10octombrie

2004

24 pagini,

10.000 lei

an V, nr. 70

www.timpul.ro

Num\r ilustrat cu lucr\ri de Detlev Foth

TIMPULREVIST| DE CULTUR|

Redac]ia [i administra]ia: B-dul Carol I nr. 3-5, Casa Conachi, IA{I

Libertatea presei, cu [treangul de g`tLIVIU ANTONESEI

Cultur\ [i impostur\ `n Rom=niaGABRIEL ANDREESCU

Schelete `n dulapVladimir Tism\neanu `n dialog cu Mircea Mih\ie[

Goldhagen pentru `ncep\toriUn comentariu despre cartea Vecinii a lui Jan T. GrossNORMAN G. FINKELSTEIN

Profiluri `n mi[careDoi poe]i [i povestea unei dedica]ii!EMIL BRUMARU [I MIRCEA DINESCU

C\r\rile pustiuluiJurnal din AfganistanADRIAN GALI}|

Biciul &z\h\relul (VI)Didactice. Despre entuziasme[i… munca `n zadar

GABRIELA GAVRIL

1. Nici nu mai [tiu ce s\-mi doresc mai mult atunci c`ndintru `ntr-o sal\ de curs: s\ am `n fa]\ tineri studio[i, careau urmat un liceu serios, s-au preg\tit `ndelung pentrufacultate sau, mai cur`nd, min]i ceva mai odihnite, gata s\purcead\ pe drumul filologiei. De ce spun asta? Pentru c\,aproape `n fiecare an, dup\ obi[nuitele `ndemnuri [i sfatu-ri pedagogice, necesare oric\rui `nceput, prelegerile [iurnirea unor discu]ii de seminar `nt`mpin\, inevitabil,rezisten]a extrem de puternic\ a imaginilor-cli[eu despreliteratura rom=n\ [i autorii ei. E foarte greu s\-i dezbari pestuden]i de cele `nv\]ate str`mb – nu-]i s`nt de ajuns ones-titatea [i preg\tirea (c`t de temeinic\ poate fi ea p`n\ `nacel moment). ~]i trebuie o r\bdare de chirurg, o meticulo-zitate de me[te[ugar chinez [i (ceea ce nu deprinzi, dinp\cate, la nici o or\ de metodic\ [i nu prea afli nici din tra-tatele de specialitate scoase pe band\ rulant\, deseori prin-tr-o tehnic\ deja consacrat\, copy – paste…) un deosebittact pentru a-i face s\ con[tientizeze poncifele cu care aufost (mai s`nt?) dopa]i. Desigur, dac\ n-ai umor [i autoiro-nie, devii un predicator plicticos [i agasant – [i nu erapenurie de a[a ceva.

2. Se cuvine a[adar s\ te g`nde[ti, `nfr`n`ndu-]i porni-rea de a face tabula rasa din ceea ce mai [tiu tinerii, c\este periculos s\ le zdruncini `ncrederea `n toate modele-le lor de p`n\ atunci. Dac\ nu vei fi atent la aceasta, fienu-]i vor acorda defel credit, consider`ndu-te o ciud\]enie(eventual amuzant\), un soi de C\nu]\ programat àrebours, ce se agit\ dup\ o brum\ de popularitate, fie –mult mai grav – le vei ad`nci nesiguran]a [i, `n ciudabunelor tale inten]ii, vei contribui la `nmul]irea debuso-la]ilor, a inadapta]ilor. Mai exist\ un pericol: discursult\u, oric`t de nuan]at, de provocator, de socratic ar fi el,poate aluneca pe nesim]ite `n manierism, `n bufonerie, cutoate consecin]ele ce decurg de-aici. N-ar trebui s\ te`nc`nte peste m\sur\ spectacolul, u[urin]a de a dominapublicul, dup\ cum ar fi cazul s\ te pun\ pe g`nduric`[tigarea prea rapid\ a discipolilor.

Mi-amintesc dezam\girile provocate de presta]iile unorintelectuali `n care, p`n\ de cur`nd, credeam. Ceea ce miemi se p\ruse c`ndva g`ndire vie s-a dovedit `ntr-un t`rziu afi doar un rol jucat cu oarecare dezinvoltur\. Mai mult,piruetele retorice ascund de fapt ni[te „naeione[ti“contemporani, uneori cu o orientare ideologic\ apropiat\de cea a mentorului „Criterionului“. Autoritarismul lorinsidios poart\ masca maieuticii.

(continuare `n pagina 6)

EDIT

OR

IAL

octombrie 2004

2 AgoraTIMPUL

~n num\rul 32, a.c. al Rom=niei literare,Cronicarul `[i anun]a cititorii despre primi-rea unui articol semnat de mine, iar c`nd„erau pe punctul“ de a-l publica, au desco-perit („cu spaim\“, noteaz\ Cronicarul) c\acesta fusese expediat [i Observatorului cul-tural, unde a [i ap\rut. Iat\ comentariulfinal: „Oricum, dorin]a dlui Andreescu de ase vedea `n dou\ (atîtea [tim noi) reviste `nacela[i timp ni se pare a nu fi tocmai corect\deontologic.“

Articolul invocat reprezenta o scurt\recenzie a volumului lui Victor Neumann,Neam, popor sau Na]iune?, subiectul uneisevere critici `n Rom=nia literar\ [i, `nreplic\, a dou\ r\spunsuri `n Observatorcultural. ~n context, am`ndou\ publica]iileamintite aveau „un interes“ pentru acestmaterial. Mi s-a p\rut firesc s\ trimit artico-lul Rom=niei literare. Ceea ce fidelul cititoral R.l. nu avea cum s\ afle din pasajul dinrevist\ citat era c\ redactorul-[ef primise dela mine un mesaj `nso]itor, cu explica]iilenecesare [i cu finalul urm\tor: „...V\ propun,ca urmare, articolul pe care `l g\si]i ata[at.V\ rog s\ `mi trimite]i un scurt semnal, dac\materialul trimis intereseaz\ revista, ori nu.“

Un gest elementar de polite]e era ca, laprimirea scrisorii (electronice), adresantuls\ confirme primirea. Faptul c\ i se ceruse`n mod explicit un r\spuns `l obliga pe cel`n cauz\ o dat\ `n plus. Iar faptul c\ nu eravorba despre o coresponden]\ oarecare, `ncare cineva `[i deap\n\ amintirile, ci decomunicarea dintre un autor [i o revist\,punea `nc\ o povar\ pe umerii redactorului-[ef [i ai directorului, a c\ror obliga]iemoral\ [i administrativ\ era s\ reglezeraporturile cu autorul.

Nu am primit nici un r\spuns. La fel defiresc, m-am adresat Observatorului cultu-ral, unde recenzia a fost publicat\. ~n locs\ se gîndeasc\ la lipsa de elegan]\ a celorcare reprezint\ institu]ia, `n loc s\-[i asumeconsecin]ele, Cronicarul a g\sit cu cale s\fac\ b\[c\lie persifl`nd „dorin]a mea“ de apublica `n mai multe reviste: un comenta-riu de joas\ condi]ie, cu totul arbitrar `nceea ce sugereaz\, `n aceea[i m\sur\ com-plet lipsit de umor.

Am trimis Rom=niei literare un drept lareplic\, con]in`nd cam ceea ce am scris maisus. Nu pentru c\ a[ fi fost afectat de ironianedemn\ din paginile revistei. Nu este primadat\ c`nd astfel de comentarii lipsite de civi-

litate, inclusiv `n ce m\ prive[te, au fostpublicate `n Rom=nia literar\. Eram curiostotu[i s\ v\d `n ce m\sur\ conducerea revis-tei persevereaz\ `n aceast\ atitudine. A per-severat, de vreme ce replica nu a ap\rut. Nuam primit m\car o explica]ie, oarecare, princare conducerea s\-[i motiveze pozi]ia, refu-zul de a-mi prelua replica.

Am apelat acum la aceast\ form\ des-chis\ de a m\ adresa `ntruc`t conduce]i o ins-titu]ie, un mijloc de pres\ care, prin felul s\ude func]ionare, are consecin]e asupra stiluluivie]ii publice. S`nte]i dou\ personalit\]i carea]i marcat via]a literar\. Dar superficialitateaexperien]ei dumneavoastr\ culturale a trans-format Rom=nia literar\ `ntr-un ad\post all\ut\rismului paseist, al reful\rilor retrogra-de, al „amestecului indigest de diletantism [inem\rginit\ vanitate“ (cum nota un comen-tator pe marginea recenziei f\cute c\r]ii luiNeumann `n Rom=nia literar\). Aceste atri-bute explic\ de ce m-am sim]it obligat s\adaug o recenzie dup\ cea ap\rut\ `n revistape care o conduce]i.

Problema dumneavoastr\ cea mai grav\mi se pare `ns\ defectul de atitudine. S`nte]idou\ personalit\]i care, dup\ 1989, v-a]iexprimat consecvent `mpotriva comunismu-

lui, cel tr\it [i al consecin]elor lui actuale. ~nciuda acestui fapt, perpetua]i, con[tient saunu, tarele lumii pe care, `n principiu, o repu-dia]i: lua]i `n deriziune regulile, s`nte]i inele-gan]i `n felul `n care trata]i adversarii de idei(astfel considera]i de dumneavoastr\), afi[a]isuperioritate fa]\ de semeni. Arbitrariul cucare exercita]i pozi]ia de conducere `nrevist\ `mi aminte[te de arbitrariul fosteinomenclaturi de partid: aceea[i „tehnolo-gie“, aceea[i natur\ [i `n aceea[i m\sur\resping\tor. Mi s-a vorbit despre umilin]a lacare a]i supus at`]ia oameni care au b\tut lau[a dumneavoastr\ prin lipsa unui r\spuns `nciuda apelurilor repetate, ori prin inducereaunor a[tept\ri iluzorii. Aceast\ cruzimem\runt\ trebuia s\ moar\ o dat\ cu sistemulpr\bu[it `n 1989. O perpetua]i.

Percep acum, `n impulsul meu de a m\exprima public fa]\ de noul gest lipsit de fairplay, iluzia probabil naiv\ c\ un astfel deapel v\ va trezi, `n sf`r[it. Bine ar fi s\ fiea[a: ar profita cei din jur, a]i profita, v\ asi-gur, chiar dumneavoastr\.

Bucure[ti, septembrie 2004

GABRIEL ANDREESCU

Domnului Nicolae Manolescu, director al Rom=niei literare, Domnului Alex.{tef\nescu, redactor-[ef al Rom=niei literare

ERESURI

BOGDAN SUCEAV|

Cred c\ era `n vara lui 1994. Atunciam dus la Editura Nemira o prim\ versiu-ne a volumului care avea s\ devin\ mait`rziu Imperiul generalilor t`rzii [i alteistorii. În perioada aceea am stat devorb\ de c`teva ori cu Dan Petrescu [i,`ntr-una dintre aceste conversa]ii, acestam-a `ntrebat, mai mult `n glum\ dec`t `nserios, dac\ `mi pot imagina ce se petre-ce noaptea `n blocurile neterminate dinfa]a cl\dirii Guvernului. Adev\rul e c\ur`t mai ar\tau. Pentru o vreme, imagineasiluetelor lor m-a urm\rit. Mi se p\reausinistre. Apoi am uitat de `ntrebarea cupricina, p`n\ `n vara lui 1999, c`nd ima-ginea respectiv\ a venit `mpreun\ cufoarte multe alte viziuni, ilumin\ri [irevela]ii pe care le-am folosit `n romanulVenea din timpul diez, ap\rut recent laEditura Polirom, `n colec]ia Ego. Proz\.

În ianuarie 1999, am v\zut Rom=nia latelevizor p`n\ [i la [tirile locale dinMichigan, unde rareori r\zb\tea cevadespre Europa. Locuitorii Rom=nieiretransmi[i la televizor `n mid-Michiganpurtau b`t\ [i l\mpa[ [i puteau s\ fac\,str`n[i laolalt\, un zgomot infernal. Pe vre-mea aceea locuiam `n apartamentele com-

plexului studen]esc de la Michigan StateUniversity. Faptul c\ un puhoi de minerise rev\rsa c\tre Bucure[ti pentru a nu-[tiu-c`ta oar\, chiar dac\ m\ aflam departe de]ar\, nu m\ putea l\sa indiferent. Ce spe-rau acei oameni? Ce vroiau ei? Care elogica din spatele acestor mi[c\ri demase? Cum func]iona de fapt acea lumerom=neasc\ care se manifesta astfel?Pentru o clip\, `n aprilie 1999, am g\sittonul pe care `l c\utam, atunci c`nd amscris nuvela S\ auzi forma unei tobe.Apoi, c`teva luni mai t`rziu, mi-am amin-tit [i de `ntrebarea lui Dan Petrescu [i amavut din primul moment imaginea `ntregiipove[ti care avea s\ devin\ romanul Veneadin timpul diez. Mi-am f\cut foarte multefi[e, pe care le-am salvat `ntr-un folderseparat. Pentru o vreme, proiectul a purtattitlul provizoriu Harta Bucure[tilor, pen-tru c\ `n roman apare [i o hart\: unuldintre personaje se na[te `nsemnat, iarsemnul lui e harta ora[ului Bucure[ti,`ntip\rit\ pe piele. Apoi am avut multe`ndoieli. Dup\ aceea a fost o vreme c`ndnu am [tiut cum s\ scriu acest roman.}ineam prea mult la el. Lucrul pe carevroiam s\-l spun `n aceast\ carte era multprea important, era o disec]ie a mecanis-melor lumii rom=ne[ti. Am preferat s\ maia[tept: se impunea un exerci]iu de lucidi-tate. Apoi l-am scris [i l-am rescris p`n\ aajuns `n forma de fa]\.

Perioada `ndoielilor a servit la ceva:m-am documentat. Ca s\ pot scrie aceast\comedie, am citit c`te ceva despre istoriaveacului al XV-lea, dar [i despre altemomente istorice la care am crezut c\ artrebui s\ fac trimiteri. Am urm\rit ani dezile toat\ presa rom=neasc\, c\ut`nd totfelul de semne ale diverselor maladii [iexagera]iuni c\rora noi, rom=nii, le s`ntem

purt\tori. (Asta a fost u[or de colectat.)Am str`ns o cantitate uria[\ de fi[e. Nutoate au intrat `n roman, desigur, a trebuits\ aleg. A[ fi putut scrie o enciclopedie aanomaliilor rom=ne[ti care ar fi pututcontinua pe sute de pagini. Tot atunci amaflat c\ noi, rom=nii, nu s`ntem chiar at`tde speciali: maladia de a ne investi toatesperan]ele `ntr-unul sau `ntr-altul desprecare nu [tim nimic se reg\se[te la toatepopoarele balcanice, dar [i la unele triburiafricane. Credulitatea [i sectarismul nus`nt de]inute `n exclusivitate de rom=ni.Totu[i, noi [tim s\ le combin\m `ntr-unmod foarte special, [i despre asta mi-ampropus s\ scriu.

Iat\ genul de [tire pe care-l c\utam `nperioada de documentare. {tirea aceasta erecent\, am v\zut-o `n Evenimentul zileidin 25 septembrie 2004, mult\ vremedup\ ce am terminat cartea. Fire[te, [iacest exemplu e o demn\ dovad\ a zicaleic\ via]a bate fic]iunea. S\ citim `mpreun\:Un boto[\nean afirm\ c\ a depus opl`ngere la Curtea European\ de laStrasbourg, `n care denun]\ faptul c\medicii rom=ni nu doresc s\ `l cloneze.Valeriu S. sus]ine c\ a cerut conduceriiDirec]iei de S\n\tate Public\ (DSP)Boto[ani s\ fie inclus `n programul de clo-nare mondial\, pentru c\ este profet [ipoet, relateaz\ RomNet. „Doamna Bise-ricanu Magda (juristul DSP – n.r.) mi-aspus s\ renun] la clonare c\ a murit cines-a clonat“, scrie `n ultima scrisoare b\r-batul. Ca urmare, Valeriu S. cere Cur]iiEuropene pedepsirea penal\ a medicilorsuceveni. Conducerea DSP a declarat c\pe adresa institu]iei se primesc periodicastfel de solicit\ri ciudate. De exemplu,`ntr-o alt\ cerere, o femeie a cerut docto-rilor s\ `i scoat\ extratere[trii din cap, iar

un altul s-a pl`ns c\ e b`ntuit de stafii.N-a[ vrea s\ se cread\ c\ m-a[ `ndoi deveridicitatea [tirii. De fapt, nu asta con-teaz\: s-a publicat, deci e adev\rat\, la felca [i istoria cu g\ina care a n\scut pui vii,nu mai avem ce s\ nuan]\m pe margineaei. Problema e alta: cum `n]elegem am-bientul acelui imaginar care a dat na[tereunei asemenea [tiri? Care e cel mai potri-vit model al lumii din care a izvor`t o ase-menea perl\? În fond, e minunata lume `ncare tr\im, nu-i a[a?

O astfel de idee literar\ e `ndatorat\ luiKarel ¨ apek, cel din Fabrica de absolutsau din R\zboi cu salamandrele. Am cititaceste c\r]i `n adolescen]\, [i pe atunci numi-a[ fi imaginat c\ `mi vor fi at`t de utileacum, la fel de purt\toare de inspira]ie caScrisoarea pierdut\ sau Craii de Curtea-Veche. Numeroasele referin]e la poezia luiNichita St\nescu inserate `n roman s`nt nudoar un omagiu, ci [i o necesitate: cred c\este opera poetic\ cea mai prezent\ `nimaginarul actual.

Men]ion`nd aceste idei, fiecare dintreele cu importan]a ei `n arhitectura roma-nului, nu [tiu dac\ ar fi putut rezulta alt-ceva dec`t o comedie. Mi-a[ dori caaceast\ carte s\ ne ajute s\ vedem dintr-un anume unghi lumea rom=neasc\, s\reg\sim `n multitudinea ciud\]eniilor dinjurul nostru acele simptome care, cine[tie, or fi marca autentic\ a patriei, am-prenta Rom=niei profunde. C`nd citescastfel de [tiri m\ g`ndesc c\ aceste pat-tern-uri respirau din p\m`ntul patriei `nc\de pe vremea c`nd iguanodonii rumegauidei pe Insula Ha]eg, acel str\vechi piscniciodat\ scufundabil de p\m`nt rom=-nesc. {i dac\ e a[a?

De unde a venit ideea cu timpul diez[i la ce este bun\ ea

FO

TO: D

INU

LA

Z|

R

SCRISOARE DESCHIS|

3

octombrie 2004

AgoraTIMPUL

LIVIU ANTONESEI

Dup\ cum evolueaz\ situa]ia, m\ temc\ nu peste mult\ vreme, libert\]ile de opi-nie [i de expresie vor deveni o frumoas\amintire. Dac\ nu au reu[it s\-i pun\botni]\ prin vreo lege a presei alc\tuit\ `nretortele guvernamentale, conduc\toriino[tri au descoperit diferitele virtu]i ale[treangului. Recentele situa]ii tensionatede la cotidienele „Rom=nia liber\“ [i„Evenimentul Zilei“ s`nt continuarea uneiserii de agresiuni la care presa a fostsupus\, mai ales `n ultimul an, at`t de c\treguvern [i partidul de guvern\m`nt, c`t [i degrupurile clientelare locale, care au mersadesea p`n\ la violen]a fizic\ direct\ exer-citat\ asupra jurnali[tilor care au `ncercats\-[i p\streze integritatea moral\ [i profe-sional\. Constat cu surprindere, de[i tr\ind`n Rom=nia ar trebui s\ nu mai mirenimic, c\ `n nici un caz de violen]\ asuprajurnali[tilor, dar `n niciunul!, cercet\rileorganelor abilitate prin lege nu au ajunsp`n\ la cap\t [i nici un vinovat de aseme-nea fapte nu a ajuns `n fa]a justi]iei.

Din p\cate, acestei „violen]e spontane“i s-a ad\ugat instigarea la violen]\ a unordemnitari ai statului. Acum un an, dl IoanMircea Pa[cu, ministrul Ap\r\rii Na]iona-le, a amenin]at cu moartea jurnali[tii de la„Evenimentul Zilei“, fapt sanc]ionat de`ntreaga opinie public\ rom=neasc\, nu [ide superiorii D-Sale, `n ciuda constern\riiprovocate de acest gest extrem de grav `nmediile europene [i euro-atlantice. Cum ofapt\ nepedepsit\ `ndeamn\ la recidiv\,D-Sa a recidivat! Transform`nd armata `norgan de poli]ie politic\, ministrul nostru– de fapt, al lor! – a „sc\pat“ presei aser-vite un document care afecteaz\ siguran]ana]ional\, iar ulterior, prin mijloace speci-fice poli]iei politice, a pus sub urm\rire un

jurnalist, pe domnul Cornel Ivanciuc de la„Academia Ca]avencu“, care anchetacazul, [i pe un lider al opozi]iei, dl GeorgeEnoiu de la PD. Mai mult, ministrulAp\r\rii i-a comunicat jurnalistului prinintermediul unui diplomat rom=n o ame-nin]are cum nu se poate mai direct\ [iexplicit\: „Spune-i lui Ivanciuc s\ se poto-leasc\, pentru c\ altfel o s\ dea de dracu'!“

Din p\cate, aceste evenimente nu s`ntdec`t partea vizibil\ [i cea mai spectacu-loas\ a unei strategii extinse de sufocare alibert\]ii de expresie `n cuprinsul c\reiaintr\ aservirea complet\ a posturilorpublice, cump\rarea – la propriu ori lafigurat! –, a unor institu]ii de pres\ dec\tre mogulii partidului de guvern\m`nt,[antajul cu datoriile pe care trusturile depres\ le au la bugetele de stat, h\r]uirea `njusti]ie a jurnali[tilor critici, condi]ionareaaloc\rii sumelor din „publicitatea de stat“de obedien]a politic\ [i reducerea spiritu-lui critic, f\r\ de care presa nu este pres\,ci doar un biet instrument de propagand\.De altfel, un document f\cut public, dingre[eal\ ori din prostie, de ministrulBejenariu, arat\ negru pe alb, c\ publicita-tea de stat, a ministerelor [i a companiilorna]ionale, este aprobat\ `n final de `nsu[idl Adrian N\stase, [eful guvernului [i alpartidului de guvern\m`nt.

Dac\ trecem `n zona televiziunilor pri-vate, d\m nas `n nas cu datoriile de multemii de miliarde de lei la bugetele statuluiale Pro TV-ului, statul fiind statul d-luiN\stase!, [i peste „atitudinea prietenoas\fa]\ de Uniunea PSD – PUR“ a Antenei 1,dup\ cum `nsu[i dl Voiculescu, patronulacesteia [i liderul partenerului de alian]\ alpartidului de guvern\m`nt, o declara `ndeplin\ sinceritate, ca s\ nu spun incon[-tien]\! Ce mai r\m`ne? Televiziunile debuzunar, f\r\ audien]\, [i acelea v`ndutedeja? Realitatea TV, poate? Dar aceasta `[i

va men]ine relativa independen]\ at`tavreme c`t patronul Luca e sup\rat pepatronul Voiculescu! {i, oricum, nu sepoate bate `n audien]\ cu televiziuneacelui din urm\.

Aceste fenomene nu au trezit doar`ngrijorarea noastr\, a jurnali[tilor [i aconsumatorilor de mass media, ci [i peaceea a unor institu]ii na]ionale [i inter-na]ionale care monitorizeaz\ starealibert\]ii de opinie [i de expresie din Ro-m=nia. „Agen]ia de Montorizare aPresei“ face periodic inventarul tuturoragresiunilor la adresa acestor drepturi [ilibert\]i fundamentale, „Consiliul Na]io-nal al Audiovizualului“ observa recent`nc\lcarea flagrant\ a regulei celor „treitreimi“, `n favoarea grup\rii guverna-mentale, de c\tre o mul]ime de radiouri [iteleviziuni, „Freedom House“ constat\degradarea condi]iilor de exercitare alibert\]ii presei [i a profesiei de jurnalist`n Rom=nia, `n ultimii doi ani. Eveni-mentul cel mai grav este, probabil, repre-zentat de criticile [i avertismentele dincapitolul dedicat libert\]ii presei dinrecentul Raport de ]ar\ aprobat deComisia European\. F\r\ `ndoial\, dac\motivele care au provocat acele reac]iiale Comisiei, nu vor fi eliminate,Rom=nia risc\ s\ nu mai respecte crite-riul politic al ader\rii la UE – pentru c\f\r\ pres\ liber\ nu exist\ politic\ demo-cratic\ – [i s\ rateze ori am`ne sine die`nsu[i procesul de integrare european\. ~nce m\ prive[te, s`nt de acord c\ `ntre o]ar\ f\r\ pres\ liber\ [i una f\r\ guverneste de preferat cea din urm\. Mai alesdac\ e vorba despre un asemenea guvern,cel care guverneaz\ acum Rom=nia, pen-tru care libertatea presei nu este o valoa-re suprem\ a democra]iei liberale, ci ochestie situat\ aleatoriu undeva `ntre unlux deranjant prin `n]ep\turile sale [i unmoft de care ar putea fi scutit.

Libertatea presei, cu [treangul de g`t

DIANA MOR|RA{U

La ora la care scriu aceste r`nduri,Mircea Dinescu a revenit asupra demisieidin CNSAS. Poetul r\m`ne `n Consiliu,gestul lui sem\n`nd cu un fel de „S`c, v-a]ibucurat degeaba...“, adresat inamicilor,deloc pu]ini. Andrei Ple[u, `n schimb, paredecis s\ nu renun]e la ideea demisiei.Dincolo de zvonurile r\zboinice cuprinse`n declara]iile celor implica]i `n acestscandal, dincolo de gestul demisionarilor,discutabil sau nu, `ntreaga situa]ie creat\la CNSAS `n ultima vreme este de o gra-vitate indiscutabil\. Ba, `ndr\znesc s\afirm c\ sp\larea oficial\ a lui VadimTudor de p\catele turn\toriilor anterioareeste dovada peremptorie c\ Rom=nia este`n continuare fieful fo[tilor securi[ti. Dac\stai s\ te g`nde[ti, `nainte lucrurile erauchiar mai simple. Existau Securitatea [i`nc\ vreo dou\ structuri secrete care acti-vau `n zon\, [i cam at`t. Acum situa]ia estecu mult mai stufoas\. Centrul unic deputere s-a spart `ntr-o multitudine de cer-curi de influen]\ [i presiune. C`nd r\sareun dosar secret pe pia]\ (vezi cazulB\sescu) s`nt din ce `n ce mai dificil dedetectat sursa, miza [i scopul. Desprearhivele secrete ale MApN-ului nu s-avorbit p`n\ acum. Se va vorbi de-acum`nainte, dar m\ tem c\ se va bate degeabaapa-n piu\. Implicarea Armatei, una dintrecele mai credibile institu]ii ale Statului, `njocurile de culise [i `n [antajele politicegenerate de campania electoral\ este un

alt semnal major de alarm\, legat intim depresiunile exercitate de factorul politicasupra CNSAS-ului. Pentru c\, `n fapt,toate r\sturn\rile spectaculoase, toatedosarele contraf\cute, toate absolvirileaberante [i de[\n]ate au la temei o cauz\unic\: jocurile majore, [i politice, [i eco-nomice, le ]in `n m`n\, `n continuare, fo[tisecuri[ti activi sau cei care [i azi, [i odi-nioar\, au cochetat, „delicat“ [i tainic, custructurile fostei Securit\]i.

Votul prin care o parte a CNSAS acur\]at obrazul lui Vadim Tudor a fostgenerat, [i el, de o necesitate politic\. Dece spun asta? Tudor candideaz\ lapre[edin]ie. (Ce mai noutate!) La fel ca `n2000, se [tie foarte bine ast\zi c\ acelacare va intra cu Vadim `n turul doi vac`[tiga alegerile. PSD-ul mizeaz\ pe facto-rul Vadim pentru anihilarea lui B\sescu.Adrian N\stase [i CVT se vor `ncol]i cus\bii boante, `n aceast\ campanie. Intere-sul lui N\stase este s\ joace finala mare cuVadim. ~n aceste condi]ii poate fi sigur devictorie, pentru c\ e extrem de improbabilca Alian]a DA s\ recomande electorilorvotarea extremistului. Se va `ncerca dinr\sputeri clonarea scenariului din 2000,c`nd mul]i dintre noi l-au votat pe Iliescude groaza lui Vadim. Pre[edintele Ro-m=niei Mari trebuia scos din g\leata cul\turi mai pur dec`t puristul Dan Voicu-lescu. Cel din urm\, inadmisibil\ sc\parebirocratic\!, nu are `nscris\ [tampilaSecurit\]ii pe cartea de munc\. Vadim, lar`ndu-i, nu a f\cut poli]ie politic\. Ambeleminciuni grosolane pleac\ dintr-o necesi-

tate de ordin politic. Ambele situa]ii s`ntrelevante pentru maniera implacabil\ [ipericuloas\ `n care func]ioneaz\ [i ac]io-neaz\ `n continuare `n Rom=nia structuri-le fostei Securit\]i.

CNSAS-ului i-a fost pe toate c\ile`ngr\dit\ posibilitatea de ac]iune. Accesulla dosare a fost [i este cvasi-inexistent. LaConsiliu, ajung pic\turile care scap\printre degete hr\p\re]e de fo[ti securi[ti.Fire[te, scandalul nu poate conveni parti-tului de guvern\m`nt. Dar nici nu se poateafirma c\ PSD-ul ar fi fost foarte deranjatde situa]ie. ~[i vede, imperturbabil, detreab\. Miz`nd deopotriv\ pe neputin]aefectiv\ a CNSAS-ului, dar [i pe dezinte-resul mass-media pentru subiect. C`tetalk-show-uri au fost pe tema asta? C`tearticole au ap\rut `n pres\? Pu]ine, foartepu]ine, nepermis de pu]ine, `n raport cugravitatea subiectului. Oamenii s-au plic-tisit, nu mai au chef de discu]ii steriledespre Securitate, `[i spun pesedi[tii. Dinp\cate, nu s`nt departe de adev\r. Oamenii`ns\ s-au plictisit de discu]iile sterile [if\r\ finalitate despre Securitate, despref\c\torii de poli]ie politic\. Dac\CNSAS-ul nu ar fi stat at`]ia amar de anicu m`na `ntins\ c\tre arhivele fostei secu-rit\]i, dac\ ar fi fost l\sat s\ `[i `mplineasc\rostul pentru care a fost creat, nu am maifi morm\it [i azi cu obid\ c\ securi[ti aufost, securi[ti s`nt `nc\.

Reglarea st\rii conflictuale de laCNSAS pic\, acum, `n lotul Parlamen-tului. Cel cu majoritate pesedist\, evident.Concluzia e deopotriv\ trist\ [i inutil\.

Povestiri din cripta cu dosare

S\ c`[tig\m cinstit(dar cu sprijinulJandarmeriei!)

GEORGE ONOFREI

Alegerile preziden]iale par s\ fie[i `n Rom=nia cel pu]in la fel de dis-putate ca [i `n Statele Unite aleAmericii. Cu toate c\ dezbateriletelevizate din patria noastr\ nu-snici pe departe at`t de echilibrat rea-lizate, hot\r`toare tot r\m`n. Un altlucru hot\r`tor l-ar putea constitui [ipozi]ia pe buletinul de vot. Nu [tiudac\ exist\ vreun studiu sociologicserios pe tema asta, cert este c\ treidintre candida]ii la Pre[edin]iaRom=niei s-au `mbulzit `ntr-o sf`nt\zi de duminic\ (a lunii octombrie) lau[a Biroului Electoral Central – `ntrei ini]iale: B.E.C. – pentru a-[idepune primii sacii cu semn\turi.Potrivit legii, locul pe buletinele devot este dat de ordinea în care sedepun candidaturile.

Alian]a Dreptate [i Adev\r apostat o dubi]\ `n fa]a BEC `nc\ devineri, cu trei zile `nainte cafunc]ionarii Biroului s\ bage cheia`n yal\. La c`teva ore distan]\, a sosit[i ma[ina Uniunii Na]ionale PSDplus PUR, care, `n plus, a lipit peportiere [i niscaiva afi[e cu AdrianN\stase.

Deputatul PD Ioan Onisei a spusc\ a dus ma[ina Alian]ei la BEC cutrei zile mai devreme pentru c\ „tre-buie s\ fim acolo pentru a evitaorice manoper\ abuziv\ `n ceea ceprive[te `nregistrarea candida]ilor“.Domnul Onisei [i-o fi luat toatem\surile de prevedere, numai c\ totN\stase a fost primul `nregistrat laBiroul Electoral Central. Pentru c\tr\im `n Rom=nia, Jandarmeria aalungat la timpul potrivit (s`mb\t\noaptea) ma[ina Opozi]iei, `n vremece ma[ina Puterii a mai r\mas (potri-vit secretarului executiv al PD) p`n\spre diminea]\. Nu [tim ce s-a`nt`mplat exact mai departe, certeste c\ Adrian N\stase a depussemn\turile la ora 8.30, `n vreme ceB\sescu a ajuns abia pe la 10 [ijum\tate.

Prea multe de comentat n-ar maifi. O or`nduire politic\ recunoscut\pentru faptul c\ a reu[it s\ fraudezeun referendum, despre care ProDemocra]ia spune c\ nu se poateab]ine de la a face mi[ma[uri pe liste[i `n sec]iile de votare, a pus de ast\dat\ [i Jandarmeria `n ac]iune.„Totul pentru ]ar\, totul pentruPSD“ am putea spune.

Istoria cu b\t\lia pentru locul I pebuletinul de vot are un parfum deincredibil. Nu putem s\ nu ne `n-treb\m: dac\ acum, la `nscrierea pebuletin, c`nd miza nu e a[a mare, seapeleaz\ la jandarmi, c`nd o fi luptacea mare, la scrutin, urmeaz\ mobi-lizare for]elor armate de uscat?

{{UUTT {{II ZZBBOORRRROOMMÂÂNNIIAA PPEE ÎÎNN}}EELLEESSUULL TTUUTTUURROORR

octombrie 2004

4 MemoriaTIMPUL

GABRIEL CATALAN

MIRCEA ST|NESCU

Gama de opera]iuni a DIE

Aceasta cuprindea o suit\ foarte larg\de ac]iuni sub acoperire `mpotrivaExilului românesc, care mergeau de laspionaj, subversiune, propagand\ a regi-mului [i a imaginii lui Ceau[escu, dezin-formare, furt de tehnologie, p`n\ la tero-rism, atentate, asasinate [i r\piri de per-soane. Toate aceste ac]iuni erau subsu-mate principiului ideologic al luptei`mpotriva capitalismului [i a du[manilordin exterior.

Încep`nd din 1951, c`nd serviciul despionaj extern este re`ntemeiat de c\treKGB, gama sa de opera]iuni se extindetreptat, `n func]ie de obiectivele politiceale regimului [i de conjunctura inter-na]ional\. De la `nfiin]are [i p`n\ `n1989, DIE a fost mai `nt`i sub strictulcontrol al Moscovei, iar apoi a operat `nstr`ns\ colaborare cu serviciile secretesovietice.

Prima [i singura ac]iune de amploare aspionajului comunist român a fost reali-zat\ `n anii ’60 de c\tre Mihai Caraman,ofi]er DIE care lucra sub controlul sovie-ticilor (cu grad `n KGB), care a construit ore]ea de sustragere de documente secretede la sediile NATO din Paris [i Bruxelles1.

Dup\ tipicul KGB, DIE a r\pit persoa-ne din Occident pentru a le aduce `n ]ar\,cu scopul de a le ancheta, judeca [i con-damna. Un exemplu este Ovidiu Beldea-nu, r\pit pe 31 august 1958 din Berlinuloccidental, unul din cei care `n 1955 auatacat Lega]ia Român\ din Berna, cu sco-pul de a denun]a activitatea acesteia caagentur\ de spionaj sovietic\. Ac]iunii deatunci Securitatea i-a r\spuns prin `ntoc-mirea unor liste de exila]i români conside-ra]i periculo[i, care urmau s\ fie anihila]i2.În unele cazuri, Securitatea racola cainformatori persoanele r\pite. Astfel, avo-catul Traian Puiu, fost lider legionar, afost r\pit din Viena pe 20 ianuarie 1959 [iulterior a fost numit [ef al ComitetuluiRomân de Repatriere, organ care masca ovast\ opera]iune de recuperare a elemene-lor na]ionaliste, de dezinformare [i de dez-binare a exilului românesc, inclusiv prinpublica]iile specializate din ]ar\ („GlasulPatriei“ sau „Tribuna României“) [i dinOccident („B.I.R.E.“, „Stindardul“ [.a.)3.

O alt\ practic\ a DIE a fost atentatul,realizat fie direct de ofi]erii s\i, fie prinintermediari: trafican]i de droguri, crimi-nali pl\ti]i sau terori[ti. Ilustrative s`nt„cazurile“ Monic\i Lovinescu, care `n1977 a fost b\tut\ `ngrozitor cu scopul dea nu mai putea vorbi la Radio EuropaLiber\, [i ale lui Paul Goma, {erbanOrescu (ziarist la Radio Europa Liber\) [iNicolae Penescu (personalitate a exilului),care `n 1981 au primit colete cu bombecamuflate `n c\r]i. În acela[i an, DIE a`ncercat r\pirea fiului lui Goma, iar `nanul urm\tor scriitorul a fost ]inta uneitentative de otr\vire. La r`ndul s\u, scrii-torul Virgil T\nase a fost ]inta unei tenta-tive de r\pire, `ns\ ofi]erul Matei PavelHaiducu (Hirsch), `ns\rcinat cu acestemisiuni, s-a predat DST-ului francez. Unalt caz a fost cel al lui Emil Georgescu,redactor la Radio Europa Liber\, asuprac\ruia au avut loc dou\ atentate: mai `nt`ia fost accidentat de o ma[in\, apoi a fost`njunghiat4.

Ca m\sur\ de anihilare folosit\ de DIE,s-a `ncercat `n permanen]\ discreditarea,compromiterea [i [antajarea opozan]iloranticomuni[ti. Cei trei directori ai Sec]ieiRomâne a Radio Europa Liber\, NoëlBernard, Mihai Cism\rescu [i VladGeorgescu au murit `n 1981, 1983 [i, res-pectiv, `n 1988 `n urma unei forme de can-cer galopant, datorat\, dup\ toate probabi-

lit\]ile, iradierii lor de c\tre agen]ii DIE.Toate opera]iunile privind postul de RadioEuropa Liber\ s-au desf\[urat sub numelede cod „Eterul“, iar seria de atentate a fostorganizat\ [i executat\ de cunoscutul tero-rist interna]ional Ilici Ramirez Sanchez(alias Carlos, {acalul), care a fost instruitla Bucure[ti de c\tre [eful DIE, generalulNicolae Ple[i]\5.

DIE colabora str`ns cu serviciile desecuritate ale unor state [i organiza]iirecunoscute pe plan interna]ional c\ pro-moveaz\ [i practic\ terorismul: Libia,Siria, Irak sau Organiza]ia pentru Eli-berarea Palestinei. România antrena tru-pele speciale ale acestor state [i organi-za]ii, le furniza informa]ii secrete [i levindea `n secret tehnologie militar\furat\ de DIE din Occident. De aseme-nea, România fabrica [i le livra armebacteriologice [i chimice. Politica desubminare a Occidentului era `nso]it\ deopera]iunile care vizau ob]inerea devalut\ forte prin orice mijloace, DIEimplic`ndu-se al\turi de serviciile despionaj ale Bulgariei [i Cubei `n traficulde droguri [i de armament6.

Un alt sector al activit\]ii DIE `nOccident era furtul de tehnologie, dome-niu `n care erau folosi]i cu prec\dereofi]erii acoperi]i din misiunile diplomati-ce, reprezentan]ele economice [i comer-ciale ale României `n str\in\tate, `ntre-prinderile [i firmele mixte româno-occi-dentale, institutele de cercetare [i firmelespecializate ale Securit\]ii („Terra“,„Crescent“, „Dun\rea“ etc.)7.

Propaganda `n favoarea regimului [i acuplului Ceau[escu era f\cut\ prin organi-zarea cu minu]iozitate a vizitelor oficiale`n str\in\tate, [i `n special `n Occident,prin cump\rarea la pre]uri exorbitante aspa]iilor publicitare [i a articolelor elo-gioase din presa str\in\, precum [i a titlu-rilor [tiin]ifice [i academice. Un colabora-tor al regimului a fost Iosif ConstantinDr\gan, om de afaceri italian de origineromân\, care lucra `n str`ns\ leg\tur\ cureziden]a DIE de la Milano. Dezinfor-marea avea un rol esen]ial `n fabricareaimaginii de independen]\ a regimuluiCeau[escu fa]\ de Moscova, pentru pro-movarea intereselor ideologice [i econo-mice ale regimului [i deturnarea aten]ieiopiniei publice occidentale de la situa]iaintern\ dezastruoas\, represiunea intern\,distrugerea civiliza]iei rurale [i a centruluiistoric al Bucure[tiului8.

În politica de propagand\, subversiuneideologic\, dezinformare [i influen]are aExilului, un rol de frunte l-a jucat ierarhiaBisericii Ortodoxe Române. Dintre ceicare erau trimi[i `n Occident de c\tre DIE,cei mai cunoscu]i s`nt Valeriu (Bartolo-meu) Anania (`n prezent arhiepiscop alClujului), Nicolae Corneanu (`n prezentmitropolit al Banatului) – care [i-a recu-noscut colaborarea cu Securitatea –,Antonie Pl\m\deal\ (`n prezent mitropolital Ardealului), Nifon Mih\i]\ (`n prezentepiscop al Sloboziei [i C\l\ra[ilor), Vic-torin Ursache, ierarh al BOR `n SUA [iCanada `ntre 1966 [i 2001 [i arhiepiscopulTeofil Ionescu din Paris. Însu[i actualulPatriarh, Teoctist Ar\pa[u, `nc\ de pe vre-mea c`nd era episcop al Aradului (1962-1973), avea `ntre atribu]iile sale [i `ndru-marea vie]ii românilor ortodoc[i dinStatele Unite [i Canada. De altfel, `n mar-tie-aprilie 1963, Sf`ntul Sinod [i Con-gresul Episcopiei Ortodoxe Române dinAmerica `l numiser\ arhiepiscop de De-troit [i conduc\tor al Episcopiei Românedin SUA, dar autorit\]ile americane nui-au acordat viza, cunosc`nd rela]iile salecu spionajul comunist9.

O opera]iune extrem de cinic\, practi-cat\ pe scar\ larg\ `n anii '80, a fost v`nza-rea etnicilor evrei [i germani. Scopul ope-ra]iunii era dizlocarea comunit\]ilor etniceneromâne[ti, ob]inerea de valut\ forte [i

crearea aparen]ei respect\rii dreptului laemigrare. Anual plecau din ]ar\, `n medie,2 200-2 300 de persoane, pre]ul la careace[ti cet\]eni români erau v`ndu]i variindde la 2 000 p`n\ la 50 000 de dolari ame-ricani, `n func]ie de educa]ie, profesie [ilocul de munc\. În cazuri speciale – per-soane aflate `n func]ii de conducere sau `n`nchisoare – pre]ul atingea suma de250 000 de dolari americani. În total, aufost r\scump\ra]i de statul Israel aproxi-mativ 200 000 de cet\]eni români de ori-gine evreiasc\. În perioada 1973-1978,prin DIE, regimul Ceau[escu a v`ndutanual 22 000-23 000 de evrei, germani dar[i români, sumele rezultate – estimate`ntre 80 [i 90 milioane de dolari pe an –fiind depuse `ntr-un cont special al luiCeau[escu10.

Un decret secret din iunie 1973consfin]ea transformarea DIE `ntr-un ins-trument personal al lui Ceau[escu. DIEera scoas\ de sub autoritatea formal\ aConsiliului de Conducere al MI [i de subjurisdic]ia Comitetului PCR din MI [i aSec]iei Militare a CC al PCR, c\p\t`ndindependen]\ administrativ\, logistic\,financiar\, precum [i `n privin]a controlu-lui de partid [i a politicii de cadre. De ase-menea, pentru men]inerea [i cre[terealoialit\]ii fa]\ de Ceau[escu, salariile eraum\rite cu 25 % fa]\ de ale celorlal]i anga-ja]i ai Securit\]ii, angaja]ii DIE benefi-ciind de tot soiul de salarii suplimentare,prime, sporuri [i alte privilegii. Efectivele,organigrama, sediile [i conducerea eraucomplet acoperite, DIE put`nd emite do-cumente de identitate – inclusiv carnetede membri de partid [i de sindicat – cunume [i locuri de munc\ fictive11. Struc-tura, cadrele, sarcinile [i activit\]ile debaz\ au r\mas neschimbate, `n ciudamodific\rilor de denumire [i a persoanelordin conducere. Astfel, `ntre martie [i iulie1945 spionajul a fost condus de NicolaeSt\nescu; `ntre iulie 1945 [i ianuarie 1947de c\tre Lucian Stupineanu; `ntre ianuarie1947 [i 1954 de Serghei Nicolau (Niko-nov); `ntre 1954 [i 1955 de Vasile V`lcu;`ntre 1955 [i 1959 de Mihai Gavriliuc;`ntre 1959 [i 1978 de Nicolae Doicaru; `n1978 de Alexandru D\nescu [i AlexandruT\unescu; `ntre 1978 [i 1980 de RomusDima; `ntre 1980 [i 1984 de NicolaePle[i]\; `ntre 1984 [i 1990 de AristotelStamatoiu; `ntre 1990 [i 1992 de MihaiCaraman; [i `ntre 1992 [i 1997 de IoanTalpe[12.

Venirea la putere a lui Ceau[escu `n1965 nu a afectat imediat structura [imodul de operare al Securit\]ii. Treptat, el[i-a impus obiectivele prioritare, `ntre carese afla propaganda intern\ [i extern\ cen-trat\ pe cultul personalit\]ii sale [i alElenei Ceau[escu. Din martie 1980, so]ialui Ceau[escu devine prim-vicepre[edinteal guvernului, fiind `n fapt num\rul doi `nierarhia de partid [i de stat. Schimb\rileideologice [i politice cele mai importante`n aceast\ evolu]ie au fost „tezele diniulie“ 1971, care au declan[at o nou\ per-ioad\ de represiune a libert\]ii de expresie[i de g`ndire [i cumularea de c\tre Ceau-[escu a celor mai `nalte func]ii de partid [ide stat (secretar general PCR, pre[edinteal RSR [i comandant suprem al for]elorarmate), `ncep`nd cu 1974.

Dup\ defec]iunea lui Pacepa, tem`ndu-se de un complot, Ceau[escu a ac]ionatpentru controlarea strict\ a aparatuluiSecurit\]ii, schimb`ndu-i pe to]i cei care ise p\reau suspec]i, nesiguri sau nu afi[auo suficient\ obedien]\. Manevra nu i-a`nt\rit controlul asupra Organelor, ci aavut efectul contrar, acestea debaras`ndu-se de el cu prima ocazie. Imediat dup\fuga lui Ceau[escu, din 22 decembrie1989, [i capturarea sa, Securitatea a `nsce-nat – `n colaborare cu Armata [i Mili]ia, [iprobabil sub directa coordonare a servicii-lor secrete sovietice – diversiunea „tero-

ri[tilor“, prin care a asigurat preluareaputerii de c\tre e[alonul secund al nomen-claturii [i p\strarea controlului asuprasociet\]ii române[ti.

1 Pierre Accoce [i Daniel Pouget, Re]eauaCaraman. Cei 13 români care au zguduit NATO,Bucure[ti, Editura Compania, 1999; Thierry Wolton,K.G.B. `n Fran]a, Bucure[ti, Humanitas, 1991, pp.119-136.

2 Ovidiu Beldeanu, Memorial anticomunist din`nchisoare, Editura Jurnalul literar, Bucure[ti, 1999;Dorin Dobrincu, Ocuparea lega]iei RPR din Berna [ipropaganda comunist\ (februarie 1955), `n „AnaleleSighet“ 8, pp. 963-976; S. Olaru, Cei cinci care ausperiat Estul. Atacul asupra Lega]iei RPR de laBerna (februarie 1955), Ia[i, Editura Polirom, 2003.

3 I.M. Pacepa, Cartea neagr\ a Securit\]ii. Via]amea al\turi de Gheorghiu-Dej, vol. 2, pp. 81 [i 161;P. Accoce [i D. Pouget, op. cit., pp. 136 [i 146.

4 Monica Lovinescu, Unde scurte, vol. I-VI,Bucure[ti, Editura Humanitas, 1990-1996, passim;La apa Vavilonului. 1960-1980, vol. 2, Bucure[ti,Editura Humanitas, 2001, passim; [i Jurnal. 1981-1984, edi]ia a II-a, Bucure[ti, Editura Humanitas,2003, passim; P. Goma, Soldatul c`inelui, Bucure[ti,Editura Humanitas, 1991; T. Wolton, op. cit., pp.296-297; I.M. Pacepa, Red Horizons. Cronicles of aCommunist Spy Chief, ed. a II-a, Washington DC,Regnery Gateway, 1987, pp. 6, 154, 162-164, 191,413-416; [i Cartea neagr\ a Securit\]ii. L-am tr\datpe Ceau[escu, vol. 3, 1999, pp. 142-143 [i 183-184.

5 I.M. Pacepa, Cartea neagr\ a Securit\]ii, vol. 3,pp. 142-143, 185-186 [i Red Horizons, pp. 35, 162-164, 402-416; Nestor Rate[, Episoade violente dinistoria Europei Libere, `n „22“, nr. 672, 21-27 ianua-rie 2003.

6 I.M. Pacepa, Cartea neagr\ a Securit\]ii, vol. 3,pp. 54-57, 125-132, 185-186 [i Red Horizons, pp.15-17, 19-20, 24-25, 31-32, 36, 89-91, 96, 101-103,109-112, 123-124, 165-167, 177, 300-302, 377; C.Andrew [i O. Gordievsky, op. cit., pp. 385-386.

7 I.M. Pacepa, Cartea neagr\ a Securit\]ii, vol. 2,pp. 55-83; vol. 3, pp. 20-48 [i 185-186.

8 I.M. Pacepa, Cartea neagr\ a Securit\]ii, vol. 3,pp. 94-110; Vlad Georgescu, Politic\ [i istorie.Cazul comuni[tilor români, Bucure[ti, EdituraHumanitas, 1991.

9 P. Goma, Jurnal american (1978), `n Alte jur-nale, Cluj, Editura Dacia, 1998, pp. 5-45; I.M.Pacepa, Horizons rouges, pp. 215-216; Jean Miloe,La riposte aux attaques du Gouvernement Roumaincontre l’Eglise Roumaine de Paris, Paris, f.ed.,1976; Gabriel Catalan, Însc\unarea PatriarhuluiJustinian, `n „Analele Sighet“, vol. 6, Anul 1948 –institu]ionalizarea comunismului, Bucure[ti,Funda]ia Academia Civic\, pp. 706-711, Alegerea [icariera unor arhierei, `n „Mesagerul Sf`ntuluiAnton“ nr. 47, iulie-august 2001, pp. 23-26 [i sub tit-lul Alegerea [i cariera unor arhierei ortodoc[i `nRomânia comunist\, `n „Dorul“, Danemarca, nr. 164,octombrie 2003, pp. 35-38 [i Rebeliunea legionar\,pogromul antievreiesc, clerul ortodox [i Securitatea,`n „Dorul“, nr. 165, noiembrie 2003, pp. 36-39;Sylvaine Guinle-Lorinet, Bisericile din România `nanii ’50, v\zute de la Vatican, `n „Mesagerul Sf`ntu-lui Anton“, nr. 46, mai-iunie 2001, pp. 22-25, trad.de M. St\nescu, note de G. Catalan [i `n „Memoria“,nr. 1 (34), 2001, pp. 62-69.

10 I.M. Pacepa, Cartea neagr\ a Securit\]ii, vol.3, pp. 53-54 [i 154.

11 Ibidem, pp. 75-81. 12 D. Deletant, op. cit., p. 349; vezi situl SIE din

2001 la adresa www.dci.ro [i cel din 2002-2004 laadresa www.sie.ro.

Scurt\ istorie a securit\]ii (IV)

Agora

octombrie 2004

TIMPUL 5

RADU PAVEL GHEO

Pentru un popor frustrat de permanen-tele compara]ii cu alte neamuri, `n ultimiicincisprezece ani multe s-au schimbat `nprivin]a imaginii pe care o au rom=niidespre ei `n[i[i. Odinioar\, cu mult tupeu,ne comparam cu francezii sau englezii orim\car cu italienii, iar azi, dup\ ce-am v\-zut lumea cu propriul lung al nasului, nemul]umesc compara]iile cu cehii, ungurii,ba chiar [i cu bulgarii, altfel calul nostrubalcanic de b\taie. Cu alte cuvinte, am sc\-zut u[urel `n proprii no[tri ochi – lucru`ntruc`tva benefic `n cazul unei popula]iiservite zeci de ani cu o hipertrofiere aegoului na]ional, fiindc\ ne mai apropie derealitate [i ne permite s\ sc\p\m de c`tevacomplexe de superioritate d\un\toare.

Orgolii [i semianalfabetism

Multe s-au schimbat, cum ziceam, `nprivin]a imaginii rom=nilor despre ei`n[i[i, dar exist\ cli[ee `ncremenite `nschem\, perpetuate f\r\ justificare (bachiar ocolind obstinat riscul evalu\rii cri-tice) la fel de absurd ca [i `ncrederea `nbiserica neamului (care biseric\ a neamu-lui?) sau `n armat\ (a c\rei ultim\ victorielimpede a[ plasa-o pe la 1878): `ncrederea`n calitatea `nv\]\m`ntului rom=nesc [i `ninteligen]a superioar\ a rom=nilor maibine sau mai prost educa]i. Ve[nica marot\– liceenii premia]i la diversele olimpiadeinterna]ionale de [tiin]e sau arte – repre-zint\ peticele cusute pe orgoliul nostrug\urit ca un sac.

Presimt c-o s\ ne treac\ `n cur`nd, iarde[teptarea va fi amar\. Din p\cate, va fi [iprea t`rziu ca s\ mai schimbi radical ogenera]ie. {i n-o s\ teoretizez acum preamult pe tema degrad\rii mediului intelec-tual [i a calit\]ii educa]iei de la noi, ci o s\`ncerc s\ fac ni[te calcule [i s\ dau c`tevaexemple concrete.

Am r\mas cu ideea c\ alfabetizarea`ntregii popula]ii, [coala general\ [i apoiliceul obligatoriu ne-au asigurat un nivelde cuno[tin]e superior altor cet\]eni, dinalte ]\ri, [i c\ respectivele cuno[tin]e s`ntnu doar nenum\rate, ci [i foarte utile. E oform\ de salvare a m`ndriei na]ionale, daruna riscant\, fiindc\ procesul educativ`nceput `n comunism [i care continu\ glo-rios de jalnic [i azi ar putea fi numit celmai bine furatul propriei c\ciuli. Meda-lia]ii la olimpiade s`nt excep]iile (care, dealtfel, adesea pleac\ din Rom=nia `nainteca statul sau societatea s\ apuce s\ se folo-seasc\ de inteligen]a lor, ba chiar succesulle permite s\ plece de aici). ~n spateleacestor excep]ii merituoase – care adesease zbat tocmai pentru a sc\pa din sistem,nu pentru a-l gira – se ascunde adev\ratulchip al educa]iei rom=ne[ti. ~ntr-un singurcuv`nt, chiar dac\ mai lung, i-a[ zicesemianalfabetism.

Rom=nia devine, `ncet-`ncet, o ]ar\ desemianalfabe]i cu diplome de licen]\.Cinste rarelor excep]ii, le ]in pumnii [isper (spre binele cuiva, de[i nu [tiu, z\u, alcui) s\ nu emigreze chiar to]i. Fiindc\ a[aa `nceput totul: o dat\ cu emigrarea ma-siv\ a tinerilor cu studii superioare [i culansarea pe band\ a diplomelor obligato-rii. O s\ vedem cum...

Un fel de reu[it\ a societ\]iipostrevolu]ionare

Dup\ speran]ele de dup\ Revolu]ia dinDecembrie – multe dintre ele pierite pedrum – au urmat e[ecuri peste e[ecuri,care au fragmentat [i dezorientat societa-tea rom=neasc\. ~n acest context, uite c\am g\sit totu[i un domeniu `n care destuicet\]eni au reu[it s\ descopere o cale dereu[it\ personal\, iar realiz\rile – dac\ leputem spune a[a – au fost remarcabile. Evorba de emigra]ie. La emigran]i amdep\[it cu succes norma la care ne-am fia[teptat `n timpul euforicei luni ianuarie alui 1990. Dar propor]iile [i impactul ei, `nabsen]a unor cifre clare, s`nt greu de esti-mat chiar [i pe termen scurt. O s\ `ncercdoar c`teva aproxim\ri.

G`ndi]i-v\ c\ `n 1989 popula]iaRom=niei era de 25 de milioane. Ast\zi ede 21 de milioane. Bine`n]eles c\ `ntretimp, din pricina sc\derii nivelului de trai(dar [i a altor cauze), natalitatea a sc\zutzdrav\n, iar mortalitatea a crescut an de anca F\t-Frumos, dar asta e doar o parte aexplica]iei. Cealalt\ parte e mai trist\,fiindc\ nu mai ]ine de firea lucrurilor, cana[terea [i moartea, ci de acea „reu[it\“proprie societ\]ii noastre postrevolu]iona-re: emigra]ia. Din cele patru milioanelips\, o bun\ parte s`nt cei care au trecutdefinitiv grani]a. Din p\cate, nimeni nu aavut chef s\ fac\ statistici [i clasific\ri pecategorii sociale, ca s\ vad\ dimensiunilereale ale dezastrului.

Exist\ o categorie de absolven]i defacultate (de toate specialit\]ile) care audat admitere dup\ tipicul de dinainte de1989 [i c`]iva ani dup\ 1989, pe un num\rde locuri limitat, cu concuren]\ mare [if\r\ posibilitatea de a opta pentru locuri cutax\ sau de a alerga la o facultate particu-lar\, oricare o fi ea, numai student s\ tefac\. ~n marea lor majoritate, erau in[ibine preg\ti]i, poate trecu]i printr-un liceumai lejer (c\ci cele dou\sprezece claseerau obligatorii), dar cu o concuren]\ dur\la admiterea `n facultate [i un sistem soli-citant `n timpul studen]iei. O parte dintreei au acum 50-60 de ani [i se vor retragecur`nd sau s-au retras deja. Ceilal]i, careau sub 50, aveau `n 1989 sub 35 de ani(chiar 20-25) [i au fost buni imigran]ipoten]iali.

C`]i absolven]i de facultate d\dea regi-mul comunist pe an, `n condi]iile `n careexistau doar cinci centre universitare mari[i late? O sut\ de mii? S\ zicem. Din 1980p`n\ `n 1990 (ca s\ lu\m un interval me-dian) s-ar str`nge cam un milion de oame-ni care ast\zi au `ntre 28-30 [i 38-40 deani. S`nt exact genera]ia de schimb, iarprintre ei puteau fi g\si]i tinerii dinamici,capabili, plini de speran]e, cei care ar fiputut schimba Rom=nia. Zic „ar fi putut“fiindc\ acum revin la cele patru milioanede cet\]eni disp\ru]i din statistici. Cam c`]idintre ei crede]i c\ vor fi emigrat `ntretimp? Eu cred c\, probabil, cel pu]in dou\milioane (de[i b\nuiesc c\ s-ar putea ajun-ge chiar la trei). Iar cum emigran]ii cel maiu[or de acceptat de o ]ar\ str\in\ (`n princi-pal Canada) s`nt cei cu studii superioare,n-ar fi interesant de [tiut c`]i din acelmilion de absolven]i despre care vorbeamau ajuns peste hotare? M\ tem c\ tot unmilion. Iar mul]i dintre ei s`nt exact acea„genera]ie de schimb“. {i nu exagerez:personal, am mai mul]i prieteni (dincopil\rie, liceu, facultate etc.) pleca]i `nCanada, Germania sau S.U.A. dec`t priete-ni r\ma[i aici. Am mai avut ocazia s\ daupeste un caz concret, o clas\ de dinainte de1989 de la un liceu de elit\ ie[ean, undeto]i cei treizeci [i ceva de absolven]i auintrat la facultate, iar la ora actual\ pestetrei sferturi s`nt cet\]eni ai altor ]\ri.

~mi pare r\u c\ – nu din vina mea – lip-sesc statisticile limpezi, complete [i rele-

vante, dar concluzia o poate trage oricinese uit\ `n jur: in[i de valoare, care nu sepot `ncadra `n sistemul nostru, nu au pile,nu se pot `mp\ca deloc cu un salariu demizerie [i nici cu obliga]ia de a pupa unfund de [ef, pleac\. Pleac\ pe rupte. Iargolul e `nlocuit, inevitabil, cu ce-a r\mas:profesori slabi sau at`t de prost pl\ti]i,`nc`t ajung s\ se g`ndeasc\ la plata`ntre]inerii ca la o sabie a lui Damocles([i-atunci adio concentrare la ore), cadreuniversitare lipsite de sclipire, `mb\tr`nite[i `n\crite, a[tept`nd s\ moar\ titularulcatedrei ca s\ se bat\ pe locul lui, studen]iobosi]i [i `ndep\rta]i de ideea de perfor-man]\ prin studiu. Alteori golul respectivnu e `nlocuit cu nimic, ca `n cazul cer-cet\rii [tiin]ifice rom`ne[ti, care a ajuns caun fel de banc cu expedi]ia pe Marte aalbanezilor (iertare pentru etnostereotip!).

Ce am fost [i ce-am r\mas

Rezultatele fenomenului se v\d: tre-buie s\ men]inem sistemul `n via]\ (defapt, `n com\ asistat\), a[a c\ mergem`nainte. Diploma `nlocuie[te competen]a –ieri la nivel de liceu, azi [i la nivel univer-sitar sau postuniversitar. Cred c\ avem celmai mare procentaj de bacalaurea]i anal-fabe]i (nu exagerez – am fost cinci aniprofesor de liceu [i am v\zut cum staulucrurile). Avem apoi o mas\ gigantic\ deabsolven]i de facultate semianalfabe]i, iarace[tia nici m\car nu mai au nevoie depile ca s\ ocupe locuri pe care nu ledore[te nimeni. Ulterior, semianalfabetulajuns educator, cadru universitar sau pro-fesor doctor preg\te[te [i perpetueaz\analfabetismul.

S`nt convins c\ dac\ `n ParlamentulRom=niei s-ar da un test simplu, de orto-grafie, rezultatele ne-ar coco[a de r`s. Vezilimbi greoaie, obi[nuite s\ urle la [oferi,cum se chinuie s\ pronun]e cuvinte grele,gen acquis sau constitu]ional, care oricumnu le spun nimic. La televizor v\d avoca]ide prestigiu, adic\ in[i a c\ror calitate artrebui s\ fie talentul oratoric – [i nu oriceavoca]i, ci dintre cei angaja]i `n procesecelebre, cu onorarii grase –, cum fac deza-corduri grosolane, de genul „Clien]ii m\[tie...“, [i nu s`nt `n stare s\ lege dou\ frazemai lungi de cinci cuvinte, dar dau intensdin m`n\. Emit des c`te un „\\\“ lung [i`ncep s\-[i debiteze agramatismele cuputernicul cuv`nt „deci“. Profesori derom=n\ scriu cu mai multe gre[eli delimb\ dec`t un gimnazist din perioadainterbelic\. Plagiatul a devenit regula debaz\ a crea]iei.

Solu]ia? Simplu: ne doare la basc\.Sc\dem standardele. Reducem nivelul pre-ten]iilor. O not\ de 10 rom=neasc\ s\ fieechivalentul unui 5-6 onorabil. O not\ de 5ia toat\ lumea, altfel r\m`n [colile f\r\elevi, facult\]ile f\r\ studen]i [i profesoriif\r\ norme. Faptul c\ trei sferturi din absol-ven]ii de liceu ob]in [i diploma de bacalau-reat nu e suspect, ci l\udabil. Noi s`ntem...pardon, suntem de[tep]i. Noi facem faculta-te oricum, mai ales dac\ tr\im la ora[, c\-imai mare ru[inea s\ nu zic\ mama c\ e[tistudent undeva. Iar dac\ am intrat, trebuies\ [i termin\m. Cu tax\, f\r\ tax\... Abiac`nd ie[im `n lume, vedem c\ excelen]arom=neasc\ de azi abia dac\ atinge medio-critatea american\. Iar atunci c`nd e real\,excelen]a rom=neasc\ devine `n scurt timpchiar american\, cu permis de rezident [iapoi cu cet\]enie `n toat\ regula.

E drept, degradarea abia a `nceput. Seva sim]i puternic de tot abia peste vreozece ani, c`nd masa de absolven]i de azirisc\ s\ se transforme `ntr-o mas\ de[omeri titra]i. Iar vina nu-i nici a profeso-rilor, nici a elevilor, ci a unui sistem ano-mic, care a stimulat plecarea masiv\ atinerilor de valoare, cre`nd un vid de inte-ligen]\ creativ\, [i a `ncurajat impostura.

Dar nu po]i s\-i condamni pe mediocriidin garda veche fiindc\ vor s\ se `ncon-joare de mediocri noi, semenii lor, fra]iilor. Oricum, medalia]i la olimpiadeleinterna]ionale tot o s\ avem [i m`ine. Iarpoim`ine or s\ fie `n Canada.

***Nu-mi st\ `n caracter s\ fiu o Cassandr\

at`t de tragic\. {i-i p\cat s\ pleca]i de pearticol cu fruntea `ncruntat\. A[a c\, dac\tot am pomenit de teste, v\ propun – ca peultimele pagini ale tabloidelor – un mic

Test de inteligen]\ [i tupeu:

I) Ortografie

Cum se scrie corect?1) a) M`nca-tu-]i-ai bor[u’? b)

M`ncatu-]i-ai bor[u’? c) M`nca-tu-]i-aibor-[u’?

2) a) suntem b) s`ntem c) s=ntem3) a) popolar b) poporal c) poponar4) a) Rom=nia e o ]ar\ frumoas\. b)

Rom=nia? E, o ]ar\! Frumoas\?! c)Rom=nia e o ]ar\, frumoaso!

5) a) Progresele care le-am f\cut b)Progresele pe care le-am f\cut c)Progresele cui te-a f\cut

II) Cuno[tin]e generale

~ncercui]i r\spunsul corect:1) Nivelul de trai din Rom=nia ultimi-

lor cincisprezece ania) a crescut b) a sc\zut c) a) [i b)2) Emigran]ii din Rom=nia s`nt `n

marea lor majoritatea) dezam\gi]i b) b\rba]i [i femei c)

tr\d\tori 3) Dac\ ave]i 1.000.000 lei [i

cump\ra]i o p`ine cu 15.000, un salam cu300.000 [i o carte cu 150.000, c`]i bani v\mai r\m`n?

a) nu cump\r c\r]i b) prea pu]ini c) da’ce te intereseaz\?

4) ~n mod tradi]ional, credin]arom=nilor este cea

a) cre[tin ortodox\ b) gre[it\ c) `n[ansa la Loto

5) Corectitudinea este o calitatea) `ndoielnic\ b) ne`ndoielnic\ c) la

al]ii

III) Cuno[tin]e despre ]ar\

1) Rom=nia este o ]ar\a) european\ b) balcanic\ c) Serios?2) Teritoriul Insulei {erpilor apar]inea) Rom=niei b) Ucrainei c) Insulei

{erpilor3) Regimul comunist din Rom=nia a

durata) 42 de ani b) 57 de ani c) r\spuns

clasificat4) Rom=nia [i Ciadul au `n comuna) nivelul de trai b) drapelul c) demo-

cra]ia parlamentar\5) Conform statisticilor, obiectivele

turistice ale ]\rii promovate cel mai insis-tent de rom=ni s`nt

a) femeile b) femeile c) femeile, da’ ce]ar\ de proxene]i!

~n func]ie de r\spunsurile date, pute]ialege:

– majoritatea r\spunsurilor a): maialege]i o dat\

– majoritatea r\spunsurilor b): emigra]i(v\ recomand Canada)

– majoritatea r\spunsurilor c): candi-da]i pentru o func]ie politic\ sau intra]i `navocatur\ (indiferent).

V\ urez succes [i sper s\ v\ vede]i c`tmai cur`nd pe pozi]ia meritat\! {i, dac\ os\ ajung vreodat\ la str`mtoare, v\ rog s\nu m\ uita]i.

Al dumneavoastr\, etc.

Vidul de inteligen]\

Cronici din tranzi]ieTIMPUL6

octombrie 2004

GABRIEL ANDREESCU

Autorul c\r]ii Retori, simulacre, impos-turi. Cultur\ [i ideologii `n Rom=nia a fostdeja subiectul unor observa]ii critice.{tefan Agopian s-a referit `n AcademiaCa]avencu nr. 20, a.c. la un citat din Omulrecent luat din context [i interpretat gre[itde c\tre Ciprian {iulea `n articolul s\u dinAdev\rul literar [i artistic, 20 iulie a.c.Agopian completeaz\ ce era necesar s\ fiecunoscut de c\tre cititor [i demonstreaz\,f\r\ dubii, eroarea lui {iulea. ~n final,{tefan Agopian trage urm\toarea conclu-zie: „… pentru mine, Ciprian {iulea s-adescalificat ca intelectual. Nu am nimic cuomul {iulea, deoarece pot `n]elege mizeriamoral\, ura, invidia care `i macin\ pemul]i dintre noi“.

~n num\rul urm\tor al Adev\rului lite-rar [i artistic, Ciprian {iulea a r\spunsaccept`nd numai pe jum\tate viciul dejudecat\ care i se imputa.

Regret cuvintele lui {tefan Agopian,c\ci t`n\rul {iulea merita alt tratament dinpartea domniei sale. Era oare greu deacceptat ca {iulea s\ fi trecut `n vitez\ prinacele pagini ale Omului recent [i s\ le ficitat f\r\ rigoare? Desigur, gre[eala tre-buie punctat\. Dar a propune ca explica]ieo tic\lo[ie premeditat\ mi se pare preamult. Nimic din ethosul Retorilor, simula-crelor [i imposturilor ori al altor scrierisemnate de autorul bra[ovean nu justific\o astfel de interpretare.

Mai regret c\ domnul Agopian seadaug\ celor care explic\ reac]ia negativ\la textele lui Patapievici printr-un delictde invidie. Judecarea critic\ a unor ideipoate avea ca motiva]ie chiar alte idei, nudoar interese [i racile de personalitate.

Pe de alt\ parte, observa]ia publicat\ `nAcademia Ca]avencu are o valoare maigeneral\. De[i teoretician al contextua-liz\rii, Ciprian {iulea pare s\ aib\, `ntr-adev\r, o problem\ cu a[ezarea `n context.Dau ca exemplu: afirma]ia lui AdrianMarino din Politic\ [i cultur\: „activitateagrupului Noica a fost remarcabil\ [i pozi-tiv\“. Ea nu indica deloc, `n logica volu-mului, „nevoia irepresibil\ a na]ionalis-mului… de a `mbog\]i vitrina culturii ro-m=ne“. ~n schimb, {iulea valorific\ pozi-tiv un citat din Al treilea discurs, [i r\m`ne

la el, de[i dialogul cu acest titlu dintreSorin Antohi [i Adrian Marino are cel maimare poten]ial subversiv pentru atitudineapaneuropean\, din c`te au produs vreodat\autorii discursului „moderat european“.Or, `n raport cu bibliografiile de autor `n-tinse pe genuri de texte variate, pe temecare `[i modific\ `n timp ]inta [i miza,a[ezarea ponderilor juste `ntre referin]ereprezint\ un criteriu de baz\ al adecv\rii.

~mi permit s\ m\ refer [i la o citare amea. Pentru a-[i argumenta interpretareaasupra leg\turii cu „miturile identit\]ii ro-m=ne[ti“, {iulea ia ca referin]\ un mic arti-col pe care l-am scris `n 1990, `n luna iu-nie (Istorie r\nit\, publicat `n revista 22),sub emo]ia teribilei invazii a minerilor [i,deci, cu o referen]ialitate esen]ial oblic\.Or, av`nd `n vedere tot contextul, un astfelde text este inutilizabil. Cu at`t mai pu]in„revelator“, cum noteaz\ domnul {iulea,pentru atitudinea mea fa]\ de na]ionalism.Revelatoare pot fi eventual studiile meni-te s\ trateze elaborat subiectul, nu astfelde retorici conjuncturale.

M\ opresc aici cu observa]iile critice lacartea de debut a lui Ciprian {iulea. C\ciatributele de fond s`nt eclatant pozitive.Cartea este scris\ relaxat, fermitatea opi-niilor nu le face mai pu]in flexibile, auto-rul se exprim\ precis [i esen]ializat, inteli-gen]a observa]iei cucere[te. Partea argu-mentativ\ a tezelor pare dominat\ de aser-]iuni [i sentin]e. Dar ultimele presupun [icon]in o cunoa[tere care explic\ de ce tex-tul pare at`t de conving\tor. ~n spateleacestui volum mic, care se cite[te at`t deu[or, se afl\ o foarte dens\ judecat\ asupraculturii rom=ne[ti actuale.

Tema volumului

Cartea lui {iulea con]ine cinci eseuri,de propor]ii inegale, precedate de o Intro-ducere `n care `[i expune metoda, concep-tele [i interesul. Comentariile despre arhi-tectura comunist\, sub titlul Saivane [ipiramide, ca [i excursul `n dramaturgia luiTeodor Mazilu, D.R. Popescu [i DumitruSolomon s`nt mai mult schi]e pe o tem\aleas\. Eseul Maiorescu [i rom=nii esteg`ndit s\ `nfrunte citirea stereotip\ a auto-rului „formelor f\r\ fond“ [i, probabil, vajuca chiar acest rol. ~n ce prive[te ultime-le trei eseuri, ele dau `ntreaga anvergur\inteligen]ei sale speculative.

Dincolo `ns\ de tema pe care o cerce-teaz\, de c`t o aprofundeaz\ [i `n ce m\su-r\ ob]ine concluzii relevante, Ciprian {iu-lea capteaz\ prin observa]iile lui de o inte-ligen]\ sclipitoare. Faptul c\ Lovinescuvede `n bol[evism „un principiu de viitor,dac\ nu chiar de progres“, este comentatde {iulea `n urm\toarele cuvinte: „Lovi-

nescu nu `ncearc\ nici s\-[i l\mureasc\ dece tocmai o societate foarte `napoiat\ caRusia adopt\ un principiu de viitor at`t de«avansat» [i nu se mul]ume[te s\ `mbr\]i-[eze spiritul timpului, care `n acel moment`n Europa era democra]ia burghez\“ (pag.101-102). Critic`nd interpret\rile lui SorinAlexandrescu, el observ\ c\ „tocmai defi-ni]ia individualist\ a modernit\]ii nu severific\ pe Eliade [i pe ceilal]i «furio[i»interbelici“ c\ci „exaltarea individualit\]iicreatoare are prea pu]in de-a face cu indi-vidualismul at`ta timp c`t e v\zut\ sub spe-cia unei autenticit\]i vitaliste [i misticoi-de, imposibil de conciliat cu societatea“(pag. 110). Aspira]ia „relativ utopic\ a luiAdrian Marino de a impune rela]ii «fr\-]e[ti», de egalitate, `ntre culturile lumii“este certat\ cu acest enun] aproape profe-soral: „Enciclopedismul ca func]ie inte-gratoare a culturii, menit\ s\ o organizezedin perspectiva unor priorit\]i na]ionale,merge `ntr-o direc]ie profund antiliberal\.Ideile marilor enciclopedi[ti rom=ni (Emi-nescu1, Hasdeu, Iorga, Blaga Eliade) o de-monstreaz\ f\r\ excep]ie. (pag. 152)“.Sau: „…aceast\ opozi]ie radical\ fa]\ dena]ionalism are drept consecin]\ parado-xal\ obnubilarea cauzelor na]ionale pro-funde ale marasmului rom=nesc, adic\ oatitudine tot din gama na]ionalismului(pag. 153)“.

Dup\ cel dedicat lui Maiorescu, capito-lul poate cel mai substan]ial trateaz\ Omulrecent. De[i multe observa]ii de con]inutau fost f\cute [i de al]i autori, `n particular`n dou\ numere ale Observatorului cultu-ral din anul 2002, analiza actual\ esteextrem de interesant\. Nimeni nu a numitcele mai sensibile aspecte ale c\r]ii pro-movate de Humanitas cu at`ta lips\ decomplexe, cu o astfel de violen]\ a spune-rii a ceea ce este necesar a fi spus, [i `nacela[i timp (paradoxal?) cu at`ta senin\-tate. Dar de ce contest\ {iulea, urm`nd oopinie deja stereotip\, dimensiunea anali-tic\ a textelor din Observator, nu `n]eleg.

{iulea identific\ originea intelectual\prim\ a filosofiei lui H.R.P., care este hei-deggerianismul [i completeaz\: „Atuncic`nd limbajul s\u nu este manifest heideg-gerian, H.-R. Patapievici r\m`ne categoric`n siajul stilului noician – `n mare o trans-punere local\ a celui heideggerian cuemfaza special\ a «rostirii» lui Blaga(pag. 160).“ Iar, mai departe: „caracteris-tica principal\ a stilului noician epigonicpe care `l practic\ H.-R. Patapievici eexpresia obscur\, `nc\rcat\ emo]ional,care `ncearc\ s\ ajung\ empatic la sensibi-litatea cititorului, care «`i face cu ochiul»acestuia… (pag. 160)“.

Autorul citeaz\ capodoperele „de bol-boroseal\ abstrus\ cu veleit\]i oraculare“,noteaz\ obsesia de a epata, evitarea cit\riiprincipalelor repere intelectuale, conclu-zion`nd: „H.-R. Patapievici e `n c\utareadisperat\ a unei originalit\]i care nu `ieste, `ns\, accesibil\ (pag. 162)“. Observ\c\ Omul recent traveste[te o miz\ strictpersonal\ `n hainele interesului public.Patapievici rezolv\ coinciden]a opu[ilor –democra]ie bun\ [i democra]ie rea; mo-dernitate bun\ [i postmodernitate rea – `npatetic pur. Mai citez: „Lipsa complet\ anuan]elor `n tratarea c`torva teme, precum[i repetarea lor ca atare, f\r\ nici un efortde a le plasa `n coeren]a ansamblului jus-tific\, cred, tratarea lor ca obsesii.“

Autorul volumului Retori, simulacre,imposturi nu putea uita una din marilevictime ale Omului recent, tema wellfarestate, pe care o include, [i bine face, `nseria „sofismelor aiuritoare“. Teoria ana-rho-capitalist\ asupra imoralit\]ii impo-zit\rii este incompatibil\ cu oricare dintrelumile reale, spune el.

Iau drept concluzie la capitol urm\toa-rea afirma]ie a lui {iulea: „Impresia domi-nant\ la lectura unor astfel de argument\rieste c\ `n Omul recent se poate demonstra

Cultur\ [i impostur\ `n Rom=nia

Biciul &z\h\relul (VI)

Didactice. Despre entuziasme[i… munca `n zadar

(continuare din pagina 1)

3. Dar, s\ presupunem, dificult\]ilepaideice au fost `n mare dep\[ite,mul]i dintre tinerii dezorienta]i dealt\dat\ au c\p\tat siguran]\, [i-audezvoltat aptitudinile, au deja deprin-deri, abilit\]i care s\ le permit\ s\devin\ buni speciali[ti `n domeniullor. S`nt iscoditori [i ironici, greu deprins de-acum `nainte `n capcaneideologice. {i, bine`n]eles, incomozi –datorit\ vitalit\]ii [i intransigen]ei lor.Ce se va `nt`mpla cu ei? R\m`n ei„motorul“ (din Tecuci sau de aiurea)de care n-are trebuin]\ c\ru]asociet\]ii noastre, ce-[i continu\ netul-burat\ de supersonicele altora – s\ lefie de bine! –, c\l\toria prin istorie?

S\ ajung la un exemplu maiconcret: ce poate spera un inteligent [ibine preg\tit absolvent de litere?Chiar de va fi l\udat pentru cronicilesale (cum s-a `nt`mplat cu unii dintrecolaboratorii Timpului, chiar de la pri-mele lor texte), chiar dac\-[i va umplesertarele cu premii de pe la diverseconcursuri studen]e[ti, chiar dac\ abeneficiat de burse de specializare `nuniversit\]i str\ine, `ntorc`ndu-se deacolo cu diplome ce-i atest\ compe-ten]a, el nu va ajunge (dec`t prin acci-dent [i `n urma unor `ncerc\ri repeta-te, evident umilitoare) s\ predea `ntr-un liceu.

De ce? Pentru c\ la minunatelenoastre examene de titularizare `n`nv\]\m`nt, spiritul critic… „cau-zeaz\“. Dup\ ce s-a scuturat de locu-rile comune [i de inep]iile prinse `nfraze agramate, junele este obligat s\`ngurgiteze o ciud\]enie bibliografic\(ar merita publicat\, dar nu avemspa]iu acum!), `n care vechituri f\r\nici o consisten]\ [tiin]ific\ staual\turi de produc]ii r\s\rite `n curteaunor SRL-uri cu preten]ii de edituri,finan]ate cu m\rinimie de ministere.Ca s\ nu mai spun c\ mintea lui nor-mal\ nu poate fi dec`t tulburat\ demanualele `n care nici nu [tii ce s\admiri mai `nt`i: scenariile„educa]ionale“ demne de teatrulabsurdului, limba r\muroas\, cuexpresivit\]i involuntare, datorate tra-ducerilor aberante sau proliferareatautologic\? Desigur, la toate acestease adaug\ [i norocul de a fi evaluat depersonaje strecurate prin universit\]ipe baza „originii s\n\toase“, cu ter-menul de valabilitate de mult expirat,sau de clonele lor contemporane.

***Situa]ia pare, dar nu e f\r\ ie[ire.

De pild\, o str\lucit\ absolvent\ dematematic\, dup\ ce a `ncercat – nor-mal, f\r\ succes! – s\ ocupe un post deprofesoar\ `ntr-un t`rg din Moldova,n-a avut `ncotro [i a trebuit s\ seconsoleze cu Oxfordul. Ce s\-i faci,nu `ntotdeauna iese cum ]i-ai dorit…

EDIT

OR

IAL

7Cronici din tranzi]ieTIMPUL

octombrie 2004

orice, `n func]ie doar de afectele pe careautorul vrea s\ le transmit\ sau s\ leimpun\ cititorului“ (pag. 173).

Ideologizarea postmodernismului `ncazul lui Ion Bogdan Lefter este trecut\ `ncategoria „miturilor na]ionale compensa-torii“; {iulea puncteaz\ nevoia de a nuidentifica „postmodernismul“ cu sensul„de dup\ modernism“. Dac\ nu, se `ntrea-b\ el, putem oare vorbi despre un „post-modernism rom=nesc“ care ar fi contrariulcelui definit de literatura clasic\ a dome-niului, deci antiantropocentric, antiuma-nist [i antirealist? {iulea vorbe[te despreabsolutizarea paradigmei antropocentric-umaniste a genera]iei '80, cu `ntoarcereasimultan\, pe dos, a conceptului de post-modernism `nsu[i. Dup\ cum se vede,scrie {iulea, „nu doar un termen al rela]ieieste deformat pentru a o salva, ci am`ndoi(pag. 199)“.

Severitatea analizei se bizuie explicit,la acest punct, pe siguran]a propriilor pos-tulate: „~ntreaga filosofie postmodern\ sebazeaz\ pe aceast\ axiom\: `n absen]aunui reper absolut, dispare `ncrederea `nrealitatea [i unitatea lumii, precum [i exis-ten]a unui fundament obiectiv al cunoa[-terii (ceea ce face c\ orice realism devineimposibil), `n categorii precum cauzalita-tea, armonia sau sensul lumii [i existen]eiumane. (pag. 198)“.

~n mod ciudat pentru mine, demersulelaborat critic asupra ideologiei postmo-dernismului promovat\ de Lefter se extin-de la interpretarea atitudinii acestuia fa]\de „starea istoriei“ [i se transform\ aproa-pe `ntr-un atac la persoan\. Pentru a acuza„optimismul suspect“ al publicistului,{iulea, relativist prin paradigm\, `i opuneca argument … afirma]ia c\ „economia [ipolitica rom=neasc\ ar putea fi cu greucalificate altfel dec`t jalnice“ (pag. 208).~n acest punct {iulea `[i tr\deaz\ metoda.Lui {iulea i-ar fi bun un drum spre est, unexcurs `n lumea ucrainian\ sau moldo-vean\. Acul c`ntarului care m\soar\ „ab-solut“ nivelul jalnic al economiei [i politi-cii autohtone `i va s\ri din scal\.

Apoi, de ce este el excedat de retoricapozitivit\]ii pe care o adopt\ Lefter? Nueste aceasta o reac]ie legitim\ la discursulapocaliptic, devorat de lamenta]ii, caredomin\ `nc\ media? O formulare degenul: „C`nd cineva [Lefter] `]i repet\ lanesf`r[it, pe un ton intimidant, c\ albul enegru…“ iese din cadrul `nfrunt\rii deidei. {iulea a fost insistent critic pe `ntregparcursul c\r]ii cu to]i autorii analiza]i,dar parc\ la acest punct a pierdut senin\-tatea pe care i-o salutam.

Interesant este [i capitolul dedicatpaneuropenismului – sau, dac\ urm\mlogica autorului, europenismului contra-dictoriu. {iulea contest\ ideea misiuniina]ionale `n m\sura `n care `n numele eis`nt acceptate simplific\ri oric`t de drasti-ce ale discursului intelectual [i ale valori-lor liberale. Pozi]ia sa consecvent indivi-dualist critic\ `l face s\ trateze na]ionalis-mul relaxat, ca pe un fenomen sau epife-nomen intelectual [i politic complex. Ca [i`n cazul atitudinii prodemocratice ilumi-niste, judecarea na]ionalismului trebuie s\renun]e la lozinci [i la presupusa lor infai-bilitate, c\ci obnubileaz\ con]inutulconcret al valorilor evocate. Iat\ mesajulfinal: „..mi se pare util ca at`t indivizii, c`t[i colectivitatea s\ [tie c\ spiritul critic …mai are foarte mult de «distrus» p`n\ s\-ipoat\ asigura un minim nivel de echilibru[i de normalitate produc]iei culturalerom=ne[ti“.

{i totu[i

Mai iau `nc\ o distan]\ fa]\ de autor,dup\ ce am f\cut trimitere la cartea sa lamodul exclamativ. Unele dintre repro[uri-le lui {iulea la adresa ideilor cu care seconfrunt\ s`nt totu[i discutabile. Califica-tivul s\u apare uneori prea abrupt, analiza

prea scurt\. Nu totul este ideologie. Nuorice proiect politico-cultural este simula-cru. Autorul Retorilor... nu poate distinge„adev\rul“ unor domenii concrete lucr`nddoar cu o paradigm\ culturalist\. Tenta]ialui {iulea de a face ordine pe teritorii maipu]in frecventate de el ascunde un pericol.

Astfel, identificarea „m\rcilor incon-fundabile“ ale lui Teodor Mazilu, D.R.Popescu [i Dumitru Solomon `l duce laconcluzia: „Dac\ dramaturgia celor treiautori a avut un efect social-politic, aces-ta a fost unul de aclimatizare [i canoniza-re a sistemului comunist [i a valorilor sa-le“. Or, o unic\ gramatic\ poate duce laperforman]e foarte diferite ale limbajuluiiar acestea pot avea func]ii puternic de-pendente de context. Daniel-Cristea Ena-che, care a f\cut recenzia c\r]ii `n Adev\-rul cultural [i artistic are argumente c`ndvorbe[te, `n acest caz, despre „o concluziefor]at\ [i profund nedreapt\“.

Rolul atitudinii fa]\ de minoritateamaghiar\ `n evolu]ia istoric\ a Rom=nieise vede din dezbaterile ParlamentuluiEuropean, din pozi]ia Ungariei `ntre 2000[i 2002 fa]\ de presiunea ridic\rii ziduluiSchengen la grani]a Transilvaniei, dinevalu\rile f\cute pentru Administra]iaSUA sub egida Verification TechnologyInformation Center. Analizele f\cute deun cercet\tor acestor detalii, poate [iconcluziile, pot fi gre[ite. Dar nu s`nt„mistic\“.

Problema cauzalit\]ilor [i a umanismu-lui `n lumea postmodern\ nu are cum s\fie tran[at\ la nivelul axiomei pe care [i-oasum\ {iulea, citat\ mai sus. Absen]a„reperului absolut“ nu a secat de con]inutaceste no]iuni. Critica determinismuluicare a `nceput cu peste o sut\ de ani `nurm\, ca [i a antropocentrismului, a rafi-nat no]iunile, nu le-a dizolvat. Tema „nou-lui umanism“ nu este una oarecare, reeva-luarea umanismului `n lumea de ast\ziinclude drept component\ atitudinile post-moderniste. M\ `ndoiesc c\ acestea sedovedesc, la propriu, antiumaniste. ~ndefinitiv, relativismul [i multiculturalis-mul au avut ca tem\ extinderea categorii-lor `ndrituite la demnitatea de om.

~n sf`r[it, demersul lui Bogdan Leftereste marginalizat [i ridiculizat. Or, `nfrun-tarea ideilor acestuia este una, evaluarealocului s\u `n context cultural cere instru-mente de apreciere diferite. Impactul ati-tudinii lui Lefter asupra tinerilor pe care-iinfluen]eaz\ mi se pare esen]ialmente po-zitiv. ~n particular, rolul revistei lansate deIon Bogdan Lefter `ntr-o via]\ cultural\strivit\ de apetitul ciudat pentru forme de

„junk conservatorism“2 mi se pare remar-cabil. Cine realizeaz\ dificultatea unei`ntreprinderi institu]ionale de acest tip areocazia, dup\ opinia mea, s\ o califice lajusta valoare. De altfel, {iulea pare s\ nufac\ distinc]ia, `n contextul judec\]ilor dinvolum, `ntre proiectele comunitare [ichem\rile colectiviste, contest`nd neper-mis de mult rolul celor dint`i.

Dezavantajele autoruluiconsecvent critic

Chiar Ciprian {iulea remarca, `n Intro-ducere, c\ din cele circa 20 de persoane decare se ocup\, doar una, Maiorescu, sebucur\ de aprecieri. Cum contemporaniis\i controleaz\ reviste culturale, scriu laaceste reviste sau au prieteni influen]i, mi-e team\ c\ situa]ia va afecta receptareaeseului. Se poate chiar ca eforturile de a-lmarginaliza s\ creeze consensuri `ntretabere altfel ireconciliabile. Au ap\rut `ns\[i recenzii pozitive la Retori, simulacre,imposturi. Ovidiu Pecican clasific\ cartealui {iulea la rubrica „eseistic\ excelent\“.3

Recenzia semnat\ de Carmen Mu[at `n 22,nr. 762, „Refuzul ideologiilor“ o declar\„una dintre cele mai semnificative dinultimii ani“. ~n Adev\rul cultural [i artis-tic, Daniel Cristea-Enache conchide: „De-butul lui Ciprian {iulea este excep]ional“.La aceast\ opinie a[ adera la r`ndul meu.Dintre c\r]ile ap\rute `n ultimii ani, volu-mul lui {iulea `mi pare cel mai util dintretoate `n reevaluarea atitudinilor culturaleactuale. La nivelul detaliilor, poate volu-mul nu atinge `ntotdeauna perfecta rigoa-re. El se bucur\ `ns\ de for]a sintetic\ aunei atitudini senine [i a unei paradigmefoarte solide. Eu unul `i s`nt recunosc\torlui Ciprian {iulea pentru c`teva dintreobserva]iile critice pe care mi le face, c\ciam `nv\]at din ele.

1 De ce Eminescu este introdus `n aceast\ seriemi-e greu s\ `n]eleg. S\ fi mizat oare {iulea pe elu-cubra]iile biografilor care `l declarau pe Eminescubun cunosc\tor al fizicii atomice, de[i primele „sem-nale“, de tipul radioactivit\]ii, au fost identificatedup\ moartea poetului? Sau s\ `l fi urmat peConstantin Noica, a c\rui proprie necunoa[tere `lf\cea s\-i contureze lui Eminescu un portret cu totulgrandilocvent?

2 Formul\ lansat\ de Liviu Andreescu `n„American-Style Wars in Romania! BetweenPolitical Corectness and Junk Conservatorism“, `nAmerica in/from Romania, Rodica Mih\il\, IrinaPan\, Univers Enciclopedic, Bucure[ti, 2003.

3 Ovidiu Pecican, „Alt\ modernitate rom=-neasc\“, Idei `n Dialog, nr. 1, pag. 45.

Victor NEUMANN, Neam, poporsau na]iune. Despre identit\]ile politi-ce europene, Editura Curtea Veche,Bucure[ti, 2003, 154 pagini, pre]neprecizat

Cartea istoricului timi[orean VictorNeumann este esen]ial\ pentru `n]ele-gerea unor concepte, dar [i a unorconcep]ii – Na]iune, Peuple, People,Etnie, Popor, Neam – n\scute o dat\cu modernitatea european\, care `ndeceniile din urm\ au suportat trans-form\ri la fel de esen]iale [i, dinp\cate, nu `n]elese de toat\ lumea. {i,c`nd spun „toat\ lumea“, nu m\ referdoar la cititorul obi[nuit, nici m\car lacel apar]in`nd „marelui public culti-vat“, ci [i la persoane care reclam\ oanume capacitate de expertiz\ `ndomeniu. Dac\ lucrurile nu ar sta a[a,cartea n-ar fi avut parte, imediat laapari]ie, de o primire at`t de contra-riant\, manifestat\ sub cele mai extre-me forme, de la simpatie deschis\ laobiec]ii de tot hazul, solicit`nd [i auto-rului c`teva interven]ii explicative,de[i lucrurile s`nt expuse `n carte cumnu se poate mai limpede.

Nu cartea era de vin\, ci unii din-tre cititorii ei! ~ns\, p`n\ la urm\,`ntreaga controvers\ nu a f\cut altce-va dec`t s\ atrag\ aten]ia asupra uneic\r]i importante – foarte bine scris\ [iexcelent argumentat\. Aceast\ tem\,dup\ cum se vede `nc\ fierbinte `nc`mpul nostru cultural, este descifra-t\ de autor `n capitolele: Conceptulde peuple, Na]iunea: semnifica]iileunui concept istoric, Perspectivecomparative asupra filosofiei multi-culturale [i, capitolul care a suscitatde fapt cele mai multe controverse,Despre confuziile conceptuale pri-vind identitatea colectiv\ rom=neas-c\. Neam [i popor: expresii ale etno-na]ionalismului. Cartea descifreaz\`ns\, cum spuneam, [i concepte ([iconcep]ii!) recente, afirmate `n vre-mea din urm\, care au contribuit lametemorfozarea celor vechi, precummulticulturalitate, interculturalitate[i trnasculturalitate.

O carte, deci, extrem de inter-esant\ [i de vie, iar dac\ a suscitatcontroverse, cu at`t mai bine! Doarprin dialog putem atinge adev\rul,mai ales `n zone cu contururi at`t deimprecise cum s`nt [tiin]ele antropo-logice. (L. A.)

BU

RS

A C

|R

}IL

OR

Cronici din tranzi]ieTIMPUL8

DORIS MIRONESCU

O lucrare nou ap\rut\ a cunoscutuluiprozator timi[orean Viorel Marineasa,probabil tez\ de doctorat la origine, neofer\ ocazia s\ arunc\m o privire asupraunui mod de a scrie despre literatur\,serios [i foarte informat, dar f\r\ poncife-le [i schimele grave ale criticii „universi-tare“, sau mai bine zis ale criticii f\r\ harcamuflate, adesea, sub aceast\ formul\.Tradi]ie supralicitat\, modernitate diorto-sit\. Publicistica lui Nichifor Crainic [i alui Nae Ionescu, la o nou\ citire (EdituraUniversit\]ii de Vest, Timi[oara, 2004)este o oper\ de silin]\, de cercetare, por-nind de la documente [i încercînd s\recl\deasc\ din ele e[afodajul intelectualal unei epoci, anume modernitatea noastr\interbelic\, în acea parte a ei cuprins\, maiales dup\ 1926, de febra extremist\.Articolele scrise de Nichifor Crainic înGîndirea (dar nu numai) [i de Nae Ionescuîn Cuvîntul (dar nu exclusiv) arat\ alune-carea treptat\ a acestor autori – [i o dat\ cuei a unei p\r]i însemnate din intelighen]iatîn\r\ – spre excesele gîndirii totalitare, înîncercarea fiec\ruia de a se erija în ideo-log al puterii politice.

Urm\rirea în paralel a carierei celor doiziari[ti reveleaz\ multe simetrii, dar [ineasem\n\ri remarcabile. Ambii vor s\„seduc\“ puterea, vizînd rezultate lucrati-ve deloc neglijabile. Cei doi se deosebescîns\ prin informa]ia filosofic\ [i (maiales!) prin gustul literar. Dac\ NichiforCrainic („timorat [i suficient, î[i g\se[temerite prin faptul c\ nu a c\utat s\-icunoasc\ în persoan\ pe scriitorii vienezi“87 în studen]ie) – r\mîne doar teolog, pro-movînd în articolele sale teoretice o fatal\m\rginire tematic\ [i estetic\ a literaturii,Nae Ionescu a [tiut s\ profite de studiiledoctorale în München, ora[ul avangarde-lor artistice în anii primului r\zboi mon-dial. În]elegerea modernismului artisticeste mult mai nuan]at\ la filosoful br\i-lean, aproape lovinescian în evaluarealiteraturii, în orice caz deschis îndr\zneli-lor estetice. De aceea, formula de art\apreciat\ de el este mai degrab\ „sintezaoriginal\“ cubist\ sau expresionist\ decît

produc]iile patriotice „deortosite“. Auto-rul nu îl menajeaz\ pe Nae Ionescu pentruimpostura [i sofismele cu ajutorul c\rora„manevra lejer pe terenul argumenta]ieiaberante“ (44), amestecînd, de pild\,„tradi]ia“ cu „tradi]ionalismul“ (105). Cutoate acestea, i se recunoa[te filosofuluiabilitatea de a nu respinge în bloc moder-nitatea, acceptînd-o selectiv, ca pe o„modernitate alternativ\“ (44) la tot ce era„ra]ionalist, pozitivist, libertar, contrac-tualist, idealist [i antimetafizic“. În plus,stilul s\u personal, colocvial aproape, de apune problemele maxime ale filosofiei(chiar dac\ „uitînd“ adesea s\ a[eze sem-nele cit\rii la locul lor…) i-a adus disci-polii str\luci]i pe care-i cunoa[tem.Dincolo, „doctrina lui Crainic are for-mul\ri simpliste [i agresive. Destinat\ s\intereseze elitele [i s\ fascineze massa, eapoate fi apreciat\ ca satisf\c\toare pentruscopurile extremei drepte la momentulrespectiv. Doctrinarul nu a fost nici ino-cent, nici c\l\uzit de un instinct s\n\tos.El [i-a urm\rit riguros efectele. A avutpl\cerea de a construi ideologie din ciobu-ri uneori n\scocite [i de a se juca de-aretorica. Pentru cei dornici de demons-tra]ii l\b\r]ate a furnizat eseuri, articulu-[uri atent puse pe cîntar. S-a considerat«alfa [i omega» în materie de tradi]iona-lism, de na]ionalism, de ortodoxie, deetnocra]ie. Îns\ a avut [i ne[ansa de a filipsit de farmec personal [i de a c\dea preades în ridicol [i în grotesc“ (183).

Pu]ine documente de interes `ntre celediscutate de Viorel Marineasa s`nt ineditesau nevalorificate înc\. Cele mai multe auun aer familiar, datorit\ bogatei activit\]i,mai des encomiastice decît critice, dinjurul celor dou\ figuri marcante ale inter-belicului românesc. S-au ocupat, totu[i, cucompeten]\ de problemele dificile indica-te în aceast\ carte autori precum DumitruMicu, Z. Ornea, Leon Volovici, MartaPetreu, Andrei Oi[teanu, Francisco Veiga,Keith Hitchins [i destui al]ii. Lucr\ri foar-te meritorii, care [i-au ocupat pe dreptlocul cuvenit în bibliografiile de speciali-tate. Ceea ce vine, totu[i, nou din scrierealui Viorel Marineasa este un ton degajat,destins, care nu merge pîn\ la lipsa de res-ponsabilitate, dar d\ruie cititorului exactdeta[area de care are nevoie. Nu cred c\

degajarea lui Marineasa vine din talentullui de prozator: ar fi prea u[or s\ d\m vinapentru neajunsurile scrierilor noastre criti-ce pe lipsa acestei imponderabile de na-tur\ creatoare. Egalitatea de ton a autoru-lui timi[orean vine, cel mai probabil,dintr-o în]elegere a criticii drept un terenîn care m\surarea [i judecarea nu au ca-racterul ultimativ pe care li-l atribuim deobicei. Lucrurile pot fi spuse f\r\ încrîn-cenare, mai ales atunci cînd avem de-aface cu întîmpl\ri vechi, ca întotdeaunacînd scrii despre c\r]i. {i cu o doz\ consis-tent\ de umor, nu unul c\znit, de [uet\veninoas\, ci umor care provine din sim-plul [i banalul bun-sim].

Astfel, autorul lucr\rii în discu]ie e dis-pus s\ vad\ [i aspectul literar al unordocumente esen]ial politice, ceea ce lescoate pe acestea din contextul lor ime-diat, oferindu-le unei judec\]i impersona-le. Nu e vorba aici de urm\rirea obstinat\a marc\rii stilistice a scrierilor neliterarespre a le „reda“ literaturii, obsesie a criti-cii literare, ea îns\[i vinovat\ de faptul c\nu se ia în serios m\car în aceast\ calita-te. De exemplu, autorul vorbe[te, în le-g\tur\ cu programul „etnocratic“ elaboratde Crainic în 1938, de o „construc]ie uto-pic/distopic\“ (182), afirmînd apoi c\„doctrina pe care o avem în vedere e unmelanj de fascism à la Caragiale cu anu-mite rigori de inchizi]ie întîrziat\, croit\dup\ tipic oriental“ (183). Cel mai des,totu[i, interven]iile „literare“ ale autoruluise concretizeaz\ în serii de remarci califi-cative, cu caracter mai mult aluziv, dar deo maxim\ transparen]\. În felul acesta,textul reu[e[te s\ se salveze de îmbîcseal\,ba chiar cap\t\ un plus de precizie pentruorice cititor atent, scutindu-l pe critic de ase înv\lui în cea]a neutralit\]ii p\guboase.Nimeni nu-l va acuza pe Viorel Marineasade parti-pris-uri pentru caracterizarea:„scurtul articol Problema Constitu]iei,abundînd în cimilituri str\vezii“ (200),mai ales dup\ ce prive[te [i exempleleprobante citate aici. Mai util\ [i mai lim-pede decît o sumedenie de preciz\ri cuterminologie rebarbativ\ este coda uneifraze privindu-l tot pe Nae Ionescu: „pro-oroce[te cu p\rere de r\u gazetarul“ (202).În alt\ parte, Nichifor Crainic devine „celce dibuise dup\ «puncte cardinale înhaos»“ (176). Acest tip de caracterizare nueste una „rea“, [i nu mi se pare c\ trebuies\-l vedem pe Marineasa într-o postur\justi]iar\, de altfel incompatibil\ cu prozaextrem de „b\n\]ean\“ (deci, neap\rat,tolerant\…) a criticului de ocazie.

„Socotim c\ ceea ce lipse[te îndeosebiîn dezbaterile culturale române[ti peaceast\ tem\ este tocmai o impersonaliza-re a demersului“ (249), afirm\ autorul încapitolul concluziv. De[i tonul scrierii salenu e unul imperturbabil, cred c\ imperso-nalitatea (mai exact impar]ialitatea) de-mersului s\u este incontestabil\. O singur\nel\murire îmi r\m\sese. În ciuda inter-esantelor note calificante, a pasajelor deinterpretare a atitudinilor [i faptelor celordoi gazetari, a formul\rilor personale sti-listic [i conving\toare ideatic, lipsea dintext prozatorul Marineasa, lipsea lumeaprovincial\, bonom\ a prozelor sale.Ultimele pagini mi-au redat totu[i lini[tea,prin interven]ia „m\tu[ii Tan]a“ într-unscurt pasaj confesiv din finalul c\r]ii, undeam putut afla despre uimirile acestei mira-culoase m\tu[i în fa]a lui Nichifor Crainic,acesta ajuns preot cu accente vituperantela adresa „hipi[tilor erau anii [�60, n.n.]care rîd în biserici“. Un personaj (chiardac\ real) ce evoc\ o lume întreag\, lumeasimpatic\ [i acefal\ pe care ideologiiserio[i precum Ionescu [i mai ales Crainicau vrut s-o extermine.

Interven]ia m\tu[ii Tan]a

octombrie 2004

Gh. GIURC|, Istoria `nv\]\m`ntu-lui din Suceava, Cuv`nt `nainte de prof.dr. Mihai Iacobescu, Suceava, 2004,412 pagini, pre] neprecizat

De[i exist\ c`teva istorii ale `nv\-]\m`ntului rom=nesc [i alte c`teva dedi-cate evolu]iilor acestuia pe stadii edu-cative, `n ceea ce prive[te o abordareregional\ a acestuia s`ntem `nc\ la`nceputuri, cartea d-lui Gh. Giurc\fiind aproape o oper\ de pionerat. Or, oastfel de abordare este important\ dinc`teva motive. Mai `nt`i, pentru c\regiunile ]\rii au avut dezvolt\ri sepa-rate p`n\ la 1859 [i 1918, ceea ce puneproblema unor r\d\cini distincte. Dac\,`n Moldova [i }ara Rom=neasc\ avemde-a face cu influen]ele grece[ti,`nv\]\m`ntul din Transilvania [i, pentruo durata destul de lung\, cel dintr-oparte a Bucovinei, s-a aflat sub influ-en]a austro-ungar\. ~n al doilea r`nd,despre o unificare a educa]iei na]iona-le putem vorbi de-abia `n epoca mo-dern\, determinat\ tocmai de procesulgeneral de modernizare, succesiv uni-rilor politice. F\r\ `ndoial\, cea maimare importan]\ `n aceast\ privin]\ auavut-o reformele haretiene care, ple-c`nd de la un stil arhitectural unitarpentru [colile rom=ne[ti, au condusspre o „arhitectur\“ unitar\ a `nv\]\-m`ntului rom=nesc `n toate privin]ele.

Volumul domnului Giurc\ abor-deaz\ c`teva secole din istoria `nv\-]\m`ntului bucovinean, cam de pe vre-mea lui Alexandru cel Bun [i p`n\ `nzilele noastre [i este rodul unei am-ple [i exemplare cercet\ri de c`tevadecenii, desf\[urate `n arhive locale [icentrale, `n biblioteci publice [i priva-te. ~n opinia mea, ea reu[e[te s\ sur-prind\ conving\tor, at`t global, c`t [i `ndetalii, evolu]ia `nv\]\m`ntului suce-vean pentru toat\ aceast\ lung\ pe-rioad\.

Prima parte trateaz\ problemegenerale ale `nv\]\m`ntului suceveanmodern [i contemporan (Biserica [i[coala, Contribu]ia Societ\]ii „{coalarom=n\“ la dezvoltarea `nv\]\m`ntuluidin Suceava, Literatura didactic\ aautorilor suceveni, Publica]ii didacticedin Suceava, Forme [i institu]ii de per-fec]ionare, Institu]ii de `ndrumare [icontrol, Cantinele [colare, Spa]iul de[colarizare), pentru ca ultima s\ abor-deze cronologic evolu]ia `nv\]\m`ntu-lui din aceast\ frumoas\ zon\ a ]\rii petrepte de [colaritate: pre[colar, primar,secundar [i universitar. Dou\ subcapi-tole descriu `nv\]\m`ntul particular [ipe cel `n limbile minorit\]ilor na]iona-le, foarte dezvoltat `ntr-o regiune at`tde multicultural\ cum este Bucovina.Util\ este „cronologia `nv\]\m`ntuluisucevean“ de la `nceputul volumului.~n totul, o carte necesar\, scris\ cu pro-bitate [i pasiune. (N. C.)

BBUU

RRSS

AA CC

||RR

}}IILL

OORR

9Cronici din tranzi]ie TIMPUL

octombrie 2004

LIVIU ANTONESEI

O erat\ [i o jum\tate de revizuire

Mai `nt`i erata! Nu [tiu ce-a f\cut com-puterul, ori ce-am f\cut eu cu ajutorulcomputerului!, dar `n episodul trecut, separe c\ l-am tratat pe Cosmin Manolachenu doar ca fiind autorul unei excelentec\r]i de povestiri, ci [i drept autor al roma-nului pe bune/pe invers, apar]in`nd luiAdrian Schiop. Pentru c\ respect dreptulde proprietate, inclusiv intelectuala, faccuvenita rectificare, p\str`nd desigur toatejudec\]ile privitoare la cele dou\ c\r]i. C`tprive[te revizuirea, mai degrab\ jum\tateade revizuire, aceasta se refer\ la debutulanului. Dup\ ce am scris negru pe alb c\debutul anului se afl\ „la est“, adic\ la edi-tura d-lui Tastet, fiind reprezentat deromanul B\g\u de Ioana Branea, m-amtrezit cu o mul]ime de observa]ii, venitenu doar dinspre gruparea Polirom – edito-ri [i autori – ci [i din zone autonome, care-mi atr\geau aten]ia asupra romanului 69de Ionu] Chiva, pe care de altfel [i eu `lapreciasem drept unul dintre cele maibune debuturi `n proz\ ale anului. Bun. Ceputeam s\ fac? Am recitit ambele romane[i nu mi-am schimbat esen]ial opinia. S\mi-o men]in? S\-i cred pe ceilal]i [i s\ m\revizuiesc? ~n fond, p`n\ [i Lovinescu s-arevizuit din c`nd `n c`nd, dar parc\ nuchiar lunar! Am decis, ca tot rom=nulimpar]ial!, s\ adopt o solu]ie de compro-mis, o jum\tate de revizuire. Sigur, ]in laopiniile mele dar, pe de alt\ parte, c`nd `]ispun mai mul]i c\ e[ti beat…! Prin urma-re, cred c\ b\t\lia pentru debutul anului `nproz\, desigur dac\ nu apare cevasenza]ional `n cele dou\ luni care au mair\mas, se va da `ntre B\g\u de IoanaBranea [i 69 de Ionu] Chiva. Va fi, de alt-fel, o b\t\lie foarte str`ns\ [i nu excludeventualitatea s\ ne trezim cu doic`[tig\tori! {i nici cu outsiderii nu mi-iru[ine, dac\ ar fi s\ m\ g`ndesc doar laIoana Baetica, Adrian Schiop, Drago[Bucurenci [i Cosmin Manolache!

Confirm\rile celor foarte tineri

C`]iva dintre autorii tineri care auconfirmat anul acesta se afl\ la v`rste lacare al]ii de-abia debuteaz\ ori doar seg`ndesc dac\ ar putea debuta. Probabil,cele mai spectaculoase cazuri s`nt cele alelui Lucian Dan Teodorovici, aflat la alpatrulea volum de proz\, [i AlexandruVakulovski, autor proteic, deja debutat `npoezie, proz\ [i teatru. Dup\ dou\ volumede prob\, ap\rute la edituri necunoscute,Teodorovici a publicat acum doi ani, laPolirom, excep]ionalul roman Circul nos-tru v\ prezint\:, `ntr-un fel v`rful de lanceal actualului „val Polirom“, pe care amavut pl\cerea s\-l prefa]ez. Bine primit decritic\ [i cititori, nominalizat pentru maimulte premii literare, romanul a adus `nprim-planul prozei de azi un autor de nici27 de ani! Volumul de povestiri publicat

anul acesta `n cadrul opera]iunii „Vota]iliteratura t`n\r\!“, Atunci i-am tras dou\palme, reprezint\ o carte de parcurs, „oconfirmare normal\“. Sigur, toate cele treisec]iuni cuprind povestiri remarcabile, darmie, [i tematic [i valoric, `mi s`nt maiapropiate textele autobiografice, de faptfic]ional-autobiografice, (pentru c\ auto-rul lucreaz\ cu excelente decupaje), dincea de-a doua parte, S\ ne ierte pistruia-tul. De[i `mi plac o mul]ime din povestiri-le lui Teodorovici, cred c\ talentului s\uneobi[nuit i se potrivesc mai bine spa]iileample ale romanului.

~n acela[i an, al apari]iei romanului luiTeodorovici, debuta `n trei genuri practicdeodat\, la numai 24 de ani, AlexandruVakulovski: Pizde] (roman), Oedip regelemamei lui Freud (poezie), Ruperea (tea-tru). Anul acesta Vakulovski a publicat laAula volumul Letopizde]. Cactu[i albipentru iubita mea care, la rigoare, poate fisocotit un fel de jurnal al romanului din2002, dar care la fel de bine poate fi consi-derat o oper\ autonom\, f\r\ o leg\tur\obligatorie cu romanul. O carte savuroas\,inclusiv la nivel lexical, unde autorul e unveritabil maestru al amestec\rii registre-lor. „Felii de via]\“, din via]a personal\ astudentului [i absolventului Vakulovski,dar [i din „via]a mare“ – a ora[ului (Cluj),a ]\rii (de fapt, ]\rilor, c\ nici Basarabia nue iertat\!), a lumii – se intersecteaz\ dup\capriciile unei memorii, totu[i, bine supra-vegheate de autor. O carte care ne arat\ c\,`n asemenea `ntreprinderi literare, artacontrapunctului e totul. {i AlexandruVakulovski [i-a `nsu[it-o, ca s\ spun a[a,repede [i degrab\!

Tinerii pleca]i sprematuritate

~ns\, `n zona confirm\rilor, prozatoriat`t de tineri precum Teodorovici oriVakulovski reprezint\, mai degrab\,excep]ia. Cei mai mul]i dintre ei s`nt au-tori pleca]i spre maturitate, deci n\scu]i cuaproximativ un deceniu mai `nainte, pecare „sf`r[iturile comunismului“ (Fran�oiseThom) i-au prins pe la finele adolescen]ei.Cam to]i cei care au publicat noi c\r]i anulacesta au confirmat debuturile ori c\r]iledinainte, unii chiar s-au autodep\[it sur-prinz\tor. Sigur, voi cita aproape numaic\r]i ap\rute la Polirom, dar nu e nici vinamea, nici a editurii – pare a fi singura ori,`ntr-o varianta mai optimist\, prima care [i-a adus aminte c\ o literatur\ se men]imeprin creativitatea momentului, c\ nu s`ntsuficiente reedit\rile [i traducerile.

Voi `ncepe cu surpriza personal\ ceamai puternic\, romanul Venea din timpuldiez de Bogdan Suceav\. Cuno[teampovestirile scriitorului [i matematicianuluirom=no-american din cele dou\ volumeon paper anterioare, de altfel, la editurarevistei i-am publicat [i prefa]at anul tre-cut excelenta culegere Bunicul s-a `ntorsla francez\, dar romanul acesta este, efec-tiv, cu o clas\ mai sus dec`t tot ceea ce apublicat p`n\ acum Suceav\, [i on paper [ion line. {i, ca s\ nu r\m`n doar `n cadrulcompara]iilor interne, voi spune c\ esteprimul roman al tranzi]iei care m\ convin-ge cap-coad\. Nici nu [tiu ce s\ remarcmai `nt`i, construc]ia impecabil\, frazarealin-aluvionar\, ingeniozitatea pove[tii [i amul]imii de pove[ti decupate [i intercalate`n povestea principal\? Nu [tiu [i, de alt-fel, nici nu conteaz\! Conteaz\ pl\cereaconstant\, necontrariat\ a lecturii. Sigur,pentru un asemenea roman, Suceav\ nu vafi beatificat de Patriarh, nici decorat depre[edinte, dar nici asta nu conteaz\!

Nu mai pu]in reu[it mi se pare Raiulg\inilor. Fals roman de zvonuri [i mistere

de Dan Lungu, circumscris, ca s\ spuna[a, tranzi]iei mahalalei noastre cea detoate zilele, microtranzi]iei. Cum DanLungu aliaz\ experien]a de sociolog cutalentul indiscutabil al scriitorului, rezul-tatul este pe m\sur\. {i `n cazul s\u cred c\avem de-a face cu cea mai bun\ carte deproz\ de p`n\ acum. Dan Lungu are ochiul[i urechea excelent formate pentru a prin-de murmurul unei lumi fo[g\itoare, vii,amestecate, dar [i pana bine preg\tit\ s\redea ceea ce a captat. Dac\ Suceav\ a datdrumul imagina]iei grote[ti `n romanuls\u, Dan Lungu a eliberat umorul [i spiri-tul ironic, ba chiar [i autoironic – [i bine af\cut! Cred c\ de Strada Salc`milor ni seva face dor tuturora, cel pu]in p`n\ laurm\toarea carte de proz\ a autorului.

Aflat la a treia carte de proz\, T. O.Bobe `[i propune – [i ne propune –, `nromanul Cum mi-am petrecut vacan]a devar\, nu doar un experiment inedit, ci [iunul extraordinar de dificil, preluareaperspectivei infantile [i redactarea uneiopere de peste 350 de pagini din aceast\perspectiv\. C\ a `ndr\znit acest lucru, edeja meritoriu. C\ l-a dus la bun sf`r[it ]inede un fel de miracol la care foarte pu]iniautori au mai avut acces. Mircea C\rt\res-cu are dreptate, `n prefa]\, atunci c`nd dia-gnosticheaz\ spiritul „feeric, ludic [icopil\ros“ caracteristic talentului lui T. O.Bobe, `ns\ cu „fragilitatea interioar\“ nureu[esc s\ m\ `mpac! C`nd duci la bunsf`r[it o asemenea dificil\ `ntreprindere `]ivine, mai degrab\, s\ vorbe[ti despre o for]\interioar\ neobi[nuit\! S\ provin\ aceastatocmai din fragilitate? {tiu eu, se poate [ia[a, `n fond psycheea uman\ e f\r\ cap\t!

~n fine, Fairia – o lume `ndep\rtat\ deRadu Pavel Gheo ne aduce un argument `nplus, [i foarte conving\tor pe deasupra, c\`mp\r]irea literaturii `n main stream [i„genuri minore“ este destul de arbitrar\ [itrebuie dep\[it\, c\, m\car prin unele pro-duse ale sale, S.F.-ul poate intra pe poartaliteraturii ca atare. Radu Pavel Gheo estepur [i simplu un scriitor adev\rat, [i foarte

talentat – [i `n proz\ [i `n eseu – care [i-apropus, pentru a doua oar\ de altfel, s\exploreze zona fantasticului. {i o faceexcelent cu exact acelela[i instrumenteliterare pe care le-ar folosi [i dac\ ar fivorba de un roman de dragoste ori de unulistoric. Nu e mai pu]in adev\rat c\, [tiin-du-i prea bine eseistica de mentalit\]i [i demoravuri, a[ fi foarte interesat s\-l v\dexers`ndu-[i talentul [i `ntr-o proz\, s\-izic!, realist\, ori cu puternice intruziunirealiste.

Nu a[ `ncheia acest segment al textuluif\r\ a semnala c\ un cunoscut poet al aces-tei categorii de v`rst\, Vasile Baghiu, adebutat la Compania [i ca prozator, cu ofoarte acro[ant\ carte de povestiri,Punctul de plecare. {aisprezece transcrie-ri, prefa]at\ de prozatoarea [i editoareaAdina Kenere[. S\ fie `ntr-un ceas bun!

Exotisme f\r\ ad`ncime

Cartea Claudiei Golea, Var\ `n Siam, aavut parte de o primire contradictorie.Unii o socoteau o scriitoare adev\rat\,care re`nnoie[te tradi]ia explor\rii exotis-mului `n literatura noastr\, `ntrerupt\ de lar\zboi `ncoace, al]ii o autoare de literatur\de consum. ~n opinia mea, adev\rul eexact la mijloc – Claudia Golea, mai ales`n acest ultim roman, este o foarte bun\autoare de literatur\ de consum, ceea ce [iexplic\ priza romanului la public.Exotism [i sex ca `n SAS-uri ([i eu citescasemenea produse, deci nu e nici undispre] aici!), ceva consum de droguri,personaje f\r\ profunzime, liniare, plate,tot ca [i acolo, `ns\ o frazare mult maibun\ nu doar dec`t `n neglijentele traduce-ri rom=ne[ti, ci [i `n originale. Dac\ `n pri-mele volume, tenta]ia literaturii ca atareera destul de pregnant\, acum CladiaGolea a sc\pat de complexele literaturii`nalte [i pare s\-[i fi ales drumul. ~i dorescsucces – `n fond, drumul spre literatur\trece ([i) prin literatura de consum!

2004 – Anul prozei tinereConfirm\ri [i infirm\ri

FO

TO: J

EA

NL

EF

AU

X

octombrie 2004

10 Proz\TIMPUL

DARIA CORIANDRU

I-am dat `nt`lnire a doua zi, laMacDonalds-ul de l`ng\ mine. ~n searadinainte am vorbit cu el trei ore ne`ntre-rupte. Noaptea a trecut greu. M\ g`ndeamcu ce s\ m\ `mbrac, s\ ar\t c`t mai bine.Parc\ intrasem `n priz\. Duminic\ dimi-nea]a – dup\ un somn zbuciumat. Ziuaaccea avea s\ m\ schimbe, dar pe-atuncihabar n-aveam de asta. {tiam doar c\ tipul`mi pl\cea foarte mult.

Mi-a trimis poza [i din clipa `n care l-am v\zut mi-a pl\cut la nebunie. Apoi amvorbit la telefon [i timbrul vocii lui m-aame]it r\u de tot, la fel ca tot ce am discu-tat. M-a sunat la 10 diminea]a. L-am rugats\ m\ trezeasc\, pentru c\ nu a[ fi auzitalarma.

Am mers la `nt`lnire `ntr-un suflet.Ogroaz\ de oameni `n jur, dar nu-mi p\sade ei. Exista doar lic\rul din privirea mea,existau o poz\ [i o voce. Care aveau s\ se`ntrupeze `n cel a[teptat. A[teptarea edulce [i sumbr\. O s\-l recunosc dinmul]imea asta pestri]\? B\iatul \sta blond`mi z`mbe[te. Parc\ seam\n\ cu el. Dar nu,zicea c\ poart\ o basc\. S`nt [i v`n\tor [iv`nat. V`nez o p\rticic\ din rai, vreau s\-mi cad\ la picioare. M\ uit speriat\ `n jur,pentru c\ nu [tiu din ce direc]ie vines\geata. C`t de r\u m\ va r\ni? C`t dedulce? C`te pr\p\stii se vor c\sca `n jurulmeu? Liniile din palma mea miros ca uncopoi prada adulmecat\. Linia inimii evedet\. Are multe l\n]i[oare. Adic\ multes\ge]i. Spre mine. Sau dinspre mine.S\geata asta e at`t de dulce! Asear\ m-a

atins u[or [i apoi s-a `ndreptat spre alte]\ri, mai ales spre Irlanda. Azi-noapte to]iirlandezii erau `ndr\gosti]i. Numai eu[tiam asta, nici m\car el. Azi-noapte albi-nele din toat\ lumea s-au adunat [i le-aupicurat miere pe buze. ~ntorc`ndu-se pe oparte [i pe alta `n somn, irlandezii s-auiubit cu pernele, cu cear[afurile, cu visele,`ntr-o `mpreunare lacom\, iar azi-dimi-nea]\ to]i au `nt`rziat la serviciu. ~n afar\de mine. Uite, p`n\ [i tu `nt`rzii. Eu n-amdormit noaptea asta. Dup\ ce am f\cutdragoste, ai adormit `n bra]ele mele `ntr-un somn lung.

M\ `ntreb c`nd vei veni, Noni. N-amavut niciodat\ un iubit cu o voce at`t der\sun\toare. N-ai vrea s\ vorbim la telefontoat\ via]a? Ne-am `n]elege at`t de bine…dou\ voci care vibreaz\ una pentru alta.Doar tril, f\r\ f`lf`it de aripi. Hai s\ ne`nt`lnim `n Irlanda, hai s\ `nchiriem o cas\`mpreun\, tu la un cap\t al firului de tele-fon, eu la cel\lalt. Am vinde casete cuvocile noastre, s\ tr\im [i noi din ceva [ilumea ar fi `nnebunit\ dup\ noi [i noi amface turnee `n toate continentele, s-ar facespectacole de balet, s-ar face filme, iarfundalul sonor ne-ar apar]ine. To]i actorii[i actri]ele ar vorbi cu vocile noastre [itoat\ lumea ar fi mul]umit\.

~l a[tept cu sufletul la gur\. Prin minte`mi trec tot felul de abera]ii ca de exemplufaptul c\ locul \sta de l`ng\ Mac are oenergie negativ\. Aici i-am v\zut pe doifo[ti iubi]i despre care nu mai voiam s\aud, da las’ c\ va fi bine. ~ntr-un final v\dun b\iat apropiindu-se de mine. Are c\[tipe urechi [i un tricou imprimat cu oforma]ie punk. Se apropie de mine…vaice crud e!

– Diletta? m\ `ntreab\, sigur pe el.I-am r\spuns c\ da [i m-am uitat la el

ame]it\. Ce slab e! mi-am spus, sigur\ pefaptul c\ n-o s\ avem ce discuta, av`nd `nvedere faptul c\ era pu[tan.

Ne-am luat o cafea cu cicoare [i ne-am a[ezat la prima mas\ de pe terasaMacului. ~ncercam s\ m\ comport c`tmai firesc, dar b\iatul m\ intimida. ~mipl\cea atitudinea lui, faptul c\ afi[a sigu-ran]\ de sine, avea un mod de-a fi fer-mec\tor, m\ privea `n ochi `ntreb\tor cuun z`mbet `n col]ul gurii, de parc\ erau[or amuzat [i curios cine s`nt [i ce e `nmintea mea. Am vorbit mult de plecarea`n Irlanda, de faptul c\ odat\ ajun[iacolo, ne vom ajuta, bla bla, bla.

~mi f\ceam planuri de viitor cu un ompe care `l vedeam prima oar\! M\ a[tep-tam s\-mi spun\ din moment `n moment

c\ e timpul s\ plece la serviciu – era trecutde ora 12 [i pe la 1 trebuia s\ fie acolo, darel se `nc\p\]`na s\ vorbeasc\ [i-mi prelun-gea sentimentul acela ciudat de pl\cere [i`ndoial\, ca n-avea cum s\ se `nt`mpleceva `ntre noi.

Da, m\ simt bine cu el, e plin de via]\,`mi vorbe[te de role [i de jocuri pe calcu-lator – counter strike [i diablo, e spontan,nu are idei fixe, e un amestec ciudat decopil\rie, indolen]\, ambi]ie [ide[tept\ciune, combinate cu o frumuse]eluminoas\ de adolescent.

Merg la plimbare cu Noni `ntr-un parc[i m\ simt de parc\ am 14 ani. Totulzburd\ `n jurul meu, s`nt o copil\ vis\toare[i rebel\, vara s-a ad\postit `n sufletul meu[i sper s\ r\m`n\ a[a mult timp.

– Hai sa g\sim o banc\, m\ cam dortoate alea, `mi spune.

Ne a[ez\m pe o banc\ mai singuratic\,am`ndoi ferindu-ne de puhoiul de oamenidin parc. El st\ c\lare pe banc\, iar eu m\simt pentru a nu [tiu c`ta oar\ intimidat\ deatitudinea lui. Parc\ ar vrea s\ se apropiemai mult de mine, dar eu m\ feresc, deteam\ s\ nu par ridicol\. {i vorbim… `mipoveste[te cum a spart ni[te servere de la obinecunoscut\ televiziune na]ional\, de cuma luat niste logouri de la un net… e iste] foc.

Corpul mi-e u[or ca un fulg, a devenitun fluture care alearg\ `n fa]a unor ochiz`mbitori de adolescent…

Dup\-amiaza a trecut cu un alai deconversa]ii despre muzic\, despre via]\,despre noi… dac\ vrei vino la mine di-sear\, bem bere, ascult\m muzic\…i-amspus [i, spre surprinderea mea, a venit…Afar\ fulgera… nu te cunosc [i nu te voicunoa[te niciodat\… dar `n noaptea se-cret\ tu e[ti fulgerul meu… cum st\m pe`ntuneric, doar o raz\ de lun\ mai br\z-deaz\ fa]a `nfiorat\ de apropierea s\rutu-lui. Dup\ ce am ascultat toate CD-urile pecare mi le-ai adus, dup\ ce ura desprecare mi-ai vorbit, ura de oameni, s-atransformat `ntr-o lini[te dulce, dup\ ceam epuizat toate cele 12 beri, vino iubire,s\rut\-m\ prelung, pasional… acum te-aia[ezat pe covor `n fa]a mea [i m\ prive[ticu sub`n]eles… m\ `mbr\]i[ezi, iar eu cadtoropit\ l`ng\ tine… de[i s`nt beat\ [tiu cefac… dar tu te apropii de mine [i m\ s\-ru]i a[a dintr-o dat\. Buzele tale m\ sf`[ie,

limba ta m\ r\scole[te… apoi m\ prinzi `nbra]e [i m\ arunci pe pat… s`nt uimit\…ah… ce faci? m\ aud gem`nd de pl\ce-re… nu-]i place? te opre[ti o clip\… bada… [i atunci te privesc `n ochi, tr\iesc cutine tot [i…

Totul se `nv`rte `n jur, dar `l ]in `n bra]epe Noni [i s`nt mul]umit\.

De ce m\ chemi `n noaptea asta [i `ncele ce vor urma? Am `nchis de mult car-tea jum\t\]ii mele, acum c`teva mii de ani,c`nd am v\zut-o pe Eva mu[c`nd din m\r.

Nu s`nt eu cea care iube[te. Iubirea m-aales pe mine… [i c`nd te vreau l`ng\ mine,tu `mi [opte[ti c\ am iubit destul…

Oamenii trec pe l`ng\ mine [i m\ vor `nvia]a lor, dar eu merg mai departe. A[teptnoaptea, pentru c\ [tiu c\ vei ap\rea `nvisul meu…

Sexul

S\ ne imagin\m c\ pentru o zi omul[i-ar pierde toate facult\]ile ra]ionale [i nui-ar r\m`ne dec`t dorin]a sexual\. Oameniiar merge pe strad\ goi sau `mbr\ca]i trans-parent [i nu s-ar g`ndi dec`t la ritualuri de`mperechere. Fidelitatea n-ar fi `n pericol(`n cazul `n care nivelul de inteligen]\ alomului ar fi m\car la nivelul delfinului);`ntr-un tramvai, de exemplu, fiecare scaunar avea o gaur\ `n mijloc `n care c`te un tip[i-ar introduce organul, iar o femeie s-ara[eza `n el, ca din `nt`mplare sau voit.

S\ ne imagin\m c\ ar fi la moda tatua-jul penisului care ar putea sem\na cu un[arpe galben, cu clopo]ei, cobra etc. S\ neimagin\m c\ sperma ar avea gust de milk-shake de vanilie, iar sucul pizdei de whiskycream. Toat\ lumea n-ar bea dec`t whiskycream cu milkshake. Iar dup\ aceea armerge la toalet\ [i-ar defeca o past\ cumiros de crem\ de tort [i cu gust de tirami-su. N-am mai avea nevoie de coloran]i sauE-uri, care s`nt cancerigene [i lumea arm`nca tiramisu care, defecat, ar avea gustde orez `n lapte. {i a[a mai departe.

S\ ne imagin\m c\ ar disp\rea civili-za]ia, confortul, ma[inile, c\ile ferate, fa-bricile, zg`rie-norii, supermarketurile. {ic\ ar r\m`ne doar c\r]ile, muzica [i sexul.

(Fragmente din romanul Flash)

Daria Coriandru, „de dou\zeci deani [i ceva“, [i-a luat dou\ licen]e [iacum urmeaz\ dou\ masterate, unul laBruxelles, `n tehnica scenariului,cel\lalt la Bucure[ti, `n literatur\. ~ntretimp, scrie proz\ [i, `n opinia mea,sper c\ [i a cititorilor!, scrie bine. Amcitit mai multe povestiri [i o bun\parte din romanul Flash, pe care `lfiniseaz\ [i din care am extras frag-mentele din aceast\ pagin\. Mai multe`ns\ despre autoare, ve]i afla citindsimpatica autobiografie din acest gru-paj. Cum p`n\ acum nu a mai publicatdec`t o poezie `n Fracturi, revistainsurgen]ei literare, a[ spune c\ s`ntem`n fa]a unui debut – [i `nc\ unul remar-cabil ! (Liviu Antonesei)

Autobiografie

M-am n\scut `n legendarul ]inut al Transilvaniei `n urm\ cu dou\zeci [i ceva deani; data mea de na[tere are cifre de 2 [i de 7 aproape `n totalitate;

Nu e de mirare c\ de atunci tot `ncerc s\ descifrez din punct de vedere numerolo-gic cam ce ar putea `nsemna; poate totu[i `nseamn\ ceva;

Iar daca nu, asta n-are importan]\; `nt`i s-au f\cut [inele `ntre Viena [i Vene]ia,apoi a urmat calea ferat\.

De la 8 la 12 ani eram numit\ poeta clasei; am `nceput s\ scriu poezii inspirat\ de[tampilele aplicate caietelor din clasele I-IV, ce erau un fel de nota 10 [i reprezentaude obicei animale ca veveri]a sau zbur\toare precum mamaru]a; m-am tot mutat dela o [coala la alta, de la un liceu la altul, pentru c\ citisem Romanul adolescentuluimiop… [i nu voiam s\ fiu o elev\ ca toate celelalte; [i a[a am ajuns la liceul liceelordintr-un ora[ din Transilvania; unde am `nv\]at s\ fumez [i s\ supravie]uiesc aflat\`ntre dou\ bande de fete, `n r`ndul c\rora nu voiam s\ m\ `nscriu; de atunci, `mipl\cea s\ candidez independent\.

A urmat mirajul capitalei care m\ atr\gea mai ceva ca fluturele atras de becul dinbuc\t\rie; am cucerit acest monument cultural cu dou\ diplome, pe care le-am luatvara asta, la `mplinirea a dou\zeci [i ceva de ani; cele mai importante momente stu-den]e[ti au fost plimb\rile noaptea prin Lipscani, L\pt\rie, chiulitul de la ore [i cena-clurile.

A urmat [i o perioad\ de armat\, `nceput\ cu primirea unei burse `ntr-o ]ar\ fai-moas\ pentru bere [i ciocolat\ despre cum e posibil s\ faci armata m`nc`nd non-stopciocolat\ [i b`nd bere, `ntr-o edi]ie viitoare.

Noni

octombrie 2004

11JurnalTIMPUL

ADRIAN GALI}|

13 ianuarie

Este ora 13:00 ZULU. Am aterizat peAeroportul Interna]ional Kandahar – o`ntrebare m\ st\p`ne[te din cap p`n\-npicioare: ce caut aici? Cei de l`ng\ mineau aceea[i `ntrebare. P`n\ acum zilele auavut o oarecare normalitate. Acum privescplin de sarcasm noua mea locuin]\: uncort de 6 m pe 3,5 m f\cut din buc\]i desaci de rafie, cu un godin `n centru [i dejur `mprejur paturi de campanie. Nu potatinge nimic f\r\ s\ simt c\-mi `neac\praful n\rile.

Nu pot s\ am preferin]e sau gusturilegate de via]\ `n aceast\ zi de `nceput decondamnare pentru suflet.

14 ianuarie

A[tept reac]ia Eului la `nt`lnirea cupustiul [i un r\spuns la `ntrebarea de ieri.Simt un gol mare de aer `n stomac la`nt`lnirea cu aleile care-mi vor dirija pa[ii,mereu pe acelea[i urme p`n\ voi ajunge s\le colind ca un orb cu ochii `nchi[i.

M\ descal] cu greu de bocanci, pentruc\ am r\ni de la ros\turi – nu asta m\`mpiedic\ s\ fiu nesigur c`nd calcp\m`ntul afgan. E un semn de sl\biciunepe care-l cunosc sfin]ii mor]i – coadainterminabil\ la via]\.

15 ianuarie

S`nt revoltat de nesiguran]a Eului meudac\ s\ accepte pustiul sau dac\ s\ intre `nconflict cu el. M\ aflu `n baza for]elorcoali]iei din Kandahar – s`nt militarNATO de ast\zi. Ca un beduin b\tr`n, deast\zi, voi sta [i voi adulmeca mirosulpustiului – prada sufletului meu. Cine pecine va devora?

Se potrivesc versetele biblice acesteizile. Descoperi limitele peste care po]itrece. Asta se `nt`mpl\ firesc, pentru c\ nus`ntem aici pentru a face vreun studiu.

16 ianuarie

Paz\ KAF – Nisipul [i st`nca virgin\,c`]iva m\r\cini s`nt tot ceea ce acoper\priveli[tea din fa]a mea – p\m`nt – cuv`ntf\r\ sens, f\r\ `n]eles. G\sesc fragmentede via]\ pe care nu [tiu s\ le tr\iesc.Schelete de T.A.B-uri, camioane, avioane,elicoptere – nimic verde care s\-mivorbeasc\ despre mine, despre existen]afiin]ei umane – nimicul pe care-l respir `njur nu este altceva dec`t nisipul care,m`nat de v`nt, `mi acoper\ bocancii.

Coio]ii url\ a pustiu...Nu [tiu s\ definesc pustiul pentru c\

n-am `nv\]at `nc\ s\ m\ g`ndesc la el.

17 ianuarie

În 6 ore am v\zut doar dou\ pisici.P\[esc `n praful p`n\ la glezne [i-mi

trec limba peste buzele uscate. Doarc`teva lumini la o cl\dire mai `ngrijit\ `miatrag aten]ia. Apar]ine unui general afgan.Din spatele ruinelor, pare s\ te p`ndeasc\`ntotdeauna cineva.

18 ianuarie

Prima misiune `n afara bazei KAF(Kandahar Air Force) – `n suflet am

sentimente amestecate, legate de cerceta-rea `mprejurimilor – fric\ [i dorin]\ decunoa[tere luate la un loc. Ce estep\m`ntul? – o parte din pustiu ce nu poatefi atins\ de picioarele mele nesigure. Fie-care pas f\cut poate descoperi o posibil\min\ neexplodat\.

Popula]ia – afgani cu turbane pe cap [icu c\m\[i p`n\ la genunchi, femeiacoperite din cap p`n\-n picioare desprefrumuse]ea c\rora nu [tiu s\ vorbesc, copiiar[i de soare [i-n picioarele goale. Dru-muri care nu s`nt drumuri – totul ruptparc\ dintr-un film de epoc\. Ne-am `n-tors `n timp cu o mie de ani sau poatedou\. Un tanc avariat la marginea unuidrumeag ne spune c\ nu s`ntem dec`t `ntr-o ]ar\ dup\ r\zboi – trebuie s\ fie dinpierderile ru[ilor. La pierderile noastre nune g`ndim, sper\m s\ nu ne aleag\ nici unproiectil – pas `n via]\.

19 ianuarie

Înv\] s\ `ndur oboseala [i jocul cupustiul, s\ suport greutatea nimicului peumeri. M\ g`ndesc acas\ – pentru primadat\ m\ `ntreb dac\ mai are rost s\ m\g`ndesc acas\ –, nu am auzit nici o pas\rep`n\ ast\zi. Totul pare `ncremenit, ca [imodelul nepreg\tit surprins de flamablitz-ului.

20 ianuarie

Patrul\ – semne de via]\ date delocalnicii care `[i conduc pa[ii pe c\r\ricunoscute numai de ei, printre mine.Casele ca ni[te cocoa[e de c\mile, celemai multe dintre ele ruine, s`nt `nconjuratede ziduri – nu s`nt zidurile Ierusalimului,nu ascund libertatea sufletului – s`ntfocare de moarte. Locuitorii ne privesc,dar parc\ nu ne v\d. Ceea ce `nv\] `naceste momente este o meserie a vie]ii –tr\iesc numai dac\ [tiu s\-mi p\strez via]a.Am un singur col] de libertate aici, cortul,locul `n care leg vise cu ACASÃ.

21 ianuarie

Stropii de ploaie vin o dat\ cudiminea]a – se spal\ praful care s-a`mbibat `n tot, chiar [i `n suflet.

Plec ̀ n misiune – p\r\sesc zona KAF cugrupa, de-a lungul itinerariului posturi alepoli]iei afgane cu militari `narma]i, aten]iem\rit\ – arma la ochi... Înt`lnim oamenicare r\spund binelui cu r\u, r\ului cu r\u.„Ap\r\-]i via]a [i vei fi erou“, `mi spune ovoce din mine. Ne `ntoarcem `n baz\.

La ora 09:30 min. ZULU o bomb\ cade`n apropierea bazei. Este o vorb\ aici : „econtrolat\“. {tiu c\ nu vreau frontierepentru via]a mea, c\ nu voi ridica eu cruci`n ]ara nim\nui.

22 ianuarie

O misiune de 2 ore `n Baz\ – apoi amtimp s\-mi controlez agita]ia din interior.

Trebuie s\ scriu o felicitare [i nu oscriu. Cum a[ avea din nou sufletul gol?Dac\ nu a[ vorbi despre corabia pe caream construit-o `ntr-o via]\ anterioar\ [idespre care trebuia s\ scriu `n felicitareade azi. Era f\cut\ din atingerea unei m`inicu nisipul – nudul evreicei. Restul deam\giri le-a dispre]uit o dat\ cu alegereaechipajului – ispita c\utat\ de ochi.

Artistul la lucru – s\ sculptezi un sufletdin vise.

23 ianuarie

Patrul\ p`n\ `n apropiere de ora[ulKandahar. Periferia ora[ului arat\ urmeleunui bombardament `ndelungat – nici ocl\dire nu mai este `ntreag\. Îmi trece prinfa]a ochilor una din b\t\liile lui Ulisse, darcu arme automate. Printre ruine s`ntmilitari afgani `narma]i – siguran]anoastr\ ]ine de aten]ia cu care urm\rimtotul `mprejur. Punctele obligatorii detrecere s`nt propice ambuscadelor, deaceea inima ni se str`nge c`nd p\[im prinaceste locuri ca [i prin apropiereamun]ilor. Emo]ia cresc`nd\ ne spunedespre riscul misiunii. Înt`lnim o tab\r\ denomazi – lor cine le cunoa[te activitatea?Se anun]\ `ntoarcerea `n baz\.

Îmi spun c\ a mai trecut o zi c`t o via]\,dar nu urmeaz\ dec`t preg\tirea pentru cam`ine s\ `ncep iar\[i aceast\ zi.

24 ianuarie

Misiune anulat\ – s-a `mboln\vitc\l\uza. În fiecare misiune avem c`te uninterpret cu noi de[i de cele mai multe oridorm `n transportoare sau ne cer s\ oprimpentru a-[i face rug\ciunile.

Merg la bazar – `mi dirijez pa[ii printretarabele pline cu DVD -uri, cu]ite, s\bii,covoare. Nu g\sesc nimic interesant [i m\`ntorc `n Baz\.

Simt frigul nop]ii afgane pe pielea mea– sigur nu mi-l doresc.

25 ianuarie

Misiunea de controlat camioane cu

combustibil (Clasa a III-a) decurge f\r\probleme. Încerc s\ nu re]in `n memorieimaginile acestor afgani nesp\la]i – dareste la fel de adev\rat c\ nici ei nu m-auinvitat s\ le vizitez ]ara!

A[ avea timp s\ citesc o carte, dar nucitesc – observ u[oara dispozi]ie cu care sepoate claca. „S\-mi bag picioarele `n ea depustietate“, `mi spune c\ s-ar desc\rca el,con[tientul. {i constat c\ niciodat\ lini[teanu aduce cu ea ceva bun.

La 20:20 ZULU, cad patru bombe laaproximativ 300 de m de Baz\ – se audsirenele la americani, afar\, de asemenea,se aude agita]ie mare. S`ntem anun]a]i s\fim preg\ti]i pentru o misiune mai grea.Normal c\ somnul a disp\rut de parc\ nicin-ar fi fost. Cum este a[teptarea unei astfelde misiuni? Poate c\ te `ntrebi ce mair\m`ne dup\ tine.

26 ianuarie

Ora 01:00 ZULU, mergem `n scotocire– facem siguran]a echipei americane. De-a lungul itinerariului c`mpuri de mine [itransportorul calc\ doar pe urmele celuidin fa]\. Incomoditatea din TAB nu per-mite o foarte bun\ observare. Un HMMWW de-al americanilor se r\stoarn\ `ntr-un canal [i trebuie s\ a[tept\m scoatereaacestuia de c\tre un transportor –execut\m MUNTELE [i LUNETA. Seobserv\ orice mi[care, orice ac]iune afor]elor ostile.

Sate, tabere de nomazi – nici o infor-ma]ie care s\ duc\ la prinderea atentato-rilor. M\ bag `n sacul de dormit, l`ng\transportor, este cumplit de frig `n aceast\diminea]\ de ianuarie [i totu[i copiiiafgani s`nt descul]i, par a fi imuni la frig.

Ast\zi trebuia s\ avem o misiuneumanitar\ `n Mandi Sar. Nu-mi explic dece `ncerc s\ m\ g`ndesc acum la o iubit\din trecut – poate s\ mai scurteza[teptarea.

Întors `n cort nu vreau s\ [tiu cum estemoralul – url\m.

27 ianuarie

Nu ies `n misiune – zi pentru linsr\nile. Diminea]a, soare [i v`nt. S`nt aicide dou\ s\pt\m`ni sau de doi ani?

O v\d pe Mady, iubirea din trecut – `iv\d ridurile, s`nii l\sa]i, b\tr`ne]eatrupului consumat, toat\ via]a trecut\ pel`ng\ un om. Nu-mi spun nimic. Stau `npat [i transpir existen]a mea `n acestde[ert al vie]ii. Iubesc tot ceea ce estedrag sufletului.

O negres\ pe care o v\d zilnic la mas\vorbe[te ochiului despre frumuse]eaaleas\.

28 ianuarie

Ora 00:12 ZULU, m\ trezesc tunete [ifulgere – afar\ plou\ toren]ial ca [i `n cortde altfel – cortul nu ne ofer\ ad\post deploaie. Mi-a[ dori s\ str`ng negresa `nbra]e. Cine nu [i-ar dori?

Îmi ridic materialele [i plec `n misiunecu negresa `n g`nd – TAB-ul trece cu binec\r\rile [i canalele pline cu ap\, semn c\nu putem fi opri]i de obstacolele naturii.Îmi descre]e[te fruntea fuga c\tre necu-noscut. Aflu cum este s\ fugi prin canaleletimpului, vr`nd parc\ s\ p\[esc peste acestmoment al existen]ei mele.

– nu duc lips\ de timp –

(Fragmente din volumul cu acela[i titlu `n curs de apari]ie la Editura T,

editura Funda]iei Culturale Timpul)

C\r\rile pustiuluiJurnal din Afganistan

octombrie 2004

12 MemoriaTIMPUL

NORMAN G. FINKELSTEIN

I.

O serie de volume de mici dimensiuni`n formatul desenelor pentru copii `i pre-zint\ cititorilor americani pe g`nditorii [iideile cu influen]\ – de ex. Freud pentru`ncep\tori. Vecinii, a lui Jan T. Gross, esteun fel de caricatur\ a acestei serii. Astfel,nu de mult Industria Holocaustului salutape c`t de voluminoasa, pe at`t de lipsita devaloare carte a lui Daniel Goldhagen, inti-tulat\ Hitler’s Willing Executioners[C\l\ii benevoli ai lui Hitler]. Volumulsub]ire al lui Gross echivaleaz\ cu unGoldhagen pentru `ncep\tori. Sem\n`ndmai mult sau mai pu]in cu Hitler’s WillingExecutioners, Vecinii poart\ ne`ndoielnicapecete a Industriei Holocaustului. PrinIndustria Holocaustului `n]eleg acei indi-vizi [i acele institu]ii care exploateaz\, `nvederea profiturilor politice [i financiare,genocidul evreilor din timpul celui de-AlDoilea R\zboi Mondial.

Asemeni c\r]ii lui Goldhagen, Veciniieste saturat\ de contradic]ii interne. ~ntr-un loc, Gross aduce la cuno[tin]\ c\ regi-mul comunist polonez postbelic `i urm\-rea `n justi]ie pe polonezii „care s-au an-grenat `n crima `mpotriva poporuluievreu“, chiar [i tortur`ndu-i pe f\pta[i cas\ le smulg\ m\rturisiri2. ~n alt loc, el sus-]ine c\ uciderea evreilor „nu a fost o `nc\l-care ce ar fi justificat severa inculpare ajusti]iei staliniste“3. ~n alt\ parte, Grosseste `ncredin]at c\ a descoperit ceva nou`n aceea c\ f\pta[ii Holocaustului au folo-sit, `n completarea tehnologiei moderne,„metode primitive, str\vechi [i armeuciga[e”4. {i `nc\, trei pagini mai `ncolociteaz\ dintr-un memoriu ie[it din comun,publicat cu ani `n urm\, `n care se spune c\f\pta[ii Holocaustului au folosit „furci [icu]ite de buc\t\rie“5.

Pentru a da seama de motiva]ia f\pta[i-lor polonezi, Gross face referire la Chris-topher Browning [i Daniel Goldhagen6. S\nu [tie el c\ Browning [i Daniel Goldha-gen ajung la concluzii diametral opuse?(Spre deosebire de Goldhagen, Browningnu crede c\ antisemitismul explic\ singurcrimele f\ptuite de germanii obi[nui]i.) Cadocument al antisemitismului vicios alpolonezilor obi[nui]i din timpul r\zboiu-lui, Gross men]ioneaz\ amintirile unuievreu polonez persecutat pe c`nd era copil„de c\tre o mul]ime de femei care ar fiputut la fel de bine s\-l lase `n pace“7. {i`nc\, prezenta m\rturie, citat\ pe larg `nnota care `i corespunde, subliniaz\ c\ fe-

meile poloneze nu erau „m`nate de resen-timentul pur sau de ur\“, ci mai degrab\erau cuprinse de panic\ atunci c`nd b\iatulevreu „le-a c\zut pe nea[teptate `n m`n\“8.~n cartea sa, Gross nume[te Jedwabne un„pogrom“, „pogrom s`ngeros“ [i „pogromcriminal“9. Totu[i, `ntr-un articol de dup\publicarea c\r]ii, obiecteaz\ c\ „ceea ces-a `nt`mplat `n Jedwabne a fost genocid.Nu poate fi numit pogrom.“10 Ca s\ spo-reasc\ valoarea rezultatelor cercet\rii sale,Gross umfl\ limbajul. Totu[i, prin atrage-rea ridicolului, retorica sa excesiv\ per-verte[te memoria.

De asemenea, paginile din Vecinii s`ntpunctate de formul\ri absurde. Gross sus-]ine c\ m\rturiile supravie]uitorilor Holo-caustului `nf\]i[eaz\ suferin]a evreiasc\`ntr-o lumin\ peste m\sur\ de pozitiv\.„Toate acestea s`nt o dovad\ piezi[\, caretinde `ntr-un singur sens: toate s`nt poves-tiri cu sf`r[it fericit. Toate au fost produsede c`]iva dintre cei care au fost `ndeajunsde noroco[i s\ supravie]uiasc\.“11 Esteamuzant. M\rturiile lui Elie Wiesel [iPrimo Levi debordeaz\ de bucurie? Bana-lul completeaz\ bizarul. „Nazismul – cu-

get\ Gross – este un regim care face s\curg\ cele mai rele instincte ale fiin]elorumane“. Reamintindu-i pe polonezii careau colaborat mai `nt`i cu sovieticii [i apoicu nazi[tii, Gross ne prezint\ reflec]ia pro-fund\ c\ unii oameni s`nt oportuni[ti poli-tici. El merge la baza acestui fenomen „`nlogica a]`]\toarei ciocniri dintre regimuri-le totalitare ale secolului al XX-lea”12. {i`nc\, oportunismul politic este caracteris-tica de baz\ a acestor regimuri. Gross nu aavut nevoie s\ priveasc\ mai departe depropriii s\i colegi de la New York Univer-sity, precum profesorul Tony Judt, care aevoluat de la st`ngismul la mod\ la antico-munismul la mod\, dup\ cum bate v`ntul`n via]a cultural\ american\13.

Cartea lui Gross reprezint\ o produc]ieliterar\ standard a Industriei Holocaus-tului. Dou\ dogme inspir\ aceast\ litera-tur\: 1. Holocaustul marcheaz\ `n modcategoric un eveniment istoric unic. 2.Holocaustul marcheaz\ apogeul unei uriira]ionale a ne-evreilor fa]\ de evrei. Niciuna dintre dogme nu rezist\ unui examenmetodic, [i totu[i ambele au utiliz\ri poli-tice: suferin]a evreiasc\ unic\ acord\ untitlu moral evreiesc unic, iar dac\ ura ne-evreilor este ira]ional\, evreii nu poart\nici o responsabilitate pentru acest g`nd.

„Aceasta este o carte oarecum tipic\despre Holocaust – `ncepe Gross – a[a`nc`t, spre deosebire de studiile istorice pecare le scriem despre alte subiecte, nu v\dposibilitatea epuiz\rii discu]iei.“ Ca partea Holocaustului, Jedwabne este „`n esen]asa, un mister“. Spre deosebire de atro-cit\]ile petrecute aiurea, putem `naintadoar „ca [i cum ar fi posibil s\ `n]elegem“(sublinierea lui Gross)14. ~ntr-adev\r, sub-linierile repetate ale lui Gross i-au luatpatru ani `ncheia]i pentru a pricepe „fac-tualitatea“ a ceea ce s-a `nt`mplat15. LaJedwabne, peste 1.600 de evrei au fostmasacra]i de c\tre vecinii lor cre[tini. ~nRuanda, mai mult de 500.000 de tutsi aufost m\cel\ri]i de c\tre vecinii lor hutu.Totu[i, Ruanda este inteligibil\, pentru c\ea nu este Holocaustul.

Teza central\ din Hitler’s WillingExecutioners este aceea c\ ura ira]ional\ apoporului german – c`teodat\ „latent\“,

c`teodat\ „manifest\“ – a fost cauza prin-cipal\ a Holocaustului nazist. Hitler aspus, potrivit lui Goldhagen, c\ totul a fost„dezl\n]uit de `n\bu[ita pasiune antise-mit\“. Gross descrie `n mod asem\n\torcazul Jedwabne. De[i „`n bune rela]ii cupolonezii“, evreii din Jedwabne erau „`n-totdeauna con[tien]i de ostilitatea latent\...a popula]iei `nconjur\toare“, hr\nit\ de„prejudecata medieval\ cu privire la crimaritual\“16. Brusc, `n iulie 1941, aceast\ os-tilitate latent\ devine mortal\. Cu rolulnazi[tilor, „m\rginit aproape la a facepoze“, „jum\tatea polonez\ a ora[ului [i-aucis jum\tatea evreiasc\“ pentru „Dumne-zeu [tie ce“ motive17. Ca [i Goldhagen,relatarea lui Gross este un monument de`ntrebare de `nceput. De ce, spre exemplu,acest impuls asasin d\ pe-afar\ `n iulie1941? Gross `nsu[i observ\ c\ „nimic deacest fel nu a fost `nregistrat“ `n istoriamodern\ a Poloniei18. ~ntr-adev\r, prin `n-f\]i[area cazului Jedwabne `ntr-un cadruexplicativ anistoric al Industriei Holo-caustului – un eveniment absolut unic `ncare ne-evreii i-au exterminat pe evreipentru motive insondabile – Gross exclu-de p\trunderea plin\ de `n]eles.

II.

Cu toate c\ a st`rnit pasiuni `n Ger-mania, Hitler’s Willing Executioners nu al\sat nici o urm\ durabil\. Germanii s-auconfruntat cu a lor „problem\ evreiasc\“mult timp `naintea lui Goldhagen, iar car-tea lui nu a adus nici o contribu]ie nou\.Cu toate acestea, se pare c\ polonezii nuau ajuns s\-[i st\p`neasc\ bine propria„problem\ evreiasc\“, [i Gross le-a scos laiveal\ ceva material nou. {ocul [i senza]iape care cartea lui Gross le-a st`rnit `nPolonia sugereaz\ c\ polonezii t\g\duiescaspectele ur`te din trecutul lor. ~n acest fel,de[i incomplet\ [i p\tat\ ideologic, Veciniiare poten]ialul de a stimula `n Polonia ofolositoare [i necesar\ dezbatere. {i totu[i,aceast\ poten]ialitate poate fi irosit\ princhestiunea controversat\ a compensa]iilorcu privire la Holocaust. ~n loc s\ separenet problema antisemitismului de cea acompensa]iilor, Gross le leag\ una de cea-

Norman G. Finkelstein este doctor `n [tiin]e politice alDepartmentului de {tiin]e Politice al Universit\]ii Princeton,cu o tez\ despre teoria sionist\. Este autorul a patru c\r]i:Image and Reality of the Israel-Palestine Conflict (Verso,1995), The Rise and Fall of Palestine (University ofMinnesota, 1996), `mpreun\ cu Ruth Bettina Birn, A Nationon Trial: The Goldhagen Thesis and Historical Truth(Henry Holt, 1998) [i The Holocaust Industry: Reflectionson the Exploitation of Jewish Suffering (Verso, 2000).Scrierile sale au ap\rut `n ziare de prestigiu ca: London

Review of Books, Index on Censorship, Journal of Palestine Studies, New LeftReview, Middle East Report, Christian Science Monitor [i Al Ahram Weekly. ~n pre-zent, pred\ [tiin]ele politice la DePaul University din Chicago.

Norman Finkelstein s-a n\scut `n cartierul Brooklyn din New York, `n 1953.Este fiul lui Maryla Husyt Finkelstein, supravie]uitoare a Ghetoului de la Var[ovia [ia lag\rului de concentrare de la Maidanek, [i al lui Zacharias Finkelstein, supra-vie]uitor al Ghetoului de la Var[ovia [i al lag\rului de concentrare de la Auschwitz.Prima lui carte a dedicat-o p\rin]ilor, despre care a scris: „S\ nu iert [i s\ nu uit vreo-dat\ ceea ce lor li s-a `nt`mplat“. Eforturile sale se `ndreapt\ c\tre p\strarea ones-tit\]ii istoriei Holocaustului nazist.

Goldhagen pentru `ncep\toriUn comentariu despre cartea Vecinii a lui Jan T. Gross1

13Memoria

octombrie 2004

TIMPULlalt\. Cu binecuv`ntarea lui Gross, Veciniia devenit o alt\ arm\ a Industriei Holo-caustului `n [antajarea Poloniei. ~n modtragic, efectul asupra c\ut\rii de sine asufletului polonez va fi asem\n\tor uneire`nsufle]iri a celor mai ur`te stereotipuriantisemite.

~ntr-un articol recent, intitulat Pernadoamnei Marx, Gross pretinde c\ polone-zii leag\ cartea sa de compensa]iile cu pri-vire la Holocaust pentru c\ ei „`i asociaz\`n mod spontan pe evrei cu banii“19. {i`nc\, un capitol din Vecinii este dedicatpentru „Cine i-a deposedat?“. Faptul c\Gross a ridicat aceast\ `ntrebare p`n\ lanivelul „marelui subiect“ te las\ perplex,de vreme ce el ne aduce la cuno[tin]\ c\nu deplaseaz\ aten]ia de la evreii supra-vie]uitori20. Aici Gross cade `ntr-o alt\contradic]ie. Am v\zut c\ Vecinii `nf\]i[ea-z\ cazul Jedwabne ca pe un eveniment dene`n]eles `n care polonezii i-au m\cel\ritpe evrei pentru „Dumnezeu [tie ce“ moti-ve. Totu[i, `n acest capitol, Gross desco-per\ brusc c\ „dorin]a [i un nea[teptat pri-lej de a-i jefui pe evrei ... au reprezentatadev\ratul factor motivant“21. Dar atuncide ce este cazul Jedwabne a[a de miste-rios? Pentru `mbog\]ire au fost comisecrime pe scar\ mare. (Colonizarea [iexproprierea terenurilor Lumii Noi [i aAfricii au avut drept urmare milioane demor]i.)22 Dac\ lucrurile stau a[a, concluzianemen]ionat\ este c\ justi]ia reclam\retrocedarea propriet\]ii furate. ~n Pernadoamnei Marx, Gross face explicit\aceast\ situa]ie.

El reaminte[te povestea unei femei ger-mane a c\rei con[tiin]\ a fost chinuit\dup\ r\zboi dou\zeci de ani `ncheia]i, dinpricin\ c\ se afla `nc\ `n posesia perneiunui evreu ucis23. Esen]ial aici este c\ pen-tru Gross provocarea polonez\ – reconci-lierea cu trecutul, `n vederea isp\[irii pen-tru cazul Jedwabne – const\ `n aceea c\Polonia trebuie s\ `napoieze „perna doam-nei Marx“. „Pentru a p\stra compasiunea[i a ]ine doliu pentru cei uci[i, aceasta estesingura trebuin]\“, dup\ Gross, care facedin revendicarea propriet\]ilor de c\tremo[tenitorii evrei „o problem\ at`t dejignitoare [i agasant\“. Pe de alt\ parte,„cei care pl`ng `n cele din urm\ soartaconcet\]enilor evrei ... trebuie s\... se des-part\ de «perna doamnei Marx» f\r\ nici ourm\ de p\rere de r\u“. „Alegerea `n fa]ac\reia ne afl\m – conchide el – nu estegrea.“ ~ntr-adev\r, n-ar trebui s\ fie, dac\problema ar fi fost a[a de simpl\.

~n primul r`nd, Industria Holocaustuluinu dore[te numai returnarea „perneidoamnei Marx“, ci vrea toat\ casa ei, [ichiar mai mult. Chiar dac\ „greutatea pre-ten]iilor este poten]ial enorm\“, Gross asi-gur\ din nou c\ „nimeni nu trebuie vreo-dat\ s\ ridice preten]iile p`n\ la o tran-zac]ie mai mare dec`t ceea ce posed\m `nmod fizic“. ~ns\ preten]iile cu privire laPolonia nu s`nt legate de victimele indivi-duale sau de cele ale urma[ilor lor. Defapt, Industria Holocaustului minte, pre-tinz`nd sute de mii de parcele din teritoriulpolonez evaluate la mai multe zeci demiliarde de dolari. Gross nu poate fi maicandid cu privire la acest subiect.

~n plus, cu asemenea cereri enorme nuvei ob]ine nicic`nd o adev\rat\ reconcilie-re. Industria Holocaustului nu-i reprezint\nici pe „cei care au fost uci[i“ [i nici pesupravie]uitorii evrei [i urma[ii lor. Lu`nd`n considerare recentele evolu]ii, ea este ojecm\nire [i o escrocherie `nv\luit\ `nmantia suferin]ei evreie[ti. ~n numele vic-timelor Holocaustului, Industria Holo-caustului a pus st\p`nire pe propriet\]ilescoase de sub na]ionalizare `n fosta Ger-manie de Est, [i `n prezent evreii mo[teni-tori legitimi urm\resc Industria Holo-caustului `n justi]ie ca s\ le fie date `napoi.Apoi, era c`t pe-aci ca to]i banii depu[i `nb\ncile elve]iene s\ ajung\ nu la supra-vie]uitori sau la urma[ii lor, ci `n visteriaorganiza]iilor evreie[ti. De asemenea, `ncazul depunerilor germane, IndustriaHolocaustului va re]ine aproape sigur cea

mai mare parte din banii destina]i evreilorcare au fost supu[i muncii for]ate.

~n vreme ce Gross salut\ „noua [i `m-bucur\toarea realitate“ din Polonia, `ncare avoca]ii americani „ajut\“ la stabili-rea preten]iilor asupra propriet\]ilor Ho-locaustului `n conformitate cu normele dedrept, p`n\ [i cotidianul conservator [iorientat spre afaceri Wall Street Journal `i`nvinuie[te pe aceia[i avoca]i ca fiind„Noii Profitori ai Holocaustului“24. (F\r\`ndoial\, este singurul jurnal care i-a ata-cat pe avoca]ii Holocaustului dup\ ceace[tia au luat drept ]int\ marile corpora]iiamericane precum IBM.) Gross face dife-ren]a `ntre „noua [i `mbucur\toarea reali-tate“ din Polonia [i „lipsa de drept“ a tre-cutului s\u comunist, atunci c`nd „poateface dreptate“. Totu[i, `n aceast\ „nou\ [i`mbucur\toarea realitate“, ac]ion`nd la po-runca regimului Statelor Unite, IndustriaHolocaustului desf\[oar\ cele mai groso-lane tactici de lupt\ pentru a for]a Polonias\ se supun\. Relu`nd linia propagandis-tic\ favorit\ a Industriei Holocaustului,Gross scrie c\ „aici avem de-a face cu oproblem\ de etic\, [i nu cu contabilitatea“.De fapt, aici avem de-a face pur [i simplucu o problem\ de huliganism cu privire laHolocaust.

Gross sufer\ c\ „trebuie s\ fim preg\ti]is\ d\m“ `napoi propriet\]ile, c\ „vom aveade pl\tit pentru pervertirea moral\ a uneiadintre genera]iile `nainta[ilor no[tri“ [i a[amai departe. Cine s`nt ace[ti „noi“? Detreizeci de ani, Gross locuie[te `n StateleUnite, de]ine cet\]enia american\ [i pred\la o universitate american\ de prestigiu.Ce sacrificiu va trebui s\ `ndure el dac\Industria Holocaustului falimenteaz\ Po-lonia? ~ntr-adev\r, regimul Statelor Uniteciom\ge[te Polonia pentru a pl\ti compen-sa]ii pentru Holocaust, `ns\ Statele Unitede]in averi substan]iale ale victimelorHolocaustului depozitate `n b\ncile ameri-cane `n timpul celui de-Al Doilea R\zboiMondial. N-ar trebui Gross s\-[i educe `nmaterie de moral\ statul s\u de acum? Cusiguran]\ c\ Statele Unite pot s\-[i permit\a pl\ti compensa]ii pentru victimeleHolocaustului mai mult dec`t Polonia. Deasemenea, ele pot pl\ti compensa]ii maibine dec`t al]ii – dar nu o fac – pentrunumeroasele victime ale crimelor lor, dela b\[tina[ii americani [i afro-americani,p`n\ la asiaticii din sud-estul Asiei [ilocuitorii Americii Centrale.

Totu[i, cu un asemenea cinism limpe-de, Gross nu `l ajut\ pe ambasadorul israe-

lian `n Polonia, Shevach Weiss. ~ntr-unrecent interviu, Weiss recunoa[te f\]i[ c\stavila pus\ preten]iilor asupra propriet\-]ilor evreie[ti de dinainte de cel de-AlDoilea R\zboi Mondial „m\ jigne[te caom, ca evreu polonez [i, de asemenea, caliberal [i democrat“. El critic\ f\]i[ ne-dreptatea c\ evreii „au murit cu sentimen-tul c\ au fost trata]i `ntr-un mod nedrept“,c\ sub regimul comunist „ei au f\cut efor-turi `ndelungate s\ ob]in\ vizele pe careautorit\]ile poloneze puteau s\ refuze s\ leacorde“ [i c\ acum `[i viziteaz\ fostelecase [i magazine din Polonia, `ns\ „nu potintra `n ele“. Nu este aceasta exact starearefugia]ilor palestinieni? Vorbind despreJedwabne, Weiss se arat\ [ocat c\ polone-zii au putut s\-i omoare pe vecinii lorevrei „[i dup\ aceea s-au `ntors la caselelor, s-au culcat al\turi de so]iile lor, a douazi [i-au luat micul dejun, iar mai t`rziu aumers mereu“ s\ se roage. Nu asta facisraelienii `n Cisiordania [i Gaza `n fieca-re zi? ~ntr-adev\r, palestinienii nu pot s\ ofac\, `ns\ mirarea `i folose[te primuluiministru vinovat de enorme crime de r\z-boi [i, de asemenea, de crime `mpotrivap\cii, dup\ cum se arat\ jignit Weiss „caliberal [i ca democrat“25.

~n cele din urm\, Gross `i dojene[te pepolonezi: „trebuie s\ ... ne confrunt\m cupropriul nostru trecut“ [i `i ceart\ peprofesorii polonezi pentru t\cerea lor cuprivire la trecutul antisemit al Poloniei.Totu[i, americanii trebuie de asemenea s\se confrunte cu propriul trecut, iar pro-fesorii americani s`nt la fel de t\cu]i cuprivire la crimele Statelor Unite. ~n modsigur, un profesor american ar risca maipu]ine sanc]iuni pentru spunerea adev\ru-lui dec`t un profesor polonez sub regimulcomunist. Pre[edintele New School forSocial Research – situat\ chiar `n spatelecl\dirii New York University, unde pred\Gross – a comis crime odioase `n Viet-nam. A cerut Gross `ncriminarea lui pe-nal\? Polonia promite s\-i urm\reasc\ `njusti]ie pe f\pta[ii polonezi ai masacruluide la Jedwabne. Este oare de conceput caregimul Statelor Unite s\-i aduc\ `njusti]ie pe criminalii s\i de r\zboi?

Trebuie s\ ai un curaj absolut minor cas\ ]ii lec]ii de moralitate Poloniei, instalatconfortabil `n ora[ul New York. P`n\ c`ndva aplica propriului s\u stat [i sie[istandardele pe care le predic\ polonezilor,evlavia lui Gross nu merit\ nici o pre]uire.

traducere de MIRCEA ST|NESCU(text publicat cu acordul autorului)

1 O versiune prescurtat\ a acestui text a ap\rut `nperiodicul polonez „Rzeczpospolita“, 20 iunie 2001.

2 Neighbors, pp. 15, 28. (V. trad. rom. Vecini.Suprimarea comunit\]ii evreie[ti din Jedwabne,Polonia, Ia[i, Editura Polirom, 2001, trad. de DeliaCursan, prefa]\ de Vladimir Tism\neanu – n. trad.).

3 Ibidem, p. 216, n. 5. 4 Ibidem, p. 124. 5 Ibidem, p. 127. 6 Ibidem, pp. 120-121. 7 Ibidem, p. 134. 8 Ibidem, p. 241, n. 2. 9 Ibidem, pp. 77, 107, 121. 10 Tygodnik Powszechny (volum care adun\ mai

multe studii privitoare la cazul Jedwabne publicat `nPolonia – n. tr.), p. 258.

11 Ibidem, pp. 141-142. 13 Judt furnizeaz\ o delirant\ prezentare („cu

adev\rat deschiz\toare de drumuri ... lucrarea unuiistoric maestru“) pentru coperta edi]iei americane aVecinii-lor. Asemeni c\r]ii Hitler’s WillingExecutioners, textul englezesc al lui Gross esteciuruit de limbajul preten]ios al pseudo-erudi]iei –„topos istoriografic,“ „trop hiperbolic“, „acestimperativ metodologic erupe din caracterul imanental `ntregii eviden]e“, „`n istoria societ\]ii orice este `nleg\tur\ cu orice altceva“ [i a[a mai departe. Ibidem,pp. 11, 21, 141, 168. Despre asemenea profunzimiale min]ii, un scriitor a remarcat sarcastic: „R\sun\precum tunetul, dar de fapt este un sfor\it.“)

12 Ibidem, p. 117. 14 Ibidem, pp. 12-13, 21, 132 (ed. rom. pp. 22, ). 15 Ibidem, pp. 21, 140. 16 Ibidem, pp. 37-38, 123-124, 150. 17 Ibidem, pp. 9, 78, 125. 18 Ibidem, p. 122. 19 Tygodnik Powszechny, 11 februarie 2001.

Gross se gr\be[te s\-i acuze pe criticii s\i polonezi deantisemitism. ~n „Gazeta Wyborcza“, el denun]\ unprofesor polonez pentru faptul c\ re`nvie „cli[eulantisemit ... c\ evreii «au mers ca vitele la t\iere `ntimpul r\zboiului»“. (Crim\ „inteligibil\“?, citat `nTygodnik Powszechny, p. 99.) De fapt, cei carerelateaz\ despre Holocaust, inclusiv EmanuelRingelblum, folosesc `n mod curent aceast\ expresie.

20 Neighbors, p. 105. 21 Ibidem, p. 110. Yehuda Bauer, marele preot al

ortodoxiei Holocaustului, ne aduce la cuno[tin]\:„Nici un istoric serios nu a pretins vreodat\ c\ jafular avea vreo motiva]ie fundamental\ pentru crim\.Jaful a fost efectul Holocaustului, iar nu cauza sa.“(Rethinking the Holocaust, New Haven, 2001, p.48.) Astfel, dac\ miza care a stat `n spatelemasacrului de la Jedwabne a fost `mbog\]irea, acestanu poate fi socotit ca un capitol al Holocaustului.

22 Ibidem. 23 ~n afara altor trimiteri, tot ceea ce urmeaz\ este

citat din Perna doamnei Marx. 24 11 aprilie 2001. 25 Interviu cu Shevach Weiss, ambasadorul

israelian `n Polonia, `n „Gazeta Polska“, 28 martie2001.

octombrie 2004

14 DialogTIMPUL

Mircea Mih\ie[: În aceast\ discu]ie nepropunem continuarea investiga]iilor dinc\r]ile anterioare, Balul mascat [i Încet,spre Europa. Adic\ discutarea, din c`t demulte puncte de vedere s`ntem capabili, asitua]iei Rom=niei `n ultimii patru ani, `nperioada dintre prim\vara lui 2000, c`ndam `ncheiat Încet, spre Europa [i prim\-vara anului 2004. S`ntem `n 15 martie2004, ne afl\m la Washington D.C., `n at`tde primitorul t\u birou de pe ConnecticutAvenue. E, ca [i acum patru ani, un anelectoral pe o scen\ politic\ foarte agitat\.Preg\tind documenta]ia pentru aceast\discu]ie, am dat peste o informa]ie foarteinteresant\ din octombrie 2000: promisiu-nea lui Corneliu Vadim Tudor de a conti-nua procesul de integrare [i de a face dinnou apel la maghiari pentru guvern `ncazul `n care va ajunge la putere. În 2004,Corneliu Vadim Tudor vine cu un scenariuidentic. De data aceasta nu e vorba demaghiari, ci de evrei. Atunci informa]ia atrecut aproape neobservat\; `n momentulde fa]\, ea face multe valuri. Chiar zileleacestea, Corneliu Vadim Tudor a semnatcontractul pentru campania electoral\ cu ofirm\ din Israel. Cum putem privi acestelucruri, `ncep`nd cu personajul, simultancentral [i marginal, care e Vadim Tudor?Este el specific pentru un anumit tip depatologie a societ\]ii rom=ne[ti?

Vladimir Tism\neanu: Cred c\ tre-buie plecat de la momentul 1999: sf`r[itulperioadei preziden]iale a lui EmilConstantinescu, crizele de guvernare,`nl\turarea – `n condi]ii ce r\m`n p`n\ast\zi mai mult sau mai pu]in enigmatice– a premierului Radu Vasile, numirea peultima sut\ de metri `n func]ia de prim-ministru a lui Mugur Is\rescu, practic,personajul politic cel mai longeviv dinistoria postdecembrist\ a Rom=niei, cuexcep]ia lui Ion Iliescu…

M. M.: S\-l numim personaj public, nupolitic…

V. T.: Într-adev\r, e un personaj public.De[i numit politic, Is\rescu este Guverna-torul B\ncii Na]ionale. În discu]iile pecare le-am avut cu Ion Iliescu, ce aveau s\duc\ la volumul Marele {oc, vorbeamdespre longevitatea lui Iliescu sau desprecea, dintr-o anumit\ perioad\ politic\, alui Virgil M\gureanu. Ion Iliescu m-acorectat [i mi-a atras aten]ia asupra longe-vit\]ii lui Mugur Is\rescu.

M. M.: Spre deosebire de cea a luiIliescu, longevitatea lui Is\rescu este…continu\. El [i-a p\strat prerogativele, [i-arezervat postul chiar [i `n perioada `n care

a fost prim-ministru, ceea ce Iliescu nu af\cut.

V. T.: L-am `nt`lnit pe Mugur Is\rescu`n vara lui 2000, la Washington. Întreb`n-du-l dac\ are inten]ia s\ candideze la pre-[edin]ie (ulterior s-a v\zut c\ avea),r\spunsul lui a fost: „Spune so]iei tale c\ Iprefer to stay in my bank“ – „Prefer s\stau `n banca mea“, exprimare care `nrom=n\ sun\ logic, de[i `n englez\ erapu]in for]at\. Ei bine, iat\ c\ d`nsul st\ `ncontinuare `n banca lui. Prin urmare,consider c\ ar trebui s\ `ncepem cu 1999,pentru c\ atunci s-au f\cut jocurile legatede desemnarea candidatului preziden]ial.

Eram `n 1998 – poate 1997 – la tine, laTimi[oara, [i ne uitam la televizor. La unmoment dat, am v\zut un domn relativ `nv`rst\ vorbind [i te-am `ntrebat cine este.Te-ai uitat la mine [i m-ai `ntrebat:„Chiar ]i-ai pierdut memoria vizual\, nu[tii cine este?“. Am r\spuns c\ nu – eraIon Iliescu. Analistul politic din mine `l[tersese deci pe Ion Iliescu drept posibi-litate politic\ demn\ de luat `n serios, dariat\ c\ `l aveam pe Ion Iliescu apropiin-du-se de putere!

Ulterior, `n 1999, dup\ conferin]a orga-nizat\ de Funda]ia Cultural\ Rom=n\ cuocazia anivers\rii a zece ani de la revo-lu]iile din 1989, m\ `ntorceam din Ro-m=nia cu avionul. Îmi amintesc c\ m-ai`ntrebat dac\ aveam loc la clasa I sau busi-ness; eram la clasa economic\ [i m-am`nt`lnit acolo cu Adrian N\stase. Era cu undomn de la PSD pe care l-a rugat s\ sedeplaseze; am stat la clasa economic\ –trebuie s\ recunosc c\ era relativ comodpentru mine, nu [tiu c`t de comod era pen-tru domnul N\stase – [i am avut o conver-

sa]ie. El pleca la Strasbourg, schimbaavionul la Zürich, la fel ca mine, care ple-cam `n Statele Unite, astfel c\ am stat vreodou\ ore de vorb\. Cu aceast\ ocazie,spun`ndu-i: „Iat\, v\d c\ v\ merge bine,urca]i `n sondaje“, r\spunsul a fost: „Nuavem absolut nimic de f\cut, ne ajut\b\ie]ii ace[tia. Ei fac totul pentru noi“.Sigur c\ exista o oarecare doz\ de exage-rare `n chestiunea asta, f\ceau [i ei anumi-te lucruri ca s\ c`[tige alegerile!

Urmeaz\ momentul de [oc pentru con-silierii [i sprijinitorii lui Emil Constan-tinescu, printre care m\ num\ram. Nu amfost `ntre primii partizani ai lui Constan-tinescu, [tii bine, [i, dup\ cum a spus cine-va, `ntr-o perioad\ am pariat pe alt calpolitic. Totu[i, `n momentul `n care EmilConstantinescu a devenit pre[edinteleRom=niei, l-am sus]inut, evident, [i amfost convins c\ are loc o schimbare impor-tant\ `n Rom=nia (vom discuta mai `ncolodac\ aceasta s-a petrecut sau nu). Aparedeci `n vara lui 2000, declara]ia stupe-fiant\ a lui Emil Constantinescu, potrivitc\reia se retrage din cursa preziden]ial\din motive de grea]\ provocate de`nfr`ngerea suferit\ `n timpul mandatuluidin partea structurilor oculte care s-audovedit mai puternice dec`t el.

M. M.: Textul lui era: „Am fost `nvinsde Securitate“!

V. T.: A[adar, Emil Constantinescu seretrage `nvins de Securitate, l\s`nd practico armat\ f\r\ comandant suprem. Armatase disperseaz\ [i s`ntem martorii fenome-nului spectaculos al e[ecului electoral fan-tastic al Partidului Na]ional }\r\nesc. S`ntde p\rere c\ Emil Constantinescu aremotive s\-[i revad\ cel pu]in decizia dinacel moment. Nu vreau s\ fiu gre[it`n]eles, au fost foarte mul]i apropia]i ai luiConstantinescu care, dup\ alegerile din2000, fie au scris texte acerbe la adresaacestuia, fie l-au ignorat. În momentul `ncare [i-a lansat combina]ia de memorii [idocumente politice la Ateneul Rom=n, amfost contactat de Zoe Petre [i mi s-a soli-citat s\ scriu ceva. Am scris, pentru c\ facparte dintre cei care nu uit\ importan]apoliticii externe a lui Emil Constan-tinescu. În timpul r\zboiului din Kosovo,PDSR-ul a condamnat ac]iunea militar\ aNATO. Emil Constantinescu a riscatenorm `n perioada respectiv\ [i s`ntconvins c\ a pierdut mult din suportulelectoral din cauza acestei viziuni.

M. M.: Atunci a f\cut un foarte buntandem cu Andrei Ple[u, ministrul deexterne.

V. T.: Constantinescu a f\cut, `ntr-adev\r, un foarte bun tandem cu AndreiPle[u. Continuitatea de op]iuni a acestuiao vedem foarte clar `n momentul izbucni-rii r\zboiului din Irak [i atunci c`nd Ple[uscrie lucruri excep]ionale `n Dilema.Articolul, „Tr\iasc\ lupta pentru pace“ mise pare unul dintre cele mai bune textescrise de un fost dizident. Diziden]ii, cuc`teva excep]ii, au sus]inut r\zboiul dinIrak. Revenind la `nceputul discu]ieinoastre: Emil Constantinescu se retrage [iajungem `n situa]ia ca opozi]ia s\ fie frag-mentat\, s\ avem un candidat `n Stolojan,al doilea `n Mugur Is\rescu, ceilal]i doifiind Vadim (candidatul extremei) [i IonIliescu. E de presupus c\, dac\ EmilConstatinescu ar fi candidat, nu ar fic`[tigat alegerile, dar probabil – s`nt gatas\ pariez contrafactual – c\ `n turul dois-ar fi aflat Ion Iliescu `mpotriva lui EmilConstantinescu.

Nu am fi avut deci un editorial semnatde Andrei Codrescu [i Vladimir Tism\-neanu `n Philadelphia Inquirer, de pild\,despre un Jirinovski posibil la conducereaRom=niei, nu am fi avut `ntreaga societa-te civil\, cu figurile ei cele mai importan-te, semn`nd textul care prin implica]ie `lsus]inea pe Ion Iliescu. Nu [tiu dac\ tu aif\cut-o, eu sigur da. În 1990 nu mi-a[ fi`nchipuit c\ `n anul 2000 voi semna untext de sus]inere – el a ap\rut `n 22 [i `nalte publica]ii. Ajunsesem la alternativaIliescu sau Vadim!

M. M.: C`t de natural e drumul spreaceast\ op]iune: Iliescu sau Vadim?

V. T.: Dup\ p\rerea mea, a fost extremde artificial [i a rezultat din eroarea strate-gic\ a lui Emil Constantinescu, acestaaleg`nd `ntre gloria personal\ [i con[tiin]afaptului c\, pe baz\ de sondaje, [anselesale de a c`[tiga alegerile erau extrem demici. Era Emil Constantinescu s\tul depolitichia rom=neasc\? Se pare c\ nu,deoarece dup\ un foarte scurt interval dereculegere geologic\ a reintrat `n politic\de pe o platform\, dup\ p\rerea mea, neo-populist\. Nici partid, nici mi[care poli-tic\, ci o alian]\: „Forza Romania!“, [i a[amai departe.

M. M.: Este o form\ de disperare asu-pra c\reia poate vom reveni.

V. T.: Cu toat\ doza lui de tragism,Constantinescu r\m`ne un personaj foarteimportant `n situa]ia dat\.

M. M.: Desigur, `ns\ pentru perioadape care o lu\m acum `n discu]ie EmilConstantinescu nu conteaz\. El a reap\rut`n ultimele luni, s\ spunem, cu c`tevainterven]ii care erau, de fapt, mediate; nu`i apar]ineau practic lui, ci unor oamenidin apropierea sa.

V. T.: Pentru c\ te-ai referit mai devre-me la Corneliu Vadim Tudor ca patologie,trebuie precizat c\ el reprezint\ o combi-na]ie. Este un politician populist, f\r\`ndoial\. Ideologic vorbind, e capabil desalturi mortale, cum s-a v\zut. Îns\ indife-rent de cum `[i va recompune profilul, esteimposibil de reconstruit o biografie caredin toate punctele de vedere trimite spreetnocentrism [i xenofobie. Acestea s`ntelementele centrale `n discursul luiVadim, de la notoriul articol „Idealuri“,publicat `n revista S\pt\m`na a lui EugenBarbu, la volumul Saturnalii, ce con]inepoeme cu implica]ii direct antisemite.

M. M.: „Rose-n echimoze…“

V. T.: Desigur, plus toat\ produc]iaalcibiadic\ despre care nici nu mai are rost

Schelete `n dulap1

Vladimir Tism\neanu `n dialog cu Mircea Mih\ie[

Vladimir Tism\neanu (n. 4 iulie 1951). Profesor de [tiin]e guvernamentale laUniversity of Maryland, College Park, S.U.A. Autor al volumelor: The Crisis ofMarxist Ideology in Eastern Europe. The Poverty of Utopia, 1988, Latin AmericanRevolutionaries (`n colab.), 1990, In Search of Civil Society, 1990, Condamna]i lafericire. Experimentul comunist `n Rom`nia, 1991, Debates on the Future ofCommunism (`n colab.), 1991, Ghilotina de scrum, 1992, Reinventing Politics.Eastern Europe from Stalin to Havel, 1992, Arheologia terorii, 1992, Fantoma luiGheorghiu-Dej, 1995, Irepetabilul trecut, 1995, Noaptea totalitar\, 1995, PoliticalCulture and Politicial Societies in the Former Soviet Union, 1998, Fantasies ofSalvation, 1998, The Revolutions of 1989, 1999, Between Past and Future (`ncolab.), 1999, Stalinism for All Seasons, 2003, Marele {oc (`n colab.), 2004, Scopul[i mijloacele, 2004. Lucreaz\ la dou\ volume despre lec]iile politice ale secolului alXX-lea, Diavolul `n istorie [i Dou\ surori: comunismul, antifascismul [i identit\]ileevreie[ti.

Mircea Mih\ie[ (n. 1 ianuarie 1954). Profesor de literatur\ englez\ [i american\ laUniversitatea de Vest din Timi[oara. Redactor-[ef al revistei Orizont. Autor al volu-melor: De veghe `n oglind\, 1989, Cartea e[ecurilor. Eseu despre rescriere, 1990,Femeia `n ro[u (`n colab.), 1990, C\r]ile crude. Jurnalul intim [i sinuciderea, 1995,Victorian Fiction, 1998, Masca de fiere, 2000, Atlanticul imaginar, 2002, Scutul luiPerseu, 2003. Lucreaz\ la o carte despre b\tr`ne]e [i la una despre doliu.

octombrie 2004

15DialogTIMPUL

s\ vorbim. Michael Shafir a scris la unmoment dat pentru revista pe care o publi-ca „Europa Liber\“ c`ndva – se chemaPerspectives on Eastern Europe – un arti-col cu titlul „The Open-MindedPolitologist and His Enemies“. Între alte-le, cita din textele furibunde, vitriolice, alelui Vadim Tudor.

M. M.: Putem vorbi deja de o recu-ren]\: un politician care [i-a construitpopularitatea exact prin astfel de lucrurisinistre are totu[i momente de calcul poli-tic. C`nd e[ti Vadim Tudor, care [i-a `n\l]atedificiul vituper`ndu-i pe unguri, pe evrei,pe str\ini `n general, [i spui apoi c\ de fapto s\-i iei cu tine la guvernare, pentru a nupericlita integrarea Rom=niei, unde e logi-ca demersului?! Ea se pare c\ a fost totu[ic`[tig\toare, din moment ce Vadim aob]inut `n 2000 un procent aproape de nei-maginat!

V. T.: A avut aproape 30%, nu ?

M. M.: 28% – el, `n ipostaza de candi-dat preziden]ial.

V. T.: Vreau s\ atingem acest subiect.Partidul Rom=nia Mare este, pe de o parte,un partid de tip „tribunisien“, cum spunfrancezii: construit `n jurul unui tribun. Cusau f\r\ ghilimele, Vadim Tudor este untribun. Partidul s\u e mult mai pu]in insti-tu]ionalizat dec`t alte partide politice, ajucat [i joac\ `n continuare cartea antisis-temic\ la nivelul retoricii. La nivelul prac-ticii politice, el este un partid sistemic. Deaici [i contrastul `ntre ceea ce spune [iceea ce face Vadim.

M. M.: Într-adev\r, prezen]a numeric\destul de impresionant\ `n Parlament nu areu[it s\ `i fac\ vizibili. Nu exist\ nici oini]iativ\ legislativ\ serioas\ propus\ deei, nu s`nt prezen]i la dezbateri. PartidulRom=nia Mare continu\ s\ fie un partidunipersonal. Cum se explic\ acest lucru ?

V. T.: Ca [i Partidul Libert\]ii – saucum se nume[te partidul lui Heider `nAustria –, ei apeleaz\ simultan la benefi-ciarii [i la adversarii globaliz\rii. Sepoart\ moda rapsodic\ a iodlerelor [i acostumului tradi]ional din Carinthia, dar,pe de alt\ parte, exist\ o mul]ime de tine-ret high-tech care voteaz\ `n direc]iaPartidului Libert\]ii. În cazul lui Vadims-a observat `ntr-adev\r [i votul tineretu-lui, care ]ine par]ial de elementul de bufo-nerie politic\ propus de acesta.

M. M.: {ocant este c\ vorbim maidegrab\ de tineretul educat dec`t de celneeducat !

V. T.: Sigur c\ Vadim reprezint\ `n anu-mite momente instinctele gloatei politicesau ale gloatei care detest\ politicul.

Termenul corect, ca s\-l prelu\m dinHannah Arendt, din Originile totalitaris-mului, este mob – „gloat\“. În egal\m\sur\, publicul care a mers, cel pu]in `nprima perioad\, `n direc]ia lui Vadim esteformat din cei care nu au reu[it s\ fac\ ocarier\ `n PSD. Ei s-au sim]it marginali-za]i, elimina]i, `n momentul `n carePartidul Comunist s-a metamorfozat `nFrontul Salv\rii Na]ionale, [i-a abjurat,practic, trecutul [i l-a azv`rlit `ntr-un conde umbr\ despre care nimeni nu vrea s\vorbeasc\. Rom=nia prezint\ cazul para-doxal al unui partid comunist cu treimilioane nou\ sute de mii de membri `n1989. Propor]ional, era, probabil, cel maimare partid comunist din lume! La opopula]ie de peste un miliard, `n momen-tul de fa]\, Partidul Comunist Chinez are[aizeci de milioane de membri! PCR aveapatru milioane la o popula]ie de dou\zeci[i dou\ de milioane, ceea ce `nseamn\…

M. M.: Peste 20%!

V. T.: Lu`nd `n considerare c`]i membrierau peste optsprezece ani, procentul este[i mai mare. Ei bine, mul]i dintre ace[tianu au fost accepta]i `n barca FSN-ului,care `n faza ini]ial\ a `ncercat o desp\r]irecel pu]in de etajul superior al Securit\]ii [iaparatului de partid. A durat p`n\ c`ndacest etaj superior al nomenclaturii departid a fost recuperat [i a intrat `n FSN,devenind vizibil. Dac\ ne uit\m ladiscu]iile noastre anterioare, ideea a fosts\ nu invoc\m foarte multe nume, `ntruc`tnici unul dintre noi nu [tim bine biografii-le acestor domni. {tiu foarte pu]in, depild\, din biografia domnului Hrebenciuc.{tiu c\ vine din Moldova, c\ a fost la unmoment dat prefect [i c\ a fost implicat `ndiverse ac]iuni [tiin]ifice, inclusiv celelegate de „Project on Ethnic Relations“. Aparticipat la discu]ii cu reprezentan]iiminorit\]ii maghiare – [tim acuza]iile carei-au fost aduse. Dac\ ne uit\m la alte ca-zuri, precum cel al lui {erban Mih\ilescu,fostul [ef de cabinet al ultimuluiprim-ministru al lui Ceau[escu, Cons-tantin D\sc\lescu, lucrurile `ncep s\ cape-te o alt\ culoare.

Deosebit de interesant este cazul dom-nului Octav Cozm`nc\. Acesta a fost [efulcadrelor CC al UTC. Ulterior, a ajunschiar [ef de cabinet al Elenei Ceau[escu,dac\ nu m\ `n[el. În orice caz, a fostadjunct de [ef de sec]ie la cadre al UTC,ceea ce echivala cu a fi consilier al EleneiCeau[escu, din moment ce ea era [efacadrelor Partidului. În textul meu dinArheologia terorii – transmis ini]ial la„Europa Liber\“ la `nceputul anului 1983– intitulat „Nicu Ceau[escu [i ascensiuneasocialismului dinastic `n Rom=nia“, vor-besc la sf`r[it – premonitoriu, se pare! –despre „eternul tovar\[ Cozm`nc\“. Numi-a[ fi putut `nchipui atunci c\ `l vomre`nt`lni `n discu]ia noastr\ din 2004!

Dep\[ea orice imagina]ie! Nu vreau,Doamne fere[te, s\ spun c\ domnulCozm`nc\ nu are dreptul la convertire.

M. M.: N-a prea dat semne de conver-tire, cel pu]in p`n\ acum.

V. T.: O frumoas\ fraz\ de duh engle-zeasc\ spune: „Orice sf`nt are un trecut,orice p\c\tos are un viitor“. Întrebareaeste `n ce m\sur\ exist\ acest clivaj `ntretrecutul domnului Cozm`nc\ [i prezentuls\u [i `n ce m\sur\ a devenit un sf`nt.Într-adev\r, sfin]ii au un trecut: din acestpunct de vedere, a reemerjat, a reap\rut, arer\s\rit o fac]iune a nomenclaturii care `nfaza ini]ial\ nu fusese acceptat\ de echipaIliescu-Roman. Mul]i dintre ace[tia aumers `n direc]ia Rom=nia Mare. Este cazuldespre care poate vorbi mult mai multDorin Tudoran, pentru c\ l-a `nt`lnit `npostura de responsabil al Securit\]ii muni-cipiului Bucure[ti – nu [tiu dac\ numai peBucure[ti sau pe ]ar\, trebuie s\-l `ntreb\mpe Horia Patapievici – pe colonelul IlieMerce, actual deputat PRM.

M. M.: Era pe Bucure[ti.V. T.: În egal\ m\sur\, Partidul Rom=-

nia Mare a recrutat `n ultimul timp adep]i[i din zone nea[teptate. Este, de pild\,cazul lui Mihai Lupoi, pe care l-am `nt`lnitla Washington, `n gr\dina re[edin]ei amba-sadorului rom=n, Sorin Ducaru. Am avut oconversa]ie de vreo dou\ ore, altminteriamuzant\. C`nd l-am `nt`lnit prima dat\,Lupoi era `nc\ ministrul turismului `n celdint`i guvern postdecembrist. Pentru tine-retul care nu [tie, Mihai Lupoi…

M. M.: …este primul ofi]er care a ap\-rut `n decembrie 1989 pe postul na]ional.Era `n uniform\ [i avea o pu[c\ automat\,ca s\ dea sentimentul c\ revolu]ia nu poatefi r\sturnat\.

V. T.: Exact. Dup\ aceea, a plecat `nElve]ia, s-a `ntors…

M. M.: Enigmatic\ apari]ie!

V. T.: Enigmatic\ apari]ie, enigmatic\reapari]ie! Am avut cu acel prilej odiscu]ie interesant\ [i mi-a spus c\ n-ar fir\u dac\, venind la Bucure[ti, a[ sta devorb\ cu Corneliu Vadim Tudor. Asta se`nt`mpla acum vreo doi ani, deci strategiaschimb\rii la fa]\ a lui Corneliu VadimTudor a `nceput mai devreme.

M. M.: E o pseudoschimbare, pentruc\ dup\ pierderea alegerilor din noiembrie2000 Vadim a revenit la pozi]ia ini]ial\ `n2001, 2002, 2003.

V. T.: At`t ca verbiaj, c`t [i ca agresivi-tate.

M. M.: Absolut. E drept c\, spre deo-sebire de perioada ’96-2000, c`nd a avutun acces nea[teptat de mare la televiziune,am impresia c\ Vadim a fost mult mai binecontrolat dup\ 2000. Probabil Iliescu [ial]i oameni cu putere [tiu c\ reprezint\totu[i un pericol poten]ial. Doar AdrianP\unescu, pe c`nd realiza emisiuni de tele-viziune, nu se sinchisea de acest lucru [i-linvita frecvent.

V. T.: Vadim a scris unul dintre textelecele mai veninoase – nu [tiu dac\ era sem-nat Vadim sau Alcibiade –, purulent xeno-fob, a[ putea spune, `mpotriva lui MihaiBujor Sion, cel foarte apropiat de IonIliescu. Vadim `l numea „pupil\ prezi-den]ial\“, dup\ care se lega direct de ori-ginea etnic\ a acestuia, care dup\ mam\venea din familia Graur, fiind evreu, iardup\ tat\ nu [tiu. Nu stau s\ fac analize depigmentare a pielii! În orice caz, afirma]ialui Vadim era injurioas\, antirrom\ sauanti]ig\neasc\. Nu are importan]\ dac\Mihai este sau nu ]igan, conteaz\ c`t devirulent, de agresiv [i de murdar era acelpresupus pamflet. În cazul lui Vadim,actuala convertire este, hai s\ spunem, lafilosemitism. Am citit o declara]ie `n carem\rturise[te c`t de r\u i-a p\rut c`nd s-astins din via]\ rabinul Moses Rosen, carepentru el devenise un fel de alterego! Eraca [i cum jum\tate din el ar fi disp\rut `nmomentul respectiv! Respira prin faptulc\ Moses Rosen tr\ia [i nu mai este el`nsu[i f\r\ Moses Rosen! Aproape mi-audat lacrimile. Nimeni nu [i-ar fi `nchipuitc\ `ntr-o vreme `n care lui Moses Rosen ise repro[eaz\ at`tea lucruri, pe motivereale sau ireale, `n sf`r[it acesta va avea unap\r\tor postum. Pe cine? Ironie suprem\:pe Corneliu Vadim Tudor! Cred c\ s-arr\suci bietul rabin `n morm`nt s\ [tie c\dintre toate posibilele persoane care s\-ireaduc\ numele `n discu]ie public\, [i `nc\`n chip admirativ, va ap\rea Vadimspun`nd: „Nu a fost nici o alterca]ie `ntrenoi, `n realitate `ntotdeauna i-am admirat`n]elepciunea“. Substan]a sigur c\ esteoportunism, manipulare…

M. M.: {i neru[inare!

V. T.: Tu vrei s\-i spui a[a: e titlul volu-mului de poeme al lui Ioan T. Morar. Este`ns\ mai mult dec`t at`t. Mai exist\ [i faptulc\ Vadim Tudor, cred eu, este sincer anco-rat `n „buna“ tradi]ie a antisemitismuluiideologic al ultimei o sut\ de ani, extrem deputernic `n momentul de fa]\ `n special `nzona arab\, dar nu numai. El a reap\rut [i `nEuropa de Vest foarte puternic.

M. M.: Iar `n Europa de Est nu s-astins, de fapt, niciodat\.

1 Fragment din volumul cu acela[i titlu, `n cursde apari]ie la Editura Polirom.

PoliromNonconformist, cum este [i autorul,

volumul lui Liviu Antonesei oscileaz\`ntre eseu, articol de ziar [i jurnal intim,nu din indecizie, ci din nevoia de a fisincer [i liber. „Mobilul“ acestor textest\ `n c\r]ile care, o dat\ citite, au confi-gurat un spa]iu al reac]iilor de lectur\personale, o Bibliotec\ unde, foartedemocratic, `[i dau `nt`lnire Dante,Borges, Miller, Durell, Kafka, Sartre,dar [i Ray Bradbury sau AmelieNothomb. Cititor incorigibil – c`ndinocent, c`nd critic, dar obligatoriuimplicat –, Liviu Antonesei transform\fascina]ia lecturii celorlal]i `ntr-o scrierecaptivant\.

Editura TC\r\rile pustiului este cea dintîi

m\rturie scris\ a unui militar român, dincele cîteva mii care „lupta pentru pace“din fosta Jugoslavie [i pîn\ înAfgansitan [i Irak. Cea dintîi, îns\ foar-te puternic\ [i expresiv\. Pentru c\apar]ine unui soldat care este, mai întîide toate, un foarte bun, un extraordinarde promi]\tor scriitor. Dac\-[i vor încer-ca [i al]ii for]ele, e bine s\ [tie c\ voravea de trecut peste o [tachet\ ridicat\foarte sus! Citind cartea, am avut unsingur regret, c\ e prea scurt\, c\ am ter-minat-o prea repede. Ar fi putut fi mailung\? Desigur, dar pentru asta, autorular fi trebuit s\ r\mîn\ mai mult\ vremeîn misiunea din Afganistan, în mijloculde[ertului. Ceea ce nu i-a[ dori nici unui

du[man, nicidecum unei persoane pen-tru care nutresc un foarte sincer senti-ment de confraternitate. (L.A.)

octombrie 2004

16 FragmentariumTIMPUL

AL. ANDRIESCU

1. Inteligen]a nu l-a f\cut pe om maibl`nd, ci mai periculos, m\ `nva]\ expe-rien]a mea de c`ine.

2. F\r\ `ndr\zneal\, inteligen]a e un darinutil; f\r\ inim\, ea devine mai primej-dioas\ dec`t prostia.

3. C`t de jalnic `mi apare cel care nupoate tr\i dec`t prin al]ii, nu [i pentru al]ii.

4. Cum s\ m\ opresc la blidul t\u plin,l`ng\ care zaci f\r\ alt g`nd dec`t acela dea-i fi pe plac st\p`nului, c`nd afar\ seveleprim\verii au dat n\val\ `n urzicile de pemaidan [i fiecare javr\ se crede cavaler `ncel mai glorios turnir?

5. Pentru c\ nu reu[e[te s\ fie cum sevrea, omul – spre deosebire de c`ine, carenu are vanitatea de a se ar\ta altfel de cume – a sim]it nevoia s\-[i proiecteze exis-ten]a `n mitologie, `mprumut`nd adesea`nf\]i[area noastr\. Oare nu s-a pref\cutputernicul Jupiter, zeul zeilor, `ntr-o ima-culat\ leb\d\ pentru a o putea seduce maiu[or pe Leda? Culmea, din aceast\leg\tur\ adulterin\ s-au n\scut Castor [iPolux, simbolul prieteniei [i sincerit\]iicare domne[te de atunci `ntre oameni!

6. De ce o fi pun`nd omul, altminteriinfidel, dispus mereu la mici [i maritr\d\ri, at`ta pre] pe fidelitatea de sex, ne-esen]ial\ pentru c`ine, care este totu[i unmodel recunoscut de fidelitate?

7. Nu vreau s\-]i apar]in dec`t dac\accep]i s\-mi apar]ii.

8. C`inele nu are nevoie de coduri demoral\ pentru a [ti ce-i fidelitatea.

9. C`inele `l iube[te [i pe omul incapa-bil s\-l r\spl\teasc\ cu iubire.

10. St\p`ne, ascult\-l pe credinciosult\u c`ine: nu numai `n rela]iile dintreb\rbat [i femeie, iubirea ne`mp\rt\[it\ nujustific\ posesiunea.

11. De ce s-or fi numind animaliceanumite pl\ceri pe care omul le pre]uie[teincomparabil mai mult dec`t c`inele?

12. C`nd vom putea sc\pa, [i om [ic`ine, de nefericirea de a vedea mereu `npreajma fericirii noastre nenorocirea alto-ra?

13. C`nd v`ntul [uier\ `n acele de brad,aud l\tratul c`inlor de odinioar\ [i suspine-le asce]ilor caligrafi.

14. O fa]\ a toleran]ei se nume[te`n]elegere [i alta iubire.

15. V\z`ndu-l pe st\p`nul meu aplecatcercet\tor peste un zbornic din 1475, l-amsim]it, c`nd [i-a `ntors fa]a mirat\ c\tremine, c\ g`nde[te astfel, dup\ ce citise nu[tiu c`te „vie]i de sfin]i“. ~n[el`ndu-se c\-[isalveaz\ sufletul, omul [i-a oferit, prinascez\, cea mai denaturat\ pl\cere ac\rnii.

16. A[tept`nd s\-mi ]`[neasc\ dinbrazd\ un biet [oldan, visez la un iepurefabulos, cu urechi de m\gar, g`t de giraf\[i pulpe de c\prioar\, pentru c\ [tiu c\nimic nu este mai dulce dec`t am\girea.

17. Sub ]epii ariciului se ascunde ade-seori un suflet tandru. ~nva]\ s\-l descope-ri.

18. ~ntr-o zi c\lduroas\ de var\, ador-misem cu nasul `n florile din gr\din\. ~ntreac\t fie spus, st\p`nul `mi interzisese s\gust reveneala p\m`ntului din acest locumbros, sub pretextul c\ mi[c\rile mele,eliberate de constr`ngerea lesei cu care m\

plimb\ `n parc, ar pune `n primejdie luje-rele ginga[e ale florilor lui cu mirosuri`mb\t\toare. Dar s\ trecem…

C`nd tocmai visam c\ m\ aflu cuLolica pe un maidan erotizat, `ntr-oprim\var\ belalie, cum spune cel mai deseam\ poet al c`inilor, Ion Barbu, amsim]it un g`dilat pe bot, provocat demi[carea rapid\ [i obstinat\ a unor picio-ru[e enervante. Mi-am `ncruci[at ochii,adumbri]i de somn, ca faimo[ii c`ini ai luiDisney, [i am z\rit o furnic\ `n uniforma eimonahal\, de harnic\ roab\ fl\m`nd\,c\ut`ndu-[i drum cu povara ei enorm\peste cel mai sensibil loc din corpul meu.Sc`rbit, am ridicat ochii, scutur`ndu-mizdrav\n capul, de mi-au cl\mp\nit urechi-le, [i sus, `n corolele str\lucitoare, amv\zut un fluture, `n haine de aur [i pur-pur\, lucr`nd vesel la prepararea nectaru-lui `n abdomenul s\u inelat, `n timp ce dinierburile grele, greieri satisf\cu]i c`ntaubinefacerile `ndestul\rii. Ridic`ndu-m\ s\plec, ochii `mi cad pe coloana cernit\,nesf`r[it\ [i t\cut\, a furnicilor, spremu[uroiul sumbru, cu `nc\peri regale,a[ezate l`ng\ c\m\rile enorme ale cur]ii,de unde porneau, r\sp`ndite `n toatep\r]ile, galeriile `ntunecoase [i lipsite deconfort ale supu[ilor.

Binecunoscutul glas r\gu[it alst\p`nului m-a smuls din ad`ncul senti-ment de mil\ care m-a cuprins la vedereajalnicului convoi al ne`nsemnatelor fiin]ece se `ndreptau gr\bite, `n mers mecanic,cu sacii grei pe cap, s\ umple c\m\ri dincare nu se vor `nfrupta niciodat\.

– Jar, filozofule sprin]ar, ce cau]i `ngr\din\? Ai uitat c\ nu-]i dau voie `n acelloc de r\sf\]? Mar[ de-acolo!

S\ m\ fi confundat st\p`nul meu cu fur-nicile negre, supuse destinului lor deumile lucr\toare ale `ndestul\rii altora,numindu-m\, viclean cum `l [tiu, filozof?Eu nu i-am `n]eles niciodat\ prea bine dia-lectica statului pe locul dinainte hot\r`t pecare mereu s`nt nevoit s-o deduc din`ndemnurile sale. Am plecat nedumerit [itrist, privind piezi[ spre locul din care por-nise vocea r\gu[it\.

19. Oare ce poate fi mai nefiresc dec`ts\ te `mpotrive[ti firii?

20. Diana este prima femeie care a ie[itcu c`inele la plimbare.

21. Omul se d\ruie[te altora pentru aavea un motiv `n plus s\ fie `nc`ntat desine.

22. F\r\ iubire, omul devine o vulnera-bil\ victim\ a necesit\]ii.

23. Dac\ prietenul se cunoa[te lanevoie, `nseamn\ c\ atunci c`nd `]i mergebine e[ti `nconjurat numai de du[mani.

24. Dintre toate `nchipuirile mitologi-ce, omul `l prefer\ pe Narcis, cu care seplimb\ zilnic la bra].

25. Omul confund\ adeseori iubirea cusupunerea, ceea ce nu li se `nt`mpl\c`inilor.

26. C`inele t`n\r se las\ prins `n mreje-le volupt\]ii cu incon[tien]a mu[telorbe]ive, care se arunc\ `n mustul `nspumat,forfotitor [i dulce.

27. Spiritul r\zboinic al omului seafirm\ [i `n dragoste. ~ndr\gostitul este uncuceritor [i dragostea o cucerire, de altfel`ndoielnic\, cum s`nt toate victoriile.

28. Omul se fere[te de ]epii bl`nduluiarici, dar se las\ zg`riat cu pl\cere deghearele otr\vite ale pisicii cu ochivicleni, toat\ numai moliciune [i volupta-te.

29. Dup\ p\rerea mea, `n lume s`nt maimul]i gelo[i dec`t `ndr\gosti]i.

30. Nu se spune credincios ca un om, cicredincios ca un c`ine.

31. Curtezanele noastre s`nt c`inii desalon.

32. C`inele linge din dragoste m`nacare-l bate. Omul din la[itate.

33. Oamenii iubesc mult, dar fac puipu]ini.

34. Pe sexe, omul `[i define[te profilulmoral recurg`nd adesea la imagini anima-liere. Femeia este: albin\, g`sc\, g\in\,pisic\ (felin\, `n general), c\prioar\,viper\, ceea ce `nseamn\: h\rnicie,modestie casnic\ [i intelectual\, lascivita-te, delicate]e, r\utate. Iar b\rbatul este:tr`ntor, porc, bivol, fazan, elefant, cat`r,lup, tigru, ceea ce `nseamn\: lene, instinc-te joase, inteligen]\ mai mult speculativ\dec`t practic\, tenacitate, agresivitate.Recunosc `n aceast\ b\t\lie de vorbe `ntreb\rbat [i femeie un echilibru care-l avan-tajeaz\ pe c`ine.

35. Sentimentul propriet\]ii [i nu iubi-rea face din om un animal gelos.

36. Pentru fidelitatea sa proverbial\, nuo dat\ c`inele a fost r\spl\tit cu b\taia.

37. Dragostea nu poate `ntuneca dec`tmintea celui cu judecat\ normal\.

38. Cauzele cele mai frecvente pentrucare cineva `[i poate pierde capul s`nt: dra-gostea, be]ia [i emo]iile puternice. Cum

cel care nu are cap nu are ce pierde,`nseamn\ c\ pro[tii nu iubesc ca lumea, nubeau c`t trebuie [i n-au emo]ii puternice.

39. ~mi este dezagreabil c`inele careduce fidelitatea at`t de departe `nc`tiube[te [i ur\[te ceea ce iube[te [i ur\[test\p`nul s\u.

40. P\c\leal\ a naturii la origine, dra-gostea a devenit cu timpul, transform`ndu-se numai `n voluptate, un mijloc prin careomul p\c\le[te natura.

41. Nu `n]eleg de ce omul, care seiube[te mai presus de orice pe sine, faceat`ta caz de dragostea pentru al]ii.

42. Iubirea poate ]ine locul drept\]ii,dreptatea nu poate `nlocui iubirea.

43. Ca s\ fii bun judec\tor, nu-i deajuns s\ fii drept, trebuie s\ ai [i o inim\st\p`nit\ de iubire.

44. Fericirea mea nu se poate `ntemeiape suferin]a altuia.

45. ~ntre Tristan [i Isolda st\tea regeleMarc, `ntre Romeo [i Julieta, p\rin]ii, `ntre`ndr\gosti]ii de ast\zi, perplexitatea de aputea iubi f\r\ obstacole.

46. Cel care se las\ terorizat deobi[nuin]\ ar putea afirma c\, la volan [i `nblugi, Tristan este mai pu]in `ndr\gostit deIsolda care-l a[teapt\ la snack-barul dincol].

47. Iube[te-]i aproapele ca pe tine`nsu]i – s`ntem `ndemna]i cu `n]elepciune.Oamenii `[i fac `ns\ prea mult r\u lor `n[i[ica s\ mai aib\ vreo [ans\ semenii lor.

48. De[i hotarul `ntre iubire [i ur\ esteat`t de nestatornic, nimeni nu se conso-leaz\ cu indiferen]a.

49. Pentru a se `mperechea, c\]elu[elen-au avut niciodat\ nevoie de dot\.

50. Prepararea fleicii `ncepe cum`ng`ierea tandr\ pe capul c`rlion]at alvi]elului.

51. M`nc`nd fructul oprit, femeia a fostobligat\ s\-l g\teasc\ [i de atunci isp\[e[tep\catul `n buc\t\rie.

52. Rolul buc\t\riei `n istorie esteimens. N-a fost oare descoperit\ Americapentru c\ omul avea nevoie de mirodenii-le Indiei?

53. Patronul abatoarelor se `nduio[eaz\adeseori de indispozi]ia pisicii de pe diva-nul de acas\.

54. Iisus este consolarea poetic\ aomului incapabil de jertf\.

55. B\tr`n e numai cel ce [i-a ucis [iultima f\r`m\ de dorin]\.

56. C`inele reprezint\ fidelitatea`nl\n]uit\. A[a l-a urmat pe om pretutinde-ni: la pol [i la ecuator. Numai cel care nuse ata[eaz\ de nimeni e independent.Putem spune, atunci, c\ amoralul [i egois-tul s`nt absolut independen]i? A[a ar fidac\ ace[tia n-ar depinde total de ei `n[i[i.

57. Minciuna benign\, izvor`t\ dindelicate]e [i iubire, `i apropie pe oamenimai mult dec`t adev\rul rostit cu r\utate.

58. M\ sup\r\ oamenii care nu s`ntcapabili s\ ne acorde adev\rata tandre]edeoarece iubesc c`inii numai fiindc\ nu se`n]eleg cu semenii lor.

59. C`inele nu se `ntreab\ niciodat\ c`tde nobil este st\p`nul iubitor care-i cerce-teaz\ cu at`ta grij\ pedigriul.

60. Dac\ vulpea e viclean\, cum eb\rbatul care ofer\ blana ei femeii pe carevrea s-o cucereasc\?

61. S\-mi spui c\ m\ iube[ti numai c`ndai uitat de ce m\ iube[ti.

62. St\p`ne, iubirea ta mincinoas\mi-a f\cut mai mult r\u dec`t loviturilecare m-au l\sat s\ uit puterea col]ilor mei.

Mai multe aforisme din acest text au ap\rut în„Almanah Convorbiri Literare” ’83 – ’88. În aceea[iperioad\, volumul Din medita]iile c`inelui Jar a fostîncredin]at spre publicare Editurii „CarteaRom=neasc\“. Din motive lesne de `n]eles, volumulacesta n-a fost tip\rit.

Din medita]iile c`inelui Jar despre libertate [i iubire (III)(1980–1988)

17Vitraliu

octombrie 2004

TIMPUL

LIVIU LEONTE

~ntr-unul din romanele de rezisten]\ aleliteraturii noastre, V`n\toarea regal\, uncopil asist\, urcat `ntr-un copac, la o crim\oribil\ petrecut\ `n perioada colectiviz\rii.Doar victima `l [tie [i [tie c\ acesta vare]ine, va povesti [i nimic nu va fi uitat.Putem vedea aici o alegorie a literaturiicare, singura `ntr-un veac dement, a spuscu toate riscurile, chiar dac\ travestituneori, adev\rul [i a transmis `ncrederea`n valorile umanit\]ii.

Scriitorul martor a fost atunci, maimult dec`t scriitorul creator de fic]iuni, onecesitate [i aceasta explic\ `n primul r`ndaudien]a la cititorul care nu avea alt\ posi-bilitate de a afla `n c\r]i nu numai istorii,ci [i propria istorie, a lui [i a lumii `n caretr\ia. O dat\ cu dispari]ia cenzurii, prefe-rin]a publicului a mers tot spre textele caretrimiteau direct la epoca `ncheiat\, litera-tura-document continua s\ aib\ prioritate`n op]iunile sale. C`t este literatur\ [i c`tdocument r\m`ne a stabili critica [i timpul.Cu aceste g`nduri am citit cartea lui VasileIancu, Fuga `n memorie, de o formul\ ori-ginal\, apar]in`nd at`t publicisticii, c`t [iliteraturii. Autorul, ziarist cunoscut, `[ijustific\, nu se poate mai bine, calitatea demartor al timpului `n care a tr\it, trans-criind amintiri, m\rturii ale celor `nt`lni]i,

recompun`nd o epoc\ [i oamenii care-aupopulat-o. Structura c\r]ii se apropie deceea ce Philippe Lejeune numea „romanautobiografic", nu [tii c`nd autorul seconfund\ cu personajul narator [i c`ndacesta din urm\ intr\ `n fic]iune `n locuripar]ial recognoscibile, la fel ca [i persona-jele cel mai adesea numite prin ini]iale.

Structura c\r]ii este una fragmentar\,sec]iuni `ntr-un trecut cu relativ respectpentru cronologie, f\r\ a `mpieta asupraunit\]ii de viziune [i de organizare. Scenaini]ial\ surprinde imaginea [ocant\, v\zut\prin ochii copilului, a unui m\cel `ntre]igani, scena final\ se petrece la 11 sep-tembrie 2001. Tot ce se `nt`mpl\ `n inter-valul dintre cele dou\ momente poart\pecetea timpului „ie[it din ]`]`ni“, dup\expresia unui erou shakesperian. Despretimp se refer\ [i mottourile extrase dinautori celebri, cel mai adecvat pentruFuga `n memorie pare a fi citatul din Spi-noza: timpul ca „mod de a g`ndi“.

Cartea pune accent la `nceput pe di-mensiunea literar\, recompunerea atmos-ferei dintr-un sat de pe valea Moldovei `ncare tr\ie[te familia personajului povesti-tor, cu tipologia specific\, s\rb\torile,petrecerea de la hramul Sf`ntului Nicolae,umbra lui Sadoveanu plute[te peste textul`n care oamenii apar, spun istoriile care lestau pe suflet, apoi se retrag sau nu mair\m`n `n aten]ia naratorului. Se contureaz\[i un `nceput de Bildungsroman, eroul `[irememoreaz\ primele impresii de la[coal\, mai t`rziu surprinde instantaneedin perioadele liceului [i a studen]iei.Afl\m [i preferin]ele literare ale preado-lescentului, desigur Jules Verne pe primulloc, dintre scriitorii aprecia]i la maturitateapar Nichita St\nescu [i Marin Preda.Putem citi un reportaj de la o `nt`lnire cucititorii a autorului Morome]ilor, cu opi-niile despre eterna problem\ ]\r\neasc\,

pentru d`nsul [i pentru noi, e comentat\neverosimila [i `nc\ ciudata lui moarte.

De[i scris\ la persoana `nt`i, carteacedeaz\ locul privilegiat acordat persona-jului narator [i propune `n prim plan epoca`n care micile istorii devin doar fragmenteale marii istorii, drama individual\ e topit\`n tragedia colectiv\. Reporterul ia tot maimult locul scriitorului, de[i prezen]a aces-tuia se mai face sim]it\ `ndeosebi `n zone-le eseistice ale textului. S`nt preferate per-sonajele „cu probleme“ care-[i povestescvia]a `n care evenimentele extraordinareabund\, victime ale terorii, fie din cauzarectitudinii morale, fie datorit\ hazardului.Se contureaz\ astfel din ansamblul mozai-cat al volumului, un tablou al societ\]iirom=ne[ti `n care intelectuali de valoares`nt arunca]i la periferie dup\ aproapeobligatoriul stagiu prin `nchisori, al]ii trecprin gulaguri [i s`nt reabilita]i post-mor-tem, via]a omului obi[nuit se desf\[oar\sub ochii celor care noteaz\ fiecaremi[care [i s`nt expu[i oric`nd la presiunipentru vinov\]ii reale sau imaginare.Reporterul „iese `n t`rg“ dup\ [tiri, noteaz\[i el totul, dar pentru uzul propriu, cug`ndul dezv\luirii la momentul adev\ru-lui. El poart\ o oglind\ `n toate etajelesociet\]ii, selecteaz\, judec\ [i condamn\,c`teodat\ cu un exces de comentarii, nutotdeauna necesare, `ntruc`t profilul indi-vizilor rezult\ conving\tor din simplarelatare a faptelor. Un pluriperspectivismconduce spre o tipologie diversificat\, dincare nu lipsesc personaje care risc\ s\ setransforme din victime `n asasini [i,refuz`nd s\ mearg\ p`n\ la cap\t, s`ntexterminate lent, cu metode sigure. Nulipsesc indivizii dubio[i, cu profil incert,preotul r\spopit, ajuns director de liceu,care c`nt\ la petreceri (cu voie sau cumisie de la poli]ie?), al\turi de Partid“, [i„Cristos a `nviat“ sau

„Sf`nt\ tinere]e legionar\“.

De[i, `n ceea ce m\ prive[te, am aflat [ilucruri noi despre evenimente petrecute `nvia]a „t`rgului“ (cazul Iacovlov), saudespre contribu]ia func]ionarilor uneiambasade occidentale `n „demascarea“ [icondamnarea celor c\rora le adresau`ndemnuri la rezisten]\, presupun c\ s-ascris [i p`n\ acum mult [i documentatdespre istoria Rom=niei din a adouajum\tate a secolului trecut. A[adar, nunoutatea faptelor se re]ine din cartea luiVasile Iancu, ci capacitatea de a le treceprin perspectiva celor care le-au tr\it [i ausuportat impactul cu ele.

Cu aceea[i minu]ie documentar\ [iaceea[i capacitate evocatoare s`nt recons-tituite momente din anii postdecembri[ti.Aria se l\rge[te, apar accente pamfletare,grotescul `nso]e[te scena „cuceririi“ CaseiP\trate de c\tre revolu]ionarii cu bandero-le tricolore. Memorialistica este `nlocuit\cu nota]ia reportericeasc\ pentru a marcadate semnificative din istoria Basarabiei,entuziasmul `nceputului de deceniu, dezi-luzia care a urmat, pentru Bucovina pre-zentul e confruntat cu trecutul traversat demasacre [i deport\ri.

Scriitorul `[i face sim]it\ din nou pre-zen]a `n surprinderea rapidului proces deadaptare petrecut sub ochii no[tri, o exce-lent\ scen\ demn\ de „La dolce vita“adun\ – iar\[i – la un osp\] `ntr-osomptuoas\ vil\, beneficiari de toate ran-gurile [i gradele tranzi]iei. Naratorul e [i elacolo, prive[te, re]ine, ajuns acas\ trecetotul `ntr-unul din voluminoasele salecaiete, cu material demn de a figura `n altec\r]i asemenea celei intitulate Fuga `nmemorie. E `nc\ o dovad\ c\ talentul lite-rar face cas\ bun\ cu perspectiva atent\ [ine`ndur\toare a ziaristului.

Calitatea de martor

Doi poe]i [i povestea unei dedica]ii!

Pe 4 octombrie, la C\rture[ti, `n primazi a desantului de o s\pt\m`n\ al Poli-romului, Mircea Dinescu a prezentatvolumele Literatura, ce poveste! deLiviu Antonesei [i Cer[etorul de cafea –Scrisori c\tre Lucian Raicu de EmilBrumaru. Venit de la podgoria unde-imuste[te vinul de anul acesta, poetul nuapucase s\ vad\ c\r]ile. Inutil s\ spunemc\ asta nu l-a `mpiedicat s\ dea un spec-tacol total, `n cuprinsul c\ruia a intrat [ilectura dedica]iei oferite lui Emil Bru-maru, `n 1983, pe paginile de gard\ alevolumului Exil pe o boab\ de piper.Povestea dedica]iei, a supravie]uirii sale,`n continuare, `n versiunea ambilor au-tori implica]i! Noi contribuim doar cuaceast\ not\, cu spa]iul tipografic [i cupozele! (Timpul)

O precizare a destinatarului

EMIL BRUMARU

Iat\ explica]ia dedica]iei lui Dinescu:„Diligen]a po[tal\“, care se ocupa de`ncep\torii ce-mi trimiteau versuri [iproz\, ap\rut\ `n SLAST, a fost scoas\dup\ nici 10 numere. Am continuat-o `nrevista „Cronica“ de la Ia[i... La unmoment dat, Mircea Dinescu a venit laIa[i [i a rupt toate dedica]iile (unele dec`te dou\ pagini, adev\rate scrisori!) dela c\r]iile pe care mi le d\duse p`n\ a-tunci..., lu`ndu-mi-le... Exil pe o boab\de piper, nefiind `n teancul c\zut prad\furiei lui, a r\mas cu dedica]ia, aceastapublicat\ aici!, intact\. I-am dat [i lui unxerox al ei, acum, `n 2004, c`nd mi-a pre-zentat, la Libr\ria C\rture[ti, `n cadrulproiectului Editurii Polirom, „Veni]i cunoi la C\rture[ti“, volumul Cer[etorul decafea - Scrisori c\tre Lucian Raicu...Cam asta-i povestea…

(prin e-mail de la Emil Brumaru)

Dedica]ie c\tre Brumaru

MIRCEA DINESCU

B\ Emile,De c`nd ai devenit v\cu]a cu lapte a

debutan]ilor de provincie nu ]i s-a maiauzit mugetul prin Capitala ]\rii noastre.Te-ai `n\molit `n scrisori [i-n nevast\-ta.E[ti un bou. Te sperii ca un vi]el de genii-

le pustii care-mproa[c\ `n distinsa-]i per-soan\ cu poezii b\[ite, buboase, `mu[i]ate[i scrise pe marginea ligheanului (nu apr\pastiei). {tii care-i sistemul acestorb\ie]i de care te cutremuri ca de o baleg\?Dac\ mai demult colegul nostru Arghezisau chiar sussemnatul au rostit (s\ zicem)cuv`ntul: c\cat, \[tia zic de trei oricuv`ntul c\cat [i-i normal s\ fie ei maimari cu doi c\ca]i dec`t noi, numai c\c\ca]ii s`nt tot ai no[tri. Dar s\ ie[im dincloset. Nu `nainte de a face tu un du[ s\ tecure]i bine de jegul genial al altora. E[tiprintre pu]inii poe]i rom=ni (degetele de lam`na unui ciung) cu oper\ adev\rat\: sepoate citi, pip\i, mirosi. Exist\, de[i tuaproape c\-mi vine s\ cred c\ nu mai e[ti`n via]\. Te-ai speriat la b\tr`ne]e [i nici

m\car nu-]i dai seama c\ prezen]a ta debe]iv ratat pe miri[tile Copoului e maiimpun\toare dec`t toate corurile depoeta[tri cu diapazoane-n cur.

~ntoarce-te la c`ntecele tale naive,adaug\ c`te unul pe an [i st`rvul t\u vapu]i la fel de glorios `n istoria literaturiirom=ne. N-o mai face pe moa[a literar\(chiar dac\ ai voca]ia asta [i tai buricurimai reu[ite dec`t al]ii), mo[e[te-te sin-gur, taie-]i buricul [i mai vino din c`nd`n c`nd prin Bucure[ti. Vai de capul t\u:pr\bu[itule `n clasicitate! {i fie acestpiper bine pisat pe r\nile tale de provin-cie `mpu]it\.

Mircea

(Dup\ dedica]ia olograf\ a lui Mircea Dinescu)

Profiluri `n mi[care

octombrie 2004

18 LegesTIMPUL

VALERIUS M. CIUC|

Motto: Inde datae leges ne firmioromnia posset („Legile au fost createpentru ca cel puternic s\ nu fac\ tot cepofte[te“, Ovidius, Faste)

Se `mplinesc, `n 2004, dou\ sute de ani dela adoptarea primului semnificativ cod civil`n Europa, dup\ acela al lui Justinian dinanul 534 d.Cr..

Codul civil napoleonian (dup\ numelecelui ce l-a inspirat) din 1804 este monu-mentul legislativ care, `n Europa continen-tal\, a cunoscut cea mai longeviv\ aplicabili-tate `n timpurile moderne. Este, `n egal\m\sur\, darul imperial cel mai de pre] (soco-tit a fi `ns\[i ra]iunea scris\) pe care Fran]al-a f\cut `ntregii omeniri (pe care, astfel, sespune `ntr-o lucrare a germanului KarlSalomo Zachariae, a „cucerit“-o pa[nic), nudoar europenilor. Este, a[ijderea, pilastrulcentral al acestei ciudate construc]ii europe-ne, fundamentul invizibil (de-at`ta eviden]\)al unit\]ii europene, conect`nd, indiferent laaspectele de ordin social-politic, sub disimu-lant\ heteronimie (Cod civil rom=n, german,belgian, portughez, basarabean etc.) [i submetamorfoze circumstan]iale (ce ]in demoravuri [i tradi]ii juridice), catolicism, or-todoxism [i protestantism, democra]ie libe-ral\ [i foste r`nduieli totalitare, legism [ivoluntarism, meridionalism [i septentriona-lism, occidentalism [i orientalism. Nici oconstitu]ie, chiar supraetatic\, `n toat\ istoriauniversal\ a dreptului, nu a reu[it aceast\performan]\. Nici o legiuire, `n aceea[i uni-versal\ dezvoltare a dreptului, nu a fost acul-turat\ `n aceea[i m\sur\. Precum Coranul laislamici, a devenit un modus vivendi. PrecumVedele la hindu[i, a devenit un mod deg`ndire. Precum Federalist Papers la ameri-cani, a devenit un mod institu]ional deac]iune. Nici o lege n-a determinat apari]iaunei [coli exegetice care s\ i se dedice maibine de un secol. Nici un act normativ nu aatras o at`t de vulcanic\ pasiune `nc`t comen-tatorii ei, cei din clasa aristocratic\ a spiritu-lui, s\ o interpreteze `n c`te zece, dou\zecisau treizeci de tomuri, de parc\ `ns\[i via]a arfi trebuit s\ `ncap\ `ntre copertele hermeneu-ticilor lor. Nici o normativitate nu a infuzatspiritul privatist al at`tor continente, prinz`ndca-ntr-un n\vod universalist, Anzii [i Kam-ceatka, Marile Lacuri [i Muntele Fuji, MareaNordului [i Insulele Réunion [i spulber`ndtradi]ii normativiste ale unor civiliza]ii puter-nice, de secular\ m\re]ie, precum acestea:german\, nipon\, otoman\, chinez\, italian\,hispanic\, rom=neasc\, cutumiar-african\ etc.

Nu am avut, p`n\ de cur`nd, inten]ia de-ascrie despre acest cod republican (adoptat `nziua de 30 ventôse a anului XII dup\ Revo-lu]ie, ca o bisectoare `ntre stinsa republic\ [in\sc`ndul imperiu). Ba, am fost chiar sideratc`nd, la o conferin]\ interna]ional\ a roma-ni[tilor, un coleg a propus organizarea uneisesiuni dedicate acestui bicentenar, eu [tiindcu c`t\ energie au respins romani[tii secolu-lui al XIX-lea, `n frunte cu cei germani, ide-ea de receptare a acestui cod `n defavoareaPandectelor romane. Criticile pe care, meto-dic, le-am adus acestei legi consubstan]ialecu `ns\[i no]iunea de „Europ\ continental\“unit\ nomotetic, constituiau tot at`tea praguripsihologice `n tentativa de-a reliefa [i aspec-tele benefice ale ei. S-a `nt`mplat, `ns\, ceva.Am primit o scrisoare din partea lui Denis,fiul unui maestru spiritual [i mare prieten,Jean Carbonnier, slujitor legendar al [tiin]eidreptului civil, corifeu al [colilor de g`ndirejuridic\ ce-ar `ncepe, dup\ unii, cu Moise [is-ar `ncheia cu acest binecuv`ntat profesorsorbonez. Ei bine, mi-a fost `mp\rt\[it\ tris-te]ea mor]ii profesorului. A murit la masa delucru, la v`rsta de 95 de ani, scriind un arti-col pentru celebrarea bicentenarului Coduluicivil al lui Napoleon...

Pentru c\ s`nt invadat de g`nduri carbon-nieriste, impregnat de cultul lui pentru `naltaspiritualitate a dreptului, `ntorc spatele eter-

nei querele romano-civiliste [i `nchin c`tevacuvinte codului rival al [colii pandectistice.O fac `n memoria celui ce l-a slujit cu ardoa-re [i l-a interpretat f\r\ egal, savantul J.Carbonnier. De asemenea, m\ g`ndesc la to]icei care au perceput acest cod ca fiind o veri-tabil\ declara]ie de independen]\ a na]iuniloreuropene aspir`nd la libertate, ca pe o patent\a eliber\rii de servitu]ile feudale excesive; lacei care-l v\d ca pe o proclama]ie a secula-riz\rii actului juridic civil, a desp\r]irii bro-cardurilor religioase de cele civile, laice; orila aceia care-l consider\ a fi o injonc]ioas\afirmare a prevalen]ei libert\]ii [i egalit\]ii `nr`nduielile societ\]ii civile `n calitatea lor deprecondi]ii pentru buna reglementare a con-tractelor, propriet\]ii, modalit\]ilor de dob`n-dire [i a transmisiunilor succesorale legale [itestamentare (cu abandonarea principiuluimasculinit\]ii [i al primgeniturii ori al v`rstei,cu limitarea dreptului de-a testa [i cu impu-nerea egalit\]ii partajului).

Codul civil francez, matrice universal\modern\ a legiuirilor civile codificate, n\s-cute din con[tiin]a clar\ c\ unitatea social\ aunei na]iuni este imposibil a fi asigurat\ f\r\limitarea inegalit\]ilor [i a inferiorit\]ii (pri-vilegia odiosa sunt), cunoa[te una dintre celemai lungi prosopopei. Tribula]iunile adop-t\rii lui, `ntre legile din 19 brumair, an VIII[i 30 ventôse, an XII, par anodine. Quereleledintre Comisia `ns\rcinat\ cu preg\tireacodului [i Corpul Legislativ, Tribunat, prinOratorul s\u, Tribunalul de Casa]ie, Tribu-nalul de Apel, Consiliul de Stat, s`nt detaliio]ioase din perspectiva exegetului de ast\zi.Geneza lui, `ns\, se g\se[te `n idealul unifi-cator al regelui Carol al VII-lea care, la mij-locul secolului al XV-lea, `n urm\rirea aces-tui ideal de unificare normativ\ a Fran]ei,dispune, printr-o ordonan]\, codificarea [iredactarea cutumelor generale. Prin]ii, mare-le cler [i marii baroni s`nt de partea sa, darvisul lui se va `mplini, trenant, pe parcursulunui secol [i jum\tate. Orléans, Paris, Bre-tania [i Normandia impulsioneaz\, prinaceast\ oper\ de codificare cutumiar\, viitoa-rea mi[care a unit\]ii na]ionale. Cutumelorgermanice le dator\m influen]e importanteasupra Codului civil napoleonian, mai cuseam\ `n complexa materie a drepturilorreale asupra bunului altuia (jura in re alie-na), ori `n aceea subtil\ a interpret\riicontractelor.

Partea meridional\ a Fran]ei, aflat\ subdirect\ aplicabilitate a normelor juridiceromane, a[a cum au fost ele rafinate prinoperele interpretative ale [colilor glosatorilor[i postglosatorilor, s-a al\turat acestui impulsunificator, `n jurul sceptrului regal, datorit\str\lucitei g`ndiri juridico-sapien]iale a mari-lor doctrinari ai secolului al XVI-lea, pre-cum, e.g., Charles Du Moulin, Jean Bodin [iJacques Cujas. Aceast\ triad\ stelar\ a g`ndi-rii juridice `i red\ Fran]ei str\lucirea dreptu-lui roman, el `nsu[i palladium pentru oricevis unificator, pentru idealul libert\]ii (printeoria autonomiei de voin]\ a p\r]ilorcontractante), pentru individualismul pro-

priet\]ii (cu binecunoscuta mefien]\ fa]\ decoproprietate) [i pentru exemplara tratare aposesiei [i a bunei-credin]e (bona fides).

La cele dou\ r\d\cini istorice ale Coduluidin 1804, `n pl\m\direa acestuia, se adaug\ oa treia, deosebit de important\ prin spiritulde echitate (aequitas) pe care `l sublimeaz\`n toate normele contractualiste; este vorbade dreptul canonic care, pe parcursul a patrusecole, pornind de la faimosul DecretumGratiani din sec. al XII-lea [i p`n\ la Corpusjuris canonici, din secolul al XVI-lea, a`ncercat, cu obstina]ie, s\ refac\ o at`t denecesar\ conjunc]ie `ntre morala cre[tin\ [idreptul roman cu interpola]iile lui medieva-le. S\ nu uit\m, apoi, c\ dreptului canonic `idator\m teoria modern\ a cauzei actului juri-dic civil, sanc]ionarea c\m\t\riei [i o maijust\ reglementare a raporturilor maritale,pentru prezervarea demnit\]ii c\s\toriei,valori juridice importante oglindite `n Codullui Napoleon.

Pentru a realiza, `ns\, marea sintez\ aacestor trei surse normative istorice, eranevoie de mult curaj, de mult\ determinare,de voca]ia construc]iei nemuritoare. For]e in-telectuale briànte au existat de-a lungul seco-lelor; mijloace financiare, a[ijderea; dorin]avie a unit\]ii poporului francez era chiar de-bordant\. Mai era nevoie de ceva, de o per-soan\ precum Napoleon; de un om hot\r`t,vis\tor, idealist [i jertfelnic; de un spirit cute-zant, non-burghez, grandios, nu meschin,hot\r`t-aristocratic, nu retractil-tem\tor,lucid, nu revolu]ionar sau exaltat-utopic; eranevoie de un cavaler ra]ional, neexcesiv, dinspecia fo[tilor templieri. Acest legatar alRevolu]iei din 1789 (`ntre ale c\rei proiectefigura [i codificarea, dar care, prin proiecteleconsulului Cambacérès, respectiv Jacquinot,a mers doar pe un drum `nfundat) nu putea fidec`t Napoleon Bonaparte. Acesta din urm\,`n calitate de Prim Consul, conferind puterisporite [i asigur`nd cu tenacitate sprijinulpentru al treilea proiect al comisiei de codifi-care (`n frunte cu Tronchet, Pre[edinteleTribunalului de Casa]ie, dar av`ndu-i `n com-ponen]\ pe marele Portalis, autorul „Discur-sului preliminar la proiectul Codului civil“,pe Bigot de Préameneau [i pe Malleville dela aceea[i Curte de Casa]ie), a avut nevoie denumai patru luni (!!!) pentru `ncoronareamultisecularei opere.

Unii doctrinari contemporani, precum,e.g., Philippe Malaurie, vorbind desprecaracteristicile Codului lui Napoleon, relie-feaz\ modera]ia, realismul politic, conserva-torismul [i propensiunea pentru jusnatura-lism [i ra]iune, la care eu a[ ad\uga consub-stan]ialitatea cu modul propriu, moderat [isapient de g`ndire al judec\torului. Pe toateacestea le abstrage din `nsu[i discursul preli-minar al lui Portalis, discurs pe care-l apre-ciaz\ [i pentru frumuse]ea-i deosebit\ [i pen-tru spiritu-i marcant filolegislativ. Pentru aconvinge virtualul cititor al acestui articol,voi reproduce dou\ citate din antologia luiMalaurie `n care este examinat acest discursal lui Portalis. Iat\: Binefacerea cea mai

mare pentru oameni este s\ dea [i s\ tr\iasc\sub legi civile bune: ele `mbl`nzesc puterea [io ajut\ s\ se fac\ respectat\ ca [i cum ar fi`ns\[i justi]ia. Ele au influen]\ asuprafiec\rui individ, s`nt implicate `n principale-le acte ale vie]ii, `l `nso]esc peste tot; s`ntuneori unica moral\ a unui popor [i s`nt`ntotdeauna parte component\ a libert\]iisale. C`t prive[te viziunea prudent\ ce mar-cheaz\ spiritul conservator, acela[i Portalis,orb dar luminat [i moderat `n foru-i interior,punte de leg\tur\ `ntre `nver[una]ii galicani [ijanseni[ti, jusnaturali[ti [i superficiali ilumi-ni[ti, scrie: Ne-au pl\cut prea mult, `n epocamodern\, schimb\rile [i reformele; dac\ `nprivin]a institu]iilor [i a legilor, secolele deobscurantism s`nt un teatru al abuzurilor,secolele de filosofie [i de lumin\ nu s`nt foar-te adesea dec`t un teatru al exceselor...Esen]ialul este s\ imprim\m noilor institu]iicaracterul de permanen]\ [i stabilitate carele poate garanta dreptul de-a deveni vechi(apud Ph. Malaurie, Antologia g`ndirii juri-dice, Trad. Doina Jela-Despois, Ed. Huma-nitas, 1997, pp. 186 sqq.).

Tare m`ndru a mai fost Napoleon (im-plicat cu geniul s\u organizatoric `n elabo-rarea codului precum se ar\ta ca general `ncampaniile militare) c`nd opera aceasta atrecut prin maieutica specific\ marilorlegiuiri. Renun]`nd la ceea ce a fost exce-siv `n legisla]ia intermediar\ postrevolu-]ionar\ [i p\str`nd ceea ce a fost bun [i ori-ginal proclamat de Revolu]ie (cum ar fisuprimarea privilegiilor feudale [i canoni-ce), acesta a profe]it chiar c\ posteritatea `lva consacra mai mult ca autor moral alacestui cod dec`t ca `nving\tor la Aus-terlitz. {i nu are dreptate?

A urmat o lung\ perioad\ de receptare aacestui cod. Belgia, Luxemburg [i Olandal-au preluat instantaneu datorit\ domina]ieinapoleoniene. Forma]iunile statale diverseitaliene l-au preluat `ntre 1804 [i 1809.Polonia l-a receptat `n 1808. Rom=nia af\cut-o `n 1864, `ntr-un spirit mai liberal [imai sintetic. Lucr\rile comisiei noastre decodificare (compus\ din Gh. Vernescu, Al.Cre]eanu, Gh. Apostoleanu, Papadopol-Calimach [i I. Strat) r\m`n `ns\ misterioasepentru exege]ii rom=ni, nefiind finalizatem\car cu o declara]ie de principii. Dar Codulcivil rom=n, gra]ie [i proiectului celui italianal lui Pisanelli ori celui belgian, este unulbun. P\cat c\ a fost delabrat pe parcursulultimei jum\t\]i de secol, c`nd materii impor-tante ale lui (precum, e.g., persoanele [ifamilia) s-au refugiat `n propriile lor „nove-le“. Egiptul, Spania, Portugalia ([i, pe filieraacestora, `ntreaga Americ\ Latin\), `ntregulMagreb, enclavele romanice din ]\rileCommonwealth-ului, Germania (cu impre-sionante perfec]ion\ri [i inova]ii), Turcia,Japonia [i China etc. etc. au completat acesttablou al celei mai semnificative acultura]iijuridice din istorie.

Egoist [i stingher, Codul civil napoleo-nian prive[te, ast\zi, din aristocratica sapozi]ie, la neputin]a noastr\ de-a ne deta[a delegalismul [i birocratismul exorbitante pecare le-a generat ca un ucenic vr\jitor ce nule mai poate st\vili din pricina feti[iz\rii legiiscrise `n frunte cu el `nsu[i. Poate, dac\ ar fiacordat drept de cetate `n forul deliberativ aljudec\torului [i altor surse de `n]elepciunenomotetic\ (precum, exempli gratia, juris-pruden]a, doctrina [i cutuma ori `ns\[ira]iunea judec\torului), ar fi fost venerat pre-cum Codul lui Justinian. A[a, este doar res-pectat. Dar, ne amintim aici, respectul sedatoreaz\, venera]ia se c`[tig\.

F\r\ a c`nta epitalamul logodnei Coduluicivil napoleonian cu marea istorie universal\a Dreptului, sau cu eternitatea (dup\ dulce-am\ruia ironie a unui confrate francez),depun [i eu m\rturie c\ aceast\ oper\ legisla-tiv\ epopeic\ `ntemeiaz\ con[tiin]a comun\[i cultura juridic\ europene, prefigur`nda[teptatul moment de odisee comunitar\ careva fi acela al adopt\rii Constitu]iei Europei.

Bicentenarul Codului civil napoleonian

octombrie 2004

19AccenteTIMPUL

Un star `n La Belle EpoqueLAURA GU}ANU

Pentru rom=nul obi[nuit, simbolulmonarhiei nu este Palatul de pe CaleaVictoriei, a[a cum poate ar p\rea la oprim\ privire, ci Castelul Pele[ din Sinaia.De lini[tita Sinaie este legat [i autorulc\r]ii Carmen Sylva, ap\rut\ la edituraHumanitas. Gabriel Badea-P\un ne spune`n cuv`ntul `nainte c\ a descoperit-o peCarmen Sylva `n pove[tile spuse de buni-ca-sa din vremea gr\dini]ei. Dar `ntr-onot\ de subsol afl\m c\ leg\turile acestuiautor cu familia regal\ s`nt mai numeroa-se, c\ str\-str\bunicul s\u, Vasile D. P\un,profesor la Universitatea bucure[tean\, afost trimis `n Germania s\-i dea lec]ii derom=n\ Principelui Ferdinand, desemnatsuccesor la tronul Rom=niei.

Elisabeta Paulina Otilia Luiza de Wieds-a n\scut la 29 decembrie 1843. Tat\l s\u,Principele Wilhelm de Wied, dintr-o fami-lie care dateaz\ din secolul al XIII-lea, eraun erudit de la care mo[tene[te gustul pen-tru cultur\. Mama, Principesa Maria deWied, n\scut\ Principes\ de Nassau, o fru-muse]e dotat\ [i cu inteligen]\, avea o t\riede caracter ie[it\ din comun pentru o fe-meie a timpului s\u, fie ea [i prin]es\: sor-tit\ din pruncie s\ devin\ so]ia mo[tenito-rului tronului m\re]ei Rusii, ea se `mpotri-ve[te acestei c\s\torii [i devine Principes\de Wied, titlu departe de str\lucirea nume-lui Romanovilor. Ace[ti p\rin]i formidabi-li erau o pereche de bolnavi care au avuttrei copii: Elisabeta, Wilhelm [i Otto, ulti-mul [i el cu probleme de s\n\tate. ~ntr-oastfel de cas\, cu permanenta prezen]\ abolii, era greu ca cineva s\ aib\ o copil\riefericit\. Totu[i Elisabeta `[i iubea p\rin]ii(mai ales tat\l) [i fra]ii. Era fericit\. ~nc\minul patern i-a putut `nt`lni pe mariig`nditori ai lumii: pe cei vechi `n c\r]ilebibliotecii, pe contemporani `n salonulcasei p\rinte[ti. Biografia contureaz\ unpersonaj fascinant. ~n vara lui 1866, `ntimpul r\zboiului dintre Prusia [i Austria,Elisabeta discut\ cu Moltke politic\. LaSankt Petersburg ia lec]ii de pian cuRubinstein [i se `nt`lne[te cu ClaraSchumann.

Dar afl\m din carte [i lucruri uimitoarereferitoare la istoria noastr\, ca de exem-plu c\ „La `ntrevederea de la Salsburg,Napoleon al III-lea i-a propus lui FranyIosif al Austriei s\ fac\ un schimb [i s\ deaPrincipatele Rom=ne pentru Vene]ia.Ideea apar]inea Italiei, care urm\rea lar`ndul s\u consolidarea propriei unit\]i“(p. 64) [i asta `n 1856! Marele prieten alrom=nilor, a[a cum ne este cunoscutNapoleon al III-lea, demonstreaz\ c\ poli-tica extern\ nu se face cu sentimente.

Elisabeta p\rea c\ nu se va c\s\toriniciodat\, `n ciuda insisten]elor familiei.La una dintre `nt`lnirile aranjate, `n 1869,la Köln, `l `nt`lne[te pe Carol de Ho-henzollern-Sigmaringen, devenit Prin]Domnitor al Rom=niei, pretextul fiind unconcert al Clarei Schumann. Corectularistocrat, cump\nit `n toate, vede `n prin-cipesa artist\ perechea sa. ~n continuaretotul s-a f\cut `n mare vitez\ : „Iu]eala cucare s-au logodit avea s\ scandalizezecur]ile germane.“ (p. 70). Dup\ logodn\,Carol se `ntoarce `n Rom=nia, l\s`ndu-ilogodnicei un album cu fotografii f\cutede Carol Popp de Szathmary. Ne putemimagina entuziasmul amestecat cu teamade necunoscut manifestate de Elisabeta

atunci c`nd se uita `n acest album care `iar\ta viitoarea ei ]ar\.

Dup\ o lun\ s-au c\s\torit, au avutdreptul la o singur\ zi de miere [i apoi auplecat spre Rom=nia. Elisabeta erahot\r`t\: „`mi spuneam c\ principala mea`ndatorire este cea de so]ie, apoi veneamisiunea mea de suveran\ [i abia `n altreilea r`nd, cea de poet\.“(p. 112)

~n anul urm\tor, la 27 august/8 sep-tembrie 1870 se na[te o feti]\, Maria,care face bucuria p\rin]ilor s\i [i a `ntre-gii ]\ri. Din p\cate acest copil fermec\torse va `mboln\vi de scarlatin\ [i va muri`n martie 1874. Elisabeta nu va mai aveaal]i copii.

~[i revine greu dup\ pierderea copilului[i poate doar izbucnirea `n 1877 aR\zboiului de Independen]\, cu multelesarcini pe care [i le-a luat asupra-[i, aputut s-o scoat\ din abisul suferin]ei. „S-aocupat de organizarea spitalelor [i de crea-rea unui serviciu de ambulan]\“ (p. 97).Elisabeta `i este al\turi lui Carol `n vre-muri grele.

Abia dup\ terminarea r\zboiului vaputea termina Pele[ul. Unul dintre arhi-tec]ii castelului construise [i pentruRegele Ludwig al II-lea al Bavariei (`nfo-catul admirator al lui Richard Wagner),ceea ce explic\ aspectul scenografic alcl\dirii. ~n noua locuin]\, Regina se ocup\de art\ [i invit\ personalit\]i. Printre ei,Pierre Loti, c\ruia `i traduce `n german\„Pescarul islandez“ (p. 152), apoi Robert deMontesquiou-Fezensac, pictorul Jacques-Emile Blanche (nume at`t de legate deProust), contesa Diane de Beausacq,Regina Natalia a Serbiei (`n momentulvizitei `n plin divor]), Wilhelm de Wied,Kronprinz-ul Germaniei Friedrich-Wilhelm, mo[tenitorul tronului austriac,Arhiducele Franz-Ferdinand, Prin]ul deWales (viitorul Edward al VII-lea), chiar[i capete `ncoronate precum `mp\ratulFranz Iosif al Austro-Ungariei, RegeleGustav al Suediei.

Poart\ o `ndelungat\ coresponden]\ cu`mp\r\teasa Elisabeta (Sissi cea at`t decunoscut\ cinefililor [i amatorilor de dese-ne animate), cu Principesa Bibescu(mama celebrilor Anton [i Emanuel, prie-tenii lui Proust, ea `ns\[i un personaj mar-cant al vie]ii sociale pariziene). Traducedin Alecsandri, cel care o emo]ionase multcu poezioara „Glas venit de dincolo destele“, scris\ la moartea unicului ei copil,Principesa Maria; public\ `n 1878 tradu-ceri din Alecsandri [i Eminescu `n perio-dice germane, unde folose[te pseudonimulE. Wedi. Abia la apari]ia primului volum,`n 1880, va semna Carmen Sylva. `l `n-t`lne[te pe Eminescu [i `ncearc\ s\ `l ajute,dar poetul refuz\ ajutorul financiar.Reu[e[te s\-i ajute pe George Enescu [i peGrigorescu.

Public\ cuget\ri, premiate de Acade-mia Francez\, despre care Gabriel Badea-P\un spune c\ „Unele cuget\ri continu\ s\`mbog\]easc\ [i ast\zi site-urile speciali-zate de pe Internet“ (p. 117) Dac\ ar fi s\aleg una dintre ele, a[ alege motto-ul capi-tolului al XV-lea: „Cea mai mare fericire[i cea mai mare nenorocire este s\ nu-]imai dore[ti nimic.“

Despre Regina Elisabeta, cea care va ficarismatica Regin\ Maria a Rom=nieiscria: „De o infinit\ generozitate, era gatas\-[i dea [i ultimul ban pentru a alina osuferin]\, `ns\ d\rnicia o f\cea o victim\foarte u[oar\ pentru profitori... CarmenSylva credea c\ totul este posibil, neav`nd

nici sim]ul m\surii, nici pe cel al absurdu-lui, l\s`ndu-se dus\ de val, de un entu-ziasm `nfl\c\rat chiar [i c`nd era vorba decele mai evidente `n[el\torii.“(p. 199)

Mul]i au considerat c\ `n aceast\ cate-gorie se `nscrie povestea de dragoste, ro-mantic\ pentru al]ii, dintre Elena V\c\-rescu [i Principele Ferdinand, succesorullui Carol la tronul Rom=niei. Elena V\-c\rescu era domni[oara de onoare aReginei, care o adopt\ suflete[te, `nc`ntat\de farmecul [i de talentul tinerei. Dom-ni[oara V\c\rescu `i `nc`ntase pe moftu-ro[ii parizieni, ba chiar [i pe venerabilaRegin\ Victoria a Angliei, pe care o vizi-tase la Balmoral, `nso]ind-o pe ReginaElisabeta. Regina Victoria [i-o dorisec`ndva nor\ pe Elisabeta de Wied [i-ip\stra o cald\ afec]iune.

Povestea de dragoste, `ncurajat\ deRegina Elisabeta, [i care era aproape ac-ceptat\ de Regele Carol, a fost stopat\ der\spunsul, r\mas celebru, dat de Lasc\rCatargiu, prim ministru pe atunci, Rege-lui, atunci c`nd acesta `i d\ vestea logod-nei dintre Elena V\c\rescu [i prin]ul mo[-tenitor Ferdinand: „Aiasta nu se poate.“Motivele ne s`nt explicate de GabrielBadea-P\un: „Refuzul lui Catargiu `n pri-vin]a acestei c\s\torii nu provenea dinvreo lege, ci din teama c\ vechile b\t\liipentru tron, `ntre marile familii rom=ne[ticare domniser\ c`ndva, s\ nu re`nceap\,distrug`nd astfel complet prestigiul noiidinastii [i ra]iunea pentru care ea a fostchemat\ la putere `n 1866“. (p. 175)

Dar Regina Elisabeta, care credea c\„lumea este f\cut\ pentru femeile f\r\gust, eticheta, pentru cei care nu aueduca]ie, biserica pentru cei f\r\ credin]\,rutina, pentru cei care nu au imagina]ie [ielan.“(p. 149) nu se supune `n inima ei.Pleac\ `n iulie 1891 la Vene]ia, st\ laHotelul Danieli `mpreun\ cu ElenaV\c\rescu, sora ei Zoe, dr. Romalo, colo-nelul Greceanu. ~n septembrie li se al\tur\[i Regele Carol. Silit\ s\ se despart\ deprotejata ei, care nu renun]a la proiectulde c\s\torie, Regina Elisabeta va fi exilat\la Castelul Segenhaus, l`ng\ Neuwied,unde va sta p`n\ `n septembrie 1894, c`ndse va re`ntoarce `n ]ar\. Ferdinand era dejac\s\torit cu Maria, nepoata Reginei Vic-toria, [i aveau doi copii. Elisabeta [i-a

continuat activitatea de binefacere. Sufe-rind mai multe opera]ii de cataract\, a avutideea de a fonda o colonie pentru orbi,numit\ Vatra Luminoas\, cu case mici `ncare ace[tia s\ duc\ o existen]\ decent\.

Dar a mai imaginat o aventur\ uimitoa-re. S-a g`ndit s\ o aduc\ pe tronul Albanieipe Sofia de Waldenburg-Schönburg, a c\-rei bunic\ era rom=nca Pulcheria Canta-cuzino, de la care avea o mo[ie `nMoldova, unde `[i petrecuse parte dincopil\rie. R\mas\ orfan\ de mic\, Sofia afost luat\ sub protec]ia ei de c\tre ReginaElisabeta, care a vrut-o [i `n familie. Astfelprotejata ei se c\s\tore[te cu fiul frateluiei, Wilhelm de Wied, cel care pentru scurttimp a domnit `n Albania.

Izbucnirea Primului R\zboi Mondial,moartea Regelui Carol, hot\r\sc pe Re-gin\ s\ se retrag\ l`ng\ morm`ntul so]ului,la Curtea de Arge[. Duce o via]\ retras\.Moare pe 18 februarie 1916, la Bucure[ti,`n atelierul ei, la mansarda PalatuluiRegal. „Elisabeta era con[tient\ c\ se ivi-ser\ noi orizonturi [i c\ nici Rom=nia ei,nici Germania ei nu vor mai fi vreodat\ce-au fost. Poate c\ acesta a fost [i moti-vul pentru care nu a mai vrut s\ lupte!

Pentru `nmorm`ntare, Regele Ferdi-nand a ]inut ca una dintre ultimele dorin]eale Elisabetei s\ fie respectate. A plecat`mpreun\ cu ministrul Cultelor s\ cauter\m\[i]ele p\m`nte[ti ale micu]ei Princi-pese Maria, spre a putea fi `ngropat\ al\-turi de p\rin]ii s\i." (p. 221-222)

A[a se termin\ o poveste extraordinar\,spus\ `ntr-o carte care se cite[te pener\suflate datorit\ talentului autorului,dar [i minunatei traduceri f\cute de Irina-Margareta Nistor. De[i plin\ de nume [idate istorice, cartea nu este una seac\, deistorie, ci un volum captivant, ce ne faces\ `n]elegem un personaj excep]ional carea tr\it trei r\zboaie: „Carmen Sylva �uimitoarea regin\ Elisabeta a Rom=niei“.

Gabriel Badea-P\un Carmen Sylva, uimitoarearegin\ Elisabeta a Rom=niei, 1843-1916. Traduceredin francez\ de Irina-Margareta Nistor. Bucure[ti,Editura Humanitas, 2003, 256 p.

octombrie 2004

20 TIMPUL

DANIEL ILEA

Studiu de etnomitologie & antropologiecultural\? Proiect al unei „gramatici miti-ce“? Transfigurare a folclorului [i a tradi-]iilor populare rom=ne[ti, ridicarea lor lascar\ universal\ printr-un vast compara-tism [i prin participarea lor la `mp\rt\[irealor din cardinalul principiu (sau pattern)mitic & metafizic numit Cosmos (sau Or-dine) [i Haos? Enorm\ [i sublim\ poveste?Toate astea simultan, [i `nc\ ceva pe deasu-pra… `n acest studiu-fluviu al lui AndreiOi[teanu, numit chiar Ordine [i Haos. Mit[i magie `n cultura tradi]ional\ rom=neas-c\, risipitor de frumuse]i [i ciud\]enii dincare se pot `mp\rt\[i `n voie [i pot `nv\]aat`t speciali[tii domeniului c`t [i un cititorobi[nuit ca mine. Asta datorit\, poate `nprimul r`nd, talentului de scriitor al autoru-lui, care (departe de-a `nfrumuse]a ori poe-tiza artificial) abia astfel, prin stil, puneelementul mitico-magic `n originara sa lu-min\! Ordine [i Haos e o ecua]ie-arhetip aculturii, a culturilor: intr\, `n aceast\ com-plexio (sau coincidentia) oppositorum,dualitatea [i ciclicitatea crea]iei & exis-ten]ei; Haosul primordial cu germeniiCosmosului ([i viceversa); Întunericul [iLumina; Dumne(zeu) [i Demonul; sacrul [iprofanul; via]a [i moartea; furtuna [i seni-nul; anotimpurile… intr\m noi `n[ine, cucorpul [i structura noastr\ psihic\ (depre-siune-c\dere [i vitalitate-rena[tere). Eibine, aceast\ ecua]ie-schem\ infinit\, Hao-sul [i Ordinea, aceast\ perpetuu-ritualic\disolu]ie [i refacere a imaginarului lumii [i(concret) a lumii `nse[i, va fi aplicat\ [iurm\rit\ `n ramifica]iile-i complexe `n fie-care capitol-domeniu al c\r]ii: `n colinde,`n legenda rom=neasc\ a Potopului, `n den-dromitologie, `n magia solomonarului, `nmonstrul-labirint, `n folclorul copiilor, `naburul plantelor-droguri, `n fine, `n graiul`ngerilor [i `n locuirea tradi]ional\ (astfelam trecut `n revist\ [i capitolele c\r]ii).

Cunosc (f\r\ umbr\ de exagerare, darnici de [ov\ire) dou\ capodopere pe careAndrei Oi[teanu le-a d\ruit culturii rom=-ne: Imaginea evreului `n cultura rom=n\ [icartea de fa]\, rod a peste dou\zeci de anide cercet\ri, reveniri, iluzii-deziluzii, apro-fund\ri, descoperiri, volupt\]i. C\r]i caren-ar fi existat (nu trebuie uitat) dac\ AndreiOi[teanu, de etnie evreu-rom=n, ar fi alescalea emigr\rii `n Israel sau aiurea. Dinfericire – a[a cum declara, parodic-serios,`ntr-un interviu –, el este „aventurierul carea r\mas la F\lticeni“ – din fericire pentrucultura rom=n\! C\ e vorba de o carte mo-numental\ o afirm\ [i speciali[tii, de pild\etnologul Otilia Hede[an, care vede, azi, `nA. Oi[teanu un „urma[ direct al lui MirceaEliade [i al lui Ioan Petru Culianu“. Dac\ar fi s\ m\ g`ndesc aici la o paralel\, la ofilia]ie, m-a[ opri la C.G. Jung din Symboleder Wandlung [i (neap\rat) la Eros [i magie`n Rena[tere. 1484 [i C\l\toriile `n lumeade dincolo ale lui Ioan Petru Culianu.

Înc\ din primul studiu, consacrat „colin-dei tip „Furarea astrelor“ (prefer „Pradadin Raiu“), tonul cercet\rii-poveste e dat.Un lucru fascinant transpare (de care un M.Eliade [i un I.P. Culianu au fost pe deplincon[tien]i): este vorba de structura dual\ amitologiei rom=ne[ti, venind din dualismulcre[tinismului (rom=nesc, central-euro-pean [i – cu nuan]e diferite – vest-euro-pean). Cre[tinismul – grandioas\ surs\ desintez\ dintre monoteism [i politeism, fe-nomen ce str\bate `ntreaga cultur\ tradi]io-nal\ ([i cult\) rom=neasc\ (implicit euro-pean\) – este aici redimensionat de AndreiOi[teanu (care ne [i promite c\ va consacratemei o `ntreag\ viitoare carte). „Purismulclerical“, cu ai s\i ochelari de cal, refuz\ s\vad\ – de parc\ ar fi o „ru[ine“ – acestalchimic mélange teologico-metafizico-magico-mitico-artistic (Explica]ia ar putea

fi de g\sit `ntr-un fel de complex clerical al„p\g`nismului cre[tin“).

~n cre[tinismul tradi]ional rom=nesc(implicit `n mentalitatea tradi]ional\) a fost`ns\ `n mod necesar (prin firea lucrurilor [ia oamenilor) integrat, topit tot ce ]inea deun ancestral fond politeist & animist autoh-ton. (Faptul a fost observat [i analizat [i deM. Eliade `n, de pild\, De la Zalmoxis laGenghis-Han, lucrare citat\ [i de AndreiOi[teanu). Are a[adar dreptate autorul vo-lumului Ordine [i Haos… s\ constate c\ `ns\rb\torile de iarn\ rom=ne[ti-cre[tine nu s-a pierdut un anumit substrat mitico-magicprecre[tin „de tipul Saturnaliilor romane“,c`nd (dup\ un J.G. Frazer din Creanga deaur) „restric]iile obi[nuite ale legii [i mora-lit\]ii erau date la o parte“, iar „pasiunilecele mai tainice g\seau o ie[ire care nu le-ar fi fost niciodat\ `ng\duit\“ (p. 28). Oi[-teanu completeaz\: „O datin\ tipic\ eraaceea a libert\]ilor totale, dar provizorii (peperioada s\rb\torii), acordate sclavilor [ichiar aceea a invers\rii ierarhiilor sociale.“Obiceiul a fost p\strat, transfigurat `n fol-clorul din Europa Oriental\ „fiind legat deziua Sf. {tefan, a doua zi de Cr\ciun“: „LaSf`ntul {tefan/ Orice slug\ e domn! […]“

Este [i aici, fire[te, simbolizat un rit deregresiune a Cosmosului, de disolu]ie `nvederea unei refaceri-re`nnoiri a ordinii, alegilor. În]elegem c\ (`n cadrul acestor s\r-b\tori de iarn\) colinda (specie folcloric\ritual\) nu este dec`t un exorcism contraDiavolului: prin colind\, „Cosmosul estemen]inut ad infinitum pe spirala ontolo-gic\.“ (p. 20). {i: „Colinda reactualizeaz\ odram\ de propor]ii cosmice“ (p. 21).

Trec`nd la motivele colindei de tip„Prada din Raiu“, vedem `ntins\ „m`ndramas\“ `n ceruri, unde sfin]ii cu Tat\l ben-chetuiesc, iar\ jos pe p\m`nt („imitatiodei“) oamenii, nici ei mai prejos, chefuiescpe rupte… dar (nuan]\ esen]ial\, subliniaz\A. Oi[teanu) ei, oamenii, nu s`nt doar imi-tatori, ci [i „comunic\ direct, nemediat“ cuDivinitatea – c\ci acum „se deschid ceruri-le“: „Ci mi-a[tept pe Dumnezeu/ Ca s\-micine el cu mine,/ El cu mine, eu cu el, /Cum e legea lui Cr\ciun […]“ (p. 24). {i„cerul era aproape“, „dac\ te suiai pe gard,dai cu m`na de cer“; iar „Dumnezeu [i sfin-]ii umblau pe p\m`nt printre oameni“ (p.25). Cercet\torul observ\ c\: „Arhaice [iprofunde semnifica]ii par a ie[i la lumin\“;

[i c\ astfel se restabile[te, temporar, „o sta-re paradiziac\“. Dar s\ urm\rim scenariulcolindei: `n timp ce Zeii (D-zeu [i sfin]ii)se veselesc dionisiac, Sf. Petru (pazniculRaiului) adoarme `n post… iar Iuda(Iscarioteanul, alias Scarao]chi, simbolcre[tin, `ntr-un prim sens, al Tr\d\torului,c\ci v`nz\torul lui Isus, iar `n sens secund –[i cel din colind\ – al Diavolului `nsu[i),]u[ti `n Rai ca lupul `n st`n\, la furat berbe-cul-soare [i oaia-lun\ (culmea ironiei e c\Sf. Petru, `n mentalitatea popular\, e chiar„patronul lupilor“!); odat\ ajuns `n Rai,Iuda-lup face ravagii, produc`nd starea deHaos cosmic! Precum `n cer a[a [i pe p\-m`nt (ori mai iute invers!) se petrec lucru-rile… Are dreptate Andrei Oi[teanu s\ con-chid\ c\: „Nu pare, deci, s\ fie vorba de otratare profan\ a temei, cum crede LuciaCire[ [`n Colinde din Moldova. Cercetaremonografic\, n.m.], ci de transpunerea lanivel divin a unui obligatoriu desfr`u ritual,pe care-l practic\ oamenii `n timpul s\rb\-torilor legate de `nnoirea anului“ (p. 26).Are dreptate, fire[te, [i Roger Caillois –relev`nd subtil paradoxul: „Sacrilegiile[din timpul s\rb\torii] s`nt considerate lafel de rituale [i sfinte ca `nse[i interdic]iilepe care le violeaz\. Ele relev\ sacrul, ca [iinterdic]iile“ (ibid.). S\ ad\ug\m c\ exce-sul „desfr`ului sacru“ are [i un revers mai„profan“. E aici un acela[i balans dialectic:ascez\ – desfr`u sacru, oarecum `n firea lu-crurilor: „Este instaurat\ la toate nivelurile(individual, colectiv [i, a[a cum am v\zut,chiar divin) o stare de dezordine [i desfr`u(o ‘Lume pe dos’) care reclam\, pe calemagico-ritual\, disolu]ia ordinii cosmice [i,`n final, regresiunea total\ a Cosmosului `nHaosul primordial.“ (pp. 26-27). A[adar, sedesf\[oar\ aici o dubl\ mi[care dialectico-ritual\, sus]inut\ de – [i g\sindu-[i justifi-carea [i `mplinirea `n mi[carea mitic-cos-mic\ disolu]ie-regenerare. Un soi de alter-nan]\ (la nivel psihologico-metafizic) `ntrenebunie [i ra]iune, dat fiind c\ nu exist\constan]\ dec`t `n acest balans al opusuri-lor, doar acest „echilibru“ ref\cut perpetuu,ce face posibil\ continuarea vie]ii, re`nnoi-rea ei sacr\! În termenii autorului: „[…]echilibrul dintre principiul Ordinii [i cel alDezordinii este instabil, iar cele dou\ prin-cipii cosmice s`nt invers propor]ionale:c`nd unul dintre ele ‘cre[te’, cel\lalt ‘sca-de’ propor]ional.“ (p. 41). Interesant – ob-

serv\ antropologul – e c\, `n timp ce „men-talitatea popular\ i-a acordat Sf. Petrudreptul moral de-a amenda gre[elile celor-lal]i“, iat\ c\, aici, el `nsu[i pare a fi vino-vatul, [i `nc\ de cea mai mare gre[eal\, „deun dezastru“! Aparent, ar fi o contradic]ie,[i totu[i nu este: fiindc\ Petru, departe de-afi pedepsit de Dumnezeu, „tot el este celeste cel care repro[eaz\“; „Somnul Sf.Petru nu pare a fi o gre[eal\ […], pe careIuda o speculeaz\, ci o stare malefic\ pro-vocat\ de acesta din urm\“ (p. 30). Pe dealt\ parte, mai vinova]i s`nt Dumnezeu [isfin]ii, care gre[esc „cumva con[tient, ben-chetuind [i l\s`nd astfel o porti]\ lui Iudi]\!C\ci (reamintim): „Pentru mentalitateapopular\, Iuda este principiul Haosului. Elinstaureaz\ tenebrele, iner]ia, letargia, non-manifestarea. […] el `nsu[i zace de regul\`n aceast\ stare de ‘somn nepomenit’.“(ibid.). Cercet\torul intr\ pe teritoriul com-para]iei mitologice, f\c`nd leg\tura cu hin-duismul, unde `ntr-un asemenea „somn“ „ecufundat demonul/monstrul la `nt`lnirea cuzeul/eroul. Pentru a exemplifica faptul c\:„‘Încercarea somnului’ […] este un motivfrecvent `n balade, basme [i mituri“, epomenit Ghilgame[, cuprins de o aceea[i„stare letargic\“ „atunci c`nd accede `n‘lumea de dincolo’“ (ibid.). În acest punct,Oi[teanu amendeaz\ subtil opinia lui Elia-de, care considera „aceast\ prob\“ (`nvin-gerea somnului) ca fiind una „de ordin‘spiritual’, c\ci numai o for]\ excep]ional\de concentrare poate s\-l fac\ pe un omcapabil s\ r\m`n\ ‘treaz’ [ase zile [i [aptenop]i“ (p. 32). Sugereaz\ mutarea accentu-lui, schimbarea sensului mi[c\rii dinspret\r`mul magic spre erou (c\ci nu `n interio-rul eroului-supraom s-ar juca esen]ialul):„Nu cred c\ este vorba aici doar de ideeadep\[irii unor limite biologice, ci de faptulc\ eroul trebuie s\ se sustrag\ somnului`ntr-un t\r`m unde letargia este lege.Anume aceast\ lege trebuie s\ o ‘`ncalce’eroul [i nu pe cea care fixeaz\ limitele bio-logice ale naturii umane“ (ibid.). Revenindla folclorul rom=nesc, ni se aminte[te demotivul demonilor care poart\ „morbulsomnului“, contamin`ndu-l cu el pe erou –de pild\, `n minunatul basm Pr`slea celvoinic [i merele de aur. Se cuvine re]inut\[i reliefarea opozi]iei de perspectiv\ asuprasomnului/insomniei Demiurgului dintrePlutarh – la care Dumnezeu este un insom-niac „perfect, etern, imuabil“– [i Anaxa-gora ori Platon – unde „starea poten]eidivine nu este liniar\, ci oscilant\ (sinusoi-dal\), iar ‘crizele’ divinit\]ii s`nt, de celemai multe ori, identificate sau analogate cusomnul“ (p. 34).

P`n\ [i `n monoteismul iudaic constat\mexisten]a unei „ciclicit\]i“: s\ ne g`ndim laziua a [aptea, a Sabatului, c`nd dup\ cele[ase zile ale Crea]iei, Iahve `nsu[i pare c\se odihne[te � oricum, Crea]ia `nceteaz\.De[i M. Eliade observase c\: „Dumnezeudin legendele cosmogonice rom=ne[ti n-are nimic comun cu Dumnezeul creator [icosmocrat al iudeo-cre[tinismului“ (p. 36),eu cred, mai degrab\, c\ lucrurile (pe unanumit palier) comunic\ [i aici, c\ e posibilun paralelism prudent, a[a cum las\ se se-n]eleag\ A. Oi[teanu: „Trebuie s\ remar-c\m totu[i faptul c\ nici Dumnezeul vete-rotestamentar nu este scutit de o stranieepuizare, chiar dac\ aceasta nu se mani-fest\, ca `n legendele rom=ne[ti, `n timpulcrea]iei, ci imediat dup\ s\v`r[irea ei. Dup\[ase zile de cosmogenez\, omnipotentulIavhe trebuie s\ se odihneasc\ `n cea de a[aptea, ca un umil proletar: ‘{i a sf`r[it Dum-nezeu `n ziua a [aptea lucrarea sa pe care of\cuse [i s-a odihnit `n ziua a [aptea de toat\lucrarea sa’ (Geneza, II, 2).“ (p. 36).

Paris, Septembrie 2004

Andrei OI{TEANU, Ordine [i Haos. Mit [i magie`n cultura tradi]ional\ rom=neasc\, edi]ie ilustrat\,Ed. Polirom Ia[i, , 2004, 452 pagini, 65 ilustra]ii

Vitraliu

Arborele-carte sau cartea-labirint (I)„Prada din Raiu“

octombrie 2004

21Vitraliu TIMPUL

Seriozitatea unei revela]ii literare

VALENTIN PROTOPOPESCU

Fotbalul, un personaj (cel pu]in) onorabil

~n urm\ cu c`]iva ani, unul dintre ceimai excentrici profesori de literatur\ com-parat\ de la celebra École des HautesÉtudes en Sciences Sociales din Paris,Daniel Shabbetai Milo, avea obiceiul s\spun\, nu lipsit de o anumit\ obid\: ultimiimari stili[ti ai limbii franceze s`nt gaze-tarii de la l’Équipe. Afirma]ia, dincolo deaparenta ei enormitate, ascundea un t`lcdeloc minor. Ea se referea, `nainte detoate, la faptul c\ se poate scrie elegant [isubtil despre orice. Dar `n formula citat\mai era implicat [i un alt `n]eles: anume,c\ sportul, `n general, [i fotbalul, `n spe-cial, nu reprezint\ deloc obiecte culturalede neglijat.

La prima vedere, aceast\ constatarepare [ocant\, nedreapt\ [i inexact\. Adic\,s\ compari Don Quijote de Cervantes cumeciul Real Madrid-Manchester Uniteddin sferturile Ligii Campionilor, edi]ia2003, sau Divina Comedie de Dante cufinala Cupei Mondiale din Mexic 1996,desf\[urat\ `ntre Argentina [i Germania?Cine, `ntreg la minte, ar lua `n serios unastfel de demers? ~n realitate, existen]aunor importan]i scriitori care s-au inspiratdin lumea fotbalului sau care au meditatasupra fenomenului social reprezentat deacesta infirm\ prejudecata, comun\, c\doar tembelii [i infantilii se entuziasmeaz\`n fa]a unui asemenea joc gregar. S\ neg`ndim la Albert Camus, Jean Cau, PeterHandke [i Brian Glanville `n Apus, laEugen Barbu, Radu Cosa[u [i Ioan Chi-ril\, c`t prive[te spa]iul românesc. Ulti-mul, model de imagina]ie sociologic\, dar[i de scriitur\ rafinat\ [i elocvent\, st\teap`n\ de cur`nd drept reper de nedep\[it `nacest domeniu c`tu[i de pu]in condamnatla derizoriu. Interesul [i dragostea spiri-telor sub]iri fa]\ de fotbal demonstreaz\ c\el, fotbalul, este o lume complex\, cu dra-mele [i str\lucirile sale, un univers uman`n care coexist\ arta, rigoarea, prostia, co-rup]ia, eroismul, marea finan]\, strategiapublicitar\, industria spa]ial\, inteligen]a,bun\voin]a, generozitatea [i psihologia.Pe scurt, fotbalul merit\ m\car tot at`taaten]ie c`t r\zboiul din Irak, moarteaprin]esei Diana, vizita Papei la Havanasau atentatul de la Madrid.

Str\lucita reinventare a discursului fotbalistic

Iat\ `ns\ c\ `n anul de gra]ie 2004, laelitista editur\ bucure[tean\ Humanitas aap\rut o carte, intitulat\ (cam c\utat pro-vocator) Manifestul fotbalist, volum care,dup\ p\rerea mea, are o `nsemn\taterevolu]ionar\. Autorul ei, jurnalistul Tra-ian Ungureanu, demis `n condi]ii suspectede la BBC, titular de rubric\ `n hebdoma-darul 22, ap\r\tor din oficiu al controver-satului ([i simptomaticului) eseu Omulrecent etc., a reu[it performan]a de a-l

detrona pe imperialul Ioan Chiril\ de pesoclul excelen]ei de a scrie fermec\tordespre fotbal. Subtilele alega]ii de globe-trotter m\cinat de microbul jocului cubalonul din piele ale acestui patriarh aufost dep\[ite f\r\ drept de apel de TraianUngureanu. Acesta nu e doar un fin obser-vator al unui mediu profesional determi-nat (lumea interna]ional\ a gazetarilorsportivi) ori al unor ora[e descoperite `nexotismul lor secret, cum a fost regretatulIoan Chiril\. Nu e doar psihologul pateticcare afl\ resurse de abisal\ umanitate laJohann Cruyff sau la Diego ArmandoMaradona. Dimpotriv\, Traian Ungureanuface [i metateoerie social\, el este un me-tafizician autentic, capabil s\ extrag\esen]e nobile acolo unde, aparent, dom-ne[te mitoc\nia [i haosul moral. Scriitorsadea, infinit de sensibil la tot felul denuan]e, acesta v\de[te disponibilit\]iremarcabile de analist politic, psihanalistal cotidianului, comentator al istorieiideilor, juc`nd `n imagolog persuasiv. Iarfor]a lui de convingere nu vine dintr-unsofism [mecheresc, ci dintr-o coeren]\ pecare mul]i filosofi profesioni[ti nu oposed\. Omul observ\, mediteaz\, trageconcluzii [i a[terne f\r\ preget pe h`rtierezultatul acestora. Rezult\ un spectacol`nm\rmuritor, ce se adreseaz\ direct celuimai secret libido al cititorului…

C`teva mostre de elegan]\ [i stil

A[adar, incredibilul s-a produs. [i `nc\la ce nivel de str\lucire! C\ci realmenteManifestul fotbalist `nseamn\ prima cartede filosofie-psihologie-sociologie-[i-antro-pologie a fotbalului pe care o contabili-zeaz\ cultura noastr\, prima carte de acestgen `n care rafinamentul [i inspira]ia atingcote demne de un Alexandru Paleologusau Livius Ciocârlie. La drept vorbind,opul angelic scris de Andrei Ple[u mi separe, `n planul stilisticii [i al viziunii, subManifestul fotbalist. [i o afirm c`t se poatede serios. Formulele memorabile s`nt, `ncartea lui Traian Ungureanu, `n exces. Dare vorba de un exces sincer, nepremeditat;inspira]ia terorist\ `l oblig\ pe scriitor la oincredibil\ risip\ de tropi, fapt ce ar fitrebuit s\ fie obositor pentru cititor [iextenuant pentru autor; dac\ nu se `n-t`mpl\ a[a ceva ([i e clar c\ nu se `n-t`mpl\!), acest lucru se datoreaz\ cumpli-tei inteligen]e pe care T.R.U. (pseudonimal autorului) o investe[te `n construc]ialiterar\ a c\r]ii.

C\ flamboaiantele sale fraze ar meritamemorate o pot demonstra f\r\ dificultate,cit`nd pur [i simplu la `nt`mplare: „Apa-renta mitoc\nie plin\ de vacarm a fot-balului reproduce surpriza pe care a adus-o `n saloanele litetare apari]ia zgomotoas\a romanului“ (p.11); „Uli]a ceh\ nu e oautostrad\, dar duce `n direc]ia bun\“ (p.16); „Cine se interneaz\ `n trecut e bolnavast\zi, sufer\ de frica zilei de m`ine [i nuse va lecui niciodat\“ (p. 20); „Fotbalulromânesc e, bine`n]eles, o parodie organi-zat\ de parveni]i“ (p. 21); „Defetismul est-european are o m`ndre]e de b\iat: defetis-mul românesc. Care are o scumpete deprichindel: pesimismul fotbalului româ-nesc. Care e boln\vior. Fiu de psihologiena]ional\ [i nepot de traum\ semiconti-nental\, pesimismul fotbalului românesc epur [i simplu orb“ (p. 23); „Istoria fotba-lului nu e istoria rezultatelor (a[a cumistoria nu e suma datelor istorice). Istoriafotbalului e altceva. E apari]ia repetat\ afrumuse]ii. Uneori numim aceste apari]iigeniu tehnic, alteori talent. Uneori acesteapari]ii las\ `n urm\ [i rezultate, trofee sau

alte forme de confirmare public\. ~ns\esen]a acestor apari]ii care definesc istoriafotbalului e profund personal\. Cu alte cu-vinte, nu rezultatele ne spun ceva despremersul fotbalului, ci o pas\ a lui Cruyff, odeviere a lui Tostao sau o deschideredictat\ de Dobrin” (p. 40); „A[a prost [icopil\ros cum `l vede]i, Paul Gascoine eun sf`nt. Adic\ un om care nu poate tr\ipentru sine. E un sf`nt vesel, be]iv [i f\r\carte, dar sincer [i p\gubos cum numaisfin]ii [tiu s\ fie” (p. 72); „Lobanovski afost bolnav de idei. El a suferit de aceaboal\ necru]\toare care cuprinde uneorimin]ile cele mai str\lucite [i le cere s\descopere tot, s\ [tie tot, s\ inventeze tot,s\ repare lumea [i s\ creeze perfec]iunea.«… ideile filosofice trebuiesc aplicate `nfotbal», a spus nu demult Lobanovski `nfa]a unor ziari[ti din ce `n ce mai dispu[i s\r`d\ de un b\tr`n nebun. Dar Lobanovski,cel mai tragic dintre marii tragici aifotbalului vizionar, nu era nebun. Ceilal]iantrenori vor s\ c`[tige. Lobanovski a vruts\ descopere ce e fotbalul, s\ `l ia `nst\p`nire [i abia apoi s\ c`[tige“ (p. 82):„…Hagi, dup\ retragerea de facto din1994, s-a a[ezat `ntr-un portret ur`t [i rudi-mentar. O pictur\ de gang `nf\]i[`nd unpersonaj (`nc\ t`n\r), z`mbind str`mb del`ng\ o «R\pire din serai» tras\ `n fir deaur pe un trening scump, un ins ap\sat, darplin de el, cu ceas de aur greu la m`n\ [i olips\ de lumin\ pe fa]\ care te previne de`ndat\ c\ omul e capricios [i egoist, gatade r\ut\]i meschine [i chiar de violen]a ceamai la[\, incapabil s\ mearg\ pe strad\ f\r\coroan\ pe cap, `ndr\gostit de el `nsu[i [iprin urmare orb la gre[elile sale, nemul-]umit de ceilal]i p`n\ la dispre] [i p`n\ laurm\ cel mai prost cunosc\tor al darurilorcu care a fost `nzestrat… Frica… de ade-v\r [i de r\spundere… au creat `n ultimii10 ani o institu]ie frauduloas\ – mistica luiGic\ – [i au explodat `ntr-o capodoper\vicioas\ – Gala Hagi. Pe scurt, eroul efals, iar cultul lui e nes\n\tos“ (p. 88). Etc.

Cum interpret\m cultural fotbalul?

For]a de analist sensibil la nuan]\ pecare o st\p`ne[te Traian Ungureanu sedezv\luie `n momente precise ale eseu-rilor sale. De pild\, atunci c`nd explic\ dece na]ionalele africane nu vor realiza preacur`nd cine [tie ce performan]\ la mondia-le exact din pricina absen]ei des\v`r[ite `njoc a celei mai elementare discipline tac-tice: atle]ii africani s`nt `ndr\gosti]i indi-vidual de minge, iar tehnica lor, uneoritulbur\toare, nu face doi bani pe l`ng\disciplina de fier a unei selec]ionategermane sau olandeze. Sau, de exemplu,atunci c`nd dezv\luie secretul ob]inerii a`nc\ unui mandat FIFA de c\tre Blatter,pornind de la falsa democra]ie a ecua]ieiun vot # o federa]ie na]ional\, ceea ce faceca Guatemala s\ fie egala Braziliei, iarAndorra siameza Italiei. Ori, de pild\,atunci c`nd compar\ uitarea erudi]iei dec\tre Gabriel Liiceanu cu uitarea statis-ticilor de c\tre un antrenor oarecare, pro-fitul am`ndurora const`nd `n rec`[tigareavie]ii, a celei reale, a adev\rului sufletesc[i a putin]ei de a visa pe deasupra concre-tului. Sau atunci c`nd compar\ P\ltini[ulnicasian cu Deva lui Bellu, plec`nd de laideea, comun\, de dopaj (intelectual,`ntr-un caz, tehnic, `n cel\lalt). Astfel,Noica e definit ca un dogmatic auster, `ntimp ce Emil Cioran e v\zut ca un Anti-Maestru scandalos (poate un Pi[ti Covacif\r\ performan]ele istorice ale acestuia,dar care a punctat mai bine la impresiaartistic\!?).

Autorul nu ezit\, de altfel, s\ criticeextrem de dur ([i de argumentat, a[ ad\ugaeu) institu]ii interna]ionale de mare tra-di]ie [i prestigiu, cum s`nt CIO [i FIFA,ar\t`nd `n detaliu cum func]ioneaz\ pro-funda structur\ de tip mafiot a acestor or-ganisme ce ar trebui, prin statut [i obiec-tiv, s\ vegheze asupra corectitudinii com-peti]iei sportive. Nu lipsit\ de interes este[i deconstruc]ia mitului Hagi, a[a cum areie[it [i din succintul citat `nscris mai sus.Pled`nd `n derridian inspirat, T.R.U. arat\f\r\ drept de apel c`t de autofag\ [isuicidar\ a fost mentalitatea aceluia care fiputut ajunge unul dintre marii juc\tori ailumii. Imens talent, s-a stins rapid, e[u`nd`n lider de echip\ egocentric [i gelos peorice alt interes, colectiv sau individual.Marile echipe unde a evoluat (Barcelona[i Real Madrid) s-au descotorosit `n grab\de acest recalcitrant lipsit de stil, iar per-forman]a reu[it\ cu Steaua (SupercupaEuropei, `n 1987) [i cu Galatasaray (CupaUEFA `n 2000) este mai degrab\ rezul-tatul eforturilor unor echipe nespectacu-loase, dar bine a[ezate tactic pe teren,dec`t meritul s\u de genial conduc\tor dejoc. Pe scurt, regele e gol, iar triste]eaprovocat\ de aceast\ goliciune, amar\.

Fire[te, nu prea pot s\ subscriu reflec-]iilor ironice ([i nedrepte) `n marginea aceea ce Traian Ungureanu `n]elege dinideologia [i atitudinea politically correct.Critica multiculturalismului [i a interra-sialit\]ii nu e o `ntreprindere tale quale,ci mai cur`nd o caricatur\ simpatic\ [ipatetic\, ceea ce face demn\ de crezaresinceritatea obidei cu care e realizat\. ~nfond, autorul este un romantic `nt`rziatdar, spre deosebire de Ioan Chiril\, areghinionul de fi contemporan cu un post-postmodernism extrem de indigest pen-tru gustul s\u dedat la subtilit\]i mai fru-gale. Ceea ce nu `nseamn\ automat undefect, ci, poate, reprezint\ chiar o pre-miz\ pentru o scriitur\ de un rafinamentnebun ([i inactual).

T.R.U., un `ndr\gostit de beau style

Iar excelen]a literar\ a formulelor con-tabilizate ceva mai sus este foarte diferit\de cea pus\ `n oper\ de alt mare `ndr\-gostit de metafora ce `mbr\]i[eaz\ uni-versul microbist, F\nu[ Neagu. La acestadin urm\, tropii s`nt o idee gratui]i, iarperforman]a scriiturii este oarb\ pentru c\ea st\ ca performan]\ `n sine, `n total\ignorare a pretextului – lumea fotbalului,cu eroii [i aventurile sale. Dimpotriv\, laTraian Ungureanu metafora, epitetul,sinecdoca etc. au valoare cognitiv\, `n-truc`t s`nt descriptive [i analitice. Riguros`n stil [i generos `n imagini, gazetarul dela 22 [tie s\ situeze o problem\, s\-i deslu-[easc\ fundalul sociologic [i psihologic,fiind capabil s\ o transforme `n chestiunede medita]ie metafizic\. Probabil c\ Tra-ian Ungureanu este unul dintre ultimiifrobenieni din cultura noastr\, ca [i dincea european\. El g`nde[te fotbalul [i `l in-terpreteaz\ `n termenii filosofiei culturiide la `nceputul veacului XX, ceea ce nuignobileaz\ cu nimic metoda [i niciorizontul acestui tip de exerci]iu filosofic,pe c`t de desuet ast\zi, pe at`t de specta-culos `n formula ini]iat\ de autorul român.Din toate aceste pricini, recomand cuc\ldur\ tuturor acelora fascina]i de Impe-riul unde soarele nu apune niciodat\, delumea fotbalului adic\, lectura c\r]ii Ma-nifestul microbist. E de aflat `n paginilesale o savoare inegalabil\, dificil de des-cris [i tocmai de aceea musai s\ fie tr\it\prin lectur\ tihnit\ [i… ne`nt`rziat\.

octombrie 2004

22 FilmTIMPUL

ALEX ACIOB|NI}EI

Perioada interbelic\ a adus pe ecranelelumii numero[i interpre]i rom=ni care nu [i-au uitat ob`r[ia. Nu aveau de ce. Rom=niaera o ]ar\ normal\, cu o economie `n cre[-tere, o sor\ mai mic\ a Fran]ei, respectat\`n toat\ Europa. Cinematografia noastr\ `[ipermitea luxul s\ exporte arti[ti f\r\ s\-[idezechilibreze structura sau intensitateacalitativ\, f\r\ s\ permit\ apari]ia unorgoluri `n spa]iul simbolic al vreunui gen deinterpret. Din ce `n ce mai mul]i actori deteatru se calificau „pe loc“ pentru artamarelui ecran, `nv\]au din mers ritmicita-tea alert\ a unui spectacol `n alb [i negru,t\cut p`n\ `n 1930. Arunc`ndu-ne o privirepeste c`teva importante reviste cinemato-grafice pariziene, descoperim numele unorarti[ti de origine rom=n\ cum ar fi cel al luiYonnel, al Br=ndu[ei Groz\vescu (devenit\Grozawesko) sau al Paulei Illery. Celebr\`n urma rolurilor din c`teva mari produc]iiale regizorilor Jean Renoir [i AlbertoCavalcanti, Paula Illery avea `n spate opoveste captivant\.

La `nceputul anului 1927, revista „Cine-ma“ lansase un concurs de fotogenie princare se c\uta o t`n\r\ (de preferin]\, bru-net\) pentru un rol `n viitoarea produc]ieaustriac\ „Citadela de la Var[ovia“. Pro-duc\torul filmului selec]ionase din tot gru-pul prezent trei fete urm`nd ca, `n lunamartie a aceluia[i an, s\ revin\ `n Rom=niapentru a o desemna pe c`[tig\toarea con-cursului. ~ntre timp, produc\torul s-a `m-boln\vit [i a abandonat acest proiect.Totu[i, redac]ia revistei „Cinema“ era vizi-tat\ s\pt\m`nal de o t`n\r\ de 17 ani, cuochi migdala]i [i nasul mai lung, care `ipresa pe jurnali[ti s\-i dea un r\spuns.R\spusul `nt`rzia s\ apar\, mai ales c\ nuap\ruse nici un alt produc\tor care s\ preiaproiectul polonezului Kolowrat. Deja fatadevenise o obi[nuit\ a redac]iei revistei„Cinema“, to]i o cuno[teau [i chiar N. {er-b\nescu scrisese un articol despre tenacita-tea cu care adolescenta `[i urm\rea scopulde a deveni actri]\ de film. Iat\ un micfragment din acel articol: „{i trecur\s\pt\m`ni dup\ s\pt\m`ni dar micu]a totmai venea s\ `ntrebe (...). Ziua [i noapteanu visa dec`t studioul [i ar fi fost `n stare s\fac\ orice, numai s\ poat\ filma; un fel defanatism cinematografic pusese st\p`nirepe toat\ fiin]a ei. {i fiindc\ era realmente`nzestrat\ de natur\ cu remarcabile `nsu[irifotogenice, ea trebuie, `n mod fatal, s\reu[easc\“.

Luna mai a anului 1927 i-a schimbatfetei destinul. Un operator francez, evreurom=n de origine, dorea s\ realizeze `n ]aranoastr\ un film experimental pentru unconcurs de imagine de scurt-metraj din

Paris, o mic\ comedie grotesc\, dup\ unscenariu propiu. Cum avea mul]i prieteni laredac]ia revistei "Cinema", operatorulTheodor Grinberg poposi `ntr-o zi la sediulpublica]iei. Ca `ntr-o poveste pur holly-woodian\, operatorul o remarc\ pe t`n\r\ [i`i `ncredin]eaz\ rolul principal din miculs\u film.

„Nici nu v\ `nchipui]i bucuria micu]einoastre.“ �exlama `n alt articol N. {erb\-nescu. „Pu]in `i p\sa c\ filmul nu era dec`to biat\ `ncercare. G`ndul c\ se va puteaadmira pe p`nz\, c\ `[i va vedea propriaimagine mi[c`ndu-se, merg`nd pe ecran,`ntocmai ca Mia Theodorescu sau LilyDamita, o transporta `n al [aptelea cer“.

{i rolul `i pl\cea mult. ~ncarna o apa[\nervoas\, cu p\rul `n dezordine, bluzapipit\, fular la g`t [i o fust\ foarte scurt\,str`ns\ pe corp. Ceea ce p\rea o glum\, unefort minim pentru produc]ia predestinat\s\ `nsemne ceva numai prin m\iestriacadrajului [i calitatea imaginii s-a transfor-mat `ntr-o veritabil\ comedie, gustat\ pem\sur\ de publicul rom=n [i cel european.Noua produc]ie O apa[\ f\r\ voie / Apa[aPaulette o avea drept cap de afi[ pe t`n\raPaula Iliescu (c\ci acesta era adev\ratulnume al viitoarei vedete pariziene PaulaIllery). Un adev\rat ciné-veritée f\r\ truca-je majore [i f\r\ un scenariu preelaborat `nam\nunt, transformat `ntr-un succes deentuziasmul, voin]a [i talentul unei tinerecare era etalon pentru multe rom=nce aleanilor ’20. Era epoca emancip\rii femeii,epoca `nfloririi barurilor de noapte, al clu-burilor de streaptease, al meseriilor careaveau s\ le coopteze din ce `n ce mai multpe reprezentantele sexului feminin. Ap\ru-ser\ femei fotoreporter, func]ionare alepoli]iei [i ale prefecturii, sc\dea drastic nu-m\rul casnicelor. ~n tot acest ritm rapid aldezvolt\rii cadrului prielnic construiriiunei cariere pentru reprezentantele grupu-lui feminin, ap\ruse brusc [i „`ndeletnici-rea“ de stea a cinema-ului. Concursurile defotogenie selectau foarte riguros figurifeminine pentru produc]ii cinematografice(inclusiv gaguri publicitare), pentru figu-ra]ie de teatru sau foto-modelling. Nu depu]ine ori, concursurile de miss au avut cabaz\ acest tip de selec]ie. Dar c`t de pu]inefete reu[eau `n direc]ia aceasta. Mai ales `nfilm, c`te dezam\giri [i abandonuri de des-tin nu au fost. Erau sute de fete care, submirajul ecranului, porneau din provinciespre Bucure[ti sau de acolo, mai departe,spre Paris ori Berlin [i sf`r[eau ca dansa-toare `n cluburi de noapte. Totu[i PaulaIliescu era o norocoas\ `n acest sens. ~[iurm\rea cu asiduitate scopul, av`nd con[ti-in]a talentului propriu. Film `n film, Oapa[\ f\r\ voie / Apa[a Paulette avea ocantitate semnificativ\ de gaguri comice.

Era interesant s\ vezi o comedie [i `nacela[i timp s\ fii l\sat a descoperi cum seturneaz\ acea comedie, cum platforma dinspatele Gr\dinii Icoanei devenit\ studio `naer liber ad\postea dou\ camere de luatvederi, ma[ini[ti, filtre pentru luminasolar\, recuzit\. Mai `n spate, se observamul]imea curio[ilor de pe strad\ care asistaneobosit\ la film\ri, ore `n [ir. ~nsu[i opera-torul-regizor intra `n cadru de c`teva ori,indic`ndu-i Paulei c`teva mi[c\ri. Nimic nuo intimida pe Paula Iliescu. Nici privirilebucure[tenilor, nici maltrat\rile, smucituri-le [i c\derile prev\zute de scenariu. Era oscen\ `n care „apa[a“ trebuia s\ primeasc\o glastr\ de flori drept `n cap [i apoi s\ cad\le[inat\ pe un morman de gunoi [i de fiarevechi. Scena se film\ pe un maidan [i glas-tra, special preg\tit\ dintr-un material u[orca s\ se sparg\ `n capul vedetei era arun-cat\ de un ma[inist coco]at pe un zid. Paulaaccept\ f\r\ [ov\ire „supliciul“. Primi custoicism oala cu p\m`nt `n cap [i imediatc\zu cu toat\ greutatea corpului ei pe mor-manul de gunoi [i tinichele. Simul`nd le-[inul, ea r\mase nemi[cat\ p`n\ c`nd came-ra de luat vederi se apropie de ea focaliz`n-du-i corpul. C\zut\ pe mormanul de mize-rie, o tinichea t\ioas\ `i produse o ran\ des-tul de serioas\ pe tot bra]ul st`ng. Chiardac\ s`ngele `i curgea destul de tare, existaparc\ o `n]elegere tacit\ `ntre operator [it`n\r\ de a continua a[a scena p`n\ la final.Ridicat\ de pe mormanul de gunoi, cus`ngele doldora pe rochie, Paula mai rea-liz\ c`teva scene [i `ncheie filmul. Urma-rea: c`teva zile `n spital dar apoi... esteremarcat\ de René Clair, `n Fran]a, devinevedet\ european\ a ecranului.

Revine `n Rom=nia, `n 1930, pentrurolurile din dou\ filme: Televiziune / Ce vafi m`ine (`n regia lui Jean Mihail [i JackSalvatori) [i Parada Paramount (copro-duc]ie interna]ional\ av`ndu-l ca regizor peLudvig Berger [i ca interpret principal peIon Iancovescu).

Au existat [i la noi stele ale cinemato-grafului `nc\ din cele mai vechi epoci aleartei marelui ecran. Acestea aveau impre-sari, ob]ineau contracte `n Rom=nia saupeste grani]\ [i c`[tigau bine din film. Ori-cum, nivelul economic [i logistic al cine-matografiei rom=ne[ti din anii ’20 nu secompar\ cu nivelul atins dup\ anul 1930,dup\ venirea pe tron a regelui Carol al doi-lea. Se poate spune c\ `nceputul domnieisale coincide cu `nceputul filmului sonor `nRom=nia. Se poate spune c\ perioada sa dedomnie este remarcabil\ prin construireacadrelor prielnice transform\rii cinemato-grafiei noastre `ntr-o industrie. Transfor-m\rile aduse filmului de fondurile imenseinvestite de Carol film, `i vor propulsa peprincipalii regizori [i produc\tori rom=ni `n

grupuri ale milionarilor; Momentul decem-brie 1947 `i g\se[te pe ace[tia cu avericonsiderabile. Dup\ 1930, va disp\reagenul acela de frustrare care b`ntuia princercul cinea[tilor no[tri, starea aceea dene`mplinire pe care o tr\iau c`nd realizauce dot\ri exist\ `n Ungaria, Polonia, Fran]asau Austria. Fa]\ de studiourile [i tehnicacinematografic\ a acestor ]\ri, produc]iilenoastre p\reau ni[te improiviza]ii, ni[te`ncerc\ri neduse p`n\ la cap\t. Istoria ime-diat viitoare avea s\-i ajute pe cinea[tiirom=ni `n a-[i lua revan[a. {i talentul lor valucra total `n acest sens. Au existat [i la noistele... la fel de iubitoare de glorie, la fel deorgolioase sau n\zuroase, la fel de d\ruitesau min]ite de propiul destin ca [i colegelelor din alte ]\ri. Pe unele le-a cunoscut totrestul lumii civilizate, altele au ap\rut peecran doar o singur\ dat\ [i s-au l\sat`nghi]ite de rulajul social al uit\rii.

O actri]\ ca Lisette Verea avea s\ apar\`ntr-un singur film rom=nesc (Trenul-Fantom\, 1933), `n schimb, la 12 ani dup\aceasta, o reg\sim pe genericele unor capo-dopere americane cum ar fi O noapte `nCasablanca (1945). Nu avem voie s\ uit\maceste nume. Nu avem voie s\ ne compla-cem `n simbolul noroios al cinematografieicomuniste [i post-comuniste, cre`ndu-neimpresia c\ ecranul rom=nesc a ar\tat me-reu at`t de deprimant [i nefiresc. ~nainte de1948 a existat o cinematografie cu adev\ratcapitalist\, pendul`nd ca `n orice ]ar\ nor-mal\ `ntre comercialitate [i genialitate,`ntre comandamentele de buget [i proiecte-le creatorilor s\i intimi.

Filmul rom=nesc `ntre 1905–1948Stelele din Rom=nia [i cinematografia

~n [edin]a CNSAS din 4 octombriea.c., `n baza articolului 5, alineat 4 dinLegea 187, `n care, conform documente-lor f\cute publice de c\tre Consiliu, se`ncadreaz\ cazul pre[edintelui P.R.M.,Corneliu-Vadim Tudor, patru din cei optmembri `n func]iune ai Consiliului �Andrei Ple[u, Mircea Dinescu, Horia-Roman Patapievici [i Claudiu Seca[iu �l-au g\sit pe C.-V. Tudor vinovat de a fif\cut poli]ie politic\.

Mai multe `nscrisuri dovedesc negrupe alb c\ C.-V. Tudor a f\cut `n modvoluntar la Securitate, `n timpul regimuluilui Nicolae Ceau[escu, denun]uri denatur\ s\ aduc\ atingere grav\ drepturilor[i libert\]ilor unor marcan]i reprezentan]iai culturii rom=ne, precum [i redac]iilorunor publica]ii literare („Rom=nia lite-rar\“, „Convorbiri literare“, „Ramuri“,

„Vatra“, „Secolul XX“ [.a.), acuzate c\ arurm\ri s\ creeze o stare de tensiune `nRom=nia comunist\.

~n pofida acestor documente, precum [ia multor articole din defuncta revist\„S\pt\m`na“, care dovedesc f\r\ putin]\de t\gad\ c\ pre[edintele P.R.M. a fost nudoar un colaborator fervent al Securit\]iiceau[iste, ci [i un st`lp al sistemului comu-nist, CNSAS, prin votul decisiv al [efuluis\u, Gh.Oni[oru, l-a declarat pe C.-V.Tudor exonerat de vina de a fi f\cutpoli]ie politic\. Gh.Oni[oru a spus `npres\, afirma]ie stupefiant\, c\ el, prinacest vot, a vrut s\ respecte legea (altfel,„i-am fi f\cut o nedreptate lui Vadim“) [ic\ votul celor patru ar avea la baz\ ni[te„r\fuieli `ntre grup\ri de scriitori“.

Ca urmare a acestei decizii a CNSAS,`mpotriva c\reia au protestat vehementAndrei Ple[u, Mircea Dinescu [i H.-R.Patapievici, ace[tia au fost amenin]a]i cudarea `n judecat\ de c\tre Corneliu-VadimTudor [i chiar de c\tre Gh.Oni[oru.

~ntr-un an electoral cu o presiune poli-tic\ uria[\, cu o pres\ controlat\ majoritarde puterea actual\, nu putem s\ privimdecizia CNSAS dec`t ca pe un motiv foar-te serios de `ngrijorare cu privire la viito-rul democra]iei rom=ne[ti. Ne solidariz\mcu membrii CNSAS care au protestat`mpotriva deciziei Consiliului [i consi-der\m drept flagrant neavenit\ [i profundd\un\toare prezen]a lui Gh.Oni[oru `nfunc]ia de pre[edinte al CNSAS. Cerem,totodat\, reanalizarea cazului C.-V.Tudor,ceea ce ar fi un prim semn c\ activitateaCNSAS ar putea intra `n normalitate.

Cum numele lui Gh.Oni[oru a fost [ieste asociat, prin accident biografic, cuspa]iul spiritual ie[ean, noi, intelectualiie[eni, am ini]iat acest protest [i facem unapel c\tre colegii din ]ar\ s\ ni se al\ture.

Mariana Codru], scriitoare; acad. Al.Zub, directorul Institutului de istorie„A.D.Xenopol“; Alexandru C\linescu,profesor universitar; Livia Cotorcea, prof.

univ.; Daniel Condurache, prof. univ.;Emil Brumaru, scriitor; AlexandruL\zescu, analist politic; Michael Astner,scriitor; Dan Lungu, conf. univ.; Hora]iuDecuble, scriitor; prof.univ. FlorinPlaton, Decanul Facult\]ii de Istorie,Univ. „Al. I. Cuza“; Dumitru Irimia, prof.univ.; Silviu Lupescu, directorul edituriiPolirom; Adrian Neculau, prof. univ.;Lucian-Dan Teodorovici, red. [ef al editu-rii Polirom; Florin L\z\rescu, director depromovare la editura Polirom; Al.Andriescu, prof. univ.; Liviu Antonesei,scriitor; Cristina Irimia, redactor; RaduAndriescu, lector dr. univ.; GabrielaGavril-Antonesei, redactor [ef revistaTimpul; Florea Ioncioaia, conf. univ.;Adrian Ciofl=nc\, jurnalist; OvidiuNimigean, scriitor; Codrin-Liviu Cu]itaru,conf. univ.; MihaiUngurean, profesor;prof. univ. {tefan Afloroaei, DecanulFacult\]ii de Filosofie, Univ. „Al I. Cuza“;Dana Lungu, redactor; Silviu Predeanu,fizician; Liliana R\ileanu, prof.univ.;Ludmila Bejenaru, prof. univ.

APEL

octombrie 2004

23AccenteTIMPUL

Dup\ r\sturnarea domniei lag\rului so-cialist, ce a vie]uit jum\tate de veac, fiind]ara numit\ Rom=nia nevoit\ a se jurui cu`nchinare Comunit\]ii Europene, lideri co-muni[ti ce-[i dezv\luiau cu u[urin]\ fa]auman\ (ascuns\ foarte `n vechiul sistem) auam\git otova cu adun\ri de adeziune lumeaentuziast\ c`nd s-au fost vota]i pe veresiecapii jude]elor, mai apoi zi[i „obl\duitori“ [idesp\r]i]i de gloat\ cu osebite `nsemne, `nc`tnu s-a mai [tiut limpede ce s-a p\strat [i ce adisp\rut din vechiul regim, ba chiar s-au aflatvoci autorizate sus]in`nd c\ multe structuri [ilegi fost-au bune, doar c\ nu le-au aplicatcine trebuia. ~n numele restaur\rii progresu-lui, popula]ia ajuns-a `mpilat\ cu felurited\ri [i umilin]e din partea administra]iein\imite care, arbitrar [i discre]ionar, a tratatcu dispre] [i arogan]\ neamurile autohtone.

La `nceputul sus-zisei inten]ii de integra-re european\ era pretutindeni „o mare deidealism `n care nimeni nu-[i b\ga picioare-le“, cum plastic s-a exprimat deputatul deSadagura la prima adunare general\ aFrontului Salv\rii Na]ionale, dar foarterepede au ap\rut `ntreprinz\tori ce, sco]`ndu-[i pas\mite rezervele dosite `n zilele negre,au pornit s\ se `ntreac\ la pre]uri [i loviturifinanciare.

Mass-media prezentau zilnic dovezi aleignoran]ei rapace [i ale luxului fostei cama-rile conduc\toare, din vestul p`n\ mai ieriostracizat soseau felurite ajutoare cu ghiotu-ra, ba[ca `ncuraj\rile cele mai de[\n]ate, ast-fel c\ gloata a `n]eles trecerea la capitalismca [i f\cut\. Nu e de mirare c\ s-au pr\sit, cuduiumul, categorii de nemul]umi]i pentru `n-cetineala egalitar\ a parvenirii. Ori, caleascurt\ a `ntreprinz\torilor s-a v\dit `nsu[i-rea, iar forma cea mai pernicioas\ ar\ta-tu-s-a devastarea bunurilor sub pretextulre`ntregirii propriet\]ilor antebelice.

Nu to]i aveau revendic\ri; a[a s-a f\cutcur`nd de au ap\rut „ladrones“, dup\ cumstrigau c`nd ajungeau la comisariat [oferiiitalieni ale TIR-urilor golite din goana ma-[inii, adic\telea jefuitori, ce lumea iute le-azis lotri, re`nviind tradi]ia din vremeaocupa]iilor imperiale, iar\ sume]ia lor fost-apild\. Cum limba rom=neasc\ adopt\ numai-dec`t ciud\]eniile, s-au diferen]iat [i apelati-vele pentru diverse forme de lotrie, de lacele simple: fenta, ]ap]arapul, belirea cara-sului, fraierirea, maradona, sugerea gugu[-tiucului, curentarea, p`n\ la cele at`t de maric\, mintea neput`nd s\ le cuprinz\, li s-au zisla toate ]epe.

Aceast\ economie primitiv\ necesita o si-metrie legislativ\, ce a venit din `ns\[i inima

na]iunii; c\ci, precum consemneaz\ istoriastr\veche a neamului, la vremuri obi[nuiteconduc\torii rom=ni s`nt banali, dar la vre-muri excep]ionale ]ara coaguleaz\ grupuriproduc\toare de lideri pe m\sura comanda-mentelor. Un asemenea c`rmaci voca]ional,ajutat cu meandrele providen]ei dirijate deperestroika (o form\ sovietic\ de reform\ aimaginii, la mod\ `n deceniul 9 al sec. alXX-lea), a `n]eles c\ mul]imea vrea bun\sta-re terestr\, nu `n ceruri, pe moment, nu pen-tru urma[i, a[a c\ a organizat `ntocmai ]ara,sub denumirea „republic\ preziden]ial\“,sprijinit premeditat de activi[tii fostei Linii aII-a P. C. R. [i securi[tii care abia a[teptau unst\p`n adev\rat. „Cu viclenie s-au juruittuturor `mp\r\]iilor, de la dreapta la st`nga, `lcaracteriza gazeta „Proletarul“ `n num\ruldinaintea suspend\rii, crez`nd c\ nimenea nuvede a]a minciunilor [i ajutoarele curge-vorpururea“. Realitatea s-a v\dit scurt timpdup\ instaurarea Partidului MajoritarRom=n la guvernare, prin deteriorarea apa-ratului de stat.

„Corup]ia s-a `ntins, dup\ cum a observatpertinent analistul politic Marcel Vulvoi, `nordinea agreg\rii vechilor provincii, de lasud spre nord [i de la est c\tre vest, ceea ced\ o dimensiune istorico-geografic\ feno-menului“.

S-au legiferat dou\ economii: una lavedere – reclam\ pentru lumea eminamentecapitalist\, alta subteran\, continuatoare aeconomiei socialiste, pentru conservarea pu-terii. Aparent, lupta dintre ele s-a dus pepia]\, dar logistica subiectiv\ s-a aflat disi-mulat\ ad hoc `n puterile statului, spre favo-rizarea pseudoeconomiei ce alimenta clasast\p`nitoare, fenomen repede sim]it de pu-]inii `ntreprinz\tori venetici. ~n termeni ana-litici, s-a produs o inversare – Sectorul IIIdin epoca socialist\ („r\m\[i]a capitalismu-lui“, sintagma lui Alain Besançon – „Ana-tomia unui spectru“) a devenit „r\m\[i]asocialismului“ `n noul sistem.

Mehti Farid, c\l\tor prin ]ara Rom=nieicu burs\ Bilderberger, scrie consulului s\ude la Constan]a, ca preambul la solicitareaunei interven]ii urgente, cum c\: „O admi-nistra]ie at`t de incapabil\ [i tic\lo[it\ cugreu s-ar putea g\si `n satrapiile orientale...nic\ieri nu afli func]ionari mai resping\tori“.Citatul a fost folosit la Conferin]a interna-]ional\ asupra evit\rii dublei impuneri de laSofia [i a produs interven]ia iritat\ a [efuluidelega]iei rom=ne.

Lotria subteran\ n-ar fi avut sens f\r\stingerea consecin]elor pentru autori, astfelc\ prin `mp\rt\[irea beneficiilor, `ncuscriri,

facilit\]i colaterale, fost-au atra[i oameni po-litici, magistra]i, func]ionari ai adminis-tra]iei, ba chiar [i reprezentan]i mass-mediacare s\ produc\ prescrierea deplin\ a fapte-lor [i netulburata posesie a bunurilor `nsu-[ite. Legi puse `n aplicare pentru numai c`te-va zile, gre[eli de scriere care anulau actelejudec\tore[ti, dispozi]ii contrare ordonan-]elor [i instruc]iuni incomplete de aplicareau sanc]ionare, pierderea actelor, confuzii deinterpretare, articole ce denun]au „atacul lapersoan\“ [i „`ngr\direa libert\]ii“, o diversi-tate de procedee legale rev\rsatu-s-au `ntruanihilarea incrimin\rii lotrilor. (...)

Pe de o parte oligarhia oficializat\ a lotri-lor, pe de alt\ parte masa credulilor `n intran-sigen]a puterilor statale. Pe de o parte o eco-nomie dup\ modele capitaliste, onest\ [i fi-rav\, pe de alt\ parte o economie subteran\,de un ilicit at`t de flagrant `nc`t `ns\[i Uniu-nea European\, prin `naltul comisar pentruOrient, s-a declarat „`nsp\im`ntat\“ de h\-]i[ul legislativ care, pare-se, pria de minuneunor `ntreprinz\tori fiindc\ prosperau folo-sind gajarea apoi transferarea `n lan] (suvei-ca) a unor valori imobiliare din fondul statu-lui rom=n, grevate de datorii, p`n\ ce crean-]ele se anulau prin omisiune [i ree[alon\ri.

Norodul, deprins cu lag\rul comunist –un opresor fariseu c\ruia trebuia s\ i se r\s-pund\ pe m\sur\ – s-a bucurat foarte la `nce-put c\ autoritatea republicii preziden]iale sedeteriora v\z`nd cu ochii (cazul ministruluiaflat cu pantalonii pe vine este notoriu) [i,manipulat cu u[urin]\ de orice `mp\r]itor aliluziilor, a sus]inut lotria dup\ str\vechileobiceiuri, ba chiar a `ncurajat-o t\inuindc`nd i se f\cea parte, manifest`nd pentru eli-berarea lotrilor arestui]i din gre[eal\ (cazulpreotului transferat la alt\ parohie), `mpotri-vindu-se oric\ror schimb\ri, m\car c\cet\]enii de toat\ m`na se ar\tau `ngrijora]ide nesiguran]a `n propriile case. Dar\ conti-nua s\r\cire a masei muncitoare a „schimbatmacazul“, cum s-a exprimat primul ministrula Bilan]ul Poli]iei Comunitare, fiindc\ ne-drept\]ile, jafurile, violen]ele s-au r\sp`ndit`n toate localit\]ile [i nivelurile sociale. Pl`n-gu-s-a moderatorul postului „Radio Popu-lar“ la deschiderea celui de al treilea Simpo-zion al Solidarit\]ii Sociale cum c\ „... des-tui [i-au `ngropat banii `n p\m`nt de fric\... s-au ajuns a se `nchiria sicriele de prea mul]imor]i [i prea pu]in\ protec]ie social\... `[i facsinguri dreptate, dup\ c`t\ minte au, iar maiapoi se judec\...“

Memoriile lui Johannes de Bramberg,fost deputat itinerant al Parlamentului Euro-pei (ap\rute ini]ial `n foileton `n „Pome-

ranische Tageblatt“), cuprind aprecieri sem-nificative: „... cu mare spaim\ am traversatcapitala (Bucure[ti, s. n.) unde cete de bri-ganzi lovesc automobilele cu ciocanele [isubtilizeaz\ bagajele la semafoare...“; „...unfost camarad de [coal\ mi-a relatat c\ dor-mea `n gr\din\, schimb`nd pomii `n fiecarenoapte, ca s\ nu fie surprins...“.

Cu toat\ ineficien]a congenital\, presatepe canale diplomatice, autorit\]ile s-au fostcon[tientizat c\ nu lotrii ci spiritul de lotrieeste r\ul cel mare a[a c\ purces-au emitereade legi, edicte, proclama]ii [i alte documen-te care s\ limiteze fenomenul, c\ci de st`rpitera cu neputin]\, `ntr-at`t se `nc`lciser\ inte-resele contradictorii, ce doar parvenirea a-veau `n comun. S-au efectuat chiar [i gra-]ieri, zise „educa]ionale“, pentru `ncurajarealotrilor neprin[i, degeaba fiindc\ diversitateacazurilor f\cea imposibil\ crearea de prece-dente juridice.

P`n\ chiar presa p\zitoare democra]iei aajuns la solu]ii idealiste, de toat\ mila. „Vai[-amar, exclama redactorul-[ef Cristu Jan-ghinea `n num\rul jubiliar al „Economistuluirural“, (...) toat\ speran]a ni-i `n modelulamerican al Vestului s\lbatic, precum calotrii cu dare la m`n\ s\ se a[eze la casele lor,s\-[i creasc\ pruncii, s\ instaureze ordineapentru a-[i dezvolta afacerile ini]iate doar ei[tiu cum, c\ci au nevoie de recunoa[tereinterna]ional\“. Ceva dreptate tot avea Jan-ghinea, `n sensul c\ politica partidului deguvern\m`nt s-a orientat ulterior c\tre lega-lizarea loviturilor prin prescrierea au com-pensarea tuturor datoriilor; dar asta consti-tuie alt\ tem\, – cea a fondurilor specialedisimulate nenominal `n bugetul public.

P`n\ atunci, ]ara Rom=niei se poatem`ndri cu producerea unui sistem economicunic – combina]ia inextricabil\ `ntre lotrie [iputerile statului, consecin]\ conservatoare asupradimension\rii Sectorului III `n epocasocialist\ (sectorul „r\m\[i]a capitalismu-lui“), a transform\rii acestui sector dup\1990 `n „r\m\[i]a socialismului“ la fel deexacerbat\, precum [i a neputin]ei organice aforului legislativ (la care a contribuit f\]i[executivul monocolor) de a `nlocui cosmeti-zarea arhetipurilor cu extrapol\ri [tiin]ifice.

~n loc de concluzie: lotria rom=neasc\ocup\ un loc distinct `ntre fenomenele eco-nomice ale epocii contemporane prin consti-tuirea unui mutant al socialismului, cucaracter de mas\, oficializat, total, caremerit\ un studiu exhaustiv.

MARIAN DRUMUR

Despre lotria `n ]ara Rom=nieiSCRISORI NETIMBRATE

ROMTELECOM

Romtelecom [i-a `mbog\]it oferta deproduse [i servicii o dat\ cu venireatoamnei. Astfel, noile pachete Romtele-com con]in telefoane DECTcordless per-formante, cu serviciile CLIP [i VOCESincluse. Cu noul pachet vei [ti cine tesun\ `nainte de a r\spunde [i vei puteaprimi mesaje. Pl\te[ti un avans [i 12 ratelunare, iar activarea serviciilor se facegratuit. Pre]ul acestor produse variaz\`ntre 1.140.000 lei [i 5.064.000 lei.

Al\turi de serviciile de telefonie,Romtelecom ofer\ [i acces Internet,pun`nd la dispozi]ie [i numere unice.Acestea s`nt: Acces special Internet(ASI), UIAN [i Clicknet. Din ASI facparte: accesul normal, special [i „pre-mium“.

Accesul special la Internet este similaraccesului normal. Diferen]a survine doar

`n modul de tarifare. La accesul normal,Romtelecom aplic\ tarifele specificatepentru convorbirile telefonice na]ionale.

Astfel, pentru accesul normal si spe-cial utilizatorul pl\te[te furnizorului deservicii Internet pentru conexiunile reali-zate, iar abonatul titular al liniei telefoni-ce utilizate pentru acces (`n multe cazuriaceeasi persoana cu utilizatorul) pl\te[tela Romtelecom pentru traficul realizat `nre]eaua telefonic\. Pentru accesul „pre-mium“ plata se face numai c\treRomtelecom, pe baza duratei `nregistratea fiec\rui apel destinat accesului laInternet. Pentru diferen]ierea acestui ser-viciu se utilizeaz\ o numerota]ie special\pentru liniile de acces, de forma 89...

Serviciul Num\r Unic de Acces laInternet (UIAN �Unique Internet AccessNumber) const\ `n furnizarea unui num\rde telefon unic, non-geografic (num\rvirtual) pentru accesul dial-up la Internet.Num\rul format de utilizator pentruaccesul dial-up la Internet este de forma:0870 YV XXXX. Serviciul UIAN se

acord\ furnizorilor de Internet (ISP) careau `ncheiat deja un contract ASI cuRomtelecom.

ClickNet este un nou serviciu dial-upde acces Internet, care ofer\ o vitez\ dep`n\ la 56 kbiti/sec „best effort“.Serviciul ClickNet poate fi activatmanual introduc`nd urm\toarele infor-ma]ii la conexiunea dial-up: num\rul deacces: 89 99 222 pentru Bucure[ti 890222 pentru celelalte jude]e; nume utiliza-tor: clicknet [i parola: clicknet. Tarifulpentru serviciul ClickNet include at`ttariful pentru apeluri, c`t [i tariful pentrutraficul Internet. Exist\ dou\ perioade detarifare: perioada de varf: de LUNI panaVINERI intre orele 08:00-20:00 (0,0125Euro/min) [ i`n afara perioadei de varf:de LUNI pana VINERI intre orele 20:00-08:00, pe parcursul intregului weekend [i`n s\rb\torile legale(0.0070 Euro/min).

www.romtelecom.ro v\ poate oferimai multe informa]ii. Accesa]i [i benefi-cia]i de ofertele Romtelecom.

S-auzim numai de bine!

P

octombrie 2004

24 Flash

Colegiul de redac]ie:{tefan Afloroaei, Al. Andriescu, Emil Brumaru, Al. C\linescuLiviu Leonte, Paul Miron, Dan Petrescu, Alexandru Zub.

Redactor [ef:Gabriela Gavril

Coresponden]i externi:

J. W. Boss (Amsterdam)Liliana Nicorescu (Montreal)Cerasela Nistor (Montreal)William Totok (Berlin).Bogdan Suceav\ (Los Angeles)Mihai Vacariu (Adelaide)

Redactori: Radu AndriescuMichael Astner{erban Axinte (secretar general de redac]ie)Alina Cr\ciunMihai Dasc\luGabriela HajaIoana MilitaruDoris MironescuLuciana MoisucLucian Dan TeodoroviciRaluca V=rlan

Colaboratori:

Alex Aciob\ni]ei

Radu Pavel Gheo,

Florin L\z\rescu,

Cristian P\tr\[coniu,

Florin }upu,

Cristian Dumitriu (tehnoredactor)

Diana Cristina Go[man (tehnoredactor)

Paul Dan Pruteanu (webmaster)

Adresa redac]iei:Ia[i, B-dul Carol I, nr. 3-5Casa Conachi, cod 700506

www.timpul.ro

E-mail: timpul@yahoo.com ISSN 1223-8597Nr. catalog Rodipet 4624

Revist\ editat\ de:Viitorul Rom=nesc [iFunda]ia Cultural\ „Timpul“

Fondatori:Liviu Antonesei (pre[edinte)Gabriel Cucuteanu (director general)

TIMPUL

REVISTA APARE CU SPRIJINUL CONSILIULUI LOCAL IA[I [I AL MINISTERULUI CULTURII

Responsabilitatea opiniilor exprimate `n paginile revistei apar]ine autorilor

Sarcofagul de h`rtieVotul bate bunul sim]. Sau despre cum n-a f\cut poli]iepolitic\ C.V.Tudor

De[i pu]ine ispr\vi dintr-ale politichieimai au darul de a ne mira, votul dinCNSAS, prin care s-a decis c\ C.V. Tudornu a f\cut poli]ie politic\ este, totu[i, oculme a nesim]irii. O recunoa[tere c`t sepoate de limpede a faptului c\ scormoni-rea prin dosare pare a fi fost imaginat\ de„cei responsabili“ doar ca o `ndeletnicireplicticoas\, f\r\ nici o finalitate, se `n]e-lege, care s\ le dea unor vis\tori la norma-litate iluzia c\ se caut\ restabilirea adev\-rului. ~n fond, o cacialma dirijat\, bun\ s\]in\ ocupa]i ni[te intelectuali reprezentati-vi pentru firava noastr\ societate civil\ [icare, p`n\ la urm\, nici nu cost\ prea mult.Cum s-a votat? Andrei Ple[u, Mircea Di-nescu, H.-R. Patapievici [i Claudiu Seca-[iu au votat c\ C.V. Tudor a f\cut poli]iepolitic\, iar Gheorghe Oni[oru (venit `nColegiu la propunerea PNL), ConstantinBuchet (PRM), Viorel Nicolescu (PN}CD)[i Ladislau Csendes (UDMR) au votat `m-potriv\. Am uitat s\ spun c\ prezindentulOni[oru a votat de dou\ ori, dup\ cum `i d\dreptul pozi]ia sa eminent\. Care va s\zic\, porc\riile de la S\pt\m`na n-au exi-stat, turn\toriile ce-au mai distrus via]aunora [i a altora n-au fost produse nici-c`nd. ~]i vine s\ zici, ca `ntr-o poezie nuprea grozav\ a lui Marin Sorescu, mi s-af\cut grea]\ de at`ta dat peste cap `n tiri-bomba România, vreau s\ cobor!

A. Ple[u [i M. Dinescu au anun]at c\demisioneaz\ din Colegiul CNSAS, `nsemn de protest fa]a de o asemenea deci-zie aberant\. Ceva mai t`rziu, poetul [irealizatorul talkshow-lui de la Realitateatv a revenit asupra deciziei sale. De uncomic absurd mi s-au p\rut apelurile [i`ngrijor\rile unor politicieni: `ntoarce]i-v\,oameni buni, printre dosarele trunchiate,m\sluite, a[tepta]i fi]uicile ce-au sc\patprintre degetele organelor, c\ nu se face s\nu func]ioneze Colegiul `nainte de alege-ri… Mai da]i ni[te certificate de virginita-te [i bun\ purtare oamenilor no[tri! Eibine, dac\ pr\v\lia CNSAS-ului pare s\func]ioneze doar ca fabric\ de alibiuripentru lichele [i turn\tori, `n func]ie deinterese de partid, atunci nu v\d de ce-armai r\m`ne deschis\. Numai ca s\ pes-cuiasc\ ni[te plevu[c\, ni[te turn\toriam\r`]i de doi lei?

O m\rturisire a lui Sorin Ro[ca St\-nescu din Ziua, `n cinismul ei perfect, credc\ ne mai l\mure[te `n privin]a eficien]eiCNSAS-ului [i a „libert\]ii sale de mi[-care“: „Membrii acestui Colegiu nu audreptul s\ cerceteze [i s\ se pronun]e `nleg\tur\ cu numeroase categorii de cola-boratori care se reg\sesc `n dosarele clasi-ficate la secret. Eu `nsumi s`nt `n aceast\situa]ie. Am fost informator al Brig\ziiAntiteroriste [i am certificat CNSAS `ncare scrie negru pe alb c\ nu am colaboratcu Securitatea. E o t`mpenie. Afirm a suta

oar\: am colaborat! ~ntr-o situa]ie asem\-n\toare se afl\ un num\r imens de persoa-ne publice, `ntre care mul]i politicieni. Obun\ parte dintre ace[tia au f\cut ceva maigrav dec`t mine. Adic\ au f\cut poli]iepolitic\. Cazul lui Vadim este tipic dinacest punct de vedere. Oare de ce nu cer-ceteaz\ nimeni arhivele de la SIE pentru aafla cam ce scria Vadim chiar despre men-torul s\u Eugen Barbu, `n timp ce benefi-cia la Viena de o burs\ mijlocit\ de aces-ta? S`nt clasificate? Aten]ie [i la o alt\diversiune: mul]i dintre cei care au f\cutpoli]ie politic\ se ap\r\ ast\zi flutur`nddosarul lor de urm\ri]i. E o alt\ diversiu-ne. Urm\ritorii erau, la r`ndul lor, supra-veghea]i.

A[a se face c\ am avut poli]ie politic\,dar nu prea am avut turn\tori. Cu excep]iaunor nenoroci]i care au f\cut `nchisoarepolitic\ pentru ca noi s\ fim liberi.

{i acolo, sub tortur\ [i [antaj, au cedat,m`zg\lind un angajament sau o not\ infor-mativ\.“

Jurnali[tii no[tri [i lacrimile lui B\sescu

De o bun\ bucat\ de vreme `ncoace, dec`te ori se `nt`mpl\ ceva c`t de c`t mai ciu-dat pe la noi, botezat repede eveniment,televiziunile dau repede telefoane la c`]ivaanali[ti (nu mai pun ghilimele [i-mi pare

r\u c\ bietul cuv`nt a `nceput s\ aib\ oconota]ie peiorativ\), `i convoac\ urgent`n platou [i pun de-o dezbatere. A fost unfotbalist s\ vizioneze fete evolu`nd labar\, prefer`nd s\ transpire `n alt\ partedec`t pe gazon… se `ncinge o discu]ieaprins\. S-a r\sturnat o cistern\… e locde-o `nfruntare de opinii. (~n treac\t fiespus, la c`te camioane cu diverse chestiice pot s\ri `n aer cu tot cu in[ii din decorintr\ la noi `n [an]uri, m\ tem c\ o adev\-rat\ [tire ar suna cam a[a: „Un camion`nc\rcat cu materiale extrem de inflamabi-le a reu[it s\ str\bat\ cei 31 de kilometrip`n\ la destina]ie [i a fost desc\rcat `nbune condi]iuni. V\ inform\m pe aceast\cale c\, `n timpul opera]iunii, nu a fostnimeni r\nit, [coala din sat e la locul ei, cutot cu cele dou\ geamuri cr\pate, lipite cuh`rtie de prins mu[te de doamna suplini-toare, gardul incintei n-a fost d\r`mat, iarc`inele Vasile a fost evitat `n ultimulmoment de [oferul experiment care, `nmomentul de fa]\, s\rb\tore[te reu[ita, `m-preun\ cu localnicii ferici]i la „Trei Sur-cele“. Ce v\ pot spune mai mult, atmosfe-ra e de s\rb\toare… Vom reveni cu unamplu reportaj de la fa]a locului. Andrea?)

Un spectacol media fascinat prin prostgust a fost prilejuit de retragerea lui T.Stolojan din cursa pentru Cotroceni [i –mai ales! – de… lacrimile lui B\sescu.Toate televiziunile – [i cele cu o oarecareaudien]\, dar [i buticurile cu drept de-a

zburda prin eter – au tot dat imaginile cupricina, `ntreb`ndu-se/ne obsesiv: „De ce-a pl`ns B\sescu? A fost sincer B\sescu?Etc.“ R\m`i mut c`nd vezi c\ jurnali[ti cupreten]ii, care au comentat r\zboiul dinfosta Jugoslavie, 11 septembrie, masacrulde la Beslan [i altele asemenea ([i ]ip\ cadin gur\ de [arpe c\ politicienii n-au pro-grame, c\ ne aburesc cu discursurile lorg\unoase, cu echilibristica lor populist\)diseac\ asemenea futilit\]i. Nu-]i vine s\crezi cum oameni destul de serio[i almin-teri se complac `ntr-o astfel de t`mpi]ic\hermeneutic\, ce aminte[te de obsesianoastr\ de dinainte de 1989 de a interpre-ta la nesf`r[it b`lbele [i tremur\turileConduc\torului. Povestea `n sine e demn\de-o schi]\ à la Harms, dar din nefericire erealitate.

F\t-Frumos ot Cotroceni

Nemai[tiind cum s\ cear\ voturi (pen-tru c\, la pove[tile cu eficien]a [i cinstea,casc\ deja [i galinaceele dispuse s\ nasc\pui vii), speciali[tii din staff-urile de cam-panie ale unor partide puternice, dar deru-tate, au lansat un soi de concurs de misterpentru Cotroceni. Cum ar veni, s\ c`[tige„\l mai frumos, c\-i mai omenos“.

„Bizarelor criterii ce func]ioneaz\ lanoi pentru a `mp\r]i oamenii politici `n«buni» [i «r\i»“ – scrie Al. C\linescu `nDilema veche, 15-21 octombrie – „li s-amai ad\ugat unul, nu mai pu]in surprin-z\tor: criteriul estetic. N-am s\ merg p`n\la a reaminti savante studii ce pun `n evi-den]\ caracterul relativ al canoanelor fru-muse]ii fizice, mul]umindu-m\ s\ citezaceast\ superb\ vorb\ a lui Proust: „S\l\s\m femeile frumoase b\rba]ilor f\r\imagina]ie“. Nu voi insista nici asuprafaptului c\ anumite norme (rezult`nd dinimaginarul colectiv) `[i au rostul lor c`nd evorba de starurile de cinema [i de vedete-le TV. C`nd s`nt `ns\ utilizate drept arm\electoral\, atunci cu siguran]\ ceva nu e `nordine. Haide]i s\ spunem lucrurilor penume. Printre g\selni]ele ma[inii de pro-pagand\ PSD ^ PUR se afl\ [i ideea de aexploata un efect de contrast: N\stase efrumos, B\sescu e ur`t.“

Strategia `n sine nu-i deloc made inRomania – s\ ne amintim c\, `ntr-o inter-ven]ie de un minunat penibil, consoartacontracandidatului lui Bush declara cuvoce tremur`nd\ c\ so]ul ei e un „b\rbatfrumos“. De gustibus… Consoarta unuipreziden]iabil de-al nostru, dat mai noucu PUR, a fost `ns\ mult mai simpatic\:b\rbatul ei politic n-ar fi chiar Adonis,dar e „b\ftos“, are el norocul lui, deparc\ l-a sc\pat maic\-sa `n latrina dinfundul cur]ii [i l-a recuperat mai `ncolo,c`nd [i-a adus aminte. Nu fac dec`t s\citez din spusele pline de duio[ie conju-gal\ ale doamnei Dana.

(C.N.P.)