Ziar Gratuit An I, Nr. 166 ◼ 12 pagini ◼ Miercuri, 12 noiembrie 2014Editat de Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov str. Apullum nr. 3, fax: 0268.470.504, e-mail: bjt@addjb.ro

ISSN 2360–0217ISSN-L 2360–0217

4,42693,5673

132,0668

EuroUSDGram Aur

VALUTĂLa ultima şedinţă a Autorităţii Te-

ritoriale de Ordine Publică Braşov,care s-a desfăşurat la Rupea, s-a luatîn discuţie situaţia din întreaga zonă.Astfel, la nivelul oraşului Rupea s-aconstatat, în primele 9 luni ale acestuian, o scădere cu 80% a infracţiuniloreconomico-financiare, dar o creşterecu 5,3% a celor de natură judiciară

şi cu 12,12% a celor de altă natură,comparativ cu 2013. Din totalul de214 infraţiuni sesizate în primele treitrimestre ale anului, doar 145 suntcu autor cunoscut. De asemenea, poliţiştii din Rupea au descoperitîn flagrant 7 infracţiuni la ordine publică, 20 la circulaţie rutieră şi 3la investigaţii criminale.

Rupea: A crescut rata infracţionalităţii

pag. 4

Creşterea populaţiei municipiului a de-terminat şi creşterea indicelui de den-sitate a populaţiei de la 94,60locuitori/kmp în anul 2009, la 99,27locuitori/kmp în anul 2013. Dacă neraportăm la densitatea medie înregis-trată în aria urbană a zonei metropo-litane (fără municipiul Braşov) –118,26 locuitori/ kmp – ea este mult

inferioară. În ceea ce priveşte structuraetnică a populaţiei municipiului, aşacum a reieşit la recensământul din2011, aceasta este majoritar româneas-că (65,65%), diferenţa fiind reprezen-tată în special de maghiari (20,16%)şi rromi (1,07%). Interesant este însăfaptul că numai 328 de persoane s-audeclarat rromi.

Populaţia din Săcele „explodează”

pag. 5

FMI cere României să nu pună în pericol

progresele din ultimii ani

METEOÎnnorat

4°C /12°C

Fondul Monetar Internaţional a cerut ieri României să nupună în pericol progresele realizate în ultimii ani în privinţaţinerii sub control a cheltuielilor, scrie Reuters. „Există unangajament din partea României să continue consolidareasituaţiei fiscale. Aşteptăm ca acest angajament să fie respectat”,a declarat, la Sofia, Guillermo Tolosa, reprezentantul FMIîn România şi Bulgaria. El a arătat că a fost făcut un efortmare pentru ca economia României să fie întărită.„A fost făcut un efort atât de mare pentru ca economia să devinămai puternică şi mai rezistentă la şocuri, prin această stabilitatesporită rezultată din faptul că starea conturilor bugetare estemult mai bună decât în urmă cu şase ani. În acest condiţii, cre-dem că este extrem de important pentru România să nu punăîn pericol acest progres considerabil”, a spus Tolosa.FMI a susţinut România în 2009, când ţara a suportat o re-cesiune dureroasă, încurajând reducerea deficitului bugetarşi implementarea reformelor, printr-o serie de acorduri careau refăcut credibilitatea ţării în faţa investitorilor. Ultimulacord al României cu FMI, al treilea din 2009, este un acordstand-by în valoare de 4 miliarde de euro care se încheie anulviitor şi care probabil nu va fi înnoit. FMI a suspendat dis-cuţiile legate de actualul acord până după alegeri.„Programul va expira anul viitor şi după aceea vom analizasituaţia de la momentul respectiv. România a făcut progreseconsiderabile în efortul de reformă, iar aşteptările din acestmoment sunt că România va fi capabilă să încheie acordurilestand-by din ultimii 5-6 ani”, a mai spus Tolosa. Comisia Europeană a avertizat pe 4 noiembrie că Guvernul va fi nevoitsă crească taxe sau să taie cheltuieli pentru a compensa scă-derile de venituri prognozate în 2015 din reducerea CAS,a taxei pe stâlp şi a accizelor, în caz contrar urmând ca deficitulbugetar să urce la 2,8% din PIB.

Persoanele vârstnice sau cu dizabilităţi care necesită în-grijire şi supraveghere permanentă pot fi îngrijite deacum încolo de personal specializat şi în perioada încare îngrijitorii obişnuiţi sunt în concediu. Ieri a fost in-augurat Centrul de îngrijire temporară de tip RESPIRO,care va funcţiona în clădirea Căminului pentru persoane

vârstnice din cartierul Noua, Str. Gladiolelor nr. 4. Be-neficiarii Centrului de îngrijire temporară de tip Respirovor putea avea acces şi la serviciile socio-medicale oferitede Centrul de îngrijire socio-medicală „Sfântul Nicolae”,care funcţionează de asemenea în incinta Căminuluipentru Persoane Vârstnice Noua.

S-a deschis Centrul Respiro

pag. 7

EVENIMENT2 Miercuri

Săptămâna trecu-tă, poli�iștii rutieri dinI.P.J.Brașov au orga-nizat și desfășuratac�iuni pe linie decircula�ie rutieră.

Poli�iștii au con-statat 16 infrac�iunila legea circula�iei rutiere șiau dat 1014 de amenzi în va-

loare totală de 121.691 lei. Deasemenea au fost ridicate 65

permise de condu-cere. Dintre acestea7 pentru alcool, 4pentru viteză, 11pentru depășire, 12pentru neacordareprioritate, 31 pentrualte abateri. În plus,

au fost re�inute și 49 de cer-tificate de înmatriculare.

Spărgător de mașini, în arestul IJP BrașovNu a respectat măsura ares-

tului la domiciliu și a ajuns înbeciul Poli�iei. Asta a pă�it uncodlean de 23 de ani, cercetatpentru două furturi din au-toturisme comise în luna oc-tombrie pe raza municipiuluiCodlea.

Persoana men�ionată a fostpreluată în supraveghere de

poli�iștii Biroului Suprave-gheri Judiciare, din cadrulI.P.J.Brașov. „Polițiștii au con-statat, în data de 2.11.2014,că tânărul a părăsit domiciliul,încălcând cu rea credință mă-sura preventivă. Polițiștii ausesizat instanța de judecată,care a dispus în data de10.11.2014 înlocuirea măsurii

arestului la domiciliu cu ares-tul preventiv. Polițiștii Birou-lui Supravegheri Judiciare aupus în executare dispozițiainstanței și au încarcerat înaceeași zi persoana men țio -na tă în arestul I.P.J. Brașov”,aprecizat cms. șef LiviuNaghi, purtătorul de cuvântal IJP Brașov. S.B.

Noul ministru de Exter-ne Teodor Meleșcanu aanunțat ieri că Guver-nul a suplimentat buge-tul ministerului său cu1,5 milioane de lei pen-tru turul doi al alegeri-lor în diaspora, urmândsă fie asigurate maimulte ştampile şi cabi-ne de vot, iar lista per-sonalului să fiesuplimentată.

Fiecare secţie de vot dinstrăinătate ar urma să aibăcâte 7 ştampile şi cabine devot, numărul maxim accep-tat.

Meleșcanu a precizat căMAE a primit deja alte 4,5milioane lei pentru alegeri,dar a insistat că nu ministerulorganizează alegerile, ci aredoar responsabilităţi în apli-carea deciziilor Biroului Elec-

toral Central.Suplimentarea sec�iilor de

vot din străinătate este pasatăcătre Biroul Electoral Central.Meleșcanu a precizat ca va

solicita Biroului ElectoralCentral să analizeze dacă sepot organiza noi sec�ii de vo-tare în diaspora.

Scandalul sec�iilor de vo-

tare în străinătate putea aveao rezolvare dacă GuvernulPonta ar fi dat o Ordonan�ăde Urgen�ă pentru suplimen-tarea acestora.

Reprezentanții MAE spun că au luat deja o serie de măsuri pentru optimizarea procesului de vot în diaspora

Mai mulți bani pentru votuldin diaspora, nu însă șisuplimentarea secțiilor

Carfil Industrial Parc oferăspre închiriere la preţuri foarteavantajoase spaţii de birouricu toate utilităţile, precum şispaţii de producţie şi depo zi tare,astfel:Spaţii – birouri etaj:◾ 109 mp◾ 2 x 65 mp◾ 171 mp◾ 59 mpSpaţii producţie – hală:◾ 371 mp◾ 354 mp◾ 690 mpSpaţiu depozitare hală:◾ 232 mp (etaj)Pentru detalii:Braşov, Str. Zizinului Nr. 119Tel: 0268.333.674 Fax: 0268.321.244E-mail: cipbrasov@gmail.com

Șoferi amendați de polițiștii brașoveni

28 de persoane sunt an-chetate în urma a 70 de per-cheziţii efectuate, la finelesăptămânii trecute, la maimulte firme din judeţeleBraşov şi Argeş. Capii reţe-lei înfiinţau societăţi comer-ciale pe numele unorpersoane fără adăpost şi de-rulau afaceri ilegale. Toto-dată, suspecţii, cu vârste

cuprinse între 28 şi 61 deani, sunt bănuiţi că înregis-trau cheltuieli fictive în evi-denţele contabile a 50 desocietăţi. Domeniile de ac-tivitate ale firmelor erauconstrucţiile şi consultanţafinanciară. Tribunalul Bra-şov a decis să nu emită man-date pe numele celor 25 desuspecţi propuşi la arestare

şi a instituit măsura contro-lului judiciar. Procurorii Par-chetului de pe lângăTribunalul din Braşov aucontestat decizia, Curtea deApel urmând să ia o hotărâ-re definitivă. Prezumţia denevinovăţie fiinţează pânăcând instanţa de judecată vapronunţa sentinţe definitiveîn cazul inculpaţilor.

Procurorii contestă lăsarea în libertate alotului de suspecţi acuzaţi de spălare de bani

Agenţia Judeţeană pentruOcuparea Forţei de MuncăBraşov organizează vineri, 14noiembrie 2014, o selecţie depersonal pentru 2 agenţi eco-

nomici din Braşov, care au so-licitat această activitate.

Sunt oferite 49 locuri demuncă în următoarele mese-rii: proiectant inginer meca-

nic, ospătar, bucătar, femei deserviciu și şofer.

La această acţiune pot par-ticipa toate persoanele aflateîn căutarea unui loc de mun-că, care corespund cerinţelorprevăzute în ofertă (calificareîn domeniu sau experienţă).

„Persoanele care corespundacestor condiţii sunt invitatesă se prezinte, vineri,14.11.2014, cu începere de laora la 09:00 la sediul AJOFMBraşov Str. Lungă nr. 1A, ca-mera 8” a declarat LilianaDragomir, director executivla AJOFM Brașov.

Liana Adam

Studenţii vor avea zi liberăvineri, 14 noiembrie, şi luni,17 noiembrie, în baza uneihotărâri aprobate, ieri, de Gu-vern, astfel încât cei care do-resc să voteze în al doilea tural alegerilor prezidenţiale înlocalitatea de domiciliu să nufie opriţi de cursurile univer-sitare.

Zilele libere acordate uni-versităţilor cu ocazia alegerilorau luat prin surprindere stu-denţii, care nu au fost consul-taţi. „Ne-am întâlnit cu

reprezentanţii MinisteruluiEducaţiei Naţionale săptămâ-na trecută şi nu ne-a înştiinţatnimeni cu privire la acest lu-cru. (...) În trecut, am cerut li-ber la alegerile parlamentare,pentru că nu puteam vota de-cât în localitatea de domiciliu,şi cu greu am reuşit să obţi-nem o zi liberă. Acum am pri-mit două fără să cerem. Mămir că nu am fost informaţi.Din ce am înţeles, se doreşteevitarea problemelor cu listelesuplimentare, din 2 noiembrie.

Nu ştiu dacă asta era cea maibună soluţie, cred că ar fi tre-buit să lucreze pentru reme-dierea problemelor de atunci.Am fi vrut să fim consultaţi,să spunem şi noi ce credem.Avem şi colegi nemulţumiţi,pentru că va trebui să recu-perăm (cursurile programateîn zilele libere - n.r.), în con-diţiile în care ei puteau să vo-teze oricum”, a spus CristiPopescu, preşedintele AlianţeiNaţionale a OrganizaţiilorStudenţeşti din România.

Mai mult de jumătatedintre românii care de-ţin sub 5 hectare de te-ren agricol vor să vândăsau să dea în arendă pă-mântul pentru că nu îşirecuperează banii inves-tiţi în culturile agricole,potrivit patronatelor.

„În agricultură au începutsă meargă lucurile din ce înce mai prost în ultimii trei ani.Au crescut preţurile la input-uri, iar preţurile produseloragricole au scăzut. Din acestemotive, oamenii încep să re-nunţe la pământ, încercândfie să îl vândă, fie să îl dea înarendă”, a declarat LaurenţiuBaciu, preşedintele Ligii Pro-ducătorilor Agricoli din Ro-mânia (LAPAR).

Ministrul Agriculturii, Da-niel Constantin, afirma în apri-lie că în România există peste

700.000 de fermieri care auîntre 1 şi 5 hectare şi care de-ţin o suprafaţă de 35-40% dinsuprafaţa agricolă naţională.

„Românii vor să renunţe laterenurile agricole. Fenomenula luat amploare în ultimii ani,mai ales în această toamnă”,

a mai spus Baciu.O mare parte dintre fermierii

români au îmbătrânit, iar foartepuţini dintre urmaşii lor se mai

ocupă de agricultură, a arătatViorel Matei, preşedinteleFederaţiei Naţionale a Pro-ducătorilor Agricoli din Ro-mânia (FNPAR).

El crede că sprijinulacordat de stat tinerilor fer-mieri este mult prea mic şinu îi încurajează pe aceştiasă se ocupe de agricultură.

„Încă nu există un sprijinreal pentru înfiinţarea fer-melor. Cu ce primesc ei, 15-20.000 de euro, ce poţicumpăra? O roată de trac-tor? Ar trebui ca sprijinulsă treacă de 150.000 deeuro, iar tinerii fermieri săpoată avea acces la credi-te”, a mai spus Matei.Acesta a afirmat că în ulti-

mii trei ani au crescut foartemult preţurile la motorină, se-minţe, erbicide, pesticide şiîngrăşăminte. În acelaşti timp,preţul produselor agricole a

scăzut în utlimii trei ani cuaproape 50%. Potrivit lui Ma-tei, kilogramul de grâu se vin-dea în urmă cu trei ani cu 1,1lei, iar acum a ajuns la 0,5 lei,porumbul costa 0,7-0,8 lei,iar acum s-a ieftinit la sub 0,5lei, iar preţul unui kilogramde floarea soarelui a scăzutde la 1,3-1,6 lei la 0,8-0,9 lei.

„S-a ajuns, în aceste condi-ţii, ca un fermier să cheltuias-că 3.000 de lei pe un hectarde teren, iar producţia să n-opoată vinde cu mai mult de2.000 de lei. Deci, ies în pier-dere. Din acest motiv, mai multde jumătate dintre româniicare au sub 5 hectare de terenvor să renunţe la pământ”, aadăugat oficialul federaţiei.

România are o suprafaţăagricolă de aproape 14 mi-lioane de hectare, dintre careaproximativ 9 milioane suntterenuri arabile.

Românii cu suprafeţe mici de teren, de cel mult 5 hectare, vor să le vândă fiindcă ies în pierdere

Majoritatea micilor fermierivor să renunţe la pământ

Mini-bursa locurilor de muncă: se cautăinginer proiectant, șofer sau bucătar

EVENIMENT 312 noiembrie 2014

E oficial: Guvernul dă studenţilorminivacanţă de alegeri

4 Miercuri

Pepiniera, care se va construidin fonduri europene pe ValeaLungă din Râşnov, are o va-loare de aproape un milion deeuro, iar de curând au demaratşi lucrările. O astfel de pepi-nieră este în curs de amenajareşi în municipiul Braşov, la mar-ginea cartierului Noua, iar lu-crările au demarat din iulie.

Pentru pepiniera de la Râş-nov, costul realizării investiţieidupă licitaţie este de1.693.565,81 lei, fără TVA,lucrările fiind realizate de M& M Company Construct dinCapitală. Proiectul este finanţat

în proporţie de 60% dintr-ofinanţare europeană accesatăde Primăria Râşnov prin Pro-gramul Naţional de DezvoltareRurală (PNDR).

Pepiniera ar urma să fieamenajată pe o suprafaţă totalăde 9.083 de metri pătraţi şi săproducă necesarul de puieţipentru împăduririle necesarepe cele peste 6.300 de hectarede fond forestier şi cele peste500 de hectare de păşuni îm-pădurite aflate în proprietateaoraşului. Pepiniera va fi dotatăcu un solar amenajat şi utilatcu sisteme de irigaţie care să

ofere culturilor stabilitate şiviabilitate, care va fi construitpe o suprafaţă de 100 mp.Aproape 2.500 mp vor fi câm-puri de cultură, unde vor stapuieţii până la vârsta „maturi-tăţii”. „Obiectivul principal alproiectului este să producempuieţi forestieri de calitate pen-tru nevoile proprii, respectivpentru lucrările de împădurire,dar şi asigurarea cu echipa-mente şi maşini de tăiere necesare pentru realizarea mă-surilor tehnice şi a operaţiilor”,a precizat primarul AdrianVeştea.

La ultima şedinţă a Au-torităţii Teritoriale deOrdine Publică Braşov,care s-a desfăşurat laRupea, s-a luat în discu-ţie situaţia din întreagazonă.

Astfel, la nivelul orașuluiRupea s-a constatat, în prime-le 9 luni ale acestui an, o scă-dere cu 80% a infracţiuniloreconomico-financiare, dar ocreştere cu 5,3% a celor denatură judiciară şi cu 12,12%a celor de altă natură, com-parativ cu aceeaşi perioadă aanului 2013.

Din totalul de 214 infraţiunisesizate în primele trei trimes-tre ale anului, doar 145 suntcu autor cunoscut (52,42%).De asemenea, poliţiştii dinRupea au descoperit în fla-grant 7 infracţiuni la ordinepublică, 20 la circulaţie rutierăşi 3 la investigaţii criminale.De remarcat este faptul că auscăzut infraţiunile contra per-

soanei, cu 7,87%, fiind înre-gistrate în acest an două uci-deri din culpă săvârşite deconducători auto. Au crescutcazurile de vătămare corpo-rală din culpă – 20,83% şi cu3,23% cele de loviri sau alteviolenţe. O�altă creştere a fostînregistrată la infracţiunilecon t r a pa t r im on iulu i(34,78%): furturile au crescut

cu 54,17%, existând o esca-ladare a celor din locuinţe114,29%, majoritatea reali-zate prin efracţie, dar şi cuchei potrivite.

Şeful IJP�Braşov, chestorulIoan Aron, a promis că se vorintensifica acţiunile în toatăzona, iar pentru comuna Bu-neşti se vor face demersurilenecesare pentru suplimentarea

cu încă un post de poliţist. Deasemenea, chestorul IoanA-ron a precizat că vor fi luatemăsuri speciale pentru zonaViscri şi Roadeş, unde existăo afluenţă mare de turişti stră-ini, ca urmare a promovăriiputernice a acestor locuri decătre prinţul Charles şi rock-erul Peter Maffai.

Sebastian Dan

Rupea: A crescut rata infracţionalităţii

Ştiri pe scurtHălchiu: Ce străzi vor fi asfaltateModernizarea infrastructurii rutiere reprezintă în conti-nuare unul dintre obiectivele prioritare pentru conducereaPrimăriei Hălchiu. Recent, reprezentanţii administraţieipublice au încheiat contractul pentru execuţia lucrărilorde asfaltare a străzilor 11 Iunie din Hălchiu şi Feldioareidin Satu Nou. Cele două artere de circulaţie sunt, în pre-zent, destul de deteriorate. Valoarea totală a investiţieise ridică la suma de 850.930 lei. O altă lucrarea aflatăîn plină desfăşurare se referă la construirea de rigole şiamenajarea de noi trotuare pe strada Tudor Vladimirescudin Hălchiu. Pentru această investiţie s-a alocat sumade 474.738 lei.

Stejarul de 900 de ani din judeţul BraşovÎn comuna braşoveană Mercheaşa se găseşte cel mai bătrânstejar din ţară, despre care localnicii spun că rezistă de 900de ani oamenilor şi vremurilor. În ultimii ani, stejar 900 deani a câştigat competiţii dedicate arborilor din ţară şi din Eu-ropa. Aflat la 70 de km de Braşov, arborele a prins vremeacnezatelor şi voievodatelor, au trecut pe lângă el triburilenomazilor, dar şi timpurile. Bătrânul din Carpaţi, numele pecare-l mai poartă stejarul, are o circumferinţă de 9,3 metrişi o înălţime de peste 21 de metri. Trunchiul imens este celcare ne arată cât de bătrân este de fapt stejarul din Mer-cheaşa. Pentru a-l înconjura este nevoie de 9 oameni. Stejarulnu a putut rămâne neobservat, astfel că în anul 2009 o aso-ciaţie l-a trecut pe lista celor mai spectaculoşi copaci dinţară. Aşa a câştigat titlul de "Cel mai bătrân arbore din Ro-mânia", în faţa altor 27 de competitori. De altfel, este singurulsupravieţuitor din vechea pădure de stejari de la Mercheaşa,de peste 300 de ha. Însă chiar şi cu promovarea din ultimiiani, puţini sunt turiştii care ajung să vadă această minunea naturii. Reprezentanţii Ocolului Silvic l-au îngrădit, ca săîl protejeze de animalele care pasc în zonă.

Autorităţile au început lucrările de amenajare a pepinierei din Râşnov

Branul rămâne în continua-re staţiune turistică de intereslocal neîndeplinind condiţiilede infrastructură şi asistenţămedicală pentru titulatura deinteres naţional.

„Principala problemă estecă staţiunea Bran nu are staţiede ambulanţă şi, de asemenea,DN73 între Bran şi Râşnov,în lungime de 12 km, nu estereabilitat. Am discutat deja laCasa Judeţeană de Asigurăride Sănătate şi este posibil caanul viitor să deschidem staţiade ambulanţă, iar acest lucru

va duce la de-păşirea puncta-jului necesar şiam putea primititulatura destaţiune turisti-că de interesnaţional, chiardacă porţiuneade drum dintreBran şi Râşnovnu va fi reabi-litată”, a spus primarul Bra-nului, Gheorghe Hermeneanu.

Pe lângă cele două condiţii,localitatea trebuia să aibă şi

un spaţiu corespunzător des-făşurării manifestărilor cultu-rale, lucru care a fost rezolvat,a mai precizat edilul.

Comuna Bran rămâne în continuare„staţiune turistică de interes local”

DIN JUDEŢ

S-au terminat forajele deexplorare a apei din satele dinzona de N-V a Ţării Făgăra-şului. Începute în octombrie2013, acestea au vizat locali-tăţile Lovnic, Văleni, Grânari,Jibert, şi Dacia.

În total s-au forat şapte pu-ţuri de apă, la adâncimi dife-rite în funcţie de pânza frea-tică din fiecare sat în parte.Forajele din Lovnic şi Vălenis-au făcut până la adâncimeade 150 m. Puţul din Grânariare 100 m. La Jibert sunt

două puţuri, unul de 140 madâncime, celălalt de 20 m.La Dacia, de asemenea suntdouă puţuri, respectiv 150 mşi 50 m.

Diametrele acestora suntfie de 16 cm, fie de 18 cm.Edilul Iancu Boeriu de la Da-cia spune că forările au fostefectuate cu titlu deprospecţie şi sunt urmate –pentru localităţile Jibert, Lov-nic şi Dacia – de o amplă lu-crare de introducere a reţeleide apă, pentru care a încheiat

un contract de finanţare în va-loare de 79 de miliarde leivechi cu Ministerul Dezvol-tării Regionale.

În ce priveşte satele Vălenişi Grânari, se vor utiliza ve-chile reţele de apă.

Normativele de apă, calcu-late în metri cubi pe zi, suntdiferite de la o localitate laaltă, începând cu 100 mc/ziîn cazul satelor mai mici şiajungând până la 234 mc/ziîn situaţia localităţilor maimari.

Conform datelor statis-tice furnizate de Direc-ţia Judeţeană de Statis-tică pentru anul 2013,municipiul Săcele are opopulaţie stabilă de34.215 locuitori, fiindpractic a doua localitateca mărime din judeţulBraşov.

Localitatea face parte inte-grantă din Zona MetropolitanăBraşov, alături de alte 16 uni-tăţi administrative urbane şirurale, constituind axa urbanăSăcele-Braşov-Ghimbav-Cod-lea, ce are rolul de a polarizamajoritatea activităţilor eco-nomico-sociale ale zonei.

Comparativ cu anul 2002,numărul locuitorilor care for-mează populaţia stabilă a mu-nicipiului a crescut cu 4.300,ritmul de creştere a populaţieiîn ultimii 11 ani fiind de14,37%, iar pentru ultimii 5ani fiind de 4,94%.

Raportat la zona urbană aarealului metropolitan şi a ju-deţului, municipiul Săceleprezintă o situaţie aparte. Ast-fel, în perioada analizată po-

pulaţia localităţii a crescut întimp ce atât la nivel metropo-litan cât şi la nivel judeţeanpopulaţia urbană a înregistratscăderi semnificative. Acestetendinţe s-au temperat în pe-rioada 2009-2013, însă ele aufost mai accentuate în perioa-da 2002-2009 când oraşele şimunicipiile judeţului Braşovînregistrau împreună o scăde-re medie anuală a sporuluipopulaţiei de 0,28% (0,15 %în arealul urban al zonei me-tropolitane), în timp ce popu-laţia săceleană înregistra unritm mediu anual al sporuluide + 1,80%. Cauzaprincipală a acestei situaţii oconstituie municipiul Braşov,care a contribuit decisiv la di-minuarea numărului popula-ţiei urbane: scăderea natali-tăţii, migraţia externă,declinul industriei braşovene(inclusiv prin relocarea sa înzonele limitrofe Braşovului),migraţia externă, dar şi mi-graţia dinspre mediul urbanspre cel rural, din proximita-tea municipiului. În acestcontext, municipiul Săcele arecel mai important aport la

creşterea populaţiei în zonă.Ea se datorează, aşa cum vomdemonstra mai jos, în specialsporului natural şi mai puţincelui migratoriu.

Creşterea populaţiei muni-cipiului a determinat şi creş-terea indicelui de densitate apopulaţiei de la 94,60 locui-tori/kmp în anul 2009, la99,27 locuitori/kmp în anul2013. Dacă ne raportăm ladensitatea medie înregistratăîn aria urbană a zonei metro-politane (fără municipiul Bra-

şov) – 118,26 locuitori/ kmp– ea este mult inferioară. Tre-buie menţionat însă că muni-cipiul Săcele este una dintrecele mai întinse unităţi admi-nistrative teritoriale din Ro-mânia (32.176,35 ha, dincare numai 7% sunt reprezen-tate de intravilan), fapt ce ex-plică valoarea scăzută a indi-catorului. În ceea ce priveştestructura etnică a populaţieimunicipiului, aşa cum a reieşitla recensământul din 2011,aceasta este majoritar româ-

nească (65,65%), diferenţa fi-ind reprezentată în special demaghiari (20,16%) şi rromi(1,07%). Interesant este însăfaptul că numai 328 de per-soane s-au declarat rromi, iarnu mai puţin de 3.944 de res-pondenţi au refuzat să-şi de-clare apartenenţa etnică. Pro-centul extrem de mare al re-fuzurilor trebuie încadrat încontextul socio-politic al anu-lui 2011, când o serie de per-soane publice au îndemnat laboicotarea referendumului.De asemenea, este posibil cao parte a locuitorilor din zo-nele periferice municipiului,în special din cartierul Gârcini(zonă marginală, caracterizatăde precaritatea elementelor deinfrastructură şi un nivel scă-zut de trai ce conduc automatla fenomene precum şomaj,infracţionalitate şi excluziunesocială), să fii refuzat decla-rarea apartenenţei etnice pen-tru a se delimita astfel de ocomunitate asociată cu nume-roase defecte. De asemenea,în ceea ce priveşte etniarromă lucrurile trebuiescnuanţate. Fără a încălca prin-

cipiul constituţional al drep-tului individului de a-şi decla-ra apartenenţa la un grup et-nic, Convenţia europeanăpentru protecţia minorităţilornaţionale stipulează faptul căaceastă declaraţie nu este su-ficientă pentru stabilirea apar-tenenţei la respectivul grupetnic, fiind necesare şi cunoş-tinţe lingvistice, culturale, re-ligioase specifice acestuia.Comunitatea rromă din Săce-le, estimată de autorităţile lo-cale, poliţie şi ONG-uri la cir-ca 8-10.000 de oameni nu seînscrie în tiparul de mai sus.

Nu numai că locuitorii car-tierului Gârcini şi, parţial, ceidin comunitatea din Baciu nuse declară de etnie rromă, darcvasi-totalitatea lor nu cunosclimba romani, nu au un porttradiţional şi nici obiceiurispecifice comunităţilor tradi-ţionale de rromi. Chiar dacă,la origine, în aceste zone autrăit familii de etnie rromă, înanii de maximă expansiunedemografică a localităţii (’70-’80) aici s-au aşezat noii ve-niţi, dezrădăcinaţi din comu-nităţile lor rurale.

512 noiembrie 2014

Populaţia din Săcele „explodează”

S-au terminat forările pentru apă

Graniţele istorice a celorpatru sate din municipiul Să-cele vor fi marcate prin in-sripţionări tetralingve (în pa-tru limbi). „Am observat cămulte persoane făcând partedin generaţia mai tânără înspecial, nu cunosc graniţeledintre cele patru sate care al-cătuiesc municipiul Săcele.Din această cauză noi, con-silierii maghiari, am propusmontarea acestor inscripţio-nări. Grafica a fost realizatăde dr. Kovács Lehel István,iar indicatoarele le vom mon-ta după finalizarea campanieielectorale.” – a precizatGéczi Gellért, viceprimaruldin Săcele.

De asemenea, în curând lu-crările efectuate de cătreCompania Apa pe şoseauaprincipală între Cernatu şiTurcheş se vor finaliza peacest an, a mai precizat vice-

primarul municipiului Săcele,Géczi Gellért. În prezent seefectuează legăturile la case,urmând ca să se înceapă şi as-faltarea drumului.

Toaso Aron

Inscripţii în patru limbi ale satelor din municipiul Săcele

DIN JUDEŢ

Primăria Săcele

6 BRAȘOVUL ISTORIC

Biserica fortificatăde la Viscri

Miercuri

Biserica fortificată de la Viscri te sur-prinde cu prospeţimea vremurilor tre-cute pe care o emană. Odată de trecide poarta de lemn, ai senzaţia că ai că-lătorit în timp şi te aştepţi ca o partedin locuitorii vechii aşezări să aparăaievea.

Biserica din Viscri, construită în secolulal XIII-lea, este unul dintre cele maiimpresionante fortificaţii săsești tran-silvănene.

În interiorul micului lăcaş de cult încămai există o orgă veche de 300 de ani,tot de atunci sunt şi băncile de lemn

sculptat, dar şi altarul pictat. Încăpe-rile din fortificaţie păstrează piese demobilier vechi, lăzi de zestre săseştipictate manual, costume populare denuntă, din secolul al XIII-lea, dar şiseturi întregi de ceramică folosite lamesele de duminică.

Din muzeu nu lipsesc nici pătuţuriledin lemn pentru copii sau cărţile derugăciuni de acum 200 de ani. Un turprin muzeu reprezintă o adevărată lec-ţie de istorie. Ansamblul fortificaţieidin Viscri impresionează prin numărulmare de turnuri şi bastioane şi este

una dintre cele mai bine păstrate for-tificaţii din Transilvania. Restaurareaacesteia a fost făcută cu ajutorul celorde la fundaţia Mihai Eminescu Trust,care au obţinut fonduri pentru lucrări,executate cu ajutorul locuitorilor dinViscri. Întreg satul, dar şi biserica aufost incluse în patrimonul UNESCO,încă de acum 15 ani, pentru că imagi-nea pitorească să nu fie distrusă de alterenovări şi eventuale modernizări.Viscri este cunoscut şi drept satul Prin-ţului Charles, care şi-a cumpărat aicio veche gospodărie săsească.

Persoanele vârstnicesau cu dizabilităţi carenecesită îngrijire şi su-praveghere permanen-tă pot fi îngrijite deacum încolo de personalspecializat şi în perioadaîn care îngrijitorii obiş-nuiţi sunt în concediu.

Ieri a fost inaugurat Centrulde îngrijire temporară de tipRESPIRO, care va funcţionaîn clădirea Căminului pentrupersoane vârstnice din cartierulNoua, Str. Gladiolelor nr.4.

Beneficiarii pot fi persoanevârstnice care au împlinit vâr-sta de 65 ani, persoane adultecu dizabilităţi şi bolnavi cro-nici, care fie necesită îngrijireşi supraveghere permanentăşi sunt îngrijite în propriulmediu de viaţă, dar rămân sin-gure în perioada în care în-grijitorii lor îşi iau concediu,fie urmează a fi externatedintr-o unitate spitalicească şinu pot beneficia de îngrijirepermanentă la domiciliu.

În afară de serviciile degăzduire temporară (de laminimum zece zile la maxi-

mum 90 de zile pe parcursulunui an calendaristic), centruloferă servicii de îngrijire per-sonală, îngrijire medicală,consiliere socială, juridicăşi/sau de informare, consilie-re psihologică.

Persoanele cu deficienţegrave beneficiază gratuit deserviciile Centrului pentru operioadă de 25 de zile lucră-toare, apoi vor trebui să plă-

tească pentru servicii. Contri-buţia zilnică aprobată de Con-siliul Local până la sfârşitulanului 2014 va fi de 50,17 lei.

Tot gratuit, dar pe o perioa-dă de maximum 30 de zile ca-lendaristice şi în limita a 5locuri/lună, vor putea benefi-cia de serviciile Centrului şipersoanele care înregistreazăpe membru de familie un venitlunar de până la 426 de lei.

În cazuri speciale, cu apro-barea Directorului General alDirecţiei de Servicii SocialeBraşov, însoţitorii beneficia-rilor de servicii sociale acor-date în cadrul Centrului deîngrijire temporară de tip Res-piro beneficiază şi ei în modgratuit de cazare, dar suportăintegral costurile de hrană,care înseamnă 12 lei/zi. Deasemenea, serviciile Centruluisunt disponibile şi pentru per-soanele cu domiciliul sau re-şedinţa în afara MunicipiuluiBraşov.

„Este un proiect foarte im-portant pentru comunitateabraşoveană, mai ales pentrucă vizează două categorii spe-ciale, cea a persoanelor cu di-zabilităţi majore şi cea apersonalului care le îngrijeşte.Acest centru va asigura celemai bune condiţii de găzduirepentru cei care au nevoie deîngrijire permanentă şi, în ace-laşi timp, acest lucru le va per-mite celor care au grijă deaceste persoane să poată be-neficia de câteva zile de con-cediu” a declarat primarulGeorge Scripcaru. A.P.

Centrul „Respiro” a fost deschis

Ieri a avut loc o nouă şe-dinţă a Adunării Generale aConsorţiului Cultural Corona.Printre hotărârile importanteadoptate s-a decis înfiinţareaunui nou grup de lucru infor-mal la care pot adera toatepersoanele fizice şi juridiceinteresate să fie alături de con-sorţiu, fără a fi însă membride drept ai acestuia. Înscriereaîn acest grup se va face princerere scrisă, depusă la secre-tariatul asociaţiei (Piaţa Sfa-tului, nr. 25). Apartenenţa laacest grup este condiţionatăde efectuarea unei donaţii învaloare de 10 lei pentru per-soane fizice şi 50 lei pentrupersoane juridice în contulasociaţiei. Tot în şedinţa deieri s-a decis demararea pro-cedurii de aderare la Consor-ţiu pentru un nou membru de

drept, fiind vorba de AgenţiaMetropolitană Braşov.

O altă hotărâre importantăeste iniţierea a 2 proiecte co-mune pentru membrii consor-ţiului: identificarea unui spaţiuindustrial care să fie refunc-ţionalizat în sens cultural şiînfiinţarea unei televiziuni on-line de cultură la Braşov.

De asemenea, în luna ia-nuarie 2015 reprezentanţiiconsorţiului vor prezenta unbilanţ al activităţilor culturaledin anul precedent, şi totatunci vor fi desemnate pro-iectele de excelenţă în culturăla Braşov din 2014.

Asociaţia are ca scop ridi-carea profilului artelor şi alculturii, asigurarea performan-ţei în creativitate, cultură şieducaţie în Braşov. Unul din-tre obiectivele majore ale aso-

ciaţiei este dezvoltarea uneistrategii care să contribuie ladosarul de candidatură al Bra-şovului pentru titlul de Capi-tală Culturală Europeană2021.

Asociaţia Consorţiul Cul-tural Corona are ca membrifondatori Universitatea Tran-silvania, Biserica EvanghelicăCA Braşov, Agenţia pentruDezvoltare Durabilă a Jude-ţului Braşov, Muzeul de Et-nografie, Muzeul de Artă,Muzeul CaSA Mureşenilor,Fundaţia Forum Arte, Aso-ciaţia Kunstadt Braşov, Tea-trul „Sică Alexandrescu”,Teatrul Arlechino, BibliotecaJudeţeană.

Mai multe detalii puteţi aflape internet, accesând site-ul:www.consortiulcorona.ro

Liana Adam

Braşovenii au acum opor-tunitatea de a participa la unprogram profesionist pentrudezvoltarea abilităţilor de co-municare eficientă şi leades-hip. Proiectul se adreseazăatât tinerilor care sunt la în-ceput de drum profesional,cât şi specialiştilor din diferitedomenii, care vor să devinălideri. În programul Toas-

tmasters membrii învaţă într-un mod interactiv arta discur-sului şi să-şi dezvolte astfelabilităţi de leadership. Un mo-tiv important al succesuluiacestui program la nivel in-ternaţional este acela că mem-brii îşi evaluează unii altoradiscursurile şi nu există un in-structor. Mâine, 13 noiembrie,braşovenii sunt invitaţi la des-

chiderea clubului pentru dez-voltarea abilităţilor de vorbitîn public şi aptitudinilor deconducere a afacerilor dinoraşul nostru. Evenimentul seva desfăşura la CeainăriaOpen Heart de pe str MichaellWeiss nr 18, et 1. Intrarea esteliberă, iar primele şedinţe vorfi de introducere.

Diana Bjoza

Centrul Respiro a fost înfi-inţat prin HCL nr 407 din30 august 2014, în cadrulCăminului de bătrâni dinNoua, însă nu a fost des-chis până acum, principalaproblemă fiind lipsa de per-sonal. Centrul funcţioneazădeocamdată pentru trei be-neficiari şi cu 12 angajaţi,însă până la sfârşitul luniinumărul beneficiarilor vaajunge la 20, capacitateamaximă de cazare fiind de44 de paturi. În prezent, Di-recţia de Servicii Sociale aPrimăriei desfăşoară an-chete sociale în baza celoraproximativ 50 de solicităriprimite şi a criteriilor de ad-mitere aprobate de Consi-liul Local. Pe măsură ce vaajunge la capacitate maxi-mă, Centrul îşi va completaorganigrama şi cu restul decinci posturi. Dotarea Centrului a fost fă-cută, în principal, din dona-ţii de la Serviciul de AjutorMaltez în România, prin im-

plicarea directă a Excelen-ţei sale, Contele MikesZsigmond. Donaţiile auo valoare estimată de400.000 de lei, la care s-auadăugat 97.000 de lei alo-caţi din bugetul local al Municipiului Braşov. „Măbucur că municipalitateabraşoveană a reuşit să or-ganizeze acest centru înregie proprie”, a declaratcontele Mikes Zsigmond„Mulţumesc contelui MikesZsigmond pentru ajutorulsubstanţial pe care ni l-aacordat în dotarea acestuiaşezământ. Datorită acestuigest nobil avem astăzi po-sibilitatea să punem la dis-poziţia viitorilor beneficiariun centru cu 44 de locuri,de care vor beneficia nu nu-mai persoanele care au ne-voie de ajutor, ci şi asistenţiisociali care le îngrijesc şicare au nevoie de o perioa-dă de respiro”, a spus AdinaDurbacă, viceprimarul Mu-nicipiului Braşov.

Dotare din donaţii

Arta vorbirii în public se poate învăţa!

LOCAL 712 noiembrie 2014

Printr-o donaţie simbolică puteţi adera la Consorţiul Cultural Corona

Viceprimarul Adina Durbacă la deschiderea Centrului Respiro

MAGAZIN

Secretul longevităţii a fost descoperitPersoanele de vârsta a treia

care simt că au un scop în via-ţă şi îşi stabilesc anumiteobiective trăiesc, în medie, cudoi ani mai mult, afirmă au-torii unui studiu publicat re-cent în revista The Lancet.

Beneficiile pe care le auasupra longevităţii stilul deviaţă echilibrat, dietele sănă-toase şi practicarea cu regu-laritate a exerciţiilor fizicesunt deja cunoscute de cerce-tători, informează dailymail.co.uk.

Însă secretul longevităţii arputea să se afle mai degrabăîn interiorul minţii decât înrestul trupului, afirmă cerce-tătorii britanici.

Un studiu recent a desco-perit faptul că persoanele devârsta a treia care simt că auun scop în viaţă trăiesc, înmedie, cu doi ani mai mult.

Studiul a fost realizat pe uneşantion de 9.050 de cetăţenibritanici, cu o vârstă mediede 65 de ani.

Cercetătorii de la UniversityCollege din Londra, în cola-borare cu cercetătorii ameri-cani de la UniversitateaPrinceton şi Stony Brook Uni-versity, au analizat "factoriicare determină fericirea" -sentimentul de deţinere a con-trolului, cel de a avea un scopîn viaţă şi sentimentul de uti-litate.

Pe parcursul acestui studiu,desfăşurat pe durata a opt anişi jumătate, doar 9% dintrepersoanele aflate în categoriavoluntarilor cu cele mai ridi-cate scoruri în privinţa facto-rilor menţionaţi au murit, încomparaţie cu procentul de29% înregistrat în categoriapersoanelor care au obţinutcele mai mici scoruri.

După ce au fost luaţi în con-siderare şi alţi factori, precumfumatul şi bolile existente, vo-luntarii cu cele mai mari sco-ruri au prezentat un risc cu30% mai mic de a muri pedurata studiului. În medie, eiau trăit cu doi ani mai multdecât restul participanţilor.

Noi specii de animale vor fi protejate Urşii polari, ca şi anumite

subspecii de gazele, balene şirechini au fost adăugate pe lis-ta speciilor migratoare caretrebuie să fie protejate, de re-prezentanţii celor 120 de ţărisemnatare ale Convenţiei dela Bonn (CMS), reuniţi laQuito (Ecuador), între 4 şi 9noiembrie.

După şase zile de negocieriintense, 31 de specii noi aufost înscrise pe această listă,pe care nu a putut fi inclusînsă leul african, din cauza lip-sei de informaţii disponibiledin partea ţărilor în care tră-

iesc aceste animale. Printreanimalele protejate figureazăursul polar, cu o populaţie es-timată între 20.000 şi 25.000de exemplare şi al cărui ha-bitat se micşorează din cauzaîncălzirii din zona arctică, darşi gazela cu frunte roşie, ori-ginară din Africa, şi dropia,o pasăre prezentă în Europaşi Asia.

„Păsările migratoare au de-venit chestiunea-far în dome-niul problemelor urgente dinepoca noastră”, a declaratBradnee Chambers, secretaral CMS, considerând „istori-

că” acea conferinţă de la Qui-to. „De la poluarea cu mate-riale plastice în oceane şipână la efectele încălzirii glo-bale, trecând prin braconaj şisupraexploatare, ameninţărilecare plutesc asupra păsărilormigratoare ne privesc pe toţi”,a adăugat ea. În ceea ce pri-veşte lumea marină, mai mul-te specii de rechin (rechinul-buldog şi rechinul-ciocan) şipisicile de mare au fost inclusepe lista animalelor care tre-buie să fie protejate. Urmă-toarea conferinţă a CMS vaavea loc în 2017.

Sub Vârful CristianuMare, la intrarea în Pâr-tia Lupului (muntelePostăvaru/ Poiana Bra-şov), pe o stâncă se aflăo placă comemorativă,a fost montată în amin-tirea schiorului Ion Co-jocaru.

„Nea Coji”, cum îl numeautoţi cu drag, a fost primul cam-pion naţional şi antrenor la sec-ţia de schi alpin al clubuluiDinamo Braşov.

M-am folosit de „puntea NeaCoji” pentru că există un para-lelism între aceşti oameni aisportului, toţi se identifică princeea ce fac, toţi pun mult suflet

în munca lor și doresc stimu-larea tineretului pentru mişcareşi sport. Această punte mă adu-ce mai aproape de prof. OvidiuGârbacea.

Ultima zi din septembrie2014 la Cheile Grădişte de laFundata. O vreme splendidă.Unii din sportivii Asocia�ieiSportive a Armatei (A.S.A) s-au întâlnit la restaurantul de peplatou, întâlnire iniţiată de Ovi-diu Gârbacea. Dorin Degan, untalentat pilot de bob, a fost „in-formatorul” nostru. Aşa că nuam mai stat mult pe gânduri şiam urcat cu Nel Grigoriu, fostarbitru la schi alpin, la locaţie.Nu am mai fost sus din 1984de când am plecat din ţară, darcând am ajuns şi am văzut ces-a făcut acolo, am avut nevoiede un moment de reculegere.Am reîntâlnit sportivi care aureprezentat culorile clubuluiA.S.A. printre care Nae Stin-ghe, Gabi Stinghe, Dorin De-

gan, Onel Hosu,Ovidiu Gârbacea şimulţi alţii. M-am bu-curat să-i îmbrăţişezpe „nea Peti” loco-tenent-colonel(r)Ştefan Peter, şefulactivităţii de organi-zare al clubului şi pecomandantul clubu-lui Colonel(r) Gavril Kicsid,dublu campion mondial la han-dbal.

Ovidiu ne-a invitat să vizio-năm traseul biatlon /schi fond,amenajările periferice.

Ne-am îndreptat spre o clă-dire ridicată acum de curând.Aceasta devine o sală sportivăpolivalentă, gazdă pentru aproa-pe orice sport care se desfăşoa-ră în sală. Mai adaug că bazaeste dotată şi cu un teren de ocalitate superioară pentru fotbalşi antrenamente.

Când am parcurs drumul în-apoi spre platou, la un moment

dat vorbeam cu Ovidiu despreHolmenkollen. Holmenkollen/ Oslo [NOR] este baza sportivăcea mai renumită şi consideratăca „un loc sfânt” al norvegie-nilor, şi al „nordicilor” sportivi.

Terenul are o altă structurătopografică, fără versanţi iarpanorama are deschiderea sprefiordul Oslo. Tot ansamblu,dacă vreţi, este solicitat de cu-renţi schimbători fapt ce ducela un grad ridicat de dificultatemai ales în desfășurarea con-cursurilor de sărituri. Mai nu-mesc două baze sportive curenume cum ar fi Anterselva/

Antholz [ITA] şi Ruhpolding[GER] care amintesc de CheileGrădiştei.

În concluzie, Cheile Grădişteise poate compara cu orice sta-ţiune montană: dinafară sau dela noi. Relieful terenului estepotrivit şi amenajat corespun-zător pentru disciplinele biatlonşi schi fond.

"Tatăl" bazei Cheile Grădiş-tei este prof. Ovidiu Gârbaceafost antrenor al lotului naţionalde biatlon /schi fond. Baza seaflă la o altitudine de 1300 mşi este singura bază privată dinlume. Helmi Streitferdt

Bază sportivă modernă la Cheile Grădiștei

8 Miercuri

Partida cu Irlanda de Norddin preliminariile Campionatu-lui European şi amicalul cu Da-nemarca (primele acţiuni cu“tata” Puiu pe banca primei re-prezentative după o pauză de10 ani !), au dat liber aproape2 săptămâni primei ligi de fot-bal. Întreruperea prinde cât sepoate de bine celor de la FCBraşov, care au multe de pus lapunct în această perioadă. Ste-garii se vor antrena la baza pro-prie, fără a susţine însă vreunjoc amical.

„Înfrângerea cu U Cluj a demo-ralizat echipa!” După o perioadăexcelentă, cu trei victorii şi douăremize între etapele 7-11, auurmat evoluţii modeste pentrujucătorii în galben şi negru. Prin-cipalul Adrian Szabo, încearcăsă facă lumină în acest caz. „Înaceastă perioadă de întrerupere,avem timp să analizăm ce amfăcut în ultimul timp şi vom în-cerca să aducem îmbunătăţirijocului nostru. Înfrângerea cu UCluj, din Cupă, a cântărit destulde greu. I-am simţit pe băieţi de-moralizaţi. Este adevărat, dupăaceea ne-am revenit rapid şi amcâştigat pe terenul CFR-ului!Concentrarea noastră, în jocu-rile de pe teren propriu, a lăsatînsă de dorit. Am revenit acasăîncrezători că putem face un re-zultat bun, dar nu am reuşit. Amîncasat 9 goluri în trei jocuriconsecutive în faţa propriilorfani, jucători au devenit parcătemători... Eu sper să nu fie vor-ba de un blocaj, cel puţin la me-ciurile de pe teren propriu. Preamulte goluri primite, nu avemputerea să revenim când primimtrei goluri, este practic imposibil.Posibil să fie vorba şi de o uzură

din punct de vedere psihic, înrândul fotbaliştilor” spune teh-nicianul stegarilor.

4-6 puncte până la finalul turu-lui! Szabo a tras linie şi a adu-nat, după partidele pe care le-acondus ca principal pe bancaFC-ului, la noua sa descindere.„Sper să nu greşesc, când ampreluat echipa, FC Braşov erala -5 în clasamentul adevărului.Acum echipa este la -2. Anali-zând strict matematic, echipaeste în creştere. Faţă de primulloc retrogradabil, suntem la odistanţă care nu este îngrijoră-

toare . Dar eu nu mă mulţumesccu atât. Mai avem de disputattrei partide din acest tur şi fie-care punct obţinut este foarteimportant, pentru a avea un re-tur mai liniştit. Jucăm cu Steauaîn deplasare, cu Viitorul acasăşi în ultima etapă la Mediaş cuGaz Metan. Având în vedere căjucăm de două ori afară, unuldintre meciuri fiind pe terenulcampioanei, consider că o zestrede 4-6 puncte, ar fi ok!” a maispus Szabo.

Vin în sfârşit (ceva) bani? Pro-blemele financiare de la FC Bra-

şov, par fără sfârşit. Jucătoriisunt neplătiţi de luni zile, iaratunci când cardurile fotbaliş-tilor mai arată şi altceva în afarăde cifra 0, lucrurile par să fie…anormale! Antrenorul galben-negrilor speră ca în această săp-tămână fotbaliştii să aibă partede o surpriză plăcută. „Suntemîn aşteptare, ca să zic aşa. Ju-cătorilor li s-a promis că în zileleurmătoare, le vor fi achitate oparte din restanţe. Să sperămcă aşa se va întâmpla!” a con-cluzionat principalul stegarilor,Adrian Szabo.

Principalul stegarilor, Adrian Szabo, speră să rezolve problemele în pauza competiţională

912 noiembrie 2014

Stegarii, hotărâţi să corecteze greşelile din ultima perioadă

Fluieraşi din Ucraina,pentru Corona

Vicecampioana Româ-niei la handball feminin,Corona Braşov, va începeîn acest weekend, o nouăaventură europeană. În pri-ma manşă a celui de-altreilea tur a Cupei EHF,fetele antrenate de BogdanBurcea şi Dumitru Berbe-ce, vor juca împotrivacampioanei Slovaciei, Iu-venta Michalovce. Partidase va disputa sâmbătă 15noiembrie, de la ora 18.30

în „Chemkostav Arena”din Michalovce, şi va ficondusă de o brigadă dinUcraina: Anatoliy Mish-chuk -Valeriy Rozhkov.Delegat EHF va fi Gabriel-la Horvath din Ungaria.Returul, programat pe datade 23 noiembrie, sub Tâm-pa, va fi arbitrat de TatjanaPrastalo și Vesna Todoro-vic din Bosnia( delegatEHF, Tatjana Medved -Serbia).

Cu 26 de zile înaintea primuluijoc la Campionatul European, cuNorvegia, selecţionerul GheorgheTadici a definitivat lotul pentru tur-neul final. Printre handbalisteleconvocate se numără şi 7 handba-liste de la vicecampioana Româ-niei, Corona Braşov: Denisa Dedu,Camelia Hotea, Laura Chiper,Cristina Zamfir, Aurelia Brădeanu,Adriana Ţăcălie şi Oana Bondar.Naţionala se va reuni pe 24 no-iembrie, la Cluj, iar la sfârşitul luniiva susţine două jocuri de pregătire

cu Germania, în deplasare. Apoi,echipa va reveni la Cluj, unde seva antrena până pe 6 decembrie,când va pleca la Debrecen.

Pauza prinde binegalben-negrilor

Pagină relizată deMarian Botezatu

SPORT

Remiza care nu ajută pe nimeniAflate în suferinţă de puncte, Rapid şi Ceahlăul PiatraNeamţ au remizat luni seara în Giuleşti: 1-1. Giuleşteniiau deschis scorul prin Martin în minutul 22, dar oaspeţiiau obţinut un punct nesperat, după reuşita lui Ştefănescudin minutul 4 de prelungiri. După rezultatul de luni seara,cele două echipe se află în continuare pe locuri retro-gradabile: Ceahlăul 13 - 14 puncte, Rapid 16 -10 puncte.În tribunele stadionului Giuleşti - Valentin Stănescu aufost prezenţi preşedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor,grecul Kyros Vassaras, investitorul italian Angelo Mas-sone, fostul preşedinte al Astrei Giurgiu, Dinu Gheorghe,şi fotbalistul echipei Petrolul Ploieşti, Felipe Teixeira, fostjucător al Rapidului. În repriza a doua la meci a sosit şitehnicianul formaţiei Şahtior Doneţk, Mircea Lucescu,care a stat alături de Dinu Gheorghe. Lucescu a fostaclamat şi aplaudat de suporteri, iar fostul antrenor alRapidului i-a salutat pe fani.

Cupa Ligii, faza sferturilorIeri, la sediul Ligii Profesioniste de Fotbal, a avut loc tra-gerea la sorţi pentru sferturile de finală ale Cupei Ligii.Partidele sînt programate să aibă loc în intervalul 12-14decembrie 2014, după următorul ţintar.Dinamo - Universitatea ClujCSMS Iaşi - SteauaAstra Giurgiu – Viitorul Constanţa Pandurii Târgu Jiu- Oţelul GalaţiPotrivit regulamentului competiţiei, toate cele opt parti-cipante s-au aflat în aceeaşi urnă. Prima echipă estegazdă şi organizatoarea partidei.

Bine reprezentaţi în Europa!România va fi bine reprezentată în Europa, în perioadaimediat următoare. Vineri, de la ora 21,45, la Nurnberg,campioana mondială Germania va primi vizita debutanteiGibraltar, iar meciul va fi arbitrat la centru de AlexandruTudor, ajutat la cele două linii de Aurel Onița și OctavianȘovre. Rezervă va fi Ovidiu Artene. Arbitri adiționali vorfi Ovidiu Hațegan și Cristi Balaj. Partida contează pentrugrupa D a preliminariilor Campionatului European. Teo-dora Albon va fi arbitrul partidei de fotbal feminin Wol-fsburg - Neulengbach, din Champions League, optimilede finală, manșa secundă. Întâlnirea este programatămiercuri, 12 noiembrie, de la ora 18,00. La cele douălinii se vor afla Mihaela Gomoescu și Alexandra Apostu.Radu Petrescu și Radu Ghinguleac au fost delegați săconducă meciuri dintr-o grupă de calificare la CampionatulEuropean de juniori Under-19. Este vorba de grupa careva fi găzduită de Irlanda. Alături de țara gazdă mai par-ticipă Gibraltar, Malta și Elveția. Radu Petrescu va fi ar-bitrul meciurilor Irlanda - Malta și Malta - Elveția. Turneulse desfășoară între 12 și 19 noiembrie. Un alt “fluieraş”român, Sebastian Colțescu va fi arbitrul meciului Under-21 Anglia - Portugalia. Acesta este programat joi searăla Burnley. Asistenți vor fi Florin Marinescu și AlexandruCerei.

Arsenal, Juve, Inter, pe urmele lui Chiricheş?Clubul Arsenal Londra doreşte să-l achiziţioneze pe fun-daşul Vlad Chiricheş în perioada de transferuri din aceastăiarnă şi este dispus să ofere grupării Tottenham sumade 8,5 milioane de lire sterline (aproape 11 milioane deeuro) pentru internaţionalul român, informează presa en-gleză. Arsenal l-a pierdut vara trecută pe Thomas Ver-maelen, care a fost achiziţionat de FC Barcelona.Managerul Arsene Wenger a decis să nu aducă un în-locuitor pentru fundaşul belgian, hotărâre care pare sănu fi fost una inspirată. De aceea, tehnicianul încearcăsă completeze lotul „tunarilor” în următoarea parioadăde transferuri. De un împrumut al românului sunt intere-sate campioana Italiei, Juventus Torino, şi InternazionaleMilano, potrivit unei informaţii apărute, săptămâna trecută,pe blogul jurnalistului italian Gianluca di Marzio. Juventusîl vrea pe Chiricheş ca o alternativă pentru Andrea Bar-zagli, accidentat. Inter îl ia în considerare pe Chircheşîn cazul în care nu va reuşi să-l readucă pe Rolando dela FC Porto.

portari: Ungureanu, Mun-teanu, Deduextreme stânga: Ardean,Hoteaextreme dreapta: Nechita,Pârvuţ, Chiperpivoţi: Chintoan, Pintealinia de 9 metri: Neagu,Zamfir, Brădeanu, Perianu,Ţăcălie, Bondar, Băbeanu

Lotul convocatpentru Europene

Corona dă şapte handbaliste la lot!

CinemaCityplex Braşov Str. Bazaltului nr. 2, în incinta Eliana Mall

INTERSTELAR: CĂLĂTORIND PRINUNIVERS-PREMIERĂ-(INTERSTELLAR)Regie: Christopher Nolan(AP-12) SF, Aventuri,169 min.ora: 20:30PATIMILE MARIEI -PREMIERĂ-(STATIONS OF THE CROSS)Regie: Dietrich Brüggemann(AG) Dramă, 107 min.ora: 17:00BOXTROLI -3D-(BOXTROLLS)Regie: Graham Annable, AnthonyStacchi(AG) Animaţie, Aventuri, 97 min.,dublatorele: 13:15, 16:00

ALFABET (ALPHABET)Regie: Erwin Wagenhofer(AG) Documentar, 113 min.ora: 12:30

JOHN WICK Regie: David Leitch,Chad Stahelski(N-15) Acţiune,Thriller, 96 min.ora: 19:45DRAGOSTE &DESIGN (LOVE BY DESIGN)Regie: MichaelDamian(AG) Romantic,120 min.ora: 14:30HĂRŢI CĂTRE STELE (MAPS TO THE STARS)Regie: DavidCronenberg(AP-12) Dramă,111 min.ora: 19:15COARNE

(HORNS)Regie: Alexandre Aja(N-15) Dramă, Fantastic, Horror,Thriller, 125 min.ora: 18:00

BĂRBAŢI MIŞTO-PREMIERĂ-(THE STAG)Regie: John Butler(AP-12) Comedie, 94 min.ora: 21:30SERENA Regie: Susanne Bier(AP-12) Dramă, 109 min.ora: 21:45CUSCRII Regie: Radu Potcoavă(AP-12) Comedie, 80 min.ora: 15:15DAMA DE COMPANIE-PREMIERĂ-(CALL GIRL)Regie: Mikael Marcimain(N-15) Dramă, Thriller, 140 min.ora: 16:45FURIA: EROI ANONIMI (FURY)Regie: David Ayer(N-15) Acţiune, Dramă, Război,134 min.ora: 13:30

DIVERTISMENT10 Miercuri

În această săptămânăsunt programate ur-mătoarele spectacolela Teatrul „Sică Ale-xandrescu”.

Astăzi, 12.11.2014„American Buffalo” de

David Mamet, la sala Stu-dio, de la ora 19.00.

Regia: Vlad MassaciPreţul biletelor: 10 lei

Preţ redus pentru elevi, stu-denţi, pensionari: 5 lei

Mâine, 13.11.2014„Sectorul S” de Emanuel

Pârvu, la sala Studio, de laora 19.00.

Regia: Emanuel PârvuPreţul biletelor: 10 lei

Preţ redus pentru elevi, stu-denţi, pensionari: 5 lei

Vineri, 14.11.2014„Trei femei înalte” de Ed-

ward Albee, la sala Studio,

de la ora 19.00.Regia: Sânziana StoicanPreţul biletelor: 10 lei

Preţ redus pentru elevi, stu-denţi, pensionari: 5 lei

Sâmbătă, 15.11.2014„Un cuplu ciudat” de

Neil Simon la sala Mare,de la ora 19.00.

Regia: Adrian IclenzanPreţul biletelor: categoria

I – 11 lei; categoria II – 9lei; Preţ redus pentru elevi,studenţi, pensionari: 5 lei

Duminică, 16.11.2014„Fanteziile sexuale ale

soţului aproape că m-auînnebunit” de John Tobias,la sala Mare, de la ora19.00.

Regia: Şerban PuiuPreţul biletelor: categoria

I – 11 lei; categoria II – 9lei; Preţ redus pentru elevi,studenţi, pensionari: 5 lei

Horoscopul zileiBerbec. E posibil ca astăzi, unele problemele sentimentalesă îţi dea bătăi de cap. Pentru a clarifica ceea ce simţi cuadevărat, trebuie să fii mai direct/ă şi mai sincer/ă. Taur. Astăzi este foarte important să te concentrezi şi nu telaşi pradă sentimentelor. Nu flirta la locul de muncă, eposibil să dai de necaz mai repede decât ai fi crezut.Gemeni. Încearcă astăzi să te înconjori de persoane de lacare ai ce învaţa, este foarte important să vrei să evolueziîn permanenţă. Rac. Astăzi, o mai veche iubire de-a ta îţi poate produce maimult deranj decât plăcere astăzi. Despărţirea dintre voi nua fost una tocmai plăcută, aşa că acţionează raţional!Leu. Nu ştii ce vrei de la viaţă, de aceea astăzi vei fi destulde deprimat/ă. Este foarte important să îi asculţi pe cei cumai multă experienţă de viaţă, sfaturile lor îţi pot fi utile.Fecioară. Dacă vei face o schimbare astăzi, cu siguranţă viaţaţi se va îmbunătăţi simţitor. Profită de oportunităţile careţi se oferă, şi nu te baza pe noroc sau pe munca altora.Balanţă. Astăzi, o afacere care ţi se poate propune nu va în-semna din start mai mulţi bani aşa cum îţi imaginezi. Dacăaccepţi, trebuie să te înarmezi cu multă răbdare.Scorpion. Ai nevoie de o perioadă de timp în care să analizeziofertele pe care le-ai primit în ultimă perioadă, fie ele peplan profesional, ori sentimental. Săgetător. Eşti destul de sceptic/ă astăzi, mai ales când vinevorba de relaţiile pe care le ai. Fie că este o relaţie intimă,ori de prietenie, aceasta va trece prin unele teste.Capricorn. Petrece mai mult timp astăzi alături de iubita ta/iu-bitul tău, în ultima perioadă l-ai cam ignorat. Încearcă săuiţi de alte probleme şi să i te dedici trup şi suflet. Vărsător. Aşteaptă-te la schimbări bruşte ale planurilor tale.Nu tu eşti răspunzător/oare pentru ceea ce se va întâmpla,şi nici nu poţi face nimic pentru a împiedica acest lucru.Peşti. Astăzi va trebui să faci faţă presiunilor pe care le vaface un coleg asupra ta, e posibil să se joace cu nervii tăi.Dacă nu îţi place tonul sau ceea ce îţi cere, ripostează.

Spectacole la Dramatic

Com

pleta

ţi cu c

ifre d

e la 1

la 9.

Cifre

le să

nu se

repe

te ni

ci pe

verti

cală,

nici p

e oriz

onta

lă şi

nici în

care

urile

mici

de 3x

3

Sudoku

3 4 1 8 6 5 9 2 79 2 5 7 1 4 8 3 66 8 7 3 2 9 1 5 41 3 4 6 9 2 7 8 55 7 8 1 4 3 6 9 22 9 6 5 7 8 3 4 18 1 3 2 5 7 4 6 94 6 2 9 3 1 5 7 87 5 9 4 8 6 2 1 3

Rezolvarea sudoku din numărul trecut

Opera Braşov şi Muzeul„Casa Mureşenilor” Braşovvă invită astăzi, 12 noiembrie2014, la ora 17.00, la „Reci-talul de la ora cinci” – Culoride toamnă.

Interpretează:Anda Pop – sopranăIoana Mărgărit – soprană

Nora Vlad – actriţăLa pian: Simona PatricheIntrarea se face pe bază de

bilete: 2 lei elevi şi studenţi;3 lei pensionari; 5 lei adulţi.

Recitalul are loc la sediulMuzeului „Casa Mureşeni-lor”, situat în Piaţa Sfatuluinr. 25.

„Recitalul de la ora cinci” –Culori de toamnă ◾ Câteodată înţeleg femeile

care au dulapurile pline de haineşi tot n-au cu ce să se îmbrace,că şi eu am agenda telefonuluiplină şi tot n-am cu cine facedragoste.◾ Dacă ai femeie, ai o grămadăde probleme. Dacă nu ai femeie,ai o singură problemă: nu ai fe-meie!

◾ Bărbaţii în vogă din ziua de azinu plâng. Se tem să nu se prelingămachiajul.◾ Nevastă-mea mi-a luat numelecând ne-am căsătorit. Apoi casa,banii şi maşina când am divorţat.◾ Dragoste – atunci când o fată îşipune toate parolele cu numele iu-bitului.Dragoste mare – atunci când toateparolele sunt diferite.

Bancuri

Astăzi în Braşov

3 6 8 2 9 4 7 5 17 2 1 5 3 8 9 4 64 5 9 1 7 6 3 8 28 4 5 6 1 7 2 9 36 9 3 8 4 2 1 7 51 7 2 9 5 3 8 6 49 3 7 4 6 1 5 2 85 8 4 3 2 9 6 1 72 1 6 7 8 5 4 3 9

Foto: Bogdan Spătaru; Grafică afiș: Valentin Vârlan

11

Aşa îşi întitulează un articol publicat în „Ade-vărul” d-l Pompiliu Ioa-niţescu, fost deputat şiziarist pe vremuri:

Odinioară... şi acum!Titlu sugestiv, aducător de

amintiri, din care se tragconsideraţii şi consecinţe de natură constituţională şi ju-ridică, şi din care noi ziariştiitrebue să tragem consecinţeprivitor la profesia noastră.

Şi prima sugestiune pentrunoi, mânuitorii conde iului,e o chestiune de conştiinţă,care se formulează în între-barea, care după ce ne-amfăcut-o tainic, în faţa conde-iului care stă o clipă gânditorpeste imacularea hârtiei şiîn intimitatea sufletului nos-tru, trebue să o facem şi înfaţa publicului: cum era pre-sa odinioară şi cum esteacum?

De sigur, presa actuală re-prezintă o superioritate techni-că faţă de presa din trecut. Nue vorba numai de superiorita-tea maşinismului – rotative, li-notipuri, etc.... – ci şi de o

superioritate de organizaţie in-terioară, de noui cuceriri, deinovaţii – cum sunt intervie-wul şi ancheta – şi de tot apor-tul care l’a adus perfecţionărileşi descoperirile ştiinţifice.

Dar sub raportul moral –pentru a nu mai vorbi de celcultural şi de nota specifică avalorei şi talentului predece-sorilor – cum stă presa de as-tăzi faţă de presa de odinioară?

Suntem siliţi să recunoaştem– cu toată jicnirea şi umilinţa– că presa din trecut reprezintăfaţă de presa actuală o maresuperioritate idealistă.

Era o presă de convingeri şide principii, o presă de luptăpentru idei şi idealuri. Un par-tid înfiinţa un ziar pentru a’şiexprima doctrina, pentru a lup-ta împotriva principiilor opo-nente, pentru a limpezi şi întăriconştiinţa cetăţenească, pentrua face curente de opinii.

Un om de valoare şi talentînfiinţa un ziar – cu multe sa-crificii de bani, de muncă şide linişte – pentru a’şi expri-ma personalitatea cu gându-rile şi voinţa ei civică.

Aşa a făcut C. A. Rossetticu „Românul” – aşa a făcutG. Panu cu „Lupta”.

Presa de atunci nu avea ro-tative şi linotipuri, nu cuprin-dea poze, mai mult sau maipuţin fidele, nu dispunea nicichiar de reportaj, dar aveaconvingeri, idei, pasiuni dez -interesate. Presa de astăzi s’amercantilizat, e o afacere... şiafacerile sunt afaceri!

Afacerile esclud sentimen-talismul sincer – care în fonde o tendinţă către idealitate –şi care e atât de necesară ma-selor pentru a se înălţa de-asupra prozei zilnice, esclud

ideile, care nu au un echiva-lent bănesc: omoară visul co-lectiv şi social, ca şi pe celindividual, şi o umanitate fărăvis este o turmă de vite, carepasc confundate în actual.

De aceia ziarele modernetrec din mână în mână, – indiferent de culoarea şi decurăţenia mâinei: ele se aren-dează ca o băcănie ori o mo-şie, se vând şi se cumpără cao marfă: se vând şi se cum-pără înăuntru, pe piaţa inter-nă, sau în afară, punându-sela dispoziţia streinilor, carede multe ori au interese vrăj-maşe şi intereselor ţărei şi ne-amului nostru.

Presa – marfă e amorul ve-nal, tarifat în care primul venitîşi satisface necesităţile, per-versiunile, patimile şi viciilecele mai complicate şi odioase.

Presa-marfă e o crimă îm-potriva spiritului – şi fără me-tafizică şi teologie – asemeneacrime sunt cele mai grozave,cele mai de neiertat, fiindcănu sunt legate de vremelniciatrupului, ci de eternitatea su-fletului.

Presa de odinioară... a fostodată, ca nici odată!

(Carpaţii, anul ii, nr. 43,Luni 24 Iulie 1922)

Editat de Agenţia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Braşov str. Apullum nr. 3, e-mail: bjt@addjb.ro, fax: 0268.470.504Telefon: 0371.433. 941 (după ora 14.00) Redactor şef:Sebastian Dan

Secretar general de redacţie:Liana Adam

Tehnoredactare:George NistorCristian Spânu

ISSN 2360–0217ISSN-L 2360–0217

Cu deschiderea patinoaruluiartificial din Poiana Braşov,se putea pentru ca să se spunăcă s-a dat semnalul intrării înfuncţiune a bazelor sportivepentru sezonul rece, afirmaAl. Dincă.

De asemenea, tovarăşul Ni-colae Iovici, de la „Secţia detransport pe cablu” Braşovpreciza că la pârtiile din do-tarea secţiei s-a efectuat un„important volum de muncăpentru amenajări şi reamena-jări. Desfăşurate eşalonat,după un plan elaborat încă cudoi ani în urmă, (în 1979,n.n.), amenajările au făcut dinpârtiile noastre de pe Postă-varul, spre exemplu, veritabilestadioane de iarnă. Înierbate,taluzate, cu rigole de scurgere

a apelor, plase de protecţieetc., pârtiile pentru schi alpinsatisfac acum (în 1981, n.n.)exigenţele beneficiarilor, fiinddeopotrivă accesibile începă-torilor cât şi schiorilor deprformanţă.

Ca noutăţi, am amenajat peSulinar o variantă pentru în-cepători, un drum spre «ZidulMare» pentru maşina de bătutzăpadă, precum şi importanteîmbunătăţiri ale pârtiei «subteleferic», cu lărgiri şi nivelăricare să permită evoluţii în de-plină siguranţă. Sperăm, deasemenea, că vom produceschiorilor, tuturor turiştilor, osurpriză plăcută prin radioam-plificarea pârtiilor, pentru adifuza toate informaţiile utile,şi bineînţeles, muzică, în ge-

nul «radio-vacanţei» de pe li-toral”.

Administraţia bazelor spor-tive era un alt „apropitar” depârtii, angrenat până în pân-zele albe sau crestele albe, înrealizarea amenajărilor „pre-văzute în plan”. În prezent,adică în 1981, se fac, se fă-ceau, mă rog, lucrări de fini-sare a instalaţiilor de lapoligonul bazei de biatlon, seplantau bornele din beton lapârtiile de fond şi cu toate căa căzut zăpada se lucra la ce-lebra pârtie a Lupului, pentrucare A.B.S. a virat în jur de1,5 milioane lei executantului,respectiv Secţiei de transportpe cablu Braşov. Exista însăşi un mare semn de întebaredacă pârtia va fi deschisă până

la inaugurarea sezonului com-petiţional, având în vedere nunumai volumul mare de lu-crări şi zăpada care a căzut,ci şi ritmul de lucru.

Acţiuni pentru amenajareabazelor sportive de iarnă sedesfăşurau şi în alte zone alejudeţului Braşov. Spre exem-plu, spunea Al. Dincă, prin„munca patriotică a spotivilorşi iubitorilor de schi”, la Pre-deal se amenaja o trambulinămică pentru copii, iar la Râş-nov o pârtie de fond. Lucrăride acest gen se realizau şi laFăgăraş şi Săcele.

Un exemplu „de toată lau-da” îl oferea C.S. Steagul roşuBraşov, care, cu resurse pro-prii a izbutit să facă o extremde utilă pârtie pentru schi al-pin „După Grădini” în Şchei,atât de necesară formării

schiorilor, încă de la o vârstăfragedă. Ar fi fost de dorit cafiecare unitate sportivă, maizicea Al. Dincă, să-şi organi-zeze o bază proprie de prac-ticare a sporturilor de iarnă,după preferinţele „oamenilormuncii” din întreprinderile

respective, „lărgind şi optimi-zând astfel participarea ma-selor la ediţia a III-a, etapa deiarnă a marii noastre compe-tiţii naţionale Daciada”.(„Drum Nou”, 12 nov. 1981)

Cristina Baciu

Iulian Cătălui

ZIARELE BRAȘOVULUI DE ALTĂDATĂ

„Bazele sportive în sezonul alb”

12 noiembrie 2014

Unde găsiţi ziarul nostru◾ Consiliul Judeţean Braşov ◾ Primăria Braşov – Centrul de Informaţii

pentru Cetăţeni◾ Casa Judeţeană de Pensii ◾ AJOFM Braşov ◾ Direcţia Finanţelor Publice Braşov◾ Casa de Asigurări de Sănătate ◾ Spitalul Judeţean Braşov ◾ Maternitatea Braşov ◾ Spitalul CFR ◾ Magazinele: Elit – Rost Com, Rapid,

Prodlacta, Vel Pitar, Carmolimp◾ Chioşcurile „Rodipet” şi „Z-KIOSK”

Libertatea presei– Odinioară... şi acum –

12 LIFE

Sharrie Williams, cotatădrept una dintre cei maibuni 15 interpreţi deblues din SUA, va con-certa la Braşov în ca-drul celei de-a douaediţii a festivaluluiBraşov Jazz & BluesFestival, care vaavea loc în perioa-da 4 – 6 decem-brie, la TeatrulSică Alexan-drescu.

Sharrie Wil-liams, aflatăpentru primadată la Bra-şov, a parti-cipat latoate festi-valurile prestigioasede blues din Europa şi dinStatele Unite ale Americii şieste supranumită prinţesa gos-pel-ului şi blues-rock-ului. Po-trivit organizatorilor, atuurile

e icele mai marisunt concertele live şispectacolele pe care şi le pre-

găteşte temeinic, reuşind săfurnizeze un act artistic

de mare calita-te. O adoua pre-

mieră adre-s a t ă

cunoscători-lor de jazz şi

blues este trupade tango electro-

nic Narcotango(Argentina), cu trei

nominalizări la Pre-miile Latin Grammy,

în doi ani consecutivi,şi una la Premiile Gar-

del. Despre sound-ul lor,Narcotango spun că au

incorporat muzica electro-nică în tango-ul autentic,

dând naştere unui nou sunet:„Asta a fost geneza formaţieinoastre şi felul în care simţimmuzica într-o manieră actuală.Tango-ul s-a răspândit întretimp toată lumea, în Europaşi nu numai, este ceva foarte

la modă”, au declarat membriitrupei. În cadrul aceluiaşi fes-tival vor mai concerta scoţie-nii de la Hidden Orchestra(Marea Britanie), Elena Mîn-dru, una dintre muzicienelecele mai apreciate pe scenade jazz din România şi dinstrăinătate, Accord Vibes,Berti Barbera & Nicu Patoi,precum şi grupul de bluesBlue Family, din Pancevo(Serbia). „În această a douaediţie dorim să creăm premi-sele unei tradiţii a acestui fes-tival. Credem că este nevoiede un astfel de festival la Bra-şov. Aducem de această datăşapte trupe de prestigiu, dintre care patru din străinătate,şi credem că acest festival vafi un succes cel puţin printrecunoscătorii genului”, a de-clarat preşedintele AsociaţieiCulturale Fanzin, organizatoral festivalului.

„Pentru Primăria Braşovnu este primul parteneriat cu

Asociaţia Culturală Fanzin, şiasta pentru că această aso-ciaţie a demonstrat că este ca-pabilă să creeze evenimentede bună calitate. PrimăriaBraşov îşi doreşte evenimenteculturale care să acopere toategusturile. Jazz-ul lipsea în con-textul în care festivalul de jazzs-a oprit din păcate. Sperămca astfel să readucem tradiţia

jazz-ului la Braşov”, a declaratCecilia Doiciu, directorul Di-recţiei Relaţii Externe, Culturăşi Evenimente, din cadrul Pri-măriei Braşov.

Brasov Jazz and Blues Fes-tival este organizat de Aso-ciatia Culturala FANZIN, înparteneriat cu Primaria Mu-nicipiului Braşov şi TeatrulSică Alexandrescu. A.P.

Sharrie Williams Band la „Braşov Jazz & Blues Festival”

În prezent avem tendinţa dea ne fotografia chiar şi fiecaremişcare. Acest lucru nu eraposibil în urmă cu peste unsecol, atunci când pentru aface o poză trebuia să stai ne-mişcat preţ de 7 minute, no-tează CNN.

Prima fotografie care sur-prinde un om este o imaginecu Parisul în anul 1838, iarundeva în partea stângă sepoate observa un bărbat careîşi făcea pantofii. În fotografieapare şi lustragiul, dar estemai greu de remarcat deoa-rece silueta este neclară.

Fotografia a fostfăcută de Louis Da-guerre, inventatoruldagherotipului, caresurprindea imaginipe plăcuţe de cuprusau pe plăcuţe argin-tate.

Timpul de expune-re pentru o astfel de fotografieera de şapte minute. Însă, stra-da pare a fi pustie deoareceexistă doar două persoanecare rămân nemişcate în tim-pul fotografierii. Alte persoa-ne care se aflau cu siguranţăpe bulevard se mişcau mult

prea repede pentru a fi înre-gistrate pe plăcuţa de cupru.

Această imagine nu este ceamai veche fotografie existen-tă. Aceasta a fost realizată deJoseph Nicéphore Niépce,unul dintre partenerii lui Da-guerre, în 1826 sau 1827.

Dracula, confirmat şi explicat de ştiinţă! Legenda contelui Dracula

continuă să fascineze pe toatălumea, iar oamenii de ştiinţăsuedezi par să fi găsit o expli-caţie pentru setea lui de sânge,scrie The Mirror. Noile studii,efectuate de către cercetătoriide la Universitatea Linkoping,din Suedia, spun că există ocomponentă chimică în struc-tura sângelui care-i dă un mirosmetalic, miros pe care conteleDracula îl găsea irezistibil.

În romanul lui Bram Stoker,contele cu dinţii ascuţiţi cu greus-a putut stăpâni în momentulîn care oaspetele lui, JonathanHarker, s-a tăiat cu lama de ras.Astăzi, oamenii de ştiinţă ştiucă aristocratul strigoi reacţiona

aşa din cauza unei aldehide or-ganice. În timpul testărilor, bu-căţi de lemn impregnate cusubstanţe chimice făcute în la-borator au declanşat o reacţieputernică din partea câinilorsălbatici africani şi asiatici şi atigrilor siberieni, scriejurnalul.ro.

Compusul a produs aceleaşireacţii ca sângele de cal: adul-mecări, muşcături sau lingeri.Dintre toate animalele testate,tigrii siberieni au fost cel maimult atraşi de compusul chimical sângelui.

Animalele însă nu au fostdeloc atrase de buştenii im-pregnaţi cu esenţă de fructe sausolvenţii aproape fără miros.

Profesorul Matthias Laska, dela Universitatea Linkoping dinSuedia, a declarat: „Pentru ani-malele de pradă, mirosul hraneieste foarte atractiv, un mareaport al acesteo arome fiinddat de sânge. Ne-am dorit săaflăm care sunt componentelechimice care dau acest mirossângelui”. În urma unor analizede laborator destul de sofisti-cate, oamenii de ştiinţă au des-coperit 30 de substanţe, fiecaredintre acestea putând fi ceeace savanţii căutau. În final, tes-tele au dus la concluzia că sub-stanţa cu pricina este o aldehidăcare emite un miros metalicdistinctiv, de obicei asociat cusângele.

Prima poză din istorie în care apare o persoană

Biletele au fost deja puseîn vânzare la Librăria Şt.O. Iosif, casa de bilete aTeatrului Sică Alexandres-cu şi on-line, pe www.bi-letebrasov.ro. Preţulbiletelor, până pe 15 no-iembrie, este de 65 de leipentru primele două zileşi 75 de lei pentru cea de-a treia zi a festivalului.După 15 noiembrie biletevor costa 80 de lei pentru

primele două zile, iar pen-tru ziua 3 vor costa 90 delei. Au fost puse în vânza-re şi 100 de abonamentepentru toate cele trei zile,la preţul de 150 de lei. Po-trivit organizatorilor, ierimai erau disponibile doar20. Mai multe informaţii,precum şi programul fes-tivalului, pot fi accesatede pe s i te-u l of ic ia l ,www.brasovjazz.ro.

Abonamentele aproape s-au epuizat