Training pentru Reconstrucţia EuropeiReabilitarea clădirilor training şi competenţe îmbunătăţite şiReabilitarea clădirilor, training şi competenţe îmbunătăţite şi
finanţarea eficienţei energetice în clădiri.
10 decembrie 2010 – 10 decembrie 201210 decembrie 2010 10 decembrie 2012 Contract: IEE/09/741SI2.576295Pagină web: http://www.trainrebuild.eu
1
Fi ţ fi i ţ i ti î lădi iFinanţarea eficienţei energetice în clădiri
Adrian BalaciGlobal Environmental Social Business
www.gesb.eu
2
Structură
1 Introducere1. Introducere2. Profil naţional3. Scheme tradiţionale de finanţareţ ţ4. Scheme alternative de finanţare
3
1. Introducere
4
Scurt istoric
După decenii de preţuri scăzute artificial la energie şi combustibili, începutul anilor ’90 a cunoscut o schimbare drastică în piaţa mondială, fapt ce are un impact din ce în ce mai puternic asupra p p p pmediului construit, în special asupra locuinţelorÎn ultimii 20 de ani, eficienţa energetică şi sursele de energie
regenerabilă au devenit subiecte foarte importante în lumea întreagă, dar în special în EuropaForţele din spatele acestei mişcări sunt atât schimbările de preţuri
dar şi alte aspecte legate de securitatea energiei şi combustibilului, clima şi mediul înconjurător jucând doar un rol secundarclima şi mediul înconjurător jucând doar un rol secundarSărăcirea resurselor de energie şi combustil, împreună cu
implicaţiile acestora asupra sistemului de redistribuire socială şi sănătate par să fie una din problemele principale ale secolului XXI
5
sănătate, par să fie una din problemele principale ale secolului XXI
S Gl b l F t i tSursa: Global Footprint Network
Diagrama include: producţia de energie, localizare, recoltarea lemnului şi hârtiei, li i fibalimente şi fibre
Cele mai importante6
Cele mai importante pentru mediul construit
Vedere generalăVedere generalăFinanţare pentru carbon – Protocolul de la Kyoto al UNFCCC
Mecanisme flexibile:
•Mecanismul de Dezvoltare Curată (CDM)( )•Implementare în Comun (JI)
•Schema de Investiţi Verzi (GIS) din cadrul Comerţului Internaţional cu EmisiioÎn cadrul GIS, un stat semnatar al Protocolului care se aşteaptă ca dezvoltarea economiei sale să nu epuizeze cota de gaze cu efect de seră, poate vinde excesul de astfel de unităţi de emisie (AAU) unui alt stat semnatarţ ( )oVeniturile obţinute din vânzarea de AAU ar trebui redirecţionate în dezvoltarea şi implementarea de proiecte care fie au ca rezultat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, fie (ecologizare practică - hard greening) pentru crearea cadrului necesar (ecolohizare teoretică - soft greening)
7
( g g)
Imaginea de ansamblu în Europa
Europa a fost şi încă mai este un lider în promovarea investiţiilor în eficienţa energetică şi sursele de energie regenerabilă într-o varietate mare de sectoare, inclusiv cel al construcţiilor, sector
bil d l 40% di t t l l i i i 36% diresponsabil de consumul a 40% din totalul energiei şi 36% din totalul emisiilor de CO2 produse în EuropaConform Agenţiei Europene de Mediu, în perioada 1990 – 2010,
emisiile de gaze cu efect de seră au fost reduse cu 15 5%emisiile de gaze cu efect de seră au fost reduse cu 15.5%Obiectivele 20-20-20 (reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră, eficienţă energetică, surse de energie regenerabilă)
8
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)
2007•Ţările membre UE12 pot aloca 2% din FEDR pentru sectorul locuinţelor, pentru probleme ca îmbunătăţiri ale eficienţei
ti i l di lădi i tenergetice şi renovarea zonelor comune din clădiri, etc.2009
•Pentru toate ţările membre UE, un procent de 4% poate fi alocat pentru eficienţă energetică şi surse de energie regenerabilăpentru eficienţă energetică şi surse de energie regenerabilă•Prioritare au fost locuinţele sociale si comunităţile cu venituri mici sau marginalizateAccesare prin intermediul Agenţiilor Naţionale/ Regionale deAccesare prin intermediul Agenţiilor Naţionale/ Regionale de
DezvoltareJoint European Support for Sustainable Investment in City Areas (JESSICA)
•Sprijină dezvoltarea şi regenerarea urbană durabilă prin intermediul unor i d i i i fi i ă
9
mecanisme de inginerie financiară.
Intelligent Energy EuropeIntelligent Energy Europe
Sprijină diseminarea informaţiilor, transferul celor mai bune practici şi cunoştinţeş ţÎncurajează investiţiile în eficienţa energetică şi surse de energie
regenerabilă prin creşterea conştientizării şi realizarea de instruiriRealizarea de unelte pentru diverse grupuri interesateCombaterea barierelor netehnologice (schimbarea comportamentelor)Îmbunătăţirea politicilorPromovarea finanţării inovative
Instrumentul de Asistenţă Tehnică pentru Eficienţă Energetică (ELENA)•Îmbunătăţirea capacităţii tehnice a autorităţilor locale în dezvoltarea de•Îmbunătăţirea capacităţii tehnice a autorităţilor locale în dezvoltarea de programe privind eficienţa energetică şi sursele de energie regenerabilă•Structurarea programelor•Pregătirea pentru procedurile de licitaţie
10
Pregătirea pentru procedurile de licitaţie
Bănci de Dezvoltare
IFC (membră a Grupului Banca Mondială)•Hungarian Energy Efficiency Co-financing Program (HEECP 1998-2008)BERDBERD
•Bulgarian Residential Energy Efficiency Credit Line (REECL)EIBCEBCEBKfW
11
Guverne Naţionale
Depinzând de situaţia economică, priorităţile nationale şi agenda politică, majoritatea guvernelor europene sprijină investiţiile în eficienţa energetică şi sursele de energie regenerabilăA t iji t i li ă d bi i b f d liti i tâtAcest sprijin se materializează de obicei sub forma de politici, atât
cu caracter obligatoriu cât şi de recomandareUneori sunt introduse scutiri de taxeSunt folosite de asemenea subvenţii ce au ca ţintă diverse tipuriSunt folosite de asemenea subvenţii ce au ca ţintă diverse tipuri
de clădiri şi niveluri de eficienţăAceste subvenţii sunt importante în special pentru gospodăriile cu
venituri micivenituri miciAutorităţile locale joacă un rol definitoriu atunci când este vorba de
implementarea proiectelor finanţate parţial din bugetul statului, dar şi la nivel de licitaţii şi achiziţii
12
ş ţ ş ţ
Bă i C i lBănci ComercialeBăncile comerciale joacă rolul cel mai important în finanţarea acestor
acţiuni în special dacă ţinta o reprezintă reabilitarea în masăacţiuni, în special dacă ţinta o reprezintă reabilitarea în masăSunt capabile să mobilizeze fondurile necesareSunt bine cunoscute şi au o piaţă mare de desfacere în ţările în care
activează
În antiteză cu cele de mai sus, băncile comerciale sunt, prin definiţie, mai conservatoare şi reticente în ceea ce priveşte investiţiile pe pieţele financiare cu randament scăzutReabilitările cu privire la eficienţa energetică şi sursele de energie
regenerabilă sunt încă privite ca fiind riscante, necesitând astfel ţii li tgaranţii suplimentare
Adeseori aceste bănci nu acceptă alte garnaţii în afara ipotecii, limitând astfel piaţa la acei proprietari care sunt dispuşi să-şi ipotecheze proprietatea sau la acele proprietăţi ce pot fi ipotecate
13
ipotecheze proprietatea sau la acele proprietăţi ce pot fi ipotecate
Finanţarea ca o provocarePre-investiţii de dezvolatre şi costuri de tranzacţionare ridicateUn risc perceput ca fiind ridicat în relaţie cu noile tehnologiiLipsa experienţei în lucrul cu mecanismele de finanţare a eficienţei
ti î tâl ită î d l lt i tit ţii fi i i lenergetice întâlnită în cadrul multor instituţii financiare comerciale, corelată cu lipsa investiţiilor în dezvoltarea capacităţiiDin moment ce investiţiile în eficienţa energetică şi surse de
energie regenerabilă reprezintă o nişă mică pentru majoritateaenergie regenerabilă reprezintă o nişă mică pentru majoritatea băncilor comerciale, piaţa este foarte puţin vizibilăEvaluările de risc la utilizatorul final sunt deseori exagerateNevoia de marketing asociată cu acest tip de produse deNevoia de marketing asociată cu acest tip de produse de
finanţare, este percepută ca fiind costisitoare şi cu un randament scăzut
14
Finanţarea ca o provocareDin moment ce finanţatorii preferă garanţii pe bază de bunuri, tind
să nu perceapă economisirea de energie rezultată ca pe un venit în sensul clasicA tf l i ti d ă l i î id î l ţi it tAstfel, ei tind să nu le ia în considerare în relaţie cu capacitatea
debitorilor de a satisface plata datorieiÎmprumuturile pe baza aşa numitei reguli de aur “plăteşti pe
măsură ce economiseşti” (în completarea altor garanţii) demăsură ce economiseşti (în completarea altor garanţii), de asemenea nu sunt foarte răspânditePe de altă parte, datorită riscurilor comportamentale şi
tehnologice pe lângă riscurile ce ţin de calitatea implementării şitehnologice, pe lângă riscurile ce ţin de calitatea implementării şi fluctuaţiile preţurilor energiei şi combustibililor, regula de aur nu poate fi acceptată ca singura garanţie
15
Impartirea profitului pe proiect intre locatar si proprietar
Finanţarea ca element cheieSunt necesare subvenţii de la UE, de la nivel local şi naţional pentru a
dezvolta proiecte pilot şi crea bune practici, pentru a susţine transferul de cunoştinţe şi dismeinarea informaţiilor, pentru a sprijini gospodăriile
it i i i i t f ilit fi ţ d l bă il i lcu venituri mici şi pentru a facilita finanţarea de la băncile comercialePe de altă parte, numai aceste subvenţii sunt prea costisitoare pentru
a acoperi o parte substanţială din piaţăBăncilor comerciale li se cere să acopere o parte mare din segmentulBăncilor comerciale li se cere să acopere o parte mare din segmentul
de piaţă al reabilitării şi de asemenea de a o integraAutorităţile locale pot promova finanţare, lucrând împreună cu bancile
comerciale locale relevante şi grupurile de persoane interesate şi princomerciale locale relevante şi grupurile de persoane interesate şi prin promovarea accesului acestora la piaţăDe asemenea, prin umplerea golului informaţional dintre diverse
persoane interesate şi utilizatorul final
16
p ş
2. Profil naţional
17
Cele mai importante scheme de finanţare
A. Scheme tradiţionale de finanţare şi subvenţie
B Scheme de finanţare ECO şiB. Scheme de finanţare ECO şi subvenţie
C. Enumerate în ordinea eficienţei pârghiei de finanţarep g ţ
D. Analiză comparativăE. Colaborarea cu băncile
comercialecomerciale
18
3 Scheme tradiţionale de finanţare3. Scheme tradiţionale de finanţare
19
Scheme tradiţionale
a) Subvenţii de stat ce acoperă întreaga ne oie de in estiţienevoie de investiţie
b) Subvenţii de la autorităţile locale (AL)c) Credite comerciale bazate pe ipotecă/c) Credite comerciale bazate pe ipotecă/
actived) Combinaţie a celor de mai sus
20
Subvenţii de statRata acestui tip de subvenţii este cuprinsă între 0 şi 1:5Nişa în care acest tip de subvenţii ar avea unNişa în care acest tip de subvenţii ar avea un impact pozitiv o reprezintă gospodăriile sociale defavorizateDepinzând de bugetul anual al guvernului, p g g ,sistemul acesta este foarte instabilAstfel, numărul de proiecte finanţate este foarte mic
21
Subvenţii de stat
Subvenţii de STAT
EE & RES
MUNICIPALITATE, LOCUINTE, CASE, ,
22
OCUPANŢI
Subvenţii locale
Subvenţii acordate de AL
EE & RES
LOCUINŢE, CASEŢ ,
23
OCUPANŢI
Împrumuturi pe bază de ipotecă/ activeÎn general, sunt valabile oriundeÎn regiunea ECE necesită fonduri/ depozite proprii de până la 40%până la 40%Au fost întâlnite experienţe negative în Vest, după criza creditelor, distorsiuni ale creditelor în raport cu valoarea, supraevaluarea proprietăţii, denaturarea , p p p ţ ,pieţei proprietăţilorPotrivite pentru gospodăriile şi proprietarii cu venituri medii până la mariUtilizate în investiţii de tip ECO-reabilitare, în principal de către persoanele „verzi” Ipoteca „Ecologică”
24
Împrumuturi pe bază de ipotecă/ active
BANCAEE & RES
MUNICIPALITATE, LOCUINŢE, CASE, Ţ ,
25OCUPANŢI
Limitările finanţărilor bazate pe active
FinanţăriTipul
proprietăţii
Finanţări bazate pe
active
Proprietar doritor să utilizeze ipoteca Regulamentele
băncilor
26
Combinaţie a celor de mai susSubvenţii de
STAT Subvenţii acordate de AL
BANCA
EE & RES
LOCUINŢE, CASEŢ ,
27
OCUPANŢI
4. Scheme alternative de finanţare
28
Scheme ECOa. Subvenţionarea investiţiilor în îmbunătăţirea EE
prin intermediul companiilor de utilităţib. Finanţări de la terţi: modelul ESCOc. Emiterea de obligaţiuni municipale ecologiced Subvenţionarea dobânzii împrumutuluid. Subvenţionarea dobânzii împrumutuluie. Re-înnoirea împrumutului fondului de garantare
29
Subvenţionarea investiţiilor în îmbunătăţirea EE prin intermediul companiilor de utilităţi
Aceste companii pot fi interesate în finanţarea reabilitării EE, însă adeseori pot cere iniţiative suplimentare pentru a face acest lucruÎ
p ţ
În aceste cazuri, companiile de utilităţi pot juca rolul de facilitatorAutoritatea locală şi companiile de utilităţi pot realiza criteriile împreună, de natură tehnologică sau altele, pot cere audituri energetice etcenergetice, etc.Compania de utilităţi poate folosi propriile fonduri sau pot accesa împrumuturi comerciale pentru a asigura finanţarea gospodăriilorA ti t i l ă î f t l ăAmortizarea este inclusă în factura lunarăAceastă schemă este limitată la modelul “plăteşti în timp ce economiseşti
30
Subvenţionarea investiţiilor înSubvenţionarea investiţiilor în îmbunătăţirea EE prin intermediul companiilor de utilităţi
ReglementăriSubvenţii/ stimulente fiscale din partea AL
C i d
BANCA Reglementări naţionale
EE & RES
Compania de utilităţi
ASOCIAŢII DE LOCUINŢE, LOCUINŢE, CASEŢ Ţ , Ţ ,
31
OCUPANŢI
Finanţări de la terţi: modelul ESCO
Una dintre schemele cele mai de succesÎn special atunci când este vorba de clădiri publice, situri industriale şi blocuri de apartamenteş pCompania de economisire energetică (ESCO) monitorizează şi reglementează consumul de energie şi cheltuielile dupa efectuarea investiţiilor în EE şi RES, i tiţi t h l i ă tâ d iilinvestiţia tehnologică garantând economiileEconomiile/ tehnologia rămân/ rămâne în proprietate şi după terminarea contractului de servicii energeticeÎÎn mod obişnuit, ESCO folosesc împrumuturi, o garanţie acestui împrumut facilitând accesul facil la finanţare şi reduce riscul
32
Finanţări de la terţi: modelul ESCOFondul de garantare a creditelor reînnoibile
Compania de utilităţi
Autorităţi locale (AL)
creditelor reînnoibile RLGF
BANCA
ESCO
( )BANCA
AL, ASOCIAŢII DE LOCUINŢE, LOCUINŢE, CASE
EE & RES
33
OCUPANŢI
Emiterea obligaţi nilor m nicipale ecologiceEmiterea obligaţiunilor municipale ecologice
Viabilitatea depinde de mărimea municipalităţiiAcţiunile pregătitoare sunt costisitoare, cerinţele procedurale asociate sunt complicateVeniturile din emiterea obligaţiunilor ar trebui să fie scutite de taxeData scadenţei obligaţiunilor ar trebui să se
l iil fi i di i t l dcoreleze cu economiile financiare din proiectele de eficienţă energetică
34
Subvenţionarea dobânzii împrumutului
•KfW este un bun exemplu cum se subvenţionează dobânda împrumutului folosit pentru investiţiile în EE şi RES în sectorul rezidenţialRES în sectorul rezidenţial•Conform KfW, prin această schemă poate fi atins un grad de îndatorare de 1:16•Comparativ cu alte unelte inovative, aceasta schemă peste mai uşor de utilizat în diverse ţări ale Europei, depinzând de bugetul AL (exemple d ebune practici din Ungaria)•Este atrăgătoare pentru utilizatorii finali•Limitată doar de mărimea dobânzii c epoate fi acoperită de suma alocată şi limitează de asemenea ă i î t l i
35
mărimea împrumutului
Subvenţionarea dobânzii împrumutului
Subvenţii de la AL
BANCA
ASOCIAŢII DE LOCUINŢE, LOCUINŢE, CASE
EE & RES
Ţ Ţ , Ţ ,
36
OCUPANŢI
Fondul de garantare a creditelor reînnoibile (RLGF)(RLGF)
Băncile care participă în acest program sunt interesate să conducă pe piaţă, acestea promovând programulGuvernul sau municipalitatea poate introduce subvenţii pentru a completa programul acolo unde este nevoie(gospodăriile cu venituri mici şi mijlocii)C i d î i t ţi l l l iCa mecanism de reînnoire, are potenţialul cel mai mare (împrumuturile sunt rambursate, eliberează garanţia pentru a fi utilizată din nou), fondurile disponibile nu sunt de fapt cheltuite
37
Fondul de garantare a creditelor reînnoibilegGaranţiile sunt eliberate în cadrul unui portofoliu, reducând riscurile, nemaifiind nevoie de garanţie cu ipotecăipotecăProdusul de creditare şi potrivirea cu finanţarea oferită de stat/ municipalitate (acolo unde există) este comercializat de către IMM-uri de consultanţă, ţcreând astfel locuri d emuncă suplimentare, în afara celor din cadrul lanţului tehnologic şi de implementareProdusul de creditare garantat este standardizatProdusul de creditare garantat este standardizat, fapt ce reduce costurile de funcţionareGaranţia este folosită pentru a derisca împrumutul, reducându-i astfel preţul
38
reducându i astfel preţul
Fondul de garantare a creditelor reînnoibile
AL RLGF
BANCA
ASOCIAŢII DE LOCUINŢE, LOCUINŢE, CASE
EE & RES
Ţ Ţ , Ţ ,
39
OCUPANŢI
M d l l bi tModelul combinat
Subvenţii de stat
Fonduri ale AL
RLGF
Subvenţii de stat
BANCA
ASOCIAŢII DE LOCUINŢE, LOCUINŢE, CASE
EE & RES
Ţ Ţ , Ţ ,
40
OCUPANŢI
Colaborarea cu băncile comercialeDe reţinut:De reţinut:•Băncile au tendinţa de afi conservatoare, adică se limitează la lucrurile pe care le cunoscL li t it t i t ă d d lt t ti d•Le lipseşte capacitatea internă de a dezvolta acest tip de
finanţare alternativă•Cer garanţii suplimentare•Pot fi convinse cu un plan de afaceri solid•Ar putea fi contra-interesate în introducerea şi promovarea unor finanţări alternative şi mai accesibile, deoarece câştigă mai mult d epe urma celor tradiţionaled epe urma celor tradiţionale•Răbdarea şi perseverenţa reprezintă cheia succesului•Datorită deschiderii de noi nişe pe piaţă, aceste scheme sunt
41
atractive
Exemple suplimentare din UK
Ţara GalilorAnglia
42
Mulţumesc pentru atenţie!
Adrian BalaciGlobal Environmental Social Business
www.gesb.eu
43
