Date post: | 13-Dec-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | daniel-didi |
View: | 245 times |
Download: | 9 times |
APARATE SI PROTEZE UTILIZATE IN CHIRURGIA
ORALA SI MAXILO-FACIALA
INTRODUCERE.ISTORIC• Origine – restaurarea protetica a
elementelor anatomice ale corpului .• POPP (1939) – mumii egiptene – pavilioane
auriculare , piramide nazale , ochi artificiali.• China antica – reconstructia piramidelor
nazale si a pavilioanelor auriculare din ceruri si rasini .
• PARE (1575) – obturator pentru a inchide o despicatura palatina .
• FAUCHARD ( 1728 ) – perforatii palatine pentru retentionarea protezelor maxilare .
INTRODUCERE.ISTORIC
• KINGSLEY ( 1880 ) – descrie utilizarea aparatelor pentru restaurarea palatului , nasului .
• MARTIN ( 1889 ) – descrie dispozitive de inlocuire a defectelor maxilarului si mandibulei .
• KAZANJIAN(1932) – necesitatea colaborarii dintre chirurgi maxilo-faciali – proteticieni – chirurgi plastici pentru rezultate estetice si functionale optime .
DEFINITII.NOMENCLATURA
• SIMICI(1970)-”DICTIONAR MEDICAL“ : “Aparatele sunt sisteme de
piese servind la o operatie bine determinata , mecanica , tehnica sau stiintifica , precum si la dirijarea energiei si transformarea ei in diferite forme.”
- In medicina dentara – Aparatul (ortodontic
sau chirurgical) este asociat unui caracter temporar – utilizat cu rol de corectare doar pe perioada tratamentului unor afectiuni .
DEFINITII.NOMENCLATURA
• DEX: “Proteza este un aparat sau o
piesa medicala care inlocuieste un organ , un membru, o parte dintr-un membru amputat sau un conduct natural al corpului omenesc.”
- Spre deosebire de aparat , Proteza are un caracter de durata participand la refacerea functiilor afectate de pierderea segmentului respectiv din organism . ( proteza cu obturator , proteza cu plan inclinat ).
DEFINITII.NOMENCLATURA
• DEX : “Epiteza este o corectie a
unei articulatii defectuoase . “
- In practica maxilo - faciala definste dispozitivele ce inlocuiesc parti moi lipsa ale organismului – caracter morfologic asemanator protezelor ( respecta aspectul segmentului inlocuit ) dar nu participa la restaurarea functiilor pierdute ( epiteza nazala / auriculara ).
CLASIFICARE
Dupa indicatia clinica si patologia
careia i se adreseaza in :
• Dispozitive protetice utilizate in chirurgia orala / dento – alveolara.
• Dispozitive protetice utilizate in chirurgia maxilo – faciala .
CLASIFICARE
Dupa scopul lor in:
• Diagnostice / Prognostice (in special in chirurgia orala / dento – alveolara ) .
• Terapeutice
CLASIFICARE
Dupa durata de utilizare de catre pacient :
• Temporare
• Permanente
APARATE SI PROTEZE UTILIZATE IN CHIRURGIA
ORALA / DENTO – ALVEOLARA CU DURATA
TEMPORARA
• In patologia extractiei dentare ( consecutiv accidentelor / complicatiilor intra si postextractionale) :
- Hemoragia postextractionala . - Fractura tuberozitatii maxilare . - Comunicarea oro – sinusala .
• In patologia parodontala si a traumatismelor dento –parodontale .
• In chirurgia proprotetica ( plastia de parti moi sau creasta alveolara ).
APARATE SI PROTEZE UTILIZATE IN
CHIRURGIA MAXILO – FACIALA CU DURATA
TEMPORARA
• In patologia traumatica oro – maxilo – faciala
- atelele de imobilizare - gutierele de imobilizare - placa palatinala / sina linguala cu sau
fara val de ocluzie
• In patologia tumorilor chistice maxilare (obturatorul de marsupializare)
• In patologia articulatiei temporo – mandibulare (gutiere de repozitionare)
APARATE SI PROTEZE UTILIZATE IN CHIRURGIA
MAXILO-FACIALA CU DURATA PERMANENTA
In defecte ale oaselor maxilare consecutiv patologiei tumorale sau a traumatismelor cranio – faciale :
• Defecte osoase maxilare – proteza cu obturator .
• Defecte osoase mandibulare – proteza cu plan inclinat .
DISPOZITIVE PROTETICE UTILIZATE IN SCOP
DIAGNOSTIC / PROGNOSTIC
• Sina / gutiera pentru sondaj parodontal• Ghidul radiologic• Ghidul chirurgical• Ghidul estetic• Ghidul topografic
Dispozitivele protetice utilizate in scop diagnostic / prognostic :
• Sunt utilizate preponderent in patologia chirurgicala orala / dento – alveolara .
• Sunt treptat inlocuite de dispozitive realizate cu ajutorul procedurilor imagistice de ultima generatie .
• Au ca avantaj rapiditatea in executie si costul de productie redus .
• Sunt solicitate de medicii cu experienta .
ETAPELE THNICE DE REALIZARE ALE APARATELOR
SI PROTEZELOR CHIRURGICALE
• Turnarea modelului preliminar .
• Prelucrarea modelului preliminar (sectionare , radiere , deretentivizare , foliere) .
• Confectionarea portamprentei individuale• Turnarea modelului functional / duplicat.• Montarea modelelor in articulator / ocluzor
pe baza relatiei de ocluzie .• Realizarea machetei .• Ambalarea / Turnarea .• Prelucrarea lucrarii protrtice .
Aparatele si protezele chirurgicale :• Sunt dispozitive mobile
sau mobilizabile . • Sunt confectionate in general
din rasini acrilice auto / baro – termo polimerizabile sau compozite fotopolimerizabile cu sau fara schelet metalic .
• Sunt mentinute pe campul protetic prin reeducarea si adaptarea musculaturii periorale ale pacientului .
DISPOZITIVE PROTETICE UTILIZATE IN SCOP
DIAGNOSTIC / PROGNOSTIC
SINA / GUTIERA DE SONDAJ PARODONTAL
• Asigura o analiza clinica prin sondaj parodontal ( parodontometrie) cu relevanta stiintifica .
• Utilizata in studiile clinico – statistice si prognostice .
• Se modeleaza pe modelul prelimiar din ceara calibrata sau direct din rasina autopolimerizabila .
• Urmareste arhitectura orala sau vestibulara dento – parodontala de la convexitatile anatomice coronare spre mucoperiostul alveolar .
GHIDUL RADIOLOGIC
• Utilizat in implantologie pentru analiza structurilor spatiului edentat.
• Pe modelul preliminar se realizeaza o macheta din ceara calibrata a unei proteze pe care la nivelul seilor se aplica bile metalice de dimensiuni cunoscute . ( Ambalare / Injectare rasina / Polimerizare / Prelucrare)
• Pacientul poarta proteza la examenul radiologic .
• Caracter istoric , rar utilizata de la aparitia tomodensitometriei computerizate .
GHIDUL CHIRURGICAL
• Utilizat in tratamentul prin implante al breselor edentate .
• Precizeaza pozitia si chiar directia de inserare a implantelor .
• Se realizeaza din rasina auto , termo – baro sau fotopolimerizabila .
• In amprenta campului protetic se monteaza pini la nivelul spatiilor edentate .
• Se toarna modelul si se sectioneaza in sens vestibulo – oral spatiul edentat.
GHIDUL CHIRURGICAL
• La nivelul suprafetelor de sectiune se marcheaza grosimea mucoperiostului .
• Se radiaza spatiul edentat .• Se realizeaza macheta in care la
nivelul seilor protetice se marcheaza pozitia corespunzatoare implantului .
• Se ambaleaza , se injecteaza rasina , se polimerizeaza , se prelucreaza .
GHIDUL / GUTIERA ESTETICA
• Utilizata pentru simularea lucrarii protetice definitive .
• Se foloseste in cazul spatiilor edentate cu dimensiuni modificate , in conditiile necesitatii simularii unui artificiu de modelaj sau montaj .
• Utila in stabilirea directiei de inserare si a pozitiei implantelor .
• Se foloseste pentru confectionarea gutierei de rasina termo – plastica cu ajutorul careia se realizeaza protezarea imediata extemporanee ( varianta scutan ) .
GHIDUL / GUTIERA ESTETICA
• Pe modelul preliminar / de studiu se monteaza din garnitura dentara la culoare dintii absenti la nivelul spatiilor edentate .
• Se verifica in ocluzie , se prelucreaza obtinandu-se o macheta de proteza(partiala sau totala in functie de caz ) .
• Macheta este probata de pacient care isi exprima parerea , putand in acest fel sa apreciezeforma dintilor , marimea , culoarea si montajul lucrarii protetice definitive .
GHIDUL / GUTIERA TOPOGRAFICA
• Utilizata in tehnicile chirurgicale parodontale (G.T.R.) .
• Reda arhitecura zonei mucoperiostale cervicale – negativul .
• Pe modelul preliminar se aplica in regiunea cervicala pe zona interesata o bucata de ceara calibrata incalzita astfel incat sa amprenteze o suprafata de aproximativ 10 mm. inaltime la nivelul santului gingival centrata pe acesta .
• Macheta astfel obtinuta se ambaleaza , se injecteaza rasina , se polimerizeaza si nu se prelucreaza mucozal – CONFORMATOR .
GHIDUL / GUTIERA TOPOGRAFICA
• Utilizata in tehnicile reconstructive , ale defectelor crestale alveolare , cu ajutorul grefoanelor autologe .
• Se foloseste pentru aprecierea defectului si stabilirea zonei donoare .
• Pe modelul preliminar radiat la nivelul zonei receptoare se realizeaza din ceara macheta conformatorului ce corecteaza defectul crestal in sens tridimensional .
• Macheta se ambaleaza , se injecteaza rasina , se polimerizeaza , se prelucreaza primar .
APARATE SI PROTEZE UTILIZATE IN CHIRURGIA
ORALA / DENTO-ALVEOLARA CU DURATA TEMPORARA
PATOLOGIA EXTRACTIEI DENTARE
• Hemoragia postextractionala : (cauze) - traumatisme excesive local care
se soldeaza cu fractura procesului alveolar sau lezarea unor vase sanguine din vecinatate .
- consecutiv unei stari fiziopatologice a pacientului ( pacient in tratament cu anticoagulante / antiagregante , trombocitopenii induse sau cosecutive altor afectiuni) .
- pacient cu afectiuni hemoragipare ( hemofilii/trombocitopenii) .
PATOLOGIA EXTRACTIEI DENTARE
• In situatia in care hemoragia a survenit unui traumatism dispozitivele utilizate se confectioneaza extemporaneu ( ligaturi dento - dentare ce mentin tamponamentul ; sei protetice compresive din materiale termoplastice sau siliconice ).
• In situatia prevederii unui risc hemoragic se realizeaza preoperator o placa palatina/sina linguala cu sa de protectie.
PLACA PALATINALA/ SINA LINGUALA CU SA DE
PROTECTIE
• Turnarea modelelor preliminare .• Confectionarea portamprentei individuale .• Turnarea modelului functional .• Montarea in articulator / ocluzor. • Reducerea / radierea modelelor.• Realizarea machetei / ambalare / injectare
rasina / polimerizare / prelucrare.
FRACTURA TUBEROZITATII MAXILARE
• Se confectioneaza o placa palatinala cu sa terminala conformatoare .
• Pe model se realizeaza o placa palatina prelungita cu o sa protetica perituberozitar posterior si vestibular , ancorata prin crosete ocluzo – aproximale sau cervicale.
COMUNICARILE ORO – SINUSALE
• Se confectioneaza placi palatinale care au ca scop :
- protectia zonei de comunicare - placa palatinala cu sa de protectie pentru plastia per primam .
- protectia zonei donoare – placa de protectie pentru inchiderea autoplastica a comunicarilor oro - sinusale .
PLACA PALATINA CU SA DE PROTECTIE
• Pentru plastiile “per primam” .• Se realizeaza in urgenta imediata/amanata .• Folierea modelului la nivelul zonei de
comunicare (fara a afecta stabilitatea ) .• Din rasina auto / foto / termo -
baropolimerizabila .• Ancorata prin crosete ocluzo - aproximale
sau cervicale.• Prezinta o sa de protectie la
nivelul orificiului de comunicare – protejare fara compresie .
PLACA DE PROTECTIE PENTRU INCHIDEREA AUTOPLASTICA A
COMUNICARILOR ORO-SINUSALE
• Inchidere autoplastica = plastie cu lambou “in colereta”= plastie “in doua planuri” oral si sinusal .
• Scopul este protectia zonei donoare a planului oral – lambou rotat/translatat si nu in ultimul rand a lamboului .
PLACA DE PROTECTIE PENTRU INCHIDEREA AUTOPLASTICA A
COMUNICARILOR ORO-SINUSALE
• Etapa specifica – folierea pe model a zonei donoare si a zonei de aplicare a lamboului ( medicul deseneaza pe model zona de foliere ) .
• Ancoraj prin crosete ; confectionata din rasina termo / baropolimerizabila .
• Se realizeaza macheta / se ambaleaza / se injecteaza rasina / se polimerizeaza / se prelucreaza proteza .
PATOLOGIA PARODONTALA SI TRAUMATISMELE DENTO-
PARODONTALE
• Se realizeaza gutiere / sine acrilice de imobilizare dento - parodontala .
• Sunt benzi de rasina acrilica de 5 - 6 mm. inaltime si 2 – 3 mm. grosime dispuse pe suprafata orala a dintilor , de care , acestia sunt solidarizati prin ligaturi de sirma dispuse circumferential .
GUTIERELE / SINELE DE IMOBILIZARE DENTO-
PARODONTALA• Se realizeaza macheta din ceara calibrata
acoperind suprafata orala coronara pana la nivelul convexitatii anatomice coronare incercuind suprafetele spre punctele de contact aproximale .
• Se pot modela dintii lipsa .• Se ambaleaza / se injecteaza rasina /
se polimerizeaza / se prelucreaza .• La nivelul spatiilor aproximale se realizeaza
perforatii ce permit realizarea ligaturilor circumferentiale .
CHIRURGIA PROPROTETICA
• In plastia partilor moi perimaxilare .
• In plastiile osoase .
PLASTIA PARTILOR MOI PERIMAXILARE
• In conditiile atrofiei severe a campului protetic .
• Disparitia mucoasei fixe .• Inserarea inalta a fibrelor
musculaturii perimandibulare .• Prezenta frenurilor , bridelor locale .• Postoperator imediat – extemporaneu
se prelungeste proteza preexistenta cu materiale termoplastice ( 7 - 10 zile ) .
• Se realizeaza o noua proteza la 14-20 zile postoperator .
PLASTIILE OSOASE
• Consecutiv alveoloplastiilor ( exostozelor , exofitelor , extractiilor multiple ) sau a rezectiilor modelante ( apofize genii , creste oblice mandibulare interne si externe ) .
• Extemporaneu postoperator se poate captusi proteza preexistenta ( 7 - 10 zile ).
• Presupune prelucrarea modelului functional – radiere dinti / exostoze / exofite etc.
• Proteza finala la 40 - 60 zile postoperator .
APARATE SI PROTEZE UTILIZATE IN CHIRURGIA
MAXILO – FACIALA CU DURATA TEMPORARA
PATOLOGIA TRAUMATICA MAXILO - FACIALA
Imobilizarea mandibulo – maxilara , reducerea ortopedica si contentia fracturilor se poate realiza cu :
• Atele• Arcuri cu inele• Gutiere• Placa palatina / sina linguala cu val de
ocluzie
ATELELE• Se fixeaza prin ligaturi circumferentiale
pe dintii prezenti .• Servesc pentru ancorarea , reducerea
si imobilizarea fracturilor .• Sunt dispuse vestibular . • Sunt : - extemporanee ( atele ondulate ) - prefabricate ( atele butonate ,
Richard , Winter , Duclas )• Toate prezinta sisteme de ancoraj
fixe , la 4 - 8 mm. intre ele , ce ofera suport pentru dispozitivele de reducere sau solidarizare intermaxilara .
ATELELE
Inconveniente / Dezavantaje :• Forma aplatizata – nu permite o modelare
precisa in sens vestibulo – oral ; imposibil de adaptat la conturul festonului gingival ; suprafata de contact cu dintii redusa .
• Dispozitivele de ancoraj pot produce leziuni gingivale , ale mucoasei jugale sau labiale .
• Dispozitivul de ancoraj poate impiedica adaptarea atelei daca este dispus intr-o zona ce trebuie indoita .
• Atelele confectionate extemporaneu din sarma (atele ondulate ) se pot rasuci in jurul axului si chiar derapa la tractiuni puternice .
ATELELE
Atela JACQET – evita aceste inconveniente:• Prezinta sectiune semicirculara .• Realizata din aliaj maleabil .• Ajustare precisa .• Bun contact dentar – previne alunecarea
/ deplasarea .• Permite o tractiune corespunzatoare
pentru a obtine o pozitionare si o consolidare corecta a fragmentelor osoase .
ATELELE
Tehnica de realizare a atelelor extemporanee ( ondulate ) :
• Pe modelul preliminar se modeleaza un fir de sarma cu grosimea de 0,8 mm. la nivelul coletului dentar vestibular al fiecarui dinte .
• Firul de sarma se angajeaza usor la nivelul spatiilor aproximale si se recurbeaza distal la nivelul extremitatilor .
ATELELE
Caracteristicile atelelor extemporanee ( ondulate ) :
• Sa fie neutre – nu exercita nici o tractiune secundara asupra dintilor .
• Sa se poata modela adapta usor in cavitatea orala .
• Sa se poata suda crosete ( pentru ancoraj / tractiune ) in pozitii favorabile .
• Sa poata fi mentinuta pe dinti prin ligaturi circumferentiale de sarma ( fir de 0,3 mm. pentru incisivi / canini si 0,4 mm. pentru molari / premolari ) .
ARCURILE CU INELE
• Construite pe baza principiului arcurilor ortodontice – se sprijina pe inele ajustate si cimentate pe dintii suport .
• Indicatii : - edentatii extinse ( maxim 5 - 6 dinti
pe arcada ) cand atela cu ligaturi ofera sprijin ineficient ;
- dinti conici si scurti ( derapajul ligaturilor);
- la copii ( coroane scurte si resorbtia radiculara a dintilor temporari ) imposibil de aplicat ligaturi circumdentare;
ARCURILE CU INELE
Tehnica de realizare :• Stabilirea dintilor suport si adaptarea
cu pense Angle a unor inele de Ni – Cr de 0,5 mm. grosime la suprafata coronara .
• Inelele se sudeaza si se ia o supraamprenta a modelului .
• Se toarna un model din material refractar pe care se sudeaza inelele la un arc de sarma de 0,9 mm.
• Pe arc se pot suda crosete pentru realizarea tractiunilor .
ARCURILE CU INELE
Tehnica de realizare :• La nivelul zonelor edentate intinse se
realizeaza sei acrilice in relatie de ocluzie cu dintii antagonisti , ce pot fi prevazute cu inele de ancorare .
• Se pot utiliza si bracket-uri metalice sau acrilice cimentate pe dinti pentru ancorajul arcului ( similar cu tratamentul ortodontic ).
GUTIERELE
• Utilizate in : edentatii intinse , dinti neretentivi sau mobili asociati cu retractii osoase importante .
• De electie pentru contentia monomaxilara ( fara blocaj intermaxilar ) .
• Aplicate dupa reducerea fracturii si intereseaza fiecare arcada in intregime .
GUTIERELE
Tehnica de realizare ( GUTIERA BIVALVA ) :• Modelele preliminare se monteaza
in articulator .• Se prelucreaza modelul – se
reduce deplasarea .• Gutierele se realizeaza bivalva –
2 componente ( vestibulara si orala ) .• Machetele componentelor sunt realizate din
ceara urmarind suprafata vestibulara si orala a dintilor prezenti fara a o acoperi .
• Versantul alveolar – foliat la nivelul mucozal.
GUTIERELE
Tehnica de realizare (GUTIERA BIVALVA):• Se inglobeaza in interiorul machetei fire de
sarma pentru a o ranforsa .• Pentru maxilar componenta orala prezinta
fenestrare la nivelul boltii palatine si un conector situat distal .
• In zonele edentate cele doua componente se unesc .
• Dupa realizare machetele sunt montate pe modele in articulator pentru a se verifica ocluzia si se realizeaza ancose triunghiulare de ghidaj – impiedica alunecarea ocluzala .
GUTIERELE
Tehnica de realizare( GUTIERA BIVALVA) :• Sunt ambalate si realizate din rasina
acrlica transparenta – pentru supravegherea aspectului mucozal .
• La nivelul spatiilor edentate sunt perforate iar in tunelele obtinute se plaseaza suruburile de solidarizare ale celor doua componente .
• Pe suprafetele vestibulare ale gutierelor se plaseaza butoni de ancoraj (din alpaca sau sirma inox) pentru contentia intermaxilara .
GUTIERELETehnica de realizare (GUTIERA DIN RASINA AUTOPOLIMERIZABILA ):
• Modelele sunt prelucrate – se sectioneaza si se reduc deplasarile fragmentelor ( reper ocluzal ) .
• Se monteaza in articulator .• Se foliaza zonele retentive (aproximale , sub
convexitatile coronare) si festonul gingival.
• Se traseaza conturul viitoarei gutiere. • Se izoleaza modelul .• Se aplica rulouri de rasina
acrilica autopolimerizabila in contact cu suprafetele vestibulare si orale dentare .
GUTIERELETehnica de realizare ( GUTIERA DIN RASINA AUTOPOLIMERIZABILA ) :
• Se insera rasina la nivelul spatiilor edentate pana la nivelul planului de ocluzie – se imprima conturul ocluzal al dintilor antagonisti daca sunt prezenti .
• La nivelul spatiilor edentate se insera in masa rasinei anse metalice de ranforsare in sens vestibulo – oral .
• Se pot monta la nivelul spatiilor edentate butoni vestibulari de ancoraj pentru tractiuni intermaxilare sau pericraniene cu dispozitive exoorale.
• Se reduce fractura si se insera gutiera care se cimenteaza cu rasina acrilica de dinti .
• Nu este amovibila , pentru indepartare trebuie sectionata .
PLACA PALATINALA / SINA LINGUALA CU VAL DE OCLUZIE
• Cand este redusa innaltimea etajului inferior facial datorita edentatiilor extinse / totale neprotezate .
• In aceste cazuri pentru contentia si chiar reducerea fracturii trebuie restabilita D.V.O.
• Reducerea focarului de fractura pe modelul functional ( sectionare si repozitionare ) .
• Modelele montate in articulator pe baza D.V.O. determinata cu sablon de ocluzie in R.C.
• Pentru pacientii edentati total se realizeaza chei de ocluzie .
• GUNING – proteza monobloc cu deschidere anterioara pentru alimentatie .
PATOLOGIA TUMORILOR CHISTICE MAXILARE DE
DIMENSIUNI MEDII SI MARI
In functie de scopul lor :
• Obturatorul de marsupializare (cand nu se poate realiza protectia defectului crestal “per primam “ ) .
• Placa palatina de anulare a spatiului virtual (se realizeaza protectie “per primam “ ) .
OBTURATORUL DE MARSUPIALIZARE
• In defectele osoase mici – medii consecutiv exciziei formatiunilor chistice .
• Nu se poate realiza o inchidere cu lambouri mucoperiostale corespunzatoare .
• Se pastreaza o zona deschisa care se va vindeca “per secundam “ .
• Este de obicei intr-o zona dentata si se realizeaza individual .
• Are ca rol dirijarea cicatrizarii si protectia plagii .
OBTURATORUL DE MARSUPIALIZARE
• Marsupializarea se realizeaza la nivelul fundului de sac vestibular ( zona dentata ) sau retromolar (ram ascendent mandibular )
• Materiale termoplastice se ramolesc si se introduc cu presiuni moderate la nivelul defectului si se modeleaza functional in exces la nivelul vestibulului oral - evita aparitia leziunilor de decubit .
• Inchiderea marginala se perfecteaza .
OBTURATORUL DE MARSUPIALIZARE
• Macheta directa este ambalata vertical si se realizeaza plin in monobloc din acrilat termopolimerizabil .
• Este purtat continuu (6 – 10 luni ) cu vizite periodice la 3 saptamani cand se retuseaza treptat prin reducere din profunzime spre suprafata prelungirea de la nivelul defectului .
PLACA PALATINA DE ANULARE A SPATIULUI VIRTUAL
• Se confectioneaza preoperator pe baza unei amprente preliminare .
• Este utilizata in chisturi maxilare mari (de dezvoltare sau inflamatorii ) la care medicul va crea abord palatinal .
• Scopul este de a reduce spatiul virtual aparut dupa decolarea lamboului .
• Este o placa palatina mentinut prin crosete .
PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO - MANDIBULARE
GUTIERA OCLUZALA DE REPOZITIONARE
• Utilizata in artritele temporo - mandibulare.• Are rolul de a restabili raporturile
anatomo - functionale normale intre R.C. si noua pozitie de I.M. stabilita de gutiera .
GUTIERA OCLUZALA DE REPOZITIONARE
• Protejeaza discul articular de presiuni si tractiuni exagerate aparute in timpul actelor functionale .
• Etapa tehnica speciala – analiza la paralelograf pentru stabilirea axului de insertie / dezinsertie al gutierei precum si trasarea ecuatoarelor anatomice .
• Se realizeaza gutiera de aceeasi parte cu infraocluzia (denivelarea planului de ocluzie)
GUTIERA OCLUZALA DE REPOZITIONARE
• Stopurile ocluzale de gradul II ( sunt cele pastrate ) .
• Determinarea axei balama terminale – pentru montarea in articulator .
• Din masa acrilica baropolimerizabila se acopera suprafetele ocluzale pana la nivelul ecuatorului anatomic .
• Se inregistreaza amprentele suprafetelor ocluzale ale antagonistilor .
GUTIERA OCLUZALA DE REPOZITIONARE
• Se prelucreaza si se adapteaza prin echilibrarea ocluziei – noua pozitie de I.M.
• Se utilizeaza permanent ( exceptie pauzele de igiena ) timp de 6 – 8 saptamani .
• Control ocluzal la 24 , 48 , 72 de ore si din 3 in 3 zile .
• La remiterea simptomatologiei – reabilitarea protetica definitiva .
APARATE SI PROTEZE UTILIZATE IN CHIRURGIA
MAXILO – FACIALA CU CARACTER PERMANENT
CLASIFICARE
Sunt utilizate in protezarea permanenta a defectelor oaselor maxilare post rezectii extinse consecutiv patologiei tumorale , in special , dar si a cazurilor consecutive politraumatismelor :
• Defecte ale maxilarului – proteza cu obturator .
• Defecte ale mandibulei – proteza cu plan inclinat .
CLASIFICARE
DEFECTE OSOASE ALE MAXILARULUI
• Pierderi reduse de substanta (comunicari oro – sinusale sau oro - nazale ; cavitati restante in urma marsupializarii chisturilor);
• Pierderi extinse de substanta (intereseaza un segment important din bolta palatina si creasta alveolara);
PROTEZA CU OBTURATOR DEFECTE REDUSE ALE MAXILARULUI
ETIOLOGIE
• Traumatica : - proiectile ale armelor de foc ; - caderi accidentale cu obiecte in
gura ; - necroza provocata de un dispozitiv
de succiune al unei proteze totale ;
PROTEZA CU OBTURATORDEFECTE REDUSE ALE MAXILARULUI
ETIOLOGIE
• Infectioasa : - osteita nespecifica sau specifica ; - infectarea unui chist radicular ;• Chirurgicala : - electronecroza unei leziuni limitate
a boltii palatine ( tumora mixta ) ;
- extractia unui dinte inclus in palatopozitie ;
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELOR ROLUL PROTEZELOR
• Ca element de obturare provizorie in asteptarea perioadei propice interventiei .
• Ca element de protectie si contentie a lamboului care acopera comunicarea ( patologia extractiei dentare ) .
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELORPACIENTUL DENTAT
• Placa palatinala de protectie ce acopera defectul si patrunde putin in acesta .
• Analiza la paralelograf – zona de retentivitate – limita obturatorului .
• Proiectul scheletului si al elementelor de mentinere este clasic – in raport cu pierderea de substanta se ranforseaza placa palatina .
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELORPACIENT DENTAT
• Pentru a facilita ancorarea rasinii si rebazarile ulterioare se poate folia modelul de lucru cu o folie de 3 mm. pe o distanta de 5-6 mm. in jurul perforatiei – etanseitate realizata de rasina .
• Se realizeaza frecvent o supraamprenta functionala cu ajutorul machetei lucrarii protetice .
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELORPACIENT EDENTAT
Tehnica PONROY si PSAUME modificata :
- pe modelul preliminar odata cu portamprenta individuala se realizeaza si un obturator din ceara roz sau masa termoplastice adaptat la defect in care patrunde pana la zona retentiva .
- in cadrul amprentei functionale se obtine solidarizarea celor doua piese .
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELORPACIENT EDENTAT
Cand pirderea de substanta intereseaza bolta palatina – adeziune si stabilitate redusa .
• Se aplica tehnica obturatorului de silicon chitos :
- pe amprenta preliminara dupa folierea zonelor retentive se realizeaza un obturator din silicon chitos ce dspaseste marginile defectului cu 6 mm. circumferential .
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELORPACIENT EDENTAT
- In timpul realizarii protezei se foliaza suprafata siliconului cu o foita de staniol , obtinandu-se o camera de vid ce va imbunatati considerabil stabilitatea protezei
- Piesa protetica bicomponenta proteza si obturator
- Confortabila pentru pacient , cu o buna stabilitate – tolerabilitate crescuta
- Obturatorul este greu de mobilizat
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
In defecte intinse ( peste ¼ din suprafata palatului si procesului alveolar) protezele cu obturator sunt diferite de primele prin :
• Etiologie • Consecinte functionale• Metoda terapeutica
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
In aceste cazuri defectele pot interesa :• Bolta palatina• Sinusul maxilar• Fosele nazale• Orbita
Protezele pot fi :• Simple –cu functie obturatorie• Complexe –etajata(asigura drenajul
fiecarei cavitati )
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORETIOLOGIE
• Consecutive defectelor chirurgicale : - prin exereza formatiunilor tumorale ; - tumori ale osului maxilar (infrastructura)
sau sinusul maxilar (mezostructura); - tumori epiteliale – potential de recidiva ; - proteza corectoare sa fie neiritanta
pentru tesuturile cicatriciale si sa permita supravegherea zonei de rezectie ;
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORETIOLOGIE
• Consecutiv defectelor chirurgicale : - tumorile de infrastructura – plagi
bine delimitate , dar intinse in suprafata – proteza dificil de suportat pana la epitelizarea definitiva ;
- tumorile de mezostructura – proteza imediata bine tolerata , dar cavitatea se modifica in timpul cicatrizarii – la 4 -6 saptamani proteza definitiva (epitelizare completa) ;
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORETIOLOGIE
• Consecutiv traumatismelor : - in general balistice accidentale in
razboi sau tentative de suicid ; - politraumatism local interesand
neuro si viscerocraniu ; - conturul pierderilor de substanta
este anfractuos , neregulat ;
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORETIOLOGIE
• Consecutiv traumatismelor : - conturul anfractuos asigura
retentivitate protezei , dar etanseitate si inchidere marginala reduse ;
- reconstructiile chirurgicale chiar si partiale pot oferi un suport necesar pentru proteza ;
PROTEZA CU OBTURATORDEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
FIZIOPATOLOGIE
Tulburari functionale mari :• Fonatie - vocalele cu consonanta nazala
si consoanele explozive si constrictive nu pot fi pronuntate ;
- tulburare considerabila – intelegerea cuvintelor fiind imposibila ;
• Deglutitie – reflux alimentar nazal ;
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORFIZIOPATOLOGIE
Caracteristici :• Tulburari locale cu debut brusc .• Posibilitati reduse de adaptabilitate .• Tulburari psihice asociate .• Comportament invers .• Proteza imediata este indispensabila
(restabileste functiile , amelioreaza moralul / psihicul) .
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
Zone de sprijin si retentie pentru proteza:• Linia mediana maxilara – rebordul palatin.• Posterior – marginea superioara a osului palatin .• Postero-lateral – convexitatea tuberozitatii
(retentiv) .
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
Zone de sprijin si retentie pentru proteza:
• Postero – superior – creasta zigomatico -alveolara ( sprijin ) .
• Inferior – santul vestibular superior - bride fibroase ( retentiv ).
• Anterior – punct de sprijin superior de buza-recesus de tesut fibros sau vecinatatea pragului narinar .
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
Zone care nu pot suporta presiuni (se foliaza) :
• Cornetul nazal inferior si mijlociu .• Vomerul – rezectii bilaterale maxilare
– marginea inferioara e nesustinuta de apofiza palatina .
• Recesul sfeno – etmoidal (zona fragila) .
• Planseul orbitei (zona fragila).
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORETAPE DE PROTEZARE
• Obturatorul imediat : - aplicat la sfarsitul interventiei chirurgicale; - asigura protectie si etanseitate; - se poarta 2-3 saptamani;
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORETAPE DE PROTEZARE
• Obturatorul secundar : - proteza laborioasa ; - asigura masticatia si obturarea defectului
; - purtat minim 4-6 luni;
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORETAPE DE PROTEZARE
• Obturatorul definitiv : - asigura confortul bolnavului; - reabilitare a morfologiei satisfacatoare;
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA
TIPURI
• Pentru pacienti dentati - preoperator
• Pentru pacienti edentati total - extemporaneu
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA LA
PACIENTII DENTATI• Obtinerea preoperator a unei placi
palatinale care sa mentina un obturator din elastomer siliconic aplicat extemporaneu .
• Etape clinico – tehnice – asemanatoare protezei totale .
• Modelul preliminar este prelucrat / radiat .
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA LA
PACIENTII DENTATI• Placa palatina este ancorata cu crosete
cervicale sau ocluzo – aproximale .• Placa este prevazuta cu un val de ocluzie .• Poate fi atasat un dispozitv de
retentie pentru obturator (fir de sarma inconjurat de bordura circulara – pentru etanseizare) .
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA LA
PACIENTI DENTATI
• Postoperator imediat dupa folierea zonelor retentive cu mese vaselinizate se aplica silicon chitos la nivelul defectului si placa anterior cofectionata peste .
• Se mentine o saptamana .
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA LA
PACIENTII EDENTATI
• Se realizeaza postoperator imediat – extemporaneu - utilizand in locul placii palatine anterior confectionate proteza totala a pacientului .
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALX MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA
• Se realizeaza intre a X-a si a XX-a zi postoperator .
• Exigente : - realizare rapida ; - forma obturatorului sa permita modificari
in functie de gradul de cicatrizare ; - etanseitate satisfacatoare si
confort suficient pentru a fi tolerata 3 luni ;
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA
• Etape clinico – tehnice = proteza totala .
• Folierea / deretentivizarea defectului pana la 10 – 15 mm. in profunzime .
• Obturatorul se retuseaza saptamanal pentru dirijarea cicatrizarii .
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA LA
PACIENTUL EDENTAT TOTALFactori de imbunatatire a stabilitatii
• Camera de vid virtuala pe jumatatea sanatoasa a palatului .
• Montarea dintilor posteriori in ocluzie incrucisata .
• Completarea marginilor protezei .• Obturatorul = element retentiv .
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR DEFINITIVA
• La 4 luni postoperator .• Conditii : - sa asigure alimentatia = etanseitate
; - sa fie stabil , usor , sa nu traumatizeze
dintii restanti = stabilitate ; - sa fie introdus cu usurinta = comoditate ; - sa asigure suportul partilor moi = estetic ;
PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR DEFINITIVA
COMPONENTE• Plca palatina – acrilica sau metalica .• Obturatorul propriuzis : - rigid - pacient dentat , pierderi
de substanta reduse (element de sustinere in mutilarile complexe);
- rezilient - edentatii totale , defecte extinse ( peste ½ bolta palatina ) ;
PROTEZA CU OBTURATORDEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
TEHNICA DE REALIZAREPROCEDEE
• Placa retentiva in prima etapa si atasarea secundara a obturatorului = obturator rigid .
• Intai se realizeaza obturatorul si dupa aceea placa , cu ajutorul unei supraamprente in care este inclus , si obturatorul = obturator rezilient ( pacient edentat ) .
*Caracterul definitiv – dat de perioada de utilizare ( se contoleaza la 6 luni ) .
DEFECTE OSOASE ALE MANDIBULEI
CLASIFICARE
• Mici - fara intreruperea continuitatii corpului mandibular;
• Mari - cu intreruperea continuitatii corpului mandibular ;
DEFECTE MANDIBULARE MICI FARA INTRERUPEREA
CONTINUITATII CORPULUI MANDIBULAR
Ca urmare a unor rezectii marginale sau dupa marsupializarea unui chist mandibular .
• La pacientul edentat - sina linguala cu obturator prelungit in defect ;
• La pacientul dentat - in marsupializarea unor chisturi in special la tineri – OBTURATORUL DE MARSUPIALIZARE
OBTURATORUL DE MARSUPIALIZARE
• Dupa marsupializarea unor chisturi .• Se realizeaza individual – fara placa / sina .• Marsupializarea – in fundul de sac vestibular
sau retromolar (chist de ram ascendent ) .• Ampernta se realizeaza direct cu materiale
termoplastice .• Se verifica etanseitatea cu siliconi .• Se ambaleaza vertical si se realizeaza
monobloc .
OBTURATORUL DE MARSUPIALIZARE
• Se poarta 6 – 10 luni .• Se retuseaza prelungirea din defect
lunar (se reduce ) .
DEFECTE MANDIBULARE MARI CU INTRERUPEREA CORPULUI
MANDIBULAR
• Rezectia segmentara – deplasarea frgmentelor osoase – laterodeviatie permanenta .
• Factori ce influenteaza deplasarea : - prezenta dintilor ; - localizarea pierderii osoase ; - intinderea pierderii (partiala sau
hemiarcada) ;
DEFECTE MANDIBULARE MARI CU INTRERUPEREA CORPULUI
MANDIBULAR
Aparatele asigura corectia partiala prin:
• Inlocuirea pirderilor de substanta osoasa .
• Prin dirijarea miscarii fragmentelor osoase .
DEFECTE MANDIBULARE MARI CU INTRERUPEREA CORPULUI
MANDIBULAR
TIPURISCOPUL - INLOCUIREA LIPSEI - DIMENSIUNEA
DEFECTULUI• Gutiera sau atela : - defecte mici , intercalate ; - metalice – solidarizarea bresei prin
conectori (V/O); - bivalva – mentine D.V.O. – sunt dificil de
igienizat ;
DEFECTE MANDIBULARE MARI CU INTRERUPEREA CORPULUI
MANDIBULAR
TIPURISCOPUL - INLOCUIREA LIPSEI - DIMENSIUNEA
DEFECTULUI• Rezectii intinse: – proteze provizorii ancorate pe
bonturile osoase prin sisteme de osteosinteza ;(istoric CLAUDE MARTIN 1889, ERNST,STOPPANY);
- proteze provizorii ancorate pe dintii restanti;
PROTEZA CU PLAN INCLINAT
• Corectia deplasarii prin ghidarea fragmentelor .
• Confectionata din lame metalice sau acrilat tranparent .
• Utilizate exclusiv – pe marginile libere ce executa miscari de inchidere / deschidere .
• Lama / planul se opune sensului deplasarii .• Planul inclinat – corp comun cu proteza
sau fixat pe coroane / inele.
PROTEZA CU PLAN INCLINAT
CONDITII PENTRU UTILIZARE
• Se adreseaza deplasarilor medii – in cele mari blocaje mandibulare , in cele mici sunt inactive .
• Deschiderea ampla a gurii determina iesirea planului inclinat din lacasul sau , sau derapaj spre palatinal – pacientul reduce deplasarea manual .
• Planul inclinat vestibular este controlateral zonei de rezectie .
PROTEZA CU PLAN INCLINAT
CONDITII PENTRU UTILIZARE
• Elementele componente sunt cele obisnuite pentru o edentatie partiala (uniterminala sau mixta) : conector lingual , sei , elemente de mentinere / sprijin si stabilizare , la care se adauga , baza – reconstrueste regiunea bazala a corpului mandibular si planul inclinat .
PROTEZA CU PLAN INCLINAT
PROTEZA IMEDIATA CU PLAN INCLINAT
• Determinare preoperatorie .• Model radiat – proces dento – alveolar +
1 cm. in adancime pentru osul bazal .• Machete de proteza partiala acrilica
prelungita bazal sau dupa caz duplica modelul – proteza scheletata .
• Se adapteaza si se aplica imediat postoperator .
PROTEZA CU PLAN INCLINAT
PROTEZA SECUNDARA CU PLAN INCLINAT
• La 6 – 8 luni postoperator .• Amprenta functionala – se
ghideaza fragmentul deplasat in pozitie corecta pe baza simetriei conturului facial .
• Macheta se individualizeaza – reconturare si modelarea conturului facial .