Anui X X V . C l u j , 1 F e b r u a r i e 1 9 2 3 No. 5 .

ST B ! î l N O M I C A

ORGAN PIMAMCIAR-ECOMO/AIC Apare odată pe săptămână sub direcţia şi editura „SOLIDARITĂŢII"' asociaţia institutelor financiare române

Redacţia şi administraţia: Cluj, Calea Regele Ferdinand Nr, 38 (edificiul Băncii Agrare S. A. Priv. Cluj).

Membrii asociaţiuniî SOLIDARITATEA", sunt;

JAurăşanul, Maram

Codreana, Codru, Crişana, Cugiereana,

Gloria, Grăniţerul, svorul (Sebeşul-inf.),

(Corniareva), Murăşiana), imurăşana, Nădlăcana, Negoial, Noiana, Olteana, Oraviciana, Orientul, Patria, Piatra, Plugarul (Sacadate), Poporul

(Saliste), Porumbăceana, Progresul, Reun. de tmpr. şi păstrare Ilva-mare), Rîureana (Cap.-Mănăştar), Săcana, Sătmăreana, Sebe-iana (Caransebeş), Secăşana, Selăgeana, Silvania Someşana, Speranţa (Hosman), Şercăiana, Şoimul (Uioara), Şoimul (Vascău). Tărnăveana, Timişana, Ţibleşana, 'Unirea, Vatra,' Victoria, Viitorul, Voileana, Vlădeasa, Vulturul (Sanmartín), Vulturul (Tăşnad),

Zărăndeana, Zlăgneana, Zorile.

ABONAMENTUL PE i AN LEI 200. - PE Va AN LEI 100.

NUMĂRUL 4 . ~ LEI.

REDACTATA DE:

BIROUL „SOLIDARITĂŢII"

TAXA PENTRU INSERŢIUNI : De fie-care cm • 3 Lei.

Bilanţurile după tarif special.

Dreptul de opţiune al acţionarilor în legislaţia din

Transilvania. In faja adunării generale extraordinare a

societăţii anonime „Uzinele de fer şi Domeniile din Reşiţa", convocată pe ziua de 8 Februarie 1923, a cărei ordine de zi cuprinde şi sporirea capitalului social, se pune întrebarea: au vechii acţionari un drept de preferinţă la acţiunile din noua emisiune ? Chestiunea s'a discutat şi în presa de zi, nu fără patimă, sau cel puţin nu în deplină cunoştinţă de cauză, in speranţa, că vom contribui la elucidarea ei, ne luăm voie să ne expunem vederile.

Răspunsul la întrebarea ce ne-am pus este în funcţiune de regimul de drept, care se aplică. Concurează două sisteme^ de drept: cel român şi cel transilvănean; îl vom aplica pe acela pe care îl indică regúlele dreptului interlocal, după analogia dreptului internaţional privat. „Uzinele de fer şi Domeniile din Reşiţa s. a." îşi au sediul social în Reşiţa (judeţul Caras Severin) Şi sunt înscrise în registrul firmelor la tribunalul din Lugoj. In conformitate cu art. 1. al statu­telor sediul societăţii se poate schimba prin deciziunea consiliului de administraţie. De fapt o asemenea schimbare nu s'a produs. S e diul social interesează, pentrucă ei determină regimul dreptului sub raport interlocal, întoc­mai cum determină naţionalitatea societăţei sub raport internaţional.

Thaller-Percerou, Trai té élémentaire de droit commercial, Paris 1916 (p. 4 3 8 ) : „II faut considérer, en France, comme étant étrangère, toute société qui a son siège social en pays étranger. Réciproquement, toute société qui a son siège en France est française".

Societatea anonimă „Reşiţa" a fost înfiin­ţată în urma autorizaţiei date de ministerul indus­triei şi comerţului prin decretul- lege Nr. 2 4 5 5 delà 8 Iunie 1920, în conformitate cu acel decret-lege şi cu codul de comerţ. Decretul-lege pr.zintă oarecari abateri deîa codul de comerţ transilvănean (s. e. vorbeşte de act constitutiv şi dispensesză de formalităţile aceluia) şi stabileşte chiar excepţii de sub normele gene­rale de drept (s. e. scuteşte societatea de toate taxele de timbru şi înregistrare relative la con­stituirea societăţilor anonime pe acţiuni), dar toate acestea nu ating sediul societăţii şi în consecinţă regimul dreptului, care evident nu poate fi altul decât cel transilvănean.

Codul comercial din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş (legea ungară XXXVII din 1875) conţine dispoziţiuni pozitive pentru determinarea naţionalităţii societăţilor anonime (§ 211 pct. 1 ) : „Orice societate pe acţiuni streină este obligată, ca odată cu cererea pentru inscripţiune să înainteze tribunalului competent statutele sale legalizate spre a. fi trecute în registrul firmelor comerciale .,şi în acelaş timp să justifice: că a fost înfiinţată conform legilor ţării sale. Legiuitorul e^nsidetă

de străină societatea care an. altă „ţară", adecă o altă cetăţenie. Asemenea după codul de comerţ român (art. 237) sunt străine societăţile prin acţiuni şi celelalte societăţi şi asociaţiuni co­merciale, industriale sau financiare, constituite şi având sediul în ţară străină.

In consecinţă sub raport de drept inter-local societatea „Reşiţa", având sediul în părţile ţării dincoace de Carpaţi, este cârmuită de legea aici în vigoare.

Codul comercial din Transilvania nu regle­mentează dreptul de preferinţă (opţiune) a! vechilor acţionari la acţiunile nouei emisiuni. Paragraful 179 pctul 5. prevede, că spor rea capitalului social este atribuţiunea exclusivă a adunării generale, nu dispune însă nimic mai de aproape. Sporirea capitalului implică modi­ficarea statutelor, capitaiul societăţii trebuind să fie fixat în statute (Cod, corn. Trans. § 157 pct. 3 ) . Statutele societăţii pe acţiuni ţin locul contractului de societate; ele se întemeiază pe prospectul de fondare (Cod. corn. Trans. § 150), care în sistemul dreptului transilvane tn core­spunde actului constitutiv al codului de comerţ român. Statutele societăţii le stabileşte şi modi­fică adunarea generală a acţionarilor. Acest drept al adunărei generale este limitat în co­dul comercial transilvănean numai în două direcţiuni: una formală care priveşte numărul şi voturile acţionarilor prezenţi în adunarea ge nerală de constituire (§ 154) , şi alta materială care interzice modificarea disposiţiuniior trecute din prospectul de fondare în statute. De sub această din urmă restricţiune face totuşi excepţie sporirea şi reducerea capitalului social (§ 179 al. uit.) asupra căreia hotăreşte adunarea ge­nerală cu majoritate de voturi simplă, dacă statutele nu prevăd altceva.

In specie statutele „Reşiţei", art. 3 pct. 2, prevăd, că sporirea capitalului social depăşind capitalul social iniţial de lei 125 milioane, se va efectua prin hotărârea adunărei generale, şi că* condiţiunile executărei acestei hotărâri vor putea fi stabilite de consiliul de administraţie, Decre-tul-lege Nr. 2 4 5 5 dela 8 Iunie 1920 dispune însă (art. V.) că, nici o modificare a actului constitutiv sau statutelor nu se va putea face, decât cu aprobarea prealabilă a adunării gene­rale a societăţii şi cu autorizaţia specială a mi­nistrului industriei şi comerţului, dată prin jur­nalul consiliului de miniştri Societatea „Reşiţa" de altă parte s'a obligat explicit în statutele sale, art. 4 pct. 2, a executa în întregime dis-poziţiunile cuprinse în acest decret-lege. De* altfel astăzi, în urma ordonanţei cu numărul

3 7 8 0 din 1918, dată de către consiliul de mim -niştri în baza § 14 a legei L din anul 191 \, c a p i i i talul oricărei societăţi pe acţiuni poate ii spor i ţ i numai cu prealabila autorizare a ministerului.

Sporirea cap.talului social se face p r i n l emisiunea de noui acţiuni. Aceasta nefiind r e - l glementată detaliat în codul comercial t ran- | | sil vs nean, practica judiciară a observat în modji analog regulele fondărei, doar' interesele ac ţ io -* narilor pretind aceieaş cautele. (Tabla din Bu-fl dapesta 95 2883 , Curia 3 6 8 / 9 7 . ) In c o n s e c i n ţ â j şi cu ocaziunea sporirei, asigurarea capitalului! se face prin subscrierea acţiunilor. Vechilora acţionari se obişnueşte a li-se da preferinţă. Un obligament în acest înţeles din partea socie'ăţif există însă numai în cazul, când sratutele sta-: bilesc dreptul de opţiune al acţionarilor. (Curia 9 1 8 / 9 1 0 ) Chestiunea are o literatură destul de bogată, fireşte în limba maghiară. Astfel autorii mai vechi: Nagy F., A magyar Kereskedelmi jog Kezikonyve, Budapesta 1913, Voi. I. p. 411 ss. Dintre autorii mai noui îndeosebi Kunc^ O., A magyar Kereskedelmi es vâitojog văzlata, Budapesta 1922, Voi. I. p. 2 7 0 ss. se ocupă de chestiune: Adunarea generală paaîe stabili dreptul de preferinţă (preemţiune, opţiune) al vechilor acţionari la acţiunile din noua emisiune. Acest drept le dă posibilitatea să preiee, de obicei pe un curs favorabil, toate sau o parte din acţiunile noui, in răstimpul fixat. Dreptul se poate asigura vechilor acţionari, dar numai tuturora în aceleaşi condiţiuni, prin statute sati de către adunarea generală, care hotăreşte urca­rea capitalului; unora dintre acţionari în mod excepţional nu li se poate acorda acest drept, decât cu învoirea tuturora. Adunarea generală are să stabilească cursul de emisiune, terminul de declarare şi proporţia de participare a pose sorilor vechilor acţiuni la noua emisiune (s. e. după cinci acţiuni vechi una nouă). Acţionarii trebue somaţi prin publicaţiuni să-şi exercite dreptul. După trecerea terminului fixat pentru exercitarea dreptului de opţiune, societatea are mână liberă să şi plaseze acţiunile. In scopul de a împiedeca abuzurile ce se comit cu dreptul de opţiune Kuncz propune de lege fe-renda: A) să fie asigurat prin lege tuturor ve­chilor acţionari dreptul de opţiune, (preferinţă),, rămânând, ca adunarea generală, care hotăreşte sporirea capitalului, să aibă facultatea de a des­fiinţa sau restringe acest drept; B) să fie interzis a acorda dreptul de opţiune (preferinţă) prin prospect de fondare, prin statute sau prin ho-1 târârea vreunei adunări generale înainte d e § adunarea, care hotăreşte sporirea capitalului i

C) acordarea dreptului de preferinţă să cadă în mod exclusiv în competinţa adunării generale. In felul acesta dispune "proiectul de lege al so­cietăţilor pe acţiuni (§ 141) prezentat în anul 1917 de către ministrul de justiţie ungar. într'o altă lucrare mai veche (Alaptokefelemeles, Bu­dapesta 1911) Kuncz constată următoarele norme ale dreptului în vigoare în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramurăş: Practica judiciară admite dreptul de opţiune (preferinţă) în favoarea ve­chilor acţionari, urmând ca să fie stabilit: a) în statute (V. Nagy, I. 411 şi Klupathy. I. 368 . ) , b) prin adunarea generală, care hotărăşte spo­rirea capitalului. Statutele pot asigura acest drept pentru toate sporirile de capital ce vor urma sau numai pentru una, dar numai tuturor acţio larilor. Unora sau unor grupuri dintre acţionari s'ar putea asigura dreptul de opţiune (preferinţă) în mod legal numai dacă această favoare specială ar fi fost trecută din prospec­tul de fondare în statute. Statutele iarăşi pot să stabilească acest drept necondiţionat sau lăsând adunărei generale, care hotărăşte sporirea capitalului latitudinea de a l limita. Numai în acest caz, când este*înscris fără condiţiuni şi restricţiuni în statute, se poate vorbi de un drept individual al acţionarului, care nu i se poate lua nici prin hotărârea adunării generde.

Dacă statutele nu asigură vechilor acţionari preferinţa, atunci dreptul lor de opţiune se poate întemeia numai pe hotărirea adunărei generale care hotărăşte sporirea capitalului. Consiliul de administraţie (direcţiunea) la nici un caz nu este în drept a conferi dreptul de preferinţă, fiindcă acesta este în strânsă legătură cu spo­rirea capitalului, asupra căreia numai adunarea generală poate hotărî. Adunarea generală, care hotărăşte sporirea capitalului iarăşi numai tu­turor acţionarilor le poate da preferinţă faţă de neacţionari; abatere s'ar putea face în fa­voarea unora numai cu învoirea tuturora (Curia 7 9 6 / 9 2 0 ) .

Adunarea generală, care stabileşte dreptul de opţiune (preferinţă) al tuturor vechilor acţionari, trebuesă stabilească şi cursul de emisiune pen­tru cei preferiţi, apoi răstimpul, în care sunt obli­gaţi a se declara şi proporţia în care ii-se atribue acţiile noui. Cu stabilirea cursului de emisiune şi a terminului de declarare adunarea gene­rală, dând directivele, poate însărcina organele executive (consiliul de administraţie). Adunarea generală poate hotărî, că vechii îâţionari au dreptul de opţiune asupra tuturor sau numai asupra unei părţi a nouilor acţiuni; că mai mulţi composesori ai unui număr minimal de

acţiuni pot exercita acest drept împreună, sau că dreptul poate fi exercitat numai individual. Hotărârea adunărei generale privitoare la dreptul de opţiune (preferinţa) trebue adusă la cunoş­tinţa acţionarilor prin publicaţiune.

In consecinţă răspunsul Ia întrebarea, dacă actualii acţionari ai societăţii „Reşiţa" au un drept de preferinţă asupra acţiunilor din noua emisiune în pregătire, este negativ:

1. pentrucă nici prospectul de fondare, nici statutele nu asigură acest drept vechilor acţionari;

2. pentrucă în lipsa unor astfel de dispo-ziţiuni adunarea generală chemată a hotărî sporirea capitalului va avea mâna liberă.

Părerea, că vechii acţionari au preferinţă asupra tuturor acţiunilor din noua emisiune, pe motivul, că posesorul fiecărei acţiuni este con-proprietarul în parte alicvotă a averii societăţii, iar prin sporirea capitalului sporind şi numărul acestor conproprietari, partea alicvotă, care re­vine pe fiecare acţiune din averea societăţii scade, o considerăm de greşită pentrucă punctul ei de por­nire este gre jit. Acţionarul nu este conproprietar, ci are numai un drept virtual, o expectativă asupra averii societăţii, dupăce societatea va fi încetat a exista. Câtă vreme societatea pe acţiuni există, ea duce ca persoană juridică o existenţă proprie deosebită de aceea a acţiona­rului. Funcţiunile vitale ale acestui organism de sine stătător sunt determinate prin lege. Fiind adunarea generală organul suprem, care exprimă voinţa societăţii pe acţiuni, ea este în drept a face în numele societăţii tot ce nu a fost scos în mod explicit prin lege din com­petinţa adunărei generale, s. e. modificarea contractului de* societate la care s'ar cere învoi­rea tuturor acţionarilor. Dreptul de opţiune asupra acţiunilor din noua emisiune nu face parte din aceste excepţii.

Părerea ce n e a m exprimat, o putem motiva şi cu principiile de drept depuse în alte legislaţii. Astfel legea comercială austriacă dela 17 Decemvrie 1862 şi Regulamentul (Aktien-regulativ) din anul 1899. Conform § 31 al regulamentului austriac dreptul de a hotărî asupra modalităţilor de plasare a nouilor acţiuni cu ocazitmea sporirei capitalului social este în orice caz rezervat adunării generale. (Al. 2 ) . (V. Randa, Das österreichische Handelsrecht Wien 1911, voi II. p. 168) . Şi în statute poate fi asigurat acţionarilor dreptul de opţiune la acţiunile ce urmează a fi emise; iar altor persoane decât acţionarilor nu li se poate asigura prin statute acest drept. (Al. 4.) Deci,

3 6 R E V I S T A E C O N O M I C A Ht 5. 1 Fecruarte 192S

dacă şi în statute se poate asigura dreptul de opţiune, de aici evident rezultă, că conferirea acestui drept trebue să cadă în competinţa ordinară a cuiva şi acesta nu poate îi altul decât adunarea generală. De altă parte para­graful citat prevede, că dreptul de a hotărî asupra modalităţilor de plasare a nouei emi­siuni, făcută în scopul sporirei capitalului, se va rezerva prin statut adunărei generale; dis­poziţia este imperativă, statutele trebue să o conţină.

După § 282 al. 1. al codului de comerţ german dela 1897 este obligator a se atribui fiecărui acţionar, la cererea sa, o parte din nouile acţiuni în proporţia participare! sale la vechiul capital social, dacă în hotărîrea adunărei generale privitoare la sporirea capitalului nu se prevede altceva. Staub observă în Comentarul său (voi. I. p. 1054): acest paragraf stabileşte un drept de preferinţă (opţiune) legal necunos­cut în vechea legislaţie. Prin urmare niei drep­tul nostru transilvănean format sub influinţa vechiului cod german nu cunoaşte dreptul de opţiune al acţionarilor, de altă parte şi noua legislaţie germană atribue conferirea acestui drept în mod principiar adunărei generale. Împărtăşirea cu noui acţiuni şi cursul de emi­siune le stabileşte adunarea generală, care hotăreşte sporirea capitalului, nu o adunare generală anterioară nici statutele — zice Gareis (Das deutsche Handelsrecht, Berlin 1909, p. 2 6 0 ) .

Rezumând cele expuse, constatăm, că legis­laţia comercială mai veche îndrumă stabilirea dreptului de opţiune şi măsura lui în compe­tinţa adunărei generale, cu singura condiţiune că tuturor acţionarilor să li-se asigure acelaş drept.

Codurile şi proecteie de legi mai noui tind într'acolo să dee acest drept exclusiv acelei adunări generale, care hotăreşte sporirea capitalului social. Deci nu poate fi nici vorbă de o restricţiune a atribuţiunilor acestei adunări generale, în înţelesul, că vechii acţionari trebue să fie împărtăşiţi din noua emisiune propor­ţional sporirei capitalului.

In dreptul italian şi român tot adunarea generală este în drept a hotărî sporirea capi­talului cu singura restricţiune, că — întrucât actul constitutiv sau statutele nu dispun altfel — este necesară prezenţa unui număr de asociaţi, cari să reprezinte trei pătrimi din capi­talul social, şi votul afirmativ al unui număr de asociaţi cari să reprezinte cel puţin jumă­tatea aceluiaşi capital, (Cod. corn. ital. art. 158. Cod. corn. rom. art. 1 6 0 ) : In consecinţă aceste

majorităţi calificate sunt în drept a hotărî şi!3

asupra dreptului de opţiune. Autorii italieni disting între fondatori şi

acţionari. Vivante, Traité de Droit Commer-: rial, (trad. de Escarra, Paris 1911 , vol II. p. 229.) este de părerea, că acordarea dreptului* de preferinţă asupra viitoarelor emisiuni d e | acţiuni, pe lângă preţul nominal este ineficace,? pentrucă dă fondatorilor putinţa să acapareze! rezervele societăţii şi să-şi asigure beneficii! cari întrec limitele legale. Art. 127. Cod corni ital. prevede adecă, că fondatorii nu pot să-şi| rezerve o pârtiei naţiune mai mare decât o zecime a beneficiului net al societăţii pe durata unui sau mai multor exerciţii, care însă nu pot întrece o treime din durata societăţii şi în ori­ce caz cinci ani şi că nu pot cere plata sumei ce le revine înainte de a se aproba bilanţurile. Cod. corn. rom. art. 128 modificat prin legea dela 6 Aprilie 1900 a omis limitarea sevtră a; acestor avantagii, declarând numai, că „ele nu pot fi repre.'.eniate sub o altă formă, decât printr'o tantiemă din beneficiile netto ale socie­tăţii, şi plata lor nu poate avea loc înaintea aprobârei bilanţurilor". " Prohibiţiunea nu este aplicabilă — continuă Vivante — când se dă fondatorilor dreptul de a opta la nouile emi­siuni pe preţul de emisiune, fiindcă în cazul acesta deşi fondatorii profită, societatea nu păgubeşte, doar emisiunea trebue făcută pe un curs potrivit. Nu se aplică prohibiţiunea nLci în cazul, când dreptul, de opţiune este dat acţionarilor în această calitate, pentrucă per-derea, care o sufăr prin diminuarea valorii acţiunilor în urma distribuirii rezervelor pe toate acţiunile vechi şi noui, este compensată prin preţul de achiziţie nominal. Nu afirmă însă nici Vivante, că vechii acţionari ar avea un drept „de lege" asupra acţiunilor din noua emi­siune, cu atât mai puţin pe valoarea nominală.

Punctul de vedere al juriştilor francezi îl rezumă Thaller (op. cit. p. 4 0 6 ) : „Un droit de préférence est fréquemment accordé aux action­naires primitifs pour souscrire à ces émissions. Mais la mesure serait illégale, en tant qu 'élu imposerait aux actionnaires anciens l'obligation de prendre eux-mêmes les nouveaux titres. Ce; serait une atteinte aux „droits individuels". H faudrait le consentment de chacun et de tous". Nici aici nici o urmă de o dispoziţiune impe­rativă de a acorda opţiunea în mod obligator, vechilor acţionari.

Chiar în dreptul englezesc întâlnim aceeaşi; normă (Borchardt, The comercial laws of the world, The comercial and mariiime law of

Great Britain and Ireland, (Berlin, ed. D. vol. i / V i n i p r f i i l « n e t ™ r „ U r i n a r i a XL partea II. p. 7 2 . ) : Cu reserva, că adunarea I ^ O m e r ţ U l n O S i r U C U U n g a r i a generală, care hotărăşte urcarea capitalului nu a dispus altfel, acţiunile noui se vor oferi vechilor acţionari în proporţia vechilor acţiuni ce posed (Subject to any Direction to the con­trary that may be given by the Meeting that

Biuroul statistic din Budapesta a publicat de curând nouiie date statistice referitoare la cnmerţul Ungariei cu străinătatea.

In ce priveşte importul Ungariei, Ro mânia ocupă

care până în primăvara anu-| lui curent se făcea aproape în proporţii egale din | România şi Cehoslovacia s'a micşorat faţă de aeeastă

Instituţiile de credit din Basarabia

sanctions the Increase of capital, alî new Shares j l o c u l principal shall be offered tho the Members in proportion I Ungaria a importat din România din Ianuarie to, the existing Shares held by them.) 1 până în Septembrie a. o opt > şi jumătate milioane

Şi e foarte firesc s ă fie aşa, doar adunarea m * J ' metrice mărfuri, generală nu poate să hotărască sporirea ca- I Din Cehoslovacia şase şi jumătate; din Germania pitalului, fără a avea mâna liberă şi deplina j trei milioane; din Austria 1,8 milioane! din Jugoslavia siguranţă a plasării; sporurile de capital se fac I 831.000 şi din Italia 109.000 mâjl metrice, de obicei chiar în scopul de a se apela la ca- j importul Ungariei, < pital dinafară de societate, când mijloacele pro ' • -prii ale ei nu mai sunt satisfăcătoare.

P e t r e Poruţ iu . j din urmă în favoarea României, pe măsură ce valuta • 5 c ehoslovacă îşi ridica cursul.

I in primul rand Ungaria a adus din România j 8,221,413 chintale de lemne de foc, de construcţii I şi produse de cherestea.

1 In această cifră se cuprinde şi 84,569 chintale I de mangal. ,

Ministerul de industrie şi comerţ a pus în j Din ianuarie până în Septembrie 'Ungaria a vedere tuturor societăţilor comerciale şi băncilor j importat din România 32,000 chintale benzină şi din, întreaga Basarabia, care n'au obţinut încă auto- | 36,844 chintale ulei iampant. rizaţia comisiei speciale economice, - funcţionând j fl m a i i m p o r t a t 51,185 chintale piartă de var numai în baza automatiunilor date încă de vechea j ş j v a r n e s t i n S j 43 1 0 3 c h i n t a l e f i e r b r u t ş i v ă r s a t . suveranitate rusă sau chiar fără nici o autorizaţiune %

. . ' t_ L 1 ~ 1 Deasemenea şi vite tăiate si în stare vie, Unaa-sunt invitate — ca, in cel mai scurt timp posibil, | , , 7 ' ' a

să înainteze Ministerului de industrie şi comerţ, 1 r , a 8 d u s *P™P* E X D U S I V D I « R O M Â N I A - I N

direcţia generali a comerţului, toate actele necesare { ? a " M p o ? a t d n R o m a m a î n 0 n 9 a r i a 9 9 7 6 v , t e § {

1,1622 porci. şi anume: 1 . . , , . . .

, , , i r a ţă de ace.e opt şi jumătate milioane chintale Actul constitutiv, statutele, proceseie-veroale a i m p o r t a t e d i n R o m â n i a , u i a a exportat Ia noi

ultimei adunări genarale, numele ş, cetăţenia con- î n c u r s u I aceluiaşi timp, abia 321,923 chintale mărfuri, silului de administraţie şi cenzori, lista de numele 1 _______ t „ „ f _ • „ : 1 ,• t . 1 j £ * .

,. ., , j aproape toate maşini agricole şi articole de ferăne. acţionarilor cu acţiunile ce posedau la ultima adu- | nare generală, lista de creditori ai societăţii cu sumele f " datorate.

Toate aceste acte vor fi scrise în limba română I ImpOZitul pe ÎUX ŞÎ pe C i f r a pentru a se putea obţine autorizarea comisiunei speciale economi.e .

Nerespectarea acestor d?spozlţiuni va atrage după sine o propunere de excludere de la rescont la Banca Naţională, de ia furnituri oficiale de orice fel,, etc.

Vedeţi, c ă e c o n o m i a oamenilor deştepţi s e întemeiază pe adminis trarea cuminte a aver i lor disponibile. Veţi chivernisi deci din averi le v o a ­s t r e , cel puţin, ceasuri le vieţei şi s ă n ă t a t e a

' v o a s t r ă .

de afaceri Ministerul de finanţe a dat instrucţiuni Admi­

nistraţiilor financiare, ca acestea să ia riguroase măsuri pentru urmărirea şi încasarea "impozitului pe lux şi cifra de afaceri, conform cu legea şi cu in­strucţiunile ei "de aplicare, acest impozit figurând cu o sumă-i-însemnatâ în bugetul de -^venituri ale Statului.

S'a atras atenţia, că toţi contribuabilii cari nu au plătit acest impozit Ia termen sau care nu-1 vor plăti la termen să fie puşi în contravenţie şi să li-se aplice pedepsele prevăzute de această lege.

Export, vamă, deciziuni

R e d u c e r e a t a x e i v a m a l e pentru c imeat

Comisia superioară anunţi , c i în ultima şedinţă pe care a ţinut'o la ministerul de finanţe, a avizat Ia reducerea taxei de export pentru ciment de la 2 2 la sută ad-valorem la o taxi de 500 lei de vagon.

Transportur i l e de lemne p e liniile Arad şi Cianad

Direcţiunea căilor ferate unite Arad şi Cianad, acordă Ia transporturile de lemne de foc şi rume­gă tură de ferestrău făcute pe liniile sale o reducere de 10 Ia sută din tariful general de lemne de foc.

De această favoare nu se bucură decât trans­porturile cari parcurg cel puţin 130 klm.

Expor tu l t r a v e r s e l o r din Jugos lav ia Guvernul jugoslav a dispus, ca pe viitor s i se

permită exportul traverselor de stejar cu contingen-iare, şi anume; exportatorul este obligat c i la fiecare 20 de traverse exportate să dea Statului gratuit o bucată, în locul taxelor de export de pârii acuma.

Prohib irea exportului lemnelor de foc Comisia de import export a avizat Ia prohibirea

exportului lemnelor de foc.

E x p o r t de al imente Conform deciziei ministeriale No. 85.711 din 1922,

rămâne in vigoare dispoziţia prin care se admite exportul liber a obiectelor casnice şi a cantităţei de 5 0 kgr. de persoană alimente de orice fel, însă cu adaosul c ă : în cele 50 kgr. alimente personale, ce călătorul e în drept a lua cu sine unul şi acelaş fel de aliment să nu depăşească cantitatea de 10 kgr.

CRONICA SĂPTĂMÂNALA. Necrolog. Ioan I. Ţaranu preşed. Comitetului

de Cenzori a Băncit Oraviţana S. A. în Oraviţa mon­tană a decedat în 18 Ianuarie a. o.

împrumutul oraşului Cluj. Pentru consolidarea datoriilor contractate în Budapesta şi la băncile ungu­reşti din Cluj ale oraşului Cluj şi pentru executarea lucrărilor edilitare maî necesare, oraşul Cluj lansează un împrumut în valoare de 50 000,000 lei prin emi­terea de 10,000 obligaţii la purtător â Lei 5000 amor­tizabil în 20 ani. Dobânda anuală va fi 6%. Fiecare t tiu va iua parte la tragerea unui premiu de 100,000 lei. Aceste obligaţiuni vor fi scutite şi vor fi recuno­scute ca valabile pertru garanţie Ia orice licitaţie publici.

P ă m â n t pentru şcoli. Consilierii agricoli de prin Judeţe, la împroprietiriri vor rezerva pentru fiecare şcoală de prin sate câte un lot în care şcolarii să

poată face deprinderi de grâdinirie şi învăţătură plu-girească sub conducerea dascălului lor. Acolo unde şcoala are ceva loc, acela va trebui întregit la măsura prescrisă. Şi nu va fi iertat să rămână nici o şcoală fără lotul ei.

Străinii d e s p r e grâu l nostru . Un ziar din Bel­gia scrie despre grâul nostru : «Pentru cerealele româ­neşti străinătatea plăteşte un preţ mai ridicat. Românii nu fac plugărie buni ca Americanii, de pildă, ei ne trimet grânele amestecate cu secăr i , nisip, neghini, pleavi, f i r i s i fie bine ciuruite şi curăţite: şi d a c i se pîătesc bine se face, c i boabele sunt de buni calitate. Dacă ni le ar trimite mai bine curăţite, ar căpi ţa preţuri şi mai urcate. Se cunoaşte, că Românii nu prea folosesc maşinele şi seminţele bune, ca ş i dobândeasci cereale de cea mai buni calitate în pimântul lor atât de rodnic".

împrumutul cu d o b â n d ă variabi lă . Provincia germani Schleswig Holstein a ficut o înovaţiune în materie de împrumut. Ea a contractat un împrumut rambursabil în zece ani a cărui dobândă va varia între 6 şi 15 la suti şi anume: se va plăţi la sca­denţa cupoanelor o dobândi cu 1 la sută mai mică de cât scontul Bincii imperiului la acea epoci . Cursul de emisiune al împrumutului este fixat ia 100 la sută. După scontul actual al Băncii imperiului dobânda împrumutului pe ziua de azi ar fi 9 Ia suti de oare ce scontul Băncii Imperiului este de 10 ia sută.

Cooperaţ ia din Ardeal . Serviciul statisticei regio­nale din Cluj, prin o publicaţlune recentă arată că în Ardeal există 459 cooperative de credit, 196 de pro­ducţie, 377 de consum şi 25 cooperative de vânzare în confiun la o populaţie de peste 5 milioane locuitori.

Transi tul prin Ungaria . Direcţiunea C. F. R. a dat ordin, ca trenurile pentruţ export ce vin prin Un­garia să se primească de către organele căilor ferate ungare în staţia Curtici. Trenurile de import se vor primi în staţiunea Lokdshăza. Cu această dispoziţiune dispar dificultăţile de tranzitare de până acum ne mai provocând întârzieri acestor transporturi.

Statistica băncilor Cehoslovace. In 1921 erau în Boemia, Moravia şi Silezia 40 de bănci, con­stituite în societăţi anonime, cu un capital de 2,233.772 000 coroane, în care se cuprinde capitalul social 1.548.433000 coroane, fondurile de rezervă, generale şi speciale 676.030 000 coroane şi capitalu­rile care le au fost încredinţate 21.083.790 900 co­roane în care întră depozitele din livrete, bonurile de casă şi creanţele. Proporţia dintre capitalul pro­priu al băncii şi aceia care care le-a fost încredinţat a fost de 1—9.44. Mai sunt încă 9 bănci publice fără capital social. Capitalul lor se ridică la 89.923.000 coroane şi fondul care Ie a fost încredinţat este de 803 891.000 coroane.

Mr. 5 — 1 Fepraarie 1923. REVISTA ECONOMICA 39

Bursa Demonstraţiile antisemite din Bucureşti au avut

ca rezultat abţinerea diu Bursă a remizierilor şi al multor cumpărători, din care cauză operaţiunile în cursul săptămânei au fost foarte reduse.

Devizele în întreg cursul săptămânei sau urcat la cursuri nemai ajunse până acum. — Toate aces­tea din cauza scăderii leului subt 6 centime la Paris.

Târgul de efecte.

Cotări oficiale la Bursa din Bucureşti şi târgul liber.

% | Divid. I Ultimul l a n u a r i e % | Divid.

I curs 25 i 26 1 ri 1 29 1 30 ! 31

E f e c t e : —

50/0 5 % 5 % Val. nom. 500 500 500 . 500 100 500

împrumut Naţional 1916 . .

B ă n c i :

„ Marmorosch B. & Co . . „ Românească la purt: . . „ Generală a Ţării Rom, . „ „Albina", Sibiu . . . .

320 100 50

i6<Vo

65

81 V2 81 — 81-—

14-2Ü0 910 — 720 460 —

230 —

—

8 0 -

— —

— -

500 500

10001

în trepr inder i : Reşiţa

Intrepr. Forestiere Rom. Cluj. .

20o/o 2 1 8 0 ' -2200' -

2200-— 2240 —

2130 — 2240 —

2130 — 2160 —

2150-— 2180-—

Schimbul de bani.

Paritatea In Lei înainte de războiu Ultimul I a n u a r i e Paritatea In Lei înainte de războiu

curs 25 26 27 29 30 31

100 100 100 100 100 100

1 100 100 100 100

1

Cursul la Bucureş t i

elveţieni . . . . . . Koroane cehoslovace . . . .

„ ungare . . , . „ austriace . . . . .

i 100 . . . 100

,. 105 „ 105 „ 105 „ 125 „ 25

100 „ 100

100 „ 100 „ 5

1405 — 3900 —

580 — 7%

0-28 — 1 —

990-— 1000 —

215 —

1405 3975

595 7 7 5 0-27

98 1008 1025

216 —

1465-— 4 3 0 0 - -

6 3 5 - -

0.28 1-10

1067-— 1075-—

230.—

1515 —

690 — 874

0 32 I ' ­

l l 30 _ 1150 —

248 —

1 5 5 0 _ 4850 —

740 —

, 0'32 0 80

1155 — 1130 —

255-—

1610-— 5100-—

7 8 0 —

0 35 0 6 7

1250 1260 —

260 —

1 6 5 0 - -5 1 5 0 -

7 8 0 ' -

0 3 5

1270 —

100 1 1

100 100 100 100 100 100

P a r i s Fr 100 „ 5 . 25 - 100 „ 125 n 105 » 105 . 105 „ 100

7 7 5 15-51 7 2 1 4 74 '—

0-87 43 50

289.—

7-30 15-511/2

7 2 2 3 74-60

0 75 43.10

289-75

7-25 15-58 72-50 75- ~

0-75 43 —

291-50

6-90 15-179 7 3 3 8 7 5 b 0

0 6 2

294-50

6 — 16 18 7 4 8 3 7 6 7 0

74 40

301-52

6 -1 6 7 0 76-90 77-50

0 4 0 48-—

3 0 9 . -

.5-90

40 REVISTA ECONOMICA Nr. 5. — 1 Februarie. 1923

„SURUL" Institut de credit şi econ., soc, pe acţii în Racoviţa.

CONVOCARE. Acţionarii institutului de credit şi econ., „SURUL" s. p. a , se convocă prin aceasta,, pe ziua d e

18 Februarie 1923, la orele 2 d. a., ia

a Xl-a adunare generală ordinară c e se va ţine în Racoviţa, în edificiul şcoafei de stat.

Ordinea de zi: \ . Raportul dtrecţiunei despre gestiunea anului trecut şi statorirea bilanţului anului de gestiune

1922, in baza raportului comitetului de supraveghiare. 2. Darea absolutorulu) membrilor direcţiune! şi a comitetului de supraveghiare pentru gestiunea

anului 1922. * 3. Distribuirea profitului curat. 4. Alegerea Direcţiunei pe periodul dela 1923—1926. Direcţiunea

ACTIVA CONTUL BILANŢ, LA 31 DECEMVRIE 1922. P A S S I V A

52 Cassa în numerar , 56.431 64 1 Capital societar 25.000 53 Cambii escontate 15.286 — 24 Fond de rezervă 3.537 50 44 Obligaţiuni intabulate 4.065 — 51 Depuneri ( _ — _ — 301.721 57 57 „ neîntabulate — 155.742 — 23 Dividendă neridicată .362 50 55 Cont curent 99.891 91 46 Fondul Contribuţii . 2.000 — 50 Hârtii de valoare 6.500 58 Profit curat 6.363 98 20 Interese transitorii — 1.069 —

338.985 55 3 3 8 985 55

D E B I T CONTUL PROFIT Şl P E R D E R E CREDIT

Interese după depuneri — impozite: d) după inter, la dep.

„ « b) de stat directe Salarii . — Spese • _ Profit curat

13 526 2 839

376 1.000

271 6.363

24 378

55 60 53

50 _Q8_ 16

Interese de escont — „ ; după oblig neintab . „ întsb. „ de cont-curent

Provizîuni —

Racoviţa, la 31 Decemvrie 1922.

Direcţiunea; Victor Florian, m. p. prezident. Valeriu Florian, m. p. Andrei Mărginean, m. p. ;

Niculae Bobanga, m. p. David Mohan, m. p. Ieronim Flitter, m, p. Joan Măierean m. p.

Subsemnatul comitet de supraveghiare am examinat conturile prezente şi le-am aflat în conso­nanţă cu registrele principale şi auxiliare ale societăţii, purtate în bună regulă.

Racoviţa, la 24 Ianuarie 1923.

loan Doican, m. p. loan Badila, m, p. Traían Florian, m. p. Simion Mohan, m. p.

Societăţii pe acţiuni „HARGHITA" în Mercurea-Ciuc.

CONVOCARE. Domnii acţionari ei societăţii pe acţiuni .Harghita* în Mercurea-Ciuc sunt invitaţi în conformitate

cu art. 12 şi 22 din statute să ia parte la

a II a adunare generală ordinară care se va ţinea în Mercurea Ciuc, la 12 Feb rua r i e st . n. 1923, o a r a 2 p . m. în localul societăţii, cu următoarea

Ordine de z i : 1 Darea de seamă a Conciliului de admns t i a ţ i e şi Raportul Comitetului de cenzori, aprobarea

Bilanţului şi Contului Perdere şi Profii d e s e c a r e a Consiliului de administraţie şi CoTiitetului de cenzori pe anul de gestiune 1922.

2. Distribuirea profitului cura». 3. Fixarea jetoanelor de prezentă pe 1923 4 Alegerea alor 2 membr i in Consiliul de administrate 5 Propunere pentru urcarea Capitalului societar şi modificarea articolelor din statute în legătură

cu urcarea.

Domnii acţionari, cari voiesc a participa la adunarea generală în persoană sau prin plenipotenţiaţi. în senzul art. 14 din statute, sunt rugaţi a-şl depune acţiunile, respective «Certificatele interimate» cu 3 zile înainte de adunare La Cassa societăţii.

Mercurea-Ciuc, 18 Ianuarie Î923. Consiliul de administraţie.

ACTIVA Contul Bilanţ cu 31 Decembre 1922 CREDIT

Cassa, m merar — — 50760-7¿ Cap, al societar— — —- — 1 1 0 0 0 C O -Depozite — — — —• — 2 6 2 5 - Fond <ie rezervă — — — 28503 04 Imp umuturi c a m b a l e — — 437166 -

2009156*25 Fond de penziuni — — — 2771 20 31274 24

talion io eeot coreul co acepenre — 1571990 25 2009156*25 Scopuri filantropice— — — 1 5 7 8 5 ? Acţiuni — — — — — 317408 le Depuneri spre fructificare — 7 8 2 9 5 7 8 0 Mărfuri — — — — _ 1 4 5 2 0 - Creditori — — — — 59^276 70

amortizare — •— — — 3020 — 1 1 5 0 0 - Dobândă anticipată — •— 11941 6 0 Edficiul sonetâţii — — — 2379 l i -65 Disponibil din profitulanului 1921 3413-77 — 1 0 % amortizare — — 23792 65 2 1 4 i 2 6 — Profit curet — — — — 103487 47 Mobilier — — — — — 24838 — 1 0 % amortiz-re — — 2 4 3 4 - - 22*54-

2627930 1 5 2627930 1 5

DEBIT Contul Perdere şi Profit cu 31 Decembre 1922 CRECIT

Dobândă după depuneri — 35410 05 Dobândă de cont curent — 62968 84 Dobândă fondurilor — — 1476 02 36886*07 Dobândă de escont— — — 29¿00 74 92269 5 Cheltuieli de regie — — — 31744-14 Proviz uni — — — . . . — 175821 6

38400 — Chirie — — — — — 20 — Je toane de prezenţă — — 2200- - 72364-M Amortizări — — — — 2 9 2 9 6 6 5 Contribuţiuni — — — — 26056 94 Profit curat — — — —- 10348747

268091-27 26S091 27 Mercurea Ciuc, 31 Decembre 1922. Pentf-a Contabilitate.

(ss) Octavian R e c e a n u , CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE:

(ss.) Dr. Octavian Vasu, (ss.) Aurel Oţetea, (ss.) Dr. Alexandru Vasu , (ss.) P a v e l B o r z e a , preşndints.

Conturile prezente le-am examinat şi le-am aflat în deplină ordine şi în consonanţă cu registrele societăţii.

COMITETUL DE CENZORI: (ss.) Dr. Gaâl Endre (ss.) loan P r e s c u r e a , (ss .) Dr. Valeriu Oţetea

(ss.) Nicolae Comaniciu, (ss.) Dr. Dănilă Vasu.

„ Î N S O Ţ I R E A D E C R E D I T " D A N E S , T Â R N A V A - M A R E .

invită la

CONVOCARE. In înţelesul §-ului 20 din statute membrii «Însoţirei de credit" din Daneş, Târnava ma e, sa

a XIII-a adunare generală ordinară ce se va ţinea în 2—15 Februarie 1923 ^întâmpinarea Dlui), ia 2 ora p. m. în localul şcoalei de stat din loc

O r d i n e a d e z i : 1. Bilanţul pro 1922 şi raportul direcţiunii de-pre gestiunea anului trecut. 2. Raportul comitetului de sopraveghiare despre mersul afacerilor şi despre examinarea bilanţului. 3. Propunerea privitoare ia distrib irta venitului curat de Lei 5942*33. 4 Alegerea suplinitoare a dire ţiunei. 5 Alegerea suplinitoare a comitetului de supravegh are 6. Propuneri libere. Direcţiunea.

ACTIVA. C O N T U L B I L A N Ţ U L U I L A 31 D E C E M V R I E 1 9 2 2 . PASIVA.

Cassa în numă ar — — 8461 8a împrumut de război — — 24950 Act» la bănci ' 0 * 8 6 — Depuneri la bănci — — — 2725U- 77 împrumuturi — 1M91Q —

471030 6i

Părţi f ndamentale __ :

Fond de rezervă , Depuneri spre fructif care Profit curat

1210 7444

456433 5942

471030

83 45 33

61

DEBIT. C O N T U L P E R D E R E Şl P R O F I T . CREDIT.

Interese de depureri — 19766 52 Dare: directa şi aruncuri 4*5 — 1 0 % după interesele capita izate 1968 12 1 % după efra afacerilor 225 ?6 Remuneraţii şi chirie — _ 2f50 — Spese de administrare 1424 35 Porto postai 144 88 Pofit curat . 5042 33

31936 76

merese dsla împr. de stat ( J9I9 ) I terese după depuneri la b â n J 1 tprese deia împrumuturi

985 8399

. 22551 83 93

3193o 76

loan Bendorfean, m p . cassar.

Daneş, la 31 Decemvrie 1922. Pompiliu E . Constantin, m. p.

director executiv, D I R E C Ţ I U N E A :

Iustin Medrea m. p. I o a n t J â l b e a m. p. Z a c h a r i e Cristea m. p. Nico lae Bogo lean m. p. Ioan M o s o r a S . m.p preş. , v.-preş.

Subsemnatul comitet de supraveghiare am examinat conturi'e prezente şi le-am aflat în deplină regală, exacte şi în consonanţă cu regstrele institutului, purtate corect; deci Vă propunem a da absolu-torul direcţiunei şi comitetului de supraveghiare pentru anul de gestiune 1922,

Daneş, la 20 Ianuarie 1923. Sebast ian Şoneriu, m. p. Ioan Babeţ , m. , p. Dr. l larie Holom, m. p. Ioan Mosora , 113 .m. p.

preş. v.-preş. Gheorghe Dop, m. p. Nicolae Constantin, m. p. Ambrosie Cr i s t ea , m. p.

Nr. 5. — 1 februari« 1923 REVISTA ECONOMICA 43

„ARMONIA" cassa de economii societate pe a c ţ i u n i în Cincul-mare.

C O N V O C A R E . ; P. T. Domnii acţionari ai cassei de economii

„ARMONIA' se invită în senzul §§-lor 14—27 din statute la a

iX-a Adunare generi nară care se va ţ nea în CINCUL-MARE !a 28 Febr. 1923 la oarele 10 a. m în localul institutului.

PUdGStAKUE.: 1. Raportul direcţiunii şt al comitetului de

sipravegh are. 2 Prezentarea bilanţului. 3 Distribuirea profitului curat. 4 Alegerea alor 2 membrii în direcţiune con

form § iui 30 din s'at Jte. 5 Alegerea comitetului de supraveghiare pe

t>n nou period de 3 ani Cincul-mare în 21 Ianuarie 1923

DIRECŢIUNEA.

P R O P U N E R E pentru distribuirea profitului curat de Lei 38178 60

1. 5 % div'dendă după capital 5000-— Din restul de Lei 33 1 7 8 6 0

2. 5 % fondului de rezervă 1 6 6 0 — 3. 8 % tantiemă direcţiunii 2653 — 4 4 % ,, co nitetului de suprav. — 1325 — 5 2°/° „ funcţionarilor — 664"— 6. 1 0 % fondului filantropic 3317-60 7. supradividendă acţionarilor — — 5000 '— 8. întregire fondului de rezervă la 75 000 — 5 5 9 0 — -9. „ „ „ penz. la 30 000 — 3500-—

10 j , „ special de rezervă — 5000 — 11 . La dispoziţia direcţiuni pentru funcţionari 4469 —

Activa C o n t u l B i l a n ţ u l u i l a 31 D e c e m v r i e 1922.

Total Lei 38 î7d '60

P a s i v a

Las^a — — — — — Cassa poştală — Escont — — — — — Obligaţiuni — — — Conturi curente la bănci

,, ,i Ia privat1

Efecte —

11367 12 9?7 08

215o205 (

1 ¿32,50 597034; í 8

Î 3 ' 6 5 9 5 5î

12344

2 1 5 7 5 3 7

1913629 83775

41o7¿86 t

20

50

83

Ca ital societar — — Fondul edificiului — —

„ de rezervă — — „ de penziuni — „ special de rezervă „ filantropic — —

Interese transitorii — — Dividendâ nerid cată — Depuneri spre f uctificare <. reditori Profit curat —

100000 57750 26500 20000

6629 22

i i

1CO000

210879 77640

3671 3694882

42U35 38178

4167286 53

Debit C o n t u l P e r d e r e ş i P r o f i t la 31 D e c e m v r i e 1922. Credit

Interes* pt. depuneri — „ fondului de rezervă ,t ., >i penz.

Spese de birou — — Solare •— — — — — Asigurări — — — — Lh ne — Contribuţie — — — — Da e depuneri — — — Profit curat

¡53309 85 2 7 5 0 -1500|—

4^88,oö 14400

Ab3 50 2070

7152 16308

1 5 7 7 5 9

21312

23460 38178

240710

85

Gncul mare, la 3

Interese ob îgaţ uni ,. escont — — „ Cont curent

Venit efecte

52 72580

165130 56 74 237763

2947

240210

30 50

80

Decemvrie 1922. Pentru contabilitate: Dionisie Stănuleţu m. p.

loan Bas t ia m. p. preşedinte.

Moise Bu i tan m. p. M E M B R I I D I R E C Ţ I U N I I :

loan Şiandru m. p. loan Stângu m. p. Nicolae Fleş iar iu m p Moise B r u m b e s c u m. p.

Subsemnatul comitet de supraveghiare am examinat conturile prezente şi le-am aflaf în deplină regulă, exacte şi în consonanţă cu registrele institutului purtate corect; deci propunem a da absolutorul direcţiunii şi comitetului de supraveghiare pentru anul de gestiune 1922. Privitor la împărţirea profitului curat, aprobăm întru toate propunerea direcţiunii făcuta în conformitate cu

§ 45 din tatute. — Cincul-mare la 21 Ianuarie ¡923. Alexandru Şerban m. p. Dănilă Şerban m. p. losif Baş t ia m. p. Moise Neagoe m. p, loan Bugneriu m.p.

preşedinte.

44 REVISTA ECONOMICĂ Nr. 5 - 1 Februarie 192?.

„AGRICOLA" societate economică pe acţii, Hunedoara.

Convocare. Domnii acţionari ai societăţii pe acţii „ A G R I C O L A " din Hunedoara, sunt poftiţi

să ia parte, conform statutelor, la

adunarea generală ordinară, care se va ţinea Duminecă, 11 Februarie 1923, la orele 2 după amiazi, în localul societăţii din Hunedoara, cu următoarea

O R D I N E D E Z I : 1. Deschiderea adunării şi constituirea biroului. 2. Raportul anual al direcţiunii, prezentarea bilanţului şi a propunerii pentru împărţirea

profitului curat. 3 Raportul comitetului de revizuire şi decidere asupra absolutorului pentru anul de

afaceri 1922. 4. Hotărâre asupra rapoartelor şi propunerilor făcute. 5. Alegerea unui membru în comitetul de revizuire. 6. Eventuale propuneri. Hunedoara, la 15 Ianuarie 1923. Consiliul de Administraţie.

ACTIVA BILANŢ GENERAL

încheiat la 31. D e c e m b r i e 1922 (din 1 Ianuarie — 31 Decembrie 1922.) PASIVA

LEI b. LEI b. LEI b. LEI b.

9/11. 408,083 27 1/11- Capital societar — L 500,000*— 12/11. Efecte — — L 232,945-— 2/II. Fond de rezervă — L 170,000-— 22/II. Efectele fond. de peaziî L 1,835-— 234,780 — 3/11. Fond de garantă — L 40,000-—

'e/ii. Escompt — — — — — 916 ,748 4/11. Fond depenzii — L 50,000 — 760,000 — 8, 22, 25/11. Contnri-Curente cu acoperire — 058,737 13 5/IÍ. Depuneri s re fructificare — 2540,031 87

11, lO/U. Realităţi: edificiul băncii şi moara 140,000 - 8, 29/11. Conturi-creditoare — - — 6Î4.528 17 13/11. Cereale şi făină — — — 960.756 77 20/11. • Dividendă neridicată — — 12,214 50

14,15,16,21,47/11 Mărfuri— — — — — 379,824 59 49/11. Interese anticipate — — — -18,560 — 24, 34, 44/11. Monede — — — — 4,774 — Î8/U. Prof i t ne t - — - - 120,369 22 4105,703 76

19/11. Mobiliar — — • — — 2.000 — 4!05,703 76

4105,703 76 4105,703 76

DEBIT PERDERE ŞI PROFIT

Din 1 Ianuarie — 31 Decembrie 1922. C R E D I T

LEI b. Lfcl b.

40/11. Interese de depuneri — — 115,766 25 41/11. Dare dnpă int. de dep. L 12,851-18 39/11. Contribuţie — - L 44,876-97 57,728 15 37/H. Spese — — — — 30,907 50 35/11. 120,800 — 48/1!. Asigurări — — — — 8,136 -36/11. Scopuri de binefacere — — 1,784 50 28/11. Prof i t n e t — - — — 120,369 22 455,494 62

455,494 62

31,32,33/11.45/11 46/11

Interese şi comisioane Câştig la diferite afaceri -

LEI

90,515 364,979

LEI b.

455,494 62

Hunedoara, la 31 Decembrie 1922

ss IO AN DIMA, cassar. ss SILVIU OLARIU, şef-contabil

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E : ss Dr. Vlad, ss A. Ludu, ss Dr. O. Dănilâ,

ss Etnii Gheaja, ss N. Ţintea, ss loan Dima, C O N S I L I U L D E R E V I Z U I R E :

Conturile prezente le-am revăzut şi aflat în deplină regulă, ss Ion 1. Lăpădatu, ss Vasile C. Osvadă, - ss Th. Oroveanu, ss Virgil Comşa,

ss Constantin Dăncilă, ss loan Păcurarii), ss Oheorghe Pop,

ss-MACREA, director.

ss Dr. Gheorghe Dubleşiu, 8 8 Gheorghe Henţia,

455,494 62

ss Gheorghe Rain, ss Macrea,

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „ARDEALUL" STRADA MEMORANDULUI 22 CLUJ.