Revista de informatii , analize si solutii in constructii!
68
% 100 Anul III I Numărul 22 I Exemplar gratuit RevistĂ de infoRmaţii şi ofeRte în constRucţii SUPLIMENT IZOLAŢII, MATERIALE INOVATIVE DE IZOLARE Piaţa imobiliară PAGINA 30 www.100construct.ro „HOLCIM a investit 700 milioane de euro în România“ Daniel Bach: PESTE UN MILION DE METRI PăTRAŢI Faţadele din sticlă din București va scădea cu mai mult de o cifră până în 2013 PAGINA 38 PAGINA 52 CLăDIRI OFFICE PE BANI EUROPENI În capitală: PAGINA 60
Transcript
www.isomat.eu
MATERIALE HIDROIZOLANTE
ADITIVI PENTRU BETOANEŞI MORTARE
ADEZIVI ŞI CHITURI
MATERIALE PENTRU REPARAŢII ŞI MATERIALE PENTRU VOPSIRE
TENCUIELI GATA PREPARATE
PARDOSELI INDUSTRIALE%
100
constructA
nu
l III I Nr. 2
2 o
cto
mb
rie
- no
iem
br
ie 2
01
1 I w
ww
.10
0c
on
stru
ct.ro
Anul III I Numărul 22 I Exemplar gratuit
Rev istĂ de infoRmaţ i i ş i ofeRte în constRucţ i i
SUPLIMENT IZOLAŢII, MATERIALE INOVATIVE DE IZOLARE
Piaţaimobiliară
Pagina 30
www.100construct.ro
„HOLCIM a investit 700 milioane de euro în România“
Rev istĂ de infoRmaţ i i ş i ofeRte în constte în constRucţ i i
a investit a investit 700 milioane 700 milioane de euro în de euro în
te în const
Pagina 30România“Pagina 30
Daniel Bach:
PESTE UN MILION DE METRI PăTRAŢIPESTE UN MILION DE METRI PăPăP TRAŢIăTRAŢIă
IMPERMEABILIZĂ SISTEME DE MEDIU ÎNCONJURĂ DECONTAMINAREA TERENULUI Ş DRENAJ ŞI
SCĂ TĂ
I I I PER I I DRENAJE
RI TOR I A APELOR SUBTERANE
DEREA NIVELULUI HIDROSTATIC TRA RI DE APE.
Activităţi:
TERRATEST este lider p n domeniul funda iilor speciale, irii terenului nconjurator
TERRATEST este inele companii din lume care a gama ri ire a terenului.
SPUN ele clientului este obiectivul grupului TERRATEST, adaptândii alternative eficiente.
e piaţa din Spania î ţ îmbunătăţ şi problemelor legate de mediul î , companie ce sededică dezvoltării tehnicilor şi realizării lucrărilor de îmbunătăţire a terenului.
in acest moment una dintre puţ coperă intreagă de lucră de excavare, forare si îmbunătăţ
RĂ DEREA cu SERIOZITATE si EFICIENŢĂ la cerinţ proiectul acestor cerinte şi oferind în acelaşitimp soluţ
TERRATEST este lider pe piaţa din Spania în domeniul fundaţiilor speciale, îmbunătăţirii terenului şi problemelor legate de mediul înconjurător, companie ce se dedică dezvoltării tehnicilor şi realizării lucrărilor de îmbunătăţire a terenului.
TERRATEST este în acest moment, una dintre puţinele companii din lume care acoperă gama întreagă de lucrări de excavare, forare şi îmbunătăţire a terenului. RĂSPUNDEREA cu SERIOZITATE şi EFICIENŢĂ la cerinţele clientului este obiec-tivul grupului TERRATEST, adaptând proiectul acestor cerinţe şi oferind în acelaşi timp soluţii alternative eficiente.
IMPERMEABILIZĂ SISTEME DE MEDIU ÎNCONJURĂ DECONTAMINAREA TERENULUI Ş DRENAJ ŞI
SCĂ TĂ
I I I PER I I DRENAJE
RI TOR I A APELOR SUBTERANE
DEREA NIVELULUI HIDROSTATIC TRA RI DE APE.
Activităţi:
TERRATEST este lider p n domeniul funda iilor speciale, irii terenului nconjurator
TERRATEST este inele companii din lume care a gama ri ire a terenului.
SPUN ele clientului este obiectivul grupului TERRATEST, adaptândii alternative eficiente.
e piaţa din Spania î ţ îmbunătăţ şi problemelor legate de mediul î , companie ce sededică dezvoltării tehnicilor şi realizării lucrărilor de îmbunătăţire a terenului.
in acest moment una dintre puţ coperă intreagă de lucră de excavare, forare si îmbunătăţ
RĂ DEREA cu SERIOZITATE si EFICIENŢĂ la cerinţ proiectul acestor cerinte şi oferind în acelaşitimp soluţ
IMPERMEABILIZĂ SISTEME DE MEDIU ÎNCONJURĂ DECONTAMINAREA TERENULUI Ş DRENAJ ŞI
SCĂ TĂ
I I I PER I I DRENAJE
RI TOR I A APELOR SUBTERANE
DEREA NIVELULUI HIDROSTATIC TRA RI DE APE.
Activităţi:
TERRATEST este lider p n domeniul funda iilor speciale, irii terenului nconjurator
TERRATEST este inele companii din lume care a gama ri ire a terenului.
SPUN ele clientului este obiectivul grupului TERRATEST, adaptândii alternative eficiente.
e piaţa din Spania î ţ îmbunătăţ şi problemelor legate de mediul î , companie ce sededică dezvoltării tehnicilor şi realizării lucrărilor de îmbunătăţire a terenului.
in acest moment una dintre puţ coperă intreagă de lucră de excavare, forare si îmbunătăţ
RĂ DEREA cu SERIOZITATE si EFICIENŢĂ la cerinţ proiectul acestor cerinte şi oferind în acelaşitimp soluţ
ACTIVITĂŢI: PILOŢI ÎN SITUPILOŢI PREFABRICAŢIPEREŢI MULAŢIMICROPILOŢIANCOREINJECTĂRIJET GROUTINGGEOTEXTILE ŞI DRENAJEIMPERMEABILIZĂRISISTEME DE MEDIU ÎNCONJURĂTORDECONTAMINAREA TERENULUI ŞI A APELOR SUBTERANEDRENAJ ŞI SCĂDEREA NIVELULUI HIDROSTATICTRATĂRI DE APE
Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor.
Publicaţia a fost auditată BRAT în perioada ianuarie - iunie 2009.
C onform datelor Eurostat, după ce în primul trimestru al anului piaţa construcţiilor autohtonă a scăzut cu 3% în T2 2011 a
reuşit să crească cu 0,8% faţă de T1, dar în august – ultima lună din T3 a pierdut 4,5% raportat la luna iulie.Deşi vremea bună ar fi trebuit să susţină un ritm mai ridicat al construcţiilor, lucrurile nu au stat tocmai aşa, subfinanţarea imobiliară, dar şi cea a lucrărilor de infrastructură determinând scăderea cu 0,3% per total piaţă şi cu 15,7% pe sectorul construcţiei de locuinţe în primele opt luni ale anului, faţă de acelaşi interval din 2010.Numărul autorizaţiilor pentru construirea de clădiri de locuinţe, în scădere cu 5,6% în primele opt luni din acest an. 27.167 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (folosite integral sau în cea mai mare parte pentru locuit) au fost eliberate în ţara în primele opt luni din acest an. În luna august a ace-stui an s-au eliberat 4345 de astfel de autorizaţii, în creştere cu 11,9% faţă de luna anterioară din acest an, însă în scădere cu 7% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.Dacă mai luăm un calcul doar o creştere economică de doar 1,5 – 2,5%, înăsprirea condiţiilor de creditare, continuarea scăderii preţurilor pe piaţa imobiliară, creşterea ariera-telor, în condiţiile în care România are de retur-nat foarte mulţi bani din împrumuturi în anul următor, toate acestea prevestesc un an 2012 foarte dificil în construcţii. Sperăm să rezistăm împreună!
Lucian Diaconu
10 ACTUALITATEMidanne Invest Group, reabilitează în sectorul 5 al capitalei Fonduri europene pentru finanțarea lucrărilor Autostrăzii Transilvania Bcr a acordat primul credit pentru reabilitare termică Ariston Thermo - A transformat stadionul Ilie Oană în prima arenă Eco din România..........................26Kurt Ternegg, un austriac la conducerea Lasserberger România ..................................................34Wienerberger realizează un kilometru de drum cu un milion lei în trei luni .......................................36Haulotte: Vânzări record în America de Nord ...........................................................................37Asocierea, condusă de Erbaşu SA va moderniza gara Călărași Sud ..............................................65Lărgirea Centurii de Sud a Bucureștiului costă aproximativ 208 milioane euro .................................66
8 INTERVIUReto Ruegg, director general Calidus - ”Sistemele noastre de încălzire cu peleți au o eficiență de 93%” Grzegorz Siudyla, Director General Viking Pruszyński - ”Creștere 400% la producția vândută față de 2008” ...............................................................11Sebastian Bach , președinte Holcim România – ” „România ar putea fi afectată în viitorul apropiat de criza datoriilor” ............................................................30
16 ISUPLIMENTIZOLAȚII,MATERIALEINOVATIVEINIZOLAȚIIIzolarea acoperişurilor înclinate Sisteme inovative de izolare ...............................................................................................202011, al treilea an la rând de scădere a pieței de izolații ...........................................................23
38 IMOBILIAREPiaţa imobiliară va scădea «probabil cu mai mult de o cifră» până în primăvara lui 2013 Capitala României - Printre cele mai mici chirii din Europa la spaţii logistice şi industrial ...............................................................................................42În Bucureşti se construiesc clădiri de birouri cu bani europeni! ....................................................60Ţiriac Imobiliare - vrea să construiască IFMA Business Center între Podul Grant și Podul Basarab .......................................................................................62
44 ECO: România accelerează dezvoltarea de parcuri eoliene ENERGIA SOLARĂ, prioritatea strategică planetară ...................................................................48
52 FAȚADE:Un million de metri pătrați: Fațadele din sticlă ale clădirilor office din Bucureşti Faţadele viitorului: Estetic, practic şi grija pentru protejarea mediului ambient ...................................56
61 EVENIMENT:Maison air et lumiere - a șasea casă pasivă construită de grupul Velux, a fost inaugurată în Franța
24 PREZENTĂRIDEPRODUSE: Bauland, - Parchetul dublustratificat, ideal pentru încălzirea în pardoseală Foralex Consulting - Impermeabilizarea şi protecţia betonului .......................................................8Isomat, ADIUM - aditiv superfluidizant din noua generaţie, pentru elemente prefabricate din beton ................................................................................33Baumix:Tehnologia MicroPor – pentru pereți care respiră ..........................................................64
Darian .........................................40Delta ACM ...................................66EDP Renewables ..........................46Electrica SA .................................46Enel Green Power .........................45Eolia Invest ..................................46Erbasu ........................................65Ernseal ........................................54Euroconstruct Trading ....................66Express Service ......................59, 61Foralex Consulting ........................28Genesis Development ....................60Grzegorz Siudyla ...........................11Haulotte ......................................37Holcim România ..........................30Ioana Mihai ..................................39Ion Țiriac .....................................62Isomat România ................ 33, Cop 4Kazier .........................................58Korado ........................................64Kurt Ternegg ................................34Lasserberger România ..................34LightWild .....................................53Liquid Art ....................................51Liviu Tudor ...................................60Lucian Cojocaru ...........................40Lucian Diaconu ..............................7Marin Ionescu ..............................66
Maytech ......................................34Midanne Invest Group ............10, 29Mondial ........................................4NBBJ..........................................54Omega Rom Trade 94 ...................40Pietra ..........................................65Project Expo ................................41Recco - RENEXPO.......................47Retto Ruegg ..................................8Romstrade ...................................66Saint Gobain Glass ........................52Savvas Antoniadis .........................33Sebastian Bach ............................30Serena Instal ................................55Simona Căprăroiu .........................60Straco .........................................66Tehnologica Radion .......................66Terratest Geotehnic ...................cop 2TIAB ...........................................65Tiriac Imobiliare ............................62Tuv Austria ..................................27Velux ..........................................61Verbund ......................................46Veroniki Holding ...........................46Viking Pruszynski ..........................15Vitruvit and Sons ...........................54Volksbank România.......................40Wienerberger ...............................36
Interviu
8 octombrie - noiembrie 2011 | www.100construct.ro
RETO RÜEGG, DIRECTOR GENERAL CALIDUS
Comparativ cu încălzirea cu combustibili fosili tradiţionali, sistemele de încălzire pe bază de peleți au avantajul eficienței crescute, a costurilor mai mici - utilizatorul final putând economisi până la 50% la factura anuală de combustibil -, alături de diminuarea emisiilor de CO2.
L a nivel mondial, se dezbat și se pun la punct strategii de încetinire a încălzirii glo-bale și a emisiilor de CO2. În acest sens, pe
parcursul anilor, în întreaga lume, au fost dezvol-tate mai multe soluții inovatoare, iar unele dintre ele s-au dovedit fiabile, contribuind la încetini-rea creşterii fenomenului de încălzire globală. Încălzirea pe bază de peleți este o inovaţie utilizată peste tot în lume, în prezent, datorită faptului că oferă avantaje cheie. Prin urmare, noi, la Calidus, ne-am dedicat exclusiv energii-lor regenerabile şi suntem experţi în încălzire pe bază de peleţi.”, ne-a declarat directorul general Calidus, Reto Rüegg.
Ne puteţi spune mai multe despre energiile regenerabile, în general?Energiile regenerabile sunt, în principiu, energii generate de resurse naturale, precum biomasa, vântul, lumina soarelui, ploaia, mareele, şi de căldura geotermală. Prin urmare, aceste energii regenerabile sunt alimentate natural. Dacă ne uităm doar la câteva cifre vedem clar că se face un progres în întreaga lume și că toate energiile regenerabile reprezintă împreună aproximativ 19% din consumul final de energie al planetei, din care 13% provine din biomasă, utilizată în principal pentru încălzire. Această evoluţie, în special din ultimul deceniu, ne confirmă faptul că lumea se mişcă în direcţia cea bună şi acest lucru se datorează parţial și faptului că guvernele din multe ţări sprijină schimbarea, prin susţinerea financiară a utilizatorului final pentru a face ca această trecere de la un sistem de încălzire bazat pe combustibilul fosil tradițional, la unul pe bază de peleți să se întâmple cât mai rapid.
Ne puteţi spune ce sunt, de fapt, peleții?Înainte de toate, peleții sunt fabricați din biomasă,
”Sistemele noastre de încălzire cu peleți au o eficiență de 93%”
din deşeuri din lemn şi cherestea. Să nu credeţi acum că tăiem copacul şi apoi producem doar peleți! Practic, deşeurile de lemn şi gater provin în principal din industria de prelucrare a lemnu-lui, şi, în România, de exemplu, sunt disponibile cantități foarte mari de deșeuri din lemn. Deci, în loc să irosim deşeul din lemn, acum el este utili-zat pentru producerea de peleți. Forma produsu-lui final propriu-zis seamănă cu cea a unei ţigări, ca dimensiuni, singura diferență fiind că peleții sunt doar cu 1-3 cm mai lungi. Important de ştiut este faptul că majoritatea au o culoare maro des-chis (bej), ceea ce înseamnă că nu conține prea multă scoarţă în compoziție.
Conţinutul de umiditate în peleți trebuie să fie sub 12%Există diferenţe de calitate a peleților?Da, desigur, există. De exemplu, una dintre pro-blemele care pot apărea este că unii peleți conţin multă scoarţă de copac în ei şi împreună cu coaja vine și nisip. Prin urmare, în timpul procesului de producţie, nu este foarte uşor de eliminat tot nisipul şi acest lucru poate avea un impact asu-pra calităţii peleților. Apoi, conţinutul de umidi-tate în peleți ar trebui să fie sub 12%, şi cenuşa nu ar trebui să fie mai mult de 0,5% (adică maxi-mum 5 kg cenuşă pentru 1 tonă de pelete ars), pentru a menţiona doar câțiva alți indicatori. De obicei, 1 kg de peleți de calitate foarte bună ar trebui să livreze aproape 5 kw de energie. În ceea ce priveşte certificarea calităţii, în prezent România nu are un sistem de certificare local, dar producătorii urmează standardele de cali-tate germane DIN / DINplus sau pe cele austriece ONORM. Deci, dacă, atunci când îi cereți unui producător certificatul de calitate pentru peleți, veți primi unul dintre cele menționate mai sus, puteţi fi siguri că veţi avea cea mai bună calitate.
COMPANIES.C. CALIDUS
Str. Ion Ionescu de la Brad nr.68, Sector 1, BucurestiTel.:+40 21.409.29.92,
Ce reprezintă pentru dvs. un sistem bun de încălzire pe bază de peleți?Există mai multe aspecte. Mai întâi de toate, fiecare consumator are nevoi și dorințe dife-rite. În al doilea rând există aspectul investiţiei. În al treilea rând, depinde de cât de mult este dispus utilizatorul final să fie solicitat pentru funcționarea sistemului. În al patrulea rând, cât de multe cunoștințe are utilizatorul cu privire la sistemul de încălzire pe bază de peleți şi a capacităţilor acestuia. În cele din urmă, este vor-ba despre faptul că dife-rite sisteme de încălzire cu peleți pot avea un consum de combustibil diferit. Luând toate cele de mai sus în conside-rare, pe piaţă sunt puse la dispoziție de la sis-teme de încălzire ma-nuale, simple şi ieftine, până la cele de ultimă tehnologie, ceea ce înseamnă sisteme com-plet automatizate, mult mai eficiente, dar cu un cost mai ridicat.
Centralele sunt dotate cu sisteme de stocare și sunt ali-mentate în mod automatCare sunt caracteristicile principale ale sistemelor de încălzire Calidus pe bază de peleți?Brandul nostru BIOTECH, unul dintre liderii glo-bali în tehnologia bazată pe peleți, este în mod clar un produs de top. Aceasta înseamnă că Bio-tech va oferi utilizatorilor finali cel mai înalt ni-vel de confort, fără să intervină aproape deloc în funcționarea sistemului. Prin urmare, sistemele lucrează complet automatizat, caracteristicile lor principale fiind: 2 camere de depozitare pentru peleți, una de stocare zilnică, ataşată la aparatul de încălzire şi ce-a de-a doua, cu o capacitate de 5 până la 40 tone, dispusă la maximum 15 metri distanţă una de cealaltă. Transportul de la spațiul de depozitare princi-pal la cel de stocare zilnică este complet automa-tizat, astfel încât nu este necesar să-l umpleți zi
de zi, ci doar o dată pe an. Procesul de ardere trebuie să fie extrem de efi-cient şi cu consum minim de combustibil, prin urmare, sistemele noastre au o eficienţă de peste 93%, cicluri de curăţare automată a arzătorului şi schimbătorul de căldură. Sistemul este modular astfel încât își reglează
funcţionarea în funcție de temperatura exterioară. Fiecare dispozitiv in-clus în sistem, cum ar fi circuitul de încălzire, boilerul este contro-lat prin intermediul software-ului integrat. În afară de aceasta există multe alte carac-teristici importante, dar oferim şi un serviciu clienţi de primă clasă
Cum vedeţi viitorul pieței de încălzire pe bază de peleţi în România?Simplu, piaţa sisteme-lor de încălzire cu peleţi continuă să crească pu-ternic cu rate de două cifre în următorii ani, și chiar mai repede dacă guvernul va sprijini uti-lizatorul final (privat şi agenţi economici), prin subvenții. În prezent, ve-
dem că soluțiile simple, manuale şi ieftine cresc mai rapid decât sistemele complet automati-zate, ceea ce este logic. Oricum, acest lucru se va echilibra în timp, pe măsură ce utilizatorii finali vor dori să aibă o calitate mai bună şi un confort sporit.
fabricați din deşeuri din lemn şi cherestea; mai eficientă decât încălzirea cu lemne; poate fi controlată permanent; dotate cu sisteme de stocare; volumul redus al peleţilor rezolvă problemele de depozitare şi reduc cheltuielile de transport; alimentare automată, fără solicitarea expresă a consumatorului; randament mare datorită conţinutului scăzut de apă a peleților.
AVANTAJELE SISTEMELOR CU PELEȚI
Biotech oferă utilizatorilor finali cel mai înalt nivel de confort, fără ca
aceștia să intervină aproape deloc în funcționarea sistemului.
10 octombrie - noiembrie 2011 | www.100construct.ro
Actualitate
10
B anca Comercială Romană (BCR) a acor-dat primul credit pentru reabilitarea termică a unui bloc de locuinţe în baza
convenţiei semnate cu Ministerul Dezvoltării Re-gionale şi Turismului (MDTR) privind plata do-bânzii subvenţionate aferentă creditelor bancare cu garanţie guvernamentală pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit. Convenţia cu MDTR a fost semnată în baza OUG
69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, atât pentru asociaţii de proprietari cât şi pentru persoane fizice. Beneficiarul creditu-lui este Asociaţia de Proprietari Alexandru Vlahuţă, Bloc Lama F, din Municipiul Cluj-Napoca. Blocul de locuinţe care va fi eficientizat termic are 9 etaje, 3 scări şi 120 apartamente. Valoarea finanţării acor-date de bancă este de peste 500 de mii de lei.
BCR a acordat primul credit pentru reabilitare termică
MIDANNE INVEST GROUP,
REABILITEAZĂ în sectorul 5 al Capitalei
Asocierea SC Midanne Invest Grup SRL, SC Proiect Bucureşti Grup Consultanţă Imobiliare SA va realiza lucrări de reabilitare termică a unui număr de 9 imobile situate în sectorul 5 al Municipiu-lui Bucureşti - zona 15. Contractul a fost atribuit la suma de 7,65 milioane
lei fără TVA , potrivit informaţiilor publicate pe Sis-temul Electronic de Achiziţii Publice. Criteriul de atribuire a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, preţul ofertei având o pondere de 55%, termenul de execuţie 35%, iar caracteristicile tehnice şi funcţionale 10%.« Comapnia Midanne Invest Grup, este în principal axată pe lucrări de infrastructură, dar suntem atenți și la segmentul de reabilitare termică, noi având o logistică creată care ne ajută în realizarea de astfel de lucrări la prețuri foarte bune pentru beneficiar» a declarat Dan Nechifor, Manager General Midanne.
Fonduri europene pentru finanțarea
lucrărilor Autostrăzii Transilvania
Ministrul Anca Boagiu, a anuntat, recent, că lucrările tuturor tronsoanelor Autostrăzii Tran-silvania s-ar putea finanța din fonduri euro-pene. «Fondurile atrase vor fi utilizate pentru finațarea lucrărilor ce nu au fost executate. Se va porni de la valoarea de 6,9 milioane de euro pe kilometru, însă aceasta va fi licitată în funcție de relief, prețurile fiind adaptate standardelor de cost», a declarat Anca Boagiu. Referitor la acest subiect, seful Executivului a precizat că, în urma renegocierii contractului cu Bechtel și a readu-cerii acestuia în limite normale, UE și-a mani-festat interesul pentru finanțarea lucrărilor la Autostrada Transilvania din fonduri europene. «Pe langă cei 52 de kilometri finalizați, respectiv tronsonul de la Gilău la Câmpia Turzii, pe langă ce se finalizează la Suplacu de Barcău, în Bihor, tronsoane precum cele de la Gilău la Bors sau de la Târgu Mureș la Câmpia Turzii, precum și de la Brașov la Târgu Mureș, vor putea fi, in viitor, finanțate din fonduri europene», a menționat Emil Boc.
11www.100construct.ro | octombrie-noiembriei 2011
Vikingprofi l este o companie pe care grupul polonez Bla-chy Pruszyński, cel mai mare producător de învelitori me-talice şi sisteme de faţade din Polonia, a achiziţionat-o în 2008 de la omul de afaceri Marius Ghenea. Achiziţia a dat rezultatele scontate ?Iniţial am vrut să construim de la zero o unitate modernă de producţie în apropierea Bucureştiului, de unde şi achiziţia terenului de la Afumaţi, conco-mitent însă, au fost purtate discuţii cu 3 producători de ţiglă metalică din România, unul dintre aceştia � ind Vikingpro� l, societate condusă de către domnul Marius Ghenea. În ceea ce priveşte achiziţionarea acestei societăţi, în afară de abilităţile incontesta-bile de negociere şi de marketing ale proprietarului Vikingpro� l, un rol decisiv au avut si câţiva factori obiectivi, cum ar � : localizarea geogra� că a fabricii în apropierea capitalei, la Ploieşti, o echipă foarte bine pregatită de angajaţi, - subliniez că persoanele care ocupă, în momentul de faţă funcţii de condu-cere în societate au fost preluate ca şi „moştenire” de la domnul Ghenea, şi nu în ultimul rând, faptul că Vikingpro� l de atunci se a� a deja printre primii 10 producători români de invelitori de acoperiş. Din păcate factorul uman şi aşezarea geogra� că nu reprezintă totul în obţinerea succeselor în vânzări, şi astfel anul 2009 a început prin achiziţionarea şi echiparea unei hale de producţie, punând totodată accent pe şcolarizarea angajaţilor şi pe discuţiile cu potenţialii clienţi din România. De abia după această perioadă putem spune că Vikingpro� l a existat pe piaţa din România ca jucător important.
Vikingprofi l a ajuns la o cifră de afaceri de 34 milioane de lei in 2010, iar in doar doi ani aţi crescut cifra de afaceri cu 18 milioane de lei. Care este secretul acestei creşteri?Anul 2010 aş putea spune ca a fost un an crucial
în istoria Vikingului – sau mai bine zis a societăţii Vikingpro� l, deoarece sub acest logo am început să vindem în acel moment produsele noastre. 110 % este o creştere mare, dar evaluarea unei societăţi numai din punct de vedere al cifrei de afaceri cred ca nu este obiectivă, deoarece comparăm, de cele mai multe ori produse având un preţ diferenţiat, iar în momentul de faţă pe piaţă există învelitori meta-lice de acoperiş cu preţuri începând de la 3 până la 20 euro pe m2, şi de aceea consider că o evaluare mai exactă a unui producător se face comparând statisticile referitoare la producţia vândută în m2 sau în tone. Şi astfel, în anul 2008 vânzările Vikingului au fost de 283 de mii m2 , în schimb în 2010, cu noul brand Viking Pruszynski am ajuns la o cifră de 1.128 000 m2, având o creştere faţă de anul 2008 de aproape 400%, o pondere pe piaţa de peste 9%, cla-si� cându-ne, conform studiului NEOMAR pe locul 3 în clasamentul producătorilor de invelitori metalice.
Care este secretul acestei creşteri? Sincer să � u, nu consider că există aici un secret, ci doar motive foarte simple şi clare, care au făcut ca produsele noastre să � e primite în mod favorabil de către Clientul din România: o gamă bogată de pro-duse - 6 pro� le diferite de tiglă metalică, având trei tipuri diferite de acoperire - poliester lucios, polies-ter mat structurat si poliuretan, o paletă standard de 24 culori, calitatea superioară a materiei prime provenite de la combinate siderurgice veri� cate în decursul anilor de catre GRUPUL PRUSZYNSKI din Polonia, care activează de peste 20 ani pe piaţa învelitorilor de acoperiş şi faţade din Polonia şi din Europa, utilaje de pro� lat tabla noi şi de ultimă generaţie – şi aici amintesc că echiparea halei de producţie din Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova a
VIKING PRUSZYŃSKI:
În 2010, Viking Pruszyński a avut o producție vândută de 1.128.000 m2, având o creştere faţă de anul 2008 de aproape 400%, și o pondere pe piaţă de peste 9%, clasifi cându-se, conform studiului NEOMAR pe locul 3 în clasamentul producătorilor de învelitori metalice.
CREȘTERE 400% la producția vândută față de 2008
Din punct de vedere profesional cel mai tare ma irită “instituţia” care se intitulează în România “ţepar” şi care stă foarte bine din toate punctele de vedere.
Grzegorz Siudyla, Director General Viking Pruszyński
Interviu
12 octombrie-noiembrie 2011 | www.100construct.ro
avut loc la jumătatea anului 2009, iar ultimul utilaj de profilat ţigla metalică a fost achiziţionat în toam-na anului 2010.Tot ceea ce am enumerat până acum sunt doar instrumente care se află în mâinile oamenilor – ale angajaţilor noştri, care în fiecare societate au o influenţă decisivă asupra rezultatelor. Nu doresc să repet acum sloganul „angajaţii construiesc firma”, dar în acest caz sunt convins că poziţia pe care VI-KING PRUSZYNSKI a atins-o, se datorează colegilor mei, care prin energia lor pozitivă şi prin entuzias-mul de a munci, în pofida crizei, a concurenţei mari şi prin urmare a luptei pe preţ, fiecare dintre ei, cum a putut mai bine, şi-a îndeplinit sarcinile în cadrul firmei.
Ce previziuni a cifrei de afaceri aveţi pentru anul 2011 ?Deja la sfârşitul lui septembrie anul curent am depăşit valoarea vânzărilor înregistrate în anul 2010 – creşterea previzionată pentru anul 2011 fiind de aproximativ 20% .
Pentru 2012, la cât se ridică nivelul investiţiilor la Viking Pruszynski şi în ce vor consta?Pentru anul 2012 planificăm achiziţionarea unui utilaj performant de profilat tablă cutată T-12 şi T-20 , a unei noi linii de producţie a celui mai po-pular profil al nostru de tiglă metalică adică Koral precum şi a unei linii performante de jgheaburi şi burlane pentru sistemul Niagara. Pe lângă aceste utilaje, aş dori să vă destăinui, în premieră, intenţia noastră de a achiziţiona un utilaj, care va produce un profil absolut nou de ţiglă metalică, pe care l-am gândit personal, inspirându-mă dintr-un model de tiglă ceramică pe care l-am văzut pe o casă veche din localitatea Bran. În momentul de faţă suntem în etapa de înregistrare a modelului şi a denumirii pe teritoriul României şi al Uniunii Europene, şi sper că vom reuşi să introducem acest nou model de ţiglă metalică în oferta noastră în a doua jumătate a anu-lui 2012. Mai mult, am început deja să întocmim
documentaţia şi proiectul privind construcţia unei noi hale de producţie în Filipeştii de Pădure, iar ter-menul prevăzut pentru finalizarea acestei investiţii este sfârşitul anului 2013.
Cum apreciaţi piaţa din România în comparaţie cu celelalte ţări din regiune? Republica Moldova este o piaţă în care atenţia Viking Profil şi-o indreaptă?Categoric apreciez România ca fiind piaţa cea mai atractivă şi receptivă din zona Mării Negre – de aceea dorim să continuăm investiţiile în această zonă. În ceea ce priveşte Republica Moldova am stabilit o colaborare fructuoasă cu un mare impor-tator din Chişinău şi ţinând cont de dimensiunea acestei pieţe, este mult mai logic să-l sprijinim pe acest client al nostru, decât să intrăm noi direct pe această piaţă.
Din producţia de la unităţile din România se exportă? În ce ţări?Viking Pruszynski exportă direct doar către Repu-blica Moldova, insă ştiu că dealerii noştrii distribuie produsele VIKING PRUSZYNSKI către ţări din Eupo-ra, cum ar fi Italia, Austria, Ungaria sau Germania.
Cum apreciaţi piaţa de acoperişuri din România versus piaţa din Polonia? O astfel de comparaţie implică întotdeauna riscul de subiectivitate sau imparţialitate, în beneficiul ţării în care m-am format. Dar îmi asum acest risc deoarece cred că am dreptul să fac acest lucru, avand în ve-dere că am avut ocazia să observ piaţa de învelitori din Polonia aproape 15 ani (ţinând seama de faptul că primul producător polonez de ţiglă metalică, care este compania la care lucrez, BLACHY PRUSZYNS-KI - a început producţia în 1994) şi de peste 3 ani observ evoluţia rapidă a pieţei de acoperişuri din România.Încep, întâi cu diferenţele:- În Polonia, după căderea comunismului alături de câţiva producători scandinavi de învelitori me-talice au apărut foarte mulţi producători polonezi de tablă cutată, iniţial galvanizată, dar foarte rapid şi prevopsită, tabla care a reprezentat în Polonia principalul material utilizat pentru învelitorile de acoperiş, material care treptat a fost înlocuit de mo-dele ceramice, în timp ce românii au sărit de aceas-ta etapă, preferând ţigla ceramică sau din beton sau tablă zincată fălţuită – în funcţie de zona geografică - ca şi tip de învelitoare pentru clădirile rezidenţiale, astfel în România este o raritate acoperirea caselor cu tablă cutată prevopsită. - depozitele de construcţii din Polonia nu au coman-dat niciodată cantitaţi mari de ţiglă metalică, de
13www.100construct.ro | octombrie-noiembriei 2011
dimensiuni standard pe stoc, vânzarea în Polonia, se realizează, chiar şi în prezent după o schemă simplă: promovare, expozoare, ofertă, comandă de ţiglă metalică conform panotajului – la dimensiune şi livrarea acesteia direct la locul construcţiei, în schimb cea mai mare parte din clienţii din România cumpară ţiglă metalică de dimensiuni standard di-rect din depozitele de construcţii.- în Polonia reţelele de bricolaje nu vând ţiglă metalică – fapt care reiese direct din observaţiile de mai sus.- cât timp am lucrat în Polonia nu m-am întâlnit niciodată cu ţiglă metalică a cărei grosime este sub 0,48 mm, şi de aceea iniţial am considerat măsurarea cu micrometrul a grosimii tablei ca fiind un capriciu al clienţilor din România, până în mo-mentul în care am constatat că tabla de grosime 0,45 sau chiar 0,4 mm este un produs „popular” pe piaţă, oferit de către producători, de cele mai multe ori ca fiind „Eco” – adică „Economic” sau „No name”.- ma sperie ofertele pe care le primesc în România de materie primă – rulouri de tablă prevopsită cu grosimea de 0,4 sau sub 0,4 mm şi cu o cantitate de zinc de 90 g\m2.- în Polonia iniţial depozitele de construcţii se ocu-pau doar cu ofertarea şi vânzarea învelitorilor de acoperiş către clienţii finali – nu ofereau şi montajul învelitorii, vânzătorii din România de cele mai multe ori oferă un serviciu complex care include şi mon-tajul învelitorii. Asemănări între cele două pieţe sunt mult mai multe, şi aş vrea să enumăr aici, pe cele mai im-portante: - în ambele ţări cele mai ieftine învelitori metalice de acoperiş, cu acoperire de poliester lucios sunt trep-tat înlocuite cu învelitorile cu acoperire de poliester mat şi poliuretan, care au o garanţie îndelungată; - clienţii din ambele ţări aleg adesea sistemul pluvial metalic în defavoarea celui din plastic; - o importanţă din ce în ce mai mare pe piaţa de învelitori o au firmele care oferă servicii complexe pentru acoperişuri - de la consultare şi îndrumare în selectarea învelitorii de acoperiş până la montajul profesional al acesteia şi oferirea întregii game de accesorii aferente acoperişului; - de asemenea, există o asemănare în ceea ce priveşte trendul/tendinţa vânzărilor de învelitori în decursul anului – astfel primăvara se vând în special învelitori pentru renovarea vechilor acoperişuri, iar în a doua jumatate a anului se acoperă cladirile noi, rezidenţiale.- La fel ca şi în Polonia se conturează şi în Româ-nia două categorii de producători: aşa numiţii
producători naţionali, care deţin unităţi de producţie mari, care colaborează cu o reţea de dis-tribuitori bine construită şi dezvoltată, iar pe de altă parte producătorii locali, cu o capacitate mică de producţie şi o ofertă limitată de produse, (renumi-tul maro şi roşu lucios) care oferă direct produsele către clienţii finali. Astfel de producători deschid în Polonia chiar şi câteva zeci de puncte de vânzare localizate la o distanţă de 100 până la 200 km de unitatea de producţie. Începuturile acestui proces pot fi observate şi în România.
Compania are dezvoltate doua fabrici, la Filipeşti şi la Craiova. Intentionaţi sa deschideti si in alta parte unitati de productie?Deocamdată nu există necesitatea deschiderii unei unităţi de producţie în altă zonă, vom deschide doar o nouă hală de producţie în Filipeştii de Pădure, adică în locaţia actuală a sediului nostru. Deschide-rea noii unităţi de producţie va implica o creştere a numărului angajaţilor, pe care o estimez de aproxi-mativ 20%.
Compania Viking Pruszyński, a devenit sponsor oficial al echipei FC Petrolul Ploiesti. Prin această acţiune Viking sprijină sportul prahovean. În ce constă parteneriatul cu clubul ploieştean? V-aţi gândit să sponsorizaţi şi alte sporturi?Consider că sponsorizarea în sport reprezintă un instrument important de marketing, care asigură totodată sponsorului o bună vizibilitate – în spe-cial, în momentul în care echipa sponsorizată atinge succese – lucru pe care il doresc echipei FC Petrolul Ploieşti. Cei care investesc în sport se asociază opi-niei publice cu un potenţial ridicat, cu modernitate şi succese şi în pofida costului destul de ridicat al sponsorizării, din punctul meu de vedere este cel mai eficient mijloc de marketing. Reclamele la te-leviziune sau stradale au mai puţină credibilitate decât sponsorizarea, acestea având, în opinia mea,
Fabrica Viking din Craiova
Interviu
14 octombrie-noiembrie 2011 | www.100construct.ro
o acţiune scurtă de conştientizare asupra clienţilor. Am ales să sponsorizăm echipa Petrolul Ploieşti din mai multe motive – unul din ele a fost faptul că suntem prahoveni, dar şi pentru că am avut im-presia că în managementul clubului sunt de fapt nişte pasionaţi ai fotbalului, care au ca scop binele echipei şi nu interesele lor personale. În ceea ce priveşte sponsorizarea unui alt sport în afară de fotbal, deocamdată acest lucru nu a fost luat în considerare, dintr-un singur motiv, vizionând ca-nalele de televiziune româneşti, în proporţie de 90% am văzut doar discuţii, transmisii, rezultate din fotbal, având la un moment dat impresia că România este cel puţin o a doua Brazilie.... iar dacă aş reveni la comparaţia cu Polonia, echi-pele noastre naţionale ocupă aceleaşi locuri în clasamentele internaţionale, ajungând cel mult până în sferturile de finală in competiţiile mari. Şi pentru că montajul învelitorilor de acoperiş reprezintă o activitate tipic masculină, ne-am gândit deja ca pe viitor să iniţiem colaborarea şi cu cele mai mari stele din sportul de lupte românesc cum ar fi Lucian Bute sau Cătălin Moroşanu, al căror fan sunt.
De curând v-ați alăturat unei campanii sociale în Prahova! Ne puteti da mai multe detalii în ce constă implicarea Viking în această campanie, și de ce ați luat decizia de a o sprijini?Da, întradevăr am participat la campania umanitară “Educaţie Înseamnă viitor” iniţiată de către VP TV, Radio Best şi săptămânalul Valea Prahovei. Ne-a impresionat cazul acestor familii și am dorit să-i ajutăm și noi, cu cât am putut, dar nu doresc să dau mai multe detalii, tocmai pentru că nu vreau să se asocieze această acțiune a noastră, care chiar a ve-nit din dorința de a ajuta, cu un mijloc de marketing.D-le Grzegorz Siudyla, vă impărţiţi timpul şi activităţile între
Polonia şi România, cum vedeţi ţara noastră? Ce lucruri vă plac şi ce vă nemulţumeşte în România? Este atractivă pen-tru investitorii străini? În ultimii trei ani, majoritatea timpului meu l-am petrecut în România, şi datorită profesoarei mele de limba română, Doamna Eugenia Duţă pe care o salut călduros cu aceasta ocazie, am cunoscut mentalitatea şi obiceiurile româneşti, am cunoscut cultura, arta şi istoria României, iar datorită cunoştinţelor de limbă română pe care le-am dobândit în aceşti ani, am avut ocazia să mă împrietenesc cu multe persoane, chiar şi din afara job-ul meu, şi consider că românii îmi amintesc cel mai bine, dintre toate naţiile pe care le cunosc, de polonezi. Personal nu cunosc niciun polo-nez care să se fi simţit străin sau prost in România, şi reciproc toţi prietenii mei români au amintiri fru-moase legate de şederea în Polonia. După o absenţă mai lungă din România, simt că îmi lipsesc minunatele voastre peisaje, bucătăria românească, simţul umorului şi acea relaxare ti-pic românească, ca să nu mai vorbesc de cei mai frumoşi, din punctul meu de vedere, munţi din Eu-ropa, pe care îmi face placere să mă plimb cu moto-cicleta mea KTM enduro.Dacă e să mă refer la minusuri, eu oricum mă simt ca un oaspete în România, iar un oaspete nu are voie niciodată să-şi critice gazda, dar parcă aş vrea să subliniez că m-aş simţi mai bine dacă şoseaua de centură a Bucureştiului pe care o traversez în fiecare zi în drum spre serviciu, ar fi mai curată, - dintr-un anumit punct de vedere această şosea este o carte de vizită negativă a Bucureştiului, deoarece cei mai mulţi cetăţeni străini, în drum spre Ma-rea Neagră, aleg să strabată şoseaua de centura, evitând astfel aglomeraţia din Bucureşti, iar acest lu-cru, trebuie să-mi daţi dreptate, nu aduce laude aces-tei minunate capitale, Bucureşti.
Grzegorz Siudyla, la drum prin
Carpaţii noştri cu motocicleta
sa enduro.
15www.100construct.ro | octombrie-noiembriei 2011
Supliment
octombrie - noiembrie 2011 | www.100construct.ro
Supliment
16
Efi cienţa termică a acoperişului, în combinaţie cu considerentele de natură estetică, pot face din operaţiunea de izolare a acoperişului o problemă complexă.
În multe cazuri, înălţimea creată de încli-narea acoperişului este folosită în interio-rul clădirilor pentru a spori luminozitatea
spaţiilor şi pentru a le face mai atractive, cu tava-ne înclinate, care includ luminatoare şi ferestre. Şarpanta, elementul de rezistenţă al acoperişului înclinat, poate � confecţionată din lemn, metal sau beton armat. Fie că este realizată pe scaune, � e cu ferme (pentru deschideri mari), şarpanta din lemn este alcătuită din astereală (captuşeală), căpriori din lemn ecarisat şi pene. Învelitoarea, sau elementul de protecţie, se poate realiza din lemn, carton bituminat, plăci de az-bociment, ardezie, materiale ceramice, tablă zincată, galvanizată, din aluminiu, plumb sau cupru sau din materiale plastice.În categoria elementelor auxiliare intră ola-nele, care se montează pe astereală, în cazul şarpantelor din lemn, sau direct pe plăcile din beton armat peste care s-a aşezat carton bitu-minat, cu ajutorul unor cleme metalice, în cazul şarpantelor din beton. De asemenea, ţiglele pot � sub formă de solzi sau pro� late, cu aşezare simplă sau dublă, în timp ce în zona coamelor se � xează piese speciale destinate acestui scop, cu ajutorul mortarului.
Cerinţe la amplasarea izolaţieiDupă construirea şarpantei, respectiv după re-pararea acesteia, în cazul în care se doreşte înlo-cuirea sistemului de învelitoare existent, etapă în care se veri� că pantele, unghiurile şi rezistenţa structurii şarpantei, se montează foliile sau mem-branele hidroizolante care să permită ventilarea
La acoperişurile înclinate,
izolaţia se poate amplasa între
căpriori sau sub căpriori
(acoperiş cald) ori la
nivelul tavanului (acoperiş rece).
Izolarea acoperişurilor înclinate
corespunzătoare a acoperişului. Se recomandă ca izolaţia, sub formă de role sau plăci de vată de sticlă � exibile, nein� amabile, să aibă o grosime totală cuprinsă între 25 şi 30 cm. La majoritatea acoperişurilor înclinate izolaţia este poziţionată între grinzile tavanului. Acolo unde izolaţia existentă ajunge la partea superioară a grinzilor, noua izolaţie trebuie doar întinsă peste grinzi în unghi drept. Dacă vechea izolaţie este mai scurtă decât înălţimea grinzilor, trebuie adăugat un strat izolator suplimentar, care să ajungă la partea superioară a grinzilor, după care se aplică un al doilea strat peste grinzi, în unghi drept. Cel mai probabil, acoperişurile existente au un strat de bază izolator impermeabil, de exem-plu fetrul bituminat, de aceea este important să � e menţinută ventilaţia transversală a spaţiilor goale din acoperiş de-a lungul streşinilor. După realizarea sistemului de caroiaj care constituie suportul pentru învelitoarea din tablă sau ţiglă şi montarea sistemului de jgheaburi şi burlane, tre-buie avut în vedere sistemul de degivrare pentru acoperiş, precum şi izolarea corectă a gurilor de aerisire, traversărilor de acoperiş şi a coşurilor.
SuplimentSupliment
www.100construct.ro | octombrie - noiembrie 2011 17www.100construct.ro
Între căprioriÎn acest caz, există situaţia acoperişului la care stratul de bază permeabil la vapori este şi strat de bază pentru ţigle, supranumit acoperiş care respiră, sau situaţia în care între izolaţie şi stratul de bază pentru ţigle există un spaţiu liber, consti-tuind un sistem cu ventilaţie.Acoperişul care respiră implică amplasarea izolaţiei astfel încât să umple complet spaţiul din-tre căpriori, fără să existe un strat de aer între izolaţie şi stratul de bază pentru ţigle, care trebuie să � e permeabil la vapori. Dacă se foloseşte un strat izolator subţire, ca strat intern de acoperire este indicată utilizarea unei plăci plastomerice la-minate pentru evitarea formării de punţi termi-ce. Un strat combinat etanş la aer şi având rolul de barieră de vapori trebuie amplasat pe partea caldă a izolaţiei, ceea ce nu numai că limitează convecţia care are loc în acoperiş, dar şi reduce cantitatea de vapori de apă care trece prin tavan. Vaporii de umezeală din clădire pot difuza uşor prin stratul de bază permeabil la vapori, ventilaţia transversală nemai� ind necesară. Ca urmare, creşte e� cienţa energetică datorită lipsei curentu-lui. În plus, stratul de bază permeabil la vapori acţionează şi ca strat rezistent la vânt, în timp ce riscul formării condensului între căpriori este evitat datorită permeabilităţii stratului de bază. În zonele unde vor � instalate cabluri şi conducte trebuie prevăzute locaşuri adecvate în stratul de acoperire din placa plastomerică.
Acoperişul cu ventilaţie implică existenţa unui strat de aer de 50 mm între izolaţie şi stratul de bază pentru ţigle. Dacă adâncimea căpriorilor este insu� cientă pentru a cuprinde atât grosimea necesară pentru izolaţie, cât şi spaţiul ventilat pentru aer de 50 mm, se recomandă utilizarea unei căptuşeli de izolaţie uscate. Avantajul acestei soluţii constă în reducerea fenomenului de forma-re a punţilor termice. Ori� ciile pentru ventilaţie trebuie să corespundă � ecărui spaţiu gol din acoperiş, atât la nivel inferior, cât şi la nivel su-perior. Pentru streşini, ori� ciile de ventilaţie tre-buie să � e echivalente cu o deschidere continuă, în timp ce pentru coamă, ori� ciul de ventilatie trebuie sa � e echivalent cu câte o deschidere continuă pe � ecare parte a coamei. Pe partea caldă a izolaţiei trebuie aplicat un strat pentru controlul vaporilor.Considerând situaţia în care se utilizează o par-te a spaţiilor goale din acoperiş pentru interior, izolaţia se amplasează la nivelul căpriorilor, mai exact între căpriorii de jos, asigurându-se
Supliment
octombrie - noiembrie 2011 | www.100construct.ro18
ventilaţia printr-un spaţiu liber pentru aer între izolaţie şi fetru, după cum s-a menţionat anterior. La final, tavanul este acoperit cu un strat avâd rolul de barieră de vapori şi cu o placă plastomerică. La proiectarea izolaţiei acoperisului, pentru obţinerea de performanţe termice corespunzătoare, tre-buie luate în considerare adâncimea structurală minimă a căpriorilor, înclinaţia acoperişului şi grosimea izolaţiei.
Sub căprioriPerformanţa izolaţiei obţinute prin umple-rea completă a spaţiilor dintre căpriori poate fi îmbunătăţită prin montarea pe tavan a unei izolaţii din plăci plastomerice. Dacă placa izolatoare de deasupra căpriorilor are o rezistenţă mare la va-pori, utilizarea vatei minerale între căpriori este recomandabilă numai dacă la partea inferioară a căpriorilor poate fi montat un strat eficient pentru controlul vaporilor. În cazul în care sunt utilizate numai plăci izolatoare rigide cu rezistenţă mare la vapori, de exemplu polistiren extrudat, ampla-sarea unei membrane pentru controlul vaporilor este necesară doar dacă clădirea poate fi expusă unei umidităţi ridicate. Existenţa unui strat de aer între izolaţie şi stratul de bază pentru ţigle este necesară doar dacă acesta din urmă nu este per-meabil la vapori.
La nivelul tavanului Izolaţia poziţionată la niveul planşeului are drept rezultat un acoperiş rece, opţiune cu cel mai re-dus cost în comparaţie cu celelalte soluţii de reali-zare a izolaţiilor şi, în acelaşi timp, cel mai des întâlnită. Avantajele acestui sistem constau în fap-tul că nu există restricţii în ceea ce priveşte gro-simea izolaţiei, iar volumul care trebuie încălzit este mult redus. Ca şi în cazul acoperişurilor calde, există acoperişuri reci care respiră sau cu ventilaţie. Acoperişul care respiră implică existenţa unui strat pentru controlul vaporilor la nivelul tavanu-lui, care să controleze cantitatea de vapori de apă care pătrunde în spaţiul gol din acoperiş, un strat permeabil la vapori având rolul de strat de bază al acoperişului, care să permită disiparea vapori-lor de apă din spaţiul gol din acoperiş şi să confe-re protecţie împotriva vântului şi contra-şipci cu o adâncime de 25 mm pentru a crea un spaţiu pentru aer deasupra stratului de bază permeabil la vapori, asigurându-se astfel disiparea vaporilor de apă. Izolaţia la nivelul tavanului este instalată în două straturi, primul aflându-se între grinzi, iar ce-al de-al doilea peste acestea. În cazul acoperişului rece cu ventilatie, izolaţia este amplasată tot la nivelul tavanului, dar este utilizat şi un sistem de ventilaţie transversală a spaţiului gol din acoperiş, pentru dispersarea va-porilor de apă. La fel de importantă este şi reali-zarea unei bune ventilaţii între izolaţie şi stratul de bază pentru ţigle, astfel încat aerul din exterior să poată pătrunde în spaţiul gol din acoperiş pen-tru a împiedica apariţia umezelii. Toate spaţiile şi orificiile din tavan trebuie etanşate pentru a re-duce cantitatea de vapori de apă care pătrunde în spaţiul gol din acoperiş, nefiind necesară ampla-sarea unui strat pentru controlul vaporilor.
Izolaţia acustică Instalarea barierei anti-vapori sau a foliilor sub stratul de izolaţie nu garantează o izolaţie fonică eficientă, din cauza faptului că această metodă nu împiedică pătrunderea sunetelor de frecvenţă scăzută. Sunetul care ajunge la structura acoperişului trebuie să fie blocat în spaţiile dintre căpriori. Mai mult decât atât, sunetul poate să pătrundă între spaţiile dintre izolaţie şi căpriori dacă izolaţia nu este aşezată cum trebuie. Materialele izolatoare reuşesc să atenueze propa-garea sunetului chiar dacă există aceste spaţii din construcţia acoperişului. Cu cât grosimea izolaţiei este mai mare, cu atât izolaţia fonică este mai eficientă.
Trebuie avut în vedere sistemul
de degivrare pentru acoperiş,
precum şi izolarea corectă
a gurilor de aerisire,
traversărilor de acoperiş şi a
coşurilor
Faţade
20 octombrie-noiembrie 2011 | www.100construct.ro
A stfel se pot pierde spaţii valoroase din eco-nomia încăperilor sau aspectul estetic al clădirilor poate avea serios de suferit. Pe
lângă utilitatea incontestabilă a materialelor de izolaţie în realizarea unei construcţii cât mai e� -ciente energetic, un aspect extrem de important de luat în considerare la alegerea celei mai potrivite soluţii de izolare îl reprezintă calitatea aerului inte-rior, care trebuie să � e desăvârşită. Pentru aceasta, materialele ideale care formează substanţa izolato-are trebuie să � e cât mai ecologice, să nu conţină particule toxice care se pot elibera în aer, afectând respiraţia şi sănătatea în general.
Izolaţie sub formă de spumă Materialele izolatoare sub formă de spumă au o consistenţă lichidă în momentul aplicării, mărindu-şi volumul şi întărindu-se la puţin timp după aceasta, umplând în mod e� cient toate zonele cu probleme. Principala lor calitate o reprezintă � exi-bilitatea, adaptându-se oricăror con� guraţii, oricât de complexe, în condiţiile în care permit umidităţii să se evapore cu uşurinţă. Un exemplu în ceea ce priveşte o spumă izolatoare considerată sigură pen-tru sănătate si extrem de e� cientă pentru calităţile izolatoare este materialul numit Icynene, al cărui
singur inconvenient este preţul destul de ridicat faţă de izolaţia tradiţională cu � bră de sticlă. Izolaţia cu spumă de acest tip necesită o manoperă realizată doar de profesionişti şi se realizează doar pentru pereţii clădirilor, la interior, pe structuri metalice tip LSF, din lemn masiv, pereţi din gips carton şi la interiorul acoperişului. Cu această spumă se poate izola perfect orice încăpere, indiferent de designul acesteia, pretându-se foarte bine la mansarde, unde aplicarea se face direct sub învelitoarea de acoperiş.Spuma termo şi fonoizolantă Icynene are ca bază un mix de două lichide care în contact cu aerul formează o spumă ce expandează de 100 ori faţă de starea iniţială, astfel devenind o barieră solidă pe bază de aer şi diminuând scurgerile de aer, pen-tru obţinerea unei e� cienţe energetice maxime. Într-un interval de câteva secunde, toate � surile, găurile sau crăpăturile adânci din perete sau tavan sunt perfect izolate. Materialul obţinut prin expan-darea spumei nu are emisii toxice, nu emană nici un miros, nu produce alergii şi nu se degradează în timp. Utilizarea spumei Icynene conduce la eco-nomii de 30 – 50% în ceea ce priveşte consumul energetic, în comparaţie cu sistemele tradiţionale de izolare folosite în condiţii identice. Sigilantul de aer blochează zgomotele din afară, propagate prin aer,
20
Faţade
În condiţiile în care standardele de efi cienţă energetică pentru clădiri sunt din ce în ce mai ridicate, folosirea unui material tradiţional de izolare înseamnă de multe ori acceptarea unor compromisuri, cum ar fi straturi groase de mate-rial de izolaţie în pereţi, pardoseli şi acoperişuri.
Sisteme inovative de izolare
21www.100construct.ro | octombrie-noiembrie 2011
încă de la intrarea în structură şi elimină vibraţiile în pereţii cu instalaţii sanitare. Fiind bazat pe apă, este un produs sănătos, care nu conţine CFC, HCFC, formaldehidă sau substanţe chimice volatile. În plus, blochează praful, polenul şi alţi alergeni să intre în structură. Etanşarea aerului minimizează potenţialul de condensare, implicit, de formare a mucegaiului. La capitolul avantaje se mai adaugă faptul că acest material nu se contractă şi nu se în-doaie, precum şi capacitatea de a adera excelent la majoritatea materialelor de construcţie, indiferent că este vorba de tablă, folie, ţigle, sticlă, lemn, plastic etc. Timpul scurt de execuţie faţă de alt tip de mate-rial pentru izolaţii duce la reducerea semni� cativă a costurilor de întreţinere a clădirii.
Aerogelul, cel mai uşor material din lumeMaterialul cunoscut sub numele de Aerogel, uti-lizat de NASA pentru a colecta praful din spaţiu, este, de asemenea, şi un material de izolare pen-tru construcţii cu calităţi incontestabile: este foarte rezistent, are excelente calităţi termo şi fono izola-toare şi este incredibil de uşor. Fiind realizat dintr-un tip special de spumă de siliciu poros, constituit în proporţie de 99% din aer, Aerogel este o formă super futuristă de «fum de siliciu îngheţat». Com-pania Cabot Corporation foloseşte acest material
pentru a realiza produse de izolare pentru indus-tria construcţiilor extrem de apreciate în domeniu. Este vorba de Nanogel, un aerogel constituit din aer în proporţie de 95%, având pori foarte mici, de di-mensiuni nanometrice, care împiedică transferul de căldură, ceea ce îl recomandă drept unul dintre cele mai bune materiale izolatoare existente. De altfel, conductivitatea sa termică se situează între 9 şi 12 mW/mK. Nanogelul poate � realizat într-o gamă variată de structuri, de la opac la transparent, pen-tru a se adapta diverselor tipuri de aplicaţii. Printre numeroasele sale proprietăţi se numără greuta-tea extrem de redusă, porozitatea ridicată, care îi conferă o capacitate sporită de întărire, excelente proprietăţi de curgere, precum şi friabilitatea, ceea ce face posibil ca, în condiţii de dispersie intensă, particulele de material să se dividă până la dimen-siuni sub-micrometrice, determinând o rezistenţă şi mai mare. Materialul are o suprafaţă hidrofobă, particulele care îl compun respingând apa, în acelaşi timp putând � umezite de către substanţele oleaginoase. În ceea ce priveşte dimensiunile parti-culelor, acestea sunt disponibile într-o gamă foarte largă, între 5 microni şi 4 milimetri, iar materialul are o porozitate deschisă, porii � ind deschişi unii faţă de alţii în interiorul structurii. Granulele de Na-nogel se pot adăuga în ipsos sau în alte materiale fo-losite la acoperiri, pentru a obţine gradul de izolare termică dorit. Datorită faptului că este foarte uşor şi a variantei de structură complet transparentă, Na-nogelul poate � folosit pentru a crea ferestre şi lu-carne izolante, precum şi pereţi şi plafoane translu-cide care să permită pătrunderea luminii în interior, dar care să oprească accesul căldurii din exterior, în timpul lunilor de vară.
Aerogelul este realizat dintr-untip special de spumă de siliciu poros, constituitîn proporţie de 99% din aer.
Faţade
22 octombrie-noiembrie 2011 | www.100construct.ro
Deşi materialul în sine - spuma de siliciu - nu este complet ino-fensiv pentru sănătate, modul în care este comercializat face prac-tic imposibilă apariţia oricărei probleme de sănătate ca urmare a utilizării sale în lucrările de construcţii. Astfel, la fel ca � bra de sticlă şi azbestul, bucăţile mi-croscopice de material se pot rupe, existând riscul depunerii lor pe piele, cu urmări nocive pentru sănătate. Din fericire, Nanogel este vândut preambalat şi sigilat în po-licarbonat sau în panouri din � bră de sticlă, sub denumiri comerciale precum Sisteme Kalwall si Supers-ky. Manevrarea acestor panouri prefabricate este complet sigură.Nanogelul este folosit pe scară din ce în ce mai largă în sistemele de construcţii ce implică prezenţa luminatoarelor, în general în ca-drul proiectelor menite să capteze cât mai multă lumină naturală,
datorită capacităţii sale de a reţine lumina naturală, în timp ce capacitatea de izolare este dublă faţă de alte materiale. De asemenea, este utilizat şi în cadrul sistemelor de izolare a conductelor de petrol şi gaz, a proceselor industriale criogenice, în acoperiri şi la fabricarea produselor de îngrijire personală. Deşi acest tip de izolaţie determină economii substanţiale la costurile cu energia şi, în funcţie de climă, poate � e� cient, din punct de vedere al cheltuielilor, pe ter-men lung, costurile iniţiale de montare pot � prohi-bitive pentru proiectele cu buget scăzut. Acest de-zavantaj, însă, poate � compensat cu prisosinţă de cumulul de calităţi pe care le deţine, fără a trece cu vederea şi capacitatea sa de a lărgi aria opţiunilor de design şi de a îmbunătăţi latura estetică a proiec-telor în cadrul cărora este folosit.
Lumira, cel mai performant aerogelUn alt tip de aerogel lansat de curând de compa-nia Cabot poartă numele de Lumira, � ind destinat în exclusivitate sistemelor de izolare din cadrul aplicaţiilor arhitecturale proiectate să capteze cât mai multă lumină naturală. Conform specialiștilor renumitei companii, acest produs înglobează soluţia perfectă pentru maximizarea libertăţii în alegerea celei mai potrivite variante estetice din cadrul sis-temelor daylighting, împreună cu o izolaţie termică superioară. Aerogelul Lumira are proprietăţi ter-mo-izolatoare mult sporite, o acustică îmbunătăţită şi contribuie la reduceri substanţiale ale costuri-lor clădirii pe întreaga sa durată de viaţă. În plus, performanţele de difuzie ale luminii naturale şi eli-minarea strălucirii datorate sistemului de izolare cu Lumira creează o lumină interioară difuză, plăcută, extrem de confortabilă pentru ocupanţii clădirii, re-ducând în acelaşi timp nevoia de lumină arti� cială. Comercializat sub formă de particule sau de fo-lie, aerogelul Lumira este refolosibil, sigur pentru sănătatea omului şi a sistemelor ecologice, procesul de fabricaţie � ind aproape complet inofensiv pentru mediul înconjurător. Folia de aerogel este folosită cu precădere în aplicaţii unde se doreşte un strat subţire de izolaţie, care să � e tăiat, rulat şi adus la forma dorită cu uşurinţă, direct la locul aplicării. Pe de altă parte, particulele de aerogel pot � încorporate într-o varietate largă de sisteme daylighting, � ind deosebit de ofertante pentru proiectanţi şi arhitecţi. Particulele Lumira îşi menţin proprietăţile indife-rent de modul de instalare – orizontal, vertical sau sub anumite unghiuri – oferind o e� cienţă termică superioară, concomitent cu accesul excepţional al luminii naturale în interiorul clădirii.
Aerogelul Lumira are proprietăţi
termoizolatoare mult sporite, o acustică
îmbunătăţităşi contribuie
la reduceri substanţiale ale costurilor
clădirii pe întreaga sa durată de viaţă.
23www.100construct.ro | octombrie-noiembriei 2011
A nul acesta, piaţa materialelor pentru izolaţii a continuat trendul descrescător consemnat în ultimii doi ani, fiind estimate
la aproximativ 220-230 milioane de euro, din care sectorul materialelor termofonoizolante reprezintă circa 65%, respectiv 145 milioane de euro. Cel mai dinamic segment este reprezentat de vânzările de polistiren expandat, având o cotă de peste 50% din total. Deşi piata vatei minerale a scăzut în 2010, din punct de vedere al cantităţilor comercializate, pe termen mediu şi lung aceasta prezintă un potenţial de creştere evaluat la peste 10% pe an. În conti-nuare, evoluţia domeniului materialelor pentru izolaţii va depinde de programul guvernamental de reabilitare termică a clădirilor. Primele rezul-tate ale implementării acestuia au putut fi vizibile
în anul 2009, însă, în 2010, fondurile alocate s-au redus la mai puţin de jumătate, până la 35 mi-lioane de euro, tendinţa de diminuare accentuân-du-se şi în cursul lui 2011. Cu toate că piaţa izolaţiilor nu a dat semne de revigo-rare în primele luni ale anului în curs, se estimează că domeniul termo-fonoizolatiilor va înregistra un ritm anual de creştere de 10%-11% în perioada 2011 - 2012, în timp ce piaţa polistirenului (expandat şi ex-trudat) se va majora cu 14%-15% pe an. Din punct de vedere al potenţialului, studii provizorii indică faptul că valoarea sectorului de vată minerală ar pu-tea creşte până la 140 milioane de euro, în timp ce, datorită necesităţii de implementare a programului de reabilitare termică, segmentul de polistiren s-ar putea situa la 320 milioane de euro.
Prin continuarea programului de reabilitare termică, sunt şanse ca valoarea pieţei să depăşească 450 milioane euro.
2011, al treilea an la rând de SCĂDERE A PIEŢEI DE IZOLAŢII
24
Vara să calci pe o terasă din lemn este foarte benefi c pentru organism prin simplul fapt că lemnul radiază căldură. Poţi avea aceeaşi senzaţie şi dacă iarna calci pe pardoseala ta de acasă care este realizată din parchet dublustratifi cat prevăzută şi cu un sistem de încălzire în pardoseală.
P archetul dublustrati� cat îşi are originile în natură şi işi menţine proprietăţile pe tot tim-pul utilizării oferind � ecărei case un aspect
cald, frumos şi plăcut.Se recomandă şi este compatibil cu orice tip de încălzire prin pardoseală asigurând un bun transfer termic şi un climat sănătos.Sistemele de încălzire în pardoseală oferă o tempe-ratura uniformă pe toată suprafaţa pardoselii asi-gurând un confort sporit , curenţii produşi � ind de o intensitate mult mai redusă decât la sistemele de încălzire tradiţionale cu radiatoare.
Datorită faptului că lemnul are o rezistenţă termică foarte bună (transfer de energie termică optimal) şi în acelaşi timp o distribuţie de căldură egală pe toată suprafaţa, parchetul este recomandat pentru pardoseli cu încălzire, conform normelor O-NormB 2242-7, atunci când este montat prin lipire pe toată suprafaţa. Parchetul � ind produs dintr-o materie primă naturală, “lemnul”, există şi câteva esenţe de lemn care nu sunt recomandate pentru a � montate pe pardoseala încalzită datorită faptului că au un coe� cient de dilataţie şi contracţie mare. Produsele pe care compania noastră le comercializează sunt de cea mai înaltă calitate, certi� cate şi agremen-tate în raport cu legislaţia Europeană în vigoare şi corespund tehnic cu toate Standardele şi Normele Europene.
În cazul încălzirii în pardoseală distribuţia căldurii este egală pe
intreaga suprafaţă.
Actualitate
26 octombrie-noiembrie 2011 | www.100construct.ro
A riston nu sprijină pentru prima dată fotba-lul ploieştean. Compania a devenit spon-sor al echipei FC Petrolul încă din sezonul
competiţional trecut. “Am fost impresionaţi de eforturile Municipalităţii în ridicarea acestui stadion la standarde internaţionale. În plus, am fost convinşi că echipa FC Petrolul, una cu tradiţie în fotbalul românesc, va ajunge din nou în Liga 1, acolo unde îi este locul şi am dorit să ne asociem cu aceste două exemple de perseverenţă şi succes”, a declarat Cătălin Drăguleanu, Directorul de Vânzări al Ariston Thermo România.
Panouri solare în premieră pe un stadion din România Sistemul solar dat în folosinţă de Ariston Municipalităţii Ploieşti în vederea dotării stadionului Ilie Oană este alcătuit din 8 panouri solare Kairos XP H, aduse pentru prima dat[ în România special pen-tru acest proiect. Utilizarea sistemului solar reduce consumul de energie şi facturile aferente, acoperind necesarul de apă caldă menajeră până la 70%.
În plus, bateria de centrale termice în condensare are o putere totală de 245 kw şi este conectată la două rezervoare de 1.000 litri fiecare. Sistemele de panouri solare şi centrale termice montate pe stadionul Ilie Oană vor asigura atât apa caldă cât şi încălzirea întregului complex. Ariston va realiza, de asemenea, mentenanţa pe întreaga perioadă de viaţă a produselor oferite.Potrivit reprezentantului Ariston, valoarea totală de piaţă a sistemelor instalate la stadionului Ilie Oană din Ploieşti este de aproximativ 100.000 de lei (cca. 24.000 de euro). “Tehnologia condensării şi ener-gia solară reprezintă varianta ideală a unui sistem de încălzire, combinând centralele în condensare şi panourile solare. Prin utilizarea celor două echipa-mente performante, stadionul va beneficia atât de energia gratuită a soarelui, cât si de tehnica eficientă a condensării “, a mai adăugat Cătălin Drăguleanu.Potrivit acestuia, instalaţia de centrale termice în condensare poate aduce, la rândul său, economii de până la 35% la încălzire faţă de un sistem cu cen-trale convenţionale.
ARISTON THERMO
A transformat stadionul Ilie Oanăîn prima arenă ECO din România
Compania, lider pe piaţa de centrale termice şi unul dintre principalii jucători ai pieţei locale de panouri solare, a sprijinit Municipalitatea din Ploieşti cu o instalaţie solară completă şi un sistem de centrale termice în condensare ce au fost deja montate pe stadion.
Cătălin Drăguleanu, Director de
Vânzări Ariston Thermo
România
28 octombrie - noiembrie 2011 | www.100construct.ro
Impermeabilizareaşi protecţia betonuluiTratament pentru impermeabilizarea şi protecţia anticorozivă a betonului, Xypex Concentrate Admix C 1000 este un produs proiectat special ca aditiv pentru beton şi pentru folosirea în condiţii de turnare a betonului la temperaturi mai joase, când timpul de priză este foarte lung.
S ubstanţele chimice active din Xypex Concentrate Admix C 1000 reacţionează cu partea lichidă din betonul proaspăt şi cu
compuşii de hidratare ai betonului proaspăt, pro-vocând o reacţie catalitică care creează formaţii de cristale insolubile sub formă de � bre dendri-tice în porii, capilarele şi micro� surile betonului în formare.
Avantajele utilizării tratamentuluiXypex Concentrate Admix C 1000
1. Impermeabilizare totală: previne pă trun de rea apei sau a altor lichide în beton. (Încercări la 100 m coloană de apă au demonstrat că betonul ce conţine Xypex Concentrate Admix C 1000 este total imper-meabil).2. Protecţie mărită a betonului: previne pătrun-derea apei, a altor lichide sau a substanţelor chimice agresive în masa betonului şi astfel previne oxidarea armăturii şi deteriorarea betonului. Previne de aseme-nea e� orescenţa, fenomenul de gelivaţie şi alte defecte ce apar din contracţia şi dilatarea asociate ciclurilor de îngheţ-dezgheţ. Pentru betoanele supuse la contac-tul cu produse petroliere aditivarea elimină efectul de percolare a betonului.3. Creşterea rezistenţelor betonului: încer cările pe epruvete au demonstrat creşteri importante ( 35-40%) a rezistenţei la compresiune a betonului ce conţine Xypex Concentrate Admix C 1000. Betonul aditivat prezintă deasemenea o aderenţă sporită la faţa de contact cu betoane vechi, ne� ind necesară tratarea rosturilor (conform unui studiu întocmit de INCERTRANS).4.Avantaje privind costurile: Tratamentul nu implică lucrări de pregătirea suprafeţelor şi cos-turile aplicării ce sunt necesare la tratamentele de suprafaţă, deoarece materialul este adăugat în
amestecul pentru beton în timpul dozării. 5.Protecţia mediului: Produsele XYPEX au fost avizate favorabil de EPA SUA, Agriculture Canada, Ministerul Sănătăţii România şi multe alte agenţii de mediu şi sănătate din lume.
COMPANIESC FORALEX
CONSULTING SRL Aleea Râul Târgului nr. 2,
Sector 4, București, RomâniaMobil: +40 722.244.225
Poduri şi viaducte din beton:Protecţia anticorozivă a platelajului la pod Giur-giu-Russe; Impermeabilizarea şi hidroizolarea experimentală la podul Mărăcineni; Tratarea pereţilor şi pardoselilor la depozitele de materiale antiderapante de la Ortişoara, Milova şi Lugoj; tunele feroviare şi de metrou, pasaje subterane (etanşări, impermeabilizări şi hidroizolări):Tunel c.f. Dealul Mare, linia Deva-Brad; Tunel c.f. Baniţa – Petroşani; Tunel Metrou: staţiile Basarab 2, Universitate, Izvor, Semănătoarea, Unirea 1, Ti-tan, Republica, Mihai Bravu, Gara de Nord; subsoluri, construcţii subterane (etanşări, imper meabilizări şi hidroizolări):hotel Veneţia, hotel Astoria; Sediul Guvernului din Piaţa Victoriei - subsol şi post trafo; Aeroport Otopeni – staţia de pompe; Knor Otopeni – rezervor de apă potabilă, depozit de carburant, fosă septică şi adăpost ALAaeroporturi, piste şi platforme:Băneasa – consolidări platforme degradate de îngheţ – dezgheţ; Otopeni – montări balize ilumi-nat piste; Cluj-Napoca – consolidare pistă prin frezare de 3-5 cm şi încărcări şi tratări cu XYPEXpiscine, rezervoare, cuve fose septice (etanşări, impermeabilizări şi hidroizolări):Mogoşoaia şi Snagov – piscine private; CET VEST Buc – rezervor de apă şi bazine de tratare a apei; Macon Deva – cuvă de vată minerală; Dacia Piteşti – cuvă turn răcire; Primărie Focşani – alimentare cu apă oraş, rezervor de 5000 m³; Connex GSM Buc. – impermeabilizare structură rezervor de apă 200 m³.
REALIZĂRI ALE COMPANIEI
www.100construct.ro | februarie-martie 2010 29
SEDIU SOCIAL: Str. Matei Basarab nr. 66, sector 3, BucureştiTel./Fax: +40 21.327.02.00; +40.21.327.02.46
BIROURI: Băneasa Business & Technology Park, Şos. Bucureşti- Ploieşti nr. 42-44, sector 1, BucureştiTel./Fax: +40 21.361.05.74 / 76 / 79
Respectul faţă de mediu este unul dintre principiile funda-mentale de business ale Holcim. Ce sumă ati investit până în acest moment în tehnologii şi modernizarea unităţilor de producţie?Strategia Holcim Romania este de a-şi aduce contribuţia la dezvoltarea durabilă a societăţii în ansamblu, atât prin produsele şi serviciile pe care le oferă, cât şi prin investiţiile de mediu şi cele de creştere a e� cienţei energetice a procesului de producţie. Valoarea totală a investiţiilor realizate de Holcim în România începând cu 1997 este de aproape 700 de milioane de euro, sumă care in-clude şi achiziţiile. Unde s-au făcut cele mai mari investiţii?Toate investiţiile demarate după realizarea achiziţiilor au vizat introducerea celor mai bune
tehnologii disponibile (Best Available Techniques) în unităţile de producţie, în conformitate cu standar-dele europene, pentru a creşte e� cienţa producţiei (prin reducerea consumului de materiale şi ener-gie), pentru a conserva resursele naturale şi a re-duce emisiile de orice tip.De exemplu, în perioada 2009-2010, compania a investit peste 60 de milioane de euro în astfel de tehnologii, în principal pentru modernizarea fabri-cilor din Aleşd si Câmpulung, precum a staţiei de măcinare de la Turda.De asemenea, sub umbrela Fundaţiei Holcim pentru Dezvoltare Durabilă, am promovat şi în România competiţia internaţională Holcim Awards, cu pre-mii totale de 2 milioane de dolari, care încurajează orice contribuţie în domeniul construcţiilor dura-
Când a trebuit să aleg să locuiesc
şi să lucrez în România,
ospitalitatea şi simţul umorului
caracteristice românilor au
cântărit mult în decizia mea.
DANIEL BACH:
Criza trebuie privită ca o schimbare de perspectivă care aduce noi oportunităţi de dezvoltare.
„România ar putea fi afectată în viitorul apropiat de criza datoriilor”
Daniel Bach, presedinte
Holcim România
31www.100construct.ro | octombrie-noiembriei 2011
bile – indiferent de amploarea lor – în arhitectură, peisagistică şi design urban, inginerie mecanică şi civilă precum şi în domenii adiacente. România a înregistrat o creştere semnificativă în ceea ce priveşte numărul proiectelor admise în ca-drul competiţiei, faţă de ediţia precedentă, ocupând poziţia a treia în funcţie de numărul înscrierilor, ceea ce demonstrează o evoluţie pozitivă a interesu-lui pentru domeniul construcţiilor durabile.
Ce sumă aveţi în plan să investiţi în următoarea perioadă pentru dezvoltarea unor investiţii verzi?Pentru anul 2011 sunt alocate în total 35 milioane de euro pentru investiţii, care se vor adresa în principal dezvoltării unor proiecte orientate către mediu şi eficienţă energetică, precum şi asigurării mentenanţei echipamentelor din fabricile de ciment de la Câmpulung si Aleşd.Două din cele mai importante proiecte de „înver-zire” a procesului de producţie din fabricile noastre de ciment sunt în curs de desfăşurare. Unul dintre acestea este cel referitor la „Recuperarea energiei termice reziduale” (WHR), aflat în construcţie la fa-brica de ciment din Aleşd. Proiectul îşi propune să înlocuiască aproximativ 15% din energia electrică consumată în fabrica din Aleşd, obţinută în pre-zent de la reţeaua publică, cu energie mai verde, obţinută prin utilizarea gazelor reziduale fierbinţi rezultate din procesul de ardere şi răcire a clinche-rului, pentru producerea de abur. Acest abur este apoi direcţionat spre o turbină pentru generarea de energie, fară utilizarea suplimentară de combusti-bili fosili.Valoarea proiectului se ridică la 14 milioane de euro, din care jumătate vor fi investiţi în 2011, urmând ca investiţia să fie finalizată în al doilea trimestru din 2012. Al doilea proiect se derulează în ambele fabrici de ciment ale companiei la Aleşd si la Câmpulung. Una dintre priorităţile noastre în anii care urmează este să ne concentrăm producţia pe produse cu amprentă redusă de carbon. Vor fi introduse noi instalaţii în fabricile de ciment pentru a creşte capa-citatea de co-procesare a deşeurilor şi pentru a re-duce astfel utilizarea cărbunelui, care este o resursă neregenerabilă. Valoarea totală a acestui proiect este de 11 milioane de euro, iar proiectul va fi fina-lizat anul acesta.
Holcim a contribuit prin investiţiile de până acum la reduce-rea emisiilor specifice de dioxid de carbon pe tona de pro-dus cu 20%, încă de la sfârşitul anului 2009. Ce anume vă propuneţi să obţineţi în viitor prin aceste programe?Reducerea amprentei de carbon este un obiectiv
cheie în strategia şi acţiunile implementate de Hol-cim România. Prin investiţiile verzi realizate in ul-timii ani, Holcim România doreşte să contribuie la atingerea noului angajament în ceea ce priveşte re-ducerea emisiilor specifice de dioxid de carbon sta-bilit de Grupul Holcim, acela de a reduce emisiile de CO2 cu 25% pe tona de produs (ciment si lianţi hi-draulici similari), comparativ cu nivelul anului 1990.Respectăm regulile stricte ale Grupului Holcim în ceea ce priveşte monitorizarea permanentă a emisiilor, folosind cele mai bune analizoare şi sis-teme disponibile, respectând în acelaşi timp legile şi reglementările locale. Vom continua să creăm
Interviu
32 octombrie-noiembrie 2011 | www.100construct.ro
produse eficiente din punct de vedere ecologic şi cu amprenta scăzută de carbon, acestea reprezen-tând pentru Holcim Romania o dovadă a asumării responsabilităţii de a îmbunătăţi continuu eficienţa producţiei, a produselor şi de a conserva resursele naturale.
Pentru 2012, în ce vor consta investiţiile la Holcim?Investiţiile prevăzute pentru anul 2012, vizează continuarea investiţiilor în tehnologii verzi şi în introducerea de soluţii inovatoare în unităţile de producţie, pentru că avem încredere în potenţialul pieţei locale.
Aţi remarcat o schimbare de optică a pieţei materialelor de construcţii (mondiale dar şi româneşti), odată cu apariţia crizei economice? Care sunt cele mai importante aspecte?Criza trebuie privită ca o schimbare de perspectivă care aduce noi oportunităţi de dezvoltare. În consecinţă, este normal să genereze schimbări la nivelul activităţii organizaţionale, dar şi în ceea ce priveşte contro-lul costurilor şi al rezultatelor. Odată cu declanşarea perioa-dei de recesiune, companiile din industria construcţiilor au trebuit să-şi adapteze producţia la cererea de pe piaţă, sa fie mai eficiente şi să-şi îmbunătăţească productivi-tatea.
Domnule Bach aţi lucrat multă vreme în Asia, cum aţi primit numirea dvs. la conducerea companiei în România?Sunt fericit să fiu din nou într-o ţară europeană, după o lungă perioadă petrecută în Asia, în care am avut parte de multe experiente interesante în ţări precum Indonezia, China sau Filipine, care se află într-o continuă dezvoltare.Am mai fost în Romania, în anii ’90, când am fost membru al echipei responsabile cu achiziţiile pen-tru Grupul Holcim. Am păstrat in memorie amin-tiri frumoase în ceea ce priveşte interacţiunile ex-clusiv pozitive cu România. Când a trebuit să aleg să locuiesc şi să lucrez în România, ospitalitatea şi simţul umorului caracteristice românilor, precum şi reputaţia excelentă a Holcim (Romania) în cadrul Grupului Holcim au cântărit mult în decizia mea. Acum după 6 luni de mandat, mă bucur de alegerea pe care am făcut-o.Holcim România este o companie puternică, cu oa-meni dedicaţi şi profesionişti. O companie care a avut succes şi în perioadele mai uşoare de creştere,
precum şi în momentele dificile de contractare a pieţei.
Cum apreciaţi piaţa din România în comparaţie cu celelalte ţări din regiune?În prezent, ţările din regiune (Europa Centrală şi de Est) înregistrează niveluri diferite de dezvoltare economică, România fiind caracterizată prin nive-lul scăzut al infrastructurii, aflat sub media regiunii, pentru că nu a reuşit să beneficieze de fondurile UE la un nivel ridicat.Totuşi, au apărut semnale pozitive din sectorul de infrastructură, prin semnarea contractelor de reali-zarea a autostrăzilor de pe Coridorul IV, care vor avea un impact pozitiv asupra pieţei construcţiilor spre sfârşitul anului acesta şi începutul anului 2012.
Care sunt cele mai mari provocări profesionale ale dumneavoastră în următoarea perioadă?
Una dintre principalele provocări este incertitudi-nea economică cauzată de criza datoriilor din Uniunea Europeană. Deşi nu există deocamdată probleme si-milare pe piaţa locală, Ro-mania ar putea fi afectată în viitorul apropiat de situaţiile cu care se confruntă unele ţări din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte datoriile. O altă provocare cu care se
confruntă producătorii de materiale de construcţii este creşterea preţurilor la combustibil, cărbune, energie etc, care s-a manifestat încă de la începutul anului.În plus, chiar dacă vedem o îmbunătăţire a sec-torului comercial şi al infrastructurii, investiţiile in proiectele rezidenţiale sunt în continuare la un nivel redus şi perspectivele pentru anul viitor nu sunt îmbucurătoare, având în vedere că numărul autorizaţiilor de construcţii este în continuare în scădere faţă de 2010.
Care consideraţi că va fi evoluţia preţului la ciment?Evoluţia preţurilor produselor va fi determinată de piaţă, de echilibrul dintre cerere şi ofertă, şi de costul de producţie, în special de cele cu mate-ria primă şi energia. Urmărim continuu evoluţia mărfurilor şi a materiilor prime, însă aşa cum spuneam mai sus majoritatea materialelor de construcţii au înregistrat anul acesta o creştere a preţurilor, ca urmare a creşterii preţurilor la com-bustibil, cărbune, energie etc.
Savvas Antoniadis, director General al Iso-mat Romania a declarat: „Unul din pro-dusele, cu tendinţă mare de creştere în
privinţa vânzărilor, din oferta noastră de aditivi este reprezentat de ADIUM, acesta � ind un super-� uidizant policarboxilic din noua generaţie. Iso-mat a reușit să dezvolte parteneriate de durată cu societăți producătoare de ciment din Româ-nia. Chiar și în intervalul de criză economică, investițiile proprii nu au lipsit și au vizat, in mod special, îmbunătățirea și extinderea gamei de produse, pentru susținerea noilor tendințe de pe piața betonului. “ADIUM este un super� uidizant policarboxi-lic din noua generaţie, preparat special pentru producerea de betoane cu lucrabilitate mare, cu rezistenţe ridicate şi durată mare de viaţă. Adium este superior super� uidizanţilor clasici în privinţa e� cienţei, dat � ind faptul că adăugat în cantităţi mici reduce semni� cativ cantitatea de apă şi conferă o � uidizare puternică de lungă durată.ADIUM(130,150) constituie un sprijin necesar pentru prepararea betonului cu rezistenţe ridi-cate, a betonului aparent, a betonului pompabil etc. Este indicat pentru betonarea fundaţiilor, sub-solurilor, bazinelor, podurilor, canalelor, tuneluri-lor, staţiilor de epurare biologică, piscinelor etc.
ADIUM Grupul Isomat, produce și comercializează o gamă completă de aditivi pentru betoane (plastifi anţi, superplastifi anți, întârzietori și acceleratori de priză, antrenori de aer și impermeabilizanți), precum și produse de ultimă generație, pe bază de eteri policarboxilici.
aditiv superfl uidizant din noua generaţie, pentru elemente prefabricate
din beton
Adăugat la prepararea betonului, reduce necesarul de apă de amestec cu până la circa 20% (ADIUM 130) si 30% (ADIUM 150), drept urmare, reduce raportul apă/ciment (A/C), rezultatul fi ind creşterea semnifi cativă a rezistenţelor iniţiale şi fi nale ale betonului.
Adăugat în betonul preparat, îmbunătăţeşte semnifi cativ lucrabilitatea acestuia, fără să necesite apă în plus.
Contribuie la o mai bună hidratare a cimentului având drept rezultat realizarea celui mai ridicat grad de utilizare a acestuia.
Facilitează compactarea betonului, acţionează împotriva segregării componentelor sale şi îmbunătăţeşte semnifi cativ lucrabilitatea acestuia.
Reduce semnifi cativ contracţia de priză (evitarea fi surării).
Contribuind la compactarea foarte bună a betonului, îmbunătăţeşte impermeabilitatea acestuia.
Creşte rezistenţa betonului la carbonatare.Creşte rezistenţa betonului la ionii de clor.Nu acţionează ca antrenor de aer.Nu conţine cloruri sau alte componente
corozive.Este compatibil cu toate cimenturile de tip
Portland.
AVANTAJE ADIUM:
www.100construct.ro | octombrie-noiembrie 2011
Savvas Antoniadis, Director General Isomat România
Este ideal pentru turnarea elementelor prefabri-cate din beton. Consumul recomandat este de 0,20-0,50 kg la 100 kg ciment, pentru ADIUM 150, și de 0,30-0,70 kg la 100 kg ciment, pen-tru ADIUM 130. Mai multe detalii despre aditivii Adium găsiți pe www.isomat.ro sau la telefon 021 3000 482 (departamentul tehnic).
ww
w.iso
mat.e
u
Ad
itivi pe
ntru
mo
rtare
şi be
toa
ne
33
Actualitate
P roducătorul austriac de plăci ceramice Las-selsberger, companie care deţine Cesarom, intenţionează să îi dea în judecată pe admi-
nistratorii subsidiarei din România, în acest sens luând «la puricat» o serie de contracte incheiate de aceştia in ultimii 3 ani.La începutul lunii octombrie, austriecii de la Las-selsberger l-au numit pe Kurt Ternegg în funcţia de director general al subsidiarei din România, în locul lui Christian Morath, acesta fusese recrutat de aus-triecii de la Lasselsberger în august 2008, după ce anterior a fost directorul de achiziţii al Rewe Româ-nia. Noul director general este cetăţean austriac, are 41 de ani şi are, pe lângă studiile de comerţ şi admi-
nistrarea afacerilor, o carieră profesională în bănci de investiţii şi industrie. Compania estimează pen-tru acest an menţinerea cifrei de afaceri la nivelul anului trecut, de aproximativ 38,5 milioane euro, şi creşterea cotei de piaţă la 42%, pe fondul unui recul de 10% estimat pentru piaţa locală de plăci cera-mice. Odată cu intrarea în grupul austriac, compa-nia Cesarom şi-a schimbat numele în Lasselsberger SA, dar a păstrat marca de produs Cesarom. Cesarom exportă deja în Bulgaria, Grecia, Finlanda, Serbia, Republica Moldova şi Slovacia, iar pentru acest an are în plan extinderea prezenţei şi pe alte pieţe din Europa, precum Germania, Franţa sau Marea Britanie.
CESAROM
La începutul lunii octombrie, austriecii de la Lasselsberger l-au numit pe Kurt Ternegg în funcţia de director general al subsidiarei din România, în locul lui Christian Morath.
Kurt Ternegg, un austriac la conducerea LASSERBERGER ROMÂNIA
Polizor unghiular cu disc de 230 mmGWS 22-230 JH ProfessionalPutere nominală: 2.200 WTuraţie de mers în gol: 6.500 min-1Arbore de şlefuit: M 14Mâner principal: dreptDiam. discuri: 230 mmGreutate: 5,2 kg
Putere nominală: 850 CTuraţie de mers în gol: 11.000 min-1Arbore de şlefuit: M 14Diam. discuri: 125 mmGreutate: 1,9 kg
Oferta de toamnă 2011Polizor unghiular cu disc de 230 mm
Cod comandă: 0615990DG0+ Extra: Pantaloni cu pieptar + GWS 850 C+ Extra: Pantaloni cu pieptar + GWS 850 C 639 lei*
36 octombrie - noiembrie 2011 | www.100construct.ro
Actualitate
36
W ienerberger România, cel mai mare producător de materiale de zidărie la nivel local, anunţă finalizarea unei
investiţii de peste un milion de lei în realizarea unui drum de acces la fabrica deţinută în Sibiu, proiect care va contribui la livrări mai rapide şi va permite eliminarea riscurilor de deteriorare a produselor transportate în cazul unor condiţii proaste de trafic.„Relaţia cu partenerii este una esenţială în această perioadă. Accesul mai facil al acestora la fabrică reflectă preocuparea pe care o avem pentru calitatea serviciilor oferite”, declară Da-niel Căţănaş, Member of the Board Wienerberger România. „Drumul este unul public. Impactul asu-pra comunităţii din Sibiu în aceste condiţii este unul important. Aducem în egală măsură un plus pentru angajaţii fabricilor din zonă, dar şi per-soanelor care călătoresc apelând la mijloacele de transport în comun”, adaugă Daniel Căţănaş.Investiţia în realizarea acestui drum de acces totalizează fonduri de 1,1 milioane lei, sumă la
care se adaugă TVA-ul. Lungimea tronsonu-lui construit de companie este de 1,2 kilometri, rezultând un cost total de construcţie pe kilometru de aproximativ 250.000 de euro. Termenul de fi-nalizare a lucrărilor a fost de 90 de zile. Wienerberger este liderul pieţei locale de cărămidă şi unul dintre cei mai mari investitori din România din domeniul producţiei de materiale de construcţii. Compania a investit aproximativ 74 de milioane de euro în unităţile de producţie deţinute la nivel local. La nivel mondial grupul austriac Wienerberger este cel mai mare producător global de cărămidă. În primele şase luni ale acestui an compania a anunţat venituri totale de 985 milioane de euro, în creştere cu 19% faţă de perioada similară a anului precedent. În Europa Centrală şi de Est veniturile grupului au fost influenţate în prima jumătate a anului de creşterile puternice din primul trimes-tru susţinute de vremea favorabilă lucrărilor de construcţii. Veniturile din această zonă, care in-clude şi piaţa din România, au crescut în prima jumătate a anului cu 17% până la 272,7 milioane euro, profitul operaţional crescând în aceeaşi re-giune cu 45%, până la 44,4 milioane euro.
Wienerberger realizează un kilometru de drum cu un milion lei în trei luni Drumul face mai uşor accesul către fabrica din Sibiu a producătorului de cărămizi, dar de această investiţie vor beneficia mai multe fabrici in zonă precum şi două linii de transport în comun.
Daniel Căţănaş,
Wienerberger România
37www.100construct.ro | iunie-iul ie 2011
V orbim de o sumă totală de 148 milioane EURO , aceasta incluzând un număr mai mare de utilaje vândute. Din punctul de
vedere al vânzărilor, acestea au crescut cu 33% faţă de primele şase luni ale anului 2010, la 112,4 milioane EURO. Haulotte a raportat acest vârf de vânzări datorită în primul rând pieţei nord-ame-ricane care a marcat un uşor proces de înnoire a flotelor de platforme aeriene. De asemenea, zona Asia-Pacific a început să-şi revină din punctul de vedere al vânzărilor, spre deosebire de Europa, unde piaţa este încă volatilă. Sume importante au venit şi din activităţile de vâ-nzare de piese de schimb şi de servicii, acestea aducând în primele şase luni ale acestui an 15,5 milioane EURO. Activitatea de închiriere a crescut în primul rând pe fondul creşterii ratei de utili-zare a utilajelor din flote.
În România, Haulotte se confruntă cu ” o scădere a vânzărilor, datorate evolutiei pieţei , în schimb pentru partea de service și piese de schimb, aproape că nu facem față, speram să facem o ci-fra similară celei de anul trecut” a declarat pentru revista 100%construct Bogdan Dumitrache , Di-rector vânzări Haulotte pentru România.
Haulotte: Vânzări record în America de NordHaulotte Group a anunţat o creştere de 30% a veniturilor pentru primele şase luni ale anului 2011 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2010. În principiu această creştere fiind datorată pieţelor de desfacere din America de Nord şi din zona Asia-Pacific.
Imobil iare
38 octombrie-noiembrie 2011 | www.100construct.ro
I ndustria imobiliară este sensibilă şi urmează, cu o anumită întârziere, evoluţia economiei; este influenţată de ratele dobânzii şi politica de
finanţare în general, spune Adrian Crivii.Chiar dacă România a avut în primele trimestre ale anului o evoluţie economică pozitivă şi perspectiva pentru anul următor era favorabilă, plouă cu veşti proaste din multe alte direcţii. Pe de o parte, sunt semnale negative din sfera construcţiilor - atât civile, cât şi industriale -, dar şi din zona de infrastructură.În plus, nici instituţiile de finanţare nu au mesaje în-curajatoare, iar evoluţia economiei este fragilă, fiind influenţată de conjunctura internaţională.O opinie mai optimistă are Alexandru Pricop, ma-naging partner în cadrul Coldwell Bankers Affiliates of Romania (CBAR), care consideră că preţurile de
38
Imobil iare
Tendinţa de scădere generalizată a pieţei imobiliare, «ce va avea probabil mai mult de o cifră în următoarele 16 luni, se va manifesta printr-o piaţă din ce în ce mai puţin activă, o scădere a numărului de tranzacţii la valori de piaţă şi o creştere a celor de vânzare mai mult sau mai puţin forţată», apreciază Adrian Crivii, fonda-torul Darian, cea mai mare companie independentă de evaluare de pe piaţa românească.
Piaţa imobiliară va scădea «probabil cu mai mult de o cifră»
până în primăvara lui 2013
www.100construct.ro | octombrie-noiembrie 2011
tranzacţionare ale apartamentelor din Bucureşti nu vor suferi modi� cări semni� cative în următoarele două luni şi nici în primul semestru din 2012.
«Ultimele şase luni au adus o tendinţă certă de stabilizare a pieţei»,
spune Pricop.Tot el precizează că stabilizarea se referă în special la segmentul locuinţelor cu un preţ similar celor care se încadrează în plafonul programului «Prima casă», iar următoarele luni nu ar trebui să aducă schimbări semni� cative.«Aşteptările cumpărătorilor şi ale vânzătorilor diferă foarte mult», declară Ioana Mihai, şefa de-partamentului de credite garantate din Banca Comercială Română (BCR), instituţie care a acordat 17.300 de credite prin programul «Prima casă», re-prezentând un volum de 700 de milioane de euro.Pe de o parte cumpărătorii aşteaptă ca preţurile să mai scadă, în timp ce vânzătorilor preţurile de tranzacţionare li se par prea mici.Aşa că, exceptând programul «Prima casă», «numărul de tranzacţii de pe piaţă este relativ re-dus», punctează reprezentanta BCR.Programul, argumentează ea, a adus cel puţin două avantaje majore faţă de creditele ipotecare stan-dard: avansul mai mic (5% comparativ cu 15%) şi nivelul costurilor creditului, care sunt limitate prin lege, sunt sub nivelul costurilor ipotecare standard.Ca urmare, «clienţii care îndeplinesc criteriile de eli-gibilitate ale programului «Prima casă» 4 vor opta în mod natural pentru acest tip de credit», declară
Ioana Mihai. Factorul psihologic acţionează şi el ca o frână, cumpărătorii � ind mult mai reticenţi în privinţa cumpărăturilor şi, cu atât mai mult, în privinţa locuinţelor, privite de cea mai mare parte a populaţiei drept cea mai importantă investiţie din întreaga viaţă.Reprezentantul CBAR crede că piaţa este astăzi mult mai matură comparativ cu cea de dinaintea crizei economice; atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii au o percepţie mai bună a valorii � e că e vorba de o proprietate sau de o sumă de bani.Achiziţiile nu se mai fac pe factori strict emoţionali, iar sentimentul de exuberanţă din 2004-2007, ca şi cel de panică generală de la începutul crizei econo-mice «au dispărut, lăsând mai mult loc factorului raţional», spune Pricop.Cu această temelie, chiar dacă perioada de boom nu se va întoarce, «se pot face afaceri, proiecte noi, există piaţă, există cumpărători», adaugă Pricop. Trebuie doar ca produsul � nal să � e cel potrivit - ca suprafeţe, � nisaje, amplasare, promovare.În opinia lui Pricop, 2012 ar putea aduce stabiliza-rea pieţei rezidenţiale dacă tendinţele actuale se vor menţine, iar climatul macroeconomic internaţional nu va aduce un şoc similar falimentului Lehman Brothers. Sunt însă şi păreri mai puţin optimiste.După scăderi accentuate, care durează de aproape trei ani, «ne-am � aşteptat la o evoluţie pozitivă a industriei imobiliare», spune fondatorul Darian.Compania pe care o conduce a avut în ultimii ani peste 50.000 de clienţi persoane � zice pentru care au fost efectuate rapoarte de evaluare ale proprietăţilor
Preţurile de tranzacţionare ale aparta-mentelor din Bucureşti nu vor suferi modifi cări semnifi cative în următoarele două luni şi nici în primul semestru din 2012.
Alexandru Pricop, Managing Partner Coldwell Bankers
39
Imobil iare
40
imobiliare din toate zonele ţării. El crede că nici în următoarele 6-12 luni nu vor apărea niciun fel de creşteri de preţ «din cauza următorului val al crizei, care va afecta cu siguranţă şi România».De fapt, optimismul lipseşte cu desăvârşire din pre-viziunile mediului de afaceri, scenariile pentru viito-rul apropiat � ind în cel mai bun caz rezervate.Un minus de aproximativ 5% în primele şase
luni ale anului viitor previzionează şi repre-zentantul CBAR, dar doar în segmentul de locuinţe cu preţuri mai mari decât plafonul pro-gramului «Prima casă».Locuinţele noi, proiecte care se încadrează în plafonul de TVA de 5% sau sunt apropiate de cel de la «Prima casă» vor a� şa preţuri similare cu cele actuale.Totuşi, există factori ex-terni care împiedică şi vor împiedica reduce-rea preţurilor pentru proiec-
tele începute în momente de boom. În categoria acestor factori, explică Pricop, sunt băncile � nanţatoare, care nu sunt de acord cu scăderi prea mari sau cu costurile ridicate de investiţie (teren sau construcţie) care nu mai permit reduceri.«Potenţialul pieţei nu-l vedem nici noi strălucitor», spune şi Lucian Cojocaru, vice pre şe dinte executiv al Volksbank Ro-mânia, responsabil cu ac tivitatea de retail. În cazul Volksbank, cea mai consistentă felie a portofoliului este reprezentată de creditele de retail, dar banca nu s-a îns-cris în programul «Prima casă». Instituţia a lansat recent în noua ofertă de produse creditul imobiliar «Casa», destinat achiziţiei de imobile şi re� nanţărilor de credite imo-biliare. Suma maximă acordată este de 250.000 de euro sau 1.000.000 de lei, dobânda este Euribor 3 luni plus 5,45% la euro şi Robor 6 luni plus 2,95%, iar avansul minim este de 20% din preţul de achiziţie/valoarea imobilului.Despre aşteptările pe care le are de la evoluţia acestui nou produs, Lucian Co-jocaru nu a dorit să facă niciun comen-tariu, spunând că «suntem după doi ani
Lucian Cojocaru, vicepreşedinte executiv al Volksbank România
Adrian Crivii, fondatorul Darian
octombrie-noiembrie 2011 | www.100construct.ro
de pauză şi astăzi nu pot să anticipez cum o să evolueze reţeaua noastră; chiar nu vreau să mă hazardez în previziuni». Politica conservatoare a Băncii Naţionale a României - de temperare a creditării prin menţinerea dobânzii de referinţă şi noul regulament de creditare -, precum şi proble mele pe care le au majoritatea băncilor europene, dar în special cele din Grecia, «fac să devină tot mai evidentă tendinţa de limitare a creditării şi implicit a cererii pe piaţa imobiliară», punctează Crivii.Tot el menţionează un alt semn ce demonstrează scăderea apetitului de creditare în continuare: creşterea ratei creditelor neperformante, care e cauzată şi de ins-tabilitatea cursului. Cumulat, toţi aceşti factori «vor provoca cu siguranţă o scădere a preţurilor, în spe-cial la terenuri de dezvoltare şi locuinţe».
costurile ridicate de investiţie (teren sau
Potenţialul pieţei nu-l vedem nici noi , spune şi Lucian Cojocaru,
Str. Vulcan Judetu, Nr. 39, Bl. B1BTel: 021.326.35.01 Fax: 021.327.06.62
A stfel, nivelul chiriilor pentru spaţiile din seg-mentul industrial este comparabil cu cel al anului 2009, valoarea pe metru pătrat
raportată la un an situându-se în jurul valorii de 60 Euro, ceva mai ridicată decât chiria anuală pentru spaţiile industriale din Lyon, Anvers şi Bruxelles, unde s-au raportat cele mai scăzute valori în această privinţă din întreaga Europă, după cum se arată într-un raport recent al companiei de consultanţă imobiliară Knight Frank. Pentru Lyon, de exemplu, chiria la spaţiile de depozit se situează puţin sub ni-velul valorii înregistrate la Bucureşti, în timp ce ca-pitala Belgiei, Bruxelles, are cele mai scăzute chirii la spaţii industriale din întreaga regiune, cu valori rămase constante în ultima perioadă, de 55 Euro/m2/an la depozitele semi-industriale şi de 45 Euro/m2/an pentru proprietăţile logistice.Potrivit aceluiaşi studiu, pentru piaţa de spaţii in-dustriale din Bucureşti, cererea de ocupare este în mod curent concentrată pe spaţii de dimensiuni relativ mici, între 1.000 şi 10.000 m2. Dezvoltatorii încă nu au încredere în relativa stabilitate a pieţei, continuând să rămână precauţi şi să construiască doar la cerere. Chiar şi aşa, există câteva proiecte „curajoase”, realizate speculativ, care urmează să fie date în folosinţă în provincie până la sfârşitul anului în curs.La polul opus se află capitala Marii Britanii, unde redresarea economică înregistrată pe parcursul anului precedent a dus la creşterea cererii în acest sector, oferta fiind destul de redusă mai ales în privinţa locaţiilor cele mai căutate, în particular cele situate în apropiere de marile artere de comunicaţii din Londra sau din împrejurimi. Aşa se face că valo-rile înregistrate la chiriile proprietăţilor logistice din capitala Regatului Unit sunt cele mai mari din Eu-
Dacă în ceea ce priveşte alte sectoare imobiliare situaţia de pe piaţa de profil românească nu este una prea concludentă, în privinţa spaţiilor logistice şi industriale Bucureştiul este considerat ca fiind unul dintre marile oraşe europene cu cele mai scăzute chirii la acest tip de proprietăţi.
Printre cele mai mici chirii din Europa la spaţii logistice şi industriale
Imobil iare
CAPITALA ROMÂNIEI:
43www.100construct.ro | octombrie-noiembrie 2011
ropa, peste 150 Euro/m2/an, locul secund în acest clasament fiind ocupat de Geneva, cu aproximativ 135 Euro/m2 valoarea chiriei anuale la spaţiile industriale şi logistice. Chiar dacă în această zonă proiectele speculative rămân limitate cantitativ, există semnale clare că dezvoltatorii sunt dispuşi să investească în astfel de proiecte, anticipând astfel o creştere a pieţei de profil. Şi chiriile proprietăţilor industriale din Stockholm, Mos-cova, St. Petersburg, Barcelona sau Munchen sunt destul de ridicate, comparativ cu cele ale oraşelor de la coada clasamentului, cu valori cuprinse între 90 Euro/m2/an şi 78 Euro/m2/an. De exemplu, numărul spaţiilor de de-pozit disponibile pe piaţa de profil din Moscova a înregistrat o uşoară scădere în ultima perioadă, ca rezultat al combinaţiei dintre cererea ceva mai ridicată şi a numărului mai mic de proiecte finali-zate. Rata de neocupare a spaţiilor industriale din această regiune, care ajunsese la 12% la sfârşitul anului 2009, a rămas la 4,5% pe parcursul primu-lui trimestru al anului în curs. În ceea ce priveşte alte capitale din Europa Centrală şi de Sud - Est, chiriile sunt superioare celor din Bucureşti, în Varşovia atingând aproximativ 80 de Euro/mp/an, iar în Budapesta şi Praga peste 60 de Euro/mp/an. Referitor la piaţa de profil din Polonia, activitatea din domeniul proprietăţilor imobiliare a înregistrat o scădere consistentă în
2010, situaţie valabilă şi în privinţa livrărilor de noi spaţii industriale. În ultima perioadă însă situaţia pare a se fi îmbunătăţit considerabil, fiind vorba cu precădere de spaţii realizate la cerere.
Conform raportului Knight Frank, rata de neocupare rămâne ridicată în majoritatea zonelor poloneze de interes industrial, inclusiv în Varşovia, iar nivelul chiriei este, în majoritatea cazurilor, condiţionat de ocuparea în proporţie cât mai mare a spaţiului disponibil.Cât priveşte rata de neocupare de pe principalele pieţe de proprietăţi industriale din Cehia, printre care Praga sau Brno, ratele de neocu-
pare s-au diminuat considerabil, ajungându-se la situaţia în care disponibilitatea acestui tip de spaţii să fie foarte scăzută. În prezent există nu-meroase proiecte în derulare pe piaţa cehă de profil, majoritatea spaţiilor fiind preînchiriate. La nivel european, volumul investiţiilor în acest sector a înregistrat o creştere relativ constantă începând cu anul 2009, parţial datorită numărului de proiecte importante tranzacţionate pe piaţă. Conform studiilor specialiştilor imobiliari, intere-sul investitorilor a rămas concentrat în principal asupra proprietăţilor premium din principalele pieţe de profil vest – europene, cum ar fi Marea Britanie şi Germania, în acelaşi timp înregistrân-du-se semne ale creşterii activităţii investiţionale şi în Europa centrală şi de est.
Preţul chiriilor plătite pe spaţii
logistice: 150 euro m2/an la Londra iar la Bucureşti chiria se situează sub 60 euro/m2/an.
ECO
octombrie - noiembrie 2011 | www.100construct.ro
ECO
44
2011 reprezintă un an de referinţă în ceea ce priveşte energia eoliană produsă la noi în ţară. Acest moment a marcat începutul unei adevărate revoluţii eoliene, cu apariţia unei multitudini de proiecte menite săvalorifice energia vântului, ce pare a fiobiectul unor investiţii promiţătoare.
N umeroase companii străine şi-au mani-festat interesul pentru acest domeniu al energiei regenerabile, insuficient exploa-
tat la noi în ţară, iar unii chiar au trecut la fapte. De exemplu, compania Enel, prin Enel Green Power, a pus deja în funcţiune două parcuri eo-liene în judeţul Tulcea, care pot alimenta 64.000 de gospodării, dar compania vizează o expan-siune rapidă în România, după cum afirmă oficia-lii companiei. Parcurile eoliene deja operaţionale sunt cele de la Agighiol şi Sălbatica 1, ambele în
judeţul Tulcea. Primul dat în folosinţă este format din 17 turbine cu o capacitate de 2 MW fiecare, pentru o capacitate totală instalată de 34 MW. Cu o producţie anuală în jurul a 100 milioane kWh, acesta va fi în măsură să îndeplinească nevoile energetice a peste 35.000 de locuinţe, evitând în acelaşi timp emisia a 70.000 de tone de dioxid de carbon pe an. Capacitatea totală instalată a celor două parcuri eoliene se ridică la 64 MW, în timp ce numeroase alte proiecte vor deveni operaţionale în curând.
Potenţialul eolian din România, unul dintre cele mai mari din EuropaPotrivit specialiştilor, potenţialul eolian din România este unul dintre cele mai mari din Europa, ţara noastră situându-se pe locul al doi-lea în clasamentul regiunilor cele mai avantajate din acest punct de vedere. Dintre sursele regene-rabile, energia eoliană este cea mai promiţătoare tehnologie de generare din România. Având în ve-dere estimările Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (AREE), capacitatea care va fi instalată în centrale eoliene în acest an va depăşi 700 MW,
ROMÂNIA ACCEL EREAZĂDezvoltarea de parcuri EOLIENE
ECOECO
www.100construct.ro | octombrie - noiembrie 2011 45
potenţialul României fiind de 14.000 MW eolieni instalaţi. Această creştere survine ca urmare a faptului că anul acesta vor fi finalizate lucrările la cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, dezvoltat de CEZ în regiunea Dobrogea. Parcul eo-lian, cu o capacitate instalată de 600 MW, poate fi considerat o adevărată reuşită în domeniu, ca-pacitatea sa fiind echivalentă cu cea a unui reac-tor de la centrala nucleară Cernavodă. Lucrarea reprezintă aproximativ dublul capacităţii de ex-tindere a celui mai mare parc eolian existent în prezent în Europa, amplasa în Socţia, şi aproape triplu faţă de cel mai mare parc eolian operaţional în prezent pe continentul nostru.
Investitorii care aduc vântul schimbării în energia din RomâniaEnel Green Power România este sucursala locală a Enel Green Power, compania Grupului Enel dedicată dezvoltării şi administrării energiei pro-venite din surse regenerabile. Este responsabilă pentru toate activităţile Grupului din sectorul eo-lian, solar, geotermal şi hidrologic. La nivel global, Enel Green Power operează 21,8 TWh din surse
hidroelectrice, solare, eoliene si geotermale, în cadrul centralelor din Europa şi America. Com-pania are o capacitate instalată de circa 6.102 MW, cu peste 600 de centrale, o parte dintre ele în construcţie, la nivel internaţional. La noi în ţară dezvoltă proiecte de generare a electricităţii din surse eoliene în regiunea Dobrogea. Compa-nia a anunțat la începutul acestui an punerea în funcţiune a unui parc eolian, de 30 MW, Sălbatica I, lângă Tulcea. Acesta este alcătuit din 15 tur-bine eoliene Gamesa (model G-90), de câte 2 MW fiecare, iar producţia anuală va putea acoperi nevoia de electricitate a 29.000 de gospodării. Capacitatea eoliană instalată a companiei Enel Green Power în România ajunge astfel la un total de 64 MW, acoperindu-se necesarul de energie al 64.000 de gospodării.Compania cehă CEZ (distribuitor şi furnizor de electricitate), finanţatoarea celui mai mare parc eolian din Europa, amplasat în comunele Fântânele şi Cogealac din judeţul Constanţa. La finalizare, acesta va avea o capacitate totală de 600 MW, suficientă pentru alimentarea cu electri-citate a 700.000 de locuinţe, aproape 8% din to-talul consumatorilor casnici din România. Prima fază a proiectului a constat în instalarea a 139 de turbine eoliene în parcul de la Fântânele, altele 101 de turbine urmând să fie amplasate la Co-gealac. Lucrările efective la acest parc au dema-rat în luna octombrie a anului 2008, simultan cu construirea a 130 km de drumuri, şi, în acelaşi timp, a fundaţiilor pentru turbine. Distanţa dintre două turbine, pe direcţia principală a vântului, este de 700 m, pentru ca spaţiul să permită valori-ficarea la maximum a energiei. Durata de viaţă a unui parc eolian este de 20 de ani. Din păcate, din cauza lipsei unor autorizaţii şi a disputelor dintre
Conform datelor statistice, dacă în 2009 existau doar 14 MW eolieni instalaţi, anul următor valoarea acestora atinsese peste 450 MW, iar până la sfârşitul acestui an vor fi instalaţi alţi 703,5 MW, capacitatea urmând să urce la peste 4.000 MW eolieni în următorii doi – trei ani. Potrivit datelor oficiale, energia eoliană din România are un potenţial anual de 23 TWh. Se doreşte ca până în anul 2020, consumul de energie din surse regenerabile să însemne 24% din consumul total. Deoarece studiile arată că există un disponibil de potenţial de 18.000 MW, numeroşi investitori şi-au anunţat disponibilitatea de a porni cu avânt afacerile „cu vânt” pe plaiurile mioritice.
ENERGIA EOLIANĂ, ÎN CIFRE
ROMÂNIA ACCEL EREAZĂDezvoltarea de parcuri EOLIENE
ECO
octombrie - noiembrie 2011 | www.100construct.ro46
autorităţi, momentan proiectul de la Cogealac este suspendat, lucrările fiind blocate de mai bine de jumătate de an; doar partea parcului situată în comuna Fântânele este complet finalizată şi în măsură să producă energie.În luna august a anului curent, Electrica SA a anunţat că va obţine avizele de construcţie pen-tru o investiţie de 160 milioane euro în două par-curi parcuri eoliene amplasate la Chirnogeni, în judeţul Constanţa, şi la Frumuşiţa, judeţul Galaţi, fiecare cu câte o capacitate de 50 MW. Primul proiect, cel de la Chirnogeni, se preconizează că va fi dat în funcţiune la jumătatea anului 2011, în timp ce restul va fi finalizat în 2012. Din păcate, problemele pe care compania Electrica SA le-a avut cu subsidiara grupului Enel, ca urmare a diferendelor cu privire la racordarea la reţea, au dus la tergiversarea lucrărilor, în condiţiile în care, conform planului, proiectele trebuiau de-marate cu mult timp în urmă. Planurile compa-niei Electrica SA sunt cât se poate de ambiţioase, aceasta propunându-şi realizarea unor capacităţi de producţie din surse regenerabile de circa 375 MW pentru acoperirea necesarului de certificate verzi din surse proprii, mai exact 150 MW din energie eoliană, 200 MW din biomasă şi 25 MW din hidroenergie.Iberdrola Renovables din Spania va dezvolta în România 50 de ferme eoliene cu o capacitate cumulată de 1.500 MW în zona Dobrogea; se doreşte ca primele 40 de turbine eoliene Gamesa de câte 2 MW să fie instalate pe parcursul acestui an în cadrul parcului eolian de 80 MW pe care Iberdrola îl dezvoltă în localitatea Mihai Viteazu, finalizarea fiind estimată în trei-patru ani de la demararea construcţiei.Construirea unui MW din surse eoliene presu-pune costuri de 1,7 milioane euro, astfel încât investiţia în parcul eolian de la Mihai Viteazu s-ar putea ridica la 120 milioane euro, conform oficia-lilor Iberdrola Renovables România.EDP Renewables din Portugalia are în plan dezvoltarea a două ferme eoliene tot în Dobrogea, cu o capacitate cumulată de 228 MW, respectiv, un parc eolian de 90 MW în apropiere de Peştera şi altul, cu o putere de 138 MW, în apropiere de Cernavodă. Primul proiect, finalizat deja la sfârșitul lui 2010, include 30 de turbine eoliene model Vestas, cu înălţimea de 150 m, iar cel de-al doilea are în compunere 46 de turbine, amplasate astfel încât să se maximizeze genera-rea de energie. Compania portugheză a finalizat la sfârșitul anului trecut construcția unui parc eo-lian de 90 MW situat la Peștera, în apropiere de
Cernavodă. La doar câteva săptămâni mai târziu, portughezii au finalizat o altă fermă, de 138 MW, la Cernavodă. Ambele proiecte au fost evaluate la peste 300 de milioane de euro . EDP mai are autorizații pentru alte două parcuri, la Vutcani, in județul Vaslui, și Sarichioi, județul Tulcea.Veroniki Holding din Italia a finalizat anul trecut lucrările la o fermă eoliană de 25 MW în judeţul Constanţa.Fondul de investiţii Continental Wind Partners din SUA a demarat lucrările la un parc eolian cu o capacitate de 232 MW, situat în judeţul Galaţi, pe care intenţionează să-l vândă.Similar, din cauza birocraţiei legate de proce-sul de obţinere a avizelor necesare, aflaţi într-o fază incipientă de implementare a proiectului, germanii de la RWE au decis sa vândă înapoi dezvoltatorului un parc de 147 MW în zona Valea Dacilor (judeţul Constanţa). La acestea s-au adăugat şi problemele conexe constrângerilor economice, dar şi scepticismul germanilor faţă de legislaţia autohtonă incoerentă.E.ON din Germania are în plan construcţia a trei parcuri eoliene în judeţul Vaslui. Ferma eoliană se va întinde pe raza a trei comune, Drânceni, Arsura şi Duda Epureni, valoarea investiţiei ridicân-du-se la 90 milioane de euro, şi va formată din 23 de stâlpi, fiecare cu o înălţime de peste 200 de me-tri, prevăzuţi cu pale de peste 50 de metri. De ase-menea, alt parc eolian, cu o valoare mai mică, va fi construit în perioada următoare la Vutcani.Compania italiană Alerion intenţionează să investească 85 milioane de euro într-o fermă eoliană cu o putere de 65 MW şi o producţie anuală de 155 GWh în judeţul Bihor. Investiţia va avea în vedere instalarea a 35 de generatoare de energie eoliană.Austriecii de la Verbund vor începe, în iunie anul acesta, lucrările la un parc eolian de 200 MW la Casimcea, în judeţul Tulcea, care ar urma să intre în exploatare în ianuarie 2012. Parcul este proiec-tat să producă anual 608 GWh de electricitate. Proiectul va fi finanţat atât din sursele proprii ale companiei la care statul austriac este acţionar majoritar, cât şi din alte surse.
Eolia Invest intenţionează să realizeze un parc eolian amplasat pe terenurile aflate în proprie-tatea domeniului Murfatlar, care va fi împărţit în trei zone: lângă staţiunea experimentală Valu lui Traian, în zona fermelor 4 şi 5 după canal şi în apropiere de comuna Bărăganu. Valoarea investiţiei este de aproximativ 150 milioane de euro, incluzând aproximativ 53 de turbine.
ECO
48
E fectul de seră şi schimbările climatice cauzate în mare parte de modelele de producţie şi de consum energetic neregenerabil constituie o
ameninţare serioasă pentru întreaga planetă. Sum-mitul pentru mediu de la Copenhaga (7-18 decembrie 2009) a urmărit aprobarea unui tratat pentru acţiuni legate de protecţia mediului după 2012, când expiră obiectivele de reducere a emisiilor din Protocolul de la Kyoto. Panourile solare este una dintre cele mai popu-lare surse de energie alternativă folosită pentru siste-mele electrice private şi industriale. Energia primită de Pământ de la Soare este de multe ori mai mare decât cea folosită efectiv de oamenii de pe planeta noastră. Numai cantitatea ajunsă pe şoselele şi autostrăzile din Statele Unite reprezintă mai mult decât dublul consumului mondial de cărbune şi petrol. Dar energia solară este larg răspândită: cantitatea incidentă pe o suprafaţă de 1 metru pătrat într-o zi însorită este în jur de 1000 W. Când cerul este înnorat, poate fi numai
o cincime din aceasta. Uniunea Europeană foloseşte energia regenerabilă în proporţie de 8,5% din totalul de energie (procentul variază în statele membre de la 0% - Malta - până la 39% - Suedia).
Fonduri UE nerambursabile de 600 de milioane de euro pentru proiectele energetice, până în 2013 Acordul de la Copenhaga prevede limitarea încălzirii planetei la două grade Celsius, cu alte cuvinte evitarea a ceea ce oamenii de ştiinţă au fixat pe coordonatele dezastrului: o noua glaciațiune în 2100, în condiţiile unei încălziri de 3 grade. La Copenhaga s-a decis ca ţările cele mai vulnerabile să primească 100 de miliarde de dolari pentru a le ajuta să facă faţă schimbărilor climatice. Acest fapt nu înseamnă că petrolul trebuie abandonat pentru a fo-losi resurse nepoluante de energie. O posibilă soluţie constă în utilizarea unei surse de energie gratuită şi disponibilă în mari cantităţi: energia solară. În pre-zent, sistemele de transformare a energiei solare di-rect în energie electrică sau termică au un randament relativ redus sau preţuri mari, însă se îmbunătăţesc în mod constant. România beneficiază, în perioada 2007-2013, de un important sprijin financiar pentru implementa-rea unor proiecte care vor contribui la protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi a standar-
48
Generarea electricităţii din surse regenerabile reduce semnificativ poluarea, comparativ cu sursele de combustibili fosili. Specialiştii susţin că, folosită raţional, energia solară poate să suplinească necesarul de energie actual.
ECO
ENERGIA SOLARĂ, prioritatea strategică planetară
Energia primită de Pământ de
la Soare este de multe ori mai
mare decât cea folosită efectiv
de oamenii de pe planeta
noastră
48
www.100construct.ro | octombrie - noiembrie 2011 4949
delor de viaţă din ţara noastră. Uniunea Europeană va aloca în perioada 2007-2013, circa 600 de milioane de euro, bani pentru proiectele energetice. Banii sunt nerambursabili, mai mult de jumătate din valoarea proiectului putând fi finanţată. Ţara noastră este o zonă propice utilizării panourilor solare şi de aceea investiţia în energia solară va avea profit garantat. Aflându-ne în sudul Europei, zona B, gradul de insolaţie este suficient de mare, ceea ce înseamnă că panourile solare ca soluţie de încălzire ar trebui să fie răspândite.
Curentul electric şi încălzirea se vor scumpi cu 15%De la General Electric la Ford, de la producătorul chinez de panouri solare SunTech la furnizorul de utilităţi francez EDF, de la constructorul spaniol de turbine eoliene Iberdrola Renovables la furnizorul de energie italian Enel, corporaţii din întreaga lume au făcut o serie de demersuri pentru ca populația să înțeleagă ceea ce mediul de afaceri ştie deja: energia verde stă la baza dezvoltării economice.De exemplu, Enel a investit, până în prezent, trei mi-liarde de dolari în contoare inteligente care permit clienţilor săi să monitorizeze mai bine consumul de energie electrică. Astfel, în prezent, Enel a ajuns să economisească 750 de milioane de dolari în fiecare an, gestionând mai eficient centralele electrice pe care le deţine. În plus, compania intenţionează să investească miliarde de dolari în modernizarea infrastructurii, prin introducerea reţelelor electrice inteligente care ar diminua consumul de energie cu 20 de procente. Conform specialiştilor, curentul electric şi încălzirea (despre care modelul prevede ca va fi asigurată tot de electricitate) se vor scumpi cu aproximativ 15%. În martie 2007, Consiliul European a adoptat un
plan energetic, de dezvoltare industrială şi abordare a schimbărilor climatice, în care propunea creşterea eficienţei energetice cu 20%, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%, folosirea surselor de energie regenerabilă în procent de 20% din totalul de energie până în 2020 şi folosirea combustibililor biolo-gici în procent de 10% din totalul de combustibili.
Producţia de ciment se va dubla până în 2030WWF (World Wide Fund for Nature) și Lafarge, com-panie membră a programului Climate Savers al WWF şi lider mondial în materiale de construcţii, consideră că un acord cu caracter legal obligatoriu pentru a re-duce emisiile de gaze cu efect de seră (GHG) la nivel global trebuie să abordeze provocarea combinată de reducere a încălzirii globale, încurajând în acelaşi timp creşterea economică durabilă. “Deoarece se preconizează că producţia de ciment, impulsionată de cererea în creştere din ţările în curs de dezvoltare, aproape se va dubla până în 2030, Lafarge şi WWF consideră abordările sectoriale drept cele mai practice modalităţi de a obţine o viteză şi proporţie mai mari în ceea priveşte atenuarea efectelor climatice, în cadrul unui acord global privind clima.”Propuneri similare sunt susţinute şi prin alte iniţiative, cum ar fi Cement Sustainability Initiative (CSI). Cement Sustainability Initiative (CSI) (Iniţiativa pentru Dezvol-tare Durabilă în Industria Cimentului) a fost creată în 1999 în cadrul World Business Council for Sustainable Development (WBCSD), pentru a explora semnificaţia dezvoltării durabile pentru industria de ciment şi pen-tru a identifica şi desfăşura acţiuni comune şi indivi-duale în vederea îmbunătăţirii dezvoltării durabile a industriei. CSI are în prezent 18 membri, cu operaţiuni în peste 100 de ţări în întreaga lume.
prioritatea strategică planetară
Consiliul European a adoptat un plan energetic, de dezvoltare industrială şi abordare a schimbărilor climatice, în care propune creşterea eficienţei energetice cu 20%.
CEA
MAI
MAR
E GA
RANŢ
IE DI
N RO
MÂN
IA
Sistemul de încălzireprin pardoseală, pe bază de apă
PEXGOL-DANGULV
Sistemul de încălzireLiquid Art:
Faţade
52 octombrie-noiembrie 2011 | www.100construct.ro
D in acest total, aproximat jumătate a fost furni-zat chiar de compania în cauză, având drept destinaţie diverse proiecte de amploare din
segmentul office, conform unui clasament întocmit de Saint-Gobain Glass Romania.În comparaţie cu restul capitalelor din Europa Centrală şi de est, Bucureştiul dispune de cea mai mică suprafaţă a spaţiilor de birouri, în pofida unei populaţii mai numeroase. Această situaţie însă poate fi considerată oportună dezvoltării sectorului office în capitală şi, implicit, a creşterii în viitorul apropiat a suprafeţelor vitrate folosite la definitivarea acestor spaţii. De bun augur este tendinţa dezvoltatorilor de clădiri de birouri, observabilă în ultima vreme, de a-şi îndrepta din ce în ce mai mult atenţia spre extinderea suprafeţelor vitrate, pentru crearea unui spaţiu de muncă luminos, cât mai adecvat din punc-tul de vedere al confortului climatic. Cu 1,6, respec-tiv, 1,5 milioane de metri pătraţi de suprafaţă vitrată
asociată spaţiilor de birouri, Budapesta şi Praga au surclasat, de asemenea, Bucureştiul în acest clasa-ment. Cât priveşte compania Saint-Gobain Glass România, aceasta a fost furnizorul de sticlă pentru realizarea ansamblului Petrom City, pentru care suprafaţa vitrată necesară a depăşit 50.000 de me-tri pătraţi, în condiţiile în care întreaga suprafaţă a complexului depăşeşte 100.000 de metri pătraţi. Printre alţi beneficiari ai sticlei de Saint Gobain se numără şi complexele de birouri BRD Victo-ria Tower, Europe House, Opera Plaza, precum şi S’Parc, North Gate Offices sau City Gate, furnizând acest material şi celor trei clădiri verzi din capitală, respectiv Euro Tower, Cathedral Plaza si Platinum Business and Convention Center.Saint-Gobain Glass Romania deţine o fabrică de sticlă în Călăraşi, considerată unul dintre princi-palele centre de producţie ale grupului francez din Europa.
52
Faţade
Faţadele clădirilor de birouri din Capitală însumează peste un milion de metri pătraţi de sticlă, valoare care reprezintă numai jumătate din suprafaţa vitrată a spaţiilor office din Varşovia, unde suprafaţa spaţiilor de birouri este aproape dublă faţă de cea din Bucureşti.
FAŢADELE DIN STICLĂ ale clădirilor office din Bucureşti
UN MILION DE METRI PĂTRAŢI:
53www.100construct.ro | octombrie-noiembrie 2011
Aplicaţii luminoase pentru faţade hi-techCompania americană LightWild a pus la punct o metodă pentru expunerea de diverse imagini pe faţadele clădirilor, prin iluminarea acestora cu ajuto-rul unor sisteme patentate incluzând nişte armături care îşi schimbă culoarea, pentru corpurile de ilu-minat. Astfel de reţele de leduri pentru faţade au fost incluse în proiecte de anvergură precum O2 World Arena din Berlin, Germania, Sunset Millennium din West Hollywood, California, sau Anaheim Gar-denWalk din Anaheim, California. Soluţiile de ilumi-nare a faţadelor pe bază de SSL sunt parte integrantă a caracteristicilor arhitecturale ale clădirilor, pentru a obţine efecte dramatice de lumini, de la o lumină subtilă de culoare albă, la efecte video pe suprafaţa întregii faţade a clădirii. În general, proiectele de acest tip implică studii de montaj pentru reţelele de leduri, proiectarea armăturilor, diagrame privind traiectoria razelor luminoase, studii de densitate a luminii, sisteme de programare, precum şi alte servicii de inginerie suplimentare. Marele avantaj al acestor sisteme hi-tech de realizare a faţadelor luminoase îl constituie gradul mare de flexibilitate al posibilităţilor de montare, în concordanţă cu soluţiile arhitectonice, indiferent că este vorba de reţele de fixare, armături personalizate sau monturi inovative pentru cabluri.Astfel, în ceea ce priveşte O2 World Arena din Ber-lin, faţada dinspre capătul sudic al arenei are o formă curbă de aproximativ 116 m lungime şi 12 m înălţime. Curba sub care este construită faţada este de 104 grade, după o rază a cărei valoare medie este de 65 m. 117 elemente verticale despărţitoare, poziţionate la o distanţă de un metru unul faţă de altul, sunt dispuse pe toată lungimea faţadei, fiecare astfel de element fiind montat sub un unghi de 9 grade faţă de verticală. Complementar arhitecturii clădirii a fost proiectată o cupolă cu rol de reazem, îmbinată fără urme cu restul construcţiei, care in-clude o structură de pixeli LightWild, de fapt, o sursă de lumini provenite de la leduri, ale căror culori sunt controlate la comandă. Fiecare element ver-tical despărţitor este prevăzut cu câte 60 de pixeli poziţionaţi din doi în doi metri, pe direcţie verticală. În total, faţada edificiului numără nu mai puţin de 7.020 de pixeli LightWild, fiecare pixel incluzând 40 de leduri individuale, ceea ce înseamnă 280.800 de leduri funcţionale pe suprafaţa faţadei. Cu ajutorul acestui sistem, faţada devine suportul pentru ele-mente grafice colorate, în mişcare, şi pentru proiec-tarea de efecte video create cu ajutorul aplicaţiei software Adobe Flash. Datele sunt comunicate siste-mului de display din camera de comandă prin inter-mediul unei reţele special proiectate, care transmite semnalele DMX prin Ethernet.
Faţade nefuncţionale de dragul ineditului?Faţadă din globuri de sticlăO faţadă spectaculoasă, complet ieşită din comun, este cea a unei clădiri din Hesiodo, Mexico City, care constă în 7.723 de sfere din sticlă, fiecare sferă spri-jinindu-se pe câte o garnitură de EPDM, material ideal datorită rezistenţei sale la schimbările clima-tice. La rândul lor, garniturile din cauciuc sunt fixate pe cabluri din oţel inoxidabil, acestea fiind prinse la partea superioară a struc-turii de beton şi la baza acesteia pe ele-mente structurale din oţel. Pe fiecare cablu sunt montate câte 27 de globuri de sticlă. Selecţia de materiale a fost limitată la trei elemente: unul neu-tru, care furnizează legătura dorită cu mediul urban, res-pectiv, beton şi stucco gri, unul cald - lemnul - pentru realizarea conexiunii cu natura, şi unul colorat, care dă savoare clădirii,
Faţade
54 octombrie-noiembrie 2011 | www.100construct.ro
reprezentat de globurile vesele din sticlă. Specialiştii consideră că această soluţie nu este deloc practică sau funcţională, arhitecţii mizând pe impactul vi-zual, care într-adevăr este foarte puternic. În schimb, întreţinerea faţadei, obligatoriu manuală, necesită o muncă laborioasă, de două ori mai îndelungată decât curăţarea unei faţade convenţionale, ori poate fi lăsată la voia întâmplării, în grija precipitaţiilor atmosferice.
Portret sculptat în materialul faţadeiTot la capitolul faţade ieşite din comun se înscrie şi proiectul arhitecţilor australieni din cadrul compa-niei ARM Architecture, care urmează să fie finalizat
în 2014 de către Grocon Construc-tion Group. Este vorba de un turn rezidenţial de 32 de etaje, amplasat în Melbourne, care va avea gravat pe faţadă, din chiar materialul aces-teia, portretul unui lider aborigen, William Barak (Beruk), considerat simbol al tradiţiei şi longevităţii primelor triburi de pe continentul australian. Şi în acest caz, utilitatea designului neobişnuit păleşte în faţa ineditului său, portretul gravat în
materialul faţadei, pe o suprafaţă de 100 m înălţime, fiind cu atât mai vizibil, cu cât distanţa de la care este privită clădirea este mai mare. Mai exact, por-tretul este modelat cu ajutorul balcoanelor din be-ton, decupate astfel încât privite de la distanţă să dezvăluie imaginea dorită, creând efect optic spec-taculos şi datorită utilizării inspirate a combinaţiei de alb - negru.
Clădire îmbrăcată în cod de bareProiectată de Vitruvius and Sons, clădirea a cărei faţadă reprezintă un uriaş cod de bare se află în Sankt Petersburg şi găzduieşte un mall. Clarificând astfel identitatea funcţională a clădirii, aceasta are o culoare îndrăzneaţă, conferită de o uriaşă cutie metalică de un roşu aprins, iar faţada a fost astfel proiectată încât ferestrele alungite să aibă exact rolul barelor din structura codului. De asemenea, cifrele de deasupra barelor sunt conturate tot cu ajutorul ferestrelor de la etajul al şaselea al clădirii.La fel de impresionantă este şi clădirea de birouri cunoscută sub numele de GT Tower East din Seul, Coreea de Sud, care uimeşte datorită faţadei din sticlă ondulată, care se întinde pe o înălţime de 130 m. Deşi destinaţia principală a acestui complex proiectat de arhitecţii din cadrul companiei olan-deze ArchitectenConsort îl reprezintă spaţiile de birouri, nu lipsesc nici spaţiile comerciale sau cele destinate activităţilor culturale.
Clădire de forma unui uriaş coş de picnicÎn topul clădirilor cu cele mai neobişnuite faţade din lume s-ar putea situa fără nicio greutate construcţia care găzduieşte sediul companiei Longaberger Bas-ket din Ohio, SUA, care este realizată sub forma unui uriaş coş de picnic. Aceasta este o replică exactă a unui coş de picnic obişnuit, cu toate detaliile repro-duse identic. Ineditul constă în faptul că mânerele coşului gigantic sunt în permanenţă încălzite în tim-pul iernii, pentru a împiedica depozitarea zăpezii şi a gheţii. Proiectată de compania NBBJ, clădirea are o faţadă realizată din stucco, cu ajutorul aces-tui material versatil putându-se crea iluzia de paie împletite pentru realizarea cât mai veridică a coşului. Pentru etanşarea racordurilor de dilatare ale faţadei, operaţiune decisivă pentru asigurarea impermeabilităţii structurii, s-a folosit un material de etanşare performant de la Emseal.
Faţade
octombrie - noiembrie 2011 | www.100construct.ro56
F ațada a devenit creierul unei construcţii, responsabil cu eficienţa energetică, care controlează gradul de iluminare şi de ventilaţie,
protecţia UV şi efectele produse de încălzirea sau răcirea atmosferică. Faţadele dublu-strat, de exem-plu, a căror cavitate permite îmbunătăţirea acusticii construcţiilor, un mai bun control al energiei solare şi o capacitate superioară de ventilaţie.În prezent, clădirile „all glass” au devenit un sim-bol al conceptului de construcţie „verde”, care per-mite accesul total al luminii naturale în interior şi, totodată, conectarea vizuală a ocupanţilor săi cu me-diul natural. Deşi, nu cu mult timp în urmă, proiec-tele de acest gen au constituit sursa unor probleme cu adevărat spinoase, cum ar fi consumul exagerat de energie şi costuri uriaşe datorate sistemelor de condiţionare a aerului folosite, în prezent lucrurile s-au schimbat fundamental.
Faţade care se adaptează condiţiilor de mediuAstfel, o faţadă interactivă răspunde în mod inteli-gent şi eficient la schimbările survenite în exterior şi la nevoile de performanţă din interior, care să asigure condiţii optime de vizibilitate şi de confort termic, exploatând sursele naturale de energie pentru iluminare, încălzire şi ventilaţie, în acelaşi timp economisind energie comparativ cu tehnolo-giile convenţionale. Cum se poate realiza acest lu-cru? Prin înglobarea unor sisteme care corectează sau moderează performanţele sticlei pe măsură ce condiţiile exterioare se modifică, permiţând totodată reglarea individuală a parametrilor de confort inte-rior în funcţie de preferinţe.
Faţadele viitorului:
Estetic, practic şi grija pentru protejarea mediului ambiant
Clădirile „all glass” au
devenit un sim bol al
conceptului de construcţie „verde”, care
per mite accesul total al luminii
naturale în interior.
Dacă, până nu demult, faţada unei clădiri era considerată un simplu înveliş, acum faţadele au devenit inteligente, interactive în funcţie de condiţiile de mediu, perfect integrate în celelalte sisteme ale clădirilor din care fac parte.
Faţadele care generează energie electrică reprezintă un pas uriaş în ceea ce priveşte reducerea cheltuie-lilor energetice în cazul clădirilor preponderent din sticlă, fără a face rabat de la cerinţele estetice, care dau nota personală şi autentică unei clădiri. Aces-tea sunt constituite din module fotovoltaice subţiri, cu posibilitatea integrării lor în structura faţadei exterioare, care poate fi suspendată, cu aerisire dorsală. Elementele care colectează energia solară o dirijează apoi către nişte celule foto localizate în partea interioară a faţadei, acestea transformându-se astfel în staţii energetice în miniatură. Asemenea multor alte soluţii inovative, ale căror avantaje incon-testabile au fost umbrite şi de unele inconveniente,
Faţadele care generează energie electrică reprezintă un pas uriaş în ceea ce priveşte reducerea cheltuie lilor energetice
Faţade
57
Estetic, practic şi grija pentru protejarea mediului ambiant
O faţadă inteligentă trebuie să poată controla gradul de iradianţă pentru a obţine o iluminare optimă, fără ca prin aceasta să se creeze o solicitare de răcire.
şi aceste faţade s-au confruntat până de curând cu problema deschiderii ferestrelor. Totuşi, accesul la aer curat a fost făcut posibil prin montarea unor ba-lamale care permit deschiderea fie pe verticală, fie pe orizontală a unor fragmente din faţadă, cu ajuto-rul unui motor electric de mici dimensiuni. Acesta poate fi alimentat cu ajutorul energiei produse de faţada însăşi. Pentru a permite răcirea unei astfel de
structuri pe timp de vară şi încălzirea ei iarna prin utilizarea energiei solare pasive, între stratul inte-rior şi cel exterior al faţadei trebuie să fie permisă circulaţia unui curent de aer. Astfel, consumul ener-getic al unei clădiri se poate reduce cu până la 30%. O faţadă inteligentă trebuie să poată controla gradul de iradianţă pentru a obţine o iluminare optimă şi folosirea la maximum a luminii naturale, fără ca prin aceasta să se creeze o solicitare de răcire. Can-titatea de căldură în exces trebuie, deci, stocată fie în ansamblul faţadei, fie într-o partiţie specială. În plus, o astfel de faţadă are şi rolul de a diminua pier-derile de căldură în cazul temperaturilor exterioare scăzute. O altă cerinţă importantă este aceea de a
avea posibilitatea controlului asupra transportului masei de aer proaspăt de la exterior către interior pentru a se asigura confortul optim al ocupanţilor, fără a le crea probleme din cauza curenţilor de aer formaţi. Pentru îndeplinirea condiţiilor de performanţă energetică, fie în materialul de bază al faţadei trebuie încorporate materiale cu masă termică mare, fie faţada trebuie să permită trans-ferul energiei în exces înspre o altă parte a clădirii destinată stocării acesteia.
Materiale speciale care reglează cantitatea de lumină şi de căldurăAstfel, faţadele translucide au capacitatea de a sal-va energia în mediul interior, dispun de un design perfect adaptabil oricărui stil în parte, fără a uita de calităţi precum consumul redus de energie, de confort şi funcţionalitate. Având excelente calităţi de izolare fonică si exploatând la maximum lumina naturală, aceste faţade sunt alcătuite, de regulă, din două module, unul amplasat la partea inferioară, care include aparatura de încălzire sau ventilare, şi unul în partea superioară a peretelui, prevăzut cu sisteme de deschidere, de protecţie solară şi cu celule fotogalvanice pentru energie solară. Pentru a contracara dezavantajele funcţionale cu care se confruntă faţadele din sticlă, în special cele legate de protecţia solară, materialul din care se realizează faţadele moderne de ultimă generaţie conţine par-ticule speciale care protejează ocupanţii de lumina puternică şi care au capacitatea de a regla tem-peratura, fără a mai fi nevoie de sisteme de aer condiţionat în acest scop şi, deci, de un consum su-plimentar de energie. Se renunţă astfel şi la varian-tele mai puţin avantajoase şi destul de învechite de protecţie a geamurilor faţadei cu ajutorul clasicelor obloane, greu de întreţinut şi de curăţat, fără a mai pune în discuţie aspectul lor depăşit şi inestetic. De menţionat că în cazul unor astfel de faţade se poate renunţa nu numai la aparatele de aer condiţionat, ci şi la tradiţionalele radiatoare pentru încălzire. La partea inferioară a modulelor de faţadă sunt mon-tate sisteme de ventilare compacte care nu necesită energie suplimentară, electrică sau de alt tip, ci sunt acţionate prin intermediul energiei solare captate prin însăşi structura faţadei. Costurile scăzute de întreţinere pentru astfel de sisteme de faţadă, du-rata mare de viaţă şi diminuarea cheltuielilor ener-getice ale clădirii sunt doar câteva dintre avantajele incontestabile care recomandă faţadele inteligente din sticlă şi care contrabalansează un neajuns considerat de mulţi insurmontabil: preţul ridicat în comparaţie cu faţadele clasice, care poate fi însă amortizat destul de uşor în timp.
www.100construct.ro | octombrie - noiembrie 2011
58
Interviu
decembrie 2009 - ianuarie 2010 | www.100construct.ro
Kazier este un sistem de management + suportul IT pentru implementarea acestuia: un concept unitar de modelare, de procedurizare şi de optimizare a activităţii unei organizaţii împreună cu un software integrat, de tip Web application, de management al proceselor şi proiectelor şi al tuturor evenimentelor, contactelor, documentelor şi datelor fi nanciare ataşate acestora. Kazier-ul poate administra în întregime activitatea unei fi rme mari din domeniul serviciilor: consultanţă, avocaţi, servicii fi nanciare, medicale, industriale, real-estate, publicitate, publishing, ONG-uri, instituţii ale administraţiei de stat, precum şi departamentele de tip «support/shared services» din corporaţiile mari şi foarte mari: vânzări, marketing, juridic, training, recrutare, client-service, aprovizionare etc. Productivitatea e cu atat mai mare cu cât compania are mai multe activităţi dispersate în oraşe sau ţări diferite şi cu cât
sistemul e folosit în comun de catre mai multe business-units sau chiar fi rme separate simultan. Câteva dintre avantajele folosirii Kazier: lucrul şi controlul total al businessului de la distanţă (remote/mobile offi ce), procedurizarea activităţii, fl exibilitate maximă (poate modela o mare varietate de activităţi, de la cele din fi rme cu câţiva angajaţi până la afaceri foarte mari, cu sute sau mii de angajaţi), uşurinţă de folosire, capacitatea de a înlocui multe sisteme separate cu un singur software integrat, protecţia ridicată a datelor, pe mai multe niveluri de securitate, cu posibilitatea controlului accesului pe fi ecare informaţie sau document în parte. Kazier este implementat şi folosit în prezent în mai multe bănci, fi rme de consultanţă, de publishing, cabinete de avocaţi şi alte organizaţii din România şi din străinătate (Franţa, China, Tunisia, Maroc, Ungaria etc.) Numele produsului nu este ales întâmplător…
Document management Financial management Event management Bănci de date Contract management
sistemul e folosit în comun de catre mai multe business-units sistemul e folosit în comun de catre mai multe business-units sau chiar fi rme separate simultan. Câteva dintre avantajele sau chiar fi rme separate simultan. Câteva dintre avantajele
Project management Project management
CARACTERISTICI WL5 FINGERPRINT READER
• Wl5 este un cititor de amprente cat si un cititor de amprenta/card care imbina intr-un mod inedit tehnologia RFID cu cea biometrică;• Designul foarte compact(145x56x37.5mm)
îl face pretabil chiar pentru instalarea pe ușă;• Standardul Wiegand face posibila conectarea cu
aproape orice tip de controler de acces;• Nivelul de securitate poate fi ușor crescut prin
utilizarea ambelor metode de autentificare: amprentă și card;
• Anti-zgariere,incasabil si foarte durabil, accepta o mare plaja de tipuri de amprente;
• Înregistrarea facila a cartelelor si amprentelor prin intermediul unui MasterCard sau cu softul de managment pe PC;
• Capacitate mare de stocare: 512 amprente;• Comunicarea cu PC-ul via MiniUSB,
Rs485 sau Rs232.
CITITOR DE AMPRENTĂFinger print reader
Armarea/dezarmarea sistemelor de alarmă, acces control sau pontaj...cu iTouch
ARM/DISARM
CONTROL
ACCES
PROGRAM/
MONITOR
Fingerprint Reader made in CE www.wiselock.ro
Procesor: 32-bit high sped DSP
Alimentare: DC 12V 300mA
Utilizatori: 512 amprente nelimitata ID card
Autentificare: Amprenta, ID card
(optional Mifare card)
Aria de scanare: 22 mmX 18mm
Rezoluție: 500 DPI
Metode de autentificare: Amprenta, Card,
Card+Amprenta
Timp de autentificare: ≤ 1
Comunicare: MiniUSB, RS485, RS232
Output: Wiegand 26/32/34/40
FRR / FARO: 0,001% - 0.00001%
Temperatura de lucru: -10°C la +60 °C
SPECIFICAȚII TEHNICE
EXPRESS SERVICE SRLCalea Grivitei nr 212, sector 1 Bucuresti
C lădirea West Gate Business Center este în cartierul Militari, cu acces la mijloacele de transport în comun, la câţiva zeci de metri
de liniile de autobuz şi de staţia de metrou Preci-ziei. Mai precis, imobilul of� ce este poziţionat chiar lângă caminele studenţeşti construite de Genesis Development, � rma controlată de Liviu Tudor. Te-renul a fost achiziţionat de Alma Trade de la West Gate, la începutul anului 2010. Proiectul, la care se lucrează deja, presupune construirea unui imobil de cinci etaje (S+P+ 5E+etaj tehnic) cu parcări subterane şi supraterane. Imo-bilul of� ce este destinat găzduirii a 52 de IMM-uri, cel puţin pe o perioadă de început de cinci ani de la livrare. Cum suprafeţele (80-120 mp) sunt mo-dulabile, dupa perioada obligatorie prin contract de găzduire a IMM-urilor, noii chiriaşi vor putea � oricare alt gen de � rme. Finalizarea este prevăzută pentru luna noiembrie a anului viitor, iar lucrările la structură au ajuns deja la etajul al doilea. „Incă nu am început procesul de căutare a chiriaşilor, dar vom incepe să facem acest lucru din ianuarie, când întreaga structură va � gata”, a declarat Simona Căprăroiu, administrator şi unic asociat al Alma Trade.
Detalii tehnice Clădirea va avea o suprafată închiriabilă de circa 15.000 mp (amprenta la sol este de aproximativ 2.500 mp), în cadrul unei suprafeţe de teren de 6.800 mp. Înălţimea imobilului va � de 26,3 m. Legea obliga proprietarul că în această situaţie să
existe 260 de locuri de parcare. „Vom avea 118 lo-curi la subsol, 30 supraterane si restul vor � obţinute prin închiriere de la � rmele vecine”, a declarat re-prezentanta Alma Trade. Pe şantier lucrează în pre-zent 60 de persoane.
Cât costă banii nerambursabiliFirma a depus un dosar de 3.000 de pagini dedicat cererii de � nanţare, dosar depus in martie 2010. Aprobarea acestuia a durat 11 luni. „A trebuit să plătim o � rmă să facă proiectul tehnic, o � rmă care să facă planul de afaceri pentru tot ce implică un astfel de proiect pe fonduri europene, � rmă care să te ajute apoi la implementare, am angajat apoi � rmă pentru promovare”, a declarat Simona Căprăroiu.Toate acestea înseamnă costuri. O parte dintre aces-tea sunt acoperite din creditarea europeană, iar o altă parte o sa vină dintr-un credit pe care � rma urmează să-l contracteze cât de curând. „Trebuie să ştii la cine să apelezi ca să-ţi facă un proiect bun, nu mergi la o � rmă fără experienţă. Eu, de exemplu, sunt în relaţii de prietenie cu oamenii de la � rma care mi-a acordat consultanţă pe acest proiect, nu suntem oameni care nu s-au cunoscut niciodată, de asta am şi apelat la ei”, adaugă administratorul companiei Alma Trade.Firma a cumparat la începutul anului trecut tere-nul de aproximativ 6.800 mp de la West Gate, te-ren pe care l-a plătit în rate şi l-a achitat integral. Firma nu mai are alte terenuri în Bucureşti şi este la prima „aventura” de acest gen. „Am trecut de la consultanţă de afaceri şi management la dezvoltare of� ce”, remarcă Simona Căprăroiu.Proiectul se dezvoltă sub programul Regio de dezvol-tare prin care Uniunea Europeana co� nanţează proiectele locale şi regionale în România.
Firma Alma Trade Srl ridică o clădire modernă de birouri cu aproximativ 85 de milioane de lei din care aproape jumătate sunt fonduri nerambursabile obţinute de la Uniunea Europeană.
În Bucureşti se construiesc clădiri de birouri cu bani europeni!
G rupul VELUX a decis să realizeze această vi-ziune prin iniţierea proiectului Model Home 2020, care propune utilizarea luminii na-
turale ca sursă de energie şi iluminat. Astfel, s-au dezvoltat, construit şi analizat şase case diferite în cinci ţări europene, fiecare urmând propria abor-dare durabilă a modului de construire şi locuire.Caracteristica unică a casei constă în utilizarea inteligentă a acoperişului în pantă, creat să îmbine confortul locuito-rilor cu eficienţa energetică a clădirii. Acesta are o varietate de înclinaţii, alese şi calculate pentru a optimiza randamentul panourilor solare şi al celor foto-voltaice. Astfel, acoperişul Maison Air et Lumière se comportă ca o a cincea faţadă activă a clădirii, reglând climatul interior şi opti-mizând accesul luminii naturale şi al aerului. Deoarece utilizează en-ergie regenerabilă, Maison et Air Lumière nu emite CO2 şi produce mai multă energie decât consumă.În plus, casa se bazează pe un concept arhitectural modular al acoperşiului. Acesta permite ca f i e ca re construcţie să fie adaptată în funcţie de nevoile şi posibilităţile financiare ale ocupanţilor, de zona geografică, de climă şi de mediu (urban sau rural), păstrând aceeaşi eficienţă energetică şi confort.Aceste clădiri sunt experimente în care tehnologii şi componente de ultimă oră sunt confruntate cu fac-tori umani în diferite contexte geografice şi clima-tice. Casele sunt testate de familii care s-au mutat şi locuiesc aici, iar experienţele lor de utilizare a aces-tor spaţii sunt monitorizate şi comparate cu analiza
consumului şi generării de energie.Primele două clădiri ale proiectului Model Home 2020 au fost inaugurate în Danemarca în 2009. Prima a fost o casă unifamilială, Home for Life,
care produce mai multă ener-gie decât consumă, urmată de Green Lighthouse, prima clădire publică fără emisii de CO2 din Danemarca. Sunlighthouse, proiectul din Austria, este prima casă unifamilială fără emisii de CO2 care şi-a asumat provocarea de exploata întregul potenţial al zonei în care a fost construită (vederi, expunerea la lumina soarelui, maxim de intimitate faţă de casele existente) şi de a dezvolta un concept ener-getic şi ecologic care să anu-leze amprenta ecologică a casei în următorii treizeci de ani. Casa germană LichtAk-tiv Haus ilustrează o abor-dare diferită la provocarea neutralităţii legate de emisiile de carbon. Printr-o strategie de modernizare inovatoare, acest proiect a transformat
o locuinţă tradiţională cuplată, veche de 50 de ani, într-o acasă atrăgătoare cu un confort de locuire maxim şi eficienţă energetică sporită. În Marea Britanie, cele două locuinţe cuplate fără emisii de CO2, CarbonLight Homes, se adresează, de aseme-nea, provocărilor legate de consum energetic redus şi de calitate a locuirii. În mod similar, ultima casă inaugurată în octombrie, Maison et Air Lumière din Franţa, constituie o nouă generaţie de casă activă, proiectată cu o preocupare deosebită pentru calita-tea vieţii locuitorilor.
MAISON AIR ET LUMIERE,
A ȘASEA CASĂ ACTIVĂ construită de grupul VELUX, a fost inaugurată în FranțaÎn Europa, 40% din consumul total de energie este generat de către clădiri. Pentru a reduce emisiile de CO2 şi consumul energetic, era nevoie de o alternativă viabilă în construcţii şi arhitectură care să respecte şi să valorifice mediul natural şi resursele sale.
www.100construct.ro | octombrie-noiembriei 2011
EXPRES
SE
RV
ICE
S
TEL: 0
21
-22
45
26
4
EXPRES
SE
RV
ICE
S
TEL: 0
21
-22
45
26
4
EXPRES
SE
RV
ICE
S
TEL: 0
21
-22
45
26
4
EXPRES
SE
RV
ICE
S
TEL: 0
21
-22
45
26
4
61
Imobil iare
62 octombrie-noiembrie 2011 | www.100construct.ro
P roiectul prevede construirea unui ansamblu de clădiri care se vor ridica pe spaţiul ce a aparţinut Societăţii Române de Ascensoare
(IFMA), pe o suprafaţă de aproximativ 35.000 mp. În centrul imobilelor va fi turnul de 250 de metri înălţime. Dar, atenţie! Acesta nu se va construi de la zero, ci va fi ridicat în continuarea celui care există acum la IFMA, unde se testau ascensoarele şi care este cunoscut ca un turn rezistent. Aici vor fi spaţii de birouri, centre de conferinţe, dar şi zone de servicii şi cumpărături. Încă, nu s-a stabilit data începerii lucrărilor. «Suntem în stadiul de proiec-tare - design şi este prematur să oferim informaţii legate de bugetul alocat şi de termenele de înce-pere a construcţiei», ne-a declarat Cristina Mun-teanu, director de comu-nicare la Ţiriac Holdings. Cu toate că din randa-rea prezentată de Țiriac Imobiliare se ghicește forma turnului de testat ascensoare din epoca Ceaușescu, noul zgârie-nori ar urma să aibă 250 de metri, conform prezentării oferite de companie, față de cei 114 ai actualului turn: “IFMA Business Center urmează a fi amplasat pe un teren situat în fosta zonă industrială din vecinătatea Gării de Nord, principala staţie de cale ferată a capitalei. Proiectul propune realizarea unui ansamblu de clădiri grupate în jurul unui turn de 250m înălţime, o construcţie complexă cu un standard ridicat de dotări, destinată pentru a găzdui diverse funcţiuni: birouri, centru de conferinţe, comerţ, servicii etc. Întregul complex va dispune de 8.275 locuri de parcare.” – se arată în succinta pre-zentare transmisă revistei 100% construct. În prezent, cea mai înaltă clădire care există în Bucureşti are 120 de metri şi 22 de etaje. Este vorba de Bucharest Tower Center din apropierea Pieţei Victoriei. Construcţia clădirii a fost finalizată în 2008, iar în prezent nu are nici un chiriaş, cladirea fiind implicată într-un litigiu în justiţie între proprietari.
ŢIRIAC IMOBILIARE
Vrea să construiască IFMA Business Center între Podul Grant si Podul BasarabUn zgârie-nori, cel mai înalt din România, ar urma să fie ridicat în Giulești. Blocul ar trebui să aibă 250 de metri înălţime şi să fie construit de compania deţinută de Ion Ţiriac.
Complexul IFMA BUSINESS CENTER va avea 8.275 de locuri
de parcare.
Eveniment
octombrie - noiembrie 2011 | www.100construct.ro64
Ce avantaje oferă tecuială decorativă structurată TDS96? Risc redus de formare a condensului şi igra-siei. Permeabilitatea la vaporii de apă de 5 ori mai mare decât cea a tencuielilor decorative obişnuite permite reglarea naturală a umidităţii din interiorul clădirilor. Păstrează căldura în interior. Impermeabilitatea la apă duce la blocarea eventualelor in� ltraţii din precipitaţii în plăcile de polistiren, păstrând astfel caracteristicile termoizolatoare ale acestora. Finisaje durabile. Armarea tridimensională cu � bre conferă tencuielii � exibilitate şi rezistenţă la şocuri mecanice. Astfel, sunt preluate contracţiile şi dilatările din diferenţele de temperatură iar sistemul
termoizolant este protejat de lovituri sau zgârieri; pigmenţii naturali, anorganici, din compoziţie îşi păstrează culoarea chiar şi în zonele puternic ex-puse la soare. Faţade curate. Gradul de alcalinitate al tencuie-lii nu permite dezvoltarea ciupercilor pe suprafaţa acesteia; microporozitatea structurii tencuielii nu permite formarea unui � lm de apă pe aceasta în timpul precipitaţiilor şi astfel praful atmosferic nu este atras pe faţadă. Costuri reduse. Produsul este ambalaj fără apă, ceea ce oferă bene� carilor următoarele avantaje: nu plătesc la costuri exporbitante apa din compoziţia metrialului, produsul este transportat şi depozitat în condiţii de siguranţă, fără riscuri de deteriorare.
MicroPor, pentru pereţi care respiră!Eveniment
octombrie - noiembrie 2011 | www.100construct.ro64
În 2011, Bosch sărbătoreşte o dublă aniversare: 125 de ani de la înfiinţarea companiei şi 150 de ani de la naşterea fondatorului său, Robert
Bosch. Acesta este un prilej pentru mai mult decât o simplă retrospectivă, compania dorind să arate cum trecutul poate reprezenta o fundaţie solidă pentru viitor. Electrocasnicele încorporabile reprezintă ca-tegoria care ridică cele mai mari provocări pentru producători. Bosch a reuşit să se impună drept unul dintre cei mai importanţi furnizori din domeniu, prin realizarea de produse încorporabile de calitate, funcţionale şi cu un design modern. Cel mai im-
portant criteriu de performanţă pentru bucătăriile încorporabile de astăzi este ca modulele şi elemen-tele individuale să se îmbine perfect, pentru a asi-gura cea mai ridicată eficiență. Bosch a urmărit să producă electrocasnice care sunt uşor de instalat şi asigură flexibilitatea necesară pentru amenajarea optimă a spaţiului. Unul dintre avantajele electro-casnicelor încorporabile constă în faptul că permite folosirea la maximum a spaţiului existent, impu-nând cele mai puţine restricţii, atât din punct de vedere funcţional, cât şi al soluţiilor de design şi de amenajare a bucătăriei.
Sărbătoreşte împreună cu Bosch!
Company KORADO, a.s. Česká Třebová, Czech Republic, one of the biggest European producers of heating elements is searching candidate for the position of
SALES REPRESENTATIVE
We require: proven track record in heating market in Romania
palmares dovedit pe piaţa produselor de instalaţii termice din România
experience in sales, business skills, work with target groups knowledge of Romanian and English language (Czech is an
advantage) user knowledge of MS Office driving licence good communication skills We offer: interesting job in an international company share of profits initial training in a parent company
CV expected on e-mail: [email protected] Please, send your CV with Ref. No. “SR-KORADO”
La aniversarea celor 125 de ani de la înfiinţarea companiei germane, Bosch oferă tuturor clienţilor din România ocazia de a sărbători împreună cu Bosch și de a-și împlini dorinţele „la pachet”. Ast-fel, în cadrul unei campanii naţionale se va încheia pe 18 decembrie 2011, la orice pachet format din cuptor și plită încorporabile Bosch primești cadou o reducere de 12,5 la sută. În plus, se aplică aceeaşi reducere pentru orice alt produs încorporabil Bosch achiziţionat împreună cu acest pachet.
Tehnologia de înaltă performanţă Baumix MicroPor creează în structura tencuielii o reţea de pori microscopici ce asigură impermabilitate totală la apă şi o permeabilitate efi cientă la vaporii de apă. Rezultatul: pereţii respiră şi astfel sunt înlăturate condiţiile formării condesnului şi mucegaiului.
Tehnologia
C FR SA a încheiat un contract în valoare de 4,83 milioane euro, fără TVA, cu asocie-rea Construcţii Erbaşu, TIAB si Compania
Construcţii Feroviare Câmpulung Moldovenesc pentru modernizarea Gării Călăraşi Sud. Contractul de modernizare va primi fonduri de la bugetul de stat, în proporţie de 30,75% dar şi fon-duri nerambursabile de la Comisia Europeană, în proporţie de 69,25%. Contractul prevede ca lucrările să � e executate pe o perioada de un an şi cinci luni de la data emiterii ordinului de incepere a lucrărilor, la care se adaugă o perioadă de garanţie de incă doi ani, de la data � nalizării proiectului.Obiectivele principale ale lucrării vizează: conso-lidarea clădirii de călători, recompartimentarea spaţiilor clădirii de călători, refacerea persoanelor, � nisajelor interioare şi exterioare, instalaţiilor sani-tare, electrice şi termice, precum şi sistematizarea pieţei gării.
Asocierea, condusă de Erbaşu SA va moderniza GARA CĂLĂRAŞI SUD
65www.100construct.ro | octombrie - noiembrie 2011Date de contact: Sos. Bucureşti-Ploieşti nr. 116, com. Snagov, sat TâncăbeştiTel: 0723.418.468, Fax: 021.310.93.14, [email protected]; www.dalepietra.ro
Dalele PIETRA au caracterisiticile superioare tuturor rocilor natu-rale calcaroase, atât în privinţa rezistenţei mecanice şi de uzură cât şi în privinţa absorţiei de apă, deci a rezistenţei la îngheţ/dezgheţ. Din acest motiv dalele PIETRA pot fi folosite atât ca pavele la interior cât ţi ca pavele la exterior pentru alei, terase, zone pieto-nale, de agrement, în grădină sau în jurul piscinei. Dalele PIETRA se montează atât vertical cât şi orizontal ca orice dale din piatră naturală lăsându-se rosturi de 4-8 mm. Ele se taie, se găuresc sau se fasonează cu sculele şi tehnicile utilizate în mod obişnuit pentru pavelele din piatră.
DALE BOURGOGNE
DALE ANTIC DALE VAUCLUSEDALE DIN PIATRA RECONSTITUITA
Actualitate
P entru lărgirea celor 8,6 kilometri dintre Autostra-da Bucureşti-Piteşti (A1)
şi DN7 se vor da 22,8 milioane de euro, iar pentru lărgirea a 11,4 kilometri între DN2 şi Au-
tostrada Soarelui (A2) valoarea lucrărilor ajunge la 54,6 milioane de euro. Dar pentru moderniza-rea a 52 de kilometri din actuala centură a Bucureştiului, Com-pania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) va plăti peste 683 de milioane de lei, echivalentul a 208 milioane euro.Chiar dacă lucrările nu au dema-rat până acum, între timp, s-au aprobat cinci acte adiţionale care au crescut costurile lucrărilor cu circa 68%. Astfel, se vor plăti, 96,6 milioane de euro, fără TVA, pentru lucrările de lărgire la pa-tru benzi pe circa 32 de kilometri, în loc de 57,1 milioane de euro, fără TVA, cât s-a stabilit în urma licitaţiilor din 2009.
Costurile pentru toate cele trei tronsoane au fost majorate din cauza unor lucrări suplimentare, neprevăzute în studiile de fezabi-litate, potrivit lui Marin Ionescu, director în cadrul CNADNR.Potrivit aceleiași surse, pe aceste tronsoane lucrează � rme precum Delta ACM 93, Tehnologica Ra-dion, Euroconstruct Trading 98, Romstrade şi Straco.Conform o� cialilor CNADNR, încă nu s-au emis ordinele de începere a lucrărilor din lipsa banilor. Dar, sumele vor � dispo-nibile în bugetul anului viitor, po-trivit reprezentanților CNADNR, și lucrările pe toate cele cinci tronsoane vor � demarate în primăvară. Centura lărgită va � gata nu mai devreme de 2014.
Lărgirea Centurii de Sud a Bucureștiului costă aproximativ 208 milioane euro
Plata se efectueaza cu OP sau mandat postal pentru SC Stilrom Advertising Group Srl, CUI RO17826920, IBAN RO26RZBR0000060006869756 deschis la Raiffeisen Agenţia Bucureşti. Talonul de abonament completat si dovada platii se vor trimite prin fax: +40 21 411 81 94, pe mail la [email protected] sau prin posta la adresa: Calea Victoriei Nr. 216, Et 3, Sector 1, Bucuresti, CP 010099
Tipul abonamentului: 100% CONSTRUCT 100% CONSTRUCT STUDENT 100% CONSTRUCT BUSINESS
TALON ABONAMENT
ABONAMENT 100%CONSTRUCT INCLUDE:- REVISTA 100%CONSTRUCT PENTRU TOT ANUL 2012PRET: 95 LEI TVA INCLUS (115 LEI)
ABONAMENT STUDENT(SE ADRESEAZĂ STUDENŢILOR DIN CADRUL FACULTĂŢILOR DE ARHITECTURĂ, CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII)
INCLUDE:- REVISTA 100%CONSTRUCT PENTRU TOT ANUL 2012PRET: 45 LEI TVA INCLUS (115 LEI)
ABONAMENT BUSINESSINCLUDE:- REVISTA 100%CONSTRUCT PE TOT PARCURSUL ANULUI 2012- INSCRIEREA GRATUITA PE WWW.100CONSTRUCT.RO - SPATIU DE PROMOVARE ¼ PAGINA PENTRU UN NUMAR AL REVISTEI LA ALEGEREA ABONATULUIPRET: 495 LEI TVA INCLUS (1550 LEI)Oferta este valabilă pentru abonamentele încheiate şi plătite până la data de 30.12. 2011.
CADOU CADOU Plăteşti 1 abonament şi îţi oferim încă unul gratuit pentru un colaborator drag!
IMPERMEABILIZĂ SISTEME DE MEDIU ÎNCONJURĂ DECONTAMINAREA TERENULUI Ş DRENAJ ŞI
SCĂ TĂ
I I I PER I I DRENAJE
RI TOR I A APELOR SUBTERANE
DEREA NIVELULUI HIDROSTATIC TRA RI DE APE.
Activităţi:
TERRATEST este lider p n domeniul funda iilor speciale, irii terenului nconjurator
TERRATEST este inele companii din lume care a gama ri ire a terenului.
SPUN ele clientului este obiectivul grupului TERRATEST, adaptândii alternative eficiente.
e piaţa din Spania î ţ îmbunătăţ şi problemelor legate de mediul î , companie ce sededică dezvoltării tehnicilor şi realizării lucrărilor de îmbunătăţire a terenului.
in acest moment una dintre puţ coperă intreagă de lucră de excavare, forare si îmbunătăţ
RĂ DEREA cu SERIOZITATE si EFICIENŢĂ la cerinţ proiectul acestor cerinte şi oferind în acelaşitimp soluţ
TERRATEST este lider pe piaţa din Spania în domeniul fundaţiilor speciale, îmbunătăţirii terenului şi problemelor legate de mediul înconjurător, companie ce se dedică dezvoltării tehnicilor şi realizării lucrărilor de îmbunătăţire a terenului.
TERRATEST este în acest moment, una dintre puţinele companii din lume care acoperă gama întreagă de lucrări de excavare, forare şi îmbunătăţire a terenului.
RĂSPUNDEREA cu SERIOZITATE şi EFICIENŢĂ la cerinţele clientului este obiec-tivul grupului TERRATEST, adaptând proiectul acestor cerinţe şi oferind în acelaşi timp soluţii alternative efi ciente.
www.isomat.eu
MATERIALE HIDROIZOLANTE
ADITIVI PENTRU BETOANEŞI MORTARE
ADEZIVI ŞI CHITURI
MATERIALE PENTRU REPARAŢII ŞI MATERIALE PENTRU VOPSIRE
TENCUIELI GATA PREPARATE
PARDOSELI INDUSTRIALE
%100
construct
An
ul III I N
r. 22
oc
tom
br
ie - n
oie
mb
rie
20
11
I ww
w.1
00
co
nstru
ct.ro
Anul III I Numărul 22 I Exemplar gratuit
Rev istĂ de infoRmaţ i i ş i ofeRte în constRucţ i i
SUPLIMENT IZOLAŢII, MATERIALE INOVATIVE DE IZOLARE
Piaţaimobiliară
Pagina 30
www.100construct.ro
„HOLCIM a investit 700 milioane de euro în România“
![Artist Construct[1]](https://static.documente.net/doc/80x56/55cf8cb95503462b138f48a9/artist-construct1.jpg)
