Universitatea de Medicină şi Farmacie “ Gr. T. Popa” IaşiDisciplina Anatomie

Curs 10 an II sem I MG2010-2011

Planul cursului

1. Venele capuluiVenele exteriorului capului şi feţeiVenele gâtuluiVenele diploice, venele creierului, sinusurile

venoase ale dura mater

2. Venele gâtului

3. Limfaticele capului

4. Limfaticele faciale

5. Limfaticele gâtului

Venele capului şi gâtului

• Se pot divide în 3 grupe: Venele exteriorului capului şi feţeiVenele gâtuluiVenele diploice, venele creierului, sinusurile

venoase ale dura mater

Venele exteriorului capului şi feţei.

• Vena frontală• Vena facială anterioară• Vena temporală superficială• Vena auriculară posterioară• Vena occipitală

Venele gâtului.

• Vena jugulară externă• Vena jugulară posterioară

externă • Vena jugulară anterioară• Vena jugulară internă• Vena vertebrală

Vena vertebrală• Se formează din triunghiul

suboccipital din venele tributare mici, care ies din plexul venos vertebral intern, se unesc cu vene mici ale muşchilor din partea postero-superioară a gâtului şi formează un vas care intră în foramenul din procesul transvers al atlasului, coboară formând un plex dens în jurul arterei vertebrale, terminat cu un trunchi care iese din foramenul transvers al vertebrei a VI a cervicale.

Venele diploice

• Comunică cu venele meningeale şi sinusurile durei mater şi de venele pericraniului.

vena frontală vena temporală anterioară vena temporală posterioară vena occipitală

Venele creierului venele externe venele cerebrale superioare în nr. de 8 sau 12

drenează suprafeţele superioară, laterală şi medială ale emisferelor, se deschid în sinusul sagital superior

vena cerebrală medie începe pe suprafaţa laterală a emisferei şi mergând de-a lungul fisurii cerebrale laterale se termină în sinusul sfenoparietal sau cavernos, este conectată cu sinusul sagital superior prin vena mare anastomotică a lui Trolard şi cu sinusul transvers prin vena anastomotică posterioară a lui Labbe

venele cerebrale inferioare drenează suprafaţa profundă a emisferelor, cele din suprafaţa orbitală a lobului frontal se unesc cu venele cerebrale superioare şi prin aceasta se deschid în sinusul sagital superior, cele din lobul temporal se anastomozează cu venele cerebrale mediale şi bazale şi se varsă în sinusurile cavernos sfenoparietal şi pietros superior

venele cerebrale interne drenează sângele din partea profundă a emisferelor, în nr. de 2 fiecare se formează în apropierea foramenului interventricular prin unirea venelor coroidă şi terminală, se unesc în dreptul corpului callos şi formează vena cerebrală mare

Sinusurile venoase ale durei mater

• sinusurile venoase ale durei mater sunt canale venoase care drenează sângele de la creier, situate între două straturi ale durei mater se pot divide în 2 grupe:

grupa postero –superioară grupa antero - inferioară

Limfaticele capului (Inelul lui Cuneo)

Ganglionii occipitali Ganglionii mastoidieni Ganglionii parotidieni Ganglionii

submandibulari Ganglionii submentali Ganglionii sublinguali Ganglionii retrofaringieni

Limfaticele faciale

• Se disting patru grupe, de jos în sus:

Grupul maxilar inferior (supramandibular)

Grupul buccinator. Grupul suborbitar Grupul orbitar

Ganglionii submentali

• plasaţi între mandibulă anterior, hioid posterior şi pântecele anterior al digastricului, lateral. Sunt repartizaţi în trei grupuri: anterior, mijlociu şi posterior.

Grupul anterior Grupul mijlociu Grupul posterior

Ganglionii linguali şi sublinguali

• Sunt mici noduli inconstanţi, plasaţi profund deasupra regiunii suprahioidiene, pe traiectul trunchiurilor colectoare ale limbii. Sunt repartizaţi în două grupe:

Ganglionii laterali. Ganglionii mediani.

Ganglionii retrofaringieni

• Situaţi la nivelul orofaringelui, sunt dispuşi în două grupuri:

Ganglionii retrofaringieni laterali.

Ganglionii retrofaringieni mediani..

Limfaticele gâtului

Ganglionii cervicali anteriori Triunghiul lui Rouvière:

Ganglionii jugulocarotidieni Ganglionii lanţului spinal Ganglionii cervicali transverşi

Ganglionii cervicali anteriori

• Lanţul jugular anterior superficial• Lanţul jugular anterior profund este format din patru grupe:

Grupul prelaringian, format din trei mase distincte: ganglionii intertiro-hioidieni ganglionii tiroidienigan glionii intercrico-tiroidieni

Grupul preglandular sau pretiroidian este situat înaintea sistemului tiroidian.

Grupul pretraheal este situat între tiroidă şi trunchiul venos brahio-cefalic stâng; e format din 2-9 ganglioni care formează un fel de lanţ orientat transversal; vasele aferente colectează limfa din tiroidă.

Grupul latero-traheal - lanţul recurenţial în număr de 4-10 sunt eşalonaţi de-a lungul nervilor recurenţi;

Ganglionii laterali ai gâtului

• Sunt grupaţi în ganglioni superficiali şi ganglioni profunzi. Ganglionii laterali superficiali (lanţul jugular extern)

– În număr de 1-2 sunt situaţi de-a lungul venei jugulare externe. Acest lanţ e plasat între ganglionii parotidieni inferiori subaponevrotici şi lanţul ganglionar jugular intern sau cervical transvers.

Ganglionii laterali profunzi ai gâtului– Formează trei lanţuri:

jugular intern spinal cervical transvers

Bibliografie

• Drake R, Voegl W, Mitchell A. Gray's Anatomy for Students. Churchill Livingstone, 2004.• Delmas A, Rouvière H. Anatomie humaine descriptive, topographique et fonctionnelle, 15éme édition, Masson, 2002• Frâncu LL, Varlam H. Anatomie regională şi aplicată. Capul şi gâtul. 2. Ed. Junimea, Colecţia Anatomia Rediviva, 2, Iaşi,

2003.• Antohe DŞt. Sistemul locomotor – Scheletul, Ed. Junimea Iaşi, 2006• Frasin Gh, Cozma N, Chiriac V. Anatomia capului şi a gîtului, litografia IMF Iaşi, 1984• McMinn RMH. Last’s anatomy regional and applied, 9th ed., Churchill Livingstone, Edinburgh, 1994.• McVay CB. Anson & Mc Vay Surgical anatomy, 6th ed., Philadelphia, WB Saunders Company, 1984.• Moore KL. Clinically oriented Anatomy. 3rd ed, Williams & Wilkins, 1992.• Papilian V, Papilian VV. Manual practic de disecţie şi descoperiri anatomice, Ed. Dacia, Cluj, 1994.• Ross LM, Lamperti ED, Taub E. Head and Neuroanatomy. Thieme, Stuttgart, New York, 2007.• Rouvière H. Anatomie Humaine Descriptive et Topographique, 10eme ed, Masson et Cie, Paris, 1970.• Snell RS. Clinical Anatomy for Medical Students, 4th ed., Boston, Little, Brown and Company, 1992.• Sobotta J. Atlas of human anatomy, (ed. Putz R, Pabst R), 12th ed., Baltimore, Williams & Wilkins, 1997.• Standring S. Gray΄s Anatomy. The Anatomical Basis of Clinical Practice. 39th ed, Elsevier Ltd, Churchill Livingstone, 2005.

•Williams PL. Gray's Anatomy, 38th ed., Edinburgh, Churchill Livingstone, 1995.