1

ȘCOALA POSTLICEALĂ INTELLECTUM

Specializare: Asistent Medical Generalist

TEMA PROIECTULUI: GASTRITĂ ACUTĂ

Îndrumător: Șchiopu Geta

Elev: Șușnea Valentina Rodica

Galați 2012

1

2

Motto

“ Ce vrednic de dispret ar fi omul daca nu s -a r pu t ea r i d i ca deasupra a t o t c eea ce este omenesc. Oare savarsim noi ceva maret atata timp cat luptam cu propriile noastre sentimente?. Chiar daca izbutim sa ne ridicam asupra lor, noi nu am invins decat niste slabiciuni. Trebuie sa ne ridicam in slavi pentru ca nu suntem la fel cu cei mai rai dintre oameni? Nu vad de ce s-ar mandri cineva in spital ca ar fi mai zdravan decat ceilalti bolnavi”.

Motivatie

Orice om isi doreste sa aiba o profesie, care sa-i placa, care sa-l caracterizeze si sa-i asigure un trai decent. Gandul de a pratica aceasta profesie mi-a dat mereu tarcoale, motiv pentru care am si urmat cursurile Scolii Postliceale Sanitare. Tot timpul scolii am simtit ca este ceea ce vreau sa fac in viata, ca mi se potriveste pentru ca eu iubesc oamenii si in acest fel ii pot ajuta. Ca sa poti practica aceasta profesie trebuie sa stii sa te daruiesti, sa te sacrificii, sa iubesti, sa fii milos, sa fii corect cu tine si cu ceilalti, pentru ca asa cum se spune prin mana asistentilor medicali, si, binenteles a doctorilor, lucreaza Dumnezeu.

2

3

Cuprins

Cap. I Anatomia si fiziologia aparatului digestiv

I. 1 Notiuni de anatomie

I. 2 Notiuni de fiziologie

Cap.II Semiologia aparatului digestiv

Cap.III Gastrita acuta

III. 1 Notiuni de anatomie

III. 2 Notiuni de fiziologice III. 3 Nevoile fundamentale

Cap.IV Rorul asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu gastrita acuta

IV. 1 Ingrijiri clinice si paraclinice

IV.2 ingrijiri specifice

Cap.V. Prezentarea cazurilor

V. 1 Cazul 1

V. 2 Cazul 2

V. 3 Cazul 3

Cap.VI Concluzii

3

4

Cap. I Anatomia si fiziologia aparatului digestiv

4

5

Aparatul digestiv (canalul alimentar sau tractul gastrointestinal), reprezinta ansamblul de organe cu rol de a transforma fizic si chimic alimentele, in scopulasimilarii lor si de a elimina reziduurile ce nu au putut fi digerate.

5

6

I . 1 Notiuni de anatomie

Aparatul digestiv este alcatuit din: Tubul digestiv Glandele anexe a) Tractul gastrointestinal superior

( tubul digestiv ) este format din :- cavitatea bucala

- aici alimentele sunt maruntite cu ajutorul dintilor si limbiisi sunt amestecate cu saliva. Cavitatea bucala este delimitata de 5 pereti: unul anterior – buzele, doi laterali – obrajii, unul inferior – planseul bucal siunul superior – bolta sau valul palatin;-

faringe–ramuri arteriale din faringiana ascedenta , din palatina ascedenta , sfenopalatina si cidiana;-

esofag- parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculomucos, lungde 25-30 cm cu funcţia de transport a hranei si care leaga faringele de stomac. Pereţii săi musculari produc contracţii ondulatorii, care ajută la transportarea alimentelor.

stomac - aici hrana este transformata in pasta, cu ajutorul acizilor existenti lanivelul stomacului2.b)Tractul gastrointestinal inferioreste format din :-

intestinul subtire reprezintă segmentul aparatului digestiv, situat între stomac şi intestinul gros. Aici sunt absorbite majoritatea lichidelor si mineralelor din mancare. Prezinta o serie de inflexiuni, numite anseintestinale si este format din 3 parti:

duoden- segment iniţial al intestinului subţire cu lungime de 25 – 30 de cmsi forma de potcoava deschisa, ce leaga stomacul de jejun. Aici incepe procesul de digestie a mancarii, rolul duodenului fiind acela de a neutraliza aciditatea din hrana.

jejun- partea centrală a intestinului subţire, fiind situat între duoden şi ileon, rolul lui este de a absorbi substantele nutritive.

ileon- ultima parte a intestinului subtire. Aici are loc absorbţia nutrienţilor rezultaţi în urma digestiei.

intestinul gros- parte a aparatului digestiv, cuprins între intestinul subţire şi anus. Aici are loc absorbţia apei si a mineralelor neabsorbite. Intestinul gros este format din :

cecum(cecul) - prima parte a intestinului gros, situat între ileon şi colon. De cecum este ataşat apendicele. În cecum se află flora intestinală.

colon(colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid) -aici este absorbita apa ramasa in alimente.

rect- canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate materiile fecale.

anus

6

7

- partea finală a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale.

Organe anexe

glandele salivare

Glande salivare mici ale mucoasei bucale ( 10 % din secretie ). Glande salivare mari perechi. Sublinguale.

Submandibulare.

Parotide

ficat- produce bila, neutralizeaza toxinele din organism, prelucreaza sidepozitează numeroase vitamine şi o serie de microelemente esenţiale;-

vezica biliara (colecistul)- rezervor temporar al bilei. Este unită cu ficatul,de unde primeşte bila, şi cu duodenul, unde eliberează bila, necesara digestieigrasimilor -

pancreas- organ care îndeplineşte două funcţii majore: exocrină (producesucu l panc rea t i c c a r e con ţ i ne enz ime d ige s t i ve ) ş i endoc r ină (p roduce mu l ţ i hormoni importanţi,incluzând şi insulina).

STOMACUL – reprezinta un organ intraperitoneal cu proiectie abdominala si toracica situat in etajul supramezocolic al cavitatii peritoneale si deasemenea unorgan mobil cavitar in forma de cimpoi sau litera „j” , zona cea mai dilatata atubului digestiv cu rol de depozitare si digestie a alimentelor.

Predigestia bolului alimentar, în special al proteinelor, care estecontinuată la nivel intestinal. In stomac, prin pH-ul acid al sucului gastric are loc distrugereamajoritatii bacteriilor (cu excepţia anumitor bacterii ca: helicobacter pylori care se dezvoltă în mucoasa gastrică fiind în mod frecvent răspunzător de ulcerul gastric.

Functionare

Hrana, care în prealabil este faramitata la nivelul gurii cu ajutorul dinţilor, vafi amestecată în interiorul compartimentului gastric cu sucul gastric (compus din acid clorhidric) şi enzime (pepsina) care descompun moleculele mai mari, înspecial proteinele. Pentru digestie este stimulată secretia perstaltismului şi a sucului gastric. Prin masticatie, miros si gust, creste cantitatea de suc gastric de la la 10 ml/oră în stare de repaus stomacal, până la 1000 ml/oră. Pentru a realiza digestia, hrana este oprită timp de 2-4 ore in stomac, cu ajutorul pilorului, orificiul decontinuare a stomacului cu duodenul.

7

8

Dimensiuni

Dimensiunile medii ale unui stomac umplut moderat sunt :- lungime totala : 25 cm- latimea de la marginea stanga la cea dreapta, la nivelul corpului stomacului :8,5 - 10 cm- distanta dintre cele doua margini ale canalului piloric : 3 cm- diametrul anteroposterior: 8 cm- inaltimea fundului stomacului : 4 cm- lungimea vestibulului piloric : 7 cm- lungimea canalului piloric : 3 cm- capacitatea stomacului: variaza intre 600 – 2000 ml, in functie de varsta,sex, regimurile alimentare si starile patologice.

Pozitionare

Stomacul se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga, in loja gastrica, imediat sub diafragma. La omul viu are pozitia verticala, iar la cadavru este aproape orizontal.

Stomacul este mentinut in locul sau datorita tubului digestiv, conexiunilor cuficatul, intestinul gros, splina si peretelui posterior al abdomenului.

8

9

STRUCTURA

Părţile anatomice a stomacului

Cardia (or i f ic iu cardiac )

este intrarea în stomac din esofag.Importanta cardiei este data de rolul sau de sfincter care asiguratrecerea bolurilor din esofagul terminal spre stomac, pe de o parte si impiedicarea refluxului gastroesofagian, pe de alta parte.

Mica curbura

este concava, groasa, cu o lungime aproximativa de15 cm. Incepe de la cardia, prezinta o portiune verticala apoi un unghi – incizura gastrica si devinde orizontala spre pilor.

Marea curbura este convexa, subtire, cu o lungime aproximativade 40 cm. Contureaza marginea

stanga a stomacului, formand cuterminarea esofagului un unghi, numit incizura cardiaca.

Fundul stomacului (zona fundica)

reprezinta partea cea mai largasi mai inalta a stimacului, stomacului situat mai sus de cardie, imdeiatsub diafragm. De obicei este plin cu gaze si aerul inghitit in timpuldeglutitiei. Se mai numeste si camera cu aer a stomacului

9

10

Corpul gastric

este partea cea mai mare a stomacului.

Orificiul piloric (pilorul )

orificiu inferior al stomacului, care face legătura intre corpul gastric si o zonă mai dilatată.

antrul piloric,continuat cu o porţiune îngustată.

canalul piloric- care se terminăinspre duoden cu un sfincter muscular numit

sfincter piloric.

Din punct de vedere structural, in stomac se pot distinge 4 tunici :

Tunica seroasa este reprezentata de peritoneul visceral care acopera stomacul aproape in intregime.

Tunica musculara este formata din fibre musculare netede,dispuse in 3 straturi concentrice (stratul longitudinal, stratulcircular, fibrele oblice).

10

11

Tunica submucoasa este formata dintr-un tesut conjuctiv lax,vase de sange si limfatice si nervi care constituie un plex secretor pentru glandele mucoase. Rolul ei este de a captusi musculatura si a ajuta la alunecarea mucoasei.

Tunica mucoasa captuseste toata suprafata endogastrica; findmai mare ca intindere decat aceasta, tunica se cuteaza, formand oretea de plici mucoase, ceea ce permite stomacului sa se mareascala o dimesniue cu pana la 20 de ori mai mare decat dimensiuneainitiala. Tunica mucoasa se continua superior cu mucoasaesofagului si inferior, la nivelul pilorului, cu mucoasa duodenala. Mucoasa gastrica este alb-cenusie pe stomacul gol si roz-rosiaticain timpul digestiei.

Vascularizatia si inervatia stomacului importanta secretiei gastrice si energia necesara functionarii tunicii musculare explica vascularizatia bogata a stomacului.

Arterele stomacului provin din cele trei ramuri care pornesc dintrunchiul celiac: artera hepatica, artera

splenica si artera gastrica stanga.

Venele stomacului corespund in general arterelor. Ele se formeaza din retele capilare situate in

submucoasa; strabat grosimea peretilor gastrici,se aduna sub seroasa si se arunca apoi in trunchiuri colectoare.

Acestea sunt dispuse de-a lungul celor doua curburi, alaturi de arcurilearteriale, si se varsa in vena porta.

Nervii stomacului sunt nervi vegetativi de origine : -simpatica-parasimpaticaa) sistemul simpatic

participa la inervarea stomacului prin intermediul filetelor nervoase, plecate din plexul celiac, pe calea ramurilor arteriale ;b) sistemul parasimpaticeste reprezentat de nervul vag drept si stang.

I . 2 Fiziologia aparatului digestiv

Tractul gastro-intestinal asigura aportul continuu de apa, electroliti sisubstante nutritive necesare organismului. in vederea realizarii acestor functii, este necesara:

a). deplasarea alimentelor prin tractul alimentar;b). secreiia sucurilor digestive si digestia alimentelor;c). absorbtia produsilor de digestie, a apei si a electrolitilor;d). circulatia sangelui prin segmentele tubului digestiv in vedereatransportului substantelor absorbite;e). controlul acestor functii prin intermediul sistemului nervos siendocrin.Majoritatea substantelor intilnite in alimente au o structura chimicacomplexa, diferita de cea a constituientilor organismului, si nu pot fi preluateca atare din natura. Ea sufera, in prealabil,

11

12

transformari mecanice, fizice sichimice. Totalitatea acestora reprezinsi digestia alimentelor. Prin digestie, principiile alimentare sunt descompuse ;in molecule simple, fara specificitate biologica, iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei intestinale ;

Digestia

reprezinta decompunerea alimentelor si transformarelor fizio-chimice in elemente in stare de afi absorbite. Poate fi :

1 Digestia bucala prelucrarea mecanica prin actul masticatiei cu rol de:

fragmentarea alimentelor

facilitarea deglutitiei-amestecarea alimentelor cu produsul de secretie alglandelor salivare

initierea procesului de digestie a amidonului subactiunea amilazei salivare

asigurarea contactului cu receptorii gustative b)impregnarea alimentelor cu saliva cu rol de :

pregatirea mecanica a alimentelor

solvent ( pentru perceptie de catre receptori)-curatirea mecanica a mucoasei bucale-digestiv-in vorbirea articulate

excretor

in mentinearea echilibrului hidricc

Deglutitia cuprinde 3 timpi :

bucal(in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi inghitite,ele sunt in mod voluntar impinse in faringe datorita presiunii pe care o exercita limba prin miscarea ei in sus si posterior asupra palatului moale. De acum incolo, procesul deglutitieidevine in intregime, sau aproape, un act automat si, in modobisnuit nu mai poate fi oprit) ;

faringian (la intrarea in faringe sunt stimulate ariile receptoare de laacest nivel. Impulsurile de la acest nivel ajung la trunchiulcerebral si initiaza o serie de contractii faringiene musculareautomate ) ;

12

13

esofagian (esofagul are, in principal, rolul de a transporta alimenteledin faringe in stomac, iar miscarile lui sunt organizate specificin vederea acestei functii. in mod normal, esofagul prezintadoua tipuri de miscari peristaltice: peristaltism primar si peristaltism secundar).

2. Digestia gastrica

a)functia secretorie a stomacului (Secretiile gastrice continus proceseledigestive incepute in cavitatea bucala; cantitatea secretata zilnic este deaproximativ 2 l)Fazele secretei gastrice sunt urmatoarele :

faza cefalica ( reflexe neconditionate si conditionate, declansate de vederea sau mirosirea alimentelor) ;

faza gastrica ( distensia mecanica a stomacului mecanism nervos si mecanism umoral- gastrina , histamine) ;

faza intestinala ( efecte stimulatoare si inhibitorii la patrundereachimului in duoden ) ; b)functia motorie a stomacului ( mecanism intragastric ).

varsatura - act reflex prin care continutul gastric este evacuat fortat pegura ( relaxarea portiunii superioare a corpului si fundului gastric, acardiei si esofagului i contractie la nivelul incizurii angulare astomacului → contractia diafragmului si musculaturii abdominaleanterioare→evacuarea continutului gastric cu epiglota inchisa →la sfarsit diafragmul se relaxeaza si se contracta muculatura expiratorie si abdominala anterioara , rezulatand evacuarea continutului restant al esofagului ).

2. Digestia intestinala si functia de absorbtie :

secretia pancreatica;

secretia biliara ;

parasimpaticul = excitosecretor si excitomotor ; simpaticul = inhibitor al secretiei si motilitatii ; umoral prin descarcarea de secretina , hepatocrinina , glucagon,gastrina secretia intestinala;

functia motorie a intestinului;

miscarile intestinului -de amestec ( segmentare , pendulare );

13

14

-peristaltice;

CAP. II Semiologia aparatului digestiv

FOAIA DE OBSERVATIE A UNUI BOLNAV DIGESTIVDatele de ordin generalVarsta

Nou nascuti, sugari mici :

Icterele nou nascutului si sugarului, sdr. dispeptic, sdr. de malabsorbtie afectiuni congenitale (stenoza hipertrofica de pilor, fibroza chistica a pancreasului,megadolicocolonul congenial, atrezie cai biliare, glicogenoze).

Copil prescolar si copil mare:

boala celiaca, boli inflamatorii (b. Crohn, RUH), parazitoze intestinale, UG, UD, polipoza intestinala, colestaza familiala, glicogenoze

Adulti tineri:

colon iritabil, RUH, b. Crohn, manifestari digestive in AIDS, UD, dispepsiagastrica neulceroasa.

Adulti de varsta medie:

BRGE, UG si UD, litiaza biliara, hepatite acute si cronice,ciroze, sdr. de malabsorbtie, pancreatite ac. si cr., cancer pancreatic.

Varstnici:

gastrita atrofica, cancer (esofagian, gastric, colonic), sdr. de malabsorbtie,enterocolopatie cronica nespecifica, diverticulite, volvulus, constipatie, boala hemoroidala,incontinenta anala, ef. sec. medicamentoase).

14

15

Sexula f ec t i un i cuandrotropismcancer (esofagian, gastric) colonic)hemoc roma toza pancreatite acute si cornice a f ec t i un i cuginotropismUG colecistopatie cr. litiazica si alitiazica ciroza biliara primitiva hepatita cr. Autoimuna co lon i r i t ab i l constipatie habituala

Rasaa s i a t i c i TBC in t e s t i na l , j aponez i c ance r ga s t r i c , ev r e i bo l i i n f l ama to r i i i n t e s t i na l e popu l a t i a c e l t i c a boa l a c e l i a ca rase necaucaziene intoleranta la lactoza

Profesia-industria alimentatiei si vinificatiei-expunerea la policlorura de vinil-alcol alilic si tetraclorura de carbon

Domiciliul- mediu urban patologie digestiva maifrecventa-zone cu infectie importanta cum virus B(Asia de Sud Est, Africa de Vest) hepatite virale, ciroze hepatice;

Anamneza

Motivele internarii, cel mai frecvent, consecintele dispepsiei; alaturi de ele se individualizeaza durerile abdominale, tulburarile de tranzit sau simptomele si semnele generale.

Istoricul bolii

-prezenta simptomelor functionale;-succesiunea simptomelor in nictemer;-legatura cu orarul meselor si natura alimentelor ingerate  ;-factori de agravare si de ameliorare ;

Excluderea unor afectiuni extradigestive ce se pot exprima prin simptome digestive:

-embolia pulmonara-durere epigastrica.-pneumonia lobara inferioara-junghiul Meran.-pleurezia-mimeaza afectiuni de colecist, pancreas, duoden, splina.-IMA inferior -durere epigastrica + greata, varsaturi.-ATS mezenterica.

15

16

dureri abdominale declansate de efort, tulburari de tranzit.-ICd reapta,-ICG -simptome dispeptice.IRA si IRC greata, varsaturi, dureri abdominale (falsul abdomen acut).-sarcina extrauterina-dureri hipogastrice + stari scurte de pierdere a cunostintei.-hipertensiunea intracraniana-varsaturi neprecedate de greata.

Suferinta unui segment poate mima simptomatologia altui segment digestiv :

-diaree foarte abundenta-suferinta esofagiana/gastric.-sindromul de staza duodenala/gastrica-suferinta bilio-pancreatica/hepatica.

Antecedente personale patologice

-hepatite virale sau antecedente transfuzionale-boli infectioase (dizenterie, febra tifoida, malarie, tuberculoza, lues)-boli renale cronice-DZ-guta, pelagra.

Antecedente heredo-colaterale

-boli cu potential familial sau cu transmitere ereditara (UG, UD, polipozadigestiva, megacolon congenital, diverticuloza, cancer gastric si colonic)-contaminare intra familiala (tbc, unele parazitoze).

Conditii de viata si munca

-orar neregulat al meselor, stres.

-UG, UD, RUH, colon iritabil-alimentatie saraca in fibre constipatia cronica, cancer de colon.

-sedentarism,constipatia cronica.

Simptomatologia functionala a aparatului digestiv clasificare

TULBU RARI DE APET I T :anorexia, polifagia, polidipsia, pervertiri ale gustului.DI SPEPSIA:gastrica, bilioduodenala, intestinala, pancreatica.DU RE RI ABDOMINALE : acute/cronice.METEORI SMUL ABDOMINAL.TULBURARI DE T RANZI T : esofagian, gastric, intestinal.

Cap.III Gastrita acuta

Gastrita acuta este inflamatia acuta, reversibila a mucoasei gastrice. Mucoasagastrica este tumefiata, prin edem si congestie, iar la nivelul suprafeteimucoasei apar eroziuni hemoragice si chiar ulcere acute.

16

17

III. 1 Notiuni de anatomie

Gastrita acuta este cauzata frecvent de:-ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii - gastrita postconsum de antiinflamatoare nesteroidiene ).

de abuzul de bauturi alcoolice ( gastrita etanolica) meselor copioase,condimentelor sau alimentelor dificil de digerat.

-In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice precum acidul sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice - gastrita acuta postingestionala.

-In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden instomac, in special dupa anumite interventii chirurgicale la nivelulstomacului ce favorizeaza refluxul bilios.Gastritele acute pot fi clasificate in:

a)gastrita acuta simpla.

b)gastrita acuta coroziva.

c)gastrita acuta alergica.

Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida sprevindecare dupa administrarea tratamentului adecvat sau dupa indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute poate duce lacronicizare sau complicatii severe.

III.2 Notiuni de fiziologice

Etiologie

- Agentii infectiosi- Bacterii: Helicobacter pylori (HP) – cea nai frecventa cauza; Streptococ ±-hemolitic, stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch;Treponema pallidum.- Virusuri: Citomegalovirus si herpes virus.- Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus.- Paraziti si nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium, Leishmania etc.- Cauze autoimune: gastrita atrofica cu anemia Biermer.- Agentii medicamentosi: antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele. Agentii fizico-chimici cu potential eroziv (alcool, produse picante etc.).- Dereglari motorii (în caz de stres si patologii ale organelor adiacente)manifestate prin reflux duodenal-gastric.- Stresul (hipovolemic sau hipoxic).- Hipertensiunea portala ;-intoxicatii alimentare

17

18

Factorii de risc

a. alimentarea haotica si irationala

b. vârsta peste 60 ani;

c. fumatul;

d. consumul necontrolat de medicamente, alcool, agenti chimici

e. factorii profesionali nocivi;

f. dereglarile motorii ale tubului digestiv superior;

g. hipovolemie;

-hipoxie (în starile de soc, combustii);- insuficienta renala.Etiopatogenie

Factorii etiologici variati actioneaza direct asupra mucoasei gastrice sauindirect, prin scaderea nivelului prostaglandinelor, sau prin ischemia mucosala.Cele mai frecvente cauze de gastrita acuta sunt medicamentele (acidulacetilsalicilic si alte AINS), alcoolul, situatiile de stres si foarte rar de agentii patogeni.

Tabloul clinic

Manifestarile clinice sunt variate în dependenta de factorul etiologic si suntreprezentate, în majoritatea cazurilor de sindrom dispeptic (discomfortabdominal, senzatie de plenititudine postprandiala, senzatie de greata, varsaturi, balonari abdominale, eructatii, satietate precoce, pirozis, regurgitatii) si dedurere epigastrica acuta (uneori severa); pacienti sunt afebrili.- hemoragiile digestive în gastrita hemoragica si eroziva;- Sindrom anemic (anemie megaloblastica) digestiv si neurologic în gastritaatrofica autoimuna.

Simptomatologie.

Tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot surveni diaree sau constipatie.Ca semne generale se intalnesc cefaleea, astenia, starea de indispozitie,inapetenta si chiar repulsia pentru mancare.Simptomele in gastrita acuta sunt reprezentate de:

stare generala alterata; dure r i ep iga s t r i c e ( i n zona d in t r e p l exu l so l a r s i omb i l i c ) , cu

ca r ac t e r colicativ; senzatia de plenitudine; greata; sialoree varsaturi ( mai intai alimentare, apoi mucoase sau bilioase) diaree;

18

19

tahicardie; hipotensiune arteriala (mai rar); in cazurile grave, hemoragii digestive superioare

Diagnostic pozitiv

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele clinice, tinand seama de aparitia brusca a simptomelor curand dupa cauza provocatoare.

Diagnostic diferential

Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau din bolile infectioase, cu o colecistopatie acuta, o apendicita acuta, cu debutul uneihepatite epidemice, cu unele intoxicatii, cu varsaturile de natura central-nervoasa. Uneori, prima manifestare a ulcerului gastro-duodenal poate saimbrace aspectul gastritei acute. De asemenea, sa nu uitam manifestarile pe carele poate avea sarcina in primele saptamani.

Evolutie

Evolutia gastritei acute simple dureaza 2-5 zile, mergand spre vindecare.Gastritele acute neglijate sau repetate pot evolua spre cronicizare.

Tratament profilatic

Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala.Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa. Atunci cand simptomele semanifesta, medicul poate recomanda o dieta lichida pentru o scurta perioada de timp, urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese echilibrate pe zi.

Dieta lichida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmatamult timp fara consecinte grave asupra starii generale de nutritie. Dupa disparitiasimptomelor, alimentatia normala poate fi reluata, excluzand toate alimentele ce pot provoca arsuri la stomac. Unele medicamente - antiacide - sunt uneoriesentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor. Alcoolul si tutunul suntinterzise, iar medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate. În general, gastritaacuta se vindeca cu un tratament adecvat.

Tratament medical

Tratamentul medical in gastrita acuta are la baza, in primul rand, regimul dietetic; in primele zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri de menta,musetel, tei si supe de zarzavat, strecurate. Dupa doua zile se pot introduce piureuri de legume, gris, orez, paste fainoase,

19

20

lichide nu prea dulci, mere rase;ulterior, in functie de evolutie, se vor da lactate, oua fierte, carne slaba fiarta, perisoare in aburi, budinci.

Tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentruevacuarea stomacului. Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese umede alcoolizate si prin injectii cu papaverina sau atropine; in caz d edeshidratare se recomanda solutie clorurosodica izotonica, subcutanat, sausolutii clorurate si glucozate in perfuzii intravenoase. La nevoie, in starile mai grave, cu hipotensiune, se vor administra analeptice.

Tratamentul gastritei acute

Se va face in functie de etiologia sa. In cazul uneigastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente dinclasele:- antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretieiacide) : Almagel A , Dicarbocalm , Novalox , Rennie.

- antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionindasupra receptorilor histaminici - ranitidina , famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni -omeprazolul) : Scobutil , N-prednison , Uscosin , Priamide ,Oxifenoniu.

- pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelulmucoasei gastrice un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia);-antispastice (exercita o actiune specifica antispastica, ce se manifestaasupra musculaturii netede a tractului gastrointestinal, biliar si urinar) :Buscopan , Ulcogastrin . Digest Duo . No-Spa forte- antiemetice- antialgiceCind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasagastrica se va asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii: Amoxicilina asociata cu metronidazol.Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igieno dietetic adecvat de eliminarea a factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul,condimentele,).

III. 3 Nevoile fundamentale

nevoia de a avea o buna circulatie.

nevoia de a bea si a manca.

nevoia de a elimina.

nevoia de a se misca si a avea o buna postura.

nevoia de a dormi si de a se odihni.

nevoia de a se imbraca si a se dezbraca.

nevoia de a mentine temperatura corpului constanta.

nevoia de a mentine tecumentele curate.

20

21

nevoia de a evita pericolele.

nevoia de a comunica.

nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori.

nevoia de a te realiza.

nevoia de recreere.

nevoia de a invata.

Cap.IV Rorul asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu gastrita acuta

IV.1 ingrijiri clinice si paraclinice

Anamneza-este metoda prin care asistentul va obtine date de la pacient(anturaj sau apartinatori) cu privire la starea de sanatate si de boala, precum si mediul ambiental in care evolueaza acesta.

Asistenta va permite pacintului sa-si exprime suferintele si il va asculta fara sail intrerupa, apoi va pune intrebari(inchise si deschise) si in tot acest timp vaobserva pacientul, va afla datele biografice a pacientului( varsta, sexul, loculnasterii, conditii de viata si munca), motivele inernarii( 2-3 simptome de ordingeneral sau local),

APF(antecedente personale fiziologice) se face la femei si seva urmari: menarha, succesiune si durata ciclului menstrual, durata fluxului, nr.de nasteri si de avorturi, tulburari ale ciclului menstrual si menopauza.

APP(antecedente personale patologice) va urmari: boli infectioase, BTS si boli organice.

AHD(antecedente heredo-colaterale): boli de care au suferit rude de gr. I,decesul rudelor la varste tinere, boli ereditatre. Iar la final se va incheia cu interbari legate de conditiile de viata si munca.

Examenul clinic general

Se realizeaza de catre medic, asistentul medical avand rolul sa asigure foaia deobservatie, instrumentrul necesar, rezultatele de la investicatii si ajuta pacientulsa se dezbrace si asezarea acestuia in pozitiile cerute de catre medic. Acesta va cuprinde:

- insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari cum ar fi ridicatul din pat si mersuL.

l- palparea ofera informatii despre volumul, suprafata, consistenta, sensibilitateasi mobilitatea unor organe( piele, strat adipos, muschi, ggl.limfatici, sistemosteo-articular si organe abdominale) observandu-se mimica pacientului.

21

22

- percutia anumitor zone obtinandu-se diferite sunete in functie de intensitate,tonalitate si timbru- ascultatia inimii si plamanilor.

Examene de laborator

Recoltarea sângelui se face dimineaţa pe nemâncate sau, cel mult după un mic dejun care să nu fi cuprins nici o formă de grăsime animală sau vegetală (lapte ,unt, ouă, ciocolată, margarină, etc). De asemenea, cina din seara precedentă trebuie să fi fost lipsită de grăsimi.

Asistenta medicală pregăteşte materialele necesare pentru manevrelemedicale, pregăteşte psihic pacientul, pregăteşte locul de elecţie, i se explică pacientului tehnica şi necesitatea ei, se recoltează produsul patologic, seetichetează produsul, se trimite la laborator si se notează în foaia de observaţie.

Recoltarea hemoleucogramei, se realizeaza prin punctie venoasa sau prininteparea pulpei degetului si sunt necesare eprubete mov cu două picături deanticoagulant cu 0,1 ml EDTA, recoltându-se 2-3 ml în funcţie de eprubetă. Se poate evidenţia hemoglobina, hematocritul, globulele albe, globulele roşii,trombocitele, formula leucocitară şi indicii hematologici (VEM,CHEM).

Valori Hematii= 4,5–5milioane/mm³ Leucocite = 5000–9000/mm³ Trombocite=150.000-300.000/mm³

Formula leucocitară neutrofile =60–70% bazofile =0,5–1% eozinofile =1–4% monocite =5–8% limfocite =20–27%

Hemoglobina

se recoltează 2 ml sânge pe citrat de sodiu sau EDTAValori : 12 – 15 % - femei.

Glicemia

se recoltează prin puncţie venoasă aspirând 2 ml sânge, având caanticoagulant,fluoruradesodiu–4mgValori: 80–120mg/dl.

Colesterolul

Valorile normale variaza in functie de virsta, regim alimentar si zona geografica.Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa).

22

23

Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vedereaevaluarii riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice.

Fibrinogenul

se recoltează 4,5 ml sânge prin puncţie venoasă, având dreptanticoagulant citratul de sodiu3,8%-0,5ml.

Valori :200-400mg/dl. Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastrecare conţin

0,5 ml citrat de sodiu recoltându-se 4,5 ml de sânge. Se pot evidenţiatimpul de protrombină, activitatea de protrombină, aPTT, timpi de coagulare,INR,fibrinogen.

Valori normale : TS = 2'- 4' TC = 5'- 8'Pentru recoltarea VSH-ului se folosesc eprubete negre cu 0,4 ml deanticoagulant citrat de

sodiu, recoltându-se 1,6 ml se sânge.Valori normale: 2 – 13mm/1h.

Rolul asistentului medical in examene de laborator

- pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile,tavita renala, lame de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutiidezinfectante – alcool 90, pernite si musama

- pregateste psihic pacientul: ii explica scopul si necesitatea tehnicii- pregateste fizic pacientul: se aseaza pacientul in pozitie confortabila si seexamineaza calitatea si starea venelor, se aseaza bratul pe pernita si musama inaductie si extensie maxima, dezinfecteaza tegumentele, aplica garoul la odistanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astfel incat sa opreascacirculatia venoasa fara a comprima artera si se recomanda sa stranga pumnul

Executie:

- asistentul se spală pe mâini cu apă si săpun, îmbracă mănuşile sterile;- se fixează vena cu policele mânii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei;- se fixează seringa, gradaţiile şi acul fiind orientate în sus, în mâna dreapta,între police şi restul degetelor;- se pătrunde cu acul trâversând, în ordine tegumentul, apoi peretele venos pânăcând acul înaintează în gol;- se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;- se controlează patrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa;- se continuă tehnica de recoltare a sângelui;- se indepartează staza venoasă dupa executarea tehnicii prin desfacerea garouluişi a pumnului;

23

24

- se aplica tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de patrundere aacului şi se retrage brusc acul;- se comprimă 1-3 minute, braţul fiind în poziţie verticală

Ingrijirea ulterioara: se face toaleta locală a tegumentului, se schimbă lenjeriadacă este murdară, se asigură o poziţie comodă în pat, se supraveghează pacienta.

Pregătitrea produsului recoltat: eprubetele se etichetează, se completeazăformularele de trimitere, se masoară cantitatea.

Reorganizare : materialele refolosibile se dezinfectează, se spală, se pregatesc pentru o noua sterlizare ; deşeurile se îndepartează.

Accidente si interventii

- hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos) /se retrage acul şi secomprimă locul puncţiei 1-3 minute ;- străpungerea venei (perforarea peretelui opus) /se retage acul în lumenul venei- ameţeli, paloare, lipotimie /se întrerupe puncţia, pacienta se asează în decubitdorsal fără pernă, se anunţă medicul.

Examene de urină – sumar urină

Sumar urină – recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlutecurate(sterile)

- albumina cu apreciere cantitativ.

- glucoza Normal: abumina, glucoza.

- absent- sediment urinar: rare leucocite, rare epitelii.

Rolul asistentei medicale

- pregăteşte materialele necesare: urinar (bazinet), muşama, aleză, materiale pentru toaleta organelor genitale externe, eprubete sterile sau alte recipiente înfuncţie de examenul cerut;

- pregăteşte psihic pacienta: se anunţă şi se instruieşte privind folosirea bazinetului, să folosească numai recipientul gol şi curat, să urineze fărădefecaţie, să verse imediat urina în vasul colector, să nu urineze în timpultoaletei;- pregăteşte fizic pacienta: se protejează patul cu muşama şi aleză, se asează bazinetul sub pacientă, se face toaleta organelor genitale externe, se îndepartează bazinetul şi se înlocuieşte cu altul curat.

24

25

Executie:

- recoltarea urinei pentru examen sumar: din urina obţinută se trimite uneşantion de 100-150 ml la laborator;- se recoltează prima urină de dimineaţă sau după cel puţin patru ore de lamicţiunea anterioară;- recipientul se închide cu capac ermetic, se etichetează şi se trimite către laborator în maxim o oră de la recoltare.

Examene echografice

Echografia abdominala, echografia este o metodă de diagnosticare ultrasonografică – prin folosireaultrasunetelor. Aparatul folosit se numeşte echograf. Metoda se bazează pe proprietatea diferitelor structuri de a reflecta ultrasunetelor si formează imaginialb-negru pe ecranului echografului. Echograful asigură o bună evaluare a stării de sănătate a organelor interne. Echografia abdominală reprezintă metoda prin care se permite examinarea vizuală a organelor interne pline.

Rolul asistentei medicale

Se pregăteşte pacientul psihic, i se explică necesitatea tehnicii, respectarea unor reguli de examinare: să nu mănânce cu 6 ore înaintea examinării, trebuie să bea500 ml de lichid neacidulat şi neîndulcit, nu trebuie să meargă la toaletă cu o oră înaintea examinării, etc..

ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA

Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medicului sa exploreze interiorul esofagului,stomaculuisi a primei parti aintestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire siflexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop.Cu ajutorul endoscopiei medicul poate vedea ulceratiile, inflamatiile, tumorile, infectiile sau sangerarile de la nivelul tractului digestiv superior. Se pot preleva tesuturi, pot fi indepartati polipiisi se pot trata hemoragiile de la acestnivel al tubului digestiv.

Rolul asistentei medicale

Inainte de efectuarea endoscopiei asistenta va intreba pacinetul daca:

25

26

-are alergie la vreun medicament, inclusiv la medicamentele anestezice-urmeaza un tratament medicamentos

-are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tratament cuanticoagulante

-afectiuni cardiace exista posibilitatea unei sarcini

-este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina.

- pregateste psihic pacientul si il va anunta sa nu ia medicamente antiacide saucitoprotectoare, pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva zile inainte de endoscopie va evita mai ales aspirina, dar si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, iar daca pacientul urmeaza un

tratament cuanticoagulante, oprirea temporara a acestuia inaintea examinarii.

- pregateste fizic pacientul si il anunta ca sa nu manance si sa bea cu 6-8 ore inainte de investigatie pentru evitarea varsaturilor.

- se indeparteaza orice obiecte(ochelari, bijuterii sau paca dentara) si se imbracacu un halat si este sfatuit sa urineze inainte de procedeura.

-pregateste materialele necesare: lubrefiant, manusi sterile, solultii sedative,spray anestezic/ lichid anestezic, seringi sterile, endoscop steril, instrumentechirurgicale sterile in caz de prelevarea de tesut, eprubete.

Executie

- inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic, prinadministrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic, pentru a usura patrunderea endoscopului,

- asistenta va prinde o linie venoasa la nivelul bratului pacientului- pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga, cu capul putin inclinat spre inainte. O piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii pacientului. Apoi, capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura,.Pacientul va fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o mai buna manevrare aendoscopului

.- in momentul in care endoscopul este in esofag pacientul isi va tine capul drept pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag.

- in timpul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere.

-asistenta medicala va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientuluii se va permite sa saliveze pe laterala gurii.

-dupa finalizare asistenta va duce pacientul la salon si il va supravegea timp de 24 de ore.

IV.2 ingrijiri specifice

26

27

Internarea in spital se face pe baza documentelor de identitate ale bolnavului, biletul de trimitere/internare de la medicul de familie, dovada calitatii deasigurat/neasigurat pe baza carora se intocmeste foaia de observatie. De la biroulde internari bolnavul este insotit la garderoba/baie/dus pentru predarea hainelor si pentru imbaiere, apoi se va schimba in hainele de spital. Dupa prevenireamasurilor specifice pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti, bolnavul vamerge in sectia unde i s-a facut internarea, insotit de personalul auxiliar si cufoaia de observatie, pe sectie el va fi primit de asistenta sefa, aceasta il vainforma asupra regulamentului spitalului si ii va da primele elemente de educatie sanitara.

Asigurarea conditiilor de mediu

Saloanele trebuie sa fie luminose si cu o ventilatie ireprosabila, curate si dotate cu mobilierul stric necesar. Se vor inlatura toti excitantii: auditivi, vizuali,olfactivi sau gustativi cu efecte negativie asupra sistemului nervos. Asistenta verifica si explica pacientului cea mai buna pozitie pe care trebuie sa o adopte in pat, va asigura lenjerie de pat si corp uscata si curata de cate ori este nevoie si vaurmari pacientul sa nu apara complicatii.

Asigurarea igienei

Are scopul de a asigura confortul si igiena pacientului. Aceasta consta inmentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si prevenirea aparitiei leziunilor cutanate, fiind o conditie esentiala a vindecarii.

Alimentatia bolnavului

Disciplina alimentara nu este o dieta ci un mod de viata sanatos pe care trebuiesa il insuseasca oricine, de aceea pacientul cu gastrita acuta trebuie sa aiba un regim alimentar in functie de ceea ce ii permite organismul, dar trebuie sa tina cont de anumite restrictii pe care asistenta i le va comunica.

Alimente permise

Carne – sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime, fiarta sau preparata pe gratar. carne de pasare (fara pielita) si majoritatea tipurilor de peste proaspat sau la conserva Oua – cu exceptia omletelor si a ochiurilor prajite in ulei.Produse lactate – lapte, smantana, iaurt (fara fructe), branza de vaci, cas (de vacasau de oaie).Paine alba – de grau sau de secara, eventual veche de o ziCereale – gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase, biscuiti.Legume – de preferinta, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi, ciuperci,spanac, fasole, mazare, cartofi (nu prajiti!).Fructe – fierte sau conservate si banane coapte.

27

28

Grasimi – unt proaspat, ulei (50 – 60 grame/zi).

Alimente interzise

Majoritatea alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau stagneazain stomac trebuie evitate sau consumate cu moderatie, in functie de toleranta persoanei:» supele grase, prajelile, carnea grasa, sarata sau afumata.» pestele gras, afumat sau marinat.» mezelurile» ouale prajite.» branzeturile fermentate, sarate, afumate.» alimentele bogate in fibre: painea multicereale, leguminoasele si legumelecrude: brocoli, varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap,ridichi, gulii, sfecla, conopida, fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete, rosii.» fructele cu coaja si cele care contin seminte – in special strugurii.» fructele uscate: smochine, stafide, curmale,condimentele: piper, boia, ardei iute, mustar, hrean, otet, muraturi» grasimi: untura, slanina, maioneza

Administrarea tratamentului

Tratarea gastritei necesită atât respectarea unui tratament medicametos cât şiadoptarea unui regim alimentar corespunzător. Medicametele care pot fi indicateau ca principal scop stoparea secreţiei acide sau inhibarea acesteia. Din clasa acestora fac parte antiacidele sau antisecretorii. Foarte des utilizate sunt şi pansamentele gastrice, exista si schema de antibiotice recunoscuta in toatalumea daca gastrita este provocata de infectia Helicobacter Pylori.

Asistenta va administra tratamentul numai la cerearea medicului si numai dupace a verificat foaia de observatie, continutul flacoanelor si termenul de expirare,in tot acest timp supraveghind pacientul de eventualele reactii adverse.

Prevenirea gastritei

Pentru preveni îmbolnavirea de gastrită va trebui sa se respecte un regim alimentar sanatos şi regulat, din care sa se excluda produsele care pot reprezenta factori de risc (alcool, aditivi sintetici, condimete, băuturi acidulate, tutun, zahăr,si stresul). Totodată, va trebui sa se evite utilizarea în exces a unor medicamentede tipul aspirinei , analgeticelor sau oricăror altor produse farmaceutice similare care pot determina iritarea mucoasei gastrice.

Cap.V. Prezentarea cazurilor

V. 1 Cazul 1

Nume si prenume: B.M. Vârstă: 62 ani. Sexul: Feminin.

28

29

Stare civilă: căsătorită. Religie: ortodoxă. Naţionalitate: română. Ocupaţia: pensionară. Greutate: 71 kg. Înălţime: 1,68 m. Data internării: 10.03.2010 Diagnostic de trimitere: gastrita acuta. Diagnostic la internare: gastrita acuta neiroziva.

Anamneza

Motivele internării: senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri in parteasuperioara a abdomenului, balonare, greata, varasaturi, inapetenta.Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A.Antecedente personale, fiziologice si patologice:Menarha: 14 ani, Ultima Menstruatie: 51 ani, Sarcini: 2, Avorturi: 1Conditii de viata si munca: locuieste cu sotul intr-un apartament.Comportament(fumat, alcool): nu fumeaza si nu consuma alcool.-Istoricul bolii: pacienta, in varsta de 62 de ani acuza debutul insidios al boli,aceasta prezentand senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri epigastrice,balonare, greata, varasaturi, si inapetenta.

Examen clinic general

Stare generală: relativ bună,Stare de nutriţie: precară,Tegumente şi mucoase: palide,Facies: normalSistem ganglionar: superficial nepalpabilSistem osteo-articular: liber, mobil, morfofunctionalAparat respirator: normal Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, socapexian in spatiul V intercostal, TA=150/75 mmHGAparat digestiv: sensibilitate dureroasa a abdomenului

Plan de ingrijire a bolnavului cu gastrita acutaSpital….. sectia……

Culegerea datelor

Diagnostic de nursing obiective

Interventi autonome

Interventi delegate

Concluzii

Numele si prenumele:B. M Data:1

inapetenta

nevoia de a respira si a avea o buna circulatieP:independentaG:respiratie greaS:dispnee

Permeabilitatea cailor respiratorii

oxigenoterapia

Administrarea de medicamente la cererea medicului

Respira corect

29

30

2 Greata ,varsaturi

Nevoia de a bea si a mancaP:inapetentaG:greturiS:varsaturi

Stimularea poftei de mancare

Regim alimntar corespunzator

Hidratarea c ser fiziologic si ser gulcozat

Pacienta a inceput sa se realimenteze

3 balonare

nevoia de a elinimaP:tranzit intestinalG:balonareS:constipatie

Sa prezinte un tranzit intestinal normal

Efectuarea de masaj usor la nivelul abdomenului

Balonare dimiluata

4 Ameteli Nevoia de a se misca si a avea o buna posturaP:ameteliiG:imposibilitate a a fi neinsotitS:stare de rau permanet

Sa prezinte o buna postura

Repaus la pat

Administrarea medicamentelor

Pacienta nu mai ameteste

5 anxietate

Nevoia de a dormi si a se odihniP:insomniiG:durereS:balonare

Combaterea acestei stari de amxietate

Asigurarea linistii si a repausului

Educatie sanitara privind boala si factorii daunatori

Paciaenta nu mai prezinta stari anxioase cu o stare generala buna.

6 Nevoia de a se imbraca si a se dezbracaP:independenta

7 febra Nevoia de a mentine temperatura corpului constantaP:cresterea temperaturii corpuluiG:independenta

Restabilirea functiilor vitaele

Administrarea de medicamente

8 Dureri puternice in zona abdomenului

Nevoia de a mentine tegumentele curate si integreP:independenta

9 Nevoia de a evita pericoleleP:anxietate

10 Nevoia de a comunica

30

31

P:comunicare ineficienta la nivel afectiv

11 Nevoia de a actiona conform propiilor credinte si valoriP:independenta

12 Nevoia de a se realizaP:independenta

13 Nevoia de a se recreeaP:obosealaG:insomnii

Asigurarea linistii

Bolnava sa se odihneasca

Pacienta se odihenste si se recreaza aacceptabil

14 Necunoasterea boli

Nevoia de a invataP:puterea de cunostere

Infomarea pacientului

V. 2 Cazul 2

Nume si prenume: S. A. Vârstă: 49 ani. Sexul: masculuin. Stare civilă: căsătorit. Religie: ortodoxă. Naţionalitate: română. Ocupaţia: salariat. Greutate: 68 kg. Înălţime: 1,63 m. Data internării: 19.03.2010. Diagnostic de trimitere: gastrita hemoragica. Diagnostic la internare: gastrita eroziva hemoragica, ciroza hepatica,

sindromanemic.

Anamneza

Motivele internării: durere in epigastru, hematemeza usoara, palpitatii, dispnee,anxietate, greta, varasatura in “zat de cafea”, paliditate, anemie.

31

32

Antecedente heredo-colaterale:- mama- H.T.A. -tatal- Dz -2008: Ciroza hepaticaComportament(fumat, alcool): fost fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi),consuma

alcool doar ocazional- Istoricul bolii: pacientul in varsta de 49 de ani acuză debutul insidios al boli( cu accentuare în ultimile zile) cu durere in epigastru, hematemeza usoara, palpitatii, dispnee, anxietate, greturi si varasatura in “zat de cafea”, paliditate,inapetenta, anemie.

Examen clinic general

Stare generală: relativ bună,Stare de nutriţie: precaraTegumente şi mucoase:palide Facies: palid Sistem ganglionar: superficial nepalpabilSistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importanteAparat respirator: pacientul prezinta o usoara jena toracica si dispneeAparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, socapexian in spatiul V intercostal, TA=150/50 mmHG.Aparat digestiv: durere la palparea abdomenului, usoara hematemeza.

Plan de ingrijire a bolnavului cu gastrita acuta

Spital …sectia

Culegerea datelor

Diagnostic de nursing

obiective Interventii

autonome

Interventii delegate

evaluare

Nume …prenume….1

Dispnee si palpitatii

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Ameliorarea dispneiie

Internare cu repaus la pat ,asezarea pacientului in poz.semisezand pt favorizarea respiratiei

oxigenoterapia Are o respiratie in limite normale

2 Inapetenta,greturi varsaturi

Nevoia de a bea si a manca

Sa aiba pofta de mancare

Stimularea poftei de mancare

Pacientul a inceput sa se alimenteze

32

33

3 Hematemeza Nevoia de a elimina

Combaterea hematemezei

Adm de med la indicatia medicului ,aplicarea de pungi cu gheata in zona epigastrica

Stare generala buna,fara hematemeza

4 Ametelii,palpitatiii

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Sa aiba un ritm cardiac in limitele normale

Obs si masurarea functiilor vitale

Administararea de medicamentele le prescritia medicului

Puls normal

5 Durere epigastrica

Nevoia de a dormi si a se odihni

Combaterea durerii

Administarea de anatalgice la cererea medicului

Durere diminuata

6 independenta Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca

7 Afebril Nevoia de a mentine temperatura corpului constanta

Mentinerea temperaturi corpului in limite normale

Adm de medicamente

Nu are febra

8 Independenta Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre

9 Anxietate Nevoia de aevita pericolele

Combaterea anxietatii

Asigurarea linistii si repausului ,educatie sanitara privind boala

Pacientul nu mai prezinta ameteli

10 Dificultate in comunicare

Nevoia de a comunica

Lipsa informatiei

11 Independenta Nevoia de a actiona conorm propriilor

33

34

credinte si valori

12 Anxietate Nevoia se a se realiza

Combaterea anxietatii

Asigurarea linistii si repausului ..educatie sanitara

Pacientul nu mai este anxios

13 Dureri abodominale

Nevoia de a se recreea

Dimiluarea dureri

Analgetice pr durere

Durerea a disparut

14 Neliniste Nevoia de a invata

Informarea pacientului

V.3 .Cazul 3

Nume si prenume: H. I. Vârstă: 70 ani Sexul: masculuin Stare civilă: căsătorit Religie: ortodoxă Naţionalitate: română Ocupaţia: pensionar Greutate: 78 kg Înălţime: 1,63 m Data internării: 25.03.2010 Diagnostic de trimitere: gastrita Diagnostic la internare: gastrita acida

Anamneza

Motivele internării: durere in epigastru, pirozis, greata, varsaturi, cefalee,inapetenta, constipatie.Antecedente heredo-colaterale: mama- neaga; tatal- neaga.Comportament(fumat, alcool): fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi), consumaalcool doar ocazional.- Istoricul bolii: pacientul in varsta de 70 de ani acuză debutul relativ brusc al bolii, cu durere in epigstru, pirozis, greata, varsaturi,constipatie, cefalee siinapetenta.

34

35

Examen clinic general

Stare generală: relativ bunăStare de nutriţie: bunaTegumente şi mucoase: normaleFacies: normalSistem ganglionar: superficial nepalpabilSistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importanteAparat respirator: normalAparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, socapexian in spatiul V intercostal, TA=140/50 mmHGAparat digestiv: durere la palparea abdomenului

Plan de ingrijire la bolnavul cu gastrita acutaSpital ..sectie

Nume prenume

Culegerea datelor Diagnostic de nursing

obiective Interventi rol autonom

Interventi rol delegat

Evaluare

1 dispnee Nevoia fundamentala de a respira si a avea o buna respiratie

Sa-i asigure o buna respiratie

oxigenoterapia

Pacientul respira corect

2 Inapetenta,greturi,varsaturi

nevoia de a bea si a manca

Sa aiba pofta de mancare

Stimularea poftei de mancare

Administrarea de med la indicatia medicului

Pacientul a inceput sa se realimenteze

3 constipatie Nevoia de a elimina

Combaterea constipatiei

Masaj abdominal

Adm de laxative la indicatia medicului

Stare generala buna cu reluarea tranzitului

4 cefalee Nevoia de a se misca si a avea o buna

Combaterea dureri de cap

Adm de medicamente prescrise

35

36

postura de medic

5 dureri Nevoia de a dormi si a se odihnii

6 nemobilitate Nevoia de a se imbraca si dezbraca

7 afebrilitate Nevoia de a mentine temperatura corpului constanta

8 Nevoia de asi mentine tegumentele curate

9 anxietate Nevoia de a evita pericolele

10 Dificultate in comunicare

Nevoia de a comunica

Infomarea pacientului

11 Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori

Sa isi urmeze principiile si valorile

Pacientul este independent

12 Nevoia de a se realiza

Sa fie independent

13 insomnii Nevoia de a se

Reducerea

36

37

recreea dificultati de recreere

14

Cap.VI Concluzii

Asistenta medicala va informa si va educa pacientul cugastrita acuta sa respecte urmatoarele:-Sa aiba un regim alimentar echilibrat şi complet, bogat încarne, în verdeţuri, ouă, lactate, fructe;-Sa evi te consumul de a l imente ce pot dauna mucoasei gastr ice- S a e v i t e a d m i n i s t r e a d e m e d i c a m e n t e i n s u r p l u s - S a a i b a o i g i e n a o r a l a c o r e c t a-Sa evite stresul si factorii daunatori sistemului nervos-Regim al imentar complet ş i bogat , a l imentaţ ie var iată ş iechilibrată, cu mese fracţionate, conţinând toate principiilealimentare;P a c i e n t u l c u g a s t r i t a a c u t a v a f i d i s p e n s a r i z a t , u r m a n d tratamentul medicamentos recomandat si prezentandu-sela controale clinice si de laborator.-R e p a u s l a p a t i n p e r i o a d e l e d u r e r o a s e c u l i m i t a r e a eforutlui fizic-E v i t a r e a c o n s u m u l u i d e b a u t u r i c a r b o g a z o a s e , c a f e a , alcool

37