1 P li i i i L i l i1. Politici şi Legislaţie

Lavinia Andrei21 martie 2012 

Contract: IEE/09/741SI2.576295website: http://www trainrebuild euwebsite: http://www.trainrebuild.eu

Provocările Schimbărilor ClimaticeProvocările Schimbărilor Climatice

.

Kilimanjaro în 1912 şi 2000Kilimanjaro în 1912 şi 2000

Provocările Schimbărilor ClimaticeProvocările Schimbărilor Climatice

• Obiectivul global: cresterea temperaturii medii globale la max. 2°C g p g• Stiinta impune ca emisiile globale să se reducă cu ‐50% până în 

2050 prin comparatie cu 1990• Atingerea obiectivului UE de către tările dezvoltate de reducere a• Atingerea obiectivului UE, de către tările dezvoltate, de reducere a 

emisiilor de gaze cu efect de seră cu 80 ‐ 95% până în 2050 în raport cu nivelul anului 1990

• Necesitatea existentei unei strategii care vizează emisii reduse de dioxid de carbon în 2050, cu un cadru de actiune pe termen lung

• Necesitatea stabilirii unor etape intermediare în vederea atingerii p gobiectivului în 2050.

• Necesitatea de a monitoriza periodic evoluţiile în acest sens

Emisiile de gaze cu efect de seră la l dnivel de UE 27

1990 -2010

GDP (PIB) + 40%

Producţia UE + 34%

Emisii - 16%in 2009 inclusiv aviatia

Cu toate acestea,Cu toate acestea,politicile actuale ar

conduce doar către - 40%emisii de GES până în

20502050

Foaia de parcurs a UE pentru 2050Foaia de parcurs a UE pentru 2050

100% 100%

80% reducere domestică în 2050:

– fezabilă cu tehnologiiledisponibile

80%

100%

80%

100%

Politica actualăEnergie electrică

disponibile– schimbare de

comportament doar prin fixarea pretuluidacă toate sectoarelecontribuie cu diferite

40%

60%

40%

60%Locuințe și servicii

Industrie

Locuințe și servicii

contribuie, cu diferite grade si ritmuri

Parcurs eficient– 25% în 2020– 40% în 20300%

20%

0%

20%

Alte emisii decât cele de

Transport

Agricultură (alte emisii

– 40% în 2030– 60% în 2040

0%1990 2000 2010 2020 2030 2040 2050

0%( l )

Ţintele pentru 2020 – Pachetul l ăenergie şi climă

• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% (prin)comparaţie cu 1990)

– Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii reduce emisiile provenind din istalatii industriale (şi aviaţie începând cu 2012 )tintele pentru emisiile nationale acoperă alte sectore: ex construcţii– tintele pentru emisiile nationale acoperă alte sectore: ex. construcţii, servicii, agricultură, transporturi (cu excepţia aviaţiei): 19% până în 2020 pentru România

• Creşterea la 20% a cotei de energie regenerabilă în cadrulş g gmixului de energie în UE– tinta natională convenită: 24% până în 2020 pentru România

• Imbunătăţirea eficienţei energetice cu 20% prin comparaţiecu mediul de afaceri ca şi proiecţii obişnuite

• 10% din combustibilii pentru transport vor proveni din biocarburanti.

Eficienţa energetică punct cheie în d lreducerea emisiilor

• Eficienţa energetică are cea mai importantăEficienţa energetică are cea mai importantăcontribuţie, în special până în 2020– Politicile actuale la nivel european contribuie doar la îmbunătătirea de 10% în domeniul eficientei energetice;

– Foaia de parcurs confimă rolul cheie al eficienţei energetice până în 2020 si post 2020;energetice până în 2020 si post 2020;

– Eforturile pentru atingerea unei ţinte de eficienţăenergetică cu 20% conduc la reducerea cu 25% a GES;energetică cu 20% conduc la reducerea cu 25% a GES;

– EU ETS este un istrument pentru a obtine eficientăsuplimentară.

Directiva privind performanţa ti ă lădi ilenergetică a clădirilor 

(EPBD-reformată)Principalele patru elemente ale EPBD sunt:

– Introducerea unei metodologii integrate de măsurare a performanței energetice a clădirilor;energetice a clădirilor;

– Stabilirea și aplicarea standardelor minime de performanță energetică în clădirile noi și în clădirile renovate cu o suprafață mai mare de 1.000 m2, precum și actualizarea regulată a acestor t d dstandarde;

– Introducerea unui sistem de certificare energetică și consiliere pentru clădirile noi și existente și pentru clădirile publice, unde certificatele ar trebui afișate într‐un loc vizibil;

– Inspectia si evaluarea regulată a cazanelor, sistemelor de încălzire si aer conditionat.

Rolurilor și responsabilități pentru ă l l lautoritățile locale

• Stabilirea cadrului administrativ necesar la nivel local;• Elaborarea regulamentelor locale pentru a aplica si mai bine procesul de 

certificare, revizuirile, cerintele privind performanta energetică minimă etc.;

• Asigurarea accesului la certificatori independenti acreditati la nivel local;• Asigurarea accesului la certificatori independenti acreditati la nivel local;• Aplicarea certificării la aparitia unei schimbări în privinta proprietătii;• Elaborarea de strategii energetice si planuri de actiune pentru îndeplinirea 

obiectivelor respective;• Informarea publicului si cresterea gradului de constientizare privind 

practicile si oportunitătile de investitii EE;• Cooperarea cu companiile de servicii energetice, încheierea de 

parteneriate public –private;parteneriate public  private;• Afisarea certificatelor de performantă energetică în locuri vizibile în clădiri 

publice;• Schimbul de bune practici în cadru national si international.

Directiva privind performanţa ti ă lădi il î l i l ţienergetică a clădirilor în legislaţia 

româneascăDirectiva 2002/91/CE privind performanta energetică a clădirilor a fost, adoptată prin:‐ Legea 158/2011 de aprobare a OUG 18/2009 privind creşterea performantei energetice a blocurilor de locuinte;‐ Legea nr. 76/2011 pentru aprobarea Ordonantei de Urgentă a Guvernului nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finantare prin credite pbancare cu garantie guvernamentală.

Atribuţiile APL în implementareal d b lprogramelor de reabilitare

• identificarea si inventarierea blocurilor de locuinte;• înstiintarea asociatiilor de proprietari;• proiectarea lucrărilor de investitie;• proiectarea lucrărilor de investitie;• executarea lucrărilor de investitie;• receptia la terminarea lucrărilor si eliberarea certificatului de 

performantă energetică;• receptia finală, după expirarea perioadei de garantie de bună 

executie (3 ani)( )

EPBD reformată (2010)Principalele puncte ale directivei si diferentele fată de EPBD sunt:• Începând cu 31 decembrie 2020, toate clădirile noi vor fi clădiri cu consum 

de energie aproape egal cu zero si energia consumată trebuie să provină în cea mai mare parte din SERcea mai mare parte din SER. 

• Clădirile publice ar trebui să dea un exemplu, transformându‐se în clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero până la 31 decembrie 2018.

• Va fi impusă o procedură mai detaliată si mai riguroasă de emitere a tifi t l d f tă ti ă i t b i ă i t d ăcertificatelor de performantă energetică si ar trebui să se introducă un 

sistem de control pentru verificarea corectitudinii certificatelor.• SM trebuie să se asigure că se emit certificate de performantă energetică 

pentru orice clădire construită, vândută sau închiriată, dar si pentru p pclădirile în care peste 500 m2 sunt ocupati de o autoritate publică. La cinci ani de la intrarea în vigoare a legislatiei, acest prag va fi redus la 250 m2. 

• SM pot stabili obiective pentru a stimula investitiile EE privind transformarea fondului de clădiri în clădiri cu consum de energie aproapetransformarea fondului de clădiri în clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero.

• SM pot aplica penalizări pentru neconformare.

Directiva privind Serviciile Energetice ( )(ESD)

Scopul directivei este acela de a rentabiliza siScopul directivei este acela de a rentabiliza si eficientiza consumul de energie prin:– stabilirea unor obiective indicative, stimulente si cadre institutionale, financiare si legale necesare pentru a elimina barierele de pe piată si imperfectiunile care împiedică un consum eficient de energieîmpiedică un consum eficient de energie,

– crearea conditiilor pentru dezvoltarea si promovarea unei piete pentru servicii energetice si pentru livrarea programelor de economisire a energiei si alte măsuri menite să îmbunătătească eficienta consumului final de energie.g

Atribuţiile sectorului publicAtribuţiile sectorului publicSectorul public trebuie:• să devină un model prin puterea propriului exemplu, • să adopte măsuri care să ducă la îmbunătătirea eficientei 

energetice,g• să informeze sectorul public si privat cu privire la măsuri si să 

promoveze schimbul de bune practici.Autoritătile locale ar trebui:• să initieze folosirea diferitelor scheme de finantare 

disponibile, cum ar fi finantări de la terti sau contracte privind performanta energetică. p g

• să integreze eficienta energetică în achizitiile lor publice prin investitii în produse, echipamente si vehicule eficiente energetic.

Transpunerea ESDTranspunerea ESDDirectiva privind Serviciile Energetice a fost transpusă prin  OG nr. 22/2008 privind eficienta energetică si promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie. Actul normativ impune, pe de o parte, operatorilor sistemului de distributie a energiei să ia măsuri pentru eficientizarea consumului de energie si pe de altă parte, obligă operatoriiconsumului de energie si pe de altă parte, obligă operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie mai mare de 1000 Tep, să efectueze audituri energetice anuale si să întocmească programe de îmbunătătire a eficienteisă întocmească programe de îmbunătătire a eficientei energetice.

Planurile naţionale de acţiune pentru f ă ă ( )eficienţă energetică (PNAEE)

Conform ESD, art. 14, toate SM trebuie să elaboreze Planuri nationale de actiune pentru eficientă energetică (PNAEE) în 2007 2011 2014 si săactiune pentru eficientă energetică (PNAEE) în 2007, 2011, 2014 si să transmită aceste documente Comisiei Europene în termenul stabilit.

Primul PNAEE prevede o gamă largă de politici si măsuri pentru p g g p pîndeplinirea obiectivelor nationale finale si intermediare de economisire a energiei, sustinute de strategii si planuri de actiune complete, cu un cadru institutional si finantare.

În ceea ce priveste economiile sectoriale, sectorul de constructii a fost în centrul atentiei, dat fiind că toate SM au mentionat câteva măsuri privind modernizările care vizează eficienta energetică, în special pentru sectorul locuintelor În afara acestui sector aproape fiecare SM a acoperit culocuintelor. În afara acestui sector, aproape fiecare SM a acoperit cu diverse măsuri sectoarele tertiar, de transport si industrial, dar numai câteva au acoperit si sectorul agricol. 

România PNAEE 1România PNAEE 1• Primul PNAEE al României a stabilit o tintă de reducere a 

consumului de energie finală pentru perioada 2008‐2016, cu un ritm mediu anual de 1,5% fata de media anilor 2001‐2005. 

• Tinta cantitativă asumată de tara noastră a fost realizarea uneiTinta cantitativă asumată de tara noastră a fost realizarea unei economii de energie de 2800 mii tep până in anul 2016, cu o tintă intermediară de 940 mii tep în anul 2010.

• Primul PNAEE contine douămăsuri privind cresterea eficientei• Primul PNAEE contine două măsuri privind cresterea eficientei energetice în clădiri, si anume:– Izolatie termică si ventilatie la clădiri de locuit multietajate construite 

în perioada 1950 1990;în perioada 1950‐1990;– Îmbunătătirea eficientei energetice la sistemele de încălzire/răcire în 

locuintele individuale.

România PNAEE 2România PNAEE 2Cel de al doilea PNAEE, realizat în 2011, prevede ca principale măsuri pentru cresterea eficientei energetice:

• aplicarea schemei de ajutor de stat aferentă cogenerării de înaltă eficientă;• intensificarea campaniilor de informare a populatiei si mediului de afaceri;• continuarea programului “Termoficare 2006‐2015 clădiri si confort”;• obligativitatea certificatului de performantă energetică, începând cu anul 2010 

pentru locuintele unifamiliale si apartamentele din blocurile de locuinte existente p pcare sunt vândute sau închiriate;

• continuarea Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinte;• continuarea atestării auditorilor energetici atât pentru clădiri cât si pentru 

activitătile industriale;act tăt e dust a e;• modernizarea transportului feroviar de călători si marfă si a transportului cu 

metroul,• aplicarea de către autoritătile publice centrale si locale a art. 7 al OG nr. 22/2008 

privind eficienta energetică si promovarea utilizării la consumatorii finali a surselorprivind eficienta energetică si promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;

• extinderea Programului National de Eficientă Energetică (reabilitarea sistemului de termoficare, reabilitarea clădirilor publice si eficientizarea iluminatului public) pentru perioada 2011 – 2015.p p

Directiva privind energia regenerabilă ( )(RED)

RED stabileste un cadru comun pentru folosirea surselor de energie regenerabilă în vederea limitării emisiilor de gaze cu efect de seră siregenerabilă în vederea limitării emisiilor de gaze cu efect de seră si pentru a contribui la promovarea unui transport curat. 

Stabileste obiective nationale individuale clare, obligatorii din punct de , g pvedere legal pentru toate SM, privind ponderea de SER în consumul de energie final brut în vederea atingerii obiectivului general UE de 20% pentru energia provenită din surse regenerabile până în 2020 si o pondere de 10% a energiei regenerabile, special pentru sectorul transporturilor.g g , p p p

RED solicită SM si să transmită Comisiei Planurile nationale de actiune pentru energie regenerabilă (PNAER) până la data de 30 iunie, care trebuie să cuprindă o descriere a modului în care SM vor îndeplini obiectivele SERsă cuprindă o descriere a modului în care SM vor îndeplini obiectivele SER convenite pentru productia de energie electrică, energie termică si transport. 

Obligaţiile Statelor Membre f l l dreferitoare şi la sectorul de construcţii

• Până la 31 decembrie 2014, SM trebuie să stabilească „acolo unde este cazul” niveluri minime pentru energia provenită din SER (inclusiv încălzirecazul” niveluri minime pentru energia provenită din SER (inclusiv încălzire, răcire centralizată) în clădirile noi si clădirile existente care sunt supuse unor renovări majore.

• SM trebuie să se asigure că după 1 ianuarie 2012, clădirile noi joacă un rol d l î f l ( l b l lăd l blde exemplu în folosirea SER (aplicabil si clădirilor publice existente supuse unor renovări majore). 

• SM trebuie să „promoveze” folosirea sistemelor de încălzire si răcire pe bază de energie regenerabilă, precum si a sistemelor care duc la o g g , preducere „semnificativă” a consumului de energie prin coduri de clădiri. 

• SM trebuie să încurajeze tehnologiile de conversie a biomasei cu o eficientă de cel putin 85% în cazul aplicatiilor comerciale si rezidentiale si de 70% în cazul aplicatiilor industrialede 70% în cazul aplicatiilor industriale. 

• SM trebuie să promoveze folosirea pompelor de căldură care îndeplinesc cerintele minime de etichetare ecologică.

Transpunerea REDTranspunerea RED

Cadrul legislativ în domeniul SRE este asigurat în g gRomânia de Legea nr. 220/2008 pentru stabilireasistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie (republicată în MO nrsurse regenerabile de energie (republicată în MO nr. 577/13.08.2010), prin care se instituie sistemul cotelor obligatorii combinat cu tranzactionarea gcertificatelor verzi. Legea 220/2008 a suferit numeroase modificări si 

l tă i lt icompletări ulterioare.Parte din normele de aplicare sunt încă ne‐elaborate.

Planul naţional de acţiune pentru b lă ( )energia regenerabilă (PNAER)

• Conform OG 22/2008 privind eficienta energetică si promovarea la consumatorii finali a SRE toti operatorii economici cu un consum anual deconsumatorii finali a SRE toti operatorii economici cu un consum anual de peste 1000 tep, precum si autoritătile administratiei publice locale cu o populatie de peste 20000 locuitori au obligatia să întocmească programe de eficientă energetică care includ actiuni de promovare a utilizării SRE la consumatorii finaliconsumatorii finali.

• Avand în vedere necesitatea ca sectorul public să reprezinte un exemplu privind promovarea eficientei energetice, guvernul a aprobat prin HG 1661/2008 Programul national pentru cresterea eficientei energetice si 

l î l blutilizare SRE în sectorul public pentru anii 2009‐2010. Acest program asigura sprijin financiar prin cofinantare nerambursabilă de la bugetul de stat pentru următoarele tipuri de obiective de investitii:– reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie 

termică, inclusiv schimbarea tipului de combustibil la instalatiile de ardere energetice (de exemplu trecerea pe biomasă);

– reabilitarea termică a unor clădiri publice si utilizarea potentialului local de SRE pentru alimentarea cu energie electrică si/sau termică;

– modernizarea iluminatului public interior si exterior.

Planul naţional de acţiune pentru b lă ( )energia regenerabilă (PNAER)

În scopul cresterii ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul constructiilor în România. PNAER prevede următoarele scheme de sprijin:

• Schema de finantare din fonduri structurale fără aplicarea regulilor de ajutor de stat; aceasta are drept beneficiari autoritătile administratiilor publice locale si asociatiile de dezvoltare intercomunitară.

• „Programul de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cu i t tili ă i l ă i t lă i i li ă isisteme care utilizează energie solară, energie geotermală si energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătătirea calitătii aerului, apei si solului”, cu finantare de la Fondul pentru Mediu, ai cărei beneficiari eligibili sunt unitătile administrativ‐teritoriale si operatorii economici având drept obiect principal de activitate “Hoteluri si alte facilităti de cazare similare”.activitate  Hoteluri si alte facilităti de cazare similare . 

• „Programul privind cresterea productiei de energie din surse regenerabile”, cu finantare de la Fondul de Mediu, care are drept beneficiari eligibili întreprinderile mari/întreprinderi mici sau mijlocii si operatorii economici 

• „Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie„Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire” (denumit si Programul "Casa Verde"), destinat persoanelor fizice.

• Programul „Termoficare 2006‐2015 ‐ căldură si confort” care finantează investitii realizate în reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică si greabilitarea termică a clădirilor.

Directiva privind cogenerarea (CHP)Directiva privind cogenerarea (CHP)

Principalele dispozitii ale directivei:• CE a stabilit valori de referintă armonizate ale eficientei pentru productia 

de energie termică si electrică, care au fost revizuite în februarie 2011 si vor fi revizuite o dată la patru ani pentru a fi conforme cu progresele tehnologice;

• Pe baza valorii de referintă pentru înalta eficientă, în termen de sase luni de la adoptare, SM trebuie să introducă garantia mecanismelor de origine pentru energia electrică produsă;

• SM trebuie să se asigure că schemele de sprijin pentru cogenerare suntSM trebuie să se asigure că schemele de sprijin pentru cogenerare sunt conforme, iar acest lucru trebuie prezentat în raportul lor national privind progresele înregistrate;

• SM trebuie să se asigure că energia electrică provenită din cogenerare are acces la retea si că pretul energiei electrice este corect;acces la retea si că pretul energiei electrice este corect;

• Până în februarie 2007 SM trebuiau să redacteze un raport privind potentialul national de cogenerare de înaltă eficientă. Apoi, o dată la patru ani, urmau să elaboreze un raport actualizat în urma solicitării CE;

Transpunerea directivei CHPTranspunerea directivei CHPPentru promovarea sistemelor de producere a energiei electrice si termice în cogenerare de înaltă eficientă a fost adoptat HG nr 1215/2009 privindîn cogenerare de înaltă eficientă a fost adoptat HG nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor si a conditiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficientă pe baza cererii de energie termică utilă. 

Se instituie, astfel, de la 1 aprilie 2011, schema de ajutor de stat pentru centralele de cogenerare, în vederea mentinerii lor pe piata de energie electrică si termică, în conditiile în care acestea îndeplinesc cerintele de , pînaltă eficientă, realizează economii de combustibil si de emisii semnificative, dar înregistrează costuri de productie mari.

Schema prevede acordarea unui sprijin financiar producătorilor de energieSchema prevede acordarea unui sprijin financiar producătorilor de energie electrică si termică ce detin sau exploatează comercial centrale de cogenerare de înaltă eficientă care realizează economii de combustibil de cel putin 10% fată de producerea separată.

Directiva privind eficienţa energetică ( ă)(urmează)

În iunie 2011, CE a propus un nou set de măsuri menite să ducă la cresterea eficientei energetice în UE în vederea atingerii obiectivului decresterea eficientei energetice în UE în vederea atingerii obiectivului de 20%. Conform noii directive, SM trebuie să stabilească măsurile privind utilizarea mai eficientă a energiei la nivelul întregului lant energetic.

Principalele dispozitii propuse:• Obligatia legală de a institui scheme de economisire a energiei în toate SM• Sectorul public ar trebui să conducă prin puterea exemplului, să aplice 

standarde înalte de eficientă energetică în achizitionarea de clădiristandarde înalte de eficientă energetică în achizitionarea de clădiri, produse si servicii, dar si în renovarea clădirilor publice.

• Ar trebui introduse audituri energetice obligatorii periodice pentru marile companii.

• Pentru sectorul de aprovizionare cu energie, SM ar trebui să adopte planuri nationale pentru încălzire si răcire în vederea dezvoltării potentialului de generare de înaltă eficientă si termoficare si răcire eficientă si toate centralele de cogenerare existente si noi ar trebui să gînregistreze valori de înaltă eficientă.

Directiva privind eficienţa energetică ( ă)(urmează)

b ă b l ă d f ă ă• SM ar trebui să stabilească un inventar de eficientă energetică pentru instalatiile care asigură combustia de combustibili sau rafinarea de petrol mineral si gaze si să instituie cerintele privind accesul prioritar/garantat la reteaprivind accesul prioritar/garantat la retea.

• SM ar trebui să îndepărteze obstacolele de pe piata eficientei energetice în sectorul locuintelor, ar trebui să treacă la actiune pentru promovarea serviciilor energeticeactiune pentru promovarea serviciilor energetice, consolidarea certificării, organizarea unor actiuni de crestere a nivelului de constientizare etc.

• Solicită CE să evalueze în 2014 dacă UE îsi va atinge obiectivulSolicită CE să evalueze în 2014 dacă UE îsi va atinge obiectivul de 20%, să înainteze raportul de evaluare Consiliului si Parlamentului si, la nevoie, să propună obiective nationale obligatorii.

Măsuri întreprinse în RomâniaMăsuri întreprinse în RomâniaÎn  2011  s‐a revizuit Strategia Energetică a României pentru 

d l ă dperioada 2011 – 2020 si a inclus numeroase măsuri privind eficienta energetică. Însă legislatia sub‐secventă nu a fost încă dezvoltată.

Tot in 2011 a fost elaborat cel de al 2 lea Plan National de Eficientă Energetică prevede măsuri specifice sectorului p blic prec mpublic, precum:– Izolatie termică si ventilatie la clădiri din sectorul public; – Cresterea eficientei în iluminatul public;

Realizarea planificării energetice la nivel local;– Realizarea planificării energetice la nivel local;– Promovarea utilizării aparatelor electrocasnice si a lămpilor eficiente 

energetic în sectorul public;– Cresterea eficientei si reducerea consumului instalatiilor de alimentare 

cu apă.

Pentru informatii suplimentarePentru informatii suplimentarelavinia@terraiii.ngo.ro

TRAINREBUILD reprezinta un parteneriat de retele si organizatii reprezentative ce se adreseaza intregului glant al sectorului de constructii.