta, in vreme ce toti ceilalti baieti stiau acest lucru, intrucat

considera ca fiul ei este “ prea necoordonat in miscari”. Din acelasi motiv, baiatul nu mergea

nici la inot, nu folosea patinele cu rotile, nu juca fotbal, in timp ce colegii lui de clasa erau

foarte indemanatici la aceste sporturi. Din fericire, mama lui era intr-adevar o persoana

inteligenta si grijulie si a inteles repede argumentele mele. I-am recomandat sa inceteze

compasiunea si sa lase baiatul sa-si incerce puterile. In loc sa se schimbe la fata cand acesta

dorea sa mearga sa inoate cu colegii, i-am impus sa-si stapaneasca nelinistea de dragul fiului

ei, sa afiseze un zambet curajos si vesel. Mama respectiva a facut tot ce i-am recomandat si

copilul, incet, incet a capatat incredere in fortele proprii si nu a mai fost un timid, cu timpul.>

Incercand sa avem in vedere cele patru recomandari, o sa beneficiem de o imagine si o

impresie mult mai buna in fata celorlalti si vom putea la randul noastru sa ne mandrim cu

faptul ca nu putem fi manipulati niciodata.

Daca vreodata vom suporta un santaj emotional, acela va fi cu propria noastra stiinta, in orice

caz si nu vom fi o victima inocenta ¡

5. Nu cedati santajului sentimental

Autor: psychologies

Santajul sentimental este o forma de manipulare care urmareste sa obtina supunerea

noastra – suntem santajati sentimental atunci cand renuntam la propriile dorinte pentru

a-i face pe plac altcuiva si resimtim frustrare si nemultumire datorita acestui lucru.

Cand o persoana apropiata noua – partener, un frate, un parinte, un prieten – recurge la santaj

sentimental, ajungem sa ne concentram asupra nevoilor acestor persoane in detrimentul

propriilor nevoi si sa cedam pentru a evita conflictul, confruntarea.

In realitate, cedand de fiecare data in favoarea celuilalt, nu reusim decat sa incurajam

partenerul sa procedeze si in viitor in acest fel si sa cadem intr-un tipar care implica cedarea

controlului asupra deciziilor si comportamentului nostru.

Putem diagnostica drept santaj sentimental comportamentul partenerului nostru sau al altei

persoana apropiate, daca acesta cuprinde urmatoarele elemente:

-  O solicitare: exprimata in mod direct sau indirect, printr-o imbufnare, de exemplu.

-  Rezistenta: partenerul insista sa-i satisfacem dorinta folosind toate argumentele posibile,

acuzandu-ne chiar de egoism, lipsa de iubire, lipsa de intelegere, daca nu ii facem pe plac.

-  Amenintarile: partenerul ne anunta ca vor exista consecinte negative pentru noi daca nu ii

dam ceea ce doreste (ex.: ne vom desparti)

-  Cedarea: ne spunem ca poate noi am gresit si cedam, desi nu suntem de acord cu

solicitarea partenerului

-  Repetarea: partenerul a obtinut ce a vrut, relatia incepe sa se stabilizeze, dar el a invatat

cum sa obtina de la noi ceea ce vrea in viitor: ne face sa ne simtim vinovate si imediat cedam

dorintelor lui.

Suntem vulnerabile in fata santajului sentimental daca avem urmatoarele trasaturi de

personalitate:

o teama intensa de manie;

o nevoie de liniste cu orice pret;

o tendinta de asumare a unei responsabilitati prea mari pentru viata altor persoane;

un nivel crescut de indoiala de sine.

Santajul sentimental determina compromiterea integritatii noastre, in conditiile in care a fi

integru inseamna ca fiecare din afirmatiile de mai jos e adevarata in majoritatea cazurilor:

-  Imi sustin convingerile.

-  Nu las teama sa-mi guverneze viata.

-  Ma confrunt cu cei care mi-au adus prejudicii.

-  Eu stabilesc cine sunt, nu-i las pe altii sa stabileasca cine sunt eu.

-  Imi tin promisiunile pe care mi le fac mie insumi.

-  Imi protejez sanatatea fizica si mintala.

-  Nu-i tradez pe altii.

-  Spun adevarul.

Cedand santajului sentimental, uitam ce e bine si corect pentru noi, ne pierdem respectul

de sine, ne dezamagim pe noi insine si renuntam la o parte integranta din propria persoana.

Exista situatii cand santajul creeaza emotii de o asemenea intensitate, incat ajungem sa

credem ca vom innebuni, pe langa faptul ca putem avea si simptome fizice, precum dureri de

ceafa, spasme musculare, probleme gastrointestinale.

Daca dorim sa producem shimbari in relatie, nu este cazul sa mai asteptam de la ceilalti sa se

schimbe, ci sa ne ocupam de propriul comportament. Pentru a nu mai ceda in fata cuiva care

face presiuni, este necesar sa invatam sa toleram dezaprobarea altora si critica lor, sa

luam pozitie ferma impotriva maniei si sa nu intram in panica la gandul unei shimbari majore

in viata noastra, sa intelegem ca nevoile noastre sunt mai importante decat ale celuilalt si sa

invatam sa deosebim vinovatia adevarata de cea nemeritata.

Vinovatia este adecvata doar daca raspundem “da” la vreuna din intrebarile urmatoare, in caz

contrar, ea v-a fost inoculata de catre ceilalti.

-  Este rau ceea ce ai facut sau vrei sa faci?

-  Este lipsit de mila ceea ce ai facut sau vrei sa faci?

-  Este abuziv ceea ce ai facut sau vrei sa faci?

-  Este insultator, depreciativ sau injositor ceea ce ai facut sau vrei sa faci?

-  Este daunator pentru bunastarea celeilalte perosane ceea ce ai facut sau vrei sa faci?

Daca faceti ceva sanatos pentru voi insiva si nu incercati sa daunati sau sa injositi o alta

persoana, atunci vinovatia este nemeritata si trebuie infranta. Si nu uitati ca o relatie care

supravietuieste doar daca voi cedati intotdeauna, nu va poate aduce o stare de bine.

Steliana Rizeanu

Psihoterapeut

6. Santajul sentimental

Publicat in 12 July, 2009 de Radu Botez si Silvia Rotaru

(3 votes, average: 5.00 out of 5)

SURSA:http://www.elystar.ro/modules/news/article.php?storyid=1131

Cand spunem santaj sentimental, s-ar putea crede ca o astfel de tranzactie poate avea loc doar

intre indragostiti sau intre soti. In realitate lucrurile stau altfel ; este neindoios faptul ca un

astfel de santaj poate sa fie aplicat si in relatiile de munca sau de afaceri, intre persoane aflate

pe diverse trepte ale ierarhiei, dar si intre rude sau intre prieteni.

O PRESIUNE PERICULOASA

Exista anumite situatii care pot fi asimilate santajului sentimental, deoarece se bazeaza pe

sentimente : de frica, de vinovatie sau de obligatie si urmeaza schema despre care am scris in

primele episoade, care incepe prin presiune, trece la cerere si sfarseste cu cedarea. Si la

serviciu este posibil sa fim supusi santajului sentimental ; comparatiile negative creeaza o

atmosfera similara celei dintr-o familie nesanatoasa, alimentand invidia si rivalitatea. Sub

paravanul „motivarii” subalternilor, un sef mult prea autoritar, poate fixa acestora standarde

imposibile ; scopul sau – evident – fiind propria ascensiune si dobandirea consideratiei celor

superiori lui. De exemplu, sa luam cazul unuia care a avut nesansa de a fi angajat pe postul

lasat liber de un alt angajat, devenit legendar prin constiinciozitate si competenta si care se

pensionase. Seful folosea tot timpul comparatiile negative, spunandu-i „X respecta

termenele”, „X scurta termenele”, „cauta sa te ridici la inaltimea lui X „ sau „de ce nu poti fi

ca X…” si multe altele de acest fel. Comparatiile negative ne fac sa ne simtim deficitari ; nu

suntem la fel de buni, de loiali, de constiinciosi ! Si iata cum incepem sa simtim neliniste si

vinovatie. Atata neliniste, incat am fi gata sa cedam, luandu-ne mai multe sarcini, scurtand

termenele si mai mult, stresandu-ne mai tare, numai din dorinta de a-i arata sefului ca greseste

in aprecierea noastra.

Presiunea la locul de munca prilejuieste indreptarea gandurilor noastre spre riscul de a fi

concediati. Pericolul consta in faptul ca, incercand sa ne ridicam la standardul inalt al unei

persoane, care are alte nevoi, alte talente si un context cu totul diferit, putem ajunge sa

sacrificam familia, celelalte interese si chiar sanatatea pe altarul muncii la serviciu.

Santajul sentimental este aplicat, in multe cazuri, de parinti asupra copiilor, dar si de copii

asupra parintilor. De cele mai multe ori, persoana care aplica acest „tratament” este o mama

ramasa vaduva, care face reprosuri, mai mult sau mai putin voalate, asupra fiului sau fiicei,

adulti cu copii, la randul lor. Presiunea, periculoasa pentru nervii, timpul si nevoile celor

santajati, este aplicata de parinti in scopul de a obtine de la copii mai mult timp, mai multi

bani sau mai multa atentie, cu neglijarea totala si voita a problemelor acestora. Si nu este

vorba ca acesti parinti ar fi neglijati, dar ei doresc mereu mai mult, uitand sau facandu-se ca

uita ca acum, copiii lor au propriile familii si propriile nevoi. Trezindu-le sentimentul de

vinovatie, reprosandu-le ca-si neglijeaza obligatiile sau amenintandu-i intr-un fel sau altul,

obtin in cele din urma ceea ce isi doresc, cu pretul santajului sentimental aplicat propriilor

copii. Desigur, exista si copii care-si santajeaza parintii, prieteni sau frati care se santajeaza

reciproc si multe alte situatii de santaj sentimental.

S.O.S. CE SA FACEM ?

Pentru a scapa de santajul sentimental sunt necesari cativa pasi, cateva schimbari, cateva

reevaluari. Este nevoie sa lasati in urma trecutul, sa incepeti a lua o serie de masuri noi, bazate

pe o noua intelegere si pe noi deprinderi ; nu va asteptati la schimbari „peste noapte” – nu va

fi asa. Evaluati sentimentele pe care le simtiti cand sunteti santajati si veti observa ca ele se

bazeaza pe vinovatie ( nejustificata ), obligatie ( neasumata ) si frica ( fara obiect ). Aplicati

trei pasi in procesul de schimbare a situatiei ( denumit pe scurt S.O.S. ), care inseamna „stop”,

„observare”, „strategie”.

Primul pas se cheama STOP ; aceasta se traduce prin a nu lua o decizie chiar in momentul in

care se produce solicitarea, chiar daca presiunile sunt mari. Luati-va timp, amanati, distantati-

va, chiar sentimental, si spuneti-va „nu voi ceda !”, „pot sa rezist !”

Al doilea pas : OBSERVAREA. Din moment ce v-ati detasat de situatia tensionata, veti putea

deveni observatorul ideal al situatiei ; al vostru, dar si al celuilalt. Observati ce vrea el sau ea

de fapt sa obtina, la ce va ganditi dvs., cum va simtiti, dar si la ceea ce vreti dvs. de fapt.

Observati si cantariti.

Cel de-al treilea pas : STRATEGIA ; acest punct implica multa responsabilitate din partea

dvs. In cazul deciziilor majore, ca : stabilirea viitorului unei casnicii sau al unei relatii de

dragoste ; intreruperea unei relatii cu un parinte, o ruda sau un prieten ; decizia de a ramane

intr-un loc de munca nefericit sau de a-l parasi ; cheltuirea sau investirea unei sume mari de

bani, acordati-va tot timpul de care aveti nevoie pentru a lua decizia corecta.

Strategia nr. 1 este comunicarea nondefensiva ; nu va mai tot aparati si nu mai dati explicatii

ca raspuns la o presiune, ci, incercati lamurirea subiectului pe cale amiabila. Ramaneti fermi !

Strategia nr. 2 ; inscrieti santajistul pe lista aliatilor ; apropiati-va cu bunavointa si curiozitate

de el/ea si cautati sa modificati tonul tranzactiei, mai ales daca degenereaza in atacuri si

aparari.

Strategia nr. 3 este trocul. Cand doriti ca santajistul sa-si schimbe comportamentul,

recunoasteti ca si voi trebuie sa faceti cateva schimbari in propriul comportament. Astfel, este

posibil un troc, care este o strategie eficienta, deoarece permite fiecarei parti sa primeasca

ceea ce doreste.

Strategia nr. 4 : folositi umorul. Poate ca nu va functiona in toate cazurile, dar, cu siguranta,

va ajuta sa inseninati atmosfera.

…Si, nu luati decizii majore decat in cazuri extreme…

SURSA:http://www.elystar.ro/modules/news/article.php?storyid=1131

AUTOR: Radu Botez si Silvia Rotaru