120653870 Sisteme de Dozare Si Ambalare

1 1 1 1 I/

SISTEME DE DOZARE

~I AMBAlARE

lucrarl practice de Iaborator~i culegere de probleme

('1/CoL!; /1/r-..f'>_" A···j~u/-:c=::o ilf-/' ' ;-:'

"~

•..•...•.. Editura BREN,Bucurestl 2005 'f

i:

~

.'

I I

Copyright © BREN, 2005Teate drepturile sunt rezervate autorilor.

Editura acreditata CNCSIS. ",

Adresa: EDITURA BRENStr. Lucacesti nr. 12sector 6, Bucurosf

,-,

Tel/Fax: (021) 223 43 47(021) 224 81 55

Descrierea CIPa Bibliotecii Nationale a RomaniaiVOICU, GHEORGHE '

Sisteme de dozare ~i ambalare : Iucrarl practice delaborator ~i culegere de probleme / Gheorghe Voicu,Cristian Mieila. - Bucuresti : BREN, 2005

Bibliogr.ISBN 973-648-457-2

, I. Mieila, Cristian I

Heterenti ~tjjntifici: Prof. dr. ing. Ladiclau DavidProf. dr. ing. Vasile Bendie

Bun de tipar: 06.04.2005ISBN 973-648-457-2

IMPRIMAT IN ROMANIATipar: BREN PROD s.r.1.

Cupnns

l '1- Cunoasterea unor lipuri constructive de ambalaje ~i a sisternelorprincipale de arnoalare. materiale de ambalaj .....

l 2 - Oozatoarc pentru produse solide granulare ~i pulverulente. determinareaparametrilor dozatorului volumetric cu tambur ~i alveole de tip ecluza . . . . . . . . .. 2:

L 3 - Oozatoare gravimetrice. cunoasterea constructive ~i funcuonata a cantaruluipentru iaoite si a masinii de sortat dupa masa individuala pe liniile de sortat~i ambalat legume fructe 3;;

l 4 - Oozarea lichidelor. Oeterminarea experimentala a timpului de umplerea recipientelor - ambalaj in conditii statice determinate 4:

L 5 - Ambalaje din materia Ie celulozice. proiectarea ambalajelor din carton§i a desfa~uratei acestora, in concordanta cu volumul ~i dimensiunileprodusului de ambalat se

L 6 - Ambalaje din stida. Conditii impuse ambalajelor din stida. Cunoastereaprincipalelor tipuri de ambalaje din sticla. Forme ~i dimensiuni caracteristice.Sisteme de inchidere n

L 7 - Metode ~i.principii modeme de ambalare. Sisteme de ambalare specifice.utilizate in practica arnbalarii . . . . . . . .. . 92

L 8 - Determinarea parametrilor geometrici ai elementelor de inchidere prin fa"a cutiilor metalice ~i trasarea grafo-analitica a profilului rolelor de inchidere ..... 106

l 9 - Etichetarea produselor ambalate. Eticheta ecologica. Codul de bare.Sisteme de etichetare ~i fixare aetichetelor 123

Culegere de Probleme rezolvate (elaborate de Voicu Gheorghe) ....•..... _ . . . . . . . . .. 139

" -,

<,

,I I

t.ucrarea nr. 1

CUNOA~TEREA UNOH TIPURI CONSTRUCTIVE DE AMBALAJE ~I ASISTEMElOH PRINCIPALE DE AMBALARE. MATERIALE DE AMBALAJ

Scopul lucrarii

Lucrarea are ea seop cunoasterea principalelor tipuri de ambalaje utilizate inindustrie ~i comert, precum :;;ia materialelor din care acestea sunt confection ate. In cadrultucrarii studentilor Ie este prezentata 0 gama variata de ambalaje utilizate in diversedomenii de aetivitate~i ccncltiile specifice pe care aceste ambalaje trebuie sa Ielndeplineasca pentru a putea fi lntrebuintate, in tunctie de produsul care urmeaza a fiambalat. De asemenea, se efectueaza 0 dasificare a ambalajelor dupa mai multe criterii,in functie de elementele care diterentiaza ambalajele ~i materialele de ambalaj intre ele ~ise identifica functiile ambalajului :;;iale etichetei.

Conslderatil teoretice

AmbalajeJe, ca insotitori ai produselor, reprezinta corpuri confectionate din diversernateriale avand ° forma potrivita, destinate a confine produse diverse (alimentare ~inealimentare) in scopul aslqurarii unei protectii temporare a produsului in decursulrnanipularii, transportului, depozitarii, vanzarii :?i I sau consumului acestuia, precum :?ipentru faCilitarea aplicarii procedeelor tehnice moderne de transport, manipulare,refrigerare, desfacere, etc., cresterea vitezei de circulafie a produselor :?i reducereacosturilor de dlstributie: ridicarea valorii produselor, inainte de expedierea lor, :?ieliminareadin cornert a produselor de calitate mediocre.

AccesoriiJe de ambalaj sunt materiale sau dispozitive care cornpleteaza sau preiauunele funcfiuni ale ambalajelor, cum ar fi: imobilizarea continutului amortizarea socurilor,etansarea, inchiderea, consolidarea sau identificarea ambalajului, fara C:I constitui insainveli~ de protectie a produsului (deme, agrafe, dopuri, capace, garnituri,' etichete, etc.).

Materialul de embole] este materialul destinat pemtru conte-nonarea ambalajelor ~i(sau) accesoriilor de ambalaj, in timp ee matF;r!§Jlulde §Jmbalareeste materialul destinat saInveleasca temporar produsul de ambalat.

Glasificarea arnbalajelor se poate face Qupa mai multe criterii;a) Dupa scopullor: ambalaje de transport (AT) !?ide prezentare - desfacere (APD);b) Dupa pozi(ia fata de produse: arnbalaje directe (AD) (pentru desfacere), care vin in

contact direct eu produsul fiind confecnonate din hartle; carton, sticla, metal, materialplastic; ambalaje indireete (AI) (de transport), care Ie protejea;za pe eele directe :?i caresunt confectionate din lemn, cartonmaterial plastic; ambalaja auxiliare (AX) (talas. cartonondulat, spume sintetice, lemn), care flxeaza arnbalajele dlrecte in interiorul eelor indirecteavand rei de atenuare a socurllor, a transmisiilor de caldura, de patrundere a umidita\ii.

e) Dupa tunciioneldete: ambalaje propriu-zise (Ia~i, sad, cutii, etc); ambalaje - utilaje(palete, palete-lazi): ambalaje - mijloace de transport (bene, containere);

d) Dupa forma ge?metrica a ambalajului: lazi (l), cuui (G), pungi (P), saci (S), borcane(B) butelii (BT), flacoane (F), tuburi (T), bidoane (BD), butoaie (BUT), canistre (GS),caserole (GA), filme ~i folii (FF), hartie (H);

e) Dupa natura produsului aldbalat. ambalaje pentru produse alimentare (PA), pentruproduse periculoase (PP) :?ipentru produse industriale (PI);

f) Dupa ,e/atia cu mediul ambiant. ambalaje biodegradabile (AB) ~i ambalaje care nusunt biodegradabile (ANB);

g) Dupa modul de folosire: ambalaje refolosibile (AR) ~i nerefolosibile (ANR);

3

h) Oupa modul de grupare ambalaje solitare, grupate, coiective,I) Dupa sistetnul de contectionete: ambalaje fixe, pliante, dernontabile:Jl Dupa gradul de rigiditate: ambalaje rigide, semirigide. suple;1<)Dupa materia/ul din care sun! conteciionete: ambalaje din lernn: arnbalaje c'i:1

materiale ceiulozice; amba!aje din metal; ambalaje din sticla: ambalaje din material plastic;ambalaje din materiale complexe; ambalaje din materiale textile.',

Functiite ambalajului sunt dictate de produsul care se arnbaleaza §i de-mij!oa~ele §imetodele prin care acesta este transportat de la producator la consumator. Fufolqii1edebaza ale ambelor tipuri sunt similare, cu deosebirea ca la ambalajul de desfacere se puneun accent deosebit pe functia de informare ~i reclarna. Aceste functii sunt prezentate intabelul 1.1, impreuna cu eele ale etichetei.

La unele ambalaje de desfacere continutul etichetei principale este inscris direct peambalaj, existand lnsa alte tipuri de etichete care se aplica pe aeesta (de pret, de timbru).

TabeluI1.1. F "I balaiului si ale etichet .- - - - - _. - - ..~~Functii Mod de manifestare

Protectie ~i Protejeaza produsul fata de lnfluentele vatarnatoareproducatoare de pierderi cantitative si calitativeconservare Asigura pastrarea proprietatilor ~i valorii produsului ca marfa

Promoveaza §i tipizeaza unitati modulate de transport ~i

Ambalaj Rationafizare desfacere de produse ambalate care Inlesnesc operatiile demanipulare, transport, depozitate ~i distribuire a acestora

Informare si Asigura reprezentarea clara ~i suqestiva a continutului Indica

promovare, prelul, cantitatea de produs ~i termenul de valabilitateDa indicatii privind avantajele produsului, modul devanzare intrebuintare sau preparare, etc. - ~=.•...•••..

- Eticheta trebuie sa contina: numele producatorului, denumirea!

I ~fu,m'ffiprodusuiui, eventuai denumirea cornerciala.componentete in ,

consumator ordinea ponderii in produs, gramajul, data de fabricatie ~i 'termenui de valabiiitate (sau data expirarii).

I.- Cand este neeesar se indica ~i modul de utilizare a produsulul

- Forma este influentata de particu/aritatile constructive §itennotoqice §i de posibifitetea de uti/izere a tneierielului- Culoarea este un mijloc de atragere a atentiei, avand ~i rol

Eticheta Promovare psihologie; pentru realizarea unei armonii este neeesara

produs folosirea trei culori- Grafica are rolul eel mai important din punet de vedere estetic.

illustratia unui ambaiaj poate fi un desen sau 0 fotografie(exprima rnai fidel realitatea), intrucat infali~eaza produsul ~i ii

~- sugereaza utilizarea ~i provenienta-~.

=Prin intermediul etiehetei se deterrnina optiunea pentru produs

Educationala in functie de valoarea nutritive: valoarea energetica se exprimaIn kcal sau kJ, iar continctut de vitamine in mg la 100 9 prod ussau raportat la 0 portie standard

,...="'""""'-"'-=~='-~~,.,.-.-=='-=~~ ~_-=_ '=..:==m-- ~-=.,,:~_"='-=-""=="'~~===-- __ =~

Tipuri constructive de ambalaje ~i materialete din care acestea sunt confection ate

Domeniul ambalajelor are 0 foarte mare extindere, variatie :?i cornplexitate. EIcuprinde terminologie, materiale pentru ambalaje, tehnologii de obtinere a ambalajelor,tennici ~i sisteme de ambatare, etichetare, etc. in concordanta cu aeestea este normal sa

4

existe ~i n(lrrn,~ i?i standarde referitoare la aspectele prezentate, la transportut ~idepozitarea HI; .oalaielor :;>iproduselor ambalate.

Dintre aceste standarde un nurnar foarte mare este cuprins in secfiunea .Arnbalaje,produse ~i dispozitive auxiliare de ambalare" care are subsectiunile prezentate mai jos.

[Ambalaje, produse ~i

__ ?ispo~itive auxiliare de

~ne"nta!i ~~ Ambalaje din stich':!

Ambalaje dincauciuc ~i materia Ie

~~balaje din.

hartie-~.-.----

1 •• I Ambalaje metalice

[ Ambalaje dinJ--_materiale-----

Produse auxiliarede ambalare

Conditiite pe care trebuie sa Ie indeplineasca materialele utilizate la confectionareaambalajelor sunt:

sa se prelucreze usor ~i sa nu fie higroscopice;sa perrnita curatirea §i dezinfectarea fara deterioran;sa nu fie prea grele in raport cu masa produselor ambalate;sa nu posede ~i sa nu emane nici un fel de mirosuri;sa nu reacuoneza eu produsele ambalate;sa nu se deformeze In timpul depozitarii ~i transportului;sa proteieze produsele de once fel de vatamari;sa reziste la tensiunile ~izdruneinaturile din timpul transportului;marimea lor sa sa armonizeze cu gradul de perisabilitate a produselor ambalate ~isa fie estetice.Cele mai multe ambalaje sunt confectionate din: lemn, materiale celulozice,

material plastic, metal,materiale complexe, sticla.Ambalajele din lemn eele mai uzuale sunt: lazi (tip P, D,V, C, S, etc.) ~i stelaje de

depozitare; palete plane (de uz general, departamental, portusr sau eu montanti): palete-lazi lii panouri; cosun ~i impletituri; tambure ~i mosoare; butoaie ~i putini.

In categoria ambalajelor din lemn intra ~i lazile pentru transportul conserve lor inborcane sau lazile din placi fibro-Iemnoase intarite eu sipci din lemn.

Lazi/a de lemn pentru transportul conserve/or alimentare in borcane de sticla (STAS2281-74) seexecuta in trei rnarirni, pentru incarcarea maxima de 25 kg, eu sau taracapac. Dimensiunile ~i forma constructiva a acestora sunt prezentate in tabelul 1.2 !ii fig. 1.

Tabelul1.2

1'~~~~~~~fL-~~n~+~~l-nSl1~~~f7n~ffrme--II-L~~j~~rit~~it~~f-~~1~~~! 1 95 1291-- --2 -----1 570 380 - 127 604 414 - 16-1-

:~ -3- I _ _ 1 I 154 I _._ , }88 -.:1

f

Secllunea A ~ A

-,

1 1

..,

Uizile din placi fibro-Iemnoase (fig,1.2) se construiesc in diverse variante (STAS4857-87).!?idimensiuni Asamblarea lazilor se face prin agrafe de con din sarma sau cuie., 'i Volurnul util allAzilor din placi fibro-lemnoase este de 70, 100,200,300,400, 600 ~i670dmJ. la capacitati de lncarcare de 20 - 150 kg.

.Pentru asigurarea integrita,ii !ili securitatii continutului in timpul transportului, lazile'din placifibro~lemnoase pot fi balotate cu banda din otel, fie la centrul lazii, la capete sau~ila capete ~i central. '

Ambalajele din hame ~i carton sunt, in marea majoritate, sub forma de sad sau'pungi, cu sau fara pliuri laterale (cele din hartie) ~i sub forma de lazi ~i cutii (din carton).

Lazile ~i cutiile din carton ondulat au forma paralelipipedica cu dimensiuni dintrecele.mai variate in furicfie de produsul care se arnbaleaza, Se construiesc, de obicei, insistem pliant pentru ca transportul ~i depozitareainainte de utilizare sa se faea cat maiu!ilOf.5acii textili se contecnoneaza dintr-osingura bucata de material cudoua cusatun deincheiere. Fileul tubular se utilizeaza sub forma desaculeV prinsegmentare~i capsare.. . ....L~zile' pliante ope vo/um" din carton ((lndulat, compactsau l1'Iucava) sunt folosite~ntru transportulproduselor pulverulente, granularesau bucaV mici(care nu impun laziell c.lil!'lensiunispeciale) preambalate inculli de desfaeere sau in vrae,

f Aceste lazi ope volum" sunt arTIbalaJedetrsnsport paletizabHe, cu seqiuni.dreptunghiulare ~i cu eele trei dimensiuni· modulate conform 5TA5,pentru a cuprinde unanurnit numarde produse (in diverse variante dea~ezare), dar care pot cuprinde produsefiin masa sau numar nerotunde,astfel iricat sa rezl,llte utilizarea ralionalaa spaVuluiinterior. Lazile din carton .pe volum" au forma lji dimensiunile prezentate mai jos.

Fig.1.1. Lads din lemn pentru transport conserve1.lamele de capat; 2.1amele laterale; 3.lamele fund - capac; 4,5,6:!jipci; 7.coltare din lemn ,

Fig. 1.2. Tipun constructive de lazi din placi fibro-Iemnoase

6

Marime Volum Dimensiuni interioare, mminterior, dm' 1 b h

1 6,9 253 11422 13,7 285 190 2533 18,3 I----4 20,6 3805 27,4 2856 41,1 253 I--7 54,8 570 388 823 380 0

Pungile din Mrtie cu burduf, cu fund simp/u, tip BS, se pot conrecnona mecanic ,i8y~t utilizate, in general, la ambalarea produselor alimentare. Forma acestor pungi ,ideS~~urata hartieiutilizata la confection are sunt prezentate in fig.1.3.

b3

1

b2

, I/'-t-b1 b1 b b1 b1

Fig.1.3. Punga din hiirtie cu burduf cu fund simplu, tip BS (aspect si desfa!iurata)

7

Tabelul1. 3. Caracteristicile principale ale pungilor din Mrtie cu burdut ~i fund simplu

f-~ C' »tate . . Adancime Upmebartdiiljpjre Hartje tr.pu'n'iS1'tx~r1971':~

Sapa", a Lun tme La Ime . '.. ,<' ..:" '.' ., c.a de utilizare, I± 5gmm b ± ~ nun burduf 18fund longitudinal Til\:l~ji J':AiimCli,boliinei

::f (kg) b, ± 5 mm ~ ± 3 fin b} ± 3 mm ". (Wl1l7) <;:(mm)

I 0 125 190 75 25 30 30140;:50 2'80f- ' I( . 50..... ...2 1-- 0 250 I 210 90 30 30 30 I 4~;50

, 1150,

35 30 30

·.••40

330

3 260 .3700,500 100 I '15. ~;'6311'50 -

4 2951,000 125 40 35 I 156;,63:II' . 56 .. '30

de 248, 274, 350, !ii 380 mm;\in corelatle cu diarnetrele nominale de 256, 294, 370 ~i 400rnm (STAS 6285-lO). '. '.

Aceste buloaie sunt ,prezentate schematic in fig.1.5 ~i au dimensiunile prevazute intab9luI1.5.

i~bel 1.4. Caracleristicile principale ale pungilor din hflrtie cu burduf ~i.fund dreptunghiular

CapacitutMllrime Ide utilizar

(kg)

6 405~. I I I I I ~I::·I5 2,000 350

3,000

155

155

45

45

35

35

40

40

7 5,000 465

50 11[70;·80,1 ,·8008 10.000 590

195

265

55

55

35

35

401 '1>70;'801 •.,~ s.II ~-70 . ·...650

Exemplu de notate: PungA B5- 511f70 STAS 311112-75 (iMr.mea 5, din Mrti9.Pen\ru pUrigitip"l de.10 gliTh

Pungile din h§rtiecu burduf. cu fund dreptunghiular, <tipBD, sepot. confe<itiQnamecanic ~i sunt utilizate, in general, la ambalarea manuata ~i aut()mataa.produselorinvrac. Forma acestor pungi ~icaracterislicile lor, inclusivtipul hartia.i~dincare.sUht Ob~nute,sunt prezentate in fig.1.4 !ii tabelul 1.4. .',

d •• , Vedere din A

tII

"I I'I tlI ItI II

I I'I II"

I IIII III: I ' II~ ! ll _

I t..J ....w.,.,.,.:-" --- "'tI'. _

b

tA

[]J[8].

~

Fig.1.4. Punga din hartie cu burduf cu fund dreptunghiular, tipSO

Butoaiele cilindrice din hBrtie §i carton au mantaua executata-din hartie infa~urata,iar capacele ~i fundurile sun! executate din mucava ~i suntdestinate, in special, ambalariiproduselor solide sub forma de prat, crislale, bulgari, etc. Se fabrica cu diarrielre interioare

8

~--±--~~oiExemplu de notare: Pi.mgA B0-311150 STAS 311113-75 (marimea 3; din hartie pentru pungi tip I de 50 glm2)

2 1 0,250

3 1 0,500

o.roo

.~..... -.. __ ..- ._---_._----"-_._.- ---".Adancirnea Llitimea benzii Hartie pentru pungi

LatimeaLungime LAlime de lipire STAS 7971-731±5mm b±5mm

burdufuluilongitudinale Masa

bobineic±2mm

d±2mmTip (g/m') nun

..__ .... __ ..._- -_ .._-

140 60 20 20 I 40

.- ---------- II 50

180 70 20 20 1 40; 50

.- --------- II 50180 80 25 20

LII 50;56280f-._--

230 85 27,S 20 300260 80 25 20 280260 -- 90 30 20 320230 100 275 20 330

--.~ 105 32,5 20 I, II 56; 63; 70 360280 105 32,S 20 360

>-.250 120 - 32,5 20__ 390

~ 230 130 40 20 440275 180 375 30 I, II 63;70 540------- -290 150 50 30 530

.. --.----360 150 50 30 I. II 63; 70 530360 180 375 30 540------.400 200 65 20 I 70;110 680541) 200 60 20 660- .--555 260 50 30 1 80 750660 260 50 30 1 80 750

1,000

2,000

3,000

5,000

Tabelul.1.5. Caracteristicile principale ale butoaielor cilindrice din Mrtie ~ carton

~~tatea aproximativliTdm') 5 1 10 1 15 1 20 I 25 28,51 30 1 40 50 1 60 1 70 I 80 I 90 100InAiiimea interioart h (mrn) 104 1208 312 I 340 1425 46215\0 1595 1520 1624 1728 1 7101800 890

Diametrul Grosimea Gresimeainterior mantalei mucavalei Tara aproximativi (kg)dIrnm) IZ [mm) II, (mm)

3 25 J 3 15 11 - - - - - - - - - - -248 4 28 17 20 2,3 - - - - - - - - - -

5 38 22 25 2835 25 - - - 1,8 20 20 22 26 - - - - - -

274 5 2,8 - - 25 29 30 31 37 - - - - - -6 3,8 - - - 3,1 3,4 35 3,8 45 - - - - - -

35 2,5 - - - - - - - 3,0 3,3 3,6 - - -350 1--._5_ f..-- ~4- - - - - - - - - 4,3 4,7 5,1 - -

6 3.8 - - - - - - - 5.1 5,7 6,2 - - -3.5 2,5 - - - - - - - - - - 4 I 4,4 4,7

380 1--2__ ~-~.- 5,8~- - - - - - - - - - 6,3 6,7

6 38 - - - - - - 70 75 8 I

9

Mantaua butoiului sa executa prin infa~urarea hartiei sub forma de tub, cu lipire ~ipresare. lipirea se face cu adeziv. Fundul ~i capacul buloiului sun! executate din cate

I'

doua bucati de mucava, cea dinspre exterior avand forma de taler, obfinutprin presare, iarcea dinspre interior forma unui disc. Discul se sprijina pe un cerc executat din mucevafixatin interiorul mantalei. La exterior fundul butoiulOi este intarit cu On cere din mucava. Lacele doua capete mantaua este prevazuta cu cate un cerc de lntarire din hartie infallurata;prinse cu cleme de sarma. -,

!Lt.,.~t~r*-

d

<,,}::.,

25

\110,,'.

.

' ... ~.:J'1. 60. ..~l/

\ 24LIf% t:L--

"" ~."-A

6.

B ~Fig.1.5. Butoaie cilindrice din hArtie ~i carton

Amba/aje/e meta/ice pot fi de transport sau dedestacere. Cele de transport sunt,in general, paletele-Iazi, containerele (de distribuve ~i de tip ISO) ~i butosiale, iar eele dedesfacere sunt cutiile metalice pentru diverse produse (alimentare, chimice, c6smetice §ifarmaceutice, etc.), tuburile deforniabile din aluminiu §i staniu, ambalaie tip aerosol,canistre, bidoane, etc. .

d QII . I .~ .

rl f'j lr,H

([)

q.------"

Fig.1.6. Constructia butoaielor din tabla subtire

d

r

\ i .-- fjI -e

\I I

\i

\D

H

10

Bu/aaiele din tabla subtire cu grosimea pane la 0,5 mm pot avea mantaua neteda(IiI>'N) sau onoutata (tip 0). Forma constructive a acestor buloaie ili dimensiunilepr[ncipa!e sunt prezentate in fig.1.6 ili tabelul 1.6. Butoaiele se executa din tabla neagrc'ilarhinata la cald calitatea I sau din tabla subtire de otel laminat la rece. Imbinarea

f buto.aielor se face prin fait dublu, fait simplu intarit prin sudura prin puncte sau prin suduraeontinu·a.Aplicarea capacelor pe gura de umplere se face prin presare sau prin bercluire.

r.-. - -. - -;.--J~!3..~Iu! 1;~;~?P~~i.~~~. ~i.dimensiunile butoaielor din tabli~ subtireDlmenslun!

; ~-!-=~it~i±4" .--.g-------.--~--.---~--~;

__ acitatea nominata, litri;0 85 100 125 200 25050 400 450 440 485 560 60540 480 550 670 700 870 860

0,45 -0,50 0,50

EXistlll !ii biJtoaie cu mantauB nervurala executate din tabla decapata prinariibutisare destinate ambalarii produselor faraacvune coroziva, Asamblarea mantalei pegeneratoare se face prin sudura continua in pozftle suprapusa. Exista butoaie cu capacul~ifundul asamblate pemanta prin fait dublu, cu vane montate in capac, pentru produselitliide, sau numai cu fundulasamblat prinfalt dublu, capacul fiind mobil ~i prevazut cucolier, in cazul produselor vascoase. granutare sau pulverulente.

, Cutiile meta/ice de forma cllindrica seu prismatica sunt confectionate din labia deot~l.co~itotitlll la cald, lacuifa ~i nelacuita, special destinats ambalarii ~i prearnbalarii unorproduse aUlt de natura alimentara, cat ~i chimica (vopsele, lacuri, etc.) sau farmaceuticasau din tabla dealuminiu.

Cutiile metalice cilindricesunt de doua tipuri: tip A - cu fund ~i capac aplicateseparat~i tip 8.- numai cu capac apllcat separat (ambutisate) - fig.1. 7. Lacuirea se poate

~.' face fie numai la interior, fie pe ambele parti."Cutiile metalice pentru conserve sunt confectionate din tabla cositcnta la cald,.'. lacuita.~i nelacuita, special destinata ambalanl, prearnbaiarf !,?iconservarii produselor~. alimentsJ:9.

j~~'.

!II H

II o .1

?~

@hI

Fig.1.7. Cutii metal ice cilindrice pentru conserve

II

l

Tabelul 1.7. Dimensiunile cutiilor cilindrice pentru conserve cu fund aplicat-_.- ---- ..

. Diarnetrul Inalli.mea Diametrul lnaltirnea cu Grosimea Liitimea Raza deDiametrul mtertor cunei exterior capac aplicat tablei bordurii racordare Capacitate .nonunal d, + 0,2 h +1,0 0 + 0,3 H 0 b 0 r + 0-.1 emJ

o 0 0 -0,5 g - 0_2 - '\

53 53,2 39 . 55,5 39 0,20 2,6 1,8 •. I---~f-----. 78 78 .... 165

58 58 f--~~

73 72,8 101 75,5 101 0,22 2,8 2,0 390110 110 425118 118 460

~)-- 32,5 205! 47 . 47 300

50 50 32053 53 345

99 98,8 60 101,5 __ 6_0__ 0,24 3,0 2,0 40068 68 46588 88 600

~- 112 800-- 118 118 850280 280 5000

153 153,42 172 156,5 172 0,30 3,2 2,0 ~-253,4 253,4 4400._--- --

TabeluI1.8. Dimensiunile cutiilor cilindrice pentru conserve ambutisate

Diametrul lnaltimea GrosimeaDiametrul interior cutiei tablei Diametrul de Adancimea Capacitatenominal d, + 0,2 hi +0,3 marcare d2 fundului h2 em'

0 0 g

___lL_~~ __ 30,0 0,22 35 3,0 110

9<) 989. 24,5 022 ..50 5,5 140

.o 325 0,24 205-----~---.-.-- '

Tuburile metalice se folosesc la ambalarea ~i preambalarea produselor alimentare§i chimice sau farmaceutice sub forma de pasta. Se confectioneaza din alurniniu cuduritatea 19-22 HB de calitate moale, din aliaje: de aluminiu cu proprietatl de formare larece, din plumb tehnic sau aliaj Pb-Sb placate cu cositor ~i din material plastic. Tuburilesunt de tip deformabil. Materialele metalice de confectie se trateaza la interior cu lac deprotectie in stare polirnerizata, de tip alimentar, cu grosimea de 0,005-0,009 mm.

Tuburile deformabile din aluminiu saC!staniu se deosebesc decele din materialplastic prin !ap~ul ca, dupa ~e~orm.area I,?r prin. apasare .1~t~r~I~.in ~e~e!ea elirninariiprodusului, raman deform ate fara a tinde sa revma la forma Im\lala<~1deci fara a aspira aercare ar putea produce rnodificari de natura orqanoleptica in produsul ambalat. Pentru a .asigura izolarea cornpleta a produsului de aer, orificiul de evacuare aacestuia este obturat "!cu en strat subtire de metal care este perforat, la folosireaprcdusului, cu ajutorul unuiper'orator pe busonut tubului. Aceasfa a permis utilizarea tuburilor deformabile taambalarea produselor alimentare lich'de §i vascoase ce se pot denatura user la contactulcu aerul, Tuburile deformabile din aluminiu sau staniu se confectioneaza prin filare prinimpact; un disc din aluminiu sau din staniu, de diametru ~i grosime convenabile, este ,presat de un poanson, intr-o rnatrita. astfel Incat metalul esteobligat sa "curga" prin spafiulinelar dintre poanson ~i matrita. luand forma de tub. Tuburile deformabiledin .staniu custrat intermediar de material plastic (material complex) pot fi contectionate ~i prin sudareionqitudinata ~i apoi imbinare cu capul ~i urnarul din' aluminiu.

12

L

Ciclul de lucru pentru contectionarea unui tub este de circa 0,33 s (frecventa de ~C200 curse/min). Pentru tuburile cu diametrul de 30 mm, frecventa este de 100 curse/mirPentru a' pennite 0 deformare usoara la folosire, tuburile de aluminiu sutera, dup,ob\inere, 0 recoacere timp de cateva secunde, la 500°C. Pentru a elimina riscul uneac\iuni a produsului asupra metalului, suprafata interioara este lacuita cu ra~irepoxifenolice sau epoxivinilice.'

: La exterior se depune un lac de fond, apoi se imprlrna desenul sau textul in memulte eulori, dupa care se acopera cu un lac incolor.

, ArnbaJajele aerosol sunt recipiente in care produsul activ (produsul ambalat) esnintrodus Impreuna cu un gaz propulsor sub preslune. Acesta din urrna exercita asupnprodusului activ 0 presiune datorita careia, la deschiderea oriticiului de evacuare, produsuactiv este expulzat sub forma dtspersata in picaturi foarte mici.

Ambalajele aerosol se folosesc atat la ambalarea produselor cosmetice, chimice ca~i la.ambalarea diferitelor produse alimentare (creme, condimente, maioneze, preparate.pentru decorare in patiserie, crocolata lichida, untul, miere, dulceata), etc.

Ambalajele aerosol se compun din urmatoarele elemente (fig. 4.25): recipient, valviRU b'uton dispersor, gaz propulsor, produsul activ (produsul ambalat).

I

2

33

• 4

5 7

6

Fig.B. Ambalaje aerosol8 - elernentele componente ale ambalajelor aerosol: Lbuton.disnersor: 2.va/va; 3.gaz

propulsor; 4.tub imersat in produsul activ; 5.produs activ; 6.recipient;. b - schema de functionere a ambalajului aerosol bifazic:

7.solutie gaz propulsor - produs activ

Exista doua tipuri de ambalaie aerosol:,; ambalaje aerosolla care gazul propulsor este insolubil in produsul activo Aces! gaz,

fiind sub presume, apasa asupra produsului activ astfel lncat, la apasarea butonuluidispersor ~i la deschiderea orificiului de evacuare, produsul tctiv iese prin tubul interior ~i,in coritinuare, esle expulzat sub fonma de picaten mici. Pe rnasura ce se evacueaza,produ5ul activ i~i micsoreaza volumul, gazul propulsor ocupa un volum din ce in ce maimare §i deei i§i micsoreaza presiunea. Coeticientul de utilizare a volumului ambalajuluiaerosol este numai de aproxirnativ 59%, deoarece ceatatta jurnatate trebuie ocupata degaz~lpropulsor comp-trnat. La aceasta.cateqorie de amLalaje aerosol, gazul propulsor celmaioutilizat este azotul, datorita proprietatilor sale: este incolor, inodor, insipid, netoxic, nuse dizolva ~i nu se arnesteca cu produsul activ, este putin sensibilia ridicarea temperaturii;

• amba/aje /a care gazul prcpulsor este so/ubi/ in produsul activ (ambalaj aerosolbifazic). Contin~ul acestui ambalaj este format din doua faze: una constituita din produsulactiv in care este dizolvat gazul propulsor si alta constituita din gazuJ propulsor subpresiune. Cand ariticiul de evacuare se deschide. solutia de produs activ ~i gaz propulsor

13

Tabelut t.s. Capacitatea ~i dimensiunile borcanelor din sticla cu dop ~Iefuittrece prin tubul interior in atmosfera. Gazul propulsor, care in interiorul ambalajului era subpresiune, i!?i marsste brusc volumul in contact cu presiunea atmosferica !;'i favorizaazadezintegrarea produsului activ in particule foarte fine, La acest tip de ambalaj aerosol, oe ;il

rnasura ce se ovacueaza solutia produs activ ~i gaz propulsor, volumul eliberat este ;}ocupat de gazul propulsor provenit din produsul activ in care acesta est~dizolvat. De "aceea, in acest ambalaj presiunea gazului propulsor ramane constanta pana la evacuarea ~tcornpleta a produsului activ, in aceasfa categorie de gaze propulsoare se include dioxidul ide carbon care este solubil in multe din lichidele ce se preteaza ambalarii in tuburi"aerosol; practic, nu este influentat de temperatura ~i este considerat conservant, ~"antiseptic, prevenind totodata coroziunea rnetalica.

Ambalajefe din sticla se pot clasifica in doua categorii: arnbalaie cu gat ingust(sub 30 mm diametrul interior al gatului), in categoria carora intra buteliile pentru produse:icr,ide ~i ambalaje eu gat larg, din categoria carora tac parte borcanele pentru ambalarea . . Borcanele din sfc/~ fI'/ t (fi b ..produselor semilichide !;'i solide Pe langa aeestea mai exista baloane flacoane ~i fiole ',.. I cu n e Ig.1.9,) sunt ubhzate, de asemenea, /a ambalareapentru ambalarea diverselor produse chi mice !?ifarmaeeutiee. ' . produselor .chlmlce ~I farmaceutice. Capaeitatea ~i dimensiunile acestor borcane sunt

B t"

'r di t'/w t .. t ti t I· '1' dri .' d It" prezentatelOtabeluI1.10.u e lire in S tc a sun recipren e eu secnune ransversa a CIIn nca sau e a Ct, .

forma, cu capacitatea de 0,025 - 10 I. Forma gatulu! depinde de modul cum se face J Tabei:110 Ca 't I'd' "1 . , . ,inchiderea: cu dop, prin capsulare, cu capac eu filet, etc., in timp ee forma ~i dimensiunile .;, ." pact a ea ~I ImenSIUOIe borcanelor din stJcla filetate pentru produse chirnicerecipientului sunt influentate de natura produsului,de presiuneala care se pastreazaaeesta, etc.

Pe lange aeeste butelii, se mai utilizeaza la ambalarea produselor (de naturachimica, farmaceutica, cosmenca, etc.) flaeoane ~i butelii cu capacitaf mai mici, preeum ~ifiole pentru diverse esente. Damigenele sunt butelii de capacitatl mai mari de 5 I.

Borceneie dinstic/a pot aVea capacltaf nominale tntre 0,12 ~i 15 I, in funcue de tipulproduselor ambalate ~i de tratamentul termie la care sunt supuse acestea dupa inehidereaborcanului. De asemenea, borcanele pot fi construite in diverse variante de inchidere,gura de umplere avand forma adecvata modului de inchidere.

Borcane/e din stiel13 cu dop §/efuit (fig.1.9,a) sunt folosite laambalarea produselorcblmice si farmaceutice. Ele sa executa Tnopt capacitatt asa cum se prezinta in tabeI1.9,:'·~' BOl'Cane/e din stic/~ Omnia §i Twist-oft sunt utilizate in industria alimentara pentru

Capacitatee masurata pana la baza gatului trebuie sa fie egala cu capaeitatea t"ambalareaconservelor care urmeaza a fi supuse unui lralament termic de sterilizare saunominata plus eel pufin 5%, Dopurile borcanelor sunt pline la borcanele eu capacitatea de ~ pasteurizare. Forma gurii acestor borcane este prezentata in fig.1.1 o.pana la 100 ml, iar la celelalte sunt go ale la lntertor si astupate numai la parte inferioara, "

I d I

d,

h.h,hz'. ~~

h,l, I Ie" "~I ,...L-~' "<,

"' ~ " ._.. , I~ I. d 1 }• 1 I Ib,j 1 I

Ii

(:~~i;;;~ii;;t~~------.IJOlllinalA . ";)--\ em'

.--~.--,-....--.-"---'125 36'"'--S'O'--c-'42; r

_....iOij--·S2'r --~-'2;O----7ir'l' .J

.'--"50o-"ii6'~-'---1000 '''107"3 -C---- ...------ .-.-,,~---,2000 133._'JQOO=: ·j!I'.R .~-:...

----- ..~.---- ... ,' -.,- -_.--- .....• -...---DOD....... _... _ .I:l~ro::.'-'!.'__ .... ______ ~._ -- --

eI, H h h, III r, r2 d d2 h, h2 ~min. min.--S9:r- ---

- -.~~- ...B.. I--_!.L..~2.. 4 6 19 25 17 26 -33 -T'-''- 47 I--.~- .. 2 -±.. 6 24 33 20 30 -38 -9'5,)" 58 22 2 5 6 29 38 22 34 -

._~L i29'" 80 35'- 25 7 8 345 45 35 36 4

, -~~ 16yr 105 40 25 9 to 45 58 40 52 474 196" 125 46 2,5 11 15 60 74 46 61 6100 246" 159 55 2,5 13 15 85 102 55 76 6

__!9.Q..~lr'u 210 55 25 18 20 85 102 S5 76 6

-- •....... -Capacitatea

dl hnominall! d±3

d2 dJ d,±3

h, h2 h3 h.o s r fl g~J ±5%

;:; .. ' 250 40 66 43 30tl' 39 133 SO±2 6 4 13±) 4 7 40 2 Ojj),~~-c- --- --- . 52t2. roe= 18t',~ 30jj),8

, 63 81 66 62 155 6 4 S 10 47~,. 750 63 .a. 66 52t2 62 174 IIOB 6 4 18tl,s 5 II 53 3 ifO,8--:1000 _-~ __99 66 52t2 62 189 120B 6 4 18t),~ S 12 56 35jj),8

• ·.1250 63· 107 66 52±2 62 202 127±J 6 4 18tU 5 12 60 35<Jl·8',. ,2000 SO 125 84 67±2 79 231 14StJ 6 5 20tl•S 5,5 15 70 35<Jl,8

~-.D

t.,_~4

'r~-

(,'.

.',.1_-'--i: .

d,

Fig.1.10, Forma gurii la borcanele Omnia ~i Twist-off - cu filet (eu patru inceputuri)

", In functie de 'sistemul de inchidere !;>ide diametrul exterior al gurii borcanului,f.' profilul gurji se executa indoua tipuri ~i doua variante de dimensiuni:

.' ,tip Omnia - cu varianta I de diametre nomina Ie $48, $52, $56, $68 ~i varianta 1\ cudiametrele nominale ~83. $103;

15

Fig.1.9. Borcane eu dop slefuit (a) !;>ieu filet (b) pentru produse chimiee ~i farmaceutice

14

ESl·O

'

~

"

~90'''''

I a,

G s9~

, tip Twist-off - cu varianta I avand patru lnceputuri ~i diametrul nominal $66 ~. . Amba/aje/e ter~oformate.. sunt f~l~site la a.mbalarea produselor, in special a cetorvananta 1\ cu diametrul nominal ijl82.: solida sau sub forma de pasta, datonta avantajelor pe care le prezinta: productivitate

~mba{ajele din material plastic sunt dintre cele mai variate, prezentanou-se it. mare; utilizare :a\ionala a. surselor de ..in~lzire; ~~urin\a in confectionarea formelor;nenumarate variante constructive (lazi, palete, cutii, saci, pungi, filme, folii" butelii, pe!icu~' for,marea usoara a. ~uturor tl~unl~r de folll din matenale. pla~tice, chiar ~i impri~at~, ~aracontractibile, borcane, doze, flacoane, canistre, etc.). Ele pot fi, deci, suple-sau rigide,";~': afectarea desenului ~mpnmat, obtinerea de ambaleje de tip pierdut (nerecuperabile) leftine,

Pentru ambalarea produselor sub forma de bucati se utilizeaza $i platouri alveclares de forme foarte diferite.platouri compartimentate sau cosulete din material plastic. '<

. Pentru a pute~ fi id~ntificate dupa utilizare, in vederea reciclarii, arnbalajele din·matenal plastic sunt inscriptionate cu coduri caracteristice, pentru a perrnite reciclatorilodlferentle~ea .dlfentelor tipuri de materiale plastice ~i pentru a fumiza 0 conventie uniformjpe care sa 0 Implementeze producatorii din intreaga lume.

Aceste coduri simbol identifica tipul materialului plastic din care este confecfiona.:.'mbalajul, dar ,trebuie sa fie cat mai putin vizibil pe ambalaj in asa fel inca! consurnetorusa nu fie afectat in decizia de curnparare, in partea de jos a ambalajului cat mai aproapde centru. De asemenea, ele trebuie sa nu poata fi modificate in nici un fel, iar langa codusirnbol IlU trebuie sa apara nici 0 clauza privind reciclarea sau cuvantul "reciclabil". £::11trebuie sa fie rnatritate sau imprimate pe toate ambalajele care pot accepta rnarimasimbolului de 1/2" .

Aceste simboluri sunt prezentate maiojos, impreuna cu cateva specificatii leqate dimaterialul plastic ~i de utitizarea lui.

1. Po/ieti/ena leretta/ata (PETE) este utilizata pentru reauzarea buteliilor de sue, apa, vin,bere, flacoane (containere) de uz farmaceutic sau pentru produse cosmetice etc. \

2. Polieli/ena de inalta densiiate (HOPE) este utilizata pentru reaiizarea a~balajeIO;pentru deterqenf de rufe I vase, produse de inmuiere, decoloranti, lapte, sarnpon 'produse de conditionare, uleiuri de motor, s.a. .

3. Policlorure de vinil (V sau PCV) se utilizeaza la realizarea de ambalaje pentru carne,butelii de ulei pentru gati!, folii ~i ambalaje shrink, containere pentru cafea, etc.

4. Polieti/ena de joasq densitate (LBPE) se foloseste pentru realizarea de filme pentruimpachetare, pungi, sacose de piala, sacose multistrat, s.a.

5. PO/ipropi/ena(PP) se foloseste pentru fabricarea de butelii pentru sirop, caserolepentru ambalarea iaurtului, folii~i filme pentru produse de larg consum, etc.

6. PO/istiff'nu/.(PS) este utilizat pentru producerea de caserole, pahare, ambalaje pentru'produse de paniflcatie, lavi pentru carne, ambalaje pentru atune, cafea, etc.

7. Alie/e. Produselo etichatate astfel sunt confectionate dfn orice cornbinatie intra' 'materialele 1-6, mai putin comun plastic reciclat. " '

Pungile din pofietiJena (PE) sa confectioneaza din polietile~a de inalta densitate(joasa presiune) cu grosimea de 0,02-0,025 mm §i din potletllena de joasa densitate (inaltapresiune) cu grosimea de 0.03-0,04 mm. Oimensiunile aeestor pungi sunt din cele mai:variate: 150x250rnm; 200x300mm; 250x300 mm; 300x400 rnrn, etc. Inchiderea pungilor sef . . ..executa cu cleme sau agrafe speciale. . Pot f utilizate toate bpunle de tolii deformabile ~i tenmosudabile, flexibile sau rigide.

Butelii/e din poJietiJena teretta/ala (PET) au dimensiuni foarte variate. Grosirnea maxima prelucrabna depinde de material putand ajunge pana la 1,2 mm pentruPe/icu/e/e exfensibiJe se utilizeaza pentru desfacerea cu amanuntul a produselor' fO!ii,semirigide §i 1;75 mm pentru folii din polistiren (PS). Pentru folii de grosime medie

alimentare ~i nealimentare (jucarii, 'bunuri de larg consum, prod use chimice, etc.). (0,15-0;5 mrr.) preluarea foliei din rola se face fara derulare rnecanica, de cele mai multePe/icu/e/e contractibiJe se confectioneaza din PE sau PCV cu grosimea de 0,02- qri folosindu-se insa, un brat de intindere basculant pentru impiedicarea derularii libere a

0,035 mm, folosind sau nu suporturi de carton. material plastic, pasta de celuloza, etc. ; foliei ~i pentru rnentinerea ei in stare intinsa.

A r» ..~ I). '?\ r» D'>.# 2\t -> ~

.t]~J13~ "tZ 1~' -.'4 ) L~j U;J,./~v \". !/""~~~"".•••••,~~.(_••1 '<i_.••+<

PETE HDPE V LOPE pp PS OTHER'

r

SurS8 de calduf~

~~ !J.6 J(erCOrnprirnat

I ,Folie plasticCremll ~

J;?g1"-Vacuum

c.

d.

f.

.Fig.1.11. Metode tip de obtinere a ambalajelor termoforrnatea.formare prin vacuum; b.formare cu presiune de aer; c.fonmare cu vacuum ~iprssiune de

aer; d.formare preforma cu suport; e.formare in mc.tri\a; f.formare prin curgere.

16

ft. Vacuum

Matri\~

b.

M8Irit~.supenoerll

".;.- r=:'::t=':' >/ i / Folie pl81ltic

e.

17

Fig.1.14. Tipuri constructive de ambalaje obtinute prin termoformare.a.preforma blister pe suport din carton; b.preforrna sigilata pe suport decupat; c.preforrna

"cusuoort pliat; d.preforma cu suport dublu (agrafare); e.preforma cu suport glisant;. f.preforma glisanta pe suport; g.preforma pentru produse de farmacie; h.preforme

compartimentate; Lpreforma cu suport balama; j.preforma duhlu-aqrafata;k.preforma dubla

Ss prezinta intr-o varietate multiple de dimensiuni de la 5/8" la 2", umpleraa tubului'fapandu-se pe la partea de jos urmata. de inchiderea prin Hpire sau termosudare .

. il'.iii:>Tuburilt;l din material plastic pot fi oonfectionats din doua bucati -corpul sub formaLa ambalarea skln (fig.1.13,b), produsul deambalat asezat pe un cartoQ~ytif.!.jt~'6oWnut prin extrudare continua fiind.imbinat prin lipire cu caput ~i umarul, obtinut

termosudabil cu microperforatii, serveste el 'jnsu~j crept forma pentruamb~laj (mat~ta)~'pfin: rr\jecji~ in matrita, sau dintr-o singura bucata obiinuta prin extrudare sau injecti~ inConfectionarea aeestuia sa faee prin tennoform.area unui film de PE de ml~. dens'tate,llTl~trila. De asemenea, tuburile pot fi obtinute ~i dintr-o foaie de material plastic sudata(sau dintr-un alt material plastic) peste. produs !?Icart~nulsuport, ~I~ul autoh~lndu-se det"longitudinal ~i apoi Imbinata prin lipire cu capul ~i umarutcarton. Se realizeaza, in acest fel, imobilizarea perfecta ~.produsului In ambale], . . ". l "Materiaie complexe. Datorita faptului ca pentru un material de ambalaj exista

Ambalarea skin nu necesita forme ~i permite utilizarea de film~ foarte sub~n. Se~~lirite complexe de: rezistenta mecanica, inertie chimica, impermeabilitate la gaze,poate utiliza la ambalarea produselor de. maTidimensiuni: q~SOriiindU$Jtiale,aparatura~(}iapori, arome sau, invers, permeabilitate (pentru fructe ~i legume proaspete), preteenselectronica, ceramica ~i portelan, dar ~I pentru unele sem.'pre~arate ahmentare. Pot~~'20f)Jra luminii, posibilitati de termosudare, rezistenta la trata'nente termice (pasteurizare,ambalate produse fragile sau de valoare ridi~t~ carey~bUle 1afie blocate pesuportu2¥!stetilizare) ~i la temperatun joase (congelare, .refrigerare), imprimare. pret scazut, etc.,grele ~i rugoase in vederea expedierii §i protectiei la urniditate " . ..... '. .'1,,9;;;.~t2fii.,~e a~tf~1 de materiah=:.~u incercat sa realize~e asoci~re~ .mai multor !"1ateriale

In fig.1.14 sunt prezentate unele metode de flxare. ~prefon:n~lor bhste~ pes~~rtu~Z~IIJrp,~.c;;lre sa msurneze calitatile acestora compensand propnetatlle lor negative. S-audin carton. Astfel, preformele pot fi lipite pe suport pnn tefrpohplre"fie pnnfn~IZlre,~W:q~tin~r"astfel materiale complexe cu proprietaf imbunatatite de ambalare a diverselorpreformei, fie prin lncalzirea su~ortu!ui. De asemenea,. pre!orrnl:l pqate. fi zay?rAta rntr~~Jf[~~~~'ali~entare ~i nealimentare. . _. _ .. .doua suporturi din carton, fie pnn termopres~r~~ fie pnn ghsare sau pnnd~re pesuPo~!$:2~;;~i:M~tenalele ~a~e se pot asocia, an ved~rea crean!. de matenal~ complexe dedublu pliant. Daca alveola (preforma) este hplta pe. suport decupat atunci ea. poate ~f'~mbal~re, sunt: hartia, cartonul, celofanul, foha de alumiruu sau staniol, matenaleleinchisa cu 0 eticheta prin lipirea acesteia pe suportul dl~ carton~ • ... lpla~tiee. Materialele complexe pc t fi obtinute, in general, prin patru procedee: acoperire

Tuburile din material plastic (fig.1.1S) se co~fe~o~e~za, In g~nera~, din P?heblen,; (caserars), impregnare, extrudare, lipire.de joasa sau inalta densitate, dar se pot C?nf~ona ~I din rnate~al~ din dou~ $tr~tu~: .' . Prmcipalele tipuri de materia Ie complexe utilizate la ambalarea produselor sunt:(lrnbracarninte ~i captuseala) pentru protectla. atat a P~USUIUI, C<1t.~1 a rTlatena~ululd6\"complexe pe beza de hartie ~i carton, complexe pe baza de filme celulozice, complexe dinambalaj. Pentru capetele degolire a produsulul pot fi rea~l~teforme diverse (ex. gat lung),~material plastic, complexe pe baza de folie de aluminiu.cu capace adecvate care sa permits 0 stocare convenabila, . ·f

i.

~ ~II" ILl -"

Fig.1,12. Ambalaje din material plastic obtinuts prin termoformare

Ambalarea in sistem blister (fig.1.13,a) reprezmta metoda de 8mbalam a;prcduselor solide sub forma de bucati in alveole preform ate .din folie transparenta de;-material plastic (PE, PVC, PP) care se pune deasupra obiectului de ambalat a~pe en fsuport de carton. Fixarea se face prin agrafare, lipire sautermosudare. '

Aceasta ambalare ofera 0 bunii prezentare a produsului §i permite recuperarea,partiala a suportului. Ea presupune, in schirnb, folosirea unei forme pentru confecttonarea:l.ambalajului §i nu se pot utiliza decat filme rigide. Se foloseste mai ales la produse deldimensiuni mici ca: accesorii electrice, papetarie, articole de birou, mercerie, cosmetiee.

film contractibil

a.~

o'ursadel .~-.)00000 caldura., . J.

preforms .1 C .' ': ....._~, "rtW~~~~l~'

U if tJ vacuum

b.

Fig.1.13. Sisternele de arnbalare blister-pack (a) ~i skin-pack (b)

18

~~.8.

~Tb.

~

.c:x:im.n-~ ... ~. ••• ~IW<'I:;;~

d.

e/U ~e.

J~~ __ -s::.lf.

-'f_J~:!- \>g:]Lg.

~

J:::U:1.ClQ.h.

19

-:>i.

=f;. :~L J

j.

k,

" Penlru efecluarea lucrarii sunt necesare 0 rigla gradata de 50 cm ~i un subler. SE,;t- -, vor utiliza materialele de laborator existente: ambalaje din diverse materiale, de diverse~J;:djrnensiuni, obtinute prin procedee diferite ~i utilizate in diverse sisteme de arnbalare's[;J!OfTare - umplere - inchidere, skin sau blister-p~~k, plicule~e! shrin~-pack, bottle-packif:::: etc.), Ambalajele prezentate sunt arnbalaje flexlblle sau nglde utlhzate la ambalarec::i*r produsetor din diverse domenii de activitate (pungi, plicuri ~i pliculete, saci, sacose, cuti.:ik ,de carton, platouri alveolare, cutii de conserve, capace pentru borcane, capsule de,t inchidere pentru butelii, butelii, doze metalice pentru bere, preforme PET, etc.).'k~>i: . ...'~..

Gro,;me I »: ,,~fModul de lucru

p~r(!te ,~"', 1. Sa vor analiza ambalajele prezentate in cadrul lucrarii, se vor examina materialelE,.. -- - - . - -- * ' 11 :·t:,; din care sunt confection ate ~i se va realiza 0 clasificare aambalajelor dupa mai multE~-r i\';\lcnterli: rol, material, pozitie fata de produsele ambalate, etc., identificandu~se elementelE

Corp L ~,'~r:::'I:I,:"I~ Zona de lipire :~;1':cafE: diferen1iaza a~balajele ~i m~terialel.ede ~m.balaj intra ele. Se va intocmi un tabel ci. ' . ' ' " . . ;~",:,d~s\ficarea ambataletor folosind slmbolunle ammtite. ,

Fig.15. Caracteristicile standardizate ale tuburilordeforrnabile dm matenal plastic :~h:,' 2. Savor identifica functiue ambalajelor §i aleetichetei ambalajului respectiv.. ". _ ,'. . 3~~;~I!..!:,3'\Se va analiza un ambalaj §i se v~ identifica scopul fi~clirui ~Iement al arnbalejulul

Matenalele complexe tIP TetraPak pe baza de carton. suntdestinate ambal~~?j"seva examina materialul (materialele) din care este cornectionat, §I se vor trage concluzilichidelor alimentare (lactate, sucuri 9i ap~ !llate,vi~, unele bal,lturi~ICool.ice) ~i se p~q'M)t];ref~ri!Oare la designul ambalajului, preeumst motivele care au condus la alegerecin coua variante: pentru am?ala:e aseptlca. (maten~1 <;:om!llex.reahza~ din 6 .stratun C4ll:t.'!:,n1at~rialelbrrespective. .. . . .include .carton, folie alurniniu ~I 4 stratun de.pohetllena)§lmatenalcomplexpen~lF;': 4,; Se vor analiza diferite tipuri de ambalaje, identificand materiale utlhzate la arnbatajsambalaje sistem n.or~al (realizat !ara f~lie de.. al~':!1iniums..~tra.turi"':.r::olietil~na §icarton)[~.:.,.::.~i~.."..~ ....vorscne scoPu.rile pentru care respec.tivele. m.a.teria.,e a.u fo~t alese; se vor analiza

Aceste matenale au 0 rezistenta mecanrca deosebl~ GOnfenta de tlpul de celuIO~~\jpr~rietatile acestcrasi se vor formula ipoteze referitoare la motivut ~entru care fiecarefolosita la obtinerea cartonului. v '. . •..• . • .. ". ; .: .)")~',ml:dedala fost seleetat pentru a servi scopului de ambalare a produsului. .

La ambalarea aseptica terrnenul depas.trare ·a··produselor este de erca 6Iunlf~i:l::·" .. 5.. Sa'.vor analiza diferite tipuri de. ambaleje pentru acelasl tip de produs. Se vccondifii normals de ejepozitare, material\jl de ainbalarel;ivand .proPrieta~Sl,lperioare9!:;.;compim~ masa fiecarui arnbalaj cuoantitatea ceproous trnpacnetata, pentru a determinebariera la apa, vapori de i:!PEl~i~a~e... . . '.' ,,:. <,:, ,;J\::;dire alternativa de ambalare produce cea mai redusa cantitate de de§euri.

Produse!e aUxi!iare d~~~I.l~/a~s!-!flt~,~~~rg.),I1,,~~!l.e;~I,p~p~ 'oP"9.tecti~ m.~k;:;--:6.,Se va incerca un raspons Is intrebarea "Hartiesau plastic?, in pers~~va unebuna a. produselor (ta socurt, II\1pc>triy~curg!:!m~a;$p~~glm .I)e,conp:ql~~,etc.l. ~;:.:,~b6rdari .prietenoasa mediului· inconjurator. Se vor cerceta fabncarea, utlhzarea sauasemeneevpentru a ,rnElIi flm~~ gepr~z~n~re.~rrecla!)1;;ta, amb~I?Jpl~J~u~ folos,t~~/ind~partareahartiei §i punqtlor din Mrtie pentru desfacerea ~:oduselor la puncteleaccesorii .deamb§l'~rt:; diriqiv~~rnat~n~I~C\l,!, ~r ~:~\Jle~e; ..pla1oun, benZ!.capa~~~'cbrTlerdale .~i, se vor trage conduziile referitoare Ia impactulgeneral asupra mediulucapsule, dopun, Ciemi3,.('ongele ~i mele, aQr~re,lega!un. etl!'le.te~ etc;; . ;·'.v.· ..' . "W0' .. pentnlfietare material.

Capacete metallce pentru b()rC8neSl3cor.fl3g,on~az? din tablaGOsltonta la cald s~~felectrolitic, din tabla de aluminiu, tabla crom~tl3.~~ t~blaneagra din ot~L.... '. . 1 ReferatL!llucrani

Capacete.dinalurniniu tip.OMNIA(~TASp2~1/91)sunt celemai utlllzate,~1 mal detlc.

intalnite §i se confeqionea.....za.•-· indquavariante:., va....rfa~...t~;'~..:-..pentru ..~orca..._n~.SUPu,~f{.;.','·1..'Oefiriitia operatlei de. amb.alare ~i a ambalaju~uj" Q ~. " "'/ fJ.II.'J(('>/csterilizarii §i varianta P- pellUV borcane supuse past~unzant Fiecare.v~~anta s~execL!!L_ 'Iii e lof){}o_ o: &.M "c.D~, r£. I~. 'I/CP<rt<-JPJ2.eP,-; I!-\< 'r an --Iin trei dime,nsiuni:·$56 mrn, ~68r:nrn ~i·$83 mm. Termenul. de\garan~e (I.~ special pen~;,.~~ .tJ- . . 6.J;t~(' r:./!fl{d· .(t:tl1Cth 11-. ct'M.J.!-1iYiJ,~~ J.p', :!uc .masa.de.etansarej-este de 121uOl. VA • .•••• '. • •• >. ,,~ .: v.. :.,'t;;,t!21~(ff;~L -t L', .~ fE' r;~~; mtf'....\{V-l'!.>uJ.{-),tt.{ j clqt"tJ:lI.{- C.,-/',', (

Masa de etansare se exepu.ta.ln.mal multe sorti,mentEl:.:rez..Is.tentaJagraslml,'la ~CI{;\.,(...,..",~,....' .~.,.•JJ!, ce>.J.. , MJj;,0 I, .: ". ~1.j·'J.t~~!..J.;1~..9---<:i') .' Y"'" ,., • 0 I ' .' . ) •. II 01 . M (":y...Ap';:,-Cl.J , \ JJ..'~ L, r

la.temperaturi ridicate.:(1000C la umPI.erea la cald§1 130 C. a.s..lenhz.ar~ ...., '.'~. "'%.;~..'..:..:.O\.' ..' ;t};-. ' e-; '. • ',I <I, rUJ)' hI dim rrxdl. w. '1.1.1.t.. , ('/J (> !8!,.[(

Capsulele din etummiu cu ronde/a de tupere pe~trubut~JI! sunt pr~vazute~i~ll be \ ~ - cJ{ul\..&:3" ;JC, -~_, - /) l,. » <,-.j),,,. . - !t;.'./gar .,itura de etansare din pluta, pluta aqlornerata sau plut~ :a8DP~m~c:~ film din ma~en~,c ~d.I?~ dJU/J..( yp:;;( MA ~ Met j-.:;e;;::;:,_(/iX ('/.." cr« 1.0 .£rJ/ /'i..-! J

plastic,in limp ce.capsulele pentru produse lactate nu aUQ§rnltura de etansare; Groslm.~l . '.:hc.e.b\. -QJ'uJ...lY\rcJL)--c.<l't:o. (w.nt.. {\Uhbenzii de aluminiudin care estecqnfectionatacaps~la ~,ste deO,OQ -9!pSmm la butelll,IV· 2;'Materiale plastice utilizate pentru contecnonarea ambalajelor - simboluri graficepentru produse lactate §i 0,1 - 0.22 pentru celel.altel~chl.d~. .'. . . v ..' ~'.

Capsulete de inc,hidere Pilfer-Proof s~nt folos.ite:ln s~e<:!<illa Ill1bJ,Jt~hereabautu~llspirtoase (coniac, lichior, vodca, etc.), dar ~Ipentrulmbuteherea .apelor mlnelClle!sLJcunlor~.uleiului, otetulut, vinului §i chiar a unor siropuritarrnaceutice. ' \t

r

~I-.-l. I 'I xI Zona

neacoperitamaxima .~

·Vo,ovro<V::

-&s.:J

E"EnS.:J

''''l!':--

Aparatura ~i rnatertate utilizate in laboratorD, mAX,

Irlel

1

~~!J ~tiJ-I-l~1'e

~t~-&!V

Q,to?p

oL~ft'PE20

r;::>c-n:::

Material Fonna~~ ._-f-geometridi I ,.....~tlllzare I ("<;, amo~lat i ClrCUla\le\ V"": ,~m7o,u"'!1' Lucrarea nr. 2

) r: l'-"I "-I J ~",Lt::· " Lo..~-(j}.c.T . -_(§2W~~Cf __~ rCVQ' ~ W!/'f I~, IF//) 71 I . ~Iit(t;(JIWlf.:'!i'I';'HI~"c

cJieioi ~'!:lO1'>-9.'d.;- tho au. 0 In industrie. una din cele mai importante operatii este dozarea produsetor,Q\.J-_' . (.. kambalarea acestora, atunci cand in ambalaj trebuie pusa 0 cantitate determinatA,.sau~,;,lYc ,.'J!' vC" Comp~nentelor unor retete, ~tunci cand produ~ul finit este alcatuit din cantita~ dife~e (

"" \W . . ,matenale care se omoqenizeaza corespunzator. Procesul de dozareconsta dlntr-l(o.Ct'<ar1samblu de lucrari prin care produsele sunt m~surate cu precizie ~idebitate portiona! atc . in flJ,iXcontinuu la organele de lucru ale masinilor de ambalat sau omogenizat.

• . .... . .'n ..-:», .' Lucrarea de fata urmareste determinarea parametrilor constnictivi ~functionalinlru matenalelede ambala . . ...' ,:c~'T.Ji,.;·~ozatOll.illJi volumetric de tip ecluza, precum ~i posibllitatea de l'eglaj a acestueln veoeneafunctiei Cennte pentru'!'8,~enalelede >;;;~:c,~~Qi)tineriipreeiziei Irnpuse.operatiel de dozare, indiferent daca dozatoM Iucream in fit

, ~_, .. __ . -" , , ~_ .. ,.. . amtiBia .' " ":'.:;; e';:::'c;ontlmiusau discontinuu (cu organ de inchidere a buncarelor §icicloanelor);·;(:'1)!\t:S··.: . .

. .'1' ;i!":<Elementeteoretice -r" ;·::.,:it ~:~'~,i}',:':"':!""'·,Hf Metodele de dozare pot f~directe, atunci cand cantitatea masurata se determl!

.):ir::~j;,direct. prin citire sau prin compensare, sau indirecte, atunci eand mas a masurata I

S;;,;:k:(:'comparcl cuunitatea de masura. Totodata, dozarea se poate face static, in cazul dom...)~;tf.'unor mass sau volume singulare, sau dinamic, in cazul in care se dozeaza produse

J!~:~i,;tnl,c:are.. '. '~::..u~"--...I.--'.....:~I0.~~i..2~~_~:...-~----..:-L.-:. __ ........:..----..:.:......c.~---:~~ci·i1:\J.'t;;.;··. ,..l' Dupa metoda de transfer a materialului in vasul de dozare, dozatoarele pot fi:

'?~~:'~'....... dozatoare gravimetrice;ii/':' . dozatcare voiumetrice;'~.,\i:. '. dozatoare mixte;f. La m9§inilEi de ambalat produss granulare §i pulverulei1te, :,recum §iatunci car;~:>:EiCEi~teasa dozeaza in scopul formarii unor amestecuri tehnolagice, se utilizeaza at~!~?d6z8toare volurnetrice, cat ~i dozatoare gravimetrice.~::'>." •.:..:Ca dozatoare volumetriee pentru produse solide,granulare sau plilverulonte, se p~:::.<.utilizatoate tipurile de transportoare cunoscute: transportoare cu banda sau cu raclett!:c;'ti8nsportoare elicoidale. elevatoare cu cupe, dozatoarecelulare (cu alveole), etc.~,"''; ·la. aceste dozatoaredebitul se regleam, iii" general,fie prin modificarea tura~ei, 1};;'ponmodificarea coeficientului de tncarcare. ..... .'r';~···""fAstfel. la dozatorul cu banda,prezentat schematic in hg.2.1, debitul de alimentat:,:;sa· pOate mod ifica, fie prin modificarea inalvmii stratului de material de pe banda, fie pr

~ •. :m~ificarea ben~Ziilransportoru,ui. 2 .

r> .·:~~~U~ @f MR~~--~~

1 5 4 3 vr ~.Fig.2.1. Schema 'de priricipiu a unui dozator volumetric cu banda

t.cos (palnie) de alimentare; 2.~ibar de reglare;3. transportor cu banda;4.reductor; 5.motor electric ..

-er

5. Scheme constructive ale catorva tipuri de ambalaje prezentate in eadruilucrarii

f"~-·-~-..---··~

=>-:~ ~~'""'--

. "~ /

.. (k

.~~

f\

o r- 1 1m'~?I'

'-_ .... ---.J ~~~-

0)~,.j.. /

"'"'------"'"

'?u'qcJasQ·\J '

6. Observaui ~i concluzii asupra lucrarh §i modalitaf de trnbunatatire a acesteia.

22

t,

t:t

t 23

Capacitatea de lucru (debitul) a dozatorului se catculeaza cu relatia:Q = b- h .v . P [kg/s]

unde: v este viteza benzii, iar p - masa volurnica a materialului transportat.in cazul in care b, v, p sunt constante atunci, debitul Q = f(h). ',\ ' ;Din categoria dozatoarelor cu functionare continua face parte ~i dozatorul cu:sp~

elicoidala, a carui schema este prezentata in fig.2.2. "

Fig.2;2.'Oozator cu spiraelicoidalaM - motor electric; V - variator de turatie; R - reductor

Capacitatea de dozare a aeestui dozator poate fi, calculata cu relalia:

Q=1r(D2_d2).p.p,nokuka [kg/s]4 . '

in care: D, d reprezinta,diametreleexterior ~i ,interior ale spirei elicoidale; p - pasul sPire(ku - coeficientul de umplerea carcaset spirei; ka - coeficient de avans axial al materialului~'

Pentru valori constanteale 'IUiD, d,kU §ika, debitul dozatorului Q = f (n),ceea r:l;ara13 ca' poate fi reglat' piiiirtlOQificarea turatiei' spirei,lucru care sepoate realizaCIJ~~.;ajutorul unui variator~etIJratie V. '" " " " " , ", ,~~~,;

Pentru manilla precizieila aeeste dozatoare sepotfolosi spire cu pas sau/~Cdiametru variabil, reali7.Andu~$eastfel o pompa volumicaeu rOlfdintate~idin~elicoidali. j',-

+ DOZ8tOfU~ cudisc n).tativ,·prez~nta~in s6hema~in.fi~:2.3,est~, de ase~enea,u~dozator cu functionare contll1UacarE! tunqloneaz8 pe pnnepn volumetrice, , 'l~

Oin figuraseobserva ca', in situa~a in care tubultelescopic 2 'este ridicatla 9~ina~ime h fata de discul (otativ4, materialul existent in palilia de .alimentare 1, sevS]'dispu~e su~, un ~n~hia cu orizontala care este aproximenv unghiul de taluz natural IjI ~WtmatenalulUl.De alCl, rezulta: .' \ l.

, D h ',~R=-+-'-'f.'2 ~~ ' ~

Prin deplasarea pe verticala a tubului telescopic 2,se poate modifica raza R a bazer·conului de taine format cu discul rotativ 4. Rascheta fixe 3 evacueaza materialul cuun.~debit care,' pentru p, n, (X - constante, depinde de raza abazeiconului de material R:.t@ ,

Dozatoarele pentru produse granulare ~i pulverulente pot fi construite ~i sub formarunor tambure (cilindri) cu rifluri, cu caneluri sau cupalete radiale care se rotese inlinteriorul unei carcase cilindrice, asa cum se prezinta in fig.2.4. :c

Aceste dozatoarepot fi cu mi~carea continua a tamburului sau cu mi~carelintermitenta. La dozatoarele cu mtscare intermitenta reglarea debitului se faee prini·reglarea unghiului de rota~e a. Astfel, pentru 0 rotane complete ,a atborelui de actionare Cl!l3600, arborele rotorului - dozatorse roteste numai cu unghiul a<360o. Pentru unghiul~360°-n, rotorul - dozator statloneaza. "

ln fig.2.5 este prezentat un dozator intermitent cu rotor cu palete ~i clichet. ". . tM r

4

3

Fig.2.3. Schema dozatorului cu disc rotativt.palnie de alimentare; 2.tub telescopic; 3.ra~cheta fixa; 4.dise rotativ

4~J

Fig.2.4. Oozatoare cu tambure rotative cu rifturi (a), cu palete (b) sau cu caneluri (c)t.buncar de alimentare; z.etapeta de reglare; 3.cilindru cu rifturi; 4.rotor cu palete;

5.cilindru cu caneluri

" ,Cilindrul canelat1, se roteste in interiorul carcasei 2. Materialul din pal" siJperioara, intra in golurile cilindrului (sau paletele rotorului) §i este transferat in parteajOS a carcasei, razultoru! 3 asigurAnd 0 umplere constanta, Action;..rea cilindrului earn

'sa face prin reata dintata 4, pe care 0 cupleaza in cursa activa, clichetul 5. Aeesta mat'unghiul <p, fiind actonat de parghia 6 ~ de sistemul biela ~ manivela 7, de la arborele

comanda 11.

5

6~7

11

Fig.2.5. Dozator cu mi~care intermitenta cu clichett.rotorulde dozare;2.carcasa; 3.cu~t razuitor; 4.roa13 dintata; 5.clichet; 6,7. parghii;

• a.bolt; 9.piesa de reglaj; 10.orificiu alungit; 11.arbore de comanda cu exeentric

25

in zona de actiune a clichetulul, exista piesa de reglaj 9, care se fixeaza, la carcasA:f'in pozitia dcrita, prin surub pe orificiul alungit 10. Aceasta piesa (carna) prezinta doUsupratete sub forma de sector de cere de raze Rl !ii R2. in anumite pozitii clichetul estiimpiedicat prin boltul 8 montat lateral pe clichet, sa vma tn contact cu roata din1ata (seetorul de raza R2). Cand clichetul se mi!ica in dreptul suprafeteide raza Rt.t atinge diirotii ~i·o cupleaza. Prin asezarea piesei9 in diferite pozitii prin punctul de raCordare.intra1"segmentul de raza Rl ~i R2, Linghiulde reglaj q> poate fi impartit in coua ).mghiuit a~:kunghiu.1activ !ii 13. -. unghiul de alunecare. Cum a. +13= <II = constant, dozatoruIPoatefl.,fireglat intre doua limite: \~,

- doza maxima (100%) ; 13= 0 ~i a = <p " :~- doza minima (0% ) ;13 = q>~i a = O.l,Ecuatia generala a debitului unui astfel de dozator se poate serie astfel: ,5:

, ,Q = V o-k ·n·~ '1{

,rY. 360.,unde: Vreste volumul de material corespunzator onei rotatii complete a rotorLilui cu palet~;fl(a ec\uzei); ku -coeficientul de umplere; n - turatia axului de comanda, '. .!~K,

Variante constructive ale dozatoarelor CU' tambure seconstituie dozatorul cu dOIJ~tl'tambure ~idozatoflJ/ celu/ar. Oozatorul cu doua tambure (fig.2.6,a) este alClituit. dintr"o.~fcarcasa in care se gasesc doicilindri cu rifluri sau-caneieri carese rotescln sensllli~lcontrare. Unul este action at de un motor electric prinintermediul unei transmisii ClI curele~,jar al doiles cu.turatlemal mica; este actiOnat printr-un reductor de Is primulcilind~MTuratia diferitaa celor doi cilindri determine 0 af€marea materialului ce urmeaza afidozat;~1

Oozatorul ceune: (fig.2.6,b) alcatuit dintr-un rotor cu mai multe patete care s~lroteste intr-o carcasa prevazuta cu ferestre de alimentare ~i evacuare a produsului.:~'

Fig,2.6, schema constructiva a dozatorului cu tambure (a) ~i a dozatorului celular (b)t.carcasa; 2.rotoare cu alveole sau palete ',}

t Oozatorut cu tambur §i atveole E-20/28, analizat in lucrare~ de laborator, este un 1dozator volumetric care poate fi folosit ca organ de inchidere ~j extragere la buncare ~i:~cic\oane, precum ~i ca dozator volumetric in flux continuu sau discontinuu. J

Buncarele sa descarca in functie de necesitati, ceea ce face ca ecluza S~i~'

functioneze lntermitent, sub propria greutate materialul patrunzand in alveolele tamburului.'~iprin rotirea Cliruia acesta este debitat Clitre instalatiile de ambalare sau in recipientul defomogenizare (atunci csndse dozeaza componentele unei reiete).;~~'

Cicloanele tunctioneaza concomitent cu jnstalatiile de transport pneumatic. ~i:~irealizeaza separarea materialului transportat(granular sau pulverulent) de ageiltul de:,::transport (aerul). Ecluza serveste la impiedicarea ie~irii aerului pe la parteainferioaraalciclonului, la evacuarea materialului din ciclon ~idebitarea uniforms a acestuia. 1,

2

Il..

in cazul in care dozatorul funetioheaza in flux continuu, pararnetrii de reglarecapacitatli de lucru sunt lungimea fereslrei de alimentare sau turatia tamburului eu alveoliar in cazul in care lucreaza in flux diseontinuu cantitatea de material dozat debitata esproportionale cu numarul de rotatii ale tamburului sau cu timpul de functionare

,.dozatorului, la aceeasi sectiune a ferestreide alimentare.

5ecfiunec 8-8-, S",cfllJ"",o A-A61--

! ~-~~ I N 1

'1.8, ..'

4--_,

3__

"

6

I~~{-,<s<'f)<'ss:~ <2~

.::'~~;.:{

5ee,riun.", c-c

3':'02M -r.. ".~

.... ~.' ~Tl1 -~-. S' I' "" . -. ,..... . ".',,' - '~I~i

#'~ v , ::. ,Q-_ -I."i

t,

26,l

Fig.2.7. Constructia dozatorului volumetric cu tambur ~i alveole tip ecJuza1,carcaBa, 2.arbore, 3.rama, 4.geam, 5.capac,6.inel de siguran\A, 7.flan~, 8.rotor,

9,f\Jnib M6, 10,panA paralelA, 11.~urub M12, 12,~urub M1:2,13,rulment, 14.~urub MS, 15,ine, de siguranlA, 16,~ti1tconic.

" 27

Capacitatea de lucru volurnetrica teoretica a dozatorului se deterrnina cu relatia;r Q", = Vr.n . 60 [ni3Jh]in care: V, estevolumulla 0 rota tie completaa tamburului, in m3;

1" Vr=[~(D2-d;)-b'S'zlL [m3] ''',

unde: D este diametrul tambunilui cu alveole; do - diametrul arborelui tamburului (diame~~interior al alveolelor);b, s - la~mea, respectiv grosimea, unei palete; t- - nurnarul ai"palete; L - lungimea tamburului cu alveole; n - turatia tamburului, in rot/min. . :"r

Capacitatea de lucru volumetnca reala se determina astfel: .1,.p Qvr = ku . Qvt [m3Jh]

unde: ku = 0,7 - 0,9 reprezinta coeficientul de umplere al dozatorului..Capacltatea de lucru rnasica, atat cea teoretica cat I?icea reala, se determina pnf

inmultirea eapacitatii de lucru voturnetrica cu masa volumica a materialului de dozat. .'fe.

Forts de frecare dintre furajul antrenat de tambur I?i stratul de material sit~:deasupra tamburului se poate ealcula cu relatia urmatoare: :~

f FJ = q . Ao . tg 'l't> [N]·. . . i!unde: q este presiunea medie verticals a materialului de dozat asupra tamburului, in NJm~:(q = p·g·h); P - densitatea materialului, inkg/m3;'g - acceierana gravitationala, in m/s2; hiinaltlmea stratului de material de dozat in cosul cie alimentare, in m;·Ao - aria orizontala.li:' .sectiunii de descarcare a buncarului, in m2: \110- unghiul de frecare intema a materialuluL*

Puterea necesara actionsrii tamburului cu alveole sa ealculeaza cu relatia: .Fj . D· OJ • kl . k2r P=. [W]

2· 'II .in eare: kl este un coeficient ce ia in considerare rezistenta materialului la despicare'(pe~t':U matenale pulverul~nte I?is.ub.forma ~e granul~ - kl~1, i~r pentru cele sub forma df = ( Qv_). . . nbueatl - kl=2); k2 - coefieientce ra In consl~~r~re ptercente pnn freeare ale organelor ~t . M~ 60. n PV.I rlucru (kr1,2 ... 1,5); I'lt- randamentul trensmisiei (11t = 0,85 - 0,9). .;'. ". .

Actlonarea dozatoarelor tip ecluz8 sa face,fie prin intermediul unor reductoaret, b. La functionarea in flux continuu, atunci cand secere un debit constant de matemeleate, fie p~n intermediul unor reductoare cicloidale, care sa conduca -la turatii 5cazUt~~. :§.itrebuie conoscuttperemenf ce trebuie modifiea~i pentru o.b~~.ereaa~stuia ..ale tamburuiui cu alveole. of " '. . DebituLd.QZatn[uluLestELdependent-de-lul"Ig~mea-sestlunll-fert:lstrel de ahmentare I

fr' de turatia tamburului cu alveole n dupa relatiile:' .." Qm = Qm(L) Qm =Qm(n)

Qsm (kg/s) . n = est, t Q.m (kg/s)

Modul de lucru

1. Sa urrnareste constructia ~i tunctionarea dozatorului cu tambur ~i alveole..2. Se reprezinta grafic schema constructiva a dozatorului, cu indiearea pan

componente I?ia dimensiunilor principale.. 3. Se cornpleteaza tabele cu parametrii masura\i sau calculati. .

4. Se traseaza caracteristicile dozatorului pentru cele douacazuri de utilizare I?ipelfiecare din parametrii de reglaj. la materiale de dozat difarite.

. a. La functionarea in ~arja, atunci cand se cunoaste masa ~rjei M. ~i sa imp::determinarea pmametrilor care se cer a fi regla~ in vederea obtinerii acesteia.

MasS:~arjei depinde de numarul de rotatii n, Iii timpul de ~rja dupa rela~ile:

M.! = M.,(n,) = Qm . n, Ms = Ms(t) = Qmt • ts .n

•..•..

1.-----.·

M

11 l, .. ITr-Z-i •.-~•..IJ.2·-'RMI 1 ,I rm 'I m I +- ;t2! I.: RM!-.Ilr~j.._.L ~ E

Fig.2.8. Schema de actionare a dozatorului tip ecluza cu reductor melacat

Aparatura folosita in laborator;

Pentru efectuarea lucrarii se foloseste standul de laborator eare este un dozator dejtip E-30/28, cu turatia n = 23 roUmin §i capacitatea de lucru volumetrica reala de circa 1S\m3/h, in cazuldozarf de cereale boa be. Pe langa acest standse vor mai utiliza ruleta, riglafgradata, sublerul, instrumente de ealcul I?istroboscopul pentru determinarea turatiei reale!a tamburului cu alveole.

28

M. (kg) L=cst.

PI> P2 >P3

n (rotlmin)

'f,r /

P3 > pz > PI

.w (m)_

M,(kg) L=cst

t (s).Ms=(~) 3600 . Pv.i ·Is

L=cst.

n (rotimin)..'Q _ ( Qv ) p L Q ( Qv ) p n

m 7' L .3600 . vl ' c . m = tt :3600 . v.i ' c

unde: Le. n, sunt lungimea sactiunii, respectiv turatia, de calcul (reglaj).,\ 29,

Referatullucrarii

1. Tipul §i destina,ia dozatorulyi cu tallJb~r §i alveole E 30'28~~ J.}J'{\ ck;~ot1.f1 r\'l~lt.~0\J.U1U<.{fA, Oft r«[)~,e:l:'tllOo.~. i..Q'!Jt'i~C{)~:~,' IC/c1!&CWf rdJ:j~ :;t

<l.X:U.l, .. , IO~i".1 c. .(.fY1 r.u...v UJtU' fCU( O/.tM}.()td.,2, Schema functionala a oozatorutui cu tambur ~i alveole E 30/28::u

dl .f ;udc,( at-Liu/,/)' d~

-,

i(-

2

~-~~

~/\)}

"

.1.,;..I..~..J..~..l).J.;'.iliilhirt, ~' I '.~j--- -. ~•••• ~--, , ,, , ,'l't7.i'~'IOI'.:~-- . ·1-· --{- -+-_ .. ~-. -.; ... -{ ..I .", ,...,'I , , I , ,

,.;. ·1 .. :· .J .. ~.. ~.. +..~.. ; .. \.. :.. \.. ~.. 1.•.~.,~ .. ; .. \ .. : ..·"~iJictciJ.iliParametrii de reolai oentru functionarea in flux continuu

I I I 0 I I o. • • •• r. :,;::,,:;.=:;::. +r+r-~.r-o--,-......,..~r' ~.--,-,-, f ' I 'o , ,

•••••••••••• 0 •••••, , ,, , ,

J.J:±t±t±ti±±±±±±±±±±. . . . . . f ' I ', 0 0..:..... ~.... t··, 0 ,

,::::, I :::: \

'1

v, 011I a ..•. ami a •.• Fr p

m3 m3/h m3/h m3/h m3/h N W

Ql Ic1J'1- '}(9) \..1 .Ii 13~ ,I II ~,~'O .I.iL:23 1.11.> I'U 20,~))

30

o I ' I ..-:.-. --r-- --;_., t, ,, , '.

o f 0'1 '--~-. .:.-~-.--~--, 0 0, 0 0

~

oooooo, I • , , , I

••••••• _0 •• - __ ._ •••••• ••• _. _

.L; : -;-:_ :_ ~_ ~_ :.--1--'--o' I • I I I •+:..:r·· --i-- .. {--. -t-- ·-r-- --to.

o I 0 I' 0 j 0 i' 0 ~ '0 I '. -t-- --~.- --1-· -.~-- ---:--- --~-- -d--I • , , , ".I I • • , .. , •

o f 0 1 0 j 0 i ' f ' I '--~-- .-~.- .. ~-- --~- -. ---!--- --~-- --~--· , , . .', .• , , , , , I

Of' 1 0 1 ' + 0 f . 1 0--:.-- --~-- --!-- - .~-- _"!"'-- - -~-- -- ~--• , , • • I I• , , I • , I

" .

.7, Observa~i ~i concluzii

, I ' lot 0 f 0 1 ' 1 .• , • I • • •- '1'-- _'_~ ,__ __~-- __•. .• ..•__

• , • , • , I· , . . '~'. . ., f 0 I ' I 0 + ' f ' I .-+-- -i- -t- --~---7-- --~-- --;--, • • I , , •

..;..I..;..l..;..!..~.l.;..I..;..J.. : .. LLU..I..:..;ub±d;• ,. " Ij-- _. -.~-- -- --r-- --r-- -- -- .--~". ---f"- - -- --t--, ., ., ,, •• I I ,"-- - - --~-- -- - -...-- --p-- -- -- --.,-- --.--- -- -- -- .--I ., " ,I. .,. ., •

· I ' j ,, , 0- -~-- --~-- --~--o 0 0

'f 1 0 1 0..:..L~..L.:.·t·.:.·· ~ ~..1-: 1._: I: : : : :

, f . 1 ', , ,_.•. ._6 __o , 0, , ,

o j 0 1 0 + 0 f' 0 j 0 j 0, , . ... . .--~----~.•- --~-- --~"- --~-.--~-- --~--, , " • , I .,

Of' I ', , ,--:--- --~-- --t--

• •• I

o 1 0 i 0.+..+...~.., , ..o 0 0

o I 0 1 0 j 0 i ' f ' I ._At -- - -f-- - -~- - -~.(-- ---;.- - --}-- --;--. , . . . . .• , , • I • •

, 1 0 lot ' f ' 1 0 1 0-. ~-- -.~-- -.•..;... --!--- •. ~-•• -~.• - • ..:--, • t·. , • •• , _t. • • • •

Of' f .--!--- --~-- -- ~-.• ..A , ,

o 0 ,

o f 0 f '-.1.-- _.~ !__o , ,o , ,

..~..L!..L.U..L •• U ..L.LJ..Ltrtc.b iJ±ctct

Ik2 l'1t

31

r

Lucrarea nr.3

DOZATOARE GRAVIMETRICE. CUNOA~TEREA CONSTRUCTIVA ~IFUNCTIONALA A UNOR SISTEME DE CANTARIRE MECANICE DE PE LtI\lIlLEDE SORTAT $1 AMBALAT LEGUME - FRUCTE

'....Scopul lucrarii

y'

Proeesul de dozare consta dintr-un ansamblu de lucrari prin care produsele suntrnasurate eu preeizie !}i debitat,e portionat sau in flux continuu la organele de lucrualemasinilor de ambalat sau omoqenizat,

i.ucrarea urrnareste cunoasterea constructiva !?i functionala a unor sisteme decantarire ~i a unor dozatoare gravimetrice, precum ~i modalitatea de reglaj a acestorainvederea obtinerii preciziei impuse operafiei de cantarire (dozare). Se fae calcule estimativereferitoare la sistemele de comparatie ale sistemelor de cantarire mecanice.

Consideratil genera Ie

Preqatirea produselor !?i materialelor pentru desfacerea pe piala sau pentru livrareca materie prima in alte industrii prelucratoare presupune efectuarea unor operatii dedozare ~i ambalare a acestora. Utilizarea metodelor ~i tehnologiilor de dozare automataaduee eu sine 0 crestere a eficientei economiee ~i are un impact imediat asupra evidenteimaterialelor livrate, cresterea cantitatii !?i calitatii produselor, dar ~i usurarea §i calitateaarnbalarii

Dozarea automata este un proces prin care se elirnina interventia factorulul umandin operatia propriu - zisa de dozare cat !?i simplificarea operatiilor ulterioare deprelucrare, afisare !?ifinalizare a rezultatelor obtinute prin dozare. Dispozitivele de dozareautomata suntsolutii tehnice ingenioase ce cuprind domenii, atat dinrnecanica, cat !?idinelectroruca, ~i sunt caracterizate printr-o precizie ~i sensibilitate Inalta.

Dozarea gravimetrica automata presupune existenta unor dlspozitive spectate,monitorizarea procesului de dozare !?iasigurarea unei precizii ridicate.data de aomeniul in'care functioneaza dozatorul. S-au conceput astfel diverse elemente decantanre care sapoata transforma forta de greutate a masei materialului dozat lntr-un semnal electric.proportional cu masa materialului. Aceste semnale sunt preluate de sistemul de asistare afunctiilor dozatorului si, daca este nevoie sunt afisate, Inregistrate ~i corectate prin buclade reactie inversa a sistemului.

Dozatoarele gravimetrice asiqura a precizie relativ ridicata (eroare 1-5%), indiferentde gradul de a~ogenitate al produsului, insa, sunt mai compli~ate din punct de vedereconstructiv decat dozatoarele volumetnce. " .

Oozatoarele gravimetrice pot fi eu functionare discontinua (cantarind portiile dematerial livrat) !,>icu functionare continua (rnasurand debitul rnasic al f1uxului de materiallivrat). in cadrul procesului de dozare, operatia principals 0 constituie cantanrea.

Frincipaleje sisteme de cantarire sunt prezentate in fig.3.1. Ele pot fi mecanice,electroniee sau mixte. Sistemele mecani c.e de cantarire sunt rnai ieftine !?ise utilizeaza incazul capacitatilor reduse de lueru, atunci cand este nevoie de un singur cantar,

Caracteristicile rnasinilor de dozat gravimetric (prin cantarire) sunt determinate inprincipal de tipul ~i caracteristicile dispozitivelor de cantanre, care sunt definite de preciziaceruta !?ide concitiile de folosire. Putem distinge urmatoarele tipuri de celule de cantarire:

celule de cantarire pentru rnasuratori faarte precise, cu timp de reactie foarte scurtsi eu 0 precizie peste 10-5 (industria farmaceutica):

I,'";

!I,I'ii

: '.,J •.

celule de cantarlre pentru masuraton in industrie sau in comert, a carer calibnoesteverificata la intervale de 2-3 ani ~i care asigura abatert-maxime de 10-3 -10

2 24 5

Fig.3.1. Sisteme de cantarire: mecanic (a); electronic (b); combinat (c)1.buncar (palnie), 2.mecanism de suspendare; 3.cantar; 4.doze tensometrice;

5.aparatura de afi!?are, inregistrare si reglare

Orice rnasurare a unei forte statice poate fi inloeuita (prin transformare)rnasurarea unei deptasari sau deformatie a unui element. Sunt cunoscute diferite metde convertire a deplasarii ~i detorrnanei intr-o marirne electrica propornonata, cum E

metode capacitive, inductive, rezistive, etc. Alte metode de masurare a greutatii".,, bazeaza pe influentele ad use de aceasta asupra unor efecte electrice sau neetecn

cum sunt cele giroscopice sau electromagnetice. in fig.3.2 sunt prezentate schemek..principiu utilizate la dispozitivele de cantarire obisrunte.

A G 12 & ~. A

'I BJ ~3

b,0.,G

1

c. d.Fig.3;2. Scheme de principiu ale unor dispozitive de cantanre

a - dispozitiv de cantarire mecanic (1.platformA mecanicA;2.transrnisie~iafi~ar'mecanicl!l);b - dispozitiv de canmrire electromecanic (1.platformirlmecanicA;2.ce

electronica de cantArire;3.procesator de semnal electronic ~i afi~are);c - dispozitiv de cantarire electronic (1.celula electronica de cantanre; 2.ger.erator

camp magnetic; 3.bobinA); d - dispozitiv de cant3rire pneumatic sau hidraulic(1.platforma de incArcare pneumaticAsau hidraulicl!l;2.celulAde cantarire, pneumatica

hidraulica: 3.regulator de presiune; 4.aparat manometricde afi~are)G .- greutatea masurata: A - semnal de ie~ire afi~t (valoarea greuta~i)

Dozatoarele discontinue de tip gravimetric reanzeaza portionarea materialelorproCluselorincantita1i de greuta~ stabilite, numite doze sau portii,

Metodele de baza de dozare gravimetrica discontinue a materialelor in(granulare, pulveiiJlente) sun! prezentate schematizatin fig.3.3.

33

Aceste sisteme tuncuoneaza in flux cu echipamente de alimentare cu material §ieehipamente de preluare a materialului dozat in vederea ambalarii.

Dozatoarele gravimetrice cu tundionem continua sunt impuse de proceseletehnologice moderne care necesita elemente de rnasura §i' control precise. Acesteacornbina procesul de extragere a materialului ~i transferul acestuia intr-un alimentat.oretans de forma sirnpla.. ~"\

2

~,I\ +/

•• ~ .: \ I2

,.. :.....,., .... ::.

" ,.,:.::.'':;',:

3

~ ~Fig.3.3. Sisteme de dozare gravlmetrica discontinue a materialelor in vrac

a - cu adaugare (introducere) de material (1.buncar pentru material; 2.celul~ de cAntArire;3.dispozitivde golire a dozei de material; 4.dispozitiv de deschidere §i inchidere a a1imentiiriicu

material in vederea dozaril):b - cu sustragere de material (1.buncar pentru material; ~.celuiA de cAntarire;3.melc transpo!1or .

al dozei de material;4.motor de antrenare al melculuitransportor)

Dozatorol gravimetric cu male (fig.3.4) dozeaza materialuldin blincarul de.alimentare prin intermediul unui traductor de gr:eutatemontatpe buncar. Pentrua realiza 0dozare uniforms prin asigurarea unei' curgeri cudebit cat mai uniform; este.necesaraevitarea compactarti materialului ,iformarii bo~i1orstatice la orifieiul de evaeuare,precum,i asigurarea unel curgeri demaSa a materlalululln interiorul bunearului astfel ca acesta,trebuie sA fie prev8zut eu agitator actionat de un motor electnc M1 ce u~ureaza umplereamelcului eu material;--Melelll~esteaetlonat~de-1lllmotorelectrie M2conectst la $istemul dereglare automata a dozarii. Turalia motorului electric M2 este reg lata tn fun~ie de valoareadozei de referinta pentru sistemul de reglare automata.

1

'VI

Fig.3.4. Schema tune\ionalil a dozatoarelor gravimetries cu mele (a) ~i eu banda (b)

34

I

, .. Pentru fiecare doza se stabileste astfel un numar de turatii necesar pentruoblin,~re.aei. Alimentarea eu ~material in buncar este diseontihua ~i sa reanzeaza ladeps~irea unui nivel minim in ouncar, indicat fie de un senzor de nivel electronic sau optic.fie,e!?timatpe baza senzorului de cantarire a buncerulul.,' Dozatorul cu tunctionere continua ell sustragere de material (fig.3.5,a) extragematerialul de dozat din buncann de alimentare 2 cu transportorul cu melc 1, acestea fiind

. prevBzute cu legaturi f1exibile in zonele de evacuare respectiit de intrare a materialului.c~\BiJricarul se aM suspendat pe sistemul de cantarire 3. Dispozitivul de reumplere 4 estel?'prev8zut cu 0 clapeta de inchidere 5 care asigura umplerea buncarului 2 pana la un nivell,' maxim de greutate Gmax. Celula de cantarire 6 mascara greutatea buncarului 2 cu unI~'interval de esantionare de ordinul fractiunilor de secunda. ~i comanda corespunzator

elementele de executie reprezentate de motoarele electrice ale transportoarelor elieoidalede Ie baza buncarelor, asiqurand dozarea dorita a rnatenalulul,,

Fig.3.5. Sehema unei instala~i de automatizare a unui dozator continuu cu mele, eu. '. sustragere de material (a) liIi aunui dozator cu placa defJectoare .(b)

.A'"'- dispozitiv dedozare; B - dispozitivdecantBrir/3; C - sistem de control al dozarii; D-ststerrtpentruaetionarea dozatorului.

. 1.dispozitivde dozare; 2.buncar dealimentare; ;3:sisteinde cAntArire;4.dispozitiv de reumplere a

.:buncArului;5.organ (dapetA) de inchidere; 6.celulade cantArire;7.dispozitiv de calcul (diferenliere),81 Semnaluluide scadere a grelltaW bun~i1.ilui; s.slstem de contrrl al doz8torului; 9:dispozitiv de.:..stabilirea velorij de intrare (referintA);10.Sistem de reglare 'a motoruluielectnc;11.motor electric

deantrenere a melcului; 12:traductor pentru rnasurareatura~ilor

I~; . Cand dispozitivul dereumplere 4 esteopritslsernchide supapa 5,dispozitivul de';'caICllI (prin diferentiere) 7, stablleste d'e~itu/ de material;

Prin compararea valarii date de sisternul.de control al dozatorului 8 cu valoareastabilita careferinta (introdusade utiiizator) prin intermediu/ interfetei utilizator 9, sistemuldA reglare 1Ova regia sistemul dp. antrenare 11, asa lncat debitul de dozare stabilit sa fie

. mentinut cat rnalaproape (cu 0 eroare acceptabita) de valoarea impusa la referinta prin 9.~ Traductorul dp turatle 12 transrnite un sernnat sistemului de reglare 10 al motorului electric~' ·11, pentru reglarea turatiei necesare. La atingerea nivelulOi minim in buncar Gmin dozatorul!;i 4 este action at cu 0 toratie constanta ~i se reumple buncilrul 2 pana Is obtinerea nivelului

maxim Gmax. Dupa stabilizarea sistemului de cantarire 3.5e. rein cepe dozarea gravimetrica.

35

in lirnpul reumpleni se calculeaza cantitatea totals a debitului de oozare. De regula,~e pot etectua 10-20 reumpteri pe ora, iar limpul de reumplere nu trebuie sa depaseascanwi mutt de 20% din timpul total de dozare. Frecventa reumplerilor arecteaza U$Q( preciziaglobola a sislemului.

Dozototut cu banda (flg.3.4,b) realizeaza allrnentarea ell material discontinuusimilar cu alimentarea dozatorului cu meIe sau eontinuu daca materialut ajuf"\jO'pe bandade transport direct din buncarul de depozitare, (

Controlut dozatorului se realizeaza eu un traductor de greutate Poziiiona~pe rolele ' ,-de sustinere a benzii 9i un traductor de rnasurare a vitezei de transport a benzii

Materialul S8 dozeaza in strat cat mai uniform pe banda prin intermediul unei placl.Valoarea greula\ii G este transrnisa de catre senzorul de cantarire ~i indicata

conform cu debitul de malerial dorit, iar sistemul va trans mite 0 turatio conforrna motoruluielectric M pentru antrenarea benzii

Dozetorut cu'placa deflectoare (fig,3.5,b) alimenteaza materialul cu ajutorul unuimeIe transporter ~i directioneaza curgerea materialului pe 0 placa de deviere pe care estemontat un traductor de greutate. Acesta sesizeaza greutatea fluxului de material deviat deplaca deflectoare, iar sisternul de control reqleaza valorile in functie de semnalul prim it,marind sau micsorand viteza melcului.

Dozetotut rotetiv cu evacuare centrlfugala (fig,3,6,a), functioneaza similar cudozatorul cu placa deflectoare alimentarea materialului realizandu-se prin intermediul uneiecluze acuonata de un motor electric cu turatie reglebila in functie de greutatea dofile careeste masurata.cu traductorul de greutate rnontat pe 0 tija care sustine prin intennediul unuirulment rotorul centrifugal de evacuare a materialului.

~'::J..;•.. - .

:, .:.~.

,.~,.. 1....,.- M

/ :,:,"~ nB~l, .'-r'1'\

Buncar /'ciintanre

Clapats _evacuare in sac

Sistem ,/'prindere sac

Fig.3.6, Schema tunctionala a dozatorului cu evacuare centrifugala,(a) §i a unei instalatiide lnsacuire cu doze tensometrice (b) "

Dozarea automata rnasica realizeaza dozarea !?i pentru materiale deosebit decoezive cu diferite caracteristici reologice, asiqurand-o precizie buna chiar !li pentru debitamici de cateva grame pima la 30 ·kg/h ~i avand 0 durata mare de funcfionare buna.

instala(ia de lnsiicuire prezentata ill fig.3,6,b se poateutiliza in orice domeniu undeeste necesara lnsacuirea in saci de 25 ...70 kg, a materialelor granulare sau pulverulente.Echipamentul are unitate centrals cu microprocesor. Cantarirea se realizeaza pe 3 celulede sarcina. Se poate lucra in regim local sau la distanta, In cazul intreruperilor accidentaleale tensiunii de alimentare, datele se salveaza ~i se mernoreaza, Acnonarea estapneumatlca. Dozarea se realizeaza in palnia de cantanre prin intermediul unui snec cu

36

vneza reglabila $i a unei clapete. La cerere, echipamentul mecanic se poate construi dininox alimentar. Se utilizeaza in domenii, cum ar fi: industria chimica: industria alimentara:industria rnaterialelor de constructn, industria cimentului, etc.

Centetu! oenu» laC/ite face parte din categoria sistemelor de cantarire §i esta utilizatpe liniile lehnoloqice de sortare ~i ambalare a legumelor ~i fructelor in stare proaspata.

.Schema tuncuonala a acestui dozator este prezentata in fig.3.7.Principiul de functionare este urrnatorul: operatorii de pe linia tshnoloqica de

arnbalare in ladile, 8!?8aZ8 0 Ii:ldi\a pe placa orizontala a cantarului ~i incep umplereaacesteia cu fructe sau legume (bucata cu bucata), La inceputul umplerii, parghia 8 acontaclului electric mentine becul 9 (de culoare verde) aprins datorita lensiunii din arcul 5care pastreaza ~i contactul parghieiinferioare a paralelogramului deformabil cu opritorulsuperior 4, La umplerea definitiva a laditei (cu 0 abatere de cateva grame constituind, defapt, greutatea minima a· unui 'fruct), tensiunea resortulul 5 (reglata pentru greutateamaxima a unei ledi\e prin mecanismul surub-piulita 6) esta depa!?ita §i mecanismulparalelogram 3 se deforrneaza fac'and ca parghia de cornanda 7 sa apese asupra parghieicontactului electric 8, stinqand becul 9 de culoare verde ~i Inchizand circuitul becului 10(de culoare rosie) care se va aprinde. Pentru pastrarea paralelogramului deformabil inlimitele greutiWi unei ladite pline §i pentru a rnicsora solieitarea resortului 5, pe suportulcantarulul este prevazut opritorul inferior 4', .

I2~--"-L-_--r, __ .~

9

5

10'

I~

rv

Fig.3 7. Schema constructiva §i functionala a cantarului pentru ladite1.suport vertical; 2,placa de asezare a IMitei; 3,paralelogram deformabil; 4,4'.opritoare;5.resort de reglare a greutc'3\iiIMilei; s.mecanisrn ~urub-piulita de reglare; 7.parghie de

cornanda: a.contact electric; 9,1G.becuri de culari diferite pentru sesizarea umplerii ladilei.

Pe liniile tehnologice d"'~sortare si ambalare a fructelor ~i legumelor se utilizeazasisteme de cantarire - dozare din cele rnai diverse, atat din punct de vedere constructivcat §i din punct de vedere functional.

Vatarnarile mecanice ale fructelor ~i legumelor in timpul sortarii pe rnasini care au incornponenta sistema de sortare dupt masa individuala a fructelor ~i \(:,gumelor sunt multmai reduse comparativ cu cele de pe masinile de sortare dupa dimensiuni.

Soctarea dupa masa individuala se efectueazape masini speciale care au 0 marediversitate constructive, oar a caror parte prlncipala 0 reprezinta sistemul de cantarire carerealizeaza separarea produselor peprincipiul cantarini individuale a acestora.

37

Sistemul de sortare cu can tar mobil de tip MOBA de fabricatie olandeza, care satoloseste pentru sortarea castravetilor de sera, esle prezentatschematic in fig.3.8.

116

~~.,\.

J.

'"

3~/

7

Hli \ / -1 oo../"" -, \,10 \e

,'-\,

Fig.3.B. Schema constructive ~i functionala a sistemului de sortare cu cantar mobil de tipMOBA

t.suport; 2.mecanism de tip paralelogram deformabil; 3.cupa suport pentru frucle saulegume; 4.contragreutate; 4'.limitator de pozitie a contraqreutatii; 5.mecanism de zavorare;

5·.tija de cornanda: 6.arc elicoidal; 7.contragreutatiie cupei; a.suport fix; 9.opritor decomanda a descarcaril cupei; 10,11.cai de rulare; 12.lant; ts.role de sprijin;

14.amortizor hidraulic.

Sortarea fructelor 9i legumelor dupa masa individuala a acestora se reallzeaza peprincipiul canteririi individuale a fiecarui element din' mul\imea considerata 9i descarcareasistemului de cantanre care este atasat unui sistem de transport, in zonelecorespunzatoare fractlllor considerate, de unde aceste fractii se colecteaza in vedereaarnbalarii,

Sistemul de cantanre MOBA (fig.3.8) este alcatuit dintr-un mecanism paralelograrndeformabil 2, pe care se rnonteaza articulat cupa 3 pentru asezarea legumei sau fructului,mecanismul de zavorare 5 al descarcarii cupei, arcul elicoidal 6 de revenire in pozif a .intiala a tijei de cornanda, contragreutatea 4 a mecanismului de cantarire, suportul fix 8 alopritorului 9 de comanda a descarcarf cupei, atunci cand masa din cupa corespundefractiei respective, amortizorul hidraulic 14 al oscuafiitor sistemului de alimentare aproduselor §i un limitator de pozitie 4' a contraqreutatii 4. \.

Aceste componente se afla montate pe un suport 1 princare 'se fixeaza elementulde cantarire pe slsternul de transport al masini: format din lantul 12, rolele desprijin 13 ~icaile de rulare 10 9i 11.

Parametrii functlonaf principali ai sistemului de cantarire sunt: inaltimea HI demontare a opritorilor, grosimea h a opritorilor, timpul de amortizare, timpul de cantarire,viteza de deplasare a elementelor de cantarire in timpullucrului masinii, sensibilitateadecantanre §i precizia de cantarire. .

inal\imea HI a opritorilor corespunde limitei inferioare a masei fractiei respective, iargrosimea h a opritorilor corespunde domeniului de variatie tom a rnasei produselor fractiei,

Timpul de cantarire tc este durata din momentul allmentarii cupei cu produsul decantarit, pana in momentul stabilizarii oozitiei tijei 5' de cornanda a descarcarii cupei.

38

I I '~---,l'F'

~~

f'iiLIi

g.3.9. Sis

Notatiile utilizate in fig.3.9 reprezinta: G1- greutatea recipientului de material; G2-

'~i greutatea sistemuh.ii de comparare; G - greutatea materialuTOidin recipient; Ll, L2, L3, L. _!,Iungimea de calcul a parghiilor sistemului de suspend are, respective de comparare." Urmarind figura, se poate scrie ca mornentut de comparare Me este egal cu:, Mc==(G1+G).L]==F·L2',deund~ rezulta ca forta F aplicata sistemului este:

F ==(G1 +Gf)~

:'11 •. . Conform aceleia~ischeme, momentul indicat de sistemul de comparare Mipoate fi

it! dalculst cu relatia:M, ::::G"9,-,-L2= &L'1-3 --------c--

Forte F preluata de sistemul de cantarire, este egala, in acest caz .cu:L

F==G2-·-'L3

. Egaland expresiile fortei F, din eele dOUB relatii, rezulfa la echilibru, gteutatea;.f'';-matenalului care trebute dozat:

G==G2

._Li_·~-G,4'~

!!lii~;cfe:UJideS9 obtine ca G == f(L;) deoarece Ll, L2, L3 = constant, .deci, .pentru diverse greutc]tir: '~aleimaterialului din. buncar sa. ob1iii (se .citesc) lungimi difel ite ale bratului greutatii:I}p~si$temuluide comparare L,.

Pentru sistemul de comparana Cll unghi variabil, momentul indica! este egal cu:M, == G2(R2 cosa - R1) ==2· pO·R1

,de'unde rezulta greutatea materialului G care trebuie dozata:. R2cosa'- R, L2

. GJ~G2 2R, LI -GI

. Sensibiliiatea ~! precizia de cantartrs sepot determina experimental, folosind 0trusa de greutali cu greuta\i cunoscute.

/' Dozatoarele gravill1etrice cu slstern de cantarire mecanic (fig.3.9) se compun, in:;. general, dintr-un recipient suspendat pe cutite de cantar §i parghii, care se poate echilibra. cu a'jutorul unui sistemde cornparatia (cu brat variabil sau cu unghi variabil).

Le

R

C05(l-R

39

(-

.-

(

In acest caz, greutatea materialului din buncar este data de valoarea unghiului ucare-t face bratul sistemului de comparare cu orizontala. Acest brat estelegat rigid cuaede rotatie al sistemului care se roteste diferit in functie de ,greutatea materialului dibuncar: G = f(u). (i:>

Majoritatea dozatoarelor cu sisteme de cantarire mecanice a:u as\azi sistem dcomparatie cu unghi variabil, prevazut cu sisteme de amplificare a unghiului a, care poatfi citit i~ gradatii proportlonale pe un cadran circular,direct in unitati de mas~.... .

In fig. 3.10 este prezentat schematic dozatorul model lndependenta - Sibiu, prevazcu sistem de comparare cu unghi variabil. .(

Dozatorul este format diritr-un recipient de dozare 1, alimentat pe la parte'superioara cu ajutorul unui transporter elicoidal 10, care este pus in functiune la comandoperatorufui, dar se opreste automat atunci cand sistemul de comparatie este echilibrat dgre;;ta~ea materialului din recipient. Tn momentul evacuani materialului prin deschidereclapetei 7, de la partea de jos a recipientului, la partea superioara a acestuia se formeazo depresiune, care antreneaza prin conducta de legatura 8, aerul din sectiunea inelarafermata prin dublarea tubului de evacuare. Prin aceasta se impiedica prafuirea mediullnconiurator. Pentru dozarea atternativa a doua cantita\i de materiale diferite, aparatul sdoteaza cu doua traductoare depozitie §i doua butoane decomandii. 0 golire siguraarecipientului se asigura atunci cand aparatul este dotat cu un sistem de vibrare a tremi~ide evacuare."

Dozatorul se utilizeaza, in principal, pentru dozarea cantitatii de faina pe fluxurU'tehnologi~ de panificatie.

" ~ V ( \Fig.3.10. Schema constructiva a dozatorului Independenta - Sibiu

1.reclpient de dozare; 2.tub flexibil de legatura (ciorap); 3,4.parghiile sistemuluide dozare; 5.cuplaj de legatura; 6.sistem de cornparatie: 7.clapeta de evacuare;

a.conducta de legatura; s.secnune tnelara; 10.extractor de celula;11.puncte de sprijin ale recipientului

. Pentru efectuarea lucrarii se utitlzeaza standurile pentru slstemete de cantarire §i ',1;dozare gravimetrica din dotarea laboratorului, cu element de cantanrs MOBA ~i de tip/i~tcantar pentru ladi\e, hartie milimetrica, trusa de greuta\i, cronometru, ~ubler, riglc'L"\

l~ ~

-~

Aparatura utilizata in laborator

.:Sr'urinaresc ,schemele constructive ~i de functionare a sistemelor de dozare~vimetticacunoscute §i prezentate in cadruuucrant'if/\' Seanatizeaza constructe ~i functionarea cantarului pentru ladite din laborator ~iSEre:tintll schema constructive aacestuia, cu indicarea par\ilor componente, impreuna Cl

a~notiuni despre functionarea acestuia. .Y' ~efapdetermineri experimentale demonstrative cu ajutorul cantarului pentru IMitE

e precizeaza reglajele principale pentru obtlnerea preciziei dorite.4.1.·.s~ anajzeaza construqia §i functlonarea elementului de cantArire MOBA dirreaJal;loratorului $isefac detel"mineri experimentsle demonstrative.

~. :S~l,irm.aresc pe stand everitualele reglaje care pot fi efectuate in scopul obtineri• Preci~ij"(:orespunzatoare Iii a unei bune function~ri s elementului de canmrire.!"ii$~J~pr~zilJta.graficsChema de furictionarea elementului de cantarire MOBA, CI

. iJriiiljls ~al1il(jrcOrripdherite §ipreciz8r'eareglajelor functionsle.0,7.' Se,determinae)(perimantal, prinetonometrare, timpulde cantanre pentru diferittro-a:~ej~I,~,·fru.qtUIJII'difetite inal~l'ni de cadere pe cup8§i diferitegrade de amortizare aham-drtizo{Uluihidi"aulic. ,,£,. 8; 'St!. r~aUzea~ regia rea ihaltimii. opritoarelor de oomands ~i a grosimii lor peritn",teimpusesrractiei sortate Is opritorulrespectiv (ex; 150 g.. :.250 g, ~.a).,S:}safaccaleule de verificare a telatiilor de calcul de la sistemele de ~ntl~rire cu bra'~abii,r~spectivclLunghi variabil-,

Dtla,siti~re, aelstemelor d~~ntari~e sau dOZ,a,re QiE- vim~tr.'ca., ,-Ii:". -"b~~ .~7'"</we.he,. \" W " . '.~ ~0.c.OY'Y.)!"Lt()

. Qv. I!Y\/ egvj)V)~V. . \

~'Jt~ch <?J:~cW~~ ~~.fr;<e... \ \ Qh0l-'\J Q...., , . ,+

. . fY'N )<l)

t~~'~ema 'constructive a cAntarului pentr~~.. ,'.,l,'~riricipale ~iprincipalele reglSje ale acesteia.~i':':':"

\~l:·:·~:(:·:

j

rladite cu denumirea partilor components

~

r-,

I .,~ ~ .o '\-' .. l't • 2 ..-S1,,",,~ .oS-. i'j _ ()V \'J(}JtA 'r.f'J<fl'f9"< I -r'''"'V' IJ.J ~'-;V'

IA.. 9?o~\-L \ \ < ~""~~~!}.\/}~ ~~bJ(1l7'- ,J\,}J I -..J.fW~-..}" " '. ,'\~ ' . l '., .,', -Y"

cYfV:I"\I:-' !; -c: w.~ \h M ' , () CiW; ",9.'\f (;.(§ G!. ~/tQ. ~ ',n~'::tt\ ~"hoib _oCl-.';.;1(i,b. . +- ~ d'J/\J~I~ I~_- r. l' r-ei I °41 n . JJ I mo.l IC ('(rv-; {)rn(j,j}., ,~ '::::CP>-I0-01"-- j,}:(" , 'J' 1Q) ;. ':J.I..CJ.-.I../"!.;

,. ,I K \' i)~ \ 1,": ••.•••.., ~ 'f", t""11 0 ~

~r'f' '3. Schema constructivcl a sistemului de cantarire MOBA cu indicareapartilorcompone~i a reglajelor sale principale. _ .~l ,2. (r>-RQ, ch:

~~9ftd...~~..'\\.~~.\.~~.~;~~~12-e1'~ p~ f)v ~~Q,: nl/'r •...~, 1-('g~I~

, ,;Y:R I'd,' ol. _~ ...." _.\;.h-•..•.pX.lI'(...... r : '-,.0b,' .5' -(f,,~c. d.i itiilPtoiU51.. b;():. ~ ~diJ - okc'J Q,.1hQ..y'0b9.?1-=.,~1.,t,~c~ .. '6; -~v·

r;' , '.~.-0-0>\,< 'PI (Jv\ •.-...;....\/'",{". \. r·,. \ I' .CO " o.,0@n(l;!,I\) J.~'U> <~~j,.:<t\~)O/~\ -CD:'; '~' ',,~. 2. _ Q~' "L'S_c~"" ~,1 .)(;:1 . 'D~: ~'" ,-, ':""',:-:\ "'.' tJ ~ -: GflJ<cPJ Y'i:'P' .H; '..

4. Aplicatii de calcul pentru sistema de cAntSrire cu brat variabil ti cu unghi variabil.L,2-, , ~.1 Z J@K5 1 i ~:C,F. :7,/1 /> _. / ,b ,./.'c-'II q I . l'f) ,.'~' ';l

i~* l\ f I..., 50 C/ln I'". .\ . 1- 2. - I'• .I

I I I _ 'c ~1J)' Ct'" ).J,c" - . "" 7: J. P t"' ..~f !) '\; "= 60 D, ,;.(';:; ~'.lc {okS

~L-' " l1 <0 'v .1),g-...Jcf; .'./ ~ I'fl 4. _ (} 0r: '1 ;;.(ttl " '.:('L- - f1!l,L~L '2;"

J ,L -,;LL {:$.. Uil:!;!r!):o fJ",!, • CJ/itJ~!!,~_'3/!!.!?.~S)~ !). V/ 5' . 2 ';),?I

e o - ,~ L"· L 2. _ 2\'" OJ • O,~9(..aJ'1-1-._ (1<.,-- - -~/ _ ).J) ~ _..__ ' ..

LI .L ~ @ I) '0,ytrR. ' G o I 0.,,).; (Je,'J1) ,Q

-.J I ~ '~r; {I 11~. f} _,_c~ . 4 !v.J, ,..I' J,r '--, .•. t ; ;~"') <"1Jj s' --e, / <:». dl/I 2.'~J8~

2 1!2..,90iJ

rz

L__1;1T

\J l L'\, \ // , l-: , {K

L, RJ_I - Q)cC' CSh(2 ;-0-<»: -'. -L_ ""-2.

~I c.: jJ..__ :' '-LI'

r::.2."

5. Observatii ~i concluzii,

o1'\ c;!. "1Q. ) L.) G1,-=~3! .I e ,0'I" -ri 't'::,--2. .. 2

2. . (),C·~

A (.''2, J,t"t:? "Q 4/ 'V 42

'.

Lucrarea nrA

DOZAREA UCHIDEl.OR. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A TIMPULUI 0MPLERE A RECIPIENTELOR - AMBALAJ iN CONDITII STATICE DETERMINATE

lucrarea are ca seep asimilarea lji utilizarea unor cunostinte legate de sistemele dzarea lichidelor, prin realizarea unor incercari pentru un sistem hidraulie care are cmente principale doua rezervoare in care intra !}i ies anumite debit de lichid. Sisterme rolut de a asiqura un debit stabil de ieslre in cazurile variatiei presiunii de alimental

la intrare. Experimentele sunt utilizate pentru studiului comportarn sistemuuracterizat, in principal, prin nivelul lichidului, pentru anurniti parametri constructivinctionali, precurn ~i pentru determinarea timpului de golire - umplere a ambalajelor.

Oe asemenea, in cadrul lucrarii sefae deterrninari experimentale pe un stand dborator care functioneaza pe principiul dozarii la nivel constant a lichidelor.

;+, DCil )-;

'. :onsideratii generale"';Mt"

\\'.;J~';~ 'Pentru ca lichidul sa poata fi transvazat dintr-un rezervor mai mare in aitul d'<I}~\t,~padtate mai rnica este necesar sa fie scos aerul din recipientul de umplere pentru

';.;'~.':.:'..::•.":p..•..,.e.r.mite.. liC.hid.U.lui ~~~iis. loeul. Totodata, prinextragere~ forta~a ~ ae~ulu~ din recipientul,~\. ;,\l:imbalaj se creaza posibilitatea transportului pneumatic al lichidului pnn conductele oJ '/!!'lgatl,!ra dt~trerecipiente.<~~,~)'i1i"la5lirriplerea recipientului mic este necesar sa se realizeze 0 astfel de dozare';~;;.Ui~hid.Ulu~ .incat acest~ sa umple ..coresp~~z&tor recipientul. Dozarea lichidelor esl·>iFi';;necesara In cele mal diverse damenn de activitate.;·~i.J.~;'·'.·."'Oebitul de d.ozar~ depinde, in general, de viteza de deplasare a !ichidului pn"I; 99nq.",cte,preeum §I de diarnetrul conductelor.~.:11': \'"Dozarea lichidelor se realizeaza, de obicei, pe baza a doua principii:~%y;iJ:!'.. dozare la nivel constant - cand in rezervorul de alimentare se mentine un niv.It:'·o' Constant de liehid pe toata durata proeesului de imbuteliere, iar in recipientul d

umplere se face umplerea pan", la acetast nivel peritru toate recipientele;'. 18vqlum constant - cand din rezervorul de lichid (de alimentare) se preiau cantit!!

de lichld agale in volum eu volurnul recipientului de umplere.'rI(i)~·':·PnhCipiul dozarii la nivel constant se foloseste.Jnqeneral; numai pentru dozare"'11~hi(jelo(in limp ce principiul dozarii la volum constant se utilizeazapentru dozarea, atl'a.Hc~·id~loi:cat ~i a produselor vascoase (gemuri, dulceturi, inghe1ate, paste de legume~fltftf~r:~mpon, produse cosrneticesi farmaceutice,.etc.)..''',+'. Rrif'lCipiul dozarii la volum constant constatn preluarea unui anumit volum de lichi

~g~rc~volurnul ambalajului) dintr-un vas de alimentare sau de rnasura ~i trecerea lui ila$ui'cte arnbalai. Vasul de alimentare poate avea volumul mai mare decat volurrn~ip~~'~iu"UJsau poate avea acelasivolurn cu ambalajul (vas de masura).•. l. "<,pozar,ea ~i umpterea la nivel constant se utilizeaza, de obicei, la umplerea buteliih~.1J')~9irirde imbuteliere complexe cu carusel (rezervor si aparate de umplere eu miscarq~I~Q}~ti~} 9i consta in trecerea lichidului dintr-un recipient in care se mentine ni.ell:cp"n~tanfintr-un alt recipient mai mic pana la atingerea unui nivel prestabilit in acesta.~~~'-%l';:;,;,I!ls,WI?tiilede dozare - umplereau in componenta un rezervor principal de Iichi(tanc,,':~ntainerJ din care liehidul este trimis spre capetele de umplere a recipientel<Xbutl3li,iIQr)pnrl diverse procedee: gravitational, pneumatic, sub presiune sau combina!.

~)f)}~'

lO+'iJ0"", ...__..-, +

2-DiD};,

43

f:

Exista j~stal~tii pre~~~ut~ cu pompe suplimentare de vacuum sau de lichid pent~;y - La instalatiile de umplere rotative care utilizeaz8 principiul combinat de transport .icrearea centrahzata a pos,b,IItat,'or de transport allichidului ~i aeruiul extras din recipien~ ,aJimentare "gravitational-vacuum" a recipientelor ambalaj (fig.4.3,a), pompa de VI'

sau cu pompe cu plunjer ~i supape adecvate de admisie - evacuare pentru fiecare cap di.t,5ilhtroduceaerul comprimat deasupra lichidului din rezervorul principal, lnsa, de aici, lichidiumplere. . J,h,'PR8teie~i pe Ie partea de i?s a acestuia, atat gravitational, cat ~i datorita suprapresiun

aerului.transmis de pompa. Intreruperea alimentani capetelor de umplere se poate face d,fa robinetul cu doua cai 8 sau de la robinetul de inchidere de sub rezervor 10.3

-...

I • 'I

r-=hh8

9\H

24

7 1

'III1,IIII

a I? /~.~ \\ a''I . '\'/ .~. \\

~

' o.er- \\I, . \ 1,. ! I

Fig.4.1. Principiul dozarii la volum constant (a) ~i la nivel constant (b)i,1.vas. de allmentare (masura); 2.robinet cu 3 cai (supape); 3.sesizor de nivel; 4.conductatde allmentare rezervor; 5.gura de alime~tare recipient; 6.recipient (ambalej): 7.centrator~

~nstalatiile comp,'exe de. u~pl~r~ c~ I~chid sub vid au in cornponenta 0 pomPif:'-. '. . . .. _ .. .centrala de vacuum utll,zAnd trel pnnclpu pnnClpale de umplere: . l,l'" .' . Flg.4.2. Schema unei Instalatu de umplere cu transportul hchldulUl sub vacuuma. tran.sportul p~eumatic ~I'ichidului catre capetelede umplere ale instala~ei, aeesta fiin(jt..iL~pete de umplere; 2.conducta de vacuum; s.pompa de vacuum; 4.~mera de eva.cu~rE

~eahzat cu aJutorul unei pompe de vid (aerul din ambalaje este extras vacuumaticiBi'fW\'aer(5.cohducta de aer compriinat; 6.racord de golire; 7.conducta de allmentare cu lichid;hchi?ul este depla~t atat subinfleuntadepresiunii cat ~i a suprapresiunii ae.:u'u~f!0{. 8.robinet cu doua cai; s.conducta delichid; 10.robinet de "nchiderereahzate la eele doua racorduri ale pompei, fig.4.2); . )).i., .

b. t~ansportul.combinat ~I li~idului catre capetele de umplere, atatdatorita gravitatiei ca«?" -. ,··In ~z~1 i~sta/~tiil~r. de umplere care folos~sc ~rincipiul com~inarii vac~umului, ~~I pneumatic la fel ca Inpnmul caz (figA.3,a); . '~\:,sIJPtf!preslUnll $1 graVltatlBI (fig.4.3,b), acestea mal au. In componenta, pe langa poma dl

c. tran~po.~ul co~binat ~llichidului catre ~petele de umplere 'sub influeh1agravitaVei, (jtj,.;.Vid:.3 ..~j 0 ~o~pa de lichid 11 am~la~at~ sub reze~oru.' ~i'incipal al.in$tala~iei. Lichidlpre~lU~u aerulUi cream de 0 pompa devid ~i a presiunii lichidulu; realizata de 0 pom~N:,ajlinge gravlta~onal la pompa de hC~ld, lara~e~sta II tnmlte ~u presume pnn co~duC!,de h~hld (fig.4.3,b). .i~'~tr'e ¢Spetele de umplere 1. Totodata, aerul trimis cu suprapresume de pompa de vid 3 II

. . F~ecare:dintre principiile de umplere amintite depinde in particular de proprietaVIQ~1Tb:incOlde alimentara ajuta lichidul sa circule mai repede spre capeteleda umplere ~i S~fI

liehidului de uf!:lplere, de tipul recip~entelor utilizate ~i de posibililatile disponibileimplicate: 1'1q~~liii I~ unelecazuri pornpa d~Ii.Chid 11 poate fi scurtcircuitata prin conducta d~ ocolln. Instalatlile de umplerelOtative cu vacuum (fig.4.2) au irhcomponenta 0 pompa dS~\)~12;.'llchidul trecand fie gravitational spre capetele de umplere fie sub Influent

vid 3 care.trage aerul din ambalaje (butelii) pentru a permite ihtrarealichidului in acestea;~jsuprapresjunii creata de pompa de vid.~petele de umplere 1 fii.n~ a~tf~1co.~~truite i~.cat sa permita, pe de 0 parte'ie~.ire~aerului:~'...i..;.;.,..~.'.;;f;;Z.; ·.... ~~st~la~iile de umpl.ere su~ ~i~ .se fol~sesc, in. .9:neral, pentru asigurarea unela~ pe de alta ~arte admlsia hchldulUl In butelii, Aerul extras de pompa din arnbalaje trecii1;n)rot~1 a lichidelor sensibile la oxlda •• (~mbutehere asepbca). . • .pnntr-o camera de transfer. 4 de unde 0 parte este evacuat in atmosfera, iar alfa parte este'?"; Inslalatiile de u(,lplere cu plunjere pot fi, de asemenea, construite In divers-preluat de pompa ~i tr~~sportat pnn ~on~uct~ de aer comprimat 5 in interiorul tancului de,j.7rv~rh:mte,in functie de firma constructoare, de ti~ullichi~ului, etc. Ele sunt prevaz.ut~, la feahmentare al IOstalatlel deasupra hchldulUi pentru a crea suprapresiunea necesara\~':C$'~i primele, cu rnai multe capete de umplere dispuse Impreuna cu rezervorul principal d.transportului ~i alimentarii capetelor de umplere prin conducta de lichid 9. In caz del"',;IiCtlidPe 0 masa rotativ8 pentru a realiza dispunerea ma~inii intr-un flux tehnologi.necesit~te ~ poa~eint~erupe alime.ntare~ ~pete~or de umplere prin inchiderea i'Obinetuluh~..·iCO. " ..t.i.nuu. In timpul unei rotafii, complete. a .caru.selului instala~e.i. ~e .realizeaza asezaret~ doua cat 8 ~I gohrea tancului de hchld pnn deschiderea robinetului de golire 6.';;'; buteliei sub capul de umplere, dozarea lichidului, umplerea buteliei ~I retragerea acesteuAllmentarea tancului de lichid se face prin conducta de alimentare 7.t'; de"~bb capul de umplere pentru a reintra in f1uxul tehnologic care continua cu lnchidere:

fe, buteliei ~i etichetarea acesteia.

I"J;l7t" - 52

6 7

e

l

. l44 [.

l I- - I ( I~ ( I I

IFig.4.4. Scheme de dozare a lichidelor eu cilindru de dozare ~i pistoane verticale

,1.rezervor de lithid; 2.cilindru de dozare; 3.piston vertical; 4.plunjer; 5.conducta deumplere; 6.taler; 7.recipient - ambalaj

f'~",,~entru dozarea ~i imbuteli~rea lichidelor nealimentare (ex. ulei de motor satlc:arburan~i lichizi) se pot utiliza instalatii semiautomate ca cea din fig.4.5.,,'" Instalatia serniautomata E-100 are un singur cap de dozare §i presupune

alimEmtarea manuals de catreoperator. Comanda 'de,executare a procesului de6uteliere 'ElsfEl,data, de operator, ,eu, f1aconul 901ce urr;neazaa fi umplut., Operatia dE

i.,~~,u.~ie·seface automat. instalatiaoprindu-s~,~utqmat dlJP;l,cea.J~fectuat 0 dozare.1!;:PtocesuVded6~re are toe ciclic §i,anume:sea~azsUnrecipienn;IOI'in dreptul guriidE:itd9~(l:fseapasabutonul de cOmanda;areIOcprQGe~urde dQzatein carei,,'stalatia umplE~f'~p!~btlJlinfr-o doza prestabilita §i sa opre§te~.lJ.t9T~t;"dup~CcJFeF-~ul se reia ciclic'¥J:XQIOmulde'lichid dozat se rElgleaza electronic din tastatura,eontorului pr;ogramabil.

~:% .. ~.~rtJ< 11-0 " \ ~tD;·, , " ", ,_,5,

':ifL~·,f'·,)'l?;:~" ')~.,

- :"4 iI ~,~;,'

3 f,01,;

Fig.4.3. Umplere vacuum -gravitational (a) §i prin suprapresiune -vae _ 'ta' J:,.:y; "'u •• '. • • " • .'

1.capete de umplere; 2.cond.ucta de vacuum; 3.pompa de vacuum; 4~~rr:n ;~~~ e~~:a~!:t~L~I~:4.5. Schema d~?~lnelplua m:tal~llel seml~utom~t~ de Irnbuteliat eu .un cap de.dozareaar; 5.~nducta aar co~pn.mat; 6.racord golire; 7.conducta de alimentaJ; a.robinet cu !-i\'?;)'i\i. ,yezervpr h<:tlld,,?·~Dq~yt~.ahmentare Ins~latle ..3.masa ~e .I~C~, 4.lnstalatle

dOUBcal, 9.conductade ftehld; 10.robinet inchidere; t i.pompa lichid' 12 d a' . :~,',."',",',;,se",'";',',,fIl,,',',',!f!J,rt",of'!lata ,o"eI,mbut~hat ~100: ,5,co;n~Clrproqrarnabil ell afi~aJdigital,. 6:taste de setare, ' .con uct ocohrefl", j:ilirsmetn; 7,buton pornitlopnt at instalatlel; a.buton de comanda al urun cictu de dozare;

(' , -,'i s.buton de STOP avarie: Hi.suport ventil; t t.ventil de eliminare; 12.recipienlr ~ .'

r I I I I ( I ( IAeeste instala~i pot fi cu piston vertical ~i supapa de admisie-evacuare pen

fiecare cap de umplere ell mi~carea pe cams atat a pistoanelor cat sia supapelor, mipicomandata §i sincronizata Cu mlscarea pe verticals a recipientelor de umplere. '

-,

"

5

<-

".89\

')

t1

5

46

,t:*i~ti!l'instala\ii cu plunjere la care rolul supapelor de admisie-evacuare este prelua'ob,jn~t!3,tipcana·eu doua sau trei cai sau se pot realiza plunjere eu degajari vertical!

,,4:4;b) prinintermediut carora se realizeaza legatura dintre eele doua vase, in anurnits,~,1,1ii ale plungerelor, sau intre rezervorul de liehid §i cilindrul de dozare.""',, 4 II~

x 2

~3

12

6 8 37

. Tn fig.4.6 sunt flrezentate ventilul de urnplere al m.a~inilor carusel de um.Ple..re l,a.....,·I.:. l/..,.....b..u.••.te.I!!lor. lnstalatia ~re .in comp?n~nta:. ~'pompa de vid pentru extragerea ae!'llui dinmvel constant la presume atmostenca ~i sectiune prin capul de umplere al ma~inilor de;~,;·.butelu pentru a pernute mtrarea hchldulUl 10 acestea; capete de umplere astfel construiteumplere izobarornetrica, in cazul imbutelierii sub presiune a lichidelor. .. . .~ :nncAt sa perrmta ie~irea aerului ~i admisia lichidului in butelie; a camera de transfer a

... aerului - vidului de catre pompa de vid, fie in atmosfera. fie in taneul de alimentare; tanede allmentare care creeaza suprapresiunea necesara transportarii ~i alimentarii; conducte.ellchid. .

.•... .r .' Cilindrul hidraulic care actloneaza talerul de ridicare al sticlelor exerotao fort~l.care poate fi reglata in funqie de tipul buteliei (sticia, metal. plastic etc.), precum ~i de

< f lnAltimea acesteia.

~

7

s_

~~9

8Q

Fig.4.6. Ventil de umplere pentru ma~ini de umplere la nivel constant la presiuneatrnosferica ~i cap de umplere izobarornetrica (Ia impregnare cu C02)

1.con de ghidare; 2.gamitura de etansare ~17x24x1,5; 3.bu~; 4.teava de umplere;5.pflrghie inferioara; 6.parghie superioara; 7.disti:intier; 8.are cilindric elicoidal;

9.teava cu piulita

In fig.4.7 este prezentata 0 instalatie de dozare - umplere a lichidelor de tip caruse\.lnstalatia de dozare Majestic (fig.4.7) este 0 instalatie de tip carusel destinata

umplerii sub vid eu uchide.: calde sau reci (bauturi. inelusiv eu continut scazut dealcool), a

48

'.

ir.·'~. /'

10

Fig.4.7. Instalatie de dozare - umplere lichide de tip carusel MA.fESTIC1.arbore de antrenare a caruselului; 2.cilindru hidraulic de ridicare; 3.sistem de dozare

'r!-Y4.eonducta de umplere; 5.rezervor de Iichid; 6.plutitor; 7.rezervor tampon de aer~ 8:conducta dealimentare cu lichid; s.conducta de evacuarea aerului; 10.butelie; t t.taler

f.;i?'!b~1iiitr)i~}~f;~JJ~\~~f;::'i

.;. Elemente teoretice

Pentru un vas de sectiune transversala S in care se ga~te lichid la a inaltimEirii~ala H ~i din care lichidul se scurge printr-un orificiu de secflune s atlat la partea de jos <vaselui, timpul de scurgere completa a liehidului din vas poate fi calculat cu retatia:

2·S·H:r= _.-==

u- s .~2g.H

49

II:

I:,

I -,

rii ~_- - tdH

'IB~~~~=t I'

in care: it este coeficientul de debit, iar produsul S.H = V - volumul de lichid aflat in vas.s

Timpul de realizare a unei operatii (i) se poate calcula cu relatia:.-----'----,

H ~"

'",5

Coeficientul de debit ~ are valori, in general, intre 0,5+0,7 §i depindeajutajului ~i de vascozitatee produsului.

~aca nivelul.lie~id~lui in v~s se mentine?Onsta.nt, .iar vol~mul. V de lichid se seurgefl~sub acnunea preslunll hidrostatice a coloanei de hchld de Inaltlme H (care ramAne; 'c.' evacuate blileliipluw nlirnentarceubut.liigoalc

constants), durata scurgerii 't1 se caleuleaza in acest caz cu relatia: t . . ..'1"1 == V S .H 'i,.'. Fig.4.8. Ciclograma procesului de umplere a recipientelor la masim de up carusel

/.I.s.J2g.H /.I.s.J2g.H ir 60 a,Se ~nstata ~ daca .nivelul in v~s s~ m~nti~e co~st~nt, ~cela§i velum de li~hid se ~f /i == --;; 3' 0 [s]

scurge din aeesta intr-un limp de doua on mal rruc decat 10 prirnul caz. Este deci foart~J:~ ". . . 6 . ., . . . I ruselului entruimportantii rnennnerea unui nivel constant al lichidului in vasul de masura, respectiv deJ~ncare. 0 este turat~~ caruselului (rotlm~n), iar ~I - unghl~1 de rotatie a ca palimentare. . ,t'~xe<:utareaoperatiei n"). respecnv unqhlul zonei de lucru I. .

V S. H~~'{,~Avand in vedere relatia capacita\ii de lucru a rnasinu, data de expresia;1'1 == == ;f;r, Q==60·.m·n [buc/h]

. /.I.s.J2g'!I. /.I.~.J2~.H _ _ '. . . . .~~nde m este numarul capetelor delucru (dozare-umplere, inchidere, etichetare), atunei saceea.ce :.epre~l~ta de doua on ~a~ PUtl.~decat In pn~ul caz. De al~l, rez~lta Important~".l\-Pcatescrie:mentlnerll urun nivet constant allt~hldulUl rn vasul ~e rnasura, ~espectlv de ahmentare., ,f'.. .3600, m aj

Astfel, pentru scurgerea dmrezervor a urun volum de lichid de 1 I (sau 0,5 I) pnntr-I?" t, = ---- [s]un orificiu de sectiune circulars s = 1t.d2/4, timpul de curgere va fi: ,IF).;' . Q 360 .. . . . .. .

, 4 -10-.3 ."..•.:.'.... . Marimea unghiului de efectuare a operanet prtncipate a rnasmu <4 (vezi fig.4.6)1"1 == . (see) " ';poatefi dsterminat cu relatia:

d2 '~H }"./.1-1(' v~g·J1.>lfi 360-/4unde: d este diametrul interior al conductei de evacuate (m), iar H - inaltimea lichidulul in'~~,}"":. r a4 == --T- . . .vas (m). .. _ .. . . _ . _ Ji!unde: Teste perioada rotatiei complete a caruselului, lar 4 - nmpul necesar pentru

. Majontatea Insta~atllior d: d?zare-umpl~re .cu lichid au ma~a carusel !otatlva §~.~;efectuareaoperatiei principale a maslnil. .fun~loneaz~ dupa .0 clc~ogra~a bine determinate. Pentru ? rotate completa ..a nwsel 'eke AStfel, la maslnile de umplere, unghiul minim de rotatie a caruselului neeesar pentrurotative rnasma reahzeaza un ciclu complet. de lucru format dln mal multe operatn, fieeare;,umplerea unei butelii" este dat-de relatia:realiz~ndu-se int~-un interval de timp dat, corespunzator unui anumit unghi de rotatie al; ~\<j'" V- H Q

mesei carusetului. ";\ a4 == 360 - [ ]o astfel de ciclograma arata ca in fig.4.8, in care s-au notat unghiurile caracteristice:f' . 60, m -n -/.I'S' ~2gH

ale functionsrii instalatiei: a1 - unghiul zonei de stationare a mecanismelor de dozare §1:~in.cSre:N este volumul de lichid care trebuie transferat in batelie (m3); H - inaltimea

capetelor de umplere; a2 - unghiul zonei destmata ridicarii bu~liilor de catre talerele cu'h"ei6ioanei>delichid de deasupra sectiunii de umplere (m), considerata constanta; s - ariamiscare pe. carna sau cu actionare hidro-pneumatica; U3 - unghiiJl zonei de deelansare a' ...·"SeqiiJniide umplere cu lichida buteliei (m2); 9 - acceleratia gravitationala (mfs

2) ...

operatiei de dozare-umplere; <4 - unghiui zonei de umplere a buteliilor; <l5 - unghiul ZOnEW~.;':"'; ;!Ungl:1iurilede r~tatie a..c:aruselul~i ~e parcursul rid~carii ~i coborarii_butelnlor pot ~de tncetare a operatiei de dozare; ae - zona de coborare a talerelor cu butelii pline. .4iJ'calculate pnn diferenta, neglijand ul"'ghlunle zonelor de tnceput ~I de sfarsit a umpleru

I,'arimea zonelor U3 ~i as se determina din considerente constructive ~i au 0 manrne 'f'butElliilor:mica in raport cu celelalte. Marimea inte:valului <4 se determina din calculul hidraulic de)'~r;;, . a2 + a6 == 360 - (a4 + al) _umplere a buteliei cu lichid. in co~d~iile speei~c.e fiec:arei metode de urnplere ~i e.st~, ~n.,~;;..",,;;,. T.iinPUInecesar ridicarH ~i coborani ta~erelor masinii de lucru pe care se aseazageneral, seetorul cu cea mal mare lntindere. Manmea intervalelor U2 ~I ae se deterrnina din' Hluteliile se calculeaza cu relatia: .co!,~iderente cinematiee ~i de realizar~ a interdependentelor miscarilor. ~ste n,?cesar ca' ',:':; " T ,(a2 + a6)manmea acestor sectoare de lucru ~I, In special, eel de dozare-umplere sa poata fi reglata £,.'. .'r,c =. 360 [s]astfel Incat sa se asigure un proces de functionare coreet. !",' .' -".f In general, timpul de ridicare t se ra egal cu tirnpul de coborare ~, ~I atuncr

50 r,I

51

--

Asigurarea unui debit irnpus 0.2, stabil, la iesirea din robinetul R3 din rezervoruloferior, in care se aflfl un nivel de lichid H2, se reatizeaza prin utilizarea unui rezervorainpon superior in care exista un anumit nivet de lichid HI cu rolul de a compensa pentru

.riati,edata,a debitului de intrare DI1in rezervorul superior. •,"'\Echiparea standului se poate face §i cu duze calibrate sau conducte, mantate pe

lndul'i'eiervoareldt care pot avea diverse orificii de evacuare, precum ~i diverse lungimi,~~te~inlocuind rezistenta hidraulica corespunzatoare robinetelor lnlocude, R2 !?i/sau R3.9bin~tul Rlare rolul de pornire sau intrerupere a atimentariicu lichid.:,;' Pentru reallzerea modelului sistemului hidraulic, se considera pe rand fiecareiZervorinparte.Variabilale primare pentru sistemele hidraulice sunt: presiunea, masa !?iebitulrnasic. Pentru ariee vas care tontine 0 anumita masa de fluid M, rata de modificare"masei'trebuiesafie egalll cu rata totala de admisie a masei Qi, din care se scade rata'eJi!vacuarea masei Qe..' fn descrierea starii de echilibru dinamic al sistemului se utiiizeaza bilantul de mase.

dMTt=Qi-Q.,

Masa f1uidului este calculata in functie de densitate cu relatia M = P .V, unde p;est$ densitatea lichidului, iar V - volumul ocupat de lichid in vas. Pentru un fluid

,c:dmpresibildensitateap este constanta, astfel ca: .,"~ -: dM . dV

-=p.-dt dt

Pentru un vas cu suprafata S, masa M de lichid se obnne cu relatia:M=p·S·H .

"';.,' '.Oaca vorn considera 0 curgere tarninara a lichidului, putem exprima debitul masic\f~i:cle'i~~ire,Q., care.este dependent de presiunea hidrostatica de la fundul vasului astfel:

,{~:f;; .' Qe = ~',~~;,rn~~eR ests rezistenta la curgere a lichidului. .It~;<,:paca se cunoaste debitul masic de intrare Q, (ca functie de timp) !ili se doreste~~l(~spmareacornportarii sistemului in functie de inaltimea H a lichidului, se poate sene:,~:~¥,:,.: S dH Q P It~ S dH Q/ o·Hii!'·., p .. -= ,-- rezu a .-=----;~f" . dt R dt p R~\"' , ..

I~"'.)Sa.introduce asttel debitul volumic de intrare 0; = Qil p.·~;~t!,:,i*..,Qaca se consldera ca temperatura §i densitatea lichidului sunt constante, bilantul; ~,d~,rnasesetransforma in bilant de volume.

,;,~l'i":l~i Vanatia volumului de lichid din rezervor dVldt reprezinta diferenta dinlre debitul de, ,~.ntrareD, !?icel de ie§ire De. Ecuatia diferen\iala pentru bilantul de volume este:

Acesta este format dintr-un rezervor cu diametrul Dr1 !n care se gase§te apa I~'I~¥'}\ <.

nivelul H,. In rezervor intra debitul Oil prin robinetul Rl.montatpe conducta de intrare\n,~:~r?~t dV ==S.dH = D(/)- D (I)care presiunea de alimentare este Pi1, Presiunea hidrostatica la fundul rezervorului Prl'~ ~bii,':,' i" dt dt .1 e

p.g.H1. Din rezervor prin robinetul R2, iese un debit Del printr-o conducts in care presiune~',~&inc.arese expliciteaza nivelul H allichidului:este Pe· i\' k~~'f;i;;'il'. ')ebit~1 de ie§ire: Del ?in robinetul R2 este i.ntr~rea ~i2 in reze.rvoru'.cu diametrulp~\ I~W,"'~, dH(t) == ~(D (t) _ D (I») (m! s)

. In care se gase§te apa _Ianivelul H~. In rezerv?r Intra debitul Di2 pnn roblnet~1 R2, mo~ta\,h'<,. dt S I e

pe conducta de intrare In care presrunea de altmentare este Pi2.Presiunea hidrostaticala ·',:I'd' ' S· t . t·.... I' '1' d' S 02/4 0 (I) d bit I de intrare "In. .. . . 'Ii, un e: es e ana sec lunll rezervoru UI CIIn nc - =1t. . i - e I u Ifundul rezervorului Pr2 = p.g. H2. lesirea din rezervorul cu diarnetrul Dr2 este De2, pnn 'If"':,..'''· 'intermediul robinetului R3.~t~eiervor _ D (I):: K Il .J P, (I) - P (I) . 0 (t) ., debitul de iesire din rezervor -

Langa rezervoare se afla indicatoarele de nivel de lichid, prevazute cu rigla gradatik!:i". I I,." e •

pentru citirea acestui.a. Robinetele. r~pr~zi~t8 rezistente hidraulice §i pot fi inlocuite CU{:~W.(/) =.K Rl..JP:ft) - P.(/) . KRI §i KR2 _ coeficienti de rezistenta ai robinetelor R, ~i R2.duze de evacuare calibrate, de 11Inglmidiferite. .8i'I'

t ; cIe = t ; =-'

2Pentru rnasinile de dozare-umplere cu lichid, in exploatare se urmaresc. in gene

urrnatoarele caracteristic tehnice: capacitatea de lucru (recipiente/h); numarut capetelorumplere; tipul procesului de dozare (Ia nivel.constant sau la volum constant); capacitatbuteliilor (I); presiunea nominata in rezerv6rul (tancul de lichid) de alimentare (Ntputerea motorului electric de actionare (kW): masa (kg) §i dimensiunile1-,de gabaritrnasinii.

in fig.4.9 este prezentata schema functionala a sistemului hidraulic cu drecipiente utilizat in cadrul lucrarii de laborator ..

~ Co:nduqta-Tr ru ----- alim.ent""",

!Dil

•?: I~=~. ,.•.rio.

., IHIc !JIoa

R2 =::::::_____... DuzaJ D••l=Di2 ev-acu.are

!H2r=-.P3 Duza\ 1D.,2 eVacual'e

\ Cad%u

"'7'

Dr2 Re2B%V'O:t' inf"el.w:t'

Rigla g;radata,~re

5)& 53

Fig.4.9. Schema functionala a sistemului hidraulic pentru dozarea lichidelor

'--r' ·----r .---,- -r-'- ~'-----,-=:--,--, ---Acesf coeficienti pot fi calculati cu relatiile:

Kill ~ KVlt . '.,,," ' ',- ':.f!;·\L<

unde: KVI $i KV2sLlnt eoeficientii de deM:9i robijjete,or~a;;{~itR~!W;,,;I;i{i,,,.;(,, -,.: ,i.~. "f,;,:::\.d";, ..•'#f'r}~J;'~:J,. ;;"\,~,,,,_,e- / .......;'.. ,./,~_,,\:-, ~

Presiunea hidrostatica la fundul rezetyo[t!I~~Pr :!e•.p'p_~,te~!9UI~'qlrrelatia: .5 .' .'. , <

Pr(t) = 10- o- g. H(t) bar,',' ,',,' ;,.. ,,";;. , "'.Evidentierea umplerii buteliilordin sticla'lg"'nivel~@Hst~~t ~efa6e peun stand de

laborator prevazut eu un cap de umplere-si rezerJOf(ji:Ji~ii.iliental:~:(~g./r;10).~ '1'.'::'-. -~, >;,> ,',' ',·>·;t;;"';:'1 ~,

2

3

8

Fig.4.10. Schema standuhn de laborator cu-cap de ',\Jmplerl9laniY~1constant

Standul este alcatuit dintr-un cadru de sus~nerEj{1):Pe;cafe 'sa ~f18amplasat unrezervor de lichid (2) 'prevazut eu ventilulde umpler~':lahiVelcOristant(3) care este piesarnobila principala care asigura patrunderea lichidului. in butelie. \

Parghia de cornanda a umplerii (4) este acponata pUll)snul3rprih parghia (5). Laactionarea manuala a parghiei, aceasta se rote~tefat~~ de~artieulatia (6), iar prinintermediul camei (7), afiata -la capatul parghi~i,. se comanda miscarea de, transtatie atalerului (8), care este incastrat in bara impinga~of (9) §i $ustinut centrat pe ventilul deumplere prin intermediul ghidajelor (10).

lija impingator a ta/erului este prevazut~ in:zona de eont~ct a;acesteiacucama decornanda, cu un palpator (11), care permite mi~carea derotati~in 'jurul propriei axecentrale (paralela eu baza standului), aiutand asttel latransmlterea u~oara a mi~carii de lacarna la tija.

54

La angajarea miscani in sensul umplerii recipientului, butelia asezata ell baza pe.. taler, se mi~ca in sus spre ventilul de umplere fiind centrata pe acesta prin intermediului

.~ unui inel de centrare. Prin impingere se realizeaza etansarea gurii buteliei pe un elementdin cauciuc, se deschide supapa din varful conductei de golire §i se initiaza seurgerealiehidului din rezervor in butelie,

Dupa trecerea unui anumit interval de timp, in care lichidut se scurge din rezervorprin teava de umplere (12) catre ventil, se obtine umplerea buteliei.

Dupa umplere, parghia actionata prin manerut (5) este reaousa la pozitia initiala, iari datorita mi~carii descendente a buteliei, ventilul se inchide sub influenta resortului de

revenire ~i alimentarea cu lichid tnceteaza. in acest moment, operatia de dozare -umplere, sa constdera lncheiata.

In cadrul deterrninarilor experimentale se utiuzeaza un stand de laborator cu douarecipiente montate conform fig.4.9 ~i un stand de dozare - umplere eu un singur dispozitiv

il>(cap de umplere) pe principiul umplerii la nivel constant (figA.10), cronometru, hartie,t':miliinetrica pentru grafice, instrument de calcul.

.1. Se examlneaza standurile existente in laborator §i se lntocmesc schitele acestora."c .• 2. Se vor evldentia rezistentele hidraulice montate pe rezervoare ~i eele din trusa def'::,I.l,Icru~ise vor nota parametrii constructivi ai acestora.

..,3, Se vastudia comportarea sisternulu! de dozare pentru lichide pentru unele din'fi(';urmatorul experiment: . .;~::: - se umple cu lichid vasul inferior,avandobturat orificiul de golire;

. -se elibereaza oriflciulde golire ~i sa lasa'sa se scurgaJichidul intr-un ciundru gradat,citindu-se niveluHichidull!i cotectat laint~r:vc:lIeegalede'tiri1p (ex. 5 see);

- sa noteaza intr-untabel. corespun~tcir ~rechile; d~ date: timp - nivel (volum) liehidcolectat; '. . : " . '. . ~

• seschlmba diametrul oi'ificiuluide golire~i,se repeta experienta.

.: '.'1': ,.......•.... 4 ;.~.. S7.··stu.~iaz.c\iurnp..le.reaeu liC.hi..d. ·.:a.·.•.·.r..e~.e•.rv.:.o.·ru..ll,JiSUP.·~.ri.?r 1, alim~ntat continuu primr-o~ t'PQ'!Ipa hldrauhca sau direct de' ta retea, av~n9: obturat.orificiul de gohre a rezervorului ~I sei '~:note$z8 niveluUnvas laintervale d~tirn'p eg~fe, . '1,1' ,;~,' Sedeschide bruscevacuarea piio:;rob,n'etul R2 ~ise cronornetreaza timpul de" ~.: umptere arezervorului 2 paoa ta athigerea; H2m~~i valon ·intermediare ale lui H2 pentru/:I{;\::\ii'\t~!Ya,e.decitireegale{3 secunde );.' .. ' .' .' ,.; '.J.,.,!;~i..'.:0.>'~;;Sa co~st~iesc~rafi~'.~d. a.v~.nati.ea n.ive.lpli.liH2~i H3 (in citindrul gradat), respeetiv~' :~{:vOJU.l1leledelichid Vi ~IVj, In tlll1P~rsa compara. intre ele,),""lr<'~7; "SSmOdifica rezistenta' hidtaUfiq8;~l rezervoru,luisuperior 1 (se rnareste diametrul

:'QrifiCiuluideg,olire) ~i se refa~' 11Iti:nulexpe(iment,panadmd se obtine 0 variane avotu!i1iJh.'Ji scurs.asemanatoare.cucea de'gql,ire a rszervonnui 2 in cilindrul gradat; in aeest~se !>()8tepastriiun~iyel ¢r'l~fantjnr~z~.iVoruI2in, \iniplJl golirii. sale in cilindrul gradat':;;\:8:. Se utiliz€lai:arezervo~re.deliGhi(fde Volume.egale~i se aleg astfel orificiile deg6lite in~tsa se'asigure IS·Jezer\i6rti!:.z: un debit dealimentare egal cudebitul de lesire

'19'rificilil delal'ezervorut' 1'va·.aVe.~i'un di'ametru.mar mare decat orificiul de 90lire al'~~etV6rului 2). GiJcele-douao~ficii'deg6Iir~o6tiJrate'se umplu cele doua vase cu acelasi\~pli!n;delichid. Se elibereai~ihstanfanelJorificiiIEf~isecolacteaza Iichidulde la rezervorul.i~f~iior 2 in cilindrui grad~t piliia can'cl"re.ier'iiorUl superior 1.se gole~te. Lichidul care se

i'

55

'-r-' '1

.curge in continuare se colecteaza separat. Se noteaza volumul de lichid colectat in:illndru pentru intervale egale de timp ~i se traseaza graficul de variatie.

9. Se stabilesc .. din datele experimentale. timpul de evacuare a aceluiasi volum deichid (tin rezervorul 2 in cilindrul gradat. pentru cazul'in care nivelul lichidului in vas scadele la H2max la 0 ~i pentru care nivelul se mentine constant la H2max.!· "

10. Se repeta experimentele pentru aile diametre ale orificiilor de golire. preeum :;;iientru alte valori ale lui H2 (de pornire). •••...

11. Se inlocuiesc orificiile de golire eu conduete de diametru :;;ilungime cunoscute :;;i se'epeta experimentele.

12. Se traseaza pentru fiecare experiment graficul de variate a volumului de lichidzolectat in functie de timp.

13. Se stabileste diferenta dintre timpii de golire in cazurile analizate §i. se determina3ce!}li timpi pentru diferitevolume de lichid colectate la diverse nivele de pornire in vaselefe alimentare.

14. Se urmaresc in continuare parametrii standului de dozare - umplere a buteliilor lanivel constant (diametrul rezervorului, lungimea :;;i diarnetrul tevii de urnplere, elementeleconstructive ale ventilului, cursa buteliei I talerului la umplere. etc.), .

15. Se ahmenteaza rezervorul eu lichid (apa) pana la nivelul Hm"x, corespunzatorinal\imii maxime a aeestuia in rezervor. se aseaza butelia de sticla de 0,5 I pe talerulstandului :;;i se actioneaza parghia de cornanda prin intermediul maneruluf;pana candteava de umplere patrunde in butelie, iar aceasta se reazema cu gatul pe inelul decentrare alcapului de umpler.e.

16. Se continua cursa astfel lncat ventilul capului de umplere se deschide ~i lichidulincepe sa se scurqa in butelie. Se rnentine in eontinuare apasat !}i se cronornetreazatimpul necesar umplerii buteliei. Se urmareste indicatia referitoare ta nivellJl lichidului inrezervor prin intermediul rig lei gradate. precum 9i nivelul pana la care se ridica lichidul inbutelie la sfar:;;itul umplerii.

17. Se determine debitul de evacuare a lichidulul prin teava de urnptere si. prin analogiecu relatia de caleul a debitului. se determine coeftcientul de debit u.

18. Se reiau masuratorite in scapul asigurarii unei trecvente mai mari de citire anivelului in rezervor, cu 0 precizie ridicata.

19. Pentru fiecare experiment realizat se scriu rezurtatele obtinute ~i concluziile caredecurg din acestea. Se pune in evidenta masa de lichid scursadin rezervor la intervalescurte de timp (3 - 5 s) sub forma grafica.

Referatullucrarii

1. Schemele sistemelor de dozare a lichidelor utilizate in cadrul lucrarii

56

2. Etapele parcurse pentru experimente

3. Schema constructiva a dozatorului de lichidela nivel constant, cu partile componente

4. Calculul coeficientului de debit ~i al timpului de golire a unui volum de liehid cunoscut .

5. Tabele eu parametrii masurati ~icalculati

, I . j . t . f . I . 1 .-.~.- .-~.- ---!-- --~-. --~-- --! .•. -~--, , • , • I •I • I , • , •

· f . I .--~-- --~-- --! --· . .· . .6. Graficele cu variatia volumului de lichid in functie de timp

r- I I I I I I I I I I f-.:-r~"":-"-r-'-'-'-r~"--'--'r-'"-'-~r-r-'

r ,. ",. I· ,. I,.,.•.• .0.- _.-f .• •• , _•.•.. __••.• __ ••.• 0._I ,. "'"• ,. ". I , •

--~-. --~-- --+- _0 - •• --t-- --~-- -+-- --~--L-!--

· f . I . j .- -~_. ".~- - --~-- - .~.-, . , '.· . . .

· I . 1 ... ~-.. --; -- --i--· . .· . . · t . I . j .-~;.-- -~;~---;.- ..~.-• • , I, • I I

· t . I .--!-- •• --;-- ·-t--· . .· . .· f . I . 1 .. -!--. --~-. --!-- -.~--· . , ,· . , .· 1 . 1 .· . .--p-- --.-- -- .•-.· . .· . . · f . f".z.,; --~-- --!--: .: :

· I . 1 .--i-- .. ;-- .- ~--· . . · f . I . 1 . + . f . I .-+.- --~-- --~-. --+-. _A: ~ ; __· . . , ,. , ,

iliUiU±JJ±iJ±1±Li· I . i .-- ~-- _. i- - -- ~-.· . .· . . · I . I . i . i . t .--r-- -- ~.- -. .;. ---{-- ---;-- - --i- - -. -- •• -, . , , . ., . , , . .· I . 1 .-- ~-- --~-- --.;..-· . .· . .· I . 1 . f . f . I . I ., , , , , , ._.0_. .•_. •... _ .•. ..•.. __.......•... -._.~ __ • __ • __· , , . , , .· , . , . . .

7. Observafii ~i conc\uzii

· I . j .--~-- . -!. - --..:--, , '.· . . · f . I .-+-- --~-- --;--· . .· I . I ., , . . ... :... _:._ ..~._1.~••L..•..•.· . . · f . f .-+.- -r- -i-· . .

· t . I . j .- -j. -- --i--- - -~-- -- ~--, I • •, . . ,

· t . I .--;...-- --~-- -- f--· . .· . .· I . j .--~-- --1-- --i--· . .· . .· 1 . j .· . .--p-- --,-- --,..-· . .· . . · f . I . I ..z,; --~----!-- --~--, . , ,, . . ,

· f . I .· . .--~-- --r-- --T--· . .· . .· j . 1 .-- ~-- -- ;-- --.!.-· . .· . ..

· f . ! . I .--~-- --~-- --!-- ---:, , , ,· f . f .· . .--r-- --r-- --r-

..l.cl:.;..U ..tLl.l ..l-.j.-j ..i..J ..L.l.~..I..;..~~· I . i .t . I . I . j .--~..- --~-- --.;-.. --~-- --~-- --t-- ---:--, , , , . . ., , , , . , .· I . I . 1 .--:.----~-. --!-- --.:--· . , ,· . . ,· I . ~ .--~-- --~-- --.:.-· . .· . .· I . 1 . + . f . I . I . i . f ., , . . . . . . ,--~-- -~~----~-- --~-- --~-- --~-- -.~-- ---:--- --~-.· . . . . . . . .

57

r

~ .e pulverulente, lapte, concentrate, etc.) se utilizeaza sistemul cu punqa interioara (bag-in-;' b9x),prin care punga in care a fost ambalat initial produsul se introduce intr-o cutie de

;:...carton protectoare. Punga mterioara poate fi confectionata din hartie netratata sau tratataAMBALAJE DIN MATERIALE CELULOZICE. PROIE(:;TAREA AMBALAJELOR!Vfoliedealuminiu sau material complex, cu posibilita1i' de termosudare. '

DIN CARTON ~I A DESFA~URATEI ACESTORA, IN CONCORDANTA ClJ,.VOLUMUL:'.Tr .. Ambalajele din carton pot servi ~i la ambalarea produselor lichide, cazuri in care$1 DIMENSIUNILE PRODUSUlUI DE AMBALAT t;;Mate~ialul de ambalaj trebuie sa fie impermeabil, iar inchiderea trebule sa se faca etans

" r,Penjr.tJ aceasta se utilizeaza, in ultimul timp, rnateriale cornplexe din carton cu folie dinScopulluerarii'( ,'aliJminiu pe interior ~i polimeri sau lac pe exterior. Acesta permite 0 ambalare aseptica prin

~'Csterilizarea terrnlea atat a produsului cat ~i a materialului de ambalare. AmbalareaLucrarea are ca seop cunoasterea principalelor tipuri constructive de ambalaje din!, .\·produselor lichide se realizeaza prin sistemele Tetra-Pack, Tetra-Brick, Combibloc, Pure-

materiale celulozice, in special, cutii din carton, a dimensiunilor pr~ncipale ale ~cestora~~rPack, Tetra-Rex, etc.modul de simbolizare conform standardelor In vigoare. Se face proiectarea unui arnbale] ·,1

din carton, respectiv a desfasuratei acestuia, pe baza dirnensiunllor calculate ~i stabilite in 'I: Tipuri constructive de cutii din cartonconcordanta cu volumul §i dimensiunile produsului de ambalat. Se stabilesc datele care e. .trebuie rns.cris~ pe ~Ie ~ase. fete ale ambalajului. Se realizeaza croirea desfa§uratei/' .•"........' In fig. 5: 1 - ~g:5.3 s~nt prezentate un.~I: varian~e c:>nstructive de cutii din carton deambalaiului proiectat iolse stabiteste modul de asamblare a acestuia. ",lnal\lme rnedle, mica (taVI) saul mare (cutii malte). iar In fig.5A sunt prezentate unele

;""modalitati de inchidere a cutiilor din carton.De asemenea, in fig.5.5 sunt prezentate unele variante constructive de ambalaje

intenoare din carton utilizate la ambalarea ioiprotejarea produselor solide.Mate/iale celulozice utilizate la ambalarea produselor sunt hartia l}i cartonul (STAS Cutiile Obi§f1u;te cu 0 deschizatura (fig.5.1,a) au clape de lungime egala, atat la

5845/3-87). Ele S8 utilizeazE! pe scara larga, pe de 0 parte pentru ca indeplinesc condifiile partea superioera, cat ~i la partea inferioara, indoite spre interior. Clapele se intalnescde protectie la 0 mare parte din produse, iar pe de alta parte pentru ~ nu contera §lust sau . numai la cutiile cu baza un patrat. inchiderea clapelor se poate realiza prin lipire eu clei,mires, au pret redus, nu intra In reactii eu produsele, sunt usoare In stare goala, ocupa·/.banda adezivii sau prin cusatura metalica,volum redus, pot fi pliate, permit conrectlonarea complet rnecanizata §i au rezisten\iLv .Cutiife cu deschizatura centrala speciala (fig.S.1 ,b) au clape la partea superioara §icorespunzatoare la variatii mari de temperatura fara a se deprecia. ' ,'fa partea inferioar'a de grosime dubla. Ambele clape laterale (sau numai una din acestea)

Hartia §i cartonul sunt aqlornerart de fibre celulozice ale carer Insusiri depind de?~:suntmai seurte decat clapele de la capete, astfel in cat toate clapele se intalnesc pentru aprocedeul de extragere a fibrel?r din lemnul utiliz~t. ca m~t~rie prima. Fib~ele .se pot:,,,,du~la part~.a superioara §~inferi,?ara. . .•extrage prin procedee mecaruce (pasta mecanica). chimice (pasta chirnica) sau /' CuMe cu deschlzMura acopenta (fig.5.1,c) sunt eficiente cand produselecombinate. . c . 'I" ;"; impa<:hetafe pentru expeditie necesita inchiderea eu agrafe, cusatura sau banda. La

Pentru elirninarea permeabilitatii la apa, materialele c~lul?zic~ de ambala.J.se pot~ 1..r-..,•.•.(.•..•.a....,~...s.te ..c..u. tii. C. lapele .Iaterale se suprapun partial pentru a man rigiditatea. atat la parteaimpregna cu substante plastice topite (parafina, cerun, ra~ml sintetice), se pot lacu. ~u~< sllperioaracat ~i ihferioara a cutiei.ra~ini, esteri, polirneri vinilici sau acoperi cu foite din aluminiu, celofan sau hartie. ~;{- '. Cutia cu aescbiziiiur» acoperita complet de clapa (fig.5.1,d) are 0 constructie foartepergament. . . . .,~rigida, deoarece clapele laterale au lungimea egala cu la1imea cuuei, iar clapele de !a

Cartonul utilizat la fabricarea ambalajelor este de mal multe felun: .duple~, tnple~::: ca~t~ seintalnesc,' astfel incat dupa inchidere ele forrneaza trei straturi suprapuse desau ondulat. Cartonul duplex (tip X - Extra §i tip 0 _.Obisnuit) este format din doua stratun. "material atat la partea superioara cat ~i inferioara,diferite de material fibros, in timp ce cartonul triplex are trei straturi de material fibres, unite,:': '.Cutia cu 0 deschizatura §i capas (fig.S.1 ,e) peate fi utilizata in combinatie cu diferitein stare umeda prin presare. Cartonul ondulat prezlnta caraeteris:ici supenoare cei,?rl~ltej J"suporturiin situatiile in care capacul este necesar sa fie scos ~i pus in mod repetat.doua tipuri de carton, in ceea ce prtveste stabilitatea, rezistenta la mcovoler~ §I masa, fil~d: ,:' f» Cutia cu deschizatura §i pereri dubl; (fig.S.1,f) este utilizata pentru expedi\ii,obtinut prin suprapunerea alternativa a 1-4 straturi netede cu 1-3 stratun ondulate din. ')8~igurand 0 rigiditate sponta §i protectia ceruta de expedierea in siquranta a produselorhartie, unite cu adeziv., ; ,':grele. Este confectionata din carton eu peref dubli ~i pcate fi de diferite marirm

Hartia se utilizeaza, in general, ca ambalaj direct (de desfaeere), in timp ce cartonul, ';i.constructive.· .se foloseste rnai mult ca ambalaj indirect sau auxiliar. .' .' ." Cutia specia/a cu capac (fig.S.1 ,g) se reanzeaza prin capsare ~i este economics din

Amba/aje/e din hSrtie sunt, in marea majoritate, sub forma de sact sau punqr, cu',punctde vedere al spatiului. Are peref de capat dubli ~i este utilizata la expedierea florilorsau far{j piiuri laterale, iar cele din carton sub forma ~e lazi ~i.cutii.. • .,. paiate,;toroane sau produse similare.

:..8zile §; cutiile din carton ondu/at au forma paralelipipedica (sau pnsmatlc:a) cu::,' " .-Cutia din doua but;ati (fig.5.1,h) prezinta un surplus <.:egrosime al cartonului ondulatdimensiuni dintre cete mai variate in functie de produsul care se. amba~ea~a. Se~,:-peper~tii laterali §i la capete, asiqurand 0 rezistenta buna la stivuire §i 0 protectie sigurii aconstruiesc. de obicei, in sistem pliant pentru ca transportul §I depozitarea inainte de'..;'eo~tinutuIUi.utilizare sa se faca cat mai usor. . ..' _ ,~. Cutii/e cu doua capace (fig.5.1, i) sun; utilizate, 'in general, la articole care nu pot fi

Pentru ambalarea produselor solide se pot folosi cutii din carton avand forme ill:' ambalate in cutii standard. La dimensiuni mari, aceste cutii sunt folosite uneori ca unposibilita]! de inchidere l}i asigurare din cele mai varia~e. . . _ • . ~;sistem unificat da paletizare. '

In cazul ambaliirii unor produse care necesita 0 protectie s~onta la apa, vapon.. ;', ..,Cutii/e' captu§ite, simple sau dubie, cu capac c/apa (fig.5.1,j) sunt utilizate dreptmirosuri, arome, care nu poate fi asigurata numai de arnbalajul din carton (substante.,:oontainer interior sau pachet postal pentru expediere pe tren (cele simplu captuslte), sau

58 59

Lucrarea nr. 5

conslderatn generale

acolo unde se cere 0 protectie sporita a produsului (cele dubliJ l\19.ptu~ite),deoarece sumalcatuite din trei repere care asigura agrosime dubla pe taate par:tile. .

Cutiile glisante (fig.5.-1,k) au doua grosimide carton cu doua fete pe toate partile(cutii glisante triple) sau numai pe doua parti (cutii glisante duble) ~i sunt ideaie pentruexpedieri postale sauexpres. . . ')

Cutiilerealizateprinindoirea in cinci palfi a semifabricatului (fig.S.1,I) sunt pnmite lautilizator sub forma plata ~isunt utilizate laambalarea sticielor,a umbrelelo,r sau re~erelorsubun ~i lungi. Fiecare capat are eel putin trei grosimi asigurand rezistehta acolo undeeste eel maimull nevoie.

3

d

9

b

Q

h

c

f

~~.

kFig.5.1. Tipuri constructive de cutii din carton

a.cu a deschizaturi3; b.cu deschizatura centrale; c.cu deschizatura acopenta partial; d.cudeschizatura acopenta complet; e.cu capac; f.cu desehizatura !ii pere1i dubli; g.speciala eu capac;

h.din doua buca~; i.eu doua capace; j.captusite: k.glisante; I.pliabile

60

1 a

/~

c

G

h

--»>

~

/~

~,...

1;1/

f

b

d

9

Fig.5.2. Tipuri constructive de cutii din carton (continuare)a.eu clape "acordeon"; b.eu muchii verticale intarite; c.eu capete ingropate; d.telescopice eu capac

~ clape; e.cu doua capace autoblocabile; f.cu capac glisant !ii ctape duble; g.cu doua capace !iipiesa centrala glisanta; h.dintr-o piesa tnoona; i.din doua piese; j.din trei piese

61

CUTII JOASE (TAVI) CUTU IHALTE

"

Tav! eu colll11111plle ~ ~pac cu pllurl CutJ. eu c..apac: cu pllurf .

"

~//~D~~

./ C-(}.

j

TavA eu coll\lr1 blocat. (ee1uzate,

I -

A~Lf#~~·'.

~f>"~""'"

I'; I

~TavA dou~ •••••• ""' •••str~ transp.,..,t~

'. :;/\\ .... i ,~/.~ ../

~~//

Fig. 5.3. Scheme constructive de cutii joase sau ';nalte din carton utillzate ca ambalaje

62

LfPllunl. d. ("chid ••.• a f\:i1dululcutillO!"Inalt. (d•• fa~u"'llil

--,--L I IL.

Coml>ln~II. d. Inchldola pllurt ;1 clot ••••d. oclm. (d•• 1~IPJrat~1-------.~------.•,---

!'ii>"hl!'

PIIu"'"", Plluln".,... B~ArthtJr

~ & /1~>EV l!J£~,•.~t.

·itch_pIc Fund.mom.a '"8 • .,. Inrold"

.'"Arip6 Ep;ti

~0Mlnecl

~',

.11'

,I

t5fr:n~~ •••• bIoAlf'e 81oca•• -nutu•• - 81oc.n ~ trILI"ghlO~

"11-. otdI"oId" "llriglrtwaocl"

~

C.hal. Exteriol fn panou

crraJ·D.""",,· AripAcutad

.fa ~i"

~

Carton t'..omblnatiCOI'IPMtft·""lorn' Iibori

eoqSlroplagpii::f:..~J01"'- _ ..-r-;--- i i...-..j ""<<...•...... .. ..--'

••••••• 1 •••• '.-'· •

T.vll~ramldaiA eu ,,0I1tl:r1 !lpll" ~I I C ,;1. <:U..: ".1"1Ilpl', :~ capa<: I1IRP$urt d4tlnc-.blder. eu b~<tC:v"fJ cu MlP~ ._J _

CoIIUri stropl •• no/ipila

Fig.5.4. Modalitati de inchidere ~i asigurare a cutiilor din carton

Cutiile cu claps "ecordeon" (fig.S.2.a) sunt construite dintr-o singura bucata dEcarton ~i se inchid spre interior dupa doua linii crestate pe lateral, prin impingerea ciapaloin jos, imbinarea acestora facandu· se cu t:.anda adeziva. Aceste cutii asigura 0 buniprotectie la scurgeri, fiind utilizate la ambalarea prod use lor granulare sau pulverulente.

Cutiile cu ,nuchii verticale infante (fig.S.2,b) ofera 0 buna rezistenta la stivuire ~i SE

utilizeaza mar mult pentru ambalarea in vrac a unor prod use cum ar fi: explozive, carrusau produse cu greutate concantrata.

'-~'

63

I

AMBALAJE :NTERIOARE OI~ CA:ON <>:~E§) ~ i<8>/ SUfXlrtcolalalndOl.l ; ~,-m/·~l <::.~ //'> \ 0:Palt;\ie exlens;billi. ." ~0'" . ; : cu 0 singurn celuta "",<, Proleclie cu colt .\ ~<, Coo'" cu col\unlalale crapa!.' /' /' .

,ferestate ~ ,,/ . .C8p:u~ealii oeschisa " . so. . ! '

~I":"---- ~ /'./ / Suport indoit1,.JW \-~- :::'':''''"'Q =:::r.:".C8~:eala deSCh.isA --~---:::-..:.. ~l . .. SUfXlrtfndO.n .'. . . . .

.--- ~. I ..\ .. \. :

. cap! ",ealS ancolti I I . . .. ..~ ,""'0,""'''' Com••• mente~ . /?!"''''".~.ntarern 36l,~W~ umplutulii ! celule

capl~eatacompartlmenl "",./ ~ QSUfXlrtfndolt i.,;:. . ..

de6C~hOO" ~::--F\~-" :' !';:, I'

Aparatoarede ; . Compartlmenta19

©__-- protec\ie~I flxere; ~lndOn e.x!ens.IblliI pt. 2.4cu.IUIe

C-Spt",ealacompartlmenl 0- ~~. .i~'.'."..deschiM . .~~ I -:;/; I I. ." ' ; .I capt~ata sncortlt$ cu n""re In.t.:l.letu.ra Aparatoarede colI . suport Indon .

/ ~ . • ~. ComparllinentareextenslbilA. ~ Q~ .... in 12 ceiulec.uextrafant~

capt~aliicompartlmenl ~ . '1 ~deschlsa

Aparatoomcu flxare .·C I~ »<: Apar.noarede cap!lt . Suporl indon . .' ..

~ ~ 7l11lJ0 ···('.apt~sl!l de dellmitare ry(i'j

<-; ,~_.'"'~o ~,,,..,""~'~", supo".... ~

~.~ I~ ~1},iJ -'GafA"'}88la Indclts

y/f \~~' 0/;:J3 ",JV v ~ v.I _ ~ . Comparlimentarein I ComparlimenfareIn urnen

TAvlcreslale;;1 iooolla Apartilonde con Suport 100011 patrucelula Inall; cu piesachela

Fig.5.5. Variante constructive de ambalaje interioare utilizate pentru protejareaproduselor ambalate·

64

I-,[1't

Cutiile cu capete ingropate (fig.5.2,c) sunt alcatuite din trei piese: 0 foaie pentrupartile taterate ~i ooua piese sub forma de flanse pentru capete, astfel in cat prinmodificarea lungimii foii pentru pariile laterale dimensiunea cutiei se poate modifica invederea arnbalarii a cat mal muller produse eu aceeasi sectiune dar de lungimi diferite.Asamblarea pieselor se face, de eele mai multe ori, prin capsare.

Cutiile fefescopice (partiale sau totale) CIJ capac §i clape pe ambele parti (fig.5.2,d)sunt atcatuite din ooua piese, ambele in. varianta cu 0 deschizatura, Peretii dubli din cartonondulat asigura 0 rezistenta mai mare I,iumflare §i curbare, precum §i la stivuire.

Curia cu doua capace autoblocabile (fig.S.2.e) este alcatuita din trei piese prevazuteeu borduri marginale. Bordurile capacelor sa autoblocheaza prin apasare peste bordurileexistente pe cutia propriu-zisa sub forma tubulara, Acest tip de cutie se utilizeaza mai multpentru expedierea pe cale terata a produselor grele.

Cutia cu capac glisEJnt §i gros;me dubla cu clape pe ambele parti (fig.5.2,f) seutitizeaza mai mult Ia ambalarea in vrac a produselor eu densitate mare (ex. suruburi,piulite, saibe). .

Cutia cu doua capace §i piesa glisanta cu clape(fig.5.2,g) se utilizeaza, la fel ca ~ieutia anterioara, mai mult la ambalarea produselor grele supuse la rnanipulari multiple.

Arnbalajul dintr-o piesa indoita (fig.5.2,h) prezinta partile indoite cu lungimeaspeeiflcata de utilizator. Este usor de realizat, depozitat ~i inch is, ambalarea produselorfiind deosebit de simpla. Sa utilizeaze in diverse situatii, pentru ambalare de coletepostale, carli, aparate ~i articole similare.

Ambalajul din dOUBpiese tnaoiie (fig.5.2,i) este alcatuit din foi erestate pe liniile deindoire. Lungimea pariilor indoite este specificata de utilizator. Ambalajul asigura 0rezistenta mai mare datorita grosimii duble a eartonului pe partea superioara §i inferioara.

Ambafajul din trei piese lndoite (fig.S,2,j) difera de modelul anterior prin aeeea eaare capetele formate din doua piese §i nu din una singura, utilizandu-se la ambalareaproduselor lungi §i late.

Prolectarea ambalajelor (cutiilor) din carton !Iii a desfasuratel acestora

. Prin forma $i dimensiunile sale, ambalajul trebuie sa faciliteze operatiile demanipulare, sa protejeze produsul arnbalat ~i sa contribuie la comercializarea u~oara aaeestuia. Estenecesar ca prin calita\ile estetiee pe care Ie contera ambalajul, aeesta sadetermine impulsut de cumpsrare a produsului,

Proiectarea ambalajelor este unul din eele mai importante elemente ale. comercializani .produselor. Ea trebuie integrata procesului de productle a produsului de.ambalat, numai asa fiind satlsfacute functiile ambalajului de: protectie, manipulare,. informare, prezentare.

Pe baza conoitulor pe care trebuie s~ Ie indeplineasca ambalajul se poate trece ladeterminarea ambefajului optim 9i apoi la alegerea metodei de ambalare.

Ambalajul optim este aceta care, pe langa indeplinirea rolului functional, implica unconsum minim de material !;li manopera, iar pentru operatiile de umplere, manipulare,inchidere, etc. necesita utilaje cat mai putin costisitoare, eu efort minim (eventual sapermitB automatizarea procesutui). §i este, evident, economic.. Etapele generale aleproiectarti ambalajelor sunt

-? explorarea preliminara in timpul careia se aduna idei ~i sa fac schite cu privire ladirnensiunilesi aspectul exterior al ambalajului;alegerea variantei optime de ambalai ~i punerea la punet a elementelor grafice;rnoditicarite finale, eu ineluderea speclticatiilor tipografice, a ilustratiilor l}i a altorimplemer.lari grafiee;finaliza'rea, din punet de vedere al productiei, ~ipreqatirea imprimarii.lndtcatorf de calitate ai unui ambalaj se impart in doua categorii:

65

indicatori tehnico-economici: caracteristicile functionale ~i tehnico-constructive,materialele, economicitatea; .indicatori de ordin estetic: raport forma-finalitate, forma-material, grafica, compozine,influenta psihologica.Estetica ambalajului este subordonata econornicitatll; obiectivul nu este de a clt)tine

ambalaje frumoase, ci ambalaje care sa raspunda optim cerintelor activitatil practice:protectia produsului dar §i vanzarea acestuia. '-,

Croirea cutiilor de carton se poate realiza lnnurneroase forme ~i modele asacumlie prezinta in fig.5.6 - fig.5.8, respectiv in STAS 11309-80.

-1II_J

, ,, ,

, ,

t l Rt hr Rfkl 0. I bl A I

N jB

Fig.5.6. Cutii ~i casete clasice din carton

~tR~---~-~-..:.----.:-

:cL

I NB =r-I

b 0.

Fig.5.7. Cutii din carton cu fund automat!oi s ~ _" b 0. b

bl

d

bl, I I', " I I '

B

I .__~ I ._~u I ,_u:.__ '10~50~hfo~00100lFig.5.8..Cutii din carton cu 4 - 6 colturl lipite

66

L

Croirea cartonului pentru cutiile de ambalare se face prin stantare, iar liniile dupcare are loc plierea laturilor ~i a clapelor deinchidere se realizeaza prin presare cu ctitit,cu lai:;; neascutit (operatia sa numeste biguire) .

. La noi in tara, STAS 11309-80 reglementeaza codificarea, modul de asamblarematerialul :;;iprocedeele de imprimare a ambalajelor din carton :;;ia anexelor interioare alaeestora. Astfel, dimansiunile sunt notate cu literele: L, I, h - lungimea, respectiv latimea ~inaltimea, ambalajului; 11 §i 12- latimea ciapelor superioare laterale. respectiv de capat, lalatimea elapelor laterale inferioare; 14 - latimea c1apelorde capat inferioare.

Clapelelaterale sunt capetele paralele cu lungimea ambaiajului, in timp ce clapelde capat sunt clapele paralele cu latimea ambalajuluL Ultimea clapelor laterale §i de cap!poate fi egal<1cu h3timea ambalajulul, cu Y2 din latimea luj sau pot fi de dimensiuni diferitlat&t intre ele, cat :;;ifatlli de latimea arnbalajului.

Simbolul tipului constructiv al unul ambala] din carton este format din patru citre curmatoarea semnlficatie: primate dOUB cifra reprezinta tipul constructiv ~i sunt separalprintr-un punct de urmatoarele doua cifra care reprezlnta varianta constructiva in cadrtipului. Tipul constructiv sa simbollzeaza prin cifre de la 021a 07.

Materialele din care sa contectoneaza ambalajul au urrnatoarele simboluri:0- mucave: 1 .- carton duplex; 2- carton ondulat tip II; 3- carton ondulat tip III; 5 - carteondulat tip V; 7 - carton onculat tip VII; 8 - alte materiale.

Simbolurile pentru executia Bsamblarii au semnificatia; S - asamblare cu elame; Tasamblare cu benzi adezive; G - asamblare ell adezivi; M - asamblare manuala.

Procedeele de imprimare sa slrnbohzeaza cu cifre!e: 0 - ambalaj neimprimat; 1imprimare prin flexografie; 2 - imprimare offset; 3 - imprimare prin cromolitografie.

Tipul constructiv al anexei interioare a ambalajului este simbolizat prin grupul (cifre 09 urmat de alte doua cifre care reprezinta varianta constructiva, numarul anexelor (acela9i tip fiind scris in cifre.

Simbolurile tipurilor constructive, prezentate in STAS 11309-80, sunt:02.01 - cutie plianta dintr-o singura piesa, cu fundul 9i capacul realizate prin rabateresuprapusa a douB clape laterale §i doua clape de capat:

1f2li Ih

;& 1f211 / \~' \1...-.-...4

L l

;~"~:

02.12 - cutie plianta dintr-o singura piesa, cu fundul §i capacul realizate prin rabatensuprapusa a cate 0 singura clapa laterata :;;icate doua clape de capat

i~ h

L

'I'~~)\

L

67

,._-' r

02.16 - cutie plianta dintr-o singur~ piesa, cu fundul ~i ~apacul realizate prin. rabatere:;a'!~isuprapusa a coua elape laterale ~I doua elape de capat. Clapele laterale ~I 'de capaq:linferioare, prin forma decuparf se blocheazii, formand funduL .. ;;f,

··~)i~k.\'!!T,c.

03.20 - cutie plianta din doua piese de inaltirne eqala, eu fundul ~i eapaeul formate prin.raoaterea suprapusa a cate doua clape laterale $i doua clape de capat.

~ Sf'--f;f3, ~--hI i ;

. .- !

. E-~lt:f,•••II!_ ...•••.••.••........--.-l,..J..1>J..~_l _

1/2 I

•.....h

LL

03.04 - cutie plianta din doua piese, care formeaza capacul ~i fundulseparat ~i caregliseaza una pe cealalta. 04:01 - cutie plianta dintr-o singura piesa, ell fund inchis, cu peretii laterali §i clapele

.iaferale~i de capat mobile §i in prelungire. Se caracterizeaza printr-o inaltime mica fa\a decslelalte dimensiuni. -],a-----------

I~ -'1I ~j r

1 , , . ---------.--- -I,,I

I I=-----------.-.-~., ,Cutie cu c!ape de capat

dubre

~tCillt12LI;:±J--=~' I-II-~~t-Jh

.t.J-Jj-' -illLh h

1- I -------------

h

.Q4,1O- cutie plianta dintr-o singura ptesa. Clapele laterals §i de capat se rabat §i se

.~uprapun.Secaracterizeaza printr-o Inaltirne foarte mica in raport eu lungimea. .

j-- ~h - _·· __ ·_--t,tj =::==I

~~-.03.12 - cutie plianta din doua plese, care gliseaza una pe cealalta, Piesa inferioara se,,;~ii\iasambleaza pe 0 singura generatoare. iar piesa superioara se asambleaza pe cele patru]generatoare.!:. }..,

hLh

.211- cutie ptianta dintr-o singurj piesa. Se asarnbleaza pe douil laturi inferioare. cuindinchis ~i capac format dintr-o singura clapa, prevazut cu 6 prelungire (ctapa) care la

inctiidere intra' complet in corpul cutiei. Peretii de capat sunt dubli 9i se asarnbleaza prinfixare de fundul cutiei.

68 69

(

1

•..... ..- 1-- ..

~h_._H.{ P ( )) , 1 )b [

II-~-- I 1h

h h

h l h

(--

'-

71

0934 - anexa de protectie ~i ccmoartimentare tip fagure

" 0945, 0946, 0947, 0948, 0949, 0965, 0966, 0967 _.anexe de tip perne amortizoare

a [2]~trb d

04.30 _ cutie pllanta dintr-o singura ptesa, cu fund inchis ~i tara capac. Peretli later'ali suntintariti prin dublare partials. Se asambleaza pe patru laturi, prin rabaterea semic!apelor decapat ~ia celor laterale. Pere\ii de capat sunt prevazuti cu manere decupate (~tantate).

l .h

06.08 _ cutie rigida sau plianta torrnata din trei piese, a parte centralacare fotmeaza.corpul ~i doua capete separate.

" --

_ ..-1 h

n ,0, 1

.---.-,h

F==- '..

h

~~

I ,I I _

'h -, hl -I h I~

Anexele interioare pentru protectie sa simbolizeaz8 dupa cum urmeaza:0906; 0907; 0908 ~i 0909 - captugeala interioara de protectie (fig. a, b, c, d)

@~~,@d

a b c

70

QIl.bJ Jf_a c e

. . Avand simbolurile pentru cutii ~i anexele acestora, un ambalaj din carton se. $imbolizeaza inseriind in ordine: tipul constructiv; materialul; executia asarnblarii;procedeu: de imprimare; nurnarul de anexe interioare; tipul constructiv al anexelorinterioare; materialul din care se confecti'oneaza anexele; dimensiunile de gabarit (L x I xh); tnmm.

".Astfel, simbolul 02.01; 3; S; 2; 2; 0934; 2; (600x200x'100) reprezinta 0 eutie pliantadjntt~ Singura piesa, cu fund ~i capac realizat prin rabatere suprapusa a doua clapedaterale ~i doua clape de capat, din carton ondulat tip III, asamblata cu clame, imprimatap,~Il,procedeul offset, cu doli a anexeinterioare tip fagure din carton ondulat tip II, cu(ungiinea de 600 mm, latimea de 200 mm §i inal~mea de 100 mm.

La un ambale] din carton este necesar sa se determine raportul optim al laturilor.

L h

7'(\j

:<:1 I u _

t:zj~~~~~~~~~~~~~0Cutie cu patru co~uri

- lipite

<"l<,

- I' I ~

~~

-11

72

7. Se traseaza, in continuare, conturul elapelor superioare ~i a clapei (Iaturii) de-irichidere eu latimea necesara (-1/3.1) astfel rncat aceasta sa corespunda tipului deinchidere (cu adeziv sau eu clame).

6r. Se ingrOa!}8 eu ereionul forma destasuratet eutiei din carton.:';)};':'iJ 9: Se tree intr-un tabel coneeput individual dimensiunite desfs§uratei, atat eele careti; ,~!t~f·!n desenul STAS cat §i eele stabHite defiecare pentru lungimea, h:i\imea ~i eelelalte,>"f ', cote· ale ctapelor, inferioare §i superloare, sau latimea elapei(elapelor} de inchidere.

10. Se decupeaza, eu foarfeeele ~i cuterul conturul exterior al desfa~uratei. dupa care,euajutorul riglei sa indoaie formatul obfinut dupatoate colturile eutiei, astfel Incat aeesteasa se poata rabate usor,

11. Sedefinitiveaza croirea desfa!}uratei dupa liniile de contur ~i, eventual, sa rotunjescOJ. • Cu.foarfecele colturtle clapelor, Se taie, eventual. §i numai acolo unde este cazul, elapele,.,,, 'superioare in locurile unde aeestea sa imbina. pentru blocare in vederea dasfaeerii

, sCcldentalea eutiei. ."f;:;;' ··1~.Seanalizeaza continutul textului ee trebuie scris pe fetele cutiei (desfa§uratei), apoi. ':86 asambleazaln vederea Identificarii aeestor fete. dupa care se dezasarnbleaza.

~\:·'13.·~e tree in craion pe desM§urata elementele constitutive. ale textului (eventual:.contiinitul etiehetei §i prospectului interior), in conforrnitate cu normativele in vigoare.:> Desfa~urata astfelobtinuta. croita §i tiparita, se ata§eaza la referatul lucrarii.

::'Referatullucr~rii

;,.;·.;;,~.~tapelePrOiectariiarpbalajeIOr -ry. ~~0.~. .. J~~lA.~ ~1~boS'~O.fl~l::!~..J(};!",:, .:~ o- G-taf~'" ()o.~o... '@"- ~qJ{ft ~r~, C'~c'V\"", /"f i;;l;t,g..:'·\t~ "

.~.J~ OM-. "1~ :' J.-""*M . r'\~d' oL I);""",~£.&i\ ..~ ,~ ;>"l_ ,::,.,

y{~~ .Q0f. J-u.k.w If'M1o",,.., r- e;1,g J~ at OVt"'W~,vk ..' . "i

SCheme ale desfa~uratelor principalelor tipuri de ambalaje din carton (minim 5 scheme)

Considerand ca unul sau mai multe elemente dirnensionale ale produsului decidalegerea tipului, formei §i volumului arnbatejutui, desfasurarea acesteia are forma generalsde mai sus, Astfel, suprafata desfa~urata va 'f!:

S == (2a1 + 2az + maj Xh + 2naj)unde: aI, a2 ~i h sunt dimensiunile principale ale ambalajului; m - factor de imbinare~redepinde de tipul imbinarii §i de dimensiLlnile marginilor de lipire, determinat in functie de 31 .

(in general, m = 0,1 - 1); n - gradul de acoperire a clapelor (n= 0.5 pentru clape ca~ S9acopera jurnatate, n := 1 pentru clape ee se imbina).

Daca volumul ambalajului este: V ::::81·az·h, atunci suprafata S exprirnata In funclie

de velum va fr

l/v V) m-V 2 (? )S = 2 -+-- +-. -4-!l-a, +2\m-l1·ai + 2,n-aJ·a2laj a2 a2

Prin dilerentierea acestei relatii in raport eu variabilele 81 si a2 rezulta un sistem de ..doua ecuatii din care S9 obtin relafille de caleul pentru eele trei dimensluni ale ambalajului: .

a2 ~(2+ m)2 ·2· V01 =-- 02 = h=4·n-aj

'I+m 4·nValorile rezultate eu aceste relatii satisfac conditia de minim, iar raportu! optim 131

laturilor ambalajului proiectat va fi:81: 82: h = (2+m) : 1: 4.n

Aparatura tolosita in taborator

Pentru efectuarea lucnarii sunt necesare: un format A4 de hartie cartonata, crelon,rigil3 gradata. compas, instrument de calcul. Sa vor utiliza materialele de laboratorexistents: cutii din carton de diverse dimensiuni pentru diverse produse de ambalat, invederea determinarii elementelor care trebuie trecute (sense) pe eele sase fete ale eutiei.

In lucrare S9 va face proiectarea desfa~uratei l}i croirea formatului unei cutii dincarton pentru care S9 eunoaste volumul produsului ce urmeaza a fi ambalat.

Pentru aceasta sa parcurg urmatoarele etape de lucru:1. Se stabile~te mat int~i volumul cutiei, in concordanta eu volumul produsului de

ambalat astfel incat aeesta sa fie proteiat corespunzator, fara spatii libere prea mari ~i nici

prea strans. .2. Se stablleste, in continuare, tipul constructiv care satisfaee cel rnai bine nscesitatlle

de protectie 91 acoperire a produsului, eventual tipul constructiv al anexelor interioare ..3. Pe baza volumului produsului 9i a dimensiunilor acestuia, presupuse cunoscute, se

stabilesc dimensiunfle interioare (sau de gabarit) ale cutiei din carton: L, I. h.4. Se stabllesc lungimile elapelor laterale, superioare !}i inferioare It §i ls. !}i ale ctaoelor

de capat, superioare ~i inferioare b 9i 14, in corelatie cu dimensiunile principale ale cutieLiJimensiunile caracteristice ale clapelor se stabilesc individual, conform schemei de

principiu a desfa9urate:i STAS a eutiei, iir;and seama de modul :Je inchidere §i de legaturile .;!jIi.!2'I.,:;i"

dintre ctape,5, Se traseaza pe hartie cartonata A4 conturul exterior al oesfasuratei (desfa9uratelor)

cutiei ~i liniile eorespunzatoare eelor sase fete ale acesteia.6. Sa traseaza (deseneaza) apoi forma elapelor inferioare, laterale ~i de capat.vpe

baza dimensiunilor stabilite ~; a formei date de tipul constructiv al cutiei.

--.....\'~.--- i I:';

---\...-. I},\.1 ~

'. . --..-..-;-~-"j·1 i,. "'~-.)~. ."",,,,..,,- J___ \

~.r ..,...__--- .-.1',~".

~

1 ~i~~ J/cu. ~cJJ...{·60I1./],~

«)Iw-·M.Q~-~:v(-!d

Modul de tucru

W 2..c..o.rPii

tfi~ 73

f

I. Desfa!,>urata STAS a cutiei pentru care se face proieetarea !,>icroirea formatului (simbol;i dimensiuni caraeteristice) -u...J{C 'f c.cuadi ~ r.b... (1),( ~ .

-~.--

4: Tabel de dimensiuni ale desfa!,>uratei (clItiei) in concordan\a Cu volumul produsului

-:-- i "f . 1II) . L.. ~/If 1 t, '. . I1, I k t""-Qk' I17°-~LJo-~I~~ . / t~.. I

. . -----;

~~t,A . Q b PT' If2j \ 1Ac~~) +-+--

! too 40 I~.-fl~

5. Se anexeaza I'ormatul crait al desfa§uratei ambalajului proiectat, pe care aufQ~ttextual elementele ce trebuie sa apara peun as1fel de ambalaj

6. Observatii $i concluzii asupr"llucrarii §i modalitati de imburiatatir~ a acesteia.

74

~

.',

Lucrarea nr.B

AMBALAJE DIN STICLA. CUNOA~TEREA PRINCIPALELOR TIPURI DEAMBALA.IE DIN STICLA. FORME ~I DlMENSIUNI CARACTERISTICE. SISTEME DEiNCHIDERE. CONDITII IMP USE AMBALAJELOR DIN STICLA.

" $copullucrarii

lucrarea are ca seop cunoasterea unor tipuri constructive de arnbalaje din sticla ~iprofilul gurii aeestor ambalaje cu dimensiunile constructive principale. Se prezinta, deasemenea, principalele sisteme de inchidere a ambalajelor din sticla !,>i par\ile lorptincipale. In cadrul luerarii este prezentata 0 gama vartata de ambalaje din stiela utilizatein domenii diverse de activitate ~i conditiile specifice pe care aceste ambalaje trebuie sa lelndeplineasca, in functie de produsul care urmeaza a fi ambalat. .Se efectueaza 0c:lasificare a ambalajelor din sticla, in funqie deprofilul gurii §i modul de inehidere.

'Consideratii generale

. Sticla (STAS 817/77) se utllizeaza, in general, pentru ambalarea §i pastrareaproduselor lichida, concentrate, pastoase ~i conserve, dar ~i a unor prod use salide subfOrma granulara ~ipulverulenta §i chiar sub forma de buditi mici (medicamente). ,

Folosirea reeipientelor din' sticla la ambalarea produselor afimentare prezintai:i.vantajele: sunt transparente, perrnitand examinarea conunutului, ceea ce da 0 sigurantamal mare cumparatorului asupra calitatii; sunt mai igienice decat alte ambalaje, se pot

'~p!!la ~i dezinfectausor, procesut de spalare putand fi eontrolat;prezinta utilizari repetate,,.adica pot fi recuperate din reteaua de comert.sunt inactive din punct de vedere chimic, nu

\,':se corodeaia chimi<;:Jl)ateria prima din care sunt confectionate se gase§te din abundenta!!i!·',.iJ'!efiindnecesara folosirea materiatelordeftcltare.

'/:'i;~ Ca dezavantaje ateambalalelor.dr' sti~lasunt amintite: greutatea mai mare decat a,~;::qe(orlalteambalaje, costul transp()rtlilui' ~i cu manipularea fiind §i el mai mare; sunt fragile:L""' trebui~ luate ffiasuri de. precau,io in timpul transportului, \-.oduetiei, depozitarii,I:;~)cp.e~·\tiei;preziflb3.conductivitate·· termica ..redusa ~i•.stabllitate mica la variatiile de"Je.rnp~ratura(sterilizarea se face in apa); ocupa un apatiu mai mare de depozitare:'j)~duclivit$tea muncii este mal h1iciidatoritapre~utiilorce sa iau.,,;:;;.z,Ambafajele din sticfa' (butelii,botcane}~unt decele mai multe ori refolosibile,

,~i~iid.operatli de recuperare §i~pl:ltiimari dedepozitare; precumst operstn complexe:::;9~;sp~l~re,curatire ~i dez,infectare;tlainte de reutilizare ..}".\'(J( .....•Forma§i dimensiunileambalajelordin Stipliisuntdeterminate de natura produselor::?WChlde; semilichide,solide) care. sa arnbaleaza, de cerlntele de a prezenta aceste produse·,lri~r·l,In.rnod eat mat atragator.precum§ioe presiunealacare sa pastreaza liehidele.

!;Qrn;la.9a,tu1ui(gurade alimentare) depinde de modul cum se face inehiderea: eu dop, prin~psuI9re,cu' capac, etc." .. Fabricarea arnbalajelor din sticla este. un proces tehnologic care cuprinde:prepararea -amestecuhn de materii prime; topirea; fasonarea (formarea); recoaeerea;Inscnptionarea; ambalarea., Pentru aeeasta amesteculde materii prime seintroduce in euptor ~i se topeste la1'50<l-'160QoC, cu formarea de jsilicati ~i topirea treptata a cristalelor de Si02, Dupalini~tir,e? §li omogenizarea materialului topit (prin iesirea la suprafata a gaze lor) , sticla seaaucelao \emperatura de prelucrare mai scazuta pentru cresterea vascozitatu. in vedereau.n.e!.formanfarad~forrnare proprie a obiectului format.

75

Ambalajele din sticla se realizeaza prin suflare. pornindu-se de 13 0 pieatura(cantitate determinata) de material topit din care se obtine. in prima taza, un batonpreformat ~i apoi produsul dorit (butelie. borcan) prin suflare intr-o forma final21.In general,buteliile de stic\a se obnn prin dubla suflare - la care balonul suflat in forma primara seintoarce la 1800 ~i sa reintroduce intr-o adoua forma unde se sufia din nou pf.u:j3 ta.ob\inerea buteliei, in timp ce ambalajele cu gat larg se obtin prin proeedeul de presare<suflare __la care balonul preformat prinpresare tntr-o forma primara este reincal(ll§ireintrodus totr-o alta matrita unde prin suf are este adus la forma finali:i. . .

ln ultimul timp se realizeaza ambalaje din sticla nerecuperabile (de tip pierdut);ieftine §i cu masa reousa, rezistente chimic, impermeabilitate la arorne, etc., utilizate mai.,ales la ambalarea berii, vinului, uleiului sucurilor, produselor atimentare conservate. Pentru <~evitarea spargerilor est~· necesar, i\isa, ca raCirea ambalajelor 'in autoclava sa.fielenta'+~i'~

. (se!!~11sa fie sub 350C), iar la umplere sa fie lesat un .spa,ili suticient pentru ca in proCesul;#;~'de sterilizare presiunea interna sanu duca la spargerea ambalajuhJi. •. .•. ..)i;;i:h;lf. .. Buteml. din sticl a trebuie s'$atI,!acli o serle de ~"nte pentnJ. putea ft"IIi;ste.i~ji?)~mdustne. Se dlstln9 cerinte pnvltoare lacapacltate, forma, dlmensluOl,matenalul dlncaret-/····sunt confeqionate, in funciie de destinaiia acestora «, Stabilitatea .§i re2'.isten~a sunf'j;influen\ate de ace§ti faetoricare devin astfel condiiii esen\iale pentru utilizarea buteliilor din<;f!.~U;;\.sticla in produqia de serie mare. !'rin standardizare distingern mai rnulte tipuridifbuteliide:::.:YI

sticli!l ~iaccesorii specifice. . . . .~,r~Astfel in fig.1 este prezentata forma gatuluipentlU. butelii inchisecu dopuri de plutai;;!

sau din plastic (fig.6.1.,a) ~i cu capsule metal ice nervurate (fig.6.1,b). precum §i:i!!!1~dimensiunile caracteristiee ale acestora, In timp ce.in fig.6.2 este prezentata forma gfttUll:Ji;9;~;pentru butelii inchiso cu eapsule deruper. din,'uminiu sau material plastic. "'~

In fig.6.3,a,b,d,e,f, suot prezentate forme ale gatull,li pentru butelii inthise cU.;;;Wilcapsule filetate (diverse variante), iar in ng.6.3.,ceste prezentata forma gatului pentl1r::c.~i

butelii tncnise cu dopuri mecanice. .:id

f

a) b)Fig.6.1. Forn\a gatului pentru butelii de sticla inchise eu dopuri de pluta (a)

§i eu capsule nervurate (b)dg

- -.

de

~----~-_ell

•~.~

I,,I

I,....!

_._ .• -.-1 _.--'

_._._,_._._.-d) e) f)

Fig:6.3. Forma gatului pentru butelii de stich'i inchise cucapsule filetate (a,b,d,e,f)~i cu dopuri mecanice (c)

.triChidereabuteliilor din sticla se poate efectua prin mai multe moduri; cu dop deit4;cucapsulemetalice tip·coroana, cu capsule ce rupere din aluminiu,cu capsule~tate,cu dop rnecanic, ate: . . . .. . .. ..... .. .i~'e<,JnChidereablJteliilorcqdopde plut~(fig.e.4,a)seutilizea~, deobicei, la inehiderea

:eliUotumplute cu vin. Dopurile de pluta ay forma eilindriCA, sunt usoare, elastice §Iiau 0npresibilitate excelenta. Ele·. au tnceput: sa fieinlOcu.ite,insa, cu alte sisteme de~idere;Diil pluta sa mal oonfeqioneaza inele de gamitu~ pernru unele tipuri der. $l!I~,metalice (ex. capsule de nipere din aluminiu). . ".- .... .. .

,,;~,;~eclpientele din stiels pot fi butelii sauborcane de diverse dimensiuni, forme ~i,~~it4ti,otili~tela anib~,area ~i Tmbuteliereaprocluselor lichide,concentrate; pastoase,iUi(:QI"iSerV9, 8uteliile din stiCiasunt recipients .cuseqiune transversala cilindrica sau de":-fOi11:I~.cucapacitatea deO,02>-10 I (STAS.584Se174).Pentn,l prOdl,lse alimentare se;fi~ buteliidin sticla ca.lco-sodicA Cu capacitate de OJ1";';2.1 ($tAS 11598 I 88)'-~$ cu accesorii de inchidere, marcare;sigilare ($TAS58459 186). Borcaneleae'Pentiuambalareaproduselor ~Iimenu.reau capacit$\inominale .de 0,12-15 I.. "11599188) ~i prezint8nenumarate:formEl~idimeflSitini, 1n functi~ de produsele

JI.mbi:iieaza,destinatie §itipulde .inchidere utlliiat·. .' .h'tabeiul 6.1 suntprezentate catevacanictensticlale accesorulor de inchidere,;;~isi~ilarea buteliilor din stida. . .. .

'pchideieabuteliilorc.u capsule metalice tip cproanif (fig.S.4,b) se efectueaza cuuriei masini de inch is ell m~i rnulte capete decapsutatto ma§ina cu 12 capete

.,urtg~l~ o capacitate de roo butelii/min) ..Elut~liile destinate acesteimetcde de inchidere au un profil special, prezentat in. ,~ff.l86,iarcapsuleie sunt contecnonate din tai:lladecapata lacuita, tabla cositoritabl~dealuminiu cu grosim'eaO,27-0.33 rnrn, in lntertorul lor gasindu-se 0 garnitura eu

--, -, --r

d~,d.

-:D'T- I -~ - I..- I -J. -_- ..•...- -'J -.-.-.- J

d.cl.

~

~ de 1~\ !

- i_-·YO

; r:~'l""',' ~:::::~ .-: ... ~ .

_1 __ . __ ._., _ - _1·· ·

Fig.6.2 Forma ga\u\ui pentru buterti de sticla inchi:3e cu capsule de rupere

-u.

dfd.dl

j ,

+-

~I

:-"--'-i .

a) i=-:J·.__ ._._ ..11-'-'-'-' •

77

b)df

c)

d.

~ s:-.l Ii

.~~•i

(il

diametrul de 26,7 ± 0,2 mm din pluta simpla, pluta aglomerata sau materialpolirnerizata prin incalzire in cuptor.

4

6

8

5~

3 3

2 ' 4

2'~'2

'-.;

Fig.6.4. Inchiderea buteliilor cu dop din pluta (a), 9i cu capsula metaliea tip coroana (b)i".:1.butelie; 2.jgheab de acucere a capsulelor; 2'.ccin (opritor) de ghidare; 3.man~on conic dei

:

presiune; 4.dop (capsula); s.resort; 6.tija de centrare (apasere): 7Jixator;8.rtlClndrina de"presiune

TabeluI6.1. Accesorii de inchidere, marcare :;;i sigiiare pentru butelii de sticla

Dop

Definitie. c;aracteristiciAccesorii Denumire

Buscn Formli ciliridri~, cufilet interier; inchidere etan~prin iO§urubare pe ormcide umplere';" golire . .Forma concava, prcularli, 9U marginlle rasrrame, lnchidere etansa pnnstrangers pe b~ orifieiului de umplere~ golire .

• Capsulil din tabla de otel, cu margin~ ondulataCapsulil din tabla de aluminiu,· cu marginea raSfn3ntaciJprelungirece faciliteazil deschidereaCapsula dil) tabla de aluminiu cu parte cilindri~ filetata prin rolare.pe gatul buteliei prolilatcorespunZator ~i 0 margina rl:lsfrantl:l,redecuoata. detasabiljlla defiletare

Pentruinchidere

Capsula-coroana·cu bandilderupere (tip Alka)-cu inel desiguranll:l (tipPilferProof)

P t ~ Eticheta de A.pllcata pe corpul buts/iei, opusa etichelei de corp; contne infonnalllen ru ~te 5 eciale caracterizare, mod de fo",l",o::.sl::..'re=:,~e:;,l",c:;-"1:..,.. -;----'-c,.----rr·arcare . -- ...-- .. Etich t d a Aplicatil pe umarul buteliei, deasupra etichetei de corp; contine marca

I e a e UIll r rodusului $i dale speciale ~

Eticheta de gat Banderola aplicatil peste maleria/ul de inchicere, in scopul sigiliifii.

Caei r I Accesoriu din hartie sau folie de metale moi pentru butelii inchise cu dop;apison p rsa : forma de disc plisat radial, hat prin eticheta de gat

:ie~~~ ~~~i~:~::actibil' Accesoriu din folie termor~ractibila; fix~re r:")r'::in::'t';;e<=rm"-oco-n-I-ra-ct-a-r-e--~-""g ..-- ...• _--_.-_._-

L._.. Capi:;;onmetalic ..AcceSO.~~din metale moi, Ob\i~~~in extrudere: fixare.~._ri_n_ro_.1_8_re :,.."

7&

fnchiderea buteliilor cu cClpsule d~ rupere din/:lIUminiuSl;l apliea la butelii cuettul gurii de 26,7 ± 0,2 mrn, capsulelefi.indprevszu(e.cU liinbadertJpere, sau lalii¢u44,S ± 0,3 mm (pentrulaptep8sieuri~O;§i'98 :i:O;:4~r:rim.(penti1J.pi:lx\qie lactate) .

•·..... :Caps~lelecu rond~lade rUp.eresuntprev~i4e~'·S~rniU.iradee~~~re din pluta,a:agiomeratc'i sau plutaacoperit8:¢U,(Jlm '.din<m~ten~l:plastiC,}ntiinp,_ce capsulele

,,,,jfu,,p'ioduse lactate fluaU,QsiTliturad'e e~ilpr~,'~fQ~im~a·be'nZiid~a{ufl'liniu din. care;'/isftrCO(ifectionata .~psula· este ·de ·0,05.~ O,08.mm ···Is bliteliile '·pentriJ·produse .lactate ~i'dlf~ O;22pehtru calelSltelichida: ... .> . . ..

" •.....··..lncliidereabufeiiilorCl,lcapst,JlemetsiiCfJ filetflte"(fig ..e;'5f se reallzeaza pe ma9ini·e~,omat~prev~ute cu diSPO;l;itiV(:l'speciale:deJri¢nI~f':~lrolu'itcap$Ule: 0 asttelde ma~ina.esle;al~tuilii clinmal r'nui~·capete(/a rO.I(jlre~:fJXlit~p&acelli~Fsu/)9it;laf~lcaISmS~ini~Ci.iitibuteliat, cumi~csreder6tatieinJun.ilaxlJjurrria~hiil(ti~catusEi~).

I I I r 13

. 11.. •. '12..'. - ...'.' .' Fig,a.S:Oi$Pozitiv d~iridbjs:b!Jt$lii «UCclpsUlefiletate .g~~Ii~~·2.qlp$U~ cleiri(::hidere;.3~~mpp~;'·.i'~i;"d~:#hida~;~5;i9ledefil.etare; 6.tampon;·-~HtQt.·ft~r!ilt61e rol~lor.~.arC~ri'd~teY~l')i~r10.t91~dea.ctionar~;11.earns; 12.arbora

':. •.... ..... ...... tiipularfix; 1;3:~'q~tO~ti~Cti:tamp6n.

~i~are'disPb:zjtiv de raluit are ih cOrtlP;nenta un ~rbofe tubular 12 cu rniscare de;·'·Pf3Qa.re·este:fixat~·,;OLJ~a(~ma):C()riica 1tpriri i'1terrriedilJlcarE~ia se aetioneazaibtatalOt8ale rOle/or 5; ... ' .... .. -. . . .:

;:·:L$:.ridi~reabuteljeide ·catre talerulma~jriji; capciciJlasta dejaa~ezat pe gurasf~ia::'Piiri,ridiCare :bufelia apasa .asupra tamponUlui .3 fixat peaxul 13, pana cand

/ 79

acesta se asaaza pe tamponul 6 prevazut cu rulment axial §i ghidat pe arborele tubular 12"cursa de ridicare continuand pana la opritoru17 (de asemenea, fixat pe arborele 12),

Pe masura ce butelia se ridica rolele de action are 10 apropie roluitoarele 5 dEl""capsula oetormand-o chiar pe zonele ~antuite de pe gatul buteliei, pans cand butelia l'i~'aseaza pe conul de ghidare 4, dispozitivul (caput) de roluire executand inca 2-3 rotaui 10jurul buteliei (care ramane fixa) pentru fixarea corespunzatoare a capsulei+pe gatHIbuteliei. ':

La coborare, resoartele 9 readuc bratele roluitoarelor in pozitia initiala, Ac~tea sun)fixate la nivele diferite pentru a executa deformarea capsulei, fiecare pe alta zona a gatul'butetiei.

fnchiderea buteliilor cu dop mecenic. Dupe. 0 perioada de regres, utllizarea dopurilomecanice s-a accentual. in ultimii ani, mai ales dupa ce in Germaniaau aparut cateva;breve~"l de instalatii .autornate de tmbuteliere §i inchidere a acestor tipuri de butelii;infig.6.5 este prezentat dopul mecanic introdus de mai multi ani in Germania si Elve1ia;Acesta este format din ,dopulde portelan 3, care de putin limp sa conrecuoneaza dinmaterial plastic, iar pentru asigurareaetao§sitatiieste prevazut cu garnitura 4,. suportuldopului prevazuta cu p~rghia pentru tnchldere 1, Acest sistem de inchidere s-a introdus slin Franta, Dopul mecanic poate f folositpentru inchidere §i in cazul buteliilor lnchlse cupsimbuteliere cu capsula-coroana. Astfel, dupa tntaturarea capsulel-coroana la deschlderea:buteliei, se poate utiliza in continuare dopul mecanic p~na Is consumarea totala acontinututui.

iFig,6,5, inchiderea eu dcp mecanie Profilul gatului buteliei cu dop rnecanic. Dop mecani

l.parghia pentru tncbidere: 2.suportul dopului; 3,dop din portelan sau material plastic; ., 4.garnitura

Pentru inchiderea borcanelor din stlcla se cunosc circa 36 sisteme de tnchidere.Aceste sisteme trebuie sa asigure 0 buna prindere a capacului, etansarea propriu-zisfiind asigurata de garnitura acestuia. Se aeosebesc trei procedee mari de inchidere:

mecanice (sistemul SKO, Phoenix, Ryol, etc.):prin vid (sisternul vapor-vacuum);mixte (Omnia, Garda, Keller, etc.).Cele mai utilizate sisterne de inehidere sunt: Omnia, Keller, Twist-off ~i Euroca

Herrnetica, etc. Exista mai motte metoda sau principii de tnchidere a borcanelor din sticia'!

a. inchiderea borcanelor prin presarea capacului (inchidere tip Omnia)ln aceasta calegorie inlra tipurile Omnia, Pano.. Eutocap. Romcap, etc. Borcane]

'[:)mnia'se prezinta intr-o mare vanetate de forme. capacitati $i diametre ale gurii d,"i,cl;iaere, La acest sistem de inchiderese utilizeaza capace din tabl~ de aluminiu, gun')(canillui putand avea diametre de. 38; 43; 48; 56; 58; 63; 68;74; 83 mm (fig,6,6,a,b),

~

... .. •.. .

Fi!).6,6, Sistema de irichidere a borcanelor omni~,EurOcep,.Her";'etica~iGarda

.Profilul gurii borcanulut prezinta pe I~ngapartea defixarea capacului, 0 coronit"clrculars Otilizats $i ca sprijin al dispozitiveloi'de desctiidere(monede, _enei, varful cu~tului

Tipi.d de inchidere Omnia asigLirli fiX8reB capactilui, pe partee laterala. a gur,~rcal'!ului $i etansarea pe partea frontaiA a aCesteiai, J)l'in inte~ediul une; gamitu

.\!J~a.te; Sa ctinosctipurile de capace OmniaS .§i P. Variants P sa execu~fara nervuri !Hie,.fol~tela produsece:se conserva ca atare (matmeladA, inu~tSr,maioneza) sau.can,;~~paSteurizem Is tell'ipEfratiJri intre 95~105°C (compot, gem; du~t8, conserve in otet).i)::,;; ..I?tineipiul,de. tnchidere cOnstain r~sliza~eauneianumite. depresluntln interion:§Qf.~i:l~iui;.~paculavAnd folul. unei 5upapecare dAPosibilltatea· eliminani aerului iJimp~lpfQcesul,li,tefmi¢.de $tsrilital'e 8aU pasteurizare. •. ... ...: ."I'·'·.Va,rial'l~~'iS, preiint4,ne.vun§i se,util,izaazi .18 prOdLise care sa sterilizeaza I

~m.lunde peste 120°C(conserve~Jeguine in .api.bulion;.ulei). Prin presare~j~:ah,eluh,1i,d~ Eltari§are p,egiJra. borca"ului;cap~cUl Qmnia ,sa inchide,fi~ndu-sJ!tgl,.recipientUliJi.prinnJlarea:rnargllJifihferioare;. Etan~rea efecti~A se face in faza d~'a'procesuILiide sterilizai'e priiicrearea linei snumite depresi •.•tjiin ..recipiente. Dae

;f.~le cUgrU~, capacul peats fir:af9,O$it.datoriuhiastici~~i .metalului.;<\:J~'~zuijnChid~iii EurOc8p;:l)Oreanele!aud~~etre.,a1egunr ~ + 4:3; 48; 52;56; 6~14; ,62; 1QOnirtl, Guia boI'c8nolui areprOfifulasern4nAtoi: cu eel'9mnia. Capaeele pot~}~i§ipe~orcanele CufiletCUdo~iriCe,Pu.tur[ Partea ¢$ntraiA'8.caP$cliIuie&te piaU:atata in terase;i8r partes <Iaterali' eate previZutA cunervuri.laterale care confer,~;~u~ei'coroane:Masade!ltanpt~~~eapl~tA.peSte·o ~urafrontali. Se aplic:Ja;jprQduse .'C8re;se s~eriliZeaz4Cit ·§il8)itte ca~r deproduSEi,Rezisten~"'··IQresteg~rant8fa60 de rtiinutela·130"C. filchiderea.sefaceprin pr8$8rea frontal

riitsrea .~i1ii,lStei"ale; rasfrAnt8 a capaCuluiCu· ajlitOii.Jl 'unut ..cap de inchider,!ticut:n8n§Ori(fig~6~6;b);<. .., . -. . . . .

J?iin,presare; :capacul $8mul~ pe ,profilul gurii .bc>iainuILii§i asigura 0 inchider,.t~rigidA; Aceast.l irichidere poatei-ezista I~Q:pr(siune interioarade pans la 1,.:sterilizarea. putandu-se realize ~ffira contrapresiune stiplimentara .celei -,realizate \.

Jftiiuraderegiii:i; .., ~. ..' ....., ..•.... '. .}S{IQch!d~rea :,Rcjmcapeste esem~n2.toare .eucea EUtOcap,dar cepacul nu ar'.,!p~'inferioara.rolata$idecupatA, Se f6Iose~~emCli Clles'Ia'conservele dinpeste.

;'fji5Bff!B G.apacu!ui, la'aceste· sistema de- iOChidere; .sa' f~ cu ajutorul une,:ifiye:,sP.eclale,cl,ibseuii Prin apssareaioan~onuiurcapului de Inchidere pest,

,.~.~j',~plrcatpeborc8ri/ . . . . . .

81

2

4

\l'H

so

Capul de inchidere (fig.6.7) poate avea: 11 bacuri - pentru diametrul gurii $ 43 mm;15 bacuri - pentru $ 68 mm; 18 bacun> pentru $ 83 mm.

~

.,;1fi

~l

"'·1.. ~\

"1'

):1Fig.S.7. Dispozitive de inchidere a borcanelor tip Omnia ~i EuroCap

1.gura borcanului; ;2.diSCde presiune; 3.capac: 4.masa de etansare: 5.lamele cu pinteni;6.b9rcil-!racapacului; 7.din~ de presare; a.pinteni; 9.cotpuldispoZitivtilui; 1D.§uruburi de

fixare; t t.ax; 12.piesa de prindere; 13.buC§a; 14.piulita; 15.tija.~I

~A ¢Hf .,~onnnnnoonnn~

~¥i~.L "......u_u

¢I

Fig.6.a. lnchiderea borcanelor de stie/a in sistemul Keller

TabeluI6.2. Dimensiunile(mm) capacelor §i borcanelor Keller

Dimensiuni, mm Tip.68 '. Tip;~3 . Dimensiuni, mm .Tip68 Tip 83A 68 83 F 1,40 1.40

B 57,10 72;20 G 6,65 7,05C 71,12 . 86.~12 H 67,6 :1:0,4 82,6 :1:0,5

D 1,00 :1:0,1too :tO~1 1 65,6· 80,6.E '5,25 5,95 K 69 84

b.inchiderea pritt defomiare laterala. a capa.celor $i deschidere cu instrumente. La .acest principiu de inchidere (tipurila SKO; Phoenix, NEO, Ryol), borcanele

ptezlnta 0 proeminen~ laterala (eoronit4}'de forma ~imarime variabila, pe piofilul carelaJ8~rndteaza capaculprin'defotmate'wajutorulunor,rolespeciale, cu garnituri din cauciuc

.:_cv.tjlcsnizataplicatne~derent pe capac (fig.6.9)~•

Capacele'de Eicesftipsunt diil~bl~cOSitorita (g=O,28-0,3 mmjconrecuonate prinr.. arTibutisare' cu profilsirnplu,lnchiderea capacelor la.tipulSKO se.face cuajutorul ma~inilor

;'i aut0';"8teprin rolarea (rastrangere~r.rilargillii .inferioare.a capaculuicpe coronita borcanului~i'stitlngerea aeestuia" priniiitermediulgar'rliturii :de' cauciuc, Desehiderea ·este greoaie,6eea cefaeeC<.iacesttip'deinChidere&a fie foloSit'fOalte rar. '., '

l"iplil:deihchioerePhaenixse eVidentiaza,prihaceea ca portionea ambutisata acapaCOltii patruridein gun:i borcanului.Borcanul.are inarginea superioara plata, prevazuta

Operatia de inchidere se realizeaza in doua etape: in prima etapa se face presareaputernica a capacului pegatul botcanului, astfel incat salse imprime porfiunea plata a guriiin lnelul de etansare.Jar In faZa a II-a are loc su-angerea'par\ii rolatea capacului laparteade jos a profilului gurii,la intervale regulate, de catre bacurile capului de inchidere.

Distants dintre discul de presiune §i capacul borcanului trebuie astfel reglata incatsMaca 0 strang ere suflcienta a capacului pe gura borcanufui fara ca acesta sa se sparga,dar sa asig~reiotu~i etan9$rea (nid maijos, dar niei prea sus). ln general aceasta distantaesta 9,5 ~ 10 mm. ." .

De asemenea, este necesaraqhldarea mai largaa borcanelor, pentru a permlteautocemrarea in timpul inthiderii, astfel incat etansarea sa se faea pe intreagacircumferinta fara spargere:' .

Exista· stat ms§ini rnanuale de inchis, cat ~i ma§ini automate care realizeazainthideride tip Omnia.

Etan~rea propriu-ztsa se realizeaza in tirnpul operatiei de sterilizare ~i ractre, Prmincalzirea produsului, subacnmea presiunii interne formate, capacul funcfioneaza ca 0supapa ce pennite eliminarea a~l'4lui .~igazelor. Dupa racirea re;=i~ien.\7Ior,capa:ul revi~e ·.1'..'

. la normal, in inteporul bOrcanulul realizandu-se un vacuurn, a carui valoare estem functie -jde temperatura atinsa, Etansezarea se poate realiza ~i prin turriarea fierbintea . iprodusului, urm.a1.-3.de inthider.e dasica, gradul d.e vacuum depinztind de tempe.ratura de -.'1'.'.'.· ...inchidE'~e:pentru t~m~raturEi de inchidere 9 :: 93,3°C, diferenta depresiuneretalizata aste ' ;Pa-p=419 mm cbloana Hg; pentru 9 = 82,2°C. P.-P:: 330 mm Hg; pentru 6 ='60°C, P.-P ~.= 178 mm Hg; pentf,U9 :: 54,4°C, P.-P :: 127 mm Hg. .

Borcanele cu inchidere tip Keller au dirnensiunile gatului prezentate in fig.6.S ~itabelul 6.2. Filetul este cu doua lnceputun, .

, Capacele sunt confectionate din tabla de alurriiniu cu grosimi cuprinse intre 0,18-0,22 rnrn. Au pe partea latera Iii proerninente care au rolul de a-t intari ~i pentru afavorizaformarea filetului, iar la interior sunt prevazute cu inele de etansare,

82

'~

..'1i

"", ..... .. •. •··I~.PI... •. •

-.... ...

.-

f=ig~6.9-.PrinciPilil de ii1chidere a borcanului.la sistemele SKO, Phoenix §i Ryol

83

=n.: -tt~.·.~- • -ff.' ~fJ' ..., "......

-: )~:~I'15 . •

"~Capacele sunt confectionate •din tabia cositorita, lacuila pe ambele fete, tara.c\~f.lte,cu fixare rnecanica pe recipient, cu marginea inferioara rolata spre interior.lof, pe partea frontala (periferica~i laterala), capacelesunt prevazute cu rnasa de~'!p~'baza dePVC,elastica sicu proprietati autolubrifiante.p;fimpul inchiderii, filetul lateral al borcanului este presat in masa de etansare.{ilea masei se reallzeaza prin incalzirea de sturta durata, in momentul apfcarii. cu'uriui jet de vapori, careasigura ~isterilizarea capacelor, Garniture se Inmoaie ~i. :i:lieaza, rnulandu-se pe filet, pedurata tratamentului termlc, .lnchiderea prin vacuum are .IDe la sfal'§itul tratamentuluitermic, dupa raclre, cand

;(:,J~'etan~ars selntareste, Datorita acestul fapt, aceasta inchidere seutilizeaza tarannumai cand instalatia de sterilizare poate rnenfine contrapresiunea la 2,3 bari lae. Sa utihzeaza, in special, la conservele pentru copii.

Deschiderea sa realizeazii prin desurubare, capacul putand fi reutilizat.f, inchiderea prin in~urubarea capacelor ~l deschidere prin de~urubare

;,., Se intalneste la tipurile Twist-ott, Deep Twist-ott, Twist-cap-R, etc., unde se-, .r; ~sccapace cu filet sau cu jxoeminente .care asigiJra fixarea rnecanica prin

bare. Acest procedeu seaplici'3la procusele.ambalate la cald ~i inchise sub jet de. Tipul Twist-off (fig.6.11), cu variantele TWist-cap, Euro-Twist, lldico, este toartein seetorul de prelucrare a legumelor §i fructelorcapacul retolosindu-se.

cu un canal circular in care este presata, prin strangere, garnitura de cauciuc, mentinutape supratata de etansare de catre partea verucata a bandei exterioare ~i de' zonaarnbutisata a capacului care patrunca in borcan.

Etansarea capaeului se realizeaza prin rolarea partii inferioare a bridei cuajutoniunui cap de inchidere cu role, asernanator cu eel de la SKO: Dib = (0,8-0-1,2) mm +, Dec.

La tipul de inchidere Ryol, gamitura se aseaza pe partea superioara a unei degajaa gurii borcanului, portiunea ambuttsata a capacuiul fiind orientata in sus. ••...

in momentul inchiderii, capacul ~(gamitura, prinse in brida, sunt presate pe gur~borcanului, pentru etansars, dupa care se procedeaza la rolarea (indoirea) oartii inferioarsa bridei prin presare laterala, Diamatru] interior al capacului DI este cu 0,8-1' mm mai mare;decal diamelrul exterior al borcanuluiDe. ,

c. inchidere prin deformarea taterataa capacelor l?i desfacero prin..rasucireLa acest procedeu (tipul Pilfer-proof), capsula este confectionata din tabla de

alur'niniu prin arnbutisare adanca, fiind prevazuta pe partea laterala jos, cu 0 banda'delimitata la partea supertoara printr-o serie de perforatii (fig.6.1O,a).

<-jj..,1=:»V

c) ~ d)Fig.6.10. Sistemele de inchidere tip Pilfer-proof (a), PT-51, PT-53 (b,c) §i Prie-off (d)

inchiderea se realizeaza cu un cap de inehidere cu 2-3 role care prin retire §{,\;presare pe partea laterala a capsulei produc deforrnarea tablei dupa profilul borcanutui-dand forma filetului ~i roland sub profilul gurii, caoatut inferior al capsu/ei.

Etansarea se face pe parteafror1tala a recipientului cu ajutorul unei garnituri din;pluta prevazuta cu spat din polietilema sau din rnasa de.etansars pe baza de PVC.

Prin desurubare, la deschidere, partea superioara a capsulei se ridica in sus, intimp ce banda inferioara Sa detaseaza.

d, inchidere prin presarea frontala a capacelor ~i deschidcrea cu instrumenteDin cadrul acesnn procedeu de inchidere a borcanelor fac parte sistemele Prye-oft DeepPress-on, Silavac, etc. .

Tipul Prye-ott (fig.S.10,d) se caractenzeaza prin aceea caprofilul borcanelor edrept, iar inellil de etansare este fixat in partea interioara a marginii inferioare a capacului(din cauciue vulcanizat).

inchiderea sa realizeaza prin presarea mecanica a capacului dupa evacuareaprealabita a aerului, din spa~ul liber, cu ajutorul jeturilor de vapori. Inelul de caueiuc intrafortat pe partea exterioara a gurii borcanului, asigun3nd etansarea in momen1ul ap/ic:arii.Aceasta inchidere este foarte rezistenta IJutand suporta presiuni exterioareridicate ~i la unregim termie de pana la 120°C. Este obligatorie, insa, sterilizarea sub comrapresiune.

e. inchiderea prin presarea frontalii a capacului §i deschidere prln desurubareLa aceasta metoda (sistemele PT-51 ~i PT-53), borcanele se executa cu filet

rnarunt pe partea laterala a gurii, avand 10 inceputuri la varianta PT-51 ~i 12 inceputuri IaPT-53 (fig.6.10,b,e).

Io -~~:~~ D,

Il,

a)•..~

~I~

.+..+..

.•.o

b)

~. D'.

~-i

a) b) c)

'"

De :

:~F.'ig.6.11. Sistemele de inchidere Twist-ott (a), Deep'Iwist-off (b) §i profilulgurii Twist-off

....,';" . Prin presarea manuala ~irotirea cu' 90~ pe gurabbrcanului, prevazuta cu filet, se:itf¢hide~i se·deschideborcanul...::, Capacut estediri tabla cositoritaambunsat, C;U rnarqinea laterala relatala interior in~9,:9J~.faze, ceea ceface ca pe langa cale3 -4sau6proeminentede fixare pe borcan,"'~';inuteJa prima-rolare, sa aiM pe restel Circumferintei o bOrdura'cireularacare mareste

rte mult rezistenta marqinll. Partea ·Iaterala a capaculuieste neteda sau cu nervuri,. ntru usurarea prinderii §ideschideriL

.J': Etansarea se reaiizeaza printr-o gatnitura pe baza vinilica in functie de natura'?iifodusul~i ce.urrneaza.sa fie.ambalst ~i de tratarnentul termicla care va fi.supus.P sau S.:'..;. Inalul de etansar 3 este apllcataderent lnfr-un §ant frontal profilat in zona periferica.::!~j~pacului, ', ... ". Inchise sub vacuum realizat in atmosfera de vapor; supraincalziti, reeipientele devin;-~~n~ .in momentut aplicariicapacelor; Inelul rnulandu-se perfect pe.supra(ata guriibOrcanului.La ternperaturi de peste 100°C tratamentele termice trebLiiei'eaiizate cu'contrapresiune. . '. • ..': Ma9inilepentru inchlderea Twi,st-off(fig.6;12) au lncornponenta un..mecanism de

::inchidere montat intr-o camera de abur. Recipientul este dirijat spre zona'dednchidere 384

85

prin inlermediul a doua curele de fixare 4 care au rolul de a-I ghida in timpul operatiei de,lnchidere, Soreanul patrunde in camera de abur unde prirneste capacul prin intermedllilf'unui jgheab de dirijare, alimentarea fiind cornandata printr-un disc magnetic. . '

In,;f:!ep/asarea sa, borcanul cu capacul 5 ajunge sub placa 6 care are la part4;infer.ioara.·doua benzi: la centru 0 banda de tefton, iat in partea stanga directiei dedepiasare 0 banda din cauciuc. De 0 parte ~i de alta a placii6se aM dispozitivuldinchidere tormat din doua benzt in parteadreapta 0 banda din cauciuc fixa, iar in stsrw '..banda continua antrenata de tamburul8 §i dirijata de rolele 9; Datorita tor1elor de frece iau nastere, are loe Insurubarea capacului.:inchiderea se-face in atmosfera de vapori, eliminano 0 parte din aerulcontinut de prodl.lsf'iiar dupa slerilizare §i racire, in interior se tormeaza un vacuum satisfacator.

10

Fig.6.12. Schema de principiu a ma§inii de inchidere a borcanelor tip Twist-off1.recipient; 2.banda de transport; 3.zona de inchidere; 4.curele defixare; s.capac; 6.placa;7.curele de frictiune: 8.tambur antrenare: 9.role de ghidare; 10.arcuri de apasare a platii

in tabelul 6.3 sunt prezentate dimensiunile gurii buteliilor pentru inchidere eucapace filetate, iar in tabelul 6.4 sunt prezentate dimensiunile principale ale guriiborcanelor cu inchidere Omnia.

2

,

d, J ~ I d3Im~xl~i~ Im~xl d71 h, I h21hal ~ 1~lhel 5 I r1.1':~xl raTabeluI6.3. Dimensiunile gurii buteliilor pentru inchidere cu capac filetat

I

<: Re~istenta butehilor la §ocuri mecanice, tjocurl termlce ,Ipreslune internl

.~'" ~oGurile mecanice apar pe intregul traseu de transport, la alimentare si la scoatereaijiQ,m~$ina de spatat, la inchidere,la rnanipulare iildepotihtc.

';: ~$Ocul termic ce spare ta spalarea bLitellilo~ atinge maximum 3S·C.'" 'Presiunea interns apare la pa~teuiizareabLiteliilor inchise.omplutecu bauturi cu

.'hH.t d.e dioxid de carbon sau a ~tellilorumPlute ·CusUCUri.defiucte. Metoda de'I:iizare ili butelie consta in meil~her~ buteliil~rumpllite§icapsul8te Is temperaturie intre 58 §i 70°C, tlrnpde aproxirill~ti\i o·jumatate-de ora.tntimpulpasteurizSrii in

... ~, .901 din gatulstidei sa degajaC~ care sedilatB din caUz.aincilZirii. Astfe!, in sticI8-8p1!teo presiune lnterioara care, potrivit ecuatiel Vand~r Waalspentru gaierealepdata fi'calculat~ cu relatia: -'

R·T ap=----. V --b V2

_.tneare: pesta preslunea, in Pa; R- constanta gazUilli (C~, in J/(kmotK); T -:,' temperaturaabsoluta a gazului; in K; V -- volumu\ gazuMin m3/kmol. . .r " Din relatia lui p rezulta ca presiuneaihteoosra depii1dede temperatura, spa~ulliber

V "eXIstent deasupra lichidulUi irnbutel~at.capacitatea but~liei,'gradulde saturatie allichidului"cugaz (exemplu: here). .

- Ptesiunea intemadepitlde deaCE:)~tifaclori astfei: - .. • presiunea creste proPQl1ional cu temperatera, d8Ca Yolumul9Olului din gAtulbuteliei ~mane Constant; , - ., .' -

• presiunea scade dacAtemperatura rarriane-oonsbintS, iar volumul gazuluicre~te (continutul de lichid dih bufeliescade); .

• pentru acelasi volumal spatiului liber din butelie preSiuneacre$te datagradul de satura\ie creste. .'. .. .' •. . . . . '... .

..' _ lncele. aratatemai inainte nu s-a ~Iuat in considerare:dilatarea liChidulul, deoarece'cr8§lereadepresiunedi:ltofit;l dilatarii ·Iichiduluip.ste neglijabi~, in cOrnpara~e cucre!jtere8P@iiuniiClatorna diiatanigazului din gAtulstideL ." .' .' ..', .

,( . Tn dorneniul de 'temperaturi de pasteurizar'e cuptinsirilte 62· $i .6S·C, ptesiuneaintemA poate fi calcu!ata curela~alui Caron: . .'

·4 t-A .., .:p=9,S).}O ·~(pa), '

. .' . . B"-t ..... " .: '. ,'.,., ..>In care: teste temperatura (intte62 ~i 68°C)iin. °C; A ,;;.constanti ce depinde de

;,.',eajla(:itatea bUteliei·(tabelul 6.5);, a ""ConstantS .'Cie,ciepindedeg()lliL existetlt deasupra ,'\;', liChidUIiJi$ide gradul-de ssturatie Co CO2 8'berii(tabelule,6); .'

f4max

0.8

S 117.85/16,15118.35115,01 9,0 .120,5111L5110,416,3511.61 2.5 I '13.5/2:54/0.85/ :0.411.0. 0.4,s 121.7120,0 122,2 119.0112 nl .,,, n-11" ~I1" Q~I7 n 11RI ., ~ I _ h ,,1.,'o;..:.lnR~1.n" 11 n22S 127.4125,2 !28,05125,Q116:iI3o:o!iti:sI1s:6;la:6Ii:01;:0 1- 14:013.6311.11 0.6 11:2

0.4

L 127.4/25.2128.05125.0[16;2130:0 118,5119.6519,612.01 3;515.514:013.631·1.1 1-.0:6·11.20.8

280:8

VOIumufilital albuteli8i'LI30,5128.3131,15128,0117,5133,5120,5121.65Is,612,ol 3.5 15,51.•••013.6311.11 0.6 11.231COllSUlntaA

Tabelul 6.4. Profilurile si dimensiunile principale ale gurii borcanelor cu inchidere Omnia,

Oimensiuni, mm Varianta 1 Varianta /I

48 52 56 68. 83 103

0 47,7510,25 52,O±O,3 56,15 ±O,3 67,35#1,35 82,2±O,6 102,2±q,6

D, 44,3 48,8 52,7 64 79 99

d 36 40 44 55 69 88

h 7,5±O,25 8,2 ±0,25

a 0,85 1 /1,5

86

TabeluIS:6. Valorile constantei B...~.., --" ... -. ,

2 2,5 3 3,5 4 4,5 5

78 84 89 93 96 98 9975.5 77.5 80.5 84.5 89.5 95.5 102.5

stabilitatea bUteliilor dinsticla. Pentru 0 capacitate data, dimensiunile buteliilorinfluenteaza asupra perpendicularita~i !Ii stabilitatii lor. 0 butelie anormala in ceea ce

:~

~,] ~7

,

."jo¥.

{

priveste perpendicularitatea nu arestabilitate suficiemta ~i produce o funcfionare anorm~18la rnasinile de imbuteliat ~i inchis. Perpendicularitatea se exprima prindevierea axei.·.buteliei fata de axa verticala; devierea este diarnetrul cercului descris:de.axabutelieipe· .. '.,.0planul orizontal aflat la inaltimea ei, atunci cahd b~telia se rote~eiit14NI~ei ~~~'C:U.:;:~~,360°C: Aceasta devlere depinde de inalpmea buteliel, De exeniplu, 'pEiritto bU~elia CU(\~)[~i'inaltimea de 230 mm, deviereaadrnlsa este de4 rnrn, .' , ,.' ',.. , . ','.;,:;ii1

Stabilitatea buteliei influenteaia asupra vitezei adrnlse pentnitransP6rtoli~releci:i:.y.fo'placi care leaga utilajele sectiei de imbuteliere ~i deci asupra proauclivita\ii~ectiei.:\!~%Coeficientul de stabilitate este raportul dintre inaltime §i diemetrul buteliei; pentru a aveaO~\i~stabilitate buna, acest coeficient nu trebuie sa depa§easca 3,0-3,2. '" ':~

"5.1_'_0

.l2i,t~c:u ~~hn68u~li.trflabdnitor:I8,ambila~'~'.

Aparaturi ,imateriale utillzateln laborator

Pentru efectuarea lucrarii sunt necesare 0 rigls gradata de 50 em, un §ubler §i 0:,balanta etectronica pentrumase de pana la5 kg, cu precizia de O,1g. Se utilizeaz8trusa ... ··cu ambalaje din sticla existente in laborator (profil.e diverse aleguriLde ulliplere pentru f. 'c'

borcane §i butelii), precum §i plan~le ~i panopliile exister'lte. '" .Se urmarescfilrne demonstrative pe calculator(O~uri) pentrufluxUri iehr'loiogiCe .

de ambalare a produselor lichide in butelii ~i borcane din sticUi.

. ", ~. .,.i.. ,,'

',;"'

.'

Modul de lucru ·'i:~t.dttjnCh~ '. tMeliiklf'.tiboial" dinltiCrA.L~1Chtmatice., ,J."

.:»1, Se vor identifica ambalajele din sticla din laborator ~i se va face 0 clasificarea

acestora dupa criteriae stabilite in cadrul cursului sau allucrMi de labo('Stor.2. Se vor determina manmile constructive pentru diversele ambalaje din sticlA

identificate (se vor verifica dimensiunile determinatecu dimensiunile prevSzute tnextrassle standardelor specifice ambalajelor din sticla; existente inlabcirator sau tabelele .din anexale la lucrare. C . '.'

Se vor urmari §i determina urmatoarele dimensiuni: diametrele gurii ambalajului .,. ...••diametrul interior, diametrul exterior, diametrtil benzii inferioare, diametrulfiretului, site'diametre, etc., rnal~mea gurii, inaltimea pecare are locingustarea, pasul filetuluii,.ina~imea ambalajului, grosimea sticleidin care este confectionatarnbalajul.: .

3. Sa lntocmeste un tabel cu maiimile masurate.4. Se va identifica ~i preciza pentru fiecare tip de ambalaj analizat slstemut

inchidere utilizat specific acestuia, .5. Se vor reprezenta .grafic profilul gurii lji sistemale de tnchidere pentru mai multe

tipuri de ambalaje din sticla (in principal borcane).6. Se determina prin cantarire masa ambalajelor din sticia ~i se va verifica aceasta cu .

datele din tabelole oxistente., . .7. PentrU ambalajele care permit, sa determine. analitic capacitaVle nominale, Tn.

mililitri. Se determina capacitatea totala, capacitatea nominals - prin~umplere cu apa; secornpara cu cele.obtnute analitic, precom ~i cu eele prezentate intabelele de date. Se vorface reteriri la gradul de umplere a buteliilor ~i bOrcanelor analizate. .

8. Se urmareste cum infllJenteazs destinatia ~i capacitatea ambalajurui din stic1amarimile constructive ale acestuia.

.-;".

-:". :.

:" : ~::.. :: . , .:~-.",.

.......

-:.:.

.c.

".: ','.'

.'

"

,;.,-

.';".:;'.,

:". :. '. '.' ': .~.'

..t1t(:'~~·~·~~~~~~~~·..::;"

keferatullucr~ril

1. Clasificarea ambalajelor din sticlii dupa diverse criterii '::~~Obseniatilgi-:iOncIuZii asu~lucriiii. '..;,•..:

88 89

AG.7. Tipuri si capacitA\i penttu bOIl:aOeledinsticiAcaIcosodiCA-·-----·--------n---ANI:.Jl.E

iml'I 120.PentN ccpiI . 190

A 6.1. Accesom pentru butehl din stiCla pentru b8utun spumoaeeT ..... 1 . 198•••••• _ ••••.••••• _H __ .~_ •••• " .~ •• _. ••••• _ •• _ H -' •••••••

Capi§oo I A . di foil' termoretradibili!i fixi!re . t .. tractt termocontractibil ccesonu n e ; pnn ermocon are

l

Gax 1345.80rCaneObi~,Capi§Oflmetalic 1 ACc8iiOriudiri 'metlileitiOi. obtinutprin'exti'udare; fiX8r'eprinrolare

·.··1 .' _.' ':- ... 1' .-:A 6.2. Caracteristicile buteliildr pentru bere

311 300cL.

Csoscitatea ml . Mass, 9nominali!i I realA.

Eure soo I 5bo± 7 Ia 50 mm de oIanul aurli 380.Caramel 330 I 330 ± 7 la.45 mmde Dlanul aurii 275

. O.51~ I 500IBorcanetrialte

11 .r 1000Botcana Irill'igtii ••.•.. " E I 330

A 6.3. Caracterlsticile buteliifor din &~cl6pentru b8uturi ~coritoare 180

Capacitalea ml MeBa.g ReziStent3la presiune InteOOarAnomlnali I reali!i250 1270 3801000 I 1040:t2O 275 Mln ..10 bar.

.. 2(iO

~.".;'

1ijOO>"- ..•.2qpO ..

A 6.4. Dimensiur\ile (rnm) profiluluigAtului buteliei inchise cu capsule SlELCAP:., .;.'" '.' "~:--'-" '; ,--.-- i· . sau'SUPAlUCAP . " ' ... .. .......":::1H

.__ ...•... ..:.....•.•.... -Eeu Feu A B HI"Tip 1 tOler~n\8: toleran\S: 1----- Clpaa,;

+Q Dimen-1 Di~en "IToIerarita D~':-IToierenta IItIaX .- 0.4 -0.4 siune Toleren\a siune. :lO.1io,1 '19.322130 8,5 15,7 19,8 :to; 15 :to.2 21.6 :to.15 :to.2 21,9

28/38 9.5 19,7 24.9. :to.2 :to.3 27;3 .:t 0,2 :to,3 2r,6 ±Q,15:tO.3 ~s26144 9.'5 19,7 24,9- :to.2 :to,3 27.3 *0.2 :to.3_ 21.6 #).15:t:O.3 25

30/35 9,5 15.7 26;2 :t 0.2:t 0,3 28.8 :l:O,2:i;0,3 .2M .. ±O.15:lO.326,3

30144 9,~_ 21;7 26,2 :t 0.2 :to;3 28,6 :to,2 :ta.3 28,9 . :lO,15:1:O,326,3 ·8·\

30160 9,5 15.7 26,2 :to.2:1:0,3 .. 28.6 *0.2* 0.3 28.9 :to,15 iO;~26,3 ',,8'.,

31.5144 9.5 21,7 '27,9 :t 0,2:t 0,3 30,3· :i;0;2 :to.3 30,6. ltD.15tO.3 28· 8.,','

31.51601 9.5 21,7 27.9 :l:0.2:tO,3. 30.3 l:t 0.2 :to.3 30;6 :to,15 :lO;328 8.,

":";~':;7C-::-_PoIIgOnaI"." ,"0

.:_A~:ttCa(8Cten8tiCIje~~·~:pentN·~~

ct~·.~.!?;;~~~;.~·1IftJ' . . ·1~:t3·r 5t.

.: ....63·120 ,. 71j:1J .. ,,. .•·11.26

..~~·.-L ·190;t.5 83., t9fJj:1r.;1145··52 J' ~.198. 1198:i6 .15 .•.. J 78~'1· .-118068.

A 6.5. Caracteristieile bOrcanelor malte pentru conserve steriliZate'--l:~-- .-. ~. . Capaci1ateDiarnetrul . . ini!iI\ime8.TIP Vananta Inominal~. ;nlaA1erior. mm l ,,\mm .

.75- ,.. ' J1~5tfl·1 23034$'. 1 ..34,51:10. '~':I·· .;

'.'345 TT:3'4s£10. ">leef. 74'·"I:t1k1 J f~·t230'. 18" 1130~11:~.·_:L250.:~: 1. :.

'- -t: 78: T12U1 r1:zit~'1250:~l,,6& -,O~51~'-:'l-'15%og~s:±::~ .~ ..:-~~: ..': I:;:~:::Jc ;: ~~i'i~,.1820' ·L·82(h1S .104-- ·.·11«h:1.ST.t.ch1.5I"OO·· ... :~ J '82' ..:1~n7i.i2r- ..I ..eo~~it:~¥,;,"...·1000, L.· lOOO:t:20: . ;83., ..

__ ~_-._~J 1OOO~1 48 ~L,91±2 I22H:1,515S0· I. 152 1235:141 " .·.1980306O_~C r-'3OII6:t100 -83: ,J; ..'~\

A 6.6. Proftlurile s! dimensiunile principale ale gurii borcanelor cu inchidere TWist-bft'oy= I..~-.,~''' •.......•...... ...,..--'-'-, ....•~.,--------.•--... 01 . I Dz .

Diametrul nominal I 061';3 :to,5 ' i ..6S::lO;5 . '1

_ n.1±jj} . _= 80,7 i{).5 ..'

Lucrareanr. 7

METODE ~I PRINCIPII MODERNEDE AMBALARE. SISTEME DE AMBALARE'SPECIFICE UTlLlZA TE IN PRACTICA AMBALARU

Scopullucrarii. ." .,1.k:.::.o. ::,

Lucrarea are ca scop cunoasterea principalelor metode de ambalare utilizate.rnpraetica (industrie. comert, etc.), a principiilorcare stau la bazas.istemelor mOdeme;:de'ambalare, precum Iii cunoasterea constructivA ~i functionals a aCEistorsiSteme.lnC8dl1J\.

,Juerarii studentilor Ie sunt prezentate diverse 'linii tehnoJogiee de ambalar'eutiliZate:tn.:productie, prin vizite de",documentare .Ia units,i de productlereprezen.tative, prezen~r~~filme pe casete video sau CD-ur! seu modelare ~Isimularepecalculator. . , '

Consideratil teoretlce

Ambalarea produselor cuncaste, in practlca, 'diverSe sisteme,1 'rriet~,:bcaraeteriZate epecifice pentruun anumitprodas saupentru oanllmita gai:nAdeptodu8e~:::

Astfel, pentru 0 game variata deproduseS$utilizeazj.metOde,i sisteme:d~embalareprin trnpacnetare. la care ambalajulse decUpe8zA, peloC' din foUe(h'~;;material plastic, material complex) ~i invelel1te petOate.· f~ele prodl.iSulsLibfOi'rnAd~bucata. insistemul formere - umplere - inchiderese amb8laazAatAtproduS8 solide""stare granulars, cat~i produse lichide, pastoase sau produse s()lidesub,fom\~ de buCi1l;amMlajulfinal. format, deaeemenea, dinfolie poate fi linamb8t$j flexibh s8!Jsubtorm.de caserotetsrmotorrnata ...., . . ..•." . . .<. '. ........

Ambalarea prinimpachetare este un procsdeu foarte r~Spandit,pentrU cea mai'mare parte a produselor (alimentare~i nealimentare delarg. COris\Jm);il'ldiferent desi8reafizica ~i destinaVa acestora. Astfel, in functie ~e starea fizic4 a produSelor care sa'ambaleaz~, sedlsting urmatoarele situatii: .: ..... -.'. . .....• '

ambalarea produseldr solida sub formA de bucati(tigan,. biscuiti, dulci\irijet9.); '. ';."arnbalarea produseJor sondetn stare 9ranularA.~i pl.ilyertilerit8 (zahAr,sare, calee;-cereale, fains, etc. );. . .

• ambalarea produselor pti$toase(unt, mar9aiina,mafmelad~,c:6ainetiee, etc.):ambalarea produselorlichide(bautiJri, sucuri alilT)entar~,l~pte,etc;J;Dupa modl.1Icum.se realizeaza inchiderea ah1balaji.JIUi,sf'~isting:impachetare simpls; "

- impachetare cu lipire(cu adeziv lichld -clei; prin termosudare,combinat). . . ..... 'if;Carnateriale de ambalaj pentriJ impachetar.e sepotutiliza:· hSrtia deambalaj;/'31

celofanul.foitade stanio"folii~i ·filme din mateiielplastic; etc. ". . -... . ';,,":$Arnbatareaprin impachetare SI:\U invelire (wn;lpping) .'(l()nate i'l.rnfa§l.irareafoli~i');

peste produs sauo matiita cere.sa dearorma prQdu$ului,impstudres '~petelor~ilipireifsau sudarsa acesfora . .' ." ." . . . . •.;;'

impachetarea se poate realiza manualsau mecaniceU'Bjutoru' ma~inilor autOmat~de arr.oatare, Exists mal rnulte variante derealizare a infa~urarii, Tn fuiic1ie defortTu:i '.dimensiunile produsului dar, principia], e!e sunt asemanatoare \

In fig,7.1 - fig~7.2 suntprezentate catevsmbdalifati ~i principii de ambalare aproduselor prin lrnpachetare:. a. La impachetare8 prin pliere progresiv8 cu un capet blocat, ambalajul sainfS908ra sub forma de tub in jurul prodlJsului(fig.7.1,a), marginile laterale ale aCEistu~'petrecandu-se la partea de jos, dupa care se pliaza partea din spate 1 in lateral, pesl~i'produs, ordinea de pliere a marginilor de capat ale ambalajului (foii) fiind eeledin. figu~,!:.' . ..~

92

Exisla diverse varia!ii ale acestul principiu in care pliurile executate se suprapun par1iaCele mal utilizate rnaterlale de ambalaj sunt-narna, hartia cerata ~i celofanul. Sigilare.pachetulul format se faceprin termosuoaresau eu etichetede capat peste pliuril,8uprapuse, Pot fiobtinute diferitetipodimensiunicuminimum de schimbSri de echipamenl

b. La itnpachetare8 prinpliereacapetelor tn doufJ pfJrfi (fig.7.1 ,b), tubul format I1mbinat prin infa~urarea foiiin jurulprodusului se pliaza mai intai pe marginile opuse 1 l2,' iar apoi pe inarginile 3 Ili 4 (in sans Opus). La prbdusele subtiri Ili plate (sau pe SUPOIpial, tipai'it sau netiparit), capetete pliurilor pot fi rasfrante ~i in aeela~i sans, sub ambaia

',;'" Sigilatea se realizeazaprintermosudare saulipire cu adezivsau etichete. Plin acaast\,metodil poatef ombalatil toats. {J8m!f depachete cu forma patratA sau dreptunghiular~y ethipamentele de lucru putand fi \Jtilizate pentru mai multe tipodimensiuni. Camaterial dl

·z';.ilMbalaj sa folose~te Mrtiesaufoffe transparentadln material plastic.":',: .' c. In C8zulfmpschet§rii cu pfiufihsl dedesubt (tfpda('amea) (fig.7.1;c), tUbuJforms

:priii infii~ufaree.ste 1mbinat prin suprapvnerea calor doua margini laterale. Ordinea d,'/exeeutare a p/iUrilOr de Jacapete.esta ceaprezentata infigvra.Ultimul pliu .(eel de JOE

...nt:4) esteiild6itsub pachet, la~ndsuprafata de susa pachetului libera. Laaeeast·;;n1Ert~ds,pl'Odusele.$l.inlu~orde impachetat~i despachetat. Pachetele formate pot ramslll

':'I'l!!sigilatesaup<jt fisigiiateprintermoSlidare.Ma§inile care lucreaza pe acest principiu d<·;;'.slnbSlare pot M impachetezed'iverse pfoduse eu mici variapi ii1grosime.""::~:;':-;>.

a)

c)

Fig, 7.1. Principii de impaehetare a produselor sub forma de bucalia.Impachetara.prin pliere progrE'siva cu 'In capat blocat; b.impachetare prin plierea

capetelor in douApal1i; e.impachetare cu pliu finaldedesubt (tip caramea).

I ..' d.'La·iinpachet8re8cu pliere/ateralA in rriafrit~ (tip 1:8r) (fig:7.2,a), prinimpingere~·pi'Odusului catre foaie; §iintrareaimpreunarn matrita; foaia sepliazadupa cele.patru fetE

93

, f. La impachetarea tip pachet de tigarete·(fig.7.2,c), produsul se impinge central,fj)aia de ambalaj formand un U orizontal. .Se ,pliaz8 mai intai capetele ramase in afars

!.~rditiea 1, 2 ~i 3•.dupa carese fac'mpaturiril.e 4 ~i 5, urmate de 6;;~i 7 pe fats latenWpera. Exista variante lacare rnarginile taterale suntmatintai-suprapuse ~iapOi are I

)ipdolrea sub forma de triunghila.,ambelecapete.·La acestprocedeu de ambalsre, exil:J;Cbf'ltroluldeplinal foii sau foliei intimpulimpachetarii, vitezade 1I,ICtusma§iniieste rela.il'iate, iar contorizarease realizeaza. usor, Pot fiClmbalate astfel. pachetede \igl

;:i'!lQmboane, zahar cancel, prodesefarrnaceutice-etc., prin \Jnirea niaUnultor repeie la(.qQ(:. Pentru arnoalare sa foloSElSC:'MrtietertnosudabUa, hUrtle ceratA, folie din plasl~~"celofan, care se pot termosuda sau Iipi cu adeziv. '.".:. ExistS ~i alte sisteme de amcatsrepnn Jmpachetare, in funqie de. tipUI §i ton't'prOdusuIUideanibalat, precurn si in fune\ie'de construqi8ma~niL. ".:i,. . Produsefe sub for~ de pastA· (unt, margarina, etc.) pot fi ambalate p;; impachetare in matrit8 pe rna~ini cu flux liniarsau de tipcarUSeI (00 miljC$re derota~e).i-':.-,. . Procesul de lucru al. me~inilorcu tiuxliniar (fig. 7 .3) are urmatoa~1e opera~if~baza: forma rea !}ipreg~tirea ambalajului (A,B,C;O); dozarea (pOzi1ii1e(1;tI;lIl;IV); inchider}.·srtibalajului (poiitiile IV.V,VI.VlI). HArtia de ambalajse derl,lleazade pe 'I:)obina 15pi;;lijtei'mediiJl fr~nei 14; a rolei26~i reazemUlui 16.fiindaotl()nat~de ro1ile18~r24pana)poii~a D, .unde co ajutorul cutitelor 19 ~i23ar~16c~ierea urlor bucA1i~Mi'tie·~

)rmArilunui paehet. Sub aqiuneac:oordonat8 a roler6r23 !}i 17 are.locinscrip~onarStelor de pe ambalaj. care se poate 'facepiin tlpaiire$auinttlpare C;U'. un set deal

..latOi'iulrolei 20, ,Isistemului dePA(ghii 21~22 fcilia de ~mbalaJ tt_apqi in pOzi1iaiVlyederea formi!irii pachetuluL Carititateadepasta ceurmeazA sfi irnpclchetata ajunge\;,Pciii\i8N. Parti.irgane! etapele'lntermediarel, 11,111.Prodl!siJl.sub fori1:\A:de pasta. prove?dio'f1uxul tehnologicde fabrica\ie,estetransportat (penoC!fcS8ucOntinuu) in buncarull:';a,iirilenf8re 2de unde prin rotlrea me/cului 3 esteintroduSincameraspecialA de doza

~ta inJ>laca rotitoare 5. Prinrotirea~.placa5transfei'a doze dematerial'inpozrlrdeUnde .pi&tonoI4.o transfer~' rnecanismulul11 (pozil/a IU}, ma~rlalulajungandapoi1OZI,aIV. De aici; pistonul12preiadCizade m~tenal~ 0 impinge tn eamera 6 de fotms~Pachetului> La cursadEi ridicare a pistonujuVtiarlja de' ambal$j 13e$teantrena~oda

,.CU'dOza demaferial.dupA care urmeaZi fo~1'88 ,ilnCl:lidareacOITIPlma'8,pachetUlui I

{ajutorulunui si&tamde parghii cuaC~Orie&incr9nA(pOzi1iji 'n.ln pozi~neVI ~V11 pacOO.':asta u§or ta$at astfelincAt sa capeteoforma e$teti~adecVatA qom;;;reializAril..:.,.... .

'Iaterale. Coltulile pliurilor sunt indoite apoi pe fete Ie opuse 1~i 2, in ordinea din figura(~.1!4), dupa care piiurile rezultate suntitldoite pe muchiile verticale din fata (ordinea 5ft~6.t·Ultimele pliurl sunt ~~doi~edup~ mu~hiileoriz0.ntale di~ fata (7. §i 8). ~ot·~ ii11pach~~','.;produse de forma clltndnca, pnmaphere 1facandu-se In partea supenoara. Forma.~~~\··este datll prin lndoirea marginilor2 ~i 3 in jlllill produsului, dupa care lnchiderea com_seface prinindoirea pliurilor4lii 5., ..,... .' .,;','"I Sigilarea ambalajului sa poate face prin termosudare sau priil etichete de ~ ....a~a cum este indiCl:lt in figura. .'1;., i . 'j:'

e. fmpachetaiea au pliereTiI m8tri~ stIbProduS(COntrolata$8u~l~l/:(fig.7.2,b). Ambalajul se 'ihdoaieTri fOii'nA de UintorS pesteprodus. COI\UI1Se:.pIi~A~';jos, urmand apoi pArVle. opuse. 2 ,13 carese iillpaturesc ,I' sesuprapun aco~~"capstele produsului. Dup' aeeasta se pliaiA rn.arginlle 4" 5, iarapOi 6I}iJ~>

.suprapunere,.~u\:) .prO~Os.'La ambalareac:ontrOlatA, embillajul,fmpreuna teiJ pi'Odusuf" .;introdue in rnatri~ pentruase reaUza incloirile de la ambe'eoapete alept;J'Chelullii tPI~·)la un unghl de 45°. Matri1S'(je tmpachetare modificatA .se utiHzeam in cazulfOliei de,~~: ,';,;pentru caaceastanu PoateficontrOlatA ca eelofanoi. Matti\8 este. sirnilara cu cea di ··.Ia':ambalarea prin inipa~etare in doua' par\i dar ere toatG dispozitiiiele de sudarepnn,::;incalzire Ia partes inferioarA.creAndpOsibilitatea· de vizualLzare. aprodu&Uluipe .Iapatt~~;i~superioarA"i prinpartilelaferale.·Produsale Bstfel ambalatepOt tAmanenesigilate$8U'~,~pot sigHs prlntermosudare. .' -. '·,<.j"i

84...,·4. ""

8 _" __~.•' I5_ 6 . /.'011'1;~

./

el)

11 , ..": lr l~

····17~1620 21 /6

~ ~ ~·t~:~2

b)

14

.~...

c) 5Fig,7.2. Principii de impachetare a produsalor sub forma de .buca~(continuare)

a.impachetare cu p,iere lateralaln rnatri\8 (tip zar);,b.impachetare cu plierein matrit8 sub produs; c.impachetaretip pachet de tigarete .Fig:7 ;3;Ma~ina"automata cu flux liniar deimpachetar9a produselor pastoase

. !

94 95

1-

Ambalarea in sistemul formare - umplere - inchidere se poate realiza atAt~iinstalatii cu flux vertical cat ~i cu flux orizontal; materialul de ambalaj prezentandu-seiil~ili'ca un material flexibil termosudabil (folie de material plastic, . material complex, M" ....tarrnosudabila, etc.). .

Instslatiile cu flux vertical se utilizeaza atat la arnoalarsa produselorlichide,tat •.celor solida (granulare sau pulverulente), chiar !ii sub forma de bucciti mici (mai mlilte~pachet), avand in componentaaparate dedozare corespunzatoare. .' .: .:;

~ In fig.7.4 esteprezentata schema unei instalatii de ambalare cu flux vert~I.d8:;formare -urnplere -inchidere a lichideloralimentare. "

0-----~;:;-;--...,. _ 5i.!

2

3,,,,,,,

6~ ,o4

~

:" 8" '.: I I

" ,o I I I

10 I' ~91'+ I

11~~

13~~W128

:',.:11

",I,II:'I~!, I,;Ii: I-,i

:1

Fig.7A. Schema unei instalapi cuflux vertical de formare ~umpler'e - inchidereinpungi.din materiale.flexibile termQsudabile

1.rezervor de liehid; 2,indi~tor de nivel;3.supapa electrocomandata; 4.conducta deumplere ambalaj; 5:rola cufolie (film); 6.banda de franare; 7.foliedin material flexibil

termosudabil; 8.piesa formaretub; S.tub format; 10;capde sudarelongitudinala;t t.capete de sudare transve~la;12.bandc1i d.e evacuare ambalajepline;

. 13.punga cu lichid ambalat; 14.benziantrenare.fulie. . \ '

Rezervorul delichid 1 poate fi prevazut cu plutitor denivel !}i ventil sau cu douB'traductoare de nivel (pentru nivelul inferior ~i superior). Laevacuarea (descarcarea)iilichidului din rezervor in punge. rezerverul ests prevazut cu 0 supapa (ventil) 3 cornandat'"de capetele de sudars transverSals 11. Transformarea foliei 7 din film in. tub se realizea,cu ajutorul unei piese speciale 8 peste care trece filmOI din material plastic.S8\pot utilizl:i'materiale plastiee de tip PEJD, BOPP, PCV. materiale complexe, folie dealuminiu,cu'grosimeade 0,02 - 0:1 mm.

Sudarea longitudinalaa tubului se realtzeaza cu ajutorul capului de sudare 10 pnn.termopresare, acesta fiindde tip barS sau de tip role. '.

Antrenarea tubului se poate face fie cu ajutorulunor benzi 14 ce sunt cuplateinterniitent (Ia forma rea continua a ambalajelor), fie chiar de capetete de sudareo

96 Ii"

. transversals (Is formarea intermltenta) care au' in acest caz, pe langs miprea de.' ap,ropiere Ili 0 mlscare pe verticals de sus in jos.

,"'l Separarea ambalajelor pline Thd1ise de eele care urmeaZC\a fi umplute sa face cu 0,';,1I1101a taietoare sau cu fir cald. Mi$csrile alternative ale capetelor de sudare transversalei{~lHonOitudinalasunt i'ealizate pneumatic, hidraulicsau·chiarmecanic.. .'<i~i!.'. Parametiii regimuluide lucrual uneiastfel<~ ill$taJ,aWsunt .dimen~unilepUngii·~resa for'li1eaza; volumul de lich\d domt; vitezade" antrenate (tragere) a foliei (care

'\~~pinde de productiVitalea impuse ama:;inii);·timpul·1}i temperatura de 8udare afoliei (cared~pind de natura foliei, grosimea ~lprdprietAtile fizico-mecaniCe alefOliei); viteza (timpul)

;difiiipropiere ~i departs'tea C8Petelor desudare; . . . .'.F' Ainbalarea pe m8§ini de fortrrare· - umplere - lnchidere cu flux orizontal, se

.. ":Htiliieaza, in special; pentru ambalareapi'bduselor suI) fomu! de b~ti mai msn §i maipOlin pentru prod use grariulare SSu pulveriJlente.,

. Fig.1.5.Ma~iha <f~ambatat in arribalaje flexibile BMF 106trola de film; 2.prodl,Jsele de ambalat; 3.rolede. trage~; incalzire ,I ptesate; 4.dispozitiv

de t~iere; 5.proeusul ampalat; fi.~tid~ transp<jrtoare

In SClast caz, co Sjutorul u~ei l>ies~de forrha S~18 .'$8 f0rmeaz4 un tub co:.\~i.1/1e rectangulara prin lri1paturirea.foliei pelungirn~i,ma§ini~ ~ flux orizontalrealizand"2!,~~~io~ratiica"ma~ln ile cu~i.Ix~,ve~~I: ~forrriare8' ambalajlJlui. umPktrea cu produs,'/;;i~ider~a IOi1gitiJdin~l~ a srllbalajului, inCtiider~ 9i lJ.eparar8f;lti"ansversalAa J)rOd~lor';'i~8mbal~te,nl,lmal ca 'tt~ger'eafolieiSe face Jntt-ujt plan QritQnt8k .' . -: '.'

" ·.Mafeiialulde; amblillare;; $uJ)fOlina de:.f6Iie. ~;derul.iAde .peo t)objna (~)..._.•a#ltafied~~8l!pr;l.planOluf de f6rrri,are~ umpler.~k,il'l¢hidefet,~ d8desubt(fig.7.5). Cu

~tijliJtQrtjlunElipiese de f;:>rmarese realizeaza un tub care ~. inc:hide longitudinal in j!JroIq~)rpdiJsti'ui,urlnaridc:a'$udarea 1~l1giw.dinala~, albalOc .dupj CEi··. pt'9dusul,se af\8 deja in

; <ti,lQ.• Unitatea de Jilchidere 'lpngitudinall1h3$te $lcatuitB,dlri;Jole (:f~.tr8gere: disPOzitiv de,""i~liireariuiirginilorfbli~F~i rolede presacein"ed~re~,~d4ni. .....•. .. ". .

. '. ".Alim$htarela'~ produs$, a:ma!iinii ·sa pQafereali~;pe· direc;tiSfllP<Ului de' fqrmare·9i::':;$9da~saupeodireCfjeperpEmdieularll pe aCeas~ •.cu ajuiOl1JIunW transportor' cU raclete.4rhpingerea pi'odusuluiiritubulfurmatse efectueadChiar Is formarea seestuia. de catreraCIetele transportorului de alimentare sau co ajutorul u.nuipiston pneumatic,

97

lnchiderea transversala apachetelor (pungilor) se etectueeza, de.obicei,cu aj",tQr.i':a doua falci de sudare cu miscare de rotane, dar poate fi realizata slcu capetede.,uf'de tip bare cu miscare altemativa (ou-ts - vino) care realizeaza §ii ti"agereafuliei#Epiesa de formare a tubului. .', .' .: .' .....

Formarea prizontala a pschetetor asigurn un bun raportintre·volun1ul. produsu\~,ambalat §ii mBrimeaambalajului, ma~inile prezentand,o constructie rel~tiv<simpl~imaterialul de ambalajpoate fi atat folie din materialplastic,cat§ii materiale~'com~l~x~ .h8rtie innobilata terl'l1bSudabiis. ProduCtivitatea uneima§ini poate .varia Jl'it~4<Hpachetezmin, modifjcareadimensiunilor ambalajului fac:Andu-secuu§il,lrihta. .... ,',',.'

Sistemulde ambalare bosto-pack (in pUculete)realizeamEimbalareaprodu$e~tot prin formate - umplere - Tnchidere, fluxul de fortnare a pliculeteloi"paailte. fi~'(asemenea, pe direqie' vertieahl c:At§lori~ontala(fig.7.6). Plicurilesuntutili~t& •.i'lambalarea uneigaff,le variate de produse: granulare, pulverulente; .paste'iP~~~gelatinoase (zahBr, sare,condimente, cafes solubila, ceal, 'Iapte OOricentrat,ketcnuPi'sampon, etc.), dar ~i produse sub forrnade buca\i.

11I11 III111111111lIIi 1m

I. Latun.: L

v3~..5

.i>: F~)lmnrel~)Il!icit\Jdui(\lfi

Fig.7.S. Formarea verticals $i orizontala a plicurilorl' '. .

Plicurilepot fi obtinute dintr-o singura folie {film) prlnlndolrea I0l1gitLidin~1sudarea marginilbr acesteia pe tl'eilaturi (una langs alta), sau din d~u.a folii suprapL .inchise pe toate cetepatrulaturl, . . . ", .'

Funqionarea m!3§inilorde formare apncurnor este asemanatcaracu .~ma~inilor deformarea pachetelor,indiferent de directia fluxuluideformare, dispozitlVL .'formarea tubuluitransformandu-se intr-un dispozitiv de impaturirea foliei(laforrriverticala). - .' \

In cazul utHizariia dous folii, sudareaambalajului trebuiess sa reaUzeze pelcele patru laturi alesale,prin folosirea adoua capete de sudarelongitudinala.. ".,

La ambalarea produse lor pulverulente in plicuri,exista posibilitatea cainc::hidel,. sa fieafectata de aceste produse,deoarece urnplereast sudareasefac inacela~i IOc..

Exists 0 gams foarte variatadema!j;ini de formare ~i ambalare .in plicuri din matelermosudabil, unelecu un singur fir de plicuri, pe ortzontala sau pe verticala, iar alte'lal~

981

aimulte fire, in acest caz rna~ina fiind dolats cu mai multe capete de sudarerlgitudinala~i transversals (eventual capete multiple). .f. In sistemul boato-pack lucreaza l'l1a§ina Tomado (Italia) cu formarea plicurilor din

oj termosudabila (fig.7.7). Plicurile sa formeaza din dintr-o singura folie fiinc;l.sudate pe,~!ecele patrulaturL .

T()RNA[)()

.,~

./ .

/'" , .. . . Fig. 7.7. Ma,ina, de ambalat in sistemul bo8lo-pack TORNADO.1.bobinAde film;2~capete de impteuna~;3.roladederulare a bobinei; 4.1"011 glisantA;

.,5;di~pozitiv detai~re a filmului; 6.celuIAJotoelectrica; 7.ro'e actiol'iz.te;.f};di$Pozltjv de. djvizare apungilor; 9.role de~LidarelateraIA; 10.bared$'sudaretransversaIA;

11.rol& de tr'agere;'12,di$pozHiv de tBiere transversala

"> Sistemulde .amb8laI't8hrink~P'Ck (in folie c:onttactibill) se utiI\ZeQS atAt' .'ro ambaJarea col~vAa ,proolls.;llot .CAt ,i a unorproduse individuale(ex ..castrave~

.~). Pentru ambal~r8 sefol6sescfoUi dinmaterialpJastiC (poIiProPiIeAa,poIietilenA,lpiura de vinil)cu gr6simea de:O;03 •••();2$mm;Ob~nubl,prinbiorient8r~alantului de.~IEtJpiaxial) astlel inc:Atcqntractla,s! aibA.loe dupa cele douA directii,Iong;tudirnilA ,i~la~SCheflla'~~balarii 'coleCtive aprodoselor estep;-ezentatiiQ Jig,7JJ. ..p~nJ>/'Oc$d~~ld~ ·a.mba,areshrin~ pot· fi)II'l1t)8lateChiarlegume'.';·. 'fnI¢Ie., in sUIreli'lta·(Siligulare'saoincsSei'Oletennoformate)iCQntractif.lti. strangere~,fQJieiJr)jurul

~I,or .se.p~t&realiza,· flecu u,neurentde,aercaldadus .dii'tafarAsau ,rncAlzit co:!~n@EtI~.~ce;,fie·cilapa'fie,?intEf: -: .... . .... .'. Sistemele'de atnbalare<bllsbu""j'.lack ,jskin"packlJtiliz~~iCa de

"""lare·. a .•..alripalajelor. .~Ie' .sa ·f()JoSeSC. maipuUilla Clm~lar.prodUseIor-hf8r8,'¢at'rriaiale,sa·aparatel()r,.Cb$meticelor~ia:pi'oduselordetargC()l1$Um .

, ....'.l.8.sm#al'ilf9a bliSter (fig;];8)se formeazarnai. iritAi;oalveola,din'foliefransparentamaterial plastic (PE; P\1C,PPH::$re sa puoedeasupraobiect~l~ide anibalat 8§ezatpe

.suportdecarton.Fixarease face prih agrafare, lipiresau termosudare.

Formore ('l'Izl.'lltala

QQ

3.' .: '..8 '-7

:L"ittmrm.·i~(' ,"

1

Fig.71. Amb8Iare& coIectlv6 a prodti$eiortnfoll8 termocOntrBdibiii·· ""'.Uransportor de ilIilllerttar8; 2.pJ.stDnhldraulic; 3;4.bObine (roIe)CUrolle CiOtI~> ,

5.capete de sudare Iransvera8IA;B~bandi de ~: ttu~ef de~:8,4uZrld8. ~;;. ..tere.ld . . . . ':,_

Aceasti amb8lare oferi .~···bui'IA~i')tare a Pr'od~S!JIUi.fI··~_ ~~:partialil a supol'tulu/; Eapl"e$Upune, rn 8Chirrib, foloslrea unei fOi'ineper.w con~ti('ambalajU\ui ,i nu sa pot realiza ddt filme rlgidf1l~$efOlos$Jte numal I8prodli88' ~~.dimensiunimici ca : ~i electricej papetlrie, $l'ticOledebiroU; inerc:elie.~:':

~. !~~~:

U ···U ...••••••••••,•••.•

. . • .SUiSA~~.

Fig. 7 .8. Principlul ambaJAtii blistet~k a prod~S8Ior'.' .'... ' . -". .'.. ···L •........•. '.

La fixarea pEi suport de cartOn; .seesta poaw'fj aeoperit CU\U1str8t-din .fri~lc\i.,termopiasticpentnJea,lipirea'prih teimosu~recu~ s4'fie cafrnal sigu~ (fig.t.6~c

La ambaiarea s/(ifli;!aCk (fig.7.S), 'proclusul :de arTlbal8t~t "pe'unc "termr>sudabil cu microperfora~i, serv~te et inSIJ~ drept rorm.lpentru ambala~. '.'

Confeclionarea a~ia se face prin tennoformarea unui film de· PE de_denslt8t$ p$$teprodus,icartonulsupOft; filmul :autolipinQu-sa de carton; Se'~li: ."acest f$J;imobilizarea.perfeCfia prodiJsuIUiTri$mbal8j; ..' ,,: .....

Amb8larea nuneceSitil'rormEi- 9i permitltUtiIii8r:eade .1ilme:~e s~~~~;Se. utiliza Ia smbalarea produselor de msri' dimenslilni~ aCCasQiii'iridUstri~I$; Ifelectronial; ceramial §i por18l8il. dar ~ pentru samiPreparate alimentare.

100

i;'\;, Pot fi ambalate proouse fragile sau de valoars ridicata care trebuie sa fie blocate pe';t~uporturi grele ~i rugoase in vederea expedierii ~i protectiei la umiditate.

rncal:ziroa filmului

~~""E0~p,;;~u.

~ ~ 4; ~ ~ ambalat

carton cumicroperforapi

~rodUS~ ~ ~ •• 4r.. 8mbalat

.•..•...•...•..••.~~

F.ig.7. 9. Principiul ambalarii skin-pack a produselor

Sistemul de ambalare "strech-film"',utilizeaza la fel ca ~i eelelalte sistemeterioare pentru a permite vizualizareaodusutui ambalat. Filmul din policlorura delii sau un alt material plastic transparentIe infa~urat strans peste produsul debalat sau chiar peste gata ambalate, in

derea formarii ambalajului de transportlstlzare), Se utilizeaza, in prezenf. pentru

.Jnberea una igame foarta vaste de produse.

... Sistemu! de ambalars baHia-pack presupune ambalarea produselor lichide inlelli din material plastic care sunt obtinuta la loculde imbuteliereprin suflara la cald in

dlcl a unor preforme obtinute prin injecVe de firme procucatoare de ambalaje_Fatade utilizarea recipientelorcJasice din sticla, metoda'deformare a ambalajelor

<materiale plastice prin sutlara de aer are avantajul realizani uner game variate de~- .

~ .

Tehnologia de formare a ambalajelor de tipul: butelii, tlacoane, bidoane din'fi3riale plastice, depinde de materialul din care acestea sunt confectionate_ Primeletialaje s-au reanzat din PVC dur ~i, mai apol, ~i din PEID (polietilena de inaltasitate) ~i PP, pentru produse ca; ulei, apa minerals, lapte, vin, sucuri de fructe.

. .In prezent se utilizeaza, pe scaralarga, PET (polletilena tereftatata) pentruitelierea unei diilersita\i de produsa lichide sau sub forma de pasta: bauturipgazoase, lichide imbuteliate la cald, sii'opuri,. bauturi alcoalice,sueuri naturale de" bere, produss chimice de uz casnlc, prciduse farmaceutiee, etc.

Tehnologiile de fabricare a ambalajelor din PET pot realiza chiar butelii rezistente la,eurizare ~i la umplerea cu lichidecalde (88-9S°G), care pot fi re.l!tili~te de panli la 20~..deori, precum ~i butelii rnulnstrat folasile laarribala~ea' aliri'leiltelor usor oxidabile,chiJp)"sau buteliide volume relativmidfolosite in industria chimica sau farmaceutica .

c. )' 'Formarea arribalajelor din aeeste'materiale S8 face pnn extrudare sau injeqie ~i,~Pbi,sutlare cu aer, in diverse procedee (fig. 7.10).

IOJ

-~.J,,\

!-~~\'\- • r<J '- "'"r-.....9 : ""

_ ~O(I- ]<~~-:::---...~:z,.. I .....r-i~ )

---"J.~ __~

Se axtrudeaza materialul plastic sub fo,:",a d~ t.ub cu sectiune in~lara a ~11J,i,{ ," La exirudarea continua cu fransferul semifabrica(ului (fig.7.10, b), tubul obtnut prinlungime se catculeaza in funclie de rnarimea oblectului !il de groslmea perefilor acest~la.:~ 11exlrudere continua esle taiat la lungime !?itransferat prin rotatie in matrita de sufJare.AcestPortiunea de tub extrudata se inchide in fon:na !?i s~ sufla cu ae.r.. ?btur?rea_ tubului 1&.,::,trprincipiu are avantajul ca se deplaseaza mai usor un semifabricat decat piesa fermata.partea interioara deterrnina umfJarea tubuiui care ra forma cavitatli, aSlgurandu-se ~I Ii"~ . In cazul extrudBrii continue cu transferul matrifei in plan vertical (fig.7.10,c),imprimarea diverselor tncrustatii. Dupa racire forma. se deschide.~I.iber~n~ ~mbalajul: ' .• ,:~@'sem'ifabricatul obtinut prin extrudere continua este piasat in rnatrite care se rotesc

Deoareee aerul comprimat vine in contact directcu pere\1I mtenort al ambalaJulul I~f ~l~tangentialsau se deplaseaza perpendicular pe directia de extrudare, capatand prin suffarecare se va introduce apoi produsul alimentar, acestia trebuie dezinfectati inaint~ ~~"j !~;formadefinitiva. .utilizare. Astfel, aerul de sutlare este filtrat inainte de utilizare in pro~:s~1 tLe fabn~~~.;; if' La extrudarea continua cu transferul matntei in plan orizome; (fig.7.10,d), matritelepentru a se opri irnpuritatile !?i reziduurile din procesul de tratare asepnca, iar ambalalele, I:, V'schimbabile sunt deplasate in pozitlile caracteristice procesului tehnologic (extrudare,daca nu se umplu imediat dupa torrnare, trebuie spalate inainte ~e ~mplere: . . .i.; suffare, racire, ejectie), Principiul prezinta avantajul accesului usor la matrtte,

In momentul sxtrudartt-tubul are temperatura de 150-230C, In funet,e de matenalul·utilizat. Din acest motiv se obtin butelii practic sterile, imbutelierea imed~ata fii~,/avantaioasa din punct de ve.de:re al conse~~bilita\ii 'pro~us~lui care P?ate fi 1mbu.~eh,at~,;~reee, fenomen care duce la eiiminarea operatiei de racire din ciclul de.obtmere a butelulor. l'

scoalera. .. bllteliei\

exnudare 0o~?[ ~

,

~tr;\n9·re3_ m:.trilei ~co:tte,...a;i

tr~rn;t.n.d ~fin~.~~(' tubului butwh.,

/ I 1I '=:::::=J

C- I c=::J c=J..• r:=-'JIL. ~lIfl:lI'••~in

"",tri\iiL injoc"' •.• rn ""'~

exnudare.r- calma

~ scoaterea ~~....E..JO bllteliei~",c::c:::;:J

--capac cu inelde re!inere .-~

mecanismde transfer

~ ~

.':Ai'...,~}, ,

A:~suftare in ~ 'i"\ ,.:matri\lI •.1.

locas deprindere

Lilt.rill

"""\

Fill;' Spate

Fig.7.11. Forma constructiva a unor butelii din material plastic cu milner

Aparatura ~i materiale utilizate in laborator

Pentru efectuarea lucrarii se utilizeaza planse cu scheme tehnologice de masini de'~I'iiambalat in diverse sistema, CD-uri !?i casete video cu filme reprezentand fluxuri,1 :",tehnologice de ambalare a unor prod use din industria alirnentara, chirnica !ii tarmaceuuca.

" I~.: Se utilizeaza, de asemenea, prospecte !?i carti tehnice de rnasini de ambalat, cuj '.prezentarea schemelor tehnologice de ansamblu, .precum !?i pe subansamble,.~~fcaracteristicile tehnice ale acestora, alegerea parametrilor regimului de lucru, in functie de

'1, ~:prbprietatile fizico-chimice ale produsului de ambalat, materialului de ambalaj l}i tipul'lil~'mal}inii de ambalat.

:-,1

suflare ~

~~~~"~ ~--=1 ~

'- suftareIII .j. . 1~ " S . •. . .. .\-----' matrita . ' rollre ,,~ {:I, 1: e anahzeaza diverse slstem~ ~I ~a~lm. de ambalat, prezentate in prospecte, car1iFig.7.10. Procedee de obnnere a buteliilor l?i recipientelor din material plastic ,§:" • ,tehmee, planse cu s~hem~ constructive. ~I functlonale.

a.injectie in matrita ~i suflare cu aer. b.extrudare continua cu transferul semifabricatullli;tt~~i!2. Se anahzeaza m~' mu~t~ fluxun tehnologice de productie cu secuunea finala dec.extrudare continua cu transferul matritei; d.extrudare continua cu transferul matritei iil~jf,~,~mbalareapr~duse~or ~I con.dl\lonarea produselor ambalate inainte de comercializare.

plan orizontal'1: r 3. Se reahzeaza 0 clasificare a slste(Tlelor de ambalare in functie de. principiul !?i;<i:,metoda de ambalare, precum §i in functie de caracteristicile produsului de ambalat.

Injectia in matTits §i suffare cu aer (fig.7.10,a)este ideala pentru flacoane !ii bui~jf\ '~;4. Se stabiles~ caract~risticile tehniee ale ma§inilor de ambalat analizate.foarte mici. Semifabricatul cu gatul finisat, oofinut prin injectie in matrita, este transf~t:' .It'~'; ~. Se ~etermtna (stabjtesc) pararnetrii regimului de lucru al unor rnasini de ambalatlntr-o alta forma unde se obtine prin suflare forma corpului Complet finisata faraa)~i' ~l~~nallzate~I preze~ta~e, fie pe plan~e schematice,fie prin prezentari video pe calculator.'neeesare ajustari sau debavurari ulterioare.)~j!: %i; ~'. Se mcearca ~Imularea pe calculator a procesului de lucru al unor sisteme tehniee !?i

'A. )",./ll8!?tnlde ambalat diverse produse (solide, lichide, pastoase),

(~~~idarea\.JITJ 1}

102 103

Referatul lucrarii Pararnetrf regimului de lucru al unor ma9ini si instala+ii de ambalat. . J ~ \ •r.~-, y ~ \ .

1. ClaslfiC8.r~a met.~d.~ 411~nprinCipiilord.e ambal~re a p~uselq.r. . . .., :'~.'.':' - (p rrr--e /'I'-.}' ~ e ',.) )..:: ••eJ"hQlJ' C9-u-. Jv- d()\J~(,j .....(Dnbdhll{ puf)) J'v~~N.. )O/J'YlWaAl {/VI ,:>,!~ t:CV\.J'>"Y'aN -a ~J'.~~ ~ ~j;-/Q (jJ. e~J . ct~}fY',Q,.~dJr\.c' ; iJ..,t,) OllO"W\~V . ~g..; ~d ) p.t)j- ole' ~~~.\i . it h..-ll. ~.'ynaJ'" Q ~\J.}". rv .. 1 J :! "

\. "I rJ' \ ~...J. I. (L' ) n ~ • .h ..... /lY1}yl§"- (f"" - ''-\, ,r ~) 1\\ I<: /II).()JI ,a.,,)ClJU- . K • ",7- , (,.AA j)rr-A ~ ';YJ' ~ 1\ - . 0t).- ~' .~'J,ii.; .' ~. ;\ , 'Q-'(Jl}..,: .: - - , \'lJ» _ ~ J t» ~.. ,) '. ~. r .' p -.! .'J.t..L '. .t." J .,,,,'tt(,('.h:? OJ ,0.'-"00,\ ,.... ().. '- . \'---.... ,!,t no.•..•Yn"~~

) v., A .\' .• ' \ J dA r.1J/"r", ILo _ ~ ,.1) ,. !Ii;,.j ', .•,J. .. J." .. "-r -!;). r'fM0V I ' \ .' ?" (0., .o KJl!'( pG)..{.!" '-'" r::,y; .' \ v. . v r VtJ../ '"::l.-(.~WI ,~,'}. r \ ~ \1 (\ L ;J:;tr _.f4f'j:.., "t.~:; ":". . A . 1 1 rll .-~: ...J. '"(.>'xp r'l't., {,!

11\~.I~(1.'.l'l{'J.. V v . .::...'.'....-...., . f\:/i. 1\", ~ ~)"O-b;.u\..l /:Y l-V. ,(}i'U~.·U'/ nv'-'''v' . . . . '.., -. (T' UY'(V' ~ ,- "" 1 • - ' U

.-./~J"I;.;; . eo?Jj~ I)~-'. ,~dcn--f •

I~!i \

-e.a

2. Sisteme reprezentative de ambalare a prodoselor, ..i,.. funqie de caraCteristk:i~{liambalajului ~i produsului de ambalat - scheme de principiu.;:~'

\ \'\'-v:-J?--

fru..yio J}..~Oi'&\

" ,t"'\--f ,. J;Q \\ I--"AW \}D\(',J,Ct r /I.A.A~t;,- .

t-~S'-)-):')~ ~~"GJ / ~~..1 i:

'1" p'\..&~r·",,··..--_..J4 ~kLr-T"-~ -r ~ ]:'~' J,-~ --'-/, _----~.- '. -'i'l~ I~ ~ 1~ J; ~ . '. '. . -~t-~-~-~..-L - \ [-I

i'.utkrJ.. t.U tw' <fl)&!')VL ~ ~n II- "' 1; t~¥ ~ ~\~~·sct;{\A '-r 0-,1\

I '

//'/ /-----/ l'•.....~'·"!/.' .y -:

/ "[]'!,' 1/ .. I! '+... U;' / lr 7' /Wi / v' ..j"

104

~~: _,', cr.}'.l q.aarr~cteri~tici tehnice ~Ie ma§ipilor de ambatat analizate. . -\ i';~' \ .'

.rr.Iffi~=i'td~ (\(~f7u- -.f·::OS . (~, ;'~ f.t.S

~I~~~~~'}, ~ o-a» 'r' . cl"'-1--::''',,6.\ r:J'-"-. ,.'.

~; ~.}:."([ru. aU/yJ. ~J~c,9(n'\"" r. ".,~ J . 1",,\\ pol ,,-, t

.;'&\ n..~ J ~_ '[YO.. _ d.A.~""t' ,..../ :b v,rS{j!h '. ~ G"- /'lYO/\,:\ 0' <l(}.'

,~. r- U" •• -..0 • __ I r- _."'- 'or \ ~rj; ')' J d i. • -.,1" ,-, • .-. A" . ,.' ,,' .~r~ 'Q'lA.. 0- .~ . r.;/ fdYl/'1"'!). il.l..CU.·y;P" I·)\:t,? p "'}~ "~J,J

c~,....l. {,,"".-..~..",..f~""("kt~;;i':~")'

105

I I

-; DFJ~~Lucrarea nr.B-. -~

dETERMINAREA PARAMETRILOR GEOMETRICI AI ELEMENTELOR;DE:,·iNCHIDERE PRIN FALT A CUTIILOR METALICE $1 TRASAREA GRAFO-ANALITIC.H'PROFILULUI ROLELOR DE iNCHIDERE

II .,. ....

I,

I

d

Scopul lucrarii ~cJ

--------- ~I 9Luerarea are ca scop cunoasterea procesului de inchidere prin fall a cutiil¢r'I~1 b

metalice cilindrice (in special pentru conserve), a elementelor principale participante :'~i~dfl 'I Hproces ~i a parametrilor acestora, precum ~i a modului de proiectare a profilului rotelor ~~ ~inchidere. In cadrul lucrarii studentllor Ie este prezentata schema tehnologica a procesllhil:t.- I Hde fabricare a cutiilor ~i capacelor metalice, organele de lucru ale masinilor de in(participante la procesul de imbinare a cutiei cu capacul !ji determinareadirnensiunigeometrice ale acestora, precum ~i metodologia de trasare grafo-analitica aprofiluluiC~I.,2!,:I.l.;'.fi~i ~ig 8 1 F '.doua role, faza I ~i faza II de inchidere. ,~~,j, '" orme constructive de capac (bordur~t ~i bordurat ~i rolat) ~i cutii din doua ~i trei

',;" partlConslderatil generale

Cornpozltla unor asemenea solulii este urmatoaraa:Cutiile metalice pentru conserve sau pentru produse chimice pot fi confectionate dt9; • ~o~~tj.ede cauciucin benzma: cauciuc- 7,5%; benzina - 92% ; fuxina _

doua parti (cutie - capac), in cazul cutiilor de inal\ime mica ambutisate, sau din treip8~" ",. ' Yo:(fund - corp cutie - capac), in cazul cutiilor de inal\ime mai mare. In acest caz cOrRffi' ~~;._ • sol~tl.e epoasa; cauciuc - 63%; caotma - 10%; caseina - 3%; amoniac _cutiei, obtinut prin rolare ~i inchidere (sudare, lipire, faltuire) longitudinala esta in1biriatp'®l' il ..' 11 Yo".apa -:- 13%; C~lorant - 0,1-0,3%.fal\uire cu un fund ase~anatorcu ~pacul in?ii de la fir!:la co~struct?are.. .• .;\:~ :;r A r Procesul t:hnol~!c deobt~nere.a cutiilor metali~ din tabla este atcannt din doua

_P~nt~u.confectlonarea. cutiilor metahce se ubhzeaza t~bl~. cositorita _s~u ta~~' ~.4er1ca~e se desfa~oara; In p~ral~1. fa~ncarea ca.pacelor ~I fabricarea corpului cutiei.neagra lacuita, cu conn nut scazut de carbon pentru a avea propneta\1 bune de mtlndere;.~)~:;. . E~ema tehnologlca ~lmphficata.aacestUi proces este prezentata in fig.8.2.deformabilitate, fara pericol de fisurare. Grosimea foii de tabla este cuprinsa, in'!nQ!l! f)n\" . eme~tele construcb:,eale ma~jnilor de Inchls cutii metalice, comune la toateobisnuit, intre 0~22- 0,3 mm. Ea ~e obtine pri.ntr-o lami~are la C?ld pane I~ grosime~d~ :1;:d~~'le,sunt rolele de IOch!~ere" ~refaca~r~far~a (fal(uirea) corpului cutiei cu capacul,,1,8 mm, urmata de 0_ cufundare In bale flerbinte de ~cld ~u~ur~c dll~at ~I de 0 a 'q~y~'l~f ~ ..lntrodu~.rea,,~rodusuIUiln cU~Je,~pu~ de ,tnchJs;care centreaza ~i preseaza capacullami~are la re:e, dupa care se face recoacerea tablei. EXlsta ~I sortirnente de tabl~:~,:~f.01~lc.utlel r~tlmpu.!,"~rocesuIUlde fal\wre; talerul, pecare esle asezatacutia ~i care agroslme redusa de 0,12 - 0,15 mm. .·1;t;.,~,:?pnJIR 10 tlmpul ,"chldem. .

D~?a felul pr?tec:tiei~ int~rioare ~i/~au. exte~oa.re, cutiile metalic~ ~ent~ ~n~rlr '~j,',..'.''.,". "..' ,'. . ".poi fi: nelacuite, partial lacuite ~I complet lacuite, Lacuirea pentru protectia mtenoara poa1.e.~;( emente teoretlce referltoare laorganele de rnchrdere a cOtiilormetalicefi acidorezistenta sau sulforezistenta. Lacurile pentru protectia intenoara trebuiesa fi~,/.~~1\> ' .. '. .<'.. .tip alimentar ~i avizate de organ~~e sanitare. La exterior ~e poat~ realiza ~i 0 Iito~rafiEtre',,' ~~)" ~Olele defnchicte~!allprofile $tandar~izate in functie de tipul cutiilor ~i capacelortab!ei co~form .u~~i.model st~blht de aeard. cu be.n.eficl~rul. Lltografierea trebuie sA.~ ':%4:' . ) entnJc;(Illa(;9.r~tund~, bordu~te_~1 rolate;schemell:! procesului de agrafarerezistenta la soltcitarlle rnecaruce de la arnbutisare ~I I~ehldere.... .::rg f2,c,~re, '?U(I~r~"cubeLsuntprezenfate In fig,8.3, ,.corespurizafor celor doua faze ale

In fig.8.1 sunt prezentate unele forme constructive ale cutiilor ~I capaculul.·,f, ~Pc' su UI ~II). ..'.' .' ... 'Capacele cutiilor eilindrice se bordureaza ~i se roleaza, intimp ce capacele cutii,ldrl1~,/"Infaza4:.<:aPUI de Tnchidereapasa. capacul pe c6rpoicutiei ~iJl centreaza, fixandu-I

nerotunde sunt numai bordurate sau bordurate ~i rolate pe zone,le drepte, in timp ~.JO;~!i~at~nt\faPtul~',~ are s~pl'afa~a decont8ctcu capacul profilaf8§i randalinala.zonele de curbura sunt numai bordurate. Cele mai utilizate sunt capacele rotu~e,,~/,,;·; ... ,.~l~.fa~I,i~~~~SC~lrol~atabOrQura capaCI,IJuiintrodLicahd"a SOb bordura cutie;bordurate ~i rolate. Cor~u~ cutiei pre~inta in ~~na.de inchid~re 0 bordura .simpl.i. ."~;}, ;~:,~t"':lareafalt~IUI~> ,P~~ul sa d~sfa~arafiepii~r~tireal:!nsambluluf eutie - capac, in

Forma constructiva a bordunlor cutiei ~I capacului sunt perfect deterrmnater.~' .,' "11'ce.•rOI~_~?epl~~~zA n!JmCJI radl~l;fienumaJ pnn rotirea ~i deplasarea. ansambluluidimensiuni care se inscriu in campuri de toleranta precise. . .!\~:,;~~e or••lntlrY1p~CU~!~'I,~pa~ulsel1)~ntInin pozitie fixa. .

Bor~ura cutiei trebuie sa fie la.ta de 3-3:~ mm, iar raza ~e. indoir~ ~ fie de 1,20-1.:5{ ;:ika IFazaan~a a procesulul deihchidereesfEi faza de presare a faltului rezultat dupamm, la cutiue pentru conserve. Unghlul bordurii cu peretele cutiei trebuie sa fie de 90 ·t')' -·"/v,· <" ", . ". ,'.:_'. . .:

•. ~entru asigurarea.eta~~ei~atii cutiilor d~ conse.rve, int~e capacul §i corpul cutiai;_:.:t~ldRO!eleq~<lnF"idefE! sunt; Jngen~~I,defiflite.prin profilullor,care estediferit de laIn interiorul faltului, trebuie sa eXlst~ un maten~! elastic (masa de etansare). .. ,j ;/. ;. :~Qrar.ar! lafa~ II.Celel~ltepartl~nstructlvealeunei role sunt specifice fiecarel

In metodele actuale de fabricare a cutiilor de conserve se folosesc SOlutu.d.e~,~0~§'m ~.rQ~til~fnfu~ctle ..deSOlullaadop~ta deJabricant. .cauciuc, in solventi organici sau in apa care se aplice in interiorul partii rOlate;~~~~y .,FOITT)a'CO,!1structivEi~aunei role dE!inchidare faza I cu dirnensiunile sale geometrieecapacului ~i se usuca intr-o incinta calda (20 minute la 100°C).~: If.~~e prezentala In fig.8.4, Jara unei role faza II in fig.8.S. . .

106107

[Sorta~ea tablei -]

~

[TIiiffea tablei pentru corpul cutiei

t "Tiiierea tablei pentrucapace

I

[Stantarea capacelorpe presa I~

Rolarea~i imbinarea longitudinalaacorpului

I Aplicarea maseide etansare 1 I Bordurareacorpului cutiei

L-l IUscarea(ptmerizarea)

, tI Aplicarea fundurilor I

tji;rificarea cutiilor ~

~I Depozilarea I

Fig.8.2. Schema procesului tehnologic de obtinere a capacelor ~i cutiei

Pentru alegerea unui profil corespunzator al rolelor de inchidere se iau inconsiderare mai multi factori, printre care:

forma capacului (rotund, nerotund);grosimea tablei cutiei ~i capacului;

- forma bordurii §i latimea bordurii capacului (lata ~i ingusti:j);- diametrul capaeului sau rnarimea lui;- forma rularii capacului;

tipul lipiturii longitudinale a corpului cutiei;- tipul de 'etansare dintre capac §i cutie (masa de etansare injectata §i polimerizata

sau garnitura arnovibila de etansare):- tipul rnasinii de inch is (viteza de inchidere). I .

Formele de baza ale profilelor rolelor sunt foarte asemanatosre indiferent deconstructor, la aceeasi inal\ime a fal\ului.

Profilul actual al rolelor (profilul american preluat si de europeni) este conceputpentru faza I prin imbinarea a doua arce de parabola, iar pentru faza II prin imbinarea adoua arce de parabola cu doua arce de cere.

Aceste profile dau cea mai buna inchidere, cu un grad mare de suprapunere afaltului corpului ~i capacului, cu eele mai reduse soticitari la rnasina de inehis, formarea .faltului facandu-se fara socurt

108

I

(_..-\\ -.

.•....• --~ --~--,,-

C\ ,~~

--5_S'-~

,)

,-------

v~

I "'2.2h7(-0.025)

Fig.B.3. Fazele procesului de inchidere prin faltuire a cutiilor metal ice cilindrice

"7.5

Fig.B.4. Forma constructive ~i dimensiunile geometrice ale unei role de inchidere faza I

Rola de inchidere faza Ieste definim de dimensiunile a, b, c, d din fig.8.6,a in careeste prezentat profilul acestei role.

Pozitia punctului U, determmata deraportul dintre dimensiunile d ~i a, da tipurile derole ce se pot construi. Pentru tipizare acest raport a fost stabilit Ia valorile 0,15; 0,20;0,25; 0,30; 0,35; 0,40; 0,45.

In functie de valoarea acestui raport stat profilul rolei, cat ~i forma agrafelor(falturilor) rezultate sunt diferite, asa cum se prezinta in fig.8.7.

109

,e46.6

lrii

~O.e3

_42.2.2h7

«147.5

'".l!l"~

Fig.8.5. Forma constructivi.i 9i dimensiunile geometrice ale unei role de inchidere faza II

10c

D

"5}<;:o\..

°1 Q.

oIU

"I~_ I IiA-~

110

. IAx. / I Parnbola2

direct0i I I--~U·

/c

--.1 _

':-...i!;'- - =-"", IB

Ij ( I I I I I I I I

:,etermina inal\ime.l Iaitului, deschiderea profilului fiind mai mare decat aceasta cu circa,2 mm. Astfel:

V = I::!!~imealablei capacului +:!.d3 3

~~«.

Flg.8.7. Profile ale rolei faza I de form are a f~ltului ~i forme ale faltului obtinutGrD9imeo fal\Ului

_~i::t:or<2a) b) 1>01.;- ~ -,

Fig.8.S. Caracteristicile dimensionale 9i modul de obfinere a pr~mul~irolei faza I

. ~e. co~stata ci.i pentru un raport d/a = 0,45 forma faltului (agrafei) este aproapeclrculara, In tirnp ce pentru un raport d/a = 0,15 forma faltului este eliptica. '

Pe baza cercetarilor experimentale efectuate in strainatate s-a constatat ca cea mairedusa fo~a de presare laterala (circa 50 - 60 daN) estedata de profilul ralei la careraportul. d/a este ?e 0,30, deci punetul de racordare la 30% dinfnaltimea (deschiderea)pro~luIUl, acest up de rota fiind utilizat la majoritatea masmilor de inchis, deoarecerealizeaza §i 0 repartizare uniforma a eforturilor laterale, precum 9i 0 uzura minima aprofilului. ~."

Deschiderea buzelor rolelor se calculeaza, in fJeneral, de la acest raport d/a = 0,30, Fig.8.B. SchemJde calcul a lungimii tablei capacului, respectiva inaltimii profilului roleiprecum. 9i .de la rap?rtul dimensiunilor faltului obnnut cu acest tip de rola. Astfel,raportul .' . . ..... .'.dmensiuniior faltulUlla rolele cu d/a = 0,30, este: grosimea fal(ului /Iungimea faltului = 0 8 Pentru groslmi dlferite de tabla la cune ~I capac sa ta media celor doua grosimi:(fig.8.7). .' : d=(dl+d2)/2.

Deschiderea profilului rolei se determma pomind de la considerentul ca forma: . DetChiderea profilului rolei faza I are valori uzuale cuprinse intre 2,4-3,0 mm 9ifa1tului oounut este 0 elipsa Cll axa mare inclinata cu 30° fata de verticala ~i raportul celor deplnde ~ lungimea tablei capacului dupa agrafare l1i de grosimea tablelor eutiei ~idoua semi~xe egal cu 0,65 (determinat experimental). Din rezolvarea geometrici.i a elipsei capaculUi. ". . .rezultate 91avand in vedere c<'3spatiul neacuperit este circa 4.d (sau 4 grosimi de tabla) sa . La nOI 10 tarA, eele mal multe role fazal au deschiderea profiJului in limitele 2,4 -

. 2,8mm.

0.8.1'1

:2t

J

III

>I~;t

,Analizand fig.8.6,a se constata ca profilul rolelor este definit de dimensiunile a ~i d,

din care cauza firmele straine au tipizat role Ie !?iIe-au notat cu un indicativ literar (de firms)urmat de patru citre din care primele doua indica inallimea profilului in zecimi de milimetru,iar urrnatoarele doua citre indica raportul d/a in procente. Astfel, indicativul LV 2530; 'l"pentru 0 rota faza I, reprezinta; LV - Lubeca Vorrole; 25 - im31limea fallului de 2,5 mm; , ~'raportul d/a := 0,30 (adica 30%). k\l<

Constructia grafica a profilului unei role faza 1se poate etectua conform schemeidin fig.8.9, in sistemul constructiilor grafice de parabole, in care curba rezultanta ~rofilul)reprezinta infa~uratoarea tangentelor.

b=U9

/,Rola de inchidere faza 11intervine in procesul de inchidere dupa actiunea rolei faza

I ~i are rolul de a presa faltul - agrafa pe corpul cutiei. Forma faltulul este data de profilulrolei faza II ~i de profilul capului de inchidere care centreaza capacul, cu care face ununghi de circa 4°.

Din punct de vedere matematic profilul rolei faza II (vezi fig.8.12) este 0 cornbinatiede doua arce de parabola cu doua arce de cerc, astfel:

segmentele AB ~i CD - arce de parabola;- segmentele Be ~i DE - arce de cere.

in punctele de legatura curbele sunt tangente una la cealatta, astfel ca se obtine 0

curba continua.Ceea ce defineste profilul unei role este lnal\imea lui, restul elementelor

constructive fiind proportionate cu cele ale unui profil de baza determinat. in general, prinlncercari .

Din punet de vedere al inal\imii profilului, aceasta este a := 2,5 - 4 mm, la cutiile;'\I~' me~alice pentru conserve, la celelalte tipuri de cutii din alte domenii (chimic) Inaltimea fiindI mal mare.

~j Dimensiunile fal\ului obfinut depind de dimensiunile profilelor celor doua role deinchidere ~i de grosimea tablelor Imbinate.

Lungimea faltului este egala cu deschiderea profilului rolei faza I plus inca 0,4 mm,in timp ce grosimea faltului presat este egala cu doua grosimi de tabla pentru cutie, plustrei grosimi de tabla de capac, plus 0,1 mm pentru masa de etansare.

Capetele de i'nchis au rolul de a centra ~i fixa capacul pe cutie in timpul procesuluide inchidere.

Din punet de ~edere at dim.ensiunii b, se con~tata ~ ~ceasta ~te, in practlca, circa:l. ~c:st~ piese f~e sprijina cuti~ ~i capacu! sub apasarea rolelor de inchidere, faza I90 - 100% din inaltlmea profilului (fa\a de 132% cat se IndIca teoretic). Atat la parte~ de, 'I': 91faza II. r-orta de apasare este de circa 50 - 60 daN.sus cat ~i !s partes de jos, profilul este inciinatfata de orizonlala: la incep~tul ar~uIUlde'''~ De asemenea, capul de inchis are ~i 'rolul de rotire a ansarnblului cutie - capac inparabola in partea de jos, acesta esta inclinat cu 1 - 1:3° pentru 0 constru~tle mal u~oara (: cazul masinllor carusel, adica la masinile la care pozitia rolelor este fixa.a profilului; la partea de sus inclinarea profilului poate 8Junge la 5° fata de onzontala.'.: " La ma~inile la care ansamblul rolelor se roteste in jurul cutiei ~i capacului, capul de

Unele dimensiuni ale rolelor faza 1 propuse pentru tipizare la noi in tara, pentfl\:;' inchis are rolul de fixa,re a acestora contra rotirii datorata eforturilor de deformare in timpulraportul d/a := 0,30, sunt prezentate in tabelele 8.1 ~i B.2. ~ , :' , " roiMi.

Forma ~i dimensiunile geometrice ale capetelor de inch is sunt prezentate InII fig.8.10.

Unele din dimensiunile capului de inchis cutii de conserve sunt fixe, celelaltecalculandu-se in functie de primele. Dimensiunile recomandate au valorile:

r) = l,I ~.05 f3 = 4" h] = 1,5"'.0' - pentru toate capacele

112 = 3,0 -- pentru capace $53 mmh2 = 3,3 - pentru eapace $13 mm, $99 mm ~i $153 mm

In cazul diametrului sculei de rnatritat d7 aeesta depinde de diametrul nominal alcapacului ~i are urmatoarele valori:

- $52,7 mm - pentru capace cu diametrul nominal $53 mm- <p72,2mm - pentru capace cu diametrul nominal $73 mm

f!= 13

II.

& ., B

Fig.8.9. Constructia profllului rolei de inchidere faza I

,

°li~ ~II ~<rI :::

£..~• ::J,

Tabelul 8.1. Dimensiuni ale profilului rolei de inchidere faza 1 cu raportul dla = 0,30

Tabelul 8.2. Diametrele caracteristice ale rolei de lnchidere faza I cu raportul dla = 0.30------- ..-.-~---.-.~---.---~--..--- ..- .--....,_..._ ..,.------_ .•._-_ ....._ .... _ ...•__ ._--_. ._--------- ..

Diametrul de fund al Diametrul exterior al ,Diametrul exterior al buzei_J~rofiJ~Jy~(:!.df!!!:0.L_._ .__._. ~r52!}1!:!!uidd~.!!'L._ ..__... inf~!i()are,_~.J:0L

40 48 40 + 2.c----_ ....-_._-_._-_.- .._ ..•.••..__ .- _._-_._---_._-----------,- ----_._---_._---45 53 45 + 2.c

____ •• _. __ •••• ••••• _ ••••• ,_"., •• _ •• _. __ ••• " - - ,•.••• _ • ••• ..,_ ••• _.• ,. •• • __ • __ • • --,-----_._---_ •• .0 ••••

50 58 50 + 2.c-.----.-- ,..----.--"--.-.--~--,- - ".-, _._ .._-_ _---_._---_ .._-- ------------------55 63, 55 + 2.c

~-=====~]l=~~~~·~~_~~=~~~:~~==::=~rt=:=:~~~~=-=I~=~-=-~~-:~__.~~:;~=_--~~~~

Inaltimea Latimea arcului Latimea buzei rVLI\'~ ~UII"LUIUI R port I d/aprofilului superior inferioare de racordare U a (o/c~

___ a (mm) b tmrn) c (mm) d (mrn) 0 =j2,4 2,4 1,32 0,72 30

---- 2,5 __ ~_ 2,5 1,375 075 302,6 _~ 2,6 1,73 0,78 30-----V·- 1---- 2,7 . 1,485 081 30

_____..1.,.L_L-_. __~ . 1,54 0,84 30

!clc

112 113

_ 4>98,2mm - pentru capace cu diametrul nominalcp99 mm4>152,11mm - pentru capace cu diametrul nominal cp153mm

d2.

'-< d~----~~--,,~--------~-~d ~ d»I

d-ds

,~dlV-

~ \' i'"/ ' •. ", / " I_ c " 111,,\

d2

(ll

hi

d4

Fig,,8,10. Caracteristieile geometriee ale capului de inchidere

De-Df

_____ .._, 19,, _

5 6 7

Dimensiunile care se caiculeaza prezinta urmatoarele rela~i de calcul:h, = h2 + 0,1 '2 =', + 0,05h6 ='2 .sin P 11. ='2 - h6 I I C _

A I e I y

----" " .. ,," -- " --~--\ R

8 9 !Ole 1 2______---1_

111

Rl B

h = h - h a, = n5 . tan P .5 '( 4) _ _ =(h -h ).tan/3 1",', FIQ,8.10. Trasarea grafica a profiluluirolei de inchiderefaza Il12 =r2·1-cosp a)-a, a2 a.,) - ,_~~'d; = d, + 2· a) +0,05 d. = d2 - 2· a4 )~'.-. sa unesc cu linie subtire punctele corespunzatoare de pe cele doua segmente §i se

Unele dimensiuni caracteristice ale capetelor de inch is §i ale rnatritei de ob\inere~¥ilf~~enbfic~ .mijloacele seqmentelordintre punctele de intersectie ale acestora in sensul decapacelor sunt prezentate in fig_8.13 §i tabelu~ 8.4... . _ .";i~ :~;parcurgere ales (0-1; 1-2; 2-3; .:: ) P,Omindde la punetul U;

Teleru' este piesa pe care se aseaza cutia 10 rnasma de lnchis. Are .forma u~~';'~~',- se unesc punctele Identl~cate cu arce de cere, parabola rezultata fiinddisc cu desenul asemanator fundului cutiei sau de 0 alta forma, care asigura CUII~,;i]\:rnfa~~ratoarea tan~ent~lor respective; se ingroa§a parabola care face parte conturulstabilitate in timpul inchiderii. _=;1.1 fqs,upenor al profilulUi rotet; . .

it 't,!' Trasarea parabo/el supenoare U - c:~;. :.~: -. se .procede~za in acelasi mod §i pe traseul U - A - E, impartiridu-se segmentele"'~:;{,;UA"AE In acela~1 nurnar de parti egale;

Trasarea grafica a profilulu; rolei de inchidere faza !;,'W; f!', ,..~se numerotea~ capetele subsegmentelor determinate parcuroand segmentelePentru trasarea grafica a profilului rolei de tncnidere faza I se porneste de ~" ~;;.,l',IaO'In sensul U ~ A ~IA ~ E;

dimensiunile a, b, c, d cunoscute, reprezentandu-se pe hartie cu lio!e subpre un dreptun~' rt',,'~, "se unesc cu linie subtire punctele corespunzatoare (cu acelasi numar) de pe celecu laturile a x.b _ ABCD (conform sehemei din fig.8.10),la scara 50: 1;" "k,~d?~A laturi §i se marcheaza rriijloacele segmentelor dintre punctele de intersectie in

_ se identifica pe latura mica a dreptunghiului punctul U, ~~t de.raportul d/a; . ,7'\,l) .4~,ordlneacrescatoarea numerelor (O~1; 1-2; 2-3; ..,);_ se identifies pe conturul dreptunghiului margin~a buzei I~fen?are ~ pro~luIUl,~;, ~i;.;' - .seunesc pun~el~ ~arcat~ c~ arC? d~ cere ~i se ingroa~a parabola rezultanta;

data de dimensiunea c, ducandu-se in punctul determinat 0 vertlcala subure, §I punct\Jl~~,'\Y)" ' '.Obs. Daca.se mdlca unghlun de incllnare pentru dreptele directoare ale paraboleiluat pe oozontata fata de punctul A, la distants e (posibil ca e = d);·4;~;s~p?no~re, atunci se va proce?a astfel: ,

Trasarea parabolei superioare U - C: ., ., ;:';~,:)'.:';:r: din punctul U, respecnv C, se duce cate 0 dreapta subtire inclinata cu unghiul_ se impart segmentele CD 9i DU in acelasi numar de pa~ egale !jl se numerot~~ ~~,i::~lficat (q>, respectiv o) fala de verticals, respectiv orlzontala, pana cand acestea se

eoraspunzator, conform schemei (parcu~ere~ segme!'tel?r. §I numerotarea ~ fa~;I~..{i{-I~lersecteaza;acelasi sens); (Obs. Pentru 0 preeizie mal buna se vor Impartl segmentele CD §I DU.~~~,:1&', - ,pe dreptele ast!~1 rezul~ate UD', respective D'C se vo: lua acelasi numar de partiun oumar mai mare de subsegmente)'''''k:)!eg~le ~I se procedeaza 10continuare dupa metodologia amintita mai SUS,

" ", Definitivarea comutului inferior.

Trasarea grafica a profilului rolelor de inchidere

114 115

se duce pornind din punctul E 0 dreapta subtire inclinata cu unghiul y (1-1,3°) falaS~de orizontala pana la verticala buzei inferioare a profilului inferior (cota c); ..:'..:.1.

se face racordarea celor doua drepte cu un arc de cere de raza R1 (circa 0,3 mm)':~l~la scara aleasa; .',: .

din punetul de racordare de pe verticala se duce In jos un segment de dreaptaijlnclinat cu unghiul E (circa 15°) fata de verticala; ,

se ingroa~a linia conturului inferior astfel determinat;Oefinitivarea conturului superior. ' ~din punctul C se continua eu 0 dreapta subtire (orizontala sau Inclinata cu unghiul

~) pana la 0 distanta data de diferenta dintre diametrul exterior al profilului l1i diametrul de·,(t·ifund al acestuia, stabilita printr-o verticala subtire;

se faee raeordarea celor doua drepte cu un arc de cere de raza R2 (Ia scars>aleasa)·:lI, ~.

din punctulde racordare de pe verticala se duee un segment de dreapta, in sus;inclinat eu unghiul 8 (0 - 5°) fata de verticala:

se Ingroa~a conturul superior astfel rezultat;Oefinitivarea desenului profilului rolei faza I:se tree pe grafic cotele corespunzatoare (a, b, c,d, e), razele de racordare.fiOi

unghiurile de inclinare ale dreptelor caracteristice;c,,:Se vor determina, in continuare, inaltimea faltului ~i a elipsei (sau agrafei) rezult8t$~

dupa faza I de inchidere V (V = a - 0,2), lungimea tablei capacului care trebuie obiinut~·;dupa ambutisare ~i deeupare pe matrita, inainte ca aceasta sa fie boi"durata ~i rolata, din'I'relatla (de mai sus). '

b-C___________

fX, 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A98 .>.76 Rl \ Iej1lr tj,MI ) 9 .~2>

H

Trasarea grafica a profilului rolei de lnchidere faza 1/:Pentru trasarea qrafica a profilului rolei de inchidere faza II se porneste de Iii ;~'(; ,

dimensiunile a, b, e, d, h, e, f g, i, j, R1, R2 eunoscute, reprezentandu-se pe hartie culinie .subtire un dreptunghi eu laturile b x h - AXYZ (cant. schemei din fig.8.12), la scara 50: 1;., ..

se i~entifica axele de simetrie ale parabolelor ~i varfurile acestora (parabolele aUII"~"aceeasi axa de simetrie); "

. se yaseaza, dupa metodologia prezentata la trasarea profilului rolei faza I, ra.mu..r.~.·..•.' ;'~.'••hsupenoara a parabolei 1;;i /, .

se identifica centrul eercului de racordare R1 §i pundul de legiHura al parabolei1.6J> ~arcul de cere corespunzator (prin dimensiunilee, f, g) ~ise traseaza cu linie subtire cere~ti,~..de raza R1;

se deterrnina varful parabolei 2 9i S8 traseaza eu linie subtire verticala prin aces(~'punct':.:l

, se prelunqeste orizontala ia distants h §i se deterrnina centrul M2 al cereuluide'{racordare de raza R2 (prin dimensiunile d §i R2), trasandu-se cu liriie sublire un arc decerc;~:i'corespunzator; .' I.

- se traseaza cu linie subtire ramura inferioara a parabolei 2lprin puncte, Cunosca~d:i:ecuatia acesteia x2=2.p.y, la care se cunoaste dlstanta fooala p/2=c, deoarece focarul';:parabolei 2 este in punetul F de pe grafic (pentru u§urintf~ se reprezinta tabelardatele(xI'i'Yi)), marcandu-se punctele; ';~;I ..

se identifica punctul de legatura al parabolel 2 cu arculdecerc R2 §i se marchea~I.';"·1 i'acest punct (afla la distanta i de axa h a cercului): . .,

se traseaza in acelasl mod (prin puncte) 0 portiune din ramura superioaraS"'j:"parabolei 2, pa~a cand aceasta d!;:pa~.e~tepunctul.de legatura cu cer~ul de.raza R1; ..•..r J . J I.....I I I)~ I

se identifica punetul de legatura al parabolel 2 eu cercul de razt R1 iii se mareheaza.\ ',' Macest punet (cota 1<); ;. 2

se ingroa~a eonturul profilului rolei faza II astfel determinat l1i se tree pe desen:,'cotele utilizate ~i determinate grafo-analitie.

lJ6

Fig.8:12. Trasarea graficaa profilului rolei de inehidere faza II

117

0.

r

. . t ti ntru gama de dimensiuni ale profilului rolei faza II ~ uliliza materialele de laborator existente: capace ~i cutii meta lice de conserve de diverseTabelul 8.3. Valeri onen a rve pe 11: dimensiuni ~i in diverse faze de elaborare (fabricare). doze ~i capace pentru bere ~i

cutii <b13 si <b99 I '),~bauturi racontoaro, cutii rnetalice section ate ~i prelucrate in vederea deterrninarfpentru cutii iP53 cutii 11>153[; I;;caracteristicilor geometriee ale fallului

26 2,7 2,8 2,9 3 3,1 3,2 3,3 3,4 3,5 ,j

1~94 1863 1,932 2,001 2,07 2,139 2,208 2,277 2,346 2,415. Modul de lucru1~184 1'577 1635 1,694 '1,752 1,810 1,869 1,927 1,986.2,044 I.·.. ',

0,741 0:710 0:198 0,821 0,855 0,884 0,912 0,941 ~69 0,998.[ •. ,.J. S.e vor lnsusl elemen~~le teoretice legate de proce~ul tehnologic de obtinere a0624 0648 0672 0,696 0,72 0,744 0,768 0,792 0;816 0,84 .f!' culillor ~Icapacelor pentru cutii de conserve ~I doze pentru bautun ahmentare;1'144 1:188 1:232 1,276 1,32 1,364 .1,408 1,452 .1,496 1,54: ',. ~.. S~. vor ln~u~i ~Iemen~ele teoretice .!egate de .o"rganele principale ale masinilor de'001 ·1 040 1078 1 117 1,155 l,i94 1,232 1,271 1,309 1,34$I,t.~"nchls cut II metahce pnn fait ~I de paramatn] constructivi BI acestora;

I, ~8 :3 51 ':3 64 :3 71 3,9 4,03 4,16 4,29 4,42 4;55t} ".;.3. se determina, folosind sublerin, dimensiunile principale (diametru. inaltime) ale3,.) 0 ~48 0672 0 ~96 072 0,744 0,768 0,792 0,816 .0,841.;: l~r~utiilor,dozelor metalice 9i capacelor corespunzatoars:0,624 , 5 <> 98 1'015 1'05 1,085 '1,12 1,155 1,19 1,225 ' 4. Se vor determina, folosind micrometrul, grosimile tablelor utilizate la fabricarea0,91 0,94 0'56 <> 58 <> 6 062 n,64. 0,66 0,68 0,7.j.,) ,Cutiilor ~i capacelor metalice, precum ~i dimensiunile bordurilor acestora;0,52 0,54 12" 13" 1,36' 1,407 1,453 1,498 1,544 1,'" " .:5. Sa .~.~'" daca luogim:a.labl.i capacul~i se iocade~,. in Iirnita prezantara in

1,180 1,226, 'l' ")ucrare, ubhzand relatia pentru maltlmea faltulu! (I = V + 0,2), If) care d este aproximanvd3 ,(:,~ ~9rosimea table; (media grosimilor tablelor capacului ~i cutiei);

I ." d , ..'. ' ~..; ~:Se face verifi~rea etan~eitatii ~i C~ritrolul~fallului dupa Inchiderea cutiilor metaIice4 ~...-iz: .~), [(asamblarea corputut cu capacul superior) In urmatoarea succesiuns:

"..';!~,'~l.,';~..·.~~1\,t ,:' - sa fa~ co.ntrolu,1e.xl,erior al faltului (forma, starea suprafetei, existenta defec\iunilort~· .. '1:.,. mecamce),

..,. .•••... ~ I",: - - se verifica dimensiunile exterioare ~i incadrarea lor in carnpurile de toleranta!~ .'1 , ~V';::' _ •

1i ,i .. ,j .f (pentru 1- ±O,OS rnrn; 9 - ±0,02 rnm; i - iO,OS rnrn);

"'-.'-'~"1,, ',1" I.,":" "~;;';'j \'1, \' ',:.:.' ::n':':.o.':/6,,/8 din ciecumf.eiolB ,i se exammeeza vizual);r'1~.' - - ±" ,&L!.· 1i: Obs. Se .vor determina pararnetrii seometrtci ai faltului in diverse secnuru. pentru<.11'; <'J;~ r . ., '. ,!- d11 i '\ . 1" '~ }~diversediametre ~i tipur~ de cutii metal ice; . '.

dg , ' ,\"'1 ~i:,Obs. Notarea profil~luirolei faza I sau,faza II se face In mO,dulurrnator: R1 _ ~6~~ sa.ue( d6 I ,id~2...;~860, care reprezinta: R1 (R2) - rola faza I, respecuv rola faza 1/; 26 (28) _ inaltirnea

- . d "'~.!:)ro~lului in zecimi. de milimetru; 55 (60) - diametrul interior (de iJnd) al profilului rolei in;-- ...:::::5~______ .: ~inm. Indicativul complet al rolelor, faza I sau faza II, mai cuprinde in fata notatiei

.. .. ' . . d b tisare a capacelor (a) i~~pecificat~tipl,Jlma~inii de Inchis pe care se rnonteaza rola respective.Fig.8.13. Dirnensiuni .caractensllce ~Ie m~tntel e a~t u(b) ,.j:'; :t,:>8: ,Pentru dilnensh.mi cunoscuteale profilului rolei faza I se va trasa grafic profilul

~I negalivul unu, fait bme execu a":'J 'r~ces~eia'pe un format A4 de h8rtie miJimetrica (se va aprecia mai intai dimensiunea e care. .. . . I . d • chis i rnatritei de ambutisare ,:::llOQte fi egala sau diferita de dimensiunea d), la scara 50 : 1;

TabeluI8.4. Unele dlmenslur1l caractenstlce ale capu UI e In I 9 :i" )c',,9 •. Sevor determinadimensiunile caracteristice ale profilului rolei faza II, pornind de la

. trul G . d6 d7 d8} d9 dIO dll ,.r:' h;d,e,s,cpidereaacestuia a 9i se va trasa grafic pe hartie milimetrica profilul corespunzatorDiame rosllI~ea d3 d4 d5 ";:'¥~iTenSiunilor stabilite, la scara 50 : 1;

nomm," ~b;;' 672 62,1 61,56 53,5 527 48 5 44 5 40 5 • "', t~'I~.S!>vor trece dimeosi""iI. rnasurats ,i calculale, referitoara la eele doua role ,i53 0'24 &8,7 &3,35 &2,79 72,91 72,2 65 60 55 30 J,,: If''!',etete de lnchls, Intr-un label concep~1 special de fiecare slude.ol; . .~~ 0'26 115,2 109,67 109,7 98,95 98,2 90 85 80 38,3 .f,.,;;1.1. ~ev~r concepe ~I.completa doua tabele cu datele de baza ale profilulUl celor doua153 0~8 170,64 164,86 164,1 154 15211 143 133 123 52,7 4, ~~~~!~de.lnchldere, faza I ~I faza /I.

")~~

Parametrul

.abcdef

...B..

h

.iRIR2

Raportulfata de a

10,69

0,5840,2850,240,440,385

1,30,240,350,2

0,454

d7d8..•

118

Aparatura folosita in laborator 'I:

Pentru efectuarea lucrarii sunt necesare doua formate A4 de Mrtie milimetrica,. :';" .creion, rigla gradata, compas, instrument de calcul, subler, micrometru 0-25 mrn. Se vor#!I,;?

119

Referatul tucrartt

1. Sinteza privind procesul tehnologic de obtinere a cutiilor metalice !?i capacelor

(

\.

2 Destmatla, constructia !?i dimensiuni1e geometrice ale organelor de inchidere prin fait

3. Schemele constructive ale unor cutii ~i capace metalice inchise prin fal\

~'i)~J:t~

4. Tabela cu parametrii masuraf sau calculaf pentru trasareagrafica a profile lor rOleJC1r~inchidere (se anexeaza la referat cele doua grafice ale profilelor rolelor). ... 'l!;

5. Principalele defecte ale faltului (enumerare)

6. Observatli !?i concluzii asupra lucrarii ~i modalita\i de imbunatatire a acesteia

120 121

(

l.ucrarea nr. 9

, ETICHETAREA PRODUSELOR AMBALATE. ETICHETA ECOLOGICA. CODUL" ,:fOEBARE. SISTEME DE ETICHETARE ~I FIXARE A ETICHETELOR

Lucrarea are scop cunoasterea principiilor de etichetare a produselor ambalate, a[.infOrma\iiloree trebuie inscriptionate pe etichete, atat in cazul produselor obisnuite cat ~i in

:di!'cazulproduse lor chimice periculoase, pentru 0 alegere a proousului, in cunostinta de:?uza, de catre consumalori, in concordanta cu exiqentele ~i nevoia de moment alcestora. Sunt prezentate principiile care stau la baza etichetarf ecologice, precum ~i

. principiile care stau la baza irnprimarf pe etichete a codului de bare, modul de citire a')f'8Cestuia, inf~r~a\iile pe care Ie furnizeaza case lor d~ marcat. Sunt prezentate schemele'-'de calcul a cifrei de control a codului de bare pentru sistemele EAN-13 ~I EAN-8.

r,;'i De asemenea, sunt prezentate cateva sisteme de etichetare a produselor ambalate:!!~isistemede fixare a etichetelor pe ambalaje.~~\';

;,~)

J';I';'; Eticheta reprezinta totalitatea informatiilor care insotesc un produs ambalat sau 0!U;' "'itnat:fa ~i care sunt, de regula, inscrise pe ambalaj ~i care ofera consumatorului detaliilej!:~~,Pn.vindcaraeteristicile produsului cum ar fi: masa, lista ingredientelor, numele ~i adresa. I 'producatorului, instructiunl de utilizare, data de expirare, etc.

~ Este foarte important sa se ofere consumatorului aceste intormatii, deoarece, numai!:cJQ"urmacunoastorn caracteristicilor produsului respectiv, consumatorul poate lua 0~hbtarare: sa cumpere sau sa nu curnpere ace I produs, ~i sa aleaga acel produs care!~iespunde exigentelor sali dispozitiel lui de moment...'" . Eticheta reprezinta orice material seris, imprimat. litografiat, gravat sau ilustral care

t~ntirJeelementele de identificare a produsului ~i care insoteste produsul sau este 'aderent!7Jla..~cesla ..!~ii .'.Scopu/ etichetarii produse/or esle de a furniza consumatorilor toale lnformatiile~~re, verificabile ~iu!?or de comparat, pentru ca acestia sa poata efectua in

, .~Jil.lta.de cauza 0 al~gere corecta, alegand acel prod us care corespunde eel mai bineJvdia ~i exigenta lor, :tu posibllitatea lor financlara sau cu interesul.lor de moment.. Totodata, '.eticheta trebuie sa informeze consumatorn asupre riscurilor la care'tisar putea fi expust. .. ' . .

. Consumatorii au dreptul de a fi informaf cornplet, coreet ~i precis asupraeristlcllor. esentiale ale prcduselor.si serviciilor, astfel incat decizia pe care 0 adopta

g~tura eu acestea sa corespunda cat mai bine nevoilor lor. Informatia inscriptionata~ie sa fie de. asa natura rnentionata tncat sa fie usor de lnteles de catre oricine.

efen~orla acestea, legislatia interzice nOlarile prin codificare .. ,,':;':: breptu/ de a a/age este unul din eele 5 drepturi fundamentale ale consumatorilor,

.U).:i·.·.~.d..·.,-:r.....,.·.e...!..p...lpa.re a fost Cti$tig.at in urma cu mai multi ani §i, de aceea, consumatorii sunt rugati sa!,;, <'nU'i~ibatajoc de acest drept.~t;i ••. ': . lnforrnafiile caretrebuie sa fie ineluse pe etichetele produselor sunt:

denurnirea produsutut.nurnele ~i adresa producatoruun, a importatorului sau a distribuitorului inregistrat inRomaniadata de expirarecantitatea neta

122 123

·1

e. conditille de depozitare ~i de folosire (dadi este cazul) ~onsuillatorltlui sau ~aracteristicile optime ale produsului, chiar daca acesta a fost pastratf. locul de origine (daca este cazul) . 111 condiui corespunzatoare:g. coocemraua aleoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1 2% ( b) data durabilita\ii minimale, pentru produsele mai pu\in perisabile, care reprezintah. lista ingredientelor folosite 'data \imita de comercializare. Produse\e mai pot fl consumate 0 vreme, neatectandi. cantitatea ingredientelor evidentiate pe eticheta prin desene sau cuvinte (daca este:; sanaiatea, dar nu mai .pot Ii comercializate, intrucat procucatonn nu mai qaranteaza

cazul, exista ~i exceptii) 'J ca\ita\ile ftzieo-ehimice !?ipe eele gustative (dioxidul de carbon din bauturile rikoritoare sei. instruc\iunile de utilizere \'~ pierde, painea se usuca, etc)k. men\iunile suplimentare pe grupe de produse. " Termenu\ de va\abilitate se compune din formularea clara a zi\ei, lunii !?ianului (in

E\ementele a, c, d §i g se inscriu in acela§i camp vizual, excep\ie facand produsele; aceasta mdine, fo\osind sisternu\ ZZLlAA) in\r-o forma necodiflca\a. Da\a este precedataale caror ambalaje sau recipiente nuau nici una dintre fete mai mare de 10 cm2.i~ d~ rnentiunea clara "Expira la data de ... ". Dupa caz, se poate indica doar ziua ~i luna sau

In cazul produse/or chimice periculoase comercializate sau puse la dispozWa.~. ziua, luna ~I anu\. .publicului §i etichetate ca foarte toxice, toxice, coroswe, nocive, extrem de inllamabile sau.~ Data de durabilitate minimall? se marcheaz8 in aceeasi 1ormula. Da\a es\efoarte inflamabile, recipientele care contin astfel de preparate, indiferent de capacitate, : pr?c~data de rnentiunea clara "A se consuma de pretermta inainte de I pana latrebuie sa fie prevazute eu un insemn tactil de avertizare a pericolului. ' sfarsitul ... ". Oe asernenea, se pot mentiona doar ziua l;)iluna, luna ~i anul sau doar anul, in

Preparatele chimice periculoase pot fi introduse pe piata numai daca etieheta'. funclie .de durabilitate.ambalajului confine informatii ~i indicatii lizibile, care nu pot fi sterse, precum: "'''. _ In amb~le situatii, men\iu~ile cu privire la indicarea datei sunt urmate de condltiile

a) denumirea cornerciala a preparatului chimic periculos sau denumirea princare'i de pastrare ~I eonservare, ~aca este cazul.furnizorul identifica preparatul chimic periculos; .' Este de recomandat sa nu se cumpere produse a carer data de expirare nu poate fi

b) numele, adresa complete ~i nurnarul de telefon ale persoanei cu secliul in Romania,:, lnteleasa. wresponsabila de introducerea pe piata a preparatului chimic periculos; "Exista unele produse alimentare scutite de indiCarea datei durabilita\ii mir.imale cum

c) denumirea chirnica a substantei sau substantelor chimice periculoase prezente in a~.fi: fru~tele ~i legumele proaspete neprocesate; bauturile cu mai mult de 10% alcool;preparatul chirnic periculos; ; pamea ~I produsele de panificatie, patiserie ~i cotetane care se consurna in 24 ore; otetul

d) simbolurile de pericol si indicafiile de pericol; i' de fermentatie: sarea de bucatarie, cu exceptia celei iodate; zaharul ~i mierea de albine;e) fraze de rise - fraze R; . produsele zaharoase alcatuite aproape in totalitate din zahar aromatizat sau colorat: gumaf) fraze de prudenta - fraze S; de mestecat; portiile individua!e de inghetata neprearnbalata; vinurile ~i produsele similareg) cantitatea nominata - masa nominata sau volumul nominal a continutului in caiul'" obunute din fructe, altele decat strugurii; bauturile nealcoolice, sucuri de fructe ~i nectaruri

preparatelor comercializate sau puse la dispozitia publicului.. . din fructe; bauturile alcoolice in recipiente mai mari de 5 litri, destinate consumului colectiv.Oenumirea produsului se retera la natura, genul, sortul ~i starea produsului. Citind'l, Cantitatea netatrebuie lnscrisa in unita\i de volum, pentru produsele lichide, :?i in

denumirea produsului, consumatorul i§i face 0 impresie irnediata asupra naturii acestuia";',, unita\i de masa, pentru celelalte produse. Se utilizeaza dupa caz litrul, centilitrul, mililitrul ~iNu intotdeauna denumirea produsului mentionata pe eticheta corespunde cu denumil'ea~ grarnul sau ktlogramuLreala a acestuia. De exemplu, iaurt se numeste numai acel iaurt care contine la vanzare·:, Ca ~i in cazul durabilitatii minimale, exista unele produse a carer cantitate neta nufermenti lactici. De asemenea, in Uniunea Europeana, unt se numeste numai acel unt care; '. este obligatoriu a fi lnscnsa pe eticheta sau ambalaj.confine cel putin 80% grasime animala din substanta uscata. Produsele care contin~· Lotul. Pentru a putea fi identificate cu u~urin\a, toate produsele trebuie sa poarte 0indulcitori artificiali, precum Cyclamate, Saccharin sau Aspartam se afla sub seinnuII indicate referitoare la lotul din care fae parte. Sunt exceptate de la indicarea lotuluiobliga\iei de a include mentiunea .cu indulcitori" alaturi de denumirea produsuluL . produsele pe a carer eticheta este specificata §i ziua in data de durabilitate minirnala sau

Denumirea produsului trebuie sa includa, sa fie insotita sau sa faca referiri la: termenul de valabilitate, alaturi de alte cazuri similare.intormatii descriptive ~i, daca este necesar, informa,ii referitoare la utilizare; .; , Usta ingredientelor (cornpozifia) trebuie sa fie rnenuonata pe eticheta in ordineastarea fizica a produsului sau tratarnentele. specifice la care acesta a fost supus:: descrescatoare a cantitatii componentelor produsului.(refrigerare, congelare; afumare, etc.); . In cazul aditivilor alimentari, acestia se Inscnu in lista ingredientelor cu denumireamentiunea "tratat prin ionizare" sau "tratat cu radiatii lcnizante", daca este cazul;~ . categoriei din care fac parte (coloranti, conservanti, stabilizatori, indulcitori. etc.) urrnata demenpunea "ambalat in atmosfera protectoare" da~. s-a utilizat peniiu. ,denumirea chimica sau codul numeric CE. De exemplu: acidiftant: acid citric sau E330.conservare un gaz avizat sanitar, .' ';, Pentru a fi mai atragatoare, prooucatorii accentueaza prin desene sau texte

Marca de fabrica, marca comerciala sau alte denumiri nu pot inlocui denumireao~'". anurnite ingrediente (vita mine, proteine, minerale, fructe). legisla\ia obliga specificareaprodusului, iar termenii "mod", "tip", "gEm" ny ppt f fp!g~iti i31~turide denumirea specifica, ":':'; cantitiitii ingredientelor, exprimate in procente, a acelor ingrediente accentuate la

_~enumi~eawI?rgglJ§@I~rtf@tam' tf@§bli~ ~ fi~ w§~fjgi~Rt @@ g'~!a pentru a "perm~e',:. , etichetare prin desene, cuvinte sau care sunt incluse in denumirea produselor (aromele,cumpar~!gnJ'YI §it §llfllja§ca f1atUfa j5f6alJ§uIUi~i §§ iI d@Ej§@6@El§§Sl ~@ i!lt~produse cuj:. cum ar fi: condirnentele sau sarea fac exceptie, intrucat la acestea, cantitatea nu este9af!Hlf p!:lt@a fj OOFifUndat". . ' " , '.:' relevanta)... .

jjrddusul nu poate inClude in denuiTiirea sa fflen\it.1l1ea "fabflcst dul'§ fflEHOO@,' . Men~llInlle sup.llmentare pe grupe de produse. Exista 'rnentiuni suplimentare detfaaitiOriale" dacii nu indepline~te aceasta conditie. " etichetare pentru diferite grupe de produse, in functie de categoria din care acestea fac

Data de eipirare, PenffU 6ata de expirare a prddlJSelor' se folosesc 2 termenl: ; parte: alimente, medica mente, produse chimice, produse toxice, prod use inflamabile, etc.a) terrnenel de valabilitafe, pentru produsele foarte perisabile, care repfezihta d~tal w Informat!a inscriptionata pe etichete trebuie sa fie de asa natura mentionata incat

limita de consum. Dupa aceasta data producatorul nu mai garanteaza san~itat@~! sa fie usor de inteles de catre oricine. Mentiunile de etichetare trebuie redactate in limba

124 125~!"..

romana, lizibil ~i inteligibil, asezate in mod vizibil. Fac exceptie de la prevederea redactarii ,;; Eticheta ecoloqica se acorda, astfel, pentru: rnasini de spalat vase, aparatein limba rornana rnarcile de fabrica sau de cornert, denumirile de firme §i denumirile" frigorifice, rnasini de spalat rufe, deterqenti pentru vase, deterqenti pentru rufe, lacuri §iarhicunoscute publicului larg (exemplu: pizza, chips, snacks, croissant, pop-com, etc.). vopsele pentru uz gospodaresc, vopsele de interior !]i lacuri, produse textile, incaltaminte,

Totodala, informatiile de pe eticheta nu trebuie sa fie acoperite sau separate prin :i ienjerie de pat §i cama§i, becuri, hartie pentru copiere, nartie penlru servetele, hartie dealte indicatii sau desene. inscrisurile de pe eticheta nu trebuie sa prezinte rnodificar] :~ toaleta, role de hartie pentru bucatane. computere personale, computere portabile, saltele(stersaturi, inlocuiri sau adaugari) care pot induce in eroare consumatorul.;', .depat, amelioratori pentru sol si mediu de crestere, produse de curatat pentru uz general

Este interzisa reetichetarea produselor. .', '~i produse de curatat pentru instalatii sanitare, deterqenti pentru spalarea manuala aInformatiile inserise pe etlcheta nu trebuie sa lnduca in eroare eonsfunatorii la ,veselei.

achizitionarea produselor, in privinta: .,. Codul de bare. In conditiile aparitiei supermagazinelor, pe ambalajele produselora) caracterlsticitor produsului, a naturii, identitatii, proprietatilor,compozitiei, cantitatii; .cornerciahzate se aplica un cod cu bare, care este eel mai simplu §i eel mai ieftin sistem

durabilitafii, originii sau provenientel, metodelor de fabricatie sau de productie; ,de identificare automata a unui produs. EI se bazeaza pe reprez-entarea printr-o asociereb) atribuirii de proprietatl pe care produsele nu Ie poseda: ~debare (inchise la culoare) §ispatii libere. La ora actuala exista mai multe slsterne dec) suqerarii ca produsul are caracteristici speciale, atunci cand in realitate toate,.· : simbolizare prin coduri cu bare, dardintre toate acestea codul EAN (European Article

produsele similare au aceste caracteristici. (Atenfie! Sub incidenta acestei litera' : ,Numbering) este singurul standardizat international.intra §i menfiunea "Fara colesterol" lnscrisa pe prod use de origine exclusiv <1 . Termenul EAN semnifica un sistem de codificare cu structure precisa de codificare,veqetala, colesterolul fiind atribuit numai produselor de origine animala). ·...·fohTlata din 13 sau 8 caractere, eel mai utilizat tiind EAN-13, un procedeu desirnbolizaraElementele de etichetare a produselor alimentare nu trebuie sa faca referire la :(coclulcu bare) ~i asociatia belgiana "International Article Numbering Association EAN"

proprletati medicate, precum: "ejuta la reducerea riscului de .. .". "ajuta la intarirea -,'catese ocupa de difuzarea §i supravegherea respecters normelor §i a utilizarii lor.sanatatii\ "ajuta la intarirea sistemului circulator .;." , "este un aliment sanatos .. ." etc., :.". Sistemul EAN-13 se nurneste astfel pentru ca numarul de cod al fiecarui lucru esteaceste menfiuni putand fi facute in cazul alimentelor destinate special bolnavilor ciJ *~Iootuitdin 13 cifre. Prima cifra a unui asemenea nurner se scrie separatca un nurnaranumite afectiuni, sau in general alimentelor, cu conditia ca sa fie in prealabil testate ~ '.' :arab, la stanga codului de bare, in timp ee celelalte 12 cifre ale nurnarului se scriu in douaavizate ca avand proprietati medicale speciale. . ,:subc8mpuri Qumatati), unul la stanga !]i unul la dreapta cu caracterele codului de bare.

Actele normative care reglementeaza normele de etichetare a alimentelor sunt '., lrifnale §spte cffra indica (ara de provenienfa §i fabricantul obiectului (elementefe 2-3 §i,reprezentate, in principal, de H.G. 784/1996 modlficata §i cornpletata prin H.G. 953/1999..\ !ff1Specliv4-7) in limp ce cefelalte cinci cifre din cele §ase ramase indica tipul produsului.

Eco-etichetarea. Produsele care intrunesc criterii ecologice stricte, precum ~i de' '~:Ultim8cifr8 esie cifra de control, cu care se verifica daca calculatorul "a citi\" corect codulpertormanta, pot avea inscriptionat pe etichete semnul etichetei ecologice (floarea), care ~debare (fig.9.1).poate fi prezentat ca instrument de marketing pentru a arata consumatorilor ca produsull. Prefixul (primele 3 citre) esle, fie codul ISO al tarii respective, fie prefixul EAN deare perforrnante de mediu superioare.Scopul introducerii etichetei eco/ogice a produselor .\ara al Orqanizatlel Nationale EAN (pentru Romania codul ISO este 642, iar eel aleste de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului, pe parcursul ..orgsnizatiei EAN ROMANIA este 594).intregului lor ciclu de viata, in comparatie cu alte produse apartinand aceluiasi grup de De asemenea, sistemul mai contine caractere auxiliare: trei grupuri a cate doua liniiproduse. .sub\iri ~i ceva mai lungi, care au un rol de centrare in momentul citirii. Cifrele codificate

Promovarea acestor prod use coniribuie la utilizarea eftcienta a resurselor ~i la un :'trebiJie sa fie clare pentru a permite §i identificarea vizuala.nivel ridicat de protecfie a mediului, prin furnizarea catre consumatori de informatii corecte,exacte §i stabilite pe baza !]tiintifica despre produsele respective.

Eticheta ecoloqica UE este necesara pentru a raspunde la preocupareaconsumatorilor referitoare la securitatea sanata~i §i la mediu §i pentru a incuraja producta!iliconsumul produselor ecologice. Eticheta ecolooica se acorda grupurilor de produse careindeplinesc urrnatoarele conditii;

a) potential ridic;at de protectie a mediului, care sa determine alegerea facuta decomparator;

b) avantaje competitive pentru producatorii de bunuri ~i/sau prestatorii de servicii;c) eerere mare de consum sau utilizare finala prin volumul de vanzari.

Eticheta ecoloqlca trebuie sa cuprinda informajii simple, clare ~iexacte, stabilitepebaza §tiinlifica, in ceea ce priveste aspectele de mediu care sunt luate in considerare la i ,'. Codul cu bare nu confine nici 0 informajie referitoare la pretul produsului, Intrucatacordarea etichetei ecologiee (pentru produsul respectiv), precum ~i informatii cu privire la\i:'aCesta variaza de la un vanzator la altul. Mecanismul este urrnatorut cititorul de cod demotivele pentru care s-a acordat eticheta ecologica·f·,bare rnasoara lumina reflectata !?itransforma aceasta informatie in semnale electrice care

Acordarea de eticheta ecoloqica este deschlsa, la momentul actual, tuturor; -sunt apoi prelucrate de un calculator cu care se aM in legat~ra; la fiecare citire de cod,produselor sau serviciilor cu exceptia alimentelor, bauturilor ~i dispozitivelor farmaeeutice .. ;...'cititorul interogheaza calculatorul cu privire la numele produsului §i pretul acestuiaEa se acorda pe 0 perioada de trei ani, urmand ca la sfar~itul perioadei ~a poat~ fi Jasociate codului citit), pe care Ie tipareste apoi pe bon !?iIe foloseste in calcuiul sumei dereinnoita, in conditiile unei noi analize a caracteristicilor de rnediu ale produsului respectlv. ','incasat.

Implementarea unui sistem de coduri de bare ofera avantaje serioase oricareicompanii, deoarece: .

126

I I IIItl I442835XII X X X X X XII X X X X X X

'-y---' '-v----' ~ \1 2 3 4

Fig.9.1. Schema de codificare a produselor ambalate

4 019400

127

a. Coda rea cu ajutorul codurilor de bare reduce posibilitatea aparitiei erorii umanedatorate introdueerii manuale a datelor sau eitirii gre9ite a codului unui prod us;

b. Permite automatizarea proeesului de tiparire ~i eitire, nurnarul de identificare al unuiarticol putand fi eitit eu ajutorul unui cititor optic de cod de bare;

c. Diversele standarde ale simbologiilor asiqura 0 captura unitorma a datelor intr-ornaniera universal inteteasa 9i acceptata;

d. Codurile de bare asigura intoarcerea rapida a intormatillor, necesara strategi~i demarketing a eompaniei; \.

e. Codurile de bare asigura posibilitatea preluarf intormatiilor de pe un flux tehnologic.determinand 9i etiminand astfel gatuirile procesului, crescand productivitatea.Codul de bare este alcatuit din linii paralele intunecate de grosime diferita, intre .

care sunt intercalate intervale luminoase (Iinii luminoase), de asemenea. de grosimevariata. Diferitele cifre ale numerelor sistemului zecimal (0,1,2 •...9) sunt ~reprezentateprintr-o suceesiune diferita 9i unica pentru fiecare cifra de intervale (Iinii) negre ~i albe delatirne diferita.

Aceasta suceesiune a liniilor negre ~i a intervalelor albe, din care e' constituita"fiecare din cele douasprezece cifre ale codului EANcJ3, are 0 anumita "Icl\ime" alcatuitadin sapte unitati de h3\ime standardizate ("modules"). Fiecare asemenea unitate de Ia,me·are, conform normelor sistemului EAN-13, 0 latime de 0,33 milimetri, fiecare din cele 12cifre fiind reprezentata cu linii negre 9i albe de latime variata, aflate intr-o succesiunediferita; aeeste linii au 0 latime totata de '0,33 x 7 = 2,31 mm. Pentru reprezentareaconcrete a fiecarei citre se folosesc patru alternante de linii negre ~i albe, fiecare linieavand la\ime diferita, dar eu 0 latime totata de 2,31 mm (vezi diagramele 2 9i 3). Se poateface ;;i rnicsorarea ;;i rnanrea intregii reprezentan in primul caz insa nu e permis .ca"grosimea" modulului sa fie mai mica de 0,23 mm.

In diagrama de mai jos (fig.9.2) se observa ca fiecare din cele 10 cifre alesistemului de numere pot fi reprezentate in trei moduriditerite (seturile A, B si C).

~- ..-stemul A Sistemul B Sistemul C)001101 O!(KlIll 1110010'

)OIIO(JI 0110011 1100110

JOIOOII 0011011 1101100

)11110 I 0100001 1000010

JIOOOII 001 I 101 1011100

JlIOOO I 0111001 1001110

lI01111 0000101 1010000

JIIIOII _ 0010001 I (KJOIOO

)110111 0001001 1001000

)001011 ()()IOIII 1110100

0123456 7 8 9A~II~UI~llmoI

2

CllmlllWWIU

S,

4 Blllwm~II~~U6

9

Fig.9.2. Simboluri de reprezentare a cifrelorsistemului numeric

Seriile (seturile) A ~i B se lntrebuinteaza pentru codificarea cifrelor din subcamputstanq din codul de bare, in timp ce setul C se foloseste pentru codificarea numerelor dinsubcarnpul drept al codului de bare.

Prima serie (setul A) ~i ultima serie (setul C) constituie codiflcartle cifrelor, prinmecanismul expticat mai sus, acela al codificarii aceluiasi nurnar in doua serii (setul A,setul e), prin simpla inversare.

128

1111110111111111 ~I ~ L ..411012345 6789011

; I: I I .!r I:: \'"".'..~ Iii ~.~ I' !~! I.:i 1:1 i '1

1

1'.., . I I' I ,. I' ,. : . , i 'I!!' i; I' I":l' . I I I ." I',. : ' ; '; :\1. '. :I' . Ii; I I :: II I!.', . I ., . .,,' , I

,t.llbt2'3·45 :678'90~:

ili

ABA ABU ccccccFig.9.3. Schema codului de bare i?ibenzile alh-negre ale acestuia

Reprezentarile cifrelorseriei de mijloc (setul B), folosite 9i ele pentru reprezentareanumerelor in subcarnoul stang al codului de bare, constituie imaginile in oglinda (aici, cualte cuvinte, se observa 0 inversare a intregului numar) ale reprezentarilor seriei C (setulC).. In plus, se observa ca reprezentarea cifrelor in setul Beste imaginea inversata,imaginea in oglinda ("rasturnata" si "negativa") a reprezentarii cifrelor din setul A. Asadar,deexemplu, numarul 6 este reprezentat: in setul A ca 6A, in setul B ca 68,iar in setul C ca6C,

68> 1/16A> 6c>/JI.~

~<;.

I in timp ce numarut 0 este reprezentat: in setul A ca OA, in setul B ca 08, iar in setul C caOC.

OA>I/J o.. ~ Oc>~Caracteristicile codificarii in sistemul EAN-13 sunt urmatoarele:

1. Fiecare nurnar este com pus din 4 elternante, doua negru ~i doua alb (de un nurnardiferit de "unita'ti dela\ime" pentru fiecare alternanta). .

2. Se observa fenomenul de inversare (in codificarea fiecarei cifre) , inversare care,atunci cand se cornpara seturile A ~i C, este 0 inversare simpla, in timp ce atunci cand secompara seturile B ~i C este 0 inversare a intregului numar, sau inversare In oglinda.Cend se cornpara insa seturile A §i B, se observe ca inversarea este "rasturnata" §i"negativa" .

3. Toate numerele din subcampul stang sunt impare, in timp ce numerele dinsubcamput drept sunt pare.

Barele de siguranta (centrare) sunt reprezentate in codul de bare astfel:

/#0 la s[ang.a !!},ffll~ ~

/,/'//~i ~ la dreapta si mhol ului

In centru

Ultimele caractere, daca sunt serise in forma binara, arata astfel: 0101, 01010 sirespectiv 1010.

129

Aceste caradere de siquranta au ~i 0 a doua codificare lineara §i forma I" CU aceasta ultima forma, "bara de siquranta" din mijloc este citita de scanner la felcorespunzatoare binara deoarece, in reprezentarea grafica a codului de bare, prima lillie,,:','",r'.,r"h, ambele sensuri, incepand intotdeauna de la intervalul alb, 0 (atat de la stanqa laalba din partea stanga ~i ultima din partea dreapta se contunda cu marginea alba care' '(jreapta, cat §i de la dreapta la stanqa), asa cum se intarnpla exact §i cu citirea celorlalteeste parte din intreaga reprezentare a codului de bare §i care, de aceea, sa nume~te, :rillmere din subcampunle codului de bare."zona lini§tita" (quiet zone). U ,;., , Reprezentarea lineara §i binara a barelor de siquranta este: la stanca - 0101, la

i dreapta - 1010. Asttel acest "caractere auxiliar":1. Arata patru alternanle alb - negru (doua alternante negru §i doua alb);2. scrierea caracterului auxiliar din dreapta este inversarea (sirnpla

"module" dupa "module" - §i in oglinda. adica a intregului nurnar) scrieriicaracterului din stanqa;

3. reprezentarea sa stanga este un nurnar impar 0101), ~n timp ce cea dindreapta este un nurnar par (1010).

Oed, acest caracter prezmta toate caracteristicile codificarii numerelor din sistemulde bare EAN-13 §i corespunde, prin urmare, daca se analizeaza cu atentie cifrei 6!

Aceasta calitate unica a nurnarutui 6 de a fi definit in intregime de patru intervale'; continue, calitate pe care nici un alt nurnar din sisternut de bare nu 0 are, face posioila

identificarea§i recunoasterea lui; celelalte trei intervale (module), care in cazul concret alt numarului 6, asa eum este reprezentat in seturile B §i C, sunt albe 9i nu creeaza 0 alta,1\\ altemanta (negru-alb) si, prin urmare, nu ofera nici 0 informatie in plus! Asadar,

computerul fie ca citeste 0101, fie 0000101, in ambele cazuri inteiege "identitatea".numarului 6. Lucrul acesta este valabil pentru ambele moduri de citire, de la stanqa la. dreapta ~i invers (fig.9.S).

in conformitate cu normele codului de bare EAN-13, este indispensabila existenjaunei margini albe in stanqa §i in dreapta intregului cod de bare reprezentat simbolie (carey!ineepe de la bara de siquranta din stanoa ;;i se sfarseste cu bara de siguranla din dreapta)l- fig.9.4. Marginea alba nu numai ca este 0 parte integranta a intregii reprezentari acodului de bare, dar are ;;i 0 anurnita latime care, in sistemul EAN-13, este cel putin egalaJ,cu zece unitati de latime. 0 dovada in plus ca trebuie sa existe de ambele parji 0 marginealba satisfaca'toare este faptul ca cei ce fabrica aceste eoduri de bare recomanda ca eletsa nu fie imprimate pe marginile ambalajului diferitelor produse, iar 0 alta dovada este S.'recomandarea ca acsasta margine alba sa fie complet curata.

$i mai irnportanta este observatia ca numerele din subcarnpul stang incep de la O~'llse terrnina cu 1, in timp ce eele din subcampul drept incep de la 1 §i se termina cuO: .Conciuzia pe care 0 tragem de aici este ca fascieulul laser (scanner), fie rruscandu-se d~,bla stanqa spre dreapta, fie rniscandu-se invers, de la dreapta spre stanga, totdeauna;incepe sa citeasca de la zero! Daca nu exista 0 margine alba, computerul nu poate ciI[codul!:'

Aid trebuie sa observarn cum codificarea caracterului auxiliar din dreapta este,;codificarea liniara inversata (sirnpla ;;i in oglinda!) a caracterului a~xiliar din stanga.:' In ceea ce priveste "bara de siquranta" din mijloc ("guard bar"), trebuie sa adauqarn

In ceea ce priveste caracterul auxiliar din mijloc, aeesta constituie 0 fuziunes] tiimatoarela: daca se folosea numai un singur set de reprezentare (lineara) a cifrelorcaracterului auxiliar stang eu eel drept. Acest caracter, pentru ca se aM exact la mijIOOJ!:,:0,1,2 ... 9, n-ar fi fost nevoie sa existe §i 0 bara de siguranla de mijloc. Cand se folosesecarnpului codului de bare, n-ar trebui sa fie posibil de reprezentat nici eu grafia stanga, nidi,~insa dous sau trei seturi. de numere (ca in sistemul EAN-13) atunci, pentru a nu seeu cea dreapta (inversarea celei stanqi). Aceasta reprezentare grafica a barei de siguran~ :" confunda numereledin mijloc din subcarnpul stang §i din subcarnput drept al codului, estede la mijloc este rezultatul grafiei din stanqa si din dreapta a caracterelor auxiliare, asttet indispensabila existenta acestei bare.

Oeci, barele de siguranla, la ineeputul, sfar§itul §i mijlocul codului de bare insistemul EAN-13, sunt trei de 6, ele gasindu-se intr-o leqatura de nedesfacut cu numerelevaria bile ale codului, cu atat mai mult cu cat bara de siguranta din mijloc (numarul 6), nueste indispensabllal

Cifra de control a codului de bare reprezinti.i 0 corelatie intre primele 12 cifre alecodului !,>ise poate determina prin calcul, conform urmatorului exemplu.

Delimitarea Delirnitareaccltului . Margine luminoasa col\ului

I • • • •i~mn mTlfIITII~'1~IITm "!TV ..IIII

II

III Delimitarea

7, L'~hCO'\U'Ui---i~ 2,31

~'ImllilJ ~_Iill-i~ ~1~1~ RI'

_5"941850"36612§11 31,363,83'" 3729Delirnitarea "'" 'coltului

Fig.9.4.Latimea benzilor unui cod de bare ~i delimitarea lui pe ambalaj

i 6- [!J]' O'fill] la stanga7.no;;c;::r" o:~~.- ..~ la dreapra

6]Ef61Jll[ :!i insumarea lor

130

6 6 6

ABAABB CCCCCC

Fig.9.5. Modul de citire a barelor de siguranla (de centrare)

131

Pentru un cod de bare la care primele 12 cifre sunt: 007567816412 schema decalcul a cifrei de control este:

CifrelecOdulUlde bare (a) 0 0 7 5 6 7 8 1 6 4 1 2Pozitia E 0 E 0 E 0 E 0 E 0 E 0Fact~r de multiplicare(b) 1 3 1 3 1 3 1 3 1 3 1 3 1Calcul (a x b) 0 x 1 0 x 37 x 1 5 x 3 ex 1 7 x 38 x 1 1 x 36 x 1 4 x 3,,1 x1 2 x 3Produsul rezultat(e2 0 0 7 15 6 21 8 3 6 12 1 6Suma produselor Lp = 85

Cifra de control, pentru codul de bare, are relatia de calcutC; = 10- Modulo 10(2:»

Astfel, pentru codul de mai sus cifra de control va fi: 10 - Modulo 10(85) -> = 5,ceea ce conduce la un cod final cu cifrele: 0075678164125.

in cazul codului de bare EAN-8, modul de calcul este asemanator cu eel pentruEAN 13 cu singura diferenta ca factorul de multiplicare este 3 pentru pozitia E 9i 1 pentrupozitia 0,

Cititoarele de coduri de bare sunt de.couatipurt creionul optic care se deplaseazain lungul codului §i cititorul cu laser care permite 0 citire omnidirectionala, independenta deviteza §i uniformitatea miscarii de deplasare peste cod (ele sunt fixe §i mobile, cele fixe,fiind conectate la casele de marcat).

in ceea ce prive$te imprimeul §i inscrisurileetichetei, textul si imaginile de peeticheta trebuie sa fie rezistente la lumina, apa sau deterpenti. indoirea etiehetei trebuie sase faca perpendicular pe axa buteliilor, in cazul utilizarii de etichete umede.

Etichetele sunt confectionate din hartie; hartie eu material plastic.sau folii metalice;materiale lacuite: materiale rezistente la apa; fluorescente, etc. Pentru efectuarea operatelde etichetare sunt necesare etichete de diverse tipuri, precum 9i adezivi corespunzatoricare asiqura fixarea etichetelor pe butelii sau ambalaje. Hartia folosita pentru etiehete estede tip special (STAS 16353-70) eu proprietaf fizico-chimice reglementate. Este importantca in momentul aptlcartl adezivului (cieiului) pe eticheta, aceasta sa nu se deterioreze. De\aceea, direcfia fibrelor etichetei trebuie sa fie orientate paralel cu axa buteliei sall'perpendicular pe directia de deplasare a ambalajuluL ,

Principalele tipuri de etichete folositela ambalare sunt: eticheta principala (propriu-zisa), nurnita ~i eticheta fata; contraeticheta (eticheta spate); encheta de umar: banderols'de gat (ultimele doua caraeteristiee buteliilor); eticheta de pret, etc.

Etichetele pot fi autoadezive sau se pot fixa pe ambalaj prin incleiere eu adeziv!lichid. Pentru incieiere se pot utiliza cleiuri eu uscare rapids care se distribuie intr-un stm!'uniform pe suprafata alba a etichetei. Dupa consistenta, cleiurile pot fi dense, medii sau!flu ide. Se pot utiliza §i cleiuri dextrin ice sau, mai recent, solutie apoasa de poliacrilamida.

Functiile etichetei, in ansamblul produsului ambalat, sunt de informareaiconsumatorului, de promovare a produsului §i educationala. Pentru aeeasta, eticheta!rebuie sa contina: numele producatonnui, denumirea produsulul, componentele in ordlnea kill!

ponderii in produs, masa neta, data de fabricatie ~i termenul de valabilitate sau datsexpirarii, precum ~i instructiuni de utilizare a produsului, daca acestea sunt necesare. !

Forma etichetei trebuie sa se armonizeze cu forma 9i dimensiunile ambalajului, iargrafica !ii culoarea acesteia trebuie sa constituie up mijloe de atragere a' atenfielconsumatorului. Prin intermediul etiehetei se determma optiunea pentru produs in func~ede calitatea !ii continutul aeestuia.

Ma§ini §i eehipamente de stlchetat. Din punet de vedere functional, 0 ma9ins deetichetat cu adeziv lichid (clei)se compune din: transportorul de butelii (recipiente);ransportor de etiehete; grup de alimentare ~i dozare ciei; dozatorul de etichete;

dispozitivul de starnpilat data ~idispozitivele auxiliare de cornanda ~i siguranta (fig.9.6).

11?

I

I

l/') ~ C") C\.I

133

~.!!!Q)-5~Q)uQ)

CQ)

Ea£Q)

>(11:::1ous<Ii'2·roEo~oj·c••...oc.c~

~roN 13~ ~(1J Q)

Q) Qi Q)•.. .c "C

.:g .!'! ,ro~ Qi ]jQ) Q) <U

"0 "'C 1i)E$1ii .l9Q) 0> roUi2~(\JoCii <3 ~::i 0:. ... 0IOt--COo) •..•

[l!

'7 ~~ '0 ::> r'

W := :c '8 Ql:E !! ~-Ero15 .5 .~ Ow ~Q) Q) &j "C .2-§ ~ ~~ii~ 0 CII~QlCD 5 -u2~Q) 0.. roU)(1J"0 UlUa.roOlro CQ)E1ii~c (!!COOOl

'Ci), 1-(/)00..0::«ro:E<Dc»u:

"':NM"':u-i

Toate mecanismele au functionare ciclica, sincronizata, comandata de came,lncadrandu-se Intr-un lant cinematic complex.

Transportorul de buteliieste de tipul cu plflei!?i este fixat de batiul masinii, avandrolul de a transporta buteliile prin rnasina. Are trei pa~i principale:

transportorul care aduce buteliile in ma!?im:ipana la grupul de etichetare;transportorul de evacuare, care asiqura seoaterea buteliilor de pe masina, dupa

trecerea lor prin postul de etichetere; . , .lrnpinqatorul de stic1e, care serveste la impingerea buteliilor de pe tr~sportorul

de alimentare, prin postul de etichetare ~i pe transportorul de evacuare.La capatul dinspre postul. de etichetare al transportorului exista un dispozitiv pentru

oprirea la punct fix a sticlelor. Acesta consta dintr-o parghie stransa de un arc !?i 0contraplaca. inaintea dispozitivului de oprire - eonsiderat in direcfia de inaintare - se afliiun melc de admisie pentru reglementarea trecerii in timp a sticlelor.

Aglomeratorul de buteliieste prevazut inaintea melcului de admisie, fiind formatdintr-un sistem de ciapete deviatoare, cu seopul de a nu supralncarca melcul de admisie ..in dreptul melcului ce afla.o parghie palpatoare eu rolul de a interveni in cornandaelectromagnetului dispozitivului de blocare a dozatorului de etichete. .

Transportorul de evacuare este de tipul lant eu placi ~i are montate pe par\ileJ;;llaterale unele dispozitive necesare presarf etichetelor. La capatul dinspre postul de ",:1etichetare exista 0 poarta care are pe partile laterale ni~te clapete de mulat, prevazute cu'~cate 0 paleta din cauciuc pentru indoirea pe sticla aetiehetelor. Urmeaza un dispozitiv de'.]presare pentru intinderea etichetelor pe sticla, in vederea ob\inerii unui aspect]corespunzator. '~.

lrnplnqatorut de sticle este format din doua sanii glisante (sanie impingator ~isanie,:;jpresor). Sania impingator este rnontata inspre transportorul de evacuare ~i are rolul de a )lstrange etichetele pe sticla in timpul trecerii prin postul de etichetare, lucru necesar penlruca etichetele - in timpul sinulgerii de pe paletele incleiate ale transportorului de etichetesa .nu poata aluneca in diferite directii, asezancu-se pe sticla in pozitia inelinatii,necorespunzatoare estetic.

Transportorul de etichete este fixat pe batiul ma!?inii ~i are directia mi~cariiperpendicular pe axa de transport a sticlelor. Pe doua bare verticale, de secfiune patrata" 'isunt fixate doua ciapete corespunzatoare cu forma ~i dimensiunile etichetelor. Clapstee.' :;intr-o anumita pozitie, sunt atinse de val\ul de dozat clei, primesc cantitatea de clei;,)!necesara lipirii unei etichete (acestea pot fi incleiate nurnai in zona laterela sau peste tot). ;

in timpul opririi transportorului de etichete in fata dozatorului de etichete, se lipe~te:jprima eticheta din dozator pe clapetele incleiate. lnacest scop etichetele sunt asezate ini~dozator cu fata neirnprirnata catre transportorul de etichete. Rezervorul de clei al ma~inii:tserveste pentru primirea cleiului ~i alimentarea dozatorului. Este un rezervor care are unl!vall cu ax vertical in parteadinspre dozator. La capaful inferior al val\ului se afla 0 tavita:pentru captarea cleiului seurs pe langa valt in timpul opririlor. Aceasta cantitate de cleil:~scurs este aspirate de valt in timpul functionaril. 1. 1

Dozatorul serveste la primirea cleiului de la valtul rezervorului in cantitate reglats §i'transmiterea lui la clapetele transportorului de etichete. Dispozitivul de ~tampilat execut~stampilarea datei umplerii, respectiv a etichetarii, pe partea neimprimata a etiehetei, in:'):zona centrata ne incleiata. Este asezat opus doiatorului de etichete ~i lucreaza incontratimp eu aeesta, executand stampilarea in momentul dozarii etichetarii.

Adezivii utilizali la fixarea etichetelor pot fi de diferite tipuri: amovibili, permanent t(aplicabili pe metale, stiela, material plastic, etc.).

Masina este de tip carusel cu mai multe puncte de lucru (locasuri). Butelia sedeplaseaza in interiorul rnasinil pe un traseu circular timp in care i se aplica mai multe··etichete, eventual i?ifoita de aluminiu cu care se acopera gura ~i giUul buteliei.

134

-,

Masina MER-1 ~ Tehnofrig (fig.9.6) este utilizata In cadrul liniilor de imbuteliersproduse alimentare ~i ne-alimentare in ambalaJe de sticla de forma cilindrica eu diametrude 50+110±2 mm !?i inal\imea de 150+350±7, mm i?i este destmata etichetani acestoiambalaje

'-.--- ....- ~'[email protected]!~.'!.~!iCj!f!..tehnic:.f!.~!e.ma!?~~~ etic~t~~ER-=-~.--llihf~f.rl9) .,Caraeteristicile tehnice U.M. Varianta 1 Varianta 2

Produciivitatea-;;omi;'af~-cu-doua etichete but/h ---13000--- --'24000-'productiVitatea-n-om-i-na-IEicu trei etichete--b'-utl-h- "---13000'-" ----18000---- ..-'Domeniul de ~T~al ~e~i~<11ii butlh 4800+13000. "loog_9~~IQ_qQ'Puterea instalata kW 5Tensiunea de alimentare I comanda V; HzN 380 V;-SO-HZt24 vc.a~--

.Presiune aer comprimat bar t--~-=--=.~ _!~!~-,~~osturiee caruselul ma~_ii -~t_.-----~~---- __ ._.Nr. posturi pe caruselul palete.!.2!:.. ..__~ __.__.__ _~ ._..__ .N~. pos~uri.ee tambu~ul cu gheare __r-pu~ ~ __ .__ .__DImenSIOn!de gabant l x Ix h --- __ -.!!!!:!! .§J.50 x 2450 x 2100Masa neta __ ~ ~?.~50 _._. .naltimea transportorului __ mm__ __ 1070+1250

Dimensiuni maxime ale etichetei mm 130 I 50

In fig.9.7(a,b) este prezentat dispozitivul de prindere a etichetei de gat !?i partileprincipale ale dispozitivului de dozare a adezivului ~i de transfer al etichetei din magaziade etichete pe butelie sau recipient cilindric.

Suport etichete

CUM "tich&btg;ttbutulii

Alimenta.- /eu ad4t:riv /'

. / \ -A-=-j _,RoJoi tra i15fei-

ad.ziv Colectlor surplus1"-.../'

Fig.9.7. Dispozitiv pentru. eticheta de gat ~i elementele principale ale dispozitivuluide transfer eticheta

1.cilindrud6zare adeziv; 2.tambur de preluare eticheta; 3.magazia de etichele:4.tambur de vacuum cu cleme pentru intoarcere ~itransfer etieheta

In ultimul limp se utilizeaza tot mai mult etichete autoadezive fixate pe banda suportsub forma de rola, de pe.care etichetele sunt desprinse una cate una ~.iAixatepe recipientecilindrice sau paralelipipedice. Pentru desprinderea etichetelor de pe banda !?itransferullor pe recipiente (ambalaje) sunt necesare ma~ini !?idispozitive speciale (fig.9.B) care saexecute aceste operata.

135

In fig,9,8 este prezentata schema constructiva a unei rnasini de fixat eticheteautoaoezive pe recipiente paralellpipedice, iar in fig,9.9 sunt prezentate rnai rnulte varianteconstructive de dispozitive pentru fixarea (presarea) etichetelor pe recipiente cilindrice(buteltl).

i...<,

l"-~,

\~'Q~';)...~I~~'~'.

ll<~~~1,~~

~.~:~":"-... ~.f?1f,

<~~ Ii

~~~~~

~o/~~i-'

Fig,9,8, Ma§lina (dispozitiv) de pus etichete autoadezive pe arnbalaie paralelipipedice

~~~ C~~~)l2l;md;'lifn miiC<1I111>,rotil"" butGlii prin contact

P@nere=ntinUil

Fig.9,8, Dispozitive de fixare §lipresare a etichetelor pe butelii

Paduri dIt prasa/'1l> cu m~m continua

3. Sa vor descrie surnar informa\iile pe care trebuie sa Ie cantina eticheta ~icaracteristicile genemle ale mentiunilor de pe eticheta.

4. Se vor analiza codurile de bare de pe mai multe ambalaje, se va reprezenta graficun cod de bare §li se vor descrie caracteristicile acestuia, in conformitate ellelementele teoretiee prezentate.

5. Se va race verificarea cifrei de control a unor codun de bare din sistemele EAN-13§IiEAN-8,

6, Se va reprezenta grafic schema tehnologica a unei rnastm de etichetat ell adezivliehid !?ise vor prezenta partile comoonents,

7. Se va reprezenta grafie schema de principiu a unui dispozitiv de pus eticheteautoadezive pe cutii paralelipipedice, cu partile componente ale acestuia.

8. Se vor reprezenta grafic diferite sisteme de fixare a etichetelor pe arnbalajs

Referatullucrarii

1.Tabel de des;fica", • eti~hetelo'!''lncJi"e etiChe!fl_~_. ....._.. .~,_,_~Claslficare.dupa.IClaslflcare dupa , Functia i Descrierea sumara a functiei!le!!lit.'!l~I~ulul. Y2?:itia pe ~I!'balal ----'- L ,

-- ..----- -..-.--------~--.------- ---_.-.1.--_ ..-.__.. ,'_,,_.. _._._,,_. __. • . _. _

"-'.--.-·-··--····-····-·-f---·-··-·-··-----··-··--···J·----- ····----·1-·-.- - ---"-"'__'__.._ ..__. _.•.._---_ ...-.---- -- ---."- ---------- "-_ .._---- _ .._.._-_ _-_._>--_ _--_._----_..--_.

....-._-_._---- •... ,-,-- ..--- ---_ ..

2, Continutu] etichetei !?icaracteristicile generale ale inscrisurilor de pe eticheta

3.Schema de principiu a unui cod de bare §Iicaracteristicile acestuia

Aparatura §i materiale utilizate in laborator

Pentru efectuarea lucrarf sunt necesare 0 righ3 gradate, instrument de calcul,vor utiliza ambalaje prevazute eu etichete 9i coduri de bare diverse, precum §i planse sapanoplii cu schemele tehnologice !i>iconstructive ale unor ma!?inide etichetat..

~

e un amoataiMod!.!1 de tucru

1. Se vor analiza ambalajele prezentate in cadrul lucmrii, se vor examina etichetelecare sunt prevazute acestea !?i se va face 0 clasificarea etichetelor §i modalitade etichetare. Sa va intocmi un tabel eu clasificarea etichetelor.

2, Sa va intocmi un tabel cu functiile etichetei, asa cum au fast ele prezentateparcursul cursului !?ial lucrarilor de laborator.

136

~::~:~g~ ..... .., I -+--~ _

~=---! ----'---------------- -------- --_._----

137

5. Schema tehnoloqica a unei rnasmi de etichetat cu adeziv lichid

"\.

6. Schema tehnoloqica a unei mal}ini de pus etichete autoadezive

7, Scheme ale sistemelor de fixare a etichetelor pe ambalaje

8. Observatii l}i concluzii:

138

CULEGERE DE PROBlEME REZOLVATE

Pr()blema 1. Pe fluxul tehnologie al unei linii de lnsacuit zahar (PzahJir =700 kglm3) est,

amplasat un dozator tip ecluza E 25123 eu opt alveale pe tarnbur, $tiind ca diarnetn.interior al tamburului este de 40mll1, lungimea acestuia de 20 em, iar grosimea paleteunei alveole este de 7 mm, sa se stabileasca valorile parametrilor de reglaj ai dozatorunpenttu ca aeesta sa fie utilizat la umplerea unor saci de cate 50 kg, avand in vedere cviteza unghiulara a tamburului este 2,095 s'. Sa se precizeze tipul functionarii dozatoruhpentru cazul din problema. Ce parametri ar trebui cunoscuti, daca se cere ca dozatorul srealizeze un debit real de lucru de 1 kg/5?

Rezolvare:Deoarece trebuie sa sa asigure un

an!Jmit debit de material, dozatorul·Iucreaza In flux continuu, parametrii de.reglaj . fiind, fie turatia. tamburului cualyeole, fie lungimea secliuhii ferestrei dealimentare.

Pentru inceput se va calculavol~mul .de material dozat la 0 rotatie atamburului cu alveole V" in functie dedimensiunile t'amburului eu alveale l}i denumarul acestora:

V,=[~(D2_d2 )-b.U} = [~(0,252 -0,042)- 0,25;°,040,007.8].°,2 =0,00839 m3

Capacltatea de lucru a dozatorului se calculeaza in functie de volumul de materia. distribuit ta 0 rotalie, de turatia tamburului lji de caracteristicile materialului, pentru ur

8nulTiit coeficient de umplere a alveolelor, Coeficientul de umplere are, in general valorinfre 0,8-o,9,in func~e de tipul materialului dozat. Pentru zahar, care eurge relativ usor, SE

peate lua ku=0,9.Debitul maxim aldozatorului este deci:

Q =Vr •n.pk; =0,00839·20·700·0,9 = 105,7 kglmin = 1,762 kg/s.. Tn situapa in care sa cere realizarea unei anumite cantitati de material, la acelas

C6efideiltdeomplere al alveolelor care caracterizeaza materialul, atunci aceasta se obtineISun anumi! nu'mar de rotatii ale tarnburului eu alveale n, sau pentru un anumit interval de

limp ts: Ms~Qn~= f(R,JsaU MiJ= Q.ts = f(ts).n

Aljadar, cunoscand cantitatea de material distribuita la 0 rotatie, nurnarul de rotatiale tar'nburului cu alveole la care se realizeaza cantitatea de 50 kg de zahar este:

... Ms·n M.s -50·20 946 t t"n =--= --:::; roaur Q V, .p-k; 105,7 '

iar timpul in care se realizeaza aceasta cantitateeste:

Is = Ms =~=0,473 min = 28,38 seeQ 105;7

Pentru ca debitul real de material sa fie de 1 kg/s este necesar sa se modifice fiefura~a tamburului CU alveole, fie lungimea activa a sectiunii ferestrei de alimentare cumaterial, in situafia in care se pastreaza coeficientul de umplere a alvealelor (ku=O,9).

139

I\st.feli..turatia trebuie redusa la valoarea:Q '·60n'= r = = 1135 rotlmin, v,.. p -k; 0,00839·700·0,9 '

iar lungimea ferestrei active ar trebui sa fie reqlata, nu la deschiderea maxima de 0,257 Ill/

cila 0 dimensiune care sa dea un valum de faina la 0 rotatie egal cu:

V' = Qr = 1,60 =0004762m3 •••

n- p .kll 20·700·0,9 'deci la a dimensiune egala cu:

x= V,: . 0,004762 ::.:0,1135 m=113,5mmn (2 2) 7r (2 2)_. 0 =d -'b.3.Z-\0,25 -0,04 -0,105·0,007·84 4

Problema 2. Un dozator cu miscare intermitenta pentru prod use solide granulare aretamburul rotativ prevazut cu 6 alveole cu jumatate de sectiune semieliptica cu axa mica~elipsei de 10 cm, diametrul exterior al carcasei ~i lungimea rotoruiui fiind de 300 mmNeglijand grosimea peretelui unei alveole la extremitatile sale ~i ~tiind ca umpleresalveolelar este de circa 90%, la 0 viteza unghiulara (0 = 2,618 s', se cere sa se determineunghiul activ al camei clichetului astfel lncat debitul dozatorului sa fie de aproximativ 1930kg/h, la dozarea unui material granular cu masa volurnica p= 600 kg/m3

.

Rezolvare:

Pentru inceput se va calcula volumul de material dozat la 0 rota tie a tamburului ~" ~;.,alveale v; i~. fu~cti~ de dim~nsiun~le ~ambur.ului.cu alveole ~i de n~marul acest.ora, e.S!~,tl~necesar mal mtal sa se stabileasca ana sectiunii unei alveole. Jumatate de sectiune esle'" •'.. . " '.~sernieliptica, iar cealalta jurnatate este diferenta dintre un sector de cerc ~i un triunghi,a$a'"r'cum arata figura de mai sus. \.!;

Cunosc9nd diametrul interior al carcasei rotorului 0 ~i serniaxele elipsei a ~i b, ari~tsectiunii alvealei este deci: .

7f.D2 I D DS = "4" -6'22 2··cos30 + 7w.b D2(7f-3.cos30) + 7f.a.b =

6 2 24 2

= 0,32(7f - 3.cos30) +.1r ·0,075 ·0,05 = 0 00793 (m2)24 2'

Volumul de material debitat la 0 rotatie complete, in conditiile uneicomplete, este, asadar, egal eu:

V" =S·.:·/:=0,00793·6·0,3==0,0143 m3

140

Capacitatea de lucru a dozatorului se calculeaza in functie de volumul de materialdistribuit la 0 rotate. de turatia tamburului ~i de earacteristicile materialului, pentru un

.anumit coeficient de umplere a alveolelor (l<u=0,9).. Turatia rotorului se deterrnina din relatia de legatura cu viteza unghiulara (0:

30 30n == -·m = --·2,618",25 rotlmin7f 7f

Rezulta, deci, ca debitul maxim al dozatorului pentru 0 rotatie complete este:25Q= Vrl1p·k" =0,0143· 60 ·600·0,9=3,2175 [kg/s1

Pentru ca debitul dozatorului sa fie de circa 1930 kg/h, adica 0,5361 kg/s, trebuie ca. rotorul sa se roteasca numai cu un unghi egal cu:

Q 0,5361a = 2.7f·-' = 360.--= 59,98 ;; 60 gradeo. 3,2175

Problema 3. La un dozator gravimetric, buncarul de 10 kg este suspendat pe cunte de,,,,.cantar, dazatorul fiind prevazut eu sistern de cornparatie cu brat variabil, a carul

:,contragreutate are 2 kg. Se cunosc: lungimea bratutui de suspendare a buncarului este de,,50 em, distanta de la punctul de sprijin fix la punctul de articulatie al buncarului de 10 em,

~ldista~ta d~ la punc~ul de legatura a bratul~i de suspe~dare cu '!1e~nismul de compa~a~ie, la articulatla acestuia este de 7,5 cm. Daca volumul utrl al buncarului este de 62,5 drn , rar"'dozatorul este folosit la cantarirea sernintetor de grau (Pv=800 kg/m3

) pe fiuxul tehnalegie. ' ~I unei mori, se cere sa se determine lungimea bratului activ al sistemului de cornparatie

"1, (Li). Ce ?antitale de serninte se aM in buncar daca lungimea bratului sistemului de,'comparatle scade cu 10%?

Ce unghi face bratul sistemului de cornparatie, in cazul unui sistem cu unghi{v~riabil. daca diametrul rolei pe care este mentat acesta este de 60 mm, iar bratul

i:9ntragreutatii de eehilibrare (de aceeasi masa ca ~i in cazul precedent) este de 40 em?Cat ar trebui sa fie bratul eontragreutatii pentru 0 masa a sernintelor de 90 kg, astfel

'incat aeesta sa ramana, la cantanre, in pozitie orizontata?

Rezolvare:Se identifica mai intai datele problemei:

G1 = 10 kg (masa buncarului)G2 = 2 kg (masa greutatii de echilibrare)

, ,L2 = 50 em (ibraful de suspendare buncar)Ll = 10 em (distanta AC)L:i = 7,5 em (distanta BO)4 = bratut de echilibrareG, - greutate material in buncarRl = 30 mm; R2 = 40 em

L2

IF'

titJD

B -tG2

L3 LI

;:,fFiii!

Masa materialului din buncar se determine cu relafia cunoscuta:

Gf =»; ·V" =800.62,5.10-3 =50 (kg)

Conform figurii forta F aplicata sistemului de cantarire este:

F=(GJ +Gf)~L2

Conform aceleiasi scheme, forta F preluata de sistemul de eehilibrare este:

141

L. ~. D h 10 10F =G -.!.... " I~ Re ' =: - + -- = - + --- ", II 5 cm

2 L3 ,:.1 2 tan If! 2 ig57" 'Egaland expresiile fortei F, din cele ·doua relatii, rezultalunqirnea bratulul actival,1 -unde: D este diametrul cilindrului telescopic, iar h - Inaltimea de dispunere a acestuia fata

sistemului de echilibrare: .·'i ' de disc.

L . L (G + G) 0 1·0075 (10.981 + 50·9 81) '; , La distanta a=5 em, egala cu Inaltimea raschetei, fata de platforma raza conului deL = _I _3 I f =" ." , = 0,45 (m) matenal este egala cu:'L2 G2 0,5 2·9,81 ,,~. D h-a 10 5

; • .. •. . .' 0 ' Re,,\' =-+--:.=-+--. ~~,25 cmIn situatia In care lunqlrnea bra1UIUIsisternului de cornparatie scade e~ 10 Yo,:eea 2 tan tfI 2 tg57"ce inseamna ca.de la Li=.45.em scade la Li

m= 40,5 em, greutatea sernmtelor din buncsr G, Sectiunea de contact a raschete: cu materialul se calculeaza ca fiind aria unui

poate fi calctilata cu relatia: trapez dreptun?hic:

G -G Lr L2 -G = 2·981· 0,405·0,5 -10·9 81 =43164 (N), S _l\Rej -r)+ (Re.~ -r)J.a _ [(11,5-7)+ (8,25-7)]·5 2j - Jz L L I , 0 I·0 075 " I - 2 - = 14,375 cmI 3 ' , .c 2,

Aceasta greutate corespunde uneimase de serninte de 44 kg.. . ,,' , Viteza de deplasare a materialului este egala eu viteza eentrutui de masa alin eazul unui sistem de cornparatie euunghi variabil, unghiul bratului eontragreuta~1 .: sectiu~ii d.e eo~taet a ra~ehe~ei cu materi~lul, care .este data de raza de dispunere a

de eehilibrare este dat de relatia: ,.' aceslu~a~~de viteza ungh!ulara a platformei rotative. In calculul pozitiei centrului de rnasa

(L R GI + Gf RI ) ( 0,1 0,03 (10 + 50)·9,81 0,03) _ o· ' 'al sectl~~11de cont~ct nu mt:reseaza decat raza de dispunere a acestuia, care da viteza

a = arccos 2 _L I + -- = arccos 2 . 1 + 0 4 - 12,84 "', sa. :o~I~la .centrulUl de mas.a se calculeaza ea la placile plane eu configura~e complexaL2 R2 G2 R2 0,5 0,4 2 9,8, (alcatUita dintr-un dreptunghl eu laturile 5 ~i 1,25 em :?iun triunghi dreptunghie eu catetele

Pentru ca bratul contraqreutatii sa ramana orizontal (coso=t), in eazul unei mase ,de 5, respeetiv 3,25 em) ~i se afla la distanta Xc de latura din stanga a sectiunu:de sernintede 90 kg, este neeesar ea lungimea aeestuia sa fie egala eu: Xc = LA:i = 0,625·6,25 + 2,333 '8,125 = 1,59 em

L, G, +Gj 00'" 0,1 10+90 003-063 ( ) I i 6,25+8,125R2 =2R1-- + R, =2· , .)' 05 '--2-+' -, mL2 G2 '

Problema 4. Considerand ca .deplasarea materiaiului in .Iungul raschetei se face far~'rfreeare, sa se determine debitul unui dozator eu dise rotativ §i rascheta fixa eu turafia de60 rotlmin alimentat continuu cu material granular printr-un eiliridru telescopic afla! is'inaltirnea h~10 em ge disc :?ieu .diametrul D=10.em .•Se eunose: unghi.ul de taluz ~a!u~alai,materialului 57°; raza de dispunere a raschetei fata de axa de rotatie r=7 cm; maltlmearaschetei a=5 cm, masa volumica a materialului granular Pv=550 kg/m3

, Curnse modificadebitul dozatorului daca cilindrul telescopic se ridica la 12 em de diseul rotativ?

','j ..:,:'f\~I-t7t,;,~'!\,~

~jfJ"~":::":~h" ,-.Ti .

rAvand In vedere relatia debitului volumic care ne spune ca aeesta este egal cu .." Qm = Q. o; = 7,7625.10-4 ·550= 0,427 kg/s

produsul dintre sectiunea de eurgere §i viteza materialului, trebuie mai intai stabilita: D -'.' .sectiunea care caracterizeaza debitul de material. Aceasta sectiune este data de '. I aea, maltlmea de ~Ispunere a eilindrului telescopic se rnodifica ladimensiunile raschetei ~i de sectiunea de contact a acesteia eu materialul. ' razee extenoare al conulul, la baza §i la inaltimea raschetsl vor fi:

Deoarece rnsterialul se dispune pe platforma rotativa aproximativ dupa unghiul de: R _ D h 10 12taluz natural, raza sa de dispunere peplatforrna va fi egala eu: . e.] - "2+ tan tfI = 2' + tg570 ",12,79 cm

Rezolvare:

142

2.54

7 7"it

Raza de dispunere a centrului secnunn este, deci:

i

Rc = r + Xc = 7 + 1,59== 8,59 em

Asadar, viteza centrului de rnasa al sectiunii de contact araschetei cu materialul., este ega/a ell:

-271·60vp=I'c·OJ=.:8,59.JO 30 =0,54

Debitul volumie de material al dozatorului este egal eu:

m/s

Q = S· V f' == 14,375 .10-4.0,54 == 7,7625·\ 0-4 mJ/s = 46,575 dm3/min

',iardebitul masic:

12 em. a!unei

143

D It-a 10 7R =-+--=-+--,.,954 cme.s 2 tan VI 2 tg57U '

Sectiunea de contact a raschetei cu materialul va fi in acest caz:

ltRej -r)+(Res -r)J-a [{12,79-7)+{9,54-7)].5 2S = .---- = = 20 825 cm

2 2'~

cm2, respeetiv, Suprafetele dreptunghiului ~i triunghiului, vor fi: Al'=2,54*5=12,7A2=(5,79-2,54)*5/2=8,125 cm2

Pozitia centrului de m~sa al sectiunii de contact va fi, in acest eaz:

X=LAjXj = 1,25·12,7+3,623·8,125 =225 em

c ,. , ,L,Aj 20,125

iar raza dispunerii centrului sectiunii:

Rc =r+xc =7+2,25=9,25 cm

Asadar, viteza centrului de masa al sectiunii de contact a raschetei cu rnaterialuleste egale cu:

_~ 7l'·60"» =Rc·{()=9,25.10 ---=0,58 m/s

30Debitul volumie de material al dozatorului este egal cu:

Q = S . vI' = 20,125 .10-4 ·0,58 = 0,0011 m3/s

Problema 5. Se considera un dozator cu disc rotativ ;;i rascheta fixa pentru prod use solidegranulare ;;i pulverulente avand cilindrul telescopic de alimentare dispus la inaltimearaschetei de dimensiune a=7 em, pozitionata la distants r=5 cm de axa de rotatie, Turetiadiscului rotativ este de 30 rot/min, iar diametrul cilindrului de alimentare D=10 cm. Se maicunosc: unghiul de taluz natural al materialului \jJ=45°, masa volurnica Pv=750 kg/m3. Careeste debitul dozatorului ;;i cum se modifica acesta daca eilindrul telescopic se ridica la 10cm de diseul rotativ? Sa se verifice in ambele cazuri daca particulele nu se deplaseaza pedirectie radiala prin efect centrifugal, stiind ca unghiul de frecare a partieulelor cu discul ;;icu rascheta este cuprins in limitele 20-30° Care este puterea necesara antrenarii disculutrotativ, caca acesta are diametrul de 40 cm, iar rascheta este Inciinata cu 5° fata dedirectia radiala. Ce debit maxim ar putea avea dozatorul (in cazul dozarii aceluiasi material'?i pentru aceeasi pozitie a raschetei) cunoscut fiind faptul ca este prevazut cu variator dennatie, iar inal\imea maxima de ridicare a cilindrului telescopic fala de disc este de 20 cm? .

\.

~ezolvare:

2.R. --lI"" 2.1 = 0

s.,

'-l"" , ", , a

Dace raza de dispunere a raschetei este egala eu raza cilindrului de alimentare, iarcesta se dispune imediat deasupra raschetei, atunci schema de calcul pentru

144

(

determinarea suprafetei de contact a raschetei cu conul de material si a razei centrului dernasa al acestei secfiuni arata ca in figura de mai sus,

Astfel, suprafata de contact a raschetet cu materialul se calculeaza ClJ retatia:h2 72

" S ,= ..._.-- '" I \ = 24 5 cm2'1 0 2-tglf/ "

,I Raza bazei conului de material e8te, in aceasta situatie. egala cu:D h 10 7

Rej =2+ tglf/ :::2+ tg(450r12 cm

Raza centrului de masa 31 suprafetei triunghiulare de contact are relatia de calcul:

R D h 5 7 3o = -- +--- = +::-:J:~ = 7,3 em2 3·tgljl 3·tg\4)o,

Cunoscand aria suprafetei de contact So ~i raza centrului de greutate al aeesteia R,debitul dozatorului se calculeaza eu relatia;

Q 2 n 4 30, 3 3= 7l" R . S --- = 2 . 7l' • 7 33 -2 5· - = 564 44 cm Is = 0 564 dm Iso o 60 "60' ,

ceea ce reprezinta, aproximativ:Q'=Q ·3600· PI' = 0,56444·3600·0,750= 1523,99 kg/h

'I Daca cilindrul de dozare se ridica la distanta a=10 em, fata de discul rotativ, raze, conului de material are la partea superioara a raschetei valoarea:

D h+a 10 10-7Re.s = '2+ tglll = '2 + tg(4~r 8 em

Raza bazei conului de material este, in al doilea caz, egala cu:D h 10 10

Rej =2+ tgVI =2+,g(450r 15 cm

in aceasta sltuatie, sectiunea de contact a raschetei cu materialul se calculeaza cafiind aria unui trapez dreptunghic:

S J{Re.j -r)+ {Res - r)]-a = [(l5- 5)+ (8- 5)]· 7 455 cm222'

PQzitia centrului de masa se calculeaza ca la placile plane cu confiqurafie cornplexa(alcatuita dintr-un dreptunghi cu laturile 7 ~i 3 em ~i un triunghi dreptunghic cu ambelecatete de 7 em) ;;i se afla la distanta xcOe latura din stanga a sectiunii;

x. = L A;xj = 21· 1,5+ 24,5 . (3+ 7/3) = 3 564 cmc LAj 21+ 24,5 '

Raza de dispunere a centrului sectiunii este, deci:Rc = r + Xc = 5 + 3,564 = 8,564 em

3

+ 7

10 I 5

in noua pozine a cilindrului de dozare fata de discul rotativ, debitul dozatorului este:. n 30

Q = 27l' • R .. S .- = 2· 7l' . 8 564 . 45 5· -::: 122416 cm3/s = 1 2242 dm3/sC 0 60 ' , 60' ,

iar debitul masic:Q"=Q·pv =1,2242-0,750:::0,918 kg/s

145

La verificarea posibititatii particulelor de material sa se deplaseze sub influentafortei centrifugale se tine seama ~i de torta de frecare a acestora cu discul rotativ, care sedetermina pentru cel mai mic unghi de frecare. Se face verificarea cu retatia:

net < nail

unde ncrit reprezinta turatia critica la care particulele ar putea sa se deplaseze ~i subinfluenta fortei centrifugale, deterrninata cu relatia:

. . = 30 ~,u. g = 30 tg 20° ·9,&I = 52 09 Umin~ , ro nJ[ R 7f 0,12

Asadar, in primul caz, juratia discului rotativ este mult mai mica decat turatia critica,Pentru cazul al doilea, utilizand aceeasi relalie Cq mai sus, se obtine:

_30 ~,u.g _30 tg20° .9,81-4659 U'ncril - - - , ro mln

7[ R J[ 0,15Rezulta, deci, ca nici in al do ilea caz nu se produce deplasarea centrifuqala a

particulelor de material, deoarece turatia efectiva a discului rotativ este de 30 rot/min.Puterea necesara antrenaru discului rotativ, daca se neglijeaza frecarea in lagare,

poate fi estirnata cu relatia:,u·g·S·L·p·v

p = I' (!+ cosjJ. ,uJ k17

in care: L - drumul parcurs de material de la contactul cu rascheta pana parase9te disculrotativ; vp - viteza periferica maxima a discului rotativ; S - suprafata de contact amaterialului cu rascheta: Tt - randamentul transmisiei la discul rotativ; 13 - unghiul deinclinare a raschetei fata de cirectia radiala; III - coeficientul de frecare dintre material 9i ; Problema 6. Rola de actionare a unui dozator peristaltic pentru lichide este dispusa la 10rascheta; k = 1,5-2,0 - coeficient de suprasarcina. ' em de axul de rotatie, mecanismul de antrenare avand 0 viteza unghiulara ro = 1t rad/sec.

Daca se ia pentru drumul parcurs de particule de la contactul cu rascheta pana 1 Daca diametrul membranei elastice este de 25cm, iar coeficientul de debit are valoareaparasesc discul, diferenta dintre diametrul discului ~i raza centrului de rnasa al materialului 0,85, care este debitul maxim pe care-t poate atinge dozatorul? Cu cat se modifica debitul'pe rascheta 9i un randament al transmisiei T]=O,85, atunci in cazul al doilea de dispunere a I dozatorului daca tija filetata se lnsurubeaza cu 5 cm? Cum trebuie reglata tija filetatacilindrului de dozare, se obtine: pentru ca dozatorul sa asigure 5 litri/rotatie?

. I

tg(25")·981·455·10-4 .(02-008564)'750.02.~-~~.? . 'I R I., " , 30 {, { 0 \\ . ·1 ezo yare:p = --------.- 0,85-'--' . \1+ cos5.tgl,25 Jt 1,5= 2,9 W.

Se constata ca puterea consumata pentru antrenare este foarte mica in raport cualte dozatoare utilizate la dozarea materialelor solide, granulare ~i pulverulente.

Pentru determinarea debitului maxim al dozatorului trebuie mai intai stabilita turana'pe care 0 poate avea discul rotativ tara deplasarea materialului sub influenta tortei.centrifugale. Pentru aceasta se determina mai intai raza exterioara a bazei conului de 'material, daca cilindrul telescopic se ridica la inaltimea maxima: .,

D h 10 20 .Re; = 2'+ tglf! = 2'+ tg(450r25 cm

Se observa ca diametrul conului de material depaseste diametrul diseului rotativ,astfel ca cilindrul telescopic nu se poate ridica la inal\imea maxima ci numai pana la 15 emde disc, astfel ca raza conului de material sa nu depaseasca 20 cm.

Pentru 0 razaa bazei conului de material egala cu raza discului rotativ (20 em),turatia maxima pe care 0 poate avea discul este:

n . = 30 ~,u. i= 30 ~!g(2001JE = 4034 rot/rninen! 7[ R 7f 0,20 '

,

146 .

1Asadar, pentru cilindrul de dozare la distanta a=15 cm, fata de diseul rotativ, raza

~conului de material are la partea superioara a raschetei valoarea:

R = D + h-a =!Q+ 15-7 =13 em<'.S 2 tgVJ 2 tg(45())

Tnacsasta situatie, sectiunea de contact a raschetei cu materialul este:

S = fiRe; -rl+(Res -r)]·a = [(20-5)+(13-5)]·7 805 cm2

22'Pozitia centrului de rnasa fata de axa de rotatie, ca'culata dupa figura de mai jos

8esle:

5

I Ai Xi .. 56.9+24,5.(5+8+7/3)=1093 cmRc = -I A;- - 56 + 24,5 '

+ 7+i15

In noua pozitie a cilindrului de dozare fata de discul rotativ, debitul maxim aldozatorului, pentru turatia maxima a discului rotativ de 40 rot/rnln, este:

n' 40Q =27[·R'·S ._.p =2·7[·1093·0455·--·0750=1562 kg/smax c () .60" , , 60' ,ceea ce reprezinta 5624,5 kg pe ora de functionare.

Se stabilesc pentru inceput valorile parametrilor care intra in calculul debituluidozatorului. Astfel, excentricitatea rolei de acnonare a tijei filetate este de 10 em, ceea ceface ca cursa tijei, inclusiv a membranei sa fie 20 cm (2 dm). De asemenea, 0 vitezaunghiulara de 1t radiani/sec determina 0 turatie (trecventa) de lueru de 30 roUmin:

30' 30 .n = - . (J) = - .7[ = 30 rotlmm

7[ 7[

147

Avand In vedere dimensiunile membranei dozatorului se calculeaza apoi suprafatade lucru a acesteia:

J[ 2J[ 2 2S = _. D = -·25 = 4 91 dm

m 4 4' ,Cunoscand volumul teoretic de lichid deplasat la 0 cursa, care este Sm*C (C - cursa

membranei), se determina debitul teoretic al dozatorului in litri/min sau litrilsec:Q=Sm ·C-n=4,91·2·30=294,6 IImin ~

Debitul real al dozatorului tine seama de coeficientul de debit (pierderi), astfel IncatQr = Q. k p = 294,6· 0,35 ~ 250 IImin

Daca tija dozatorului se in~urubeaza 5 cm lnsearnna ca ea se scurteaza cu aceeasilungime, astfel ca rola nu 0 mai actioneaza de la capatul de cursa ci dupa ce parcurqe peorizontala distanta de 5. ern, deci cursa tijei (§i a membranei) se micsoreaza cu 5 cm,ajunqand de la 20 cm la numai 15 cm. in aceste conditii debitul real al dozatorului (caretine seama de pierderi) va fi:

Q/ =Sm ,Cj ·n·kp =4,91·1,5·30·0,85=187,8 IImin

Pentru ca dozatorul sa asigure un debit de 5 Ilrot, adica 150 IImin (pentru 30roVmin), in situatia in care se tine seama de coeficientul de debit, este necesar sa seregleze cursa tijei membranei la 0 valoare de:

C2

= Q2.r = 150 ~ 1,0183 dms;» 4,91·30

ceea ce lnseamna ca tija trebuie infiletata aproximativ 10 cm, mai exact 9,816 cm, astfellncat sa asigure 0 cursa a membranei de·10,183 cm.

Problema 7. Rotorul unui dozator pulsator de lichide este prevazut cu 4 cupe cu volumulde cate 1 drrr'. Daca legatura intre 0 cupa ~i canalul central de golire se face printr-oconducta cu diametrul de 25 mm ~i lungimea de 30 ern, sa se apreCieze daca procesul dedozare este continuu (daca golirea cupelor se face in tirnp util), ~tiind ca turatia rotoruluieste de 3 roVmin. Care este debitul dozatorului ~i ceparametri ar trebui modificati pentru s'aduce debitul de lichid la 360 IIh? (Recomandare: Se considera g=10 mls2 §i un coeficient:de debit jJ=O,7). '

Rezolvare:Avand in vedere schema de functionare a unui dozator

cu cupe in miscare de rotatie, se poate considera ca golireacupelor de lichid se reafizeaza in regim gravitational, princonducta de legatura cll exteriorul, numai dupa ce cupa adepa~it axa de rotatie, golirea trebuind sa fie complete Inainteca cupa sa ajunga in pozitia cea mai de sus pentru ca lichidulramas in oupa sa nu cada inapoi in vasul de alimentare. inaceste conditii cupa sa gole~te in ragim nestationar, fara nivelconstant. Pentru 0 functionare corespunzatoare a dozatorului ~este necesar ca ~i conducta palniei centrale de evacuare a apei sa aibB un diametrucerespunzator ~i sa asigure curgerea lini~tita a apei.

Un astfel de dozator se poate utiliza pentru dozarea apei in procesul de panificatie,coeflerentul de debit in acest caz apropiindu-se de valoarea maxima indicate in literaturade speclantata, adica spre valoarea de 0,7.

inal\imea maxima la care se ridica cupa este egala cu lungimeaconductei de golire,jar avand in vedere ca ridicarea cupei porneste de la planul orizontal ce trece prin axa de .

148'

. I r I I r

lrolal;., se poate aprecia CU 0 deoseblta aproximatie, c. ;n.IVme, de qolire sste moo"~aritmetica a celor doua inaltimi, adica 15 cm.. Timpul de golire a liehidului este dat de relafia:

2. V 2.4.10-3r = . 1 == = 3 36 s

J.I'.S' ~2g.fl 0,7· Jr. 0,0252• J2.1 0·0,15 '

Tinand seama de turatia rotorului eu cupe, una din cupe trebuie sa se qoieasca peIun sfert de rotatie, ad!ca pe un sfert de traiectorie circutara, ceea ce este echivalent cu unlimp egal cu un sfert de perioada a rotatiei rotorului cu cupe:

T 60 60-.-=-=--=5 s4 4·n 4·3

Comparand timpul in care se gole~te efectiv 0 cups ~i timpul in care aceasta trece"~de la pozifia onzontala la pozitia verticala, se poate aprecia ca procesul de lucru al. dozatorului corespunde din punct de vedere functional, fara pierderi de lichid, golirea. cupelor facandu-se in timp uti!. Oebitul dozatorului poate fi calculat cu relatia:

. 3Q=60.V1.zc.n=60·10- ·4·3=0,72 m3/h=720Ilh=12I1min

Pentru ca debitul de lichid sa fie redus la 360 IIh, ceea ce reprezinta jlJmatate dindebitul maxim al dozatorului, se poate reduce volumul unei cupe la jurnatate prinintroducerea unor piese in interiorul cupelor sau se poate reduce la jumatate numarulcupelor active,

Daca debitul trebuie redus numai la 500 IIh, este necesar ca volumul util al uneicupe sa fie egal cu:

V'I = Q' = 500 = 0,694 I60':::-,,'n 60·4·3

'::1 ceea ce tnseamna ca in interiorul unei cupe trebuie introdus un corp solid cu volumul de" 0,306 dm3, care sa ramana rigidizat cu cupa ~i care sa permita intrarea unui volum de apa

de 0,6941.

Problema 8. $tiind ca 0 lnstalatie carusel de umplere cu coniac la presiune constanta asflclelor de Y2 I are un rezervor de alimentare, in care se rnentine nivelul constant la 0inaltime de 45 cm §i un cap de umplere de sectiune lnelara avand diametrul exterior D =12 mm !ii diametrul interior d = 5 mm, sa se determine unghiul necesar zonei de umplere asticlelor, cunoscut fiind faptul ca turana caruselului instalatiei este de 15 rot/min. Cat artrebui sa fie turatla caruselului pentru ca unghiul caracteristic de umplere sa tie de 270°?Dt; asemenea, cat ar trebui sa fie diametrul exterior al conductei de umplere pentru catimpul de urnplere a sticlelor sa se reduca cu 0,25 s?

Rezolvare:

Ii'I!~~~~~~H

~

149

Cunoscand tipul ~i caracteristicile lichidului (coniac) se poate aprecia coeficientul dedebit (care se lncadreaza intre 0,5+0,7, depinzand de tipul ajutajului ~i de viscozitateaprodusu/ui) /a circa 0,65, avand in vedere ~i dimensiuni/e orificiului de scurgere D ~i d.

Avand in vedere ca nivelul lichidului in vas se men tine constant, iar buteliile devo/um V=0,5 / se ump/u sub actiunea presiunii hidrostatice a coioanet de /ichid de inaltimeH=45 cm (care rarnane constanta), durata umplerii 't1 este:

,= 4· V,. = 4.0,5.10-3 = 2 745 (~'./ ,lUr.(D2

-e- d2)fiiJt ~(0,0122 -0,0052)j2.1O.0,45 ' s

~tiind ca in timpul unei (otatii complete a caruselului se realizeaza atat umplerea culichid a sticlelor, cat ~i ridicarea ~i coborarea lor (existand ~i 0 zona unghiulara Iibera),trebuie deci aflata ponderea timpului de umplere in perioada rotatiei caruselului pentru aafta unghiul caracteristic umplerii cu lichid a stic/elor.

Tinand seama de turatla caruselului, perioada rotatiei acestuia este:60 60

T=-=-=4 sn ]5in aeest timp (4 s) caruselul executa deci 360 grade (0 rotatie complete), Umplerea

cu lichid a sticlelor se realizeaza intr-un interval de limp de 2,745 s, ceea ee corespundeunui unghi de rotatie al caruselului de:

r 2745a = -1·360 = -'- .360 ~ 247 gradeT 4

Un unghi de umplere de 270 grade duce Is un raport al unghiurilor de:

k = a, = 270 = 1 093a 247 '

Avand in vedere relana de calcul a unghiului de umplere, in situa~a in care timpulje umplere se pastreaza, se deduce:

k = !J.'.I.= 1,09371 t:

Asadar, perioada rotatiei in cazul pastrarii timpului de umplere dar maririi unghiului:aracteristic al caruselului, va fi egala cu:

T 41'.. =-=--=3659 sk 1,093 '

:eea ce conduce la 0 turatie:

60 60 .n, =-=--~16,4 roVmlO. 1'.. 3,659Aceeasi valoare se obfina ~i prin raportul turatiilor. \Pentru ca timpul de umplere sa se reduca cu 0,25 5, adica de la 2,745 s la 2,495 s.

iste neeesar ca diameirul exterior al conductei interioare de umplere sa fie:

d= 102_ 4·V, =)00]22- ,4,0,5']9-3

, =00036 mV~ ,lJ·Jr·,,·.j2.g.H ' O,65'Jr.2,495 . .J2.10.0,45'

'50

Problema 9. Se considera un dozator cu sase cilindri telescopici cu miscare de rotatiecontinua, avand turatia de 10 rot/min, utilizat pentru dozarea de material granular solid cumasa volurnica de 650 kg/ma Pentru umplerea unor ambalaje flexibile cu cantitati de 1 kgde material granular, se cere sa se determine care este productivitatea dozatorului dacadiamettul cilindrului telescopic de dozare este de 100 mm. Cu cate rotatii trebuie sa seroteasca mecanismul de reglare a volumului de material dozat, daca este de tipul cu tiranti(ca in figura), cu filet cu pasu/ de '1,5 mm, pentru a ambala mase de material de 900g?Rezolvare.

Se poate utilize ca dozator cu cilindri telescopici, fie un dozator automat, fie undozstor cu clapete de inchidere cu miscare pe cama.

. J7-Di\~ 1:1l\!~ 4:7l±±= . ,

;---r

Pentru toate aparatele de dozare volumetrice cu cilindri telescopici, debitul dematerial dozat se calculeaza cu relatia:

Q = ; 02 ,Ix' p- k; . Ill' . :';a [kglminj

in care: D, Ix sunt diametrul, respectiv lungimea reqlata, ale cilindrului dozator (in m); p -masa volumlcaa materialului (in kg/m3

); ku- coeficient de umplere (ku = 0,95 - 0,98); no -nurnarul de cicluri pe minut(sau turatia arbore/ui dozatorului); z, - numarul de cilindri dedozare din cadrul aparatului dozator.

In cazul acestor dozatoare, volumul unui cilindru telescopic de dozare se ia egal cuvolumullinui recipient (ambalaj) de umplere. Astfel, pentru umplerea de ambalaje cu masede material de 1 I<g.volumul cilindrului dozator se determina cu relana:

Jr' 02 MIv,j =-_./ -k =-. -4 x 1/

PI'Din relatia demai sus rezulta ca volumul cilindruli.li dozator se determina pe baza

masei de material dozat, cu relatia:4·M 4·1I = I = = 0 2062 m = 206 2 mmx 2 2 ' ,Jr. D . Pv . kll Jr ·0,1 ·650·0,95

in aeeste conditii, debitul dozatorului, calculat cu retatta de mai sus, va fi:10Q = M, . n . z = I . - .6 = 1 kg/s = 3600 kg/h

a 60Pentru a aduce masa de material de la 1 kg la 900 g, lungimea cilindrilor telescopici

va trebui sa fie de:

t, 4.M; 4·09Jr. 02• p; .k" = Jr.0,12 .6;0,0,95 = 0,1856 m = 185,6 mm

15/

Asadar, diferenta de lungime a cilindrilor de dozare de la dozarea de mase de cate1 kg la mase de 0,9 kg este:

Mx = Ix -t; = 206,2 - 185,6= 20,6 mmDin figure se observa ca mecanismul este cu dublu surub (tirant), ceea ce face ca

la 0 rotatie a mansonului filetat lungimea tirantului sa se modifiee (in plus sau in minus) cu.dublul pasului filetului respeetiv. Deci, diferenta de lungime se preia la un nurnar de rotaliiegal cu: "

11. = Mx = 20'~=687 rotatiiI 2.p 2.1,5' .

ceea ce este echivalent eu sase rotatii complete §i 0 rotatie cu un unghi de aprox.313°.Dace se folosesc mecanisme de reglare cu simplu surub, atunci numarul de rolalii

al acestora, pentru aducerea lungimii eilindrilor dozatori de la 206,2 mm la 185,6 mm, va fi:, Al 2~6 ~n = _x = -- = 1373 rotatur p 1,5 ' .

ceea ee este eehivalent cu 13 rotatii complete 9i 0 rotatie cu un unghi deaprox. 263°.Pentru a realiza rotatii uncornptete de unghiuri cunoscute este necesar rea

dispozitivul de reglare sa fie pReV8zut cu cadran gradat pentru citirea precisa a acestora.

Problema 10. Un dozator cu spira elicoidala orizontala este utilizat la transportul §i·dozarea unui material granular eu masa volurnica de 850 kg/m3

. Caraeteristicileconstructive ale spirei sunt: diametrulex:terior 0=150 mm (acelasi cu diametrul interior alcarcasei), diametrul interior d=30 mm, pasul spirei p=180 mm. fnal\imea materialului incarcasa spirei elicoidale este de circa 60 mm. Daca turatia spirei elicoidale este de 90rot/min, iar coeficientul de frecare dintre material §i spira, respectiv material - carcasa,este 0,55, sa se determine debitul dozatorului.

Rezolvare.Capaeitatea de dozare a unui dozator eu splra elicoidala poate fi calculata cu

relatiile:X22 x22Q="4(D -d )ppnkuka=4(D -d )va.mpkuka

in care: D, d reprezinta diametrele exterior ;;i interior ale spirei elicoidale; p - pasul spirei;ku - coeficientul de umplere a carcasei spirei; ka- coeficient de avans axial al materialului;'Va.m este viteza axiala medie a materialului; ka - coeficient de corecne a vitezei axiale amaterialului datoratjnclinarii axului spirei elicoidale

Coeficientul de corectie a vitezei materialului ka. are valori ce pot fi estimate, dupe,cum urrneaza: . \ .S---~-r------t ,-

I ka. I 1 I 0,9 I 0,8 I 0,7 I 0,65in cazul transportoarelor elicoidale orizontale, viteza axiale medie a materialului se'

determina cu relatia: \

[ ( )

2 2 ( )2pn 2 Z P + 1tD pVom= ( r R =t":> -' .. !nP. -1l~(R=r)+60 R? ~r2 2tr p2 +(Xd)2 1r

( )2( ). 1~ p ffD trd x+ - - arctg-'--arctg--2 x P p 180

152

:11tmde:J.\ este coeficientul de frecare dintre material §'i spira: R, r - raza exterioara, respectiv

·lhterloara, ale spirei elicoidale (D -= 2R, d = 2r).Viteza axiala medie a materialului, la transportoarele elicoidale verticale, se poate

fttiina eu rela1ia:

pn R2 -pRp/(21l)v =-. m/s

am 60 (p/(21r)Y+R2Pentrucazul din problema, viteza axiala medle a materialului in carcasa este:

v = 0,18·90 '[00752_00152_(O,18)2.lnO,182+(1r0,15)2.am 60(0,0752 ~0,0152)' , 21r' 0,182+(xo,03f

..:..055°,18'0075-(015)+ 0,55(0,18)2(arctg n.O,J5 =arctg n.0,Q3)~l:::::0J334 m/s, 1T \; , , 2 1T 0,18 0,18 180 '

ceea cedetermina un coeficient de avans cu 0 valoare data de relafia;

k = va.m = va.m = 60·0,1334 =0494a Vamleoreiic (pn)/60 0,18.90 '

Pentru determinarea coeficientului de umplere a seqiunii carcasei spirei elicoidaleseutilizeat8 schema de caleul alaturata §i relatia:

". . 2 2·k =SocNpal =S<iOAB-S""OAB PR -R smpcospu S'a/al Scerc nR2

kll = p-sinpcosp cosp= R-hR1t

Rezulta:.

P· R-h 0,075-0,060 78463(J= arccos -- = arccos =R 0,075'

adica J3 = 1,3694 radiani.

k = P R2 - R2 sin P cos P = 1,369.0,0752- 0,0752

. sin 78,46° cos 78,46° = °373II Il R2 1r0,0752 '

Astfel, debitul dozatorului va fi:

Q= !!..(0,0752 - 0,0152).0,1334. 850·0,373·1 = 0,1794 kg/s = 645,75 kg/h4

153

Rezo/vare:

Se identifies, mai lntai, din datele ini\iale ale problemei, parametriiconform eu elementele teoretiee eunoseute ~i prezentate anterior. 3

IX ~

cunoscun,

2R.

et

~4

5

6pi___ J

START I ISTOP

Schema functionala a ma~inii de ambalat in pungi vacuumats1.incinta de vidare; 2.orificiu de aspiratle; 3.rezistenta de sigilare; 4.membrana elastica; 5.conducti

de vacuum; 6.distribuitor actionars cap de sudare; 7.drosel; 8.distribuitor comandc1!vaeuumare;9.filtru; 1O.distribuitorcomanda deschidere capac; 11.circuit pneumatic; 12.pompa de vid

a. Caracteristieile geometriee ale pompei tin seama de relatiile de legstur8 intre ele:

r1=0,89.r2; e=O, 11.r2; s=O,082.r2; 1~2.74.r2.

Astfel: r2=100 mm; r1=89 mm; e=11 mm; 5=8,2 mm; 1;:;274mm;

(P1/2=45°, /3=4,46° ~i <j>2/2=49,46° (t3=!jI2/2- IPl/2).

calcul pentru puterea de actionare a pompei ~i momentele sal~Relatiile decomponente sunt:

p=M"{1J

'711IMt= M1 +M2

Momentul rezistent datorat diferentelor de presiune pe palete este dat de relatia:

M I = 2· e . R~ed ., . Sp

unde: c.p=1000-100=900 mbari=O,9 daN/em2= 0,9.105 N/m2Rmed=r1+e= 89+11 = 100 mm

M1 = 2.0,011.0.1.0.274.0,9.105 = 54.252 N.m

Momentul rezistent datorat fortelor de trecare a paletelor eu carcasa este:

2 2M 2 = f-L • mp . z . Rmed . OJ

unde: Jl = 0,05 - 0,1 - pentru euplul textolit fonta, in condipi de ungere;iar masa unei palete este: mp = b.l,s,PI.XI= 5.25,4.0,82.3 = 337 9

7(·n 7(·1500(0 = -- = = 157 08 s'

30 30 '

156

M;o=0,075.0,337.4.0, 12.157,082 = 24,95 N.m

MI = 5425+24,95 = 79,2 N.m

p = 79,2.157,08 = 13095,5 W = 13.1 kW] 0,95tlunde: Tlm = 0,95 - randamentul transmisiei (se apreciaza ca acfionarea pompei se faceidirect de pe arborele motqrului printr-un euplaj elastiC eu bolturi),j b. Timpul de evaeuare a unui recipient de volum V, legat direct la pornpa, de la!presiunea P1= 1000 mbari la P2 = 100 mbari, este:

1V PI 0,125 1000 ... t = 2 j .k . - . Ig - = 2 3 ·115· -_. Ig -- = 104 secunde

, Q "0 032 100 '1 P2'!k - coefieient de corectie care tine seama de faptul ca pompa nu este legata direct larl incinta ~i de eonditiile de lueru, respectiv de faptul ca pompa nu luereaza la 0 presiunemedie de regim (k>1, k=1,1-1,2), iar P1> P2 (P1= p, ~i P2 = h).

c. Forta de mentinet» a eapacului pe carcasa este data de diferenta de presiunej dintre eele doua medii:.,

j! F=Ac(p-h)=L'/'(p-h)

; F = 0,6.0.5.(1-0.1).105 = 27000 N = 2700 daN

rJ . Dupa 2 secunde de la ineeperea actiunii de vidare, depresiunea in recipient este:

'I t·Q 5 2·0032;; logh=logp- =loglO - ' =4,806, 2,3·k·V 2,3·I,J5·0,125

j de unde rezulta; h =0,640 daN/cm2.

Ij

1 Problema 13. Se tonsidera 0 pornoa de vid cu sase palete radiale avand lungimea paleteide 225mm ~ituratia rotorului de,1500 rot/min, fiind legata de reeipientul de vidare printr-otonducta cu diametrul de 19 mm, in care trebuie sa se pastreze viteza aerului de 15 m/s.Pompa trebuie sa aduca presiunea in recipient de la 1 at la 150 torri cu un debit neeesarcorespunzator (se considers 1 at == 1 bar).

Se eet:caracteristieile geometrieeale pompei; debitul nominal al pompei la turatia1)1 presiuriea de regim; diametrul orifieiilor de admisie ~i evacuare ale pompei; verificareaexploatarii rationale. a pompei pentru cazul dat. (Recomandare: Se vor lua valorile rotunjiteceIe mal plauzibiie pentru dimensiuniie geometrice ale pompei).

Rezolvare:Se identifica, mai intai, din datele initiale ale problemei, parametrii cunoscuti,

, .contorrn QJ elementele teoretiee cunoscute ~i prezentate anterior.

a. Din literatura de specialitate se cunoaste ca eele mai multe pompe au:

rl=O,89.(2; e=O,11.r;z; s=O,082.r;z; 1=2,74.r2.

Astfel:f2= 1/2,74 = 225/2,74 = 82 mm; f1=73 mm; e=9 rnm: s=7 mm; 1=225 mm; 1P1/2=30o.

Din figura de calcul a debitului pompei (prezentata la inceputul capitolului), scriindteorema sinusului in triunghiul 0102B, rezutta:

157

r

Problema 11. Se considera 0 pompa de vid cu patru palete radiale avand raza statoruluir2=100 mrn ~i turafia 1500 rot/min, fiind legata de recipientul de vidare printr-o conducta cudiametrul dcv=25 mm. Pompa trebuie sa aduca presiunea in recipient de la 1000 mbari la250 mbari eu un debit neeesar minim de 1,5 m3/min. Secer:

a. caraeteristieile geometriee ale pompei;b. debitul nominal al pompei la turafia ~i presiunea de regim;e. sectiunea (diametrul) orifieiilor (racorduritor) de admisie ~i evacuare ale po~i;d. verificarea exploatarii rationale a pompei pentru cazul dat.

'(Recomandare: Se vor lua in calcul valorile rotunjite cele mai plauzibile pentru dimensiunileieometrice ale pompei).

tezolvare:Se identifiea, mai (ntai, din datele initiale ale problemei, parametrii cunoscuti,

:onform cu elementele teoretice cunoscute ~i prezentate anterior. .

Ax2

5

Schema construetivii §i de caleul pentru pompa de vid cu palete radiale1.stator;2.rotor; 3.palete din textolit; 4.conduda de aspiratie; 5.conducta de refulare

a. Din literatura de speciatitate se cunoaste ca eele mai mulle pompa aurrnatoarele caracteristici geometriee:

rl=O, 89.r2; e=O,11.r2; s=0,082-'2; 1=2,74.r2.

Rezulta astfel:rl=89 mm; e=11 mm; 5=8,2 mm; 1=274mm; (j>1/2=4So.

Din figura de caicul a debitului pompei, scriind teorema sinusului in triunghiul11028, rezulta:

~= r1 .:»sin <PI 12 sin <P2 12 sin p

c1ica:13=4,46°~iQl2/2=49,46° (P=Ql2/2- QlI/2).

b. Relafia de calcul a debilului nominal al pompei este:

Qp = Ac ·[·n·z·J. [m3/min]care coefieientul de debit are valori A. = 0,8 - 0,9.

Aria celulei de eehilibru a pompei se determina eu relatia:

154

1 [1 [ . f/12 1l Sill '.J. ,.2 .. ,.. ,.2 . 2 <P I J __ 2__.)1. A,. =_LPI. __.L~.L+ ,.l SIl1-~ -.-- -. ----.-<;- - ": . <PI r1 s

1 2 2 .tani tan-;i Sin -2' '.J 2 2 90 (1 I) )'1 100 ·98,92-:.~?_.~_. + I002sin24946 ._"" . . -(107,47-89 .S,2I Ac = ---'---"-2~'180 ' tan 45 tan 49,46.j

I Ac:::.1715J8 mm2

1

jij

j'ii;11!~

J1'1

~.

J.1

~=1715,78.10-6.274.lO'3.1500.4.0,8=2,26 m3/min

c. Debitul Or necesar a fi exires din recipientul de vidare este cunoseut.

Qr=1,5 m3/min; dcv=25 mm; h=250 mbe»; p=1000 mbeti.

Se cunosc relatiile:h

A_ Qp _;;-~h ·Qr d _ ~4.Aad

ad - vel' - ad -Vel' Act' J[

Astfel viteza de evacuare a aerului din recipient este:250.------------ . I 5

V = 1000-250 ' =10186m/min=1698m/se" 2 ' .0,025

1( ....--..--.-.-4

iar aria sectiunii de admisie a aerului in pornpa este:

8~=2,2187.1O-3 m2

Rezulta, asadsr, diametrul orificiului sectiunil de admisie:

0-34.2,2187.1 = 0,053 m = 53 mm

dad = ,/ 1(

d. Conditia impusa pentru 0 exploatare rationala a pompei este: Op> QT.

Astfel:2,26 » 1,5 m3/min - in cazul dat

Problema 12. Se considera 0 pompa de vid cu r2=100 mm care trebuie sa extraqa aeruldintr-oincinta de vidare de volum 0,125 m3 pentru a-I aduce la depresiunea de ambalarede 100 mOOri.Hotorul pompei este dispus excentric fata de stator te un unghi de 300 (atade verticals ~i are prevazute locasuri pentru patru palete radiale din textolit. $tiind eellatimea unei palete este de 50 mm, debitul pompei este de 1,91 m3/min ~i ca statorulpompei estedin tonta se car:

a. sa se determine puterea necesara pentru actionare la 0 turatie a pompei de 1500,roVmin;

b. timpul de evacuare a aerului din incinta, aceasta fiind legata de pornpa printr-oconducta f1exibila;

c. forta maxima de rnentmere a capaeului unei rnasini de ambalat sub vid de lungimeL=60 em ~i latime 1=50 em (se apreciaza Pa=1000 mbari ~i Plextolrt=3g/em\

l~'i

155

r

--~sin IPI /2

__ r_I_=_e_

sin IP2 /2 sin fJ

adica: P=3,14°!?i (P2/2=33,14° (J3=<P2/2-!P1/2).

b. Debitul nominal al pompei se determinacu relatie:

"Qp = Ac ·f· n- a A, [m3/min] unde: "-=0,8-0,9.

2 2 . [ ] r sin J'2 1rz IP2 - rl IPI '2· 2IP2 I I 2Ac = 2 +r2S1I1 2 ----- - r2---r1 ·s

tan /PI tan IP2 sin f/Jl. 2 2 ~ 2 )

Ac=.822.66,28-732.60+822sin233,14(_I__ I )_(825in33.14 73).72 ·180 tan 30 tan 33,14 sin 30

&=635.9 mm2

Rezulta deci: Qp=635,9.10-<i.225.1f73.1500.6.0,8=1,03 m3/min

c. Din relatia de legatura a debitului cu sectiunea conductei de admisie se obflne:

. A = Qp = ~= 0 001144 [m2]ad Vev 60 . 15 '

/4.0,00] 144 .dad = 1 = 0,038 m = 38 mm, iar dav = dad = 38 mm

J[!?i

d. Pentru caleulul debitului QT necesar a fi extras din recipientul de vidare se

cunosc: dcv = 19 mm; h = 150 torri (1 at = 750 torri); p = 1 at:

h··_·_·Qrp-hvev==--Aad = Qp

vevAstfel, debitul neeesar a fi extras este:

dad =~4.~adAcv

QT = Acv,vevh

p-h

2:::~019_.15

~50 =0,017 [m3/s]=1,02 [m3/min]---750-150

fiind indeplinita conditla pentru 0 exploatare rl:}tionala a pompei Qp>Or.

Problema 14. Se considers o.pornpa de vid cu patru palete radiale din textolit avandrl=81mm, care trebuie sa extraga aerul dintr-o incinta de vidare de velum 0,1 013 prinintermediul unei conducte. $tiind ca turatia pompei este de 940 rot/min ~i ca latimea uneipalete este de 50 mm, statorul pompei fiind din fonta, sa cer: caracteristiclle geometriceale pompei; debitul nominal al pompei la presiunea de regim ~i forts centrifuge imprimatii .unei palete; timpul de evacuare a aerului din incinta pana la 0 presiune de 50 mbari.(Recomand8ri: Se vor hra valorile rotunjite eele mai plauzibile pentru dimensiunilegeometriee ale .pompei.Pentru r2~i I se iau valori normale intregi. Se determina Ac cu relaliadin schema de calcul.

158

t .~:Z~~~~~~CIl,mai intai, din datele iniliale ale problemei, parametrii cunoscuti,l conform cu elementele teoretice cunoscute !}i prezentate anterior.;j'

1 a. Din literatura. de specialilate' sa cunoaste ca eele mai multe pompe au1 urm~to8rele caracteristici geometrice:

!\j

I

rl=0,89.r2,· e~O,11.r2: s=O,082.r2: 1=2,74.r2

Astfel:

r,=81i1lm;ri=91mm; e=10 mm;s=7,5 mm; 1=250 mrn; !Plt2=45°, b=5 cm; z=4 pal.. .Din figura de calcul a debitului pompei, scriind teorema sinusului in triunghiul

010z8, rezultA:~'tj.j,

!i-= 'I .:«:Sinll'l /2 sinll'2 /2 sin p ..,

adicA: J3=4,46° ~i II'2t2 = 49;46° (P=<p2/2~ !Pl/2).

b. Re/atia de catcuta debitului nominal al pompei este:

,.j

-. ,'I Qp = Ac ·}·n'·t·;" [m3/mih]f ill care coeficientui de debit are valori A = 0;8...: 0,9 .I Aria celulei de echilibru a pompei se determina cu relaua;

[ J [. <1'2 J2 2' sm --_.

'2 'P2 -'1 'PI 2· 2<1'2 .. 1 1 2Ac = +'2 sm - ----- - '2---'1 ·s_2 2 ·tanil. tan Pi sin ~.

Ac= 9t ·98,92 -812·90 +91~sin2 49,46(-1-- 1 )-(91 sin49,46 -81).7,52· J 80 . tan 45 tan 49,46 sm 45

A,=1201.26 m~

!~=1201.26,10-6.250.10'3.940.4.0.6=O.903 m3/min .

! . .-Masaunei palete se deteiTIiiriA cunoscand dimensiunile sale constructive iii1 denaitatea materialuilii(fin Care esle confectio nata. Astfel:

rrip= b.l,8·Pt.,lIt = 5.25.0;75.3 = 281,259

tO$ centrifUgi imprimata unai palate sa delermina cu relafia:.' 2

F =m·R d--'{J)2=028125.0091.(7r·940) ~248 N, (! P me , , 30 _.1. tn care raza mediea centrului de greutateal palatei sa apreciaza: Rmed=rl+e = r2 = 91 rnm,

1 c. Timpul de evacu8.f8aunui recipient de volum V legat direct la pompa, de laI preslunea P1 = 1000 ITibali la P2:: 50mbariaste:

1 2-3k V 1 PI 23 5 0;1 1100022'79 d1. t=· ,~. g-= ·11 '-. _.-. g--= secun eI 'Q _. , , 0 015 1 50 '1

~, .•. Wide k este un coeficient de Coreetie care,ine seama de faptul ca pompa nu este legatal diret:t II in¢ln~l\,ide,condi'iile de lucru, respectiv de faptul ca .pompa nu lucreaza la 0

1 preSlune medle de reglm (k ,> 1; k = 1,1-1,2), iar PI > P2 (PI:: P. ~I P2 =h).

1 159

'j

],1~1

Problema 15. Transportorul unei masini de ambalat castravef in folie contractibila(MACFC) are aprox. confiquratia prezentata in figura de mai jos. 1?tiindca productivitaleamaslnli este de 2208 kg/h, iar viteza lantului transportor de 6 m/min, sa sa determineputerea necesara actlonari: transportorului daca asezarea manuala a castravefllor se facela 95% din capacitate (se apreciaza c,,=1), iar lungimile ramurilor sunt: lungimea ramuriiactive - 2 m; lungimea ramurii pasive - 3 m (ramurile laterale sunt simetrice fata de planulvertical ce trece prin mijlocul ramurilor superioara is! inferioara). Se apreciaza, deasemenea, ca masa liniara a lantului, cu pasul vergelelor 0,1 m, esle de 9(J(l'o din masaliniara a materialului transportat, iar coeficientul de rezistenta ladeplesarealantului este2,5 ~i coeficientul global de rezlstenta la rigiditate este 1,25 (peste role ~i la roatamotoare). Este bine ales motorul electric care are 0 putere de 0,55 kW?Recomandare: Se lntocmeste mal intal schema traseului transportorului. ,

114

~) 14.•...------,( I \

\~t_'\ 12,\

" 11,\\,

\\,\.\I ....~-G-) _

•••• !...r ~

13

: 1t:r[f~!ti-~i*)5

10

16

Schema tehnologica a rnasinii de ambalat castravefi infoliecolitractibilat.lant transportor; 2.motor electric de acflonare: 3.rolafoliei Inferioare;4.rola foliel supe~are;, ,

5.vergele metalice acoperite cu caucluc microporos; 6.rolacomandata electi"o~gnetic; ,7JitnA, ;impolriva desfa~urarii prin inertie; B,B' .capete de sudare; s.mecarusmde actiOn~Cap desudare; to.cernera de contracte: t t.rezlstente efeCtiice;12.ventilatoaredeunfformizare

a aerului in etuva: 13.ferestrede dirijare a aewfui cald; 14.u~f:Clapetecareseinc;t!id Iintre douB inlrari ~i ie~irisuccesive; ts.termcstatpennu regfa~a tempeiattirif fneiuv~; :

16.ventilatorde n~cirea preambatatelor sl a fantulufcu yergefe '

Rezolvare: '," , ,Fortele de rezistenta ale transportorului de la MACFC sunt: forts rezjstent~ c8

apare la Incarcarea cu material, F,: forta rezistenta ce apare in ramura incarcata, 'F2; fortsrezistenta din ramura descarcata, F3. Astfel, forts la atlmentarea cu castraveu este data derelatia de mai jos, in care coeficientul de umpfere ku este (conform datelor problemei) 0,95,debilul de alimentare Q = 0,613 kg's, iar viteza lantului cu verge'e v = 0,1 m/s:

F\ =~== 0,613·0,1 ==0,065 [N]ku . Co 0,95 ·1 ,

160

;:,f.,

-1''1~II 1,'11

J~ rc::-" 21-+\-, , \

-r C-, :-, •• I" rg,.:",( 1-

o{)'./Ug

1.",1"••\ '

\ ~"--' 'I' ..i./' '/".0 ( _) ,'.<-. h \ I .\ _

1 ' , -', t ) 1\'t" /"11" -, 1 4 \,'~' '('4 '''t~'\- --j - I-..J.--} ,-- -)- - 1__ -,Y---'"--- -~r=-- _,_:.J~ '- - -~-1-- -"'~/):,.lH.,{?' /)"./45);

j Forte de rezistenta F2 din ramura incarcata (care este orizontala) se calculeazsrelana de mai jos, in care masa liniara a rnaterialului transportal (in ipotezatransportorul, de tip Cli raclete, esle cu flux continuu de matertal) este

Q 0,613 - 1'1' lPI c..:: - =:: -- =:: 6,133 "J~/ mv 0,1

iar masa Iiniara a lantului cu vergele esle 90% din masa liniara a materialului:11;>,=5,52 kg/rn.

I'';, =0 (PI + P2)' li'r ccszz -g '/01 = (6,133 + 5,52). 2.5 ·cos (J" ·9,81· 2 = 571,9 [NForta de rezistenta F3 din ramura descarcata se apreciaza ca are valori absol

egaJe pe ramurile latera Ie, descendenta !?iascendenta, deoarece au inclinari ega/e darsens contrar, astfel ca forta din ramura descarcata poate fi catculata Cll retatia de mai jin care 1:1; este de 3 m:

F] ==P2 -w, ·g·l)i =5,52·2,5·9,81·3=406,1 [NJ

Cunoscand eele trei forte rezultante (FI, F2!?i F3) se deterrnina forta de tractiunelanl cu ajutorul relatiei de mai jos, dar in locullui C apare produsul coco':

F, == c c;, ·(Fi + f2 + f~3) == 1,25· (0,065 + 571,9 + 406,1) = 1222,6 [N]

In aceasta situatie, puterea necesara actionarn transportorului este:

p == F, . v == ~222,6 .~ = 0.1223 [kW]103 103 '

Puterea motorului de actionare a lantului este data de relatia:

!~II= 1,25.~= 1,25 ..!3~~=191~1 rW]1711' 0,8

in care: 1,25 reprezinta coeficientul de suprasarcina (Ia pornire), iar l11r - randamerlransmisiei s-a considera! 0,8,

Rezulta. asadar ca un motor eu puterea de 0,55 kW raspunde corespunzatorsarcinile din timpul functionarii, deoarece puterea ceruta de masina este de nurnai 192 V

Ird

Problema 16. Sa se stabileasca debitul de aer al unui ventilator din camera de contracnea unei MACFC avand in vedere ca lungimea acesleia este de 50 em, iar pasul vergelelortransportorului este de 125 rnm. Transportorul este prevazut ell doua lanturi paralele eueclise de 25 mm lungime, 15 mm inaltime ~i 2 mm grosime, coeficientul de suprapunere azalelor fiind 1,5. Lenturile sunt din otel (conduetivitatea terrnica a otelului _ 50 W/m.°C), iarvergelele din teava de otel ¢1O/<p6mm acoperita eu caueiuc buretos (Acauciuc=0,5 W/m.0C)de 4 mm grosime. Se mai cunosc: diametrul mediu al unui eastravete "\ q)45 mm;conductivilatea terrnica a eastravetilor - 0,984 WimoC; stratul de castravete atectat deealdura din incinta - 4 mm; coeficientul convectiei termiee a aerului _ 29,1 W/m2oC (Ieorice temperatura); temperatura ell care castravem, vergelele ;;i lanturile intra in camera'de contrectis (a mediului ambiant) - 1SoC; temperatura de contractis a foliei _ 2200C;caldura specifica a aerului -. 1,03 kJil<g."C. Care este temperatura medie a castravetsor 18iccsireadin camera de contmct!e? (Se stie: 1 keel= 4,185 kJ).Recomandare. Se considera lan1urilealcatLlit(~numai din eclise - nu seiau in considerare rolele :;;ibolturile de legatura, grosirnea de eclisa afectata de caldura fiind jumatate din grosimea acestela.

Rezolvare:

Debitul de aer al unui ventilator al m8iiinii de arnbalat castravef in folietermocontractibila poate fi calculat cu relana

Q = _$/2 _·0 c ./j,O'P,

'p a

in care este necesar a S6 cunoasto fluxul terrnic receptat de castravetii, vergelele ~i zaleletransportorului din camera de contractia.

Fluxul terrnic receptat de un castravete in camera de contractie este dot de relatiade mai jos, in care aria sectiunu normale de transmitere a caldurii este:

Sc =: 1{·d214 '" 1{'0, 045214 = 0,00159 m2.

Astfe!, fluxul termic receptat de un castravete este:'().O 220-1:'1 ..

q)] = It·S .. -.-- =: a 984·000159---.-= 8020) W ;::-J 69 kcal / h(.;; ,., 0,004 '

Numarui castravetilor din camera de contractrs este dat de lungirnea acesteia iilipasul vergelelor transportorutui, astfel ca:

L· 05N. == ...l!!C HI! E.. =: .._.-' - = 4 castraveti(. p 0,125

Rezulta asacar ca fluxul termic transmis castraveuor din camera de contracno este:

<P1=Nc·(j);=4·69=276 keallh

.~~~:J

Pentru calculul fluxului termic receptat de 0 vergease utilizeaza relatia de mai [os, in care Ul=U2=29,1,W/m

2oC, 01=4 rnm, 02=2 mrn, A.ol~I=50 W/m.oC :;;i

A.cauciuG=O,5 W/moC, iar suorarata de receptla acaldurfeste 8v = If·d}14 = 7t·O,0182/4 :::0,00025 m2:

, SF' MJ -_ ~OO~25· 20_~_ ::::0.668 W = 0,575 kcal! hCPo::::-----c;------ --I - -2 0004 0002 ..< 1 ()I 52 ~ -1-" +'+- -r- 1 5

a/I It) a, 29,1 0.5. I 4_

162

r f

Nurnarul vergelelor din camera de contractie esle de 4 ori mal mare decat numarucastravelilor, astfel CEt Nv =: 4-4 := '16vergele, iar fluxul termic reeeptat de aeestea este:

(1)2·:=16·0,575=\),2 kcal l h

Pentru determinarea f1uxului termic receptat de 0 ectisa a lantului transportcapreciem ca grosimea stratului de material prin care se transmite caldura este jumatatdin grosimea eelisei din otel (1 mrn), iar supratata norrnala de recepne a caldurii estsectiunea transversale a acesteia 8z=15·2=30 mm2 in aeeste condifii fluxul termie receptsde 0 eclisa este:

<1)'= --.....::.\~,.MJ__ =: ~2.:.J~C.~205 =: 009 W = 00774 kcal / h3 I 61 I 2 0,001' ,+. + ..... + ...._..

al )'3 (X2 29.1 50Numarul de eelise din camera de contractie este dat de numarul de lanturi i?i d

nurnarul de eelise al lantului, tlnand insa seama i?i de faptul ca eelisele sunt suprapustgradul de suprapunere fiind 1,5. Deci, avand in vedere ea pasul zalelor este egal clungimea eelisei, avem:

N z = 2·2· Lcamera ·1,5 = 4· 500 ·1,5 = 120 eclisePz 25

Neglijand fluxul termic receptat de bolturile zalelor lantului, se poate deterrninfluxul termlc receptat de lanturile cu eelise in timpul trecerii lor prin camera de ccntractie:

<1>3 = 120·0,0774 = 9,29 kea! / h

Fluxul termic receptat de castraveti, vergele ~i lanturi in camera de contractie este:

Ci> = <p) + tl>2 + <P3 = 276 + 9,2 + 9,29 ""294,5 kcal / h

Avand in vedere ca acest flux termie este transmis cu ajutorut a doua ventilatoandebitul de aer al unui ventilator este:

Ql = __ ~ = 294,5·4,185 = 2 35 m3 1ha C ·11()· P, 2· I 03·205· I 24 'p ll' ,

Pentni calculul temperaturii castravetilor la iesirea din camera de contractie E

utilizeaza relafia de mai jos:

l1e = Ornax .- Omin = 205 = 332(1Cme· 120"2 3 ·lnrnax 2 3 . In -:., e

min' 15

Problema 17. Care este volumul mediu al unui castravete ambalat cu a MACFC dacviteza transportorului aeesteia este 0,1 mIs, iar capacitatea de lueru de 36,8 kg/min, stlireEl raportul dintre viteza- §i pasul lantului cu vergele este 1, considerand densitatscastravenlor circa 965 kg/m3? Daca lungimea medie a unui castravete este 40 em, cat (mare este diametrul acestuia? Cat de mare este forta rezistenta care spare la lncarca«transportorului dace asezarea manuala a castravetitor se face la 90% din capacitate, faviteza ini\iala, iar coeficientu\ de corectie a vitezei esle egal cu unitatea?

\63

Rezolvare:Apreciind ca masa.castravetilor se distribuie aproximativ uniform pe toata lungimea

vergelelor ~i pe distanta unui pas al acestora, din relatia capacitatii de transport sedetermina volumul unui castravete:

~f~~~=1~~~--- -'0_ V __ ~ __ - 36,8

-. p-k - 60-1 ,965 - 6,36-10-4

~ P 0 "[m3]

~

unde coeficientul de corectie k, s-a luatconform exploatarii practice egal cu unitatea.

Considerand castravetele ca un eilindru cu lungimea Ie §i diametrul d, din relatiavolumului se determine diametrul acestuia pentru 0 lungime medie de 40 em:

d=~4'V =Jr. t,

4.6,36.10-4

~0,045 [m] = 45 [mm]Jr·O,4

Forta care apare la alimentarea eu castravef a transportorului este data de relatiade mai [os, in care eoefieientul de umplere ku este (conform datelor problemei) 0,90,debitul de alimentare Q=O,613 kg/s, iar viteza lantului eu vergele v=O,1 rn/s:

O·v 0,613·0,1 =0068 [N]Fj =-k-. = 0,9.1 '

'1/ C()

Problema 18. 0 cutie de metalic8 cilindrica are diametrul nominal exterior $73 mm fiind •prevazuta eu 0 bordura cu laiimea de 2,5 mm In vederea Irnbinarii eu capacul. Acesta are :,o margine cu latimea de 2 mm relata (lndoita) eu un unghi de 100° fata de planul sau. ln ' ~faza de formare a faltului atat bordura cutiei cat ~i capaeul sufera 0 indoire eu un unghi de: '160°, iar capacul sufera 0 indoire supfirnentara cu un unghi de 30° la marginea rolata: jGrosimea tablei cutiei este 0,2 mm, iar cea a capacului 0,25 mm, tabla tiind din otel cu :,:rezistenta specifica la eurgere de 20 daN/mm2

. Sa se reprezinte schemele caracteristice i

ale procesului de indoire a cutiei ~i capacului necesare pentru determinarea dimensiuniior ,1dupa fiecare taza a inchiderii. Daca presiunea de stranqere a faltului in faza a doua este ] 'de 12 daN/cm2

, sa se stabileasca consumurile de energie pentru cele doua faze aleinchiderii. !;itiind ca rola de formare face 2 rotatii complete in jurul cutiei cu 0 viteza .unghiulara de 12,56 s", iar rola de presare executa 1,5 rotatii eu 0 turatie.de 120 rot/min $i 'ca randamentul general al transmisiei la role este 0,5 sa se calculeze puterea necesara 1actionarii rolelor, I

~

l

Rezolvare:Se reprezinta grafic schemele dupa care are loc indoirea cutiei §i capaeului,

corespunzator primei §i celei de-a doua faze ale inchiderii prin fait.Daca diametrul nominal al cutiei este 73 mm (Ia exterior), atunci diametrul cutiei la

marginea bordurii aeesteia este: d1 = 73 + 2·2,5 = 78 mm, in timp ce pentru diametrul

164

Scheme de virolare, imbinare prin fait §i bordurare a cutiilor de conserve

___ 1.1. ••••

_____ A 'i I

- I:-.-=~·-u A --------- .,

-------~~

=:r u - -0"-1'--';"-"- -,--)~D,_c_ 0,

"-- __. .i

Oimensiuni constructive ale unor tipuri de capace pentru cutii metalice

Ij ,

Rolafaza I

Car de inchidere

,Capac

I

I

iI

I

I

Corpulcutiei

Rolafaza II

L lY-Fazele formarii faltulul la asamblarea capacului cu corpul cutiei

165

0,35 mn

~

~80"n trnm

Asadar, modulele de rezistenta pentru cutie §i pentru capac, in cazul indo,prestice, vor putea fi determinate eu ajutorul relafiilor de mai jos:

Wi = 7r~dl .h~ = lL-.O~078 .0,00022 ~2,45.10-9 [mJ]

w:,. __Jr.d2 12_Jr·O,0787 0000252 38~ 1()--9 r3]2 --4-' '2 -----. , "" , o- ~n

Momentele de indoire a eutiei M1, respectiv capacului M2, pot fi determinate (retatiile urmatoare, in care W1 ~i W2 au fost determinate pentru cazullndoirii piastice:

MI =0 WI' O'c = 2,45.10-9.20.107 = 0,49 [N.m]

Al2 .:cHl2o, ~-3,86·!()-9 .20.107 ",,0,773 IN.mJ;

Consumul de energie pentru prima taza a imchi<lllP!riiprin fait, sa compune dinenergia necesara indoirii cutiei $i capacului eu un lIng;t~.Ede- (1'£\'0°,18 care 58 adaLiga energianecesara indoirii suplimentare a marginii rotate a capacnlu] ~1.!1unghiu! de SUo (asa cum seprezinta in figurile prezentate).

Astfel, considerand ca lndoirea cutiei ~i a capac~J:lli;se: fface mai intai eu un unghi deGOo «Pl=<pz=1 ,Dfi rad), consurnul de energie penfru faze, de 1il)Jillii'lare a faltului va fi:'

QI = (M; . !PI + M 2 . (,02) = 1,05· (0,49 + 0,773;'''''' ii,32 [ll\(fml jLa acest consum de enerqie se mai adalJ9~! eo,~ul de enerqie 121' pentru

indoirea suplirnentara a boruurii capacului sub bOl'clura CWRti:i(asa cum arata faltul insectiune dupa faza I), care poate fi calculat cu relatia; 76. nun-----71

755 mm -~-~I, IT~jf-"I,~in care diametrul de tndotre a capaculul este consid.erat a~l~K agal cu diametrul dupafaze de formare afaliului, dz'=d::76 mm, iar (P2'{"'30°} este !ti1ilit illI\I radiant,

In taza a doua a inchiderii (faza de presare a fal\ului) 'l'iJeplasarea rolel se face pedistanta:

, , ' If'(/,') ,;'[·0076 2 7al =""2'({io =--" h2" -a; '({i1 ,-=--'--0,00025 ·20.10-'~o52",,~~ fN.m].- 4 -- 4 . I,

h :::cj~; d - hI - 2 - f0. := 26~7.'3.. - 0,2 - 2 . 0,.5 '" 0,& rom._ k

§i pe 0 inattime egala eu latimea bordurii cutlet fa care sa acal,1~ de 2 ort grosimea table!capacului s == 2,5 -I-2·0,25::: 3 mrn, iar consurnul de energie sa I!l~ermina curel~i·tia:

02 = (fT· 'd- s- p). h == )[·0,076· (0,0025+ 2.0,00025) ·12.1ft~ 'O,Q008::.:0,688 [N.m]Pentru prima taza a procesului de incl.idere sa consuli'l'iilB un tirnp egal eu doua

perioade ale rotatiei (raja face doua cota\ii complete in jurul cuhei), astfel ca:,hI' ].J[ .

/1 = 2·--- =: 2---·-~'" I [r](0 12,56

in timp ce pentru faza a doua a inchiderii se consume un timp 0'981 eu '1,5 perioade alerotatiei rolei cle presare:

t2 == 15, 60", 1 5 -~Q..R; 0 75 ·[s", , 120' .np .•

In aeeste conditii puterea necesara de la motorul electric pentru orocesul deinchidere se determina ell relatia de mai jos:

p =: _jaJ +aJ~ = Q,3~ +0,39 + 0,69)-1,25 := 343 [HI] .(tJ+i2)-r;'17J"h (\+0,75)'0,5 ,. \

in care s-a luat un coeficient 81rezervei de putere (suprasarcma) egal eu 1,25.Se observa ca pentru inchiderea unei cutii de conserve, puterea consumetaeste

foarte mica in raport eu puterea motoruiui electric de ectionare' a intregii masinr, de undese deduce ci'l cele mai mari consurnuri de energie, respectiv putere, se fnregi$t'reCizapentru antrenarea celorlalte organe de lucru ale acesteia.

106

j!1

Problema 19. Bordura capaculUl unei cutii de conserve este. in procesul de realizare. meintai IOIal8 (indcita) pe cireurnferin\a eu un ungili de 100°, fala de pia nul eapacului, eajutorul a doua role ell raza de racordare de 3 mrn (0 rola de sprijin ~i una de apasaregrosimea tablei capacului fiind de 0,25 rnrn Sa se determine forl,a de indoire a tablei stiinca tabla este din o\el cu razistenta la curqere de 20 daN/mm", iar diametrul exterior;capacului este de FO mrn, §i sa se reprezinte schema procesului de indoire a capacuneu ajutorul rote'or. Se va prezenta, mai lntai, schema capacului cutiei, dupa care acesta spozi\ioneaza in pozifia de rolare a marginii de imbinare cu cutia. Care este valoare

momentului de indoire?

Hezolvare:Avand 111 vedere ca se face indoirea ell ajutorul rolelor, se considera indoire duematri~a. unghiul pe care marginea bordurii capaeului il face eu linia capacului fiind egal (

180 -100::: 80°Valoare minima a lungimii de indoire a tablei, Ix.mill este data de schema de calc

prezentata anterior, in care ungl1iul (J. este de 800 (Iuat insa in radiant) :=: 1,4 rad, raza <

indoire fiind 3 mm, iar grosimea tab lei de 0,25 mrn.

AsUel:

l.~.min = 2·(r + h).sin% = 2(3 + 0,25)·si:1 8~ == 4,2 (film]

Faria de indoire in caz:ul indoirii dupa matri~a (daca se neglijeaza frecarea dintabla l?i rnatri'(s) este data de relaiis de mai jos in care b este perimetrul cutiei, astfel

vom aves:b.h2 Jr.d.h?' ;[.0.070-0,000252

7 r t~ :o:---.a

c== _~-----. ()c = . . ·20 ·10 == 654,5 IIV J

I x (( min 0,0042naca se ia in conslderare frecarea dintre capac !?i role (dintre tabla ;;i rnatnt

atunci pantru calculul fortei de indoire se utilizeaza ralatia:

b_h2 7!.d·h2 7!.O,070·0,000252

I 7 .Pi= 1,3-, -.(le = 1,3-----(Jc = IJ---------- --·2,)·10 C" 850,85 [~

., ix.1I1

in O,()042

Momentele de tncoire pentru cele doua situa\ii (fara ~i cu frecare) sunt date

relaiia de rnai [os, de unde rezulta:

M' = !Ji ·Ix = 654,5·0,0042 = 0 687 [.tV.m\I 4 4 '

respectiv:

, Pi ·Ix _ ~SO,85 ·0,QQ42 := (),S93 INm\M==----- 4

I 4

Ih7

!

1Problema 20. Pentru lnchiderea prin fait a cutiilor meta lice cilindrice, sa se determine 1momentele de lndoire a bordurii cutiei, respectiv capacului acesteia, caracteristice celor '1'

trei cazuri intalnite de indoire, avand in vedere ca grosimea tablei cutiei este 0,2 mm, iar a j

capacului 0,25 mm, ambele fiind confectionate din tabla de otel cu rezistenta specifica la 1curgere de 21 daN/mm2, modulul de elasticitate longitudinal 2,1.1 05Mpa ~i modulul de Jecruisare 810 MPa. Diametrul nominal al cutiei (Ia marginea bordurii acesteia) este ep68 Imm, iar indoirea se apreciaza ca se executa direct cu un unghi de 90d fata de pozitla Iinitiala (dupa faza a doua a inchiderii prin fait). Sa se reprezinte grafic ~agrama de 1repartitie a eforturilor unitare normale in sectiunea de indoire a table lor. 1Recomandare. Se va utiliza acelasi diametru de calcul pentru toate cazurile analizate. 1

-I!i

IRezolvare:

Pentru un raport h/r mic (asa cum este cazul indoirii tablelor de la cutia de conserve~i capacul acesteia), repartitia efortului unitar normal principal (fo pe sectiune, in timpuldeforrnarii arata ca in figura:

.... R.,". .•I • I

.cl I · ..",I ==I t----i- · •· ·· ·s· 0.. ·· ·· ·· :..~........... -..1

Se considera ca indoirea bordurii cutiei se face de la directia .orizontala a acesteia j.la 0 directie paralela cu cutia (asa cum arata cupa faza a doua a inchiderii - faza de .jpresare), astfel ca razele de curbura (exterioara 9i interioara) suntdate de grosimile tablei -.'1cutiei 9i capacului. Astfel, raza extenoara a curburii bordurii cutiei dupa indoirea la 900 este .'jegala cu 0 grosime a tablei cutiei plus 0 jumatate din grosimea tablei capacului: . 1

J,jJ

h, 025R=~+hc-11 =-'-+0,2=0,325 [mm]2 2

iar raza intenoara de curbura r este jumatate din grosimea tableicapacului (vezi figura):

r = hca = 0,125 [mm]2

Pentru cazul indoirii elastice, momentul de indoire Mi.e este dat de relafia de maljos, in care latimea tablei este circurnferinta cutiei, respectiv capacalui, :

Astfel pentru cutie vom avea:

h2 2M~~=7l'·dc~· cu.ac=Jr·O,068~0,0002 .21:107=0,3 [N.ml

in timp ce pentru capac (considerand aproximativ acelasi diametru de indoire) avem:

h2 2e(1 7l" dm· co 7l'·0,068·0,00025 2 07M· .C'O --- ..• _-_ ....• (T '" ----.-.-------. 1·1 = 0 47 [N m]I." 6 c' 6 ,.

In cazullndoirii plastice fara ecruisare, momentul de Indoire, este dat de relatia:

16M

, . 2 2Mr~==~_:dc~'hcu ,(Jc=7l'·o,O~~iO,(~~02 .21·IO? =0,45 {N.mj

Pentru capac, momentul de indoire plastics este:

Mf.~ = 7l'.dc~~~fl-,(Jc "" Jr.0,068~O,000252 .21.]07 =0,70 [N.m]

Pentru cazul indoirii elasta-plastice cu ecruisare trebuie mai intai caiculata razacurbura in sec\iunea neutra pn data de relatia de mai jos, iar apoi grosimea pe care are Iindoire elastid\ ho: . .

Pn =.fi'G: == ~s~ O,~5:= 0,202 [111m]

~i :1

j'j·i.~1

!j~~

h == 2. P . (Jc == 2.0202.] 0-3 . 21. \07

== 0 404· I0-3 [111m]onE' 11' .2,1.10

Cu relatia urrnatoare se determina valoarea abaterii tensiunii L'lG:

Sa == h-l1o . D == 0,2-0,404.1~~6 .810. \(\6 == 4.107 [N 1m2]2'Pn 2·0,202·10 . .

Momentul indoirii elastice pentru cutie acest caz este:

M;"" = ". d,"/~.,".()",= ,,·0,06&' fuco~040~,! 0'-] L21· \0 7 = 1,22.10"" IN

in timp ce momentul indoirii plastice va fi:

M;,p == ;r.~cu . (h;u _ h';.cJ O'c == ;r.0:68 (0,00022- 0,00040421 0-

6)2110

7"" 0,45 [N.

Momentul de ecruisare, care apare 'in aceasta situatie este dat de relatla:

M . ==!'.dcll(h-hoX2h+hl.JI:!..0'=l.eCMIlS 12

7l'.0,068. (2.10-4 - 0,404.10-612,1.10-4 + 0,404. 10-6L.Io? = 0,057 !N.m)

12 .

Astfel, momentul de indoire total, pentru tnooirea elasto-plastica a cutiei, es'de suma calor trei momente calculate anterior:

" -6Mi= Mi,e+ Mj,p+Miecmi.> =1,22·\0 +0,45+0,057=0,507 [N.m]

Se procedeaz8 la fel 9i pentru indoirea elasto-plastica a capacului.

169

\,

r

Bibfiografie

1. Botea T. - Ambalaje si tehnologii d~ ambalare in industria atimentara, Univ. PolitehnicaTmlsoara, 1998;

2. Casandroiu T. - Procese §i utilaje pentru sortarea eartofilor, fruetelor ~i legumelor,Editura Paideea, Bucuresti, 1998;

3. Casandroiu T., David L. - Utilaje pentru prelucrarea primara ~i pastrarea produseloragricole - Tndrumar pentru lucrari de laborator, Litografia Univ. Politehica bucuresti,1994;

4: David L., Voicu Gh. - Sistema de transport, Editura Printech, 1997;5. Fetecau C., s.a, - Prelucrarea materialelor plastice prin injeetare, Editura OID-ICM,

Bucurestl, 1998;6. IVierticaru V., s.a, -'-Ambalaje ~i mecanisme de ambalat, Editura OID-ICM, 1997;7. Mu:;;etescu Elena, Paslsru Constanta - Tehnica arnbalarf §i depozitarii mi3rfurilor,

Editura Didaetica §i Pedagogica, Bucurestl .1970.8. Ra~enescu I. - Operatii §i utiJaje in industria alimentara, Vol.I ~i II, Editura Tehnica,

Bucuresti, 1972;9. Voicu Gh. - Sistema de dozare Iii ambalare, Ed. Bren, Bucuresti, 2001, 2003;10. *" * - Manualul inginerului din industria alimentara, Ed.Tehnica, Vol. 1-2, 1998. 1999;'Ii. * * * - Modern Packaging Enciclopedia, vol.41 , nr.7A. Me-Graw Hill Inc., New York,

330W, 197012. * *,. - Industrializarea celulozei ~i hartie], Culegere de normative §i standarde;13. * * ••- Normative §li standards din domeniul ambalajelor: STAS 1079-73; STAS 11309-

80; STAS 1687(1,2,3,4)-82; STAS 2281-74; STAS 2336-74; STAS 3111(1,2,3)-75;STAfl3833-81; STAS 4857(4)-87; STAS 5470-74; STAS 5537-75; STAS 6237-87;STAS 6875-63; STAS 7673-84; STAS 7726-85

Date post:	27-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	ioan-marius
View:	306 times
Download:	15 times

120653870 Sisteme de Dozare Si Ambalare

Documents