DE UNDE au r`s`ritMoni [i Iri? Ce mai[ti]i despre BiancaBrad \n afar` de fap-

tul c` a devenit mam`? |n cecalitate mai vorbe[te la televizorOreste? De ce este Briana Cara-gea vedet` de televiziune? Cu

toate c` majoritatea persona-jelor men]ionate mai sus nu ausau nu mai au vreo \mplinireprofesional`, ele au r`mas \n lis-ta „VIP-urilor“ care trebuie obli-gatoriu invitate la diver-se emisiuni. Ele s\nt ve-dete pentru c` s\nt vedete. Ni-meni nu [tie prea bine de ce.

nc` nu ]i-ai luat concediul [i mai aipu]in de a[teptat, ceea ce nu e chiarat\t de simplu, mai ales c\nd uniidintre cunoscu]ii t`i au \nceput s`dispar` c\te o s`pt`m\n` pe undeva [iapoi s` te sufoce cu pove[ti desprevacan]a lor de neuitat. Ai cam \nv`]at

pronun]ia corect` a numelor insulelor [ista]iunilor de sezon din Grecia [i Turcia.Ai f`cut deja cuno[tin]` cu siluetele prie-tenilor t`i din sutele de poze pe care ]i le-au trimis, cu bun`voin]`, pe mail. Plusinstantaneele \nc\nt`toare din aeroport [ide pe autostrad`.

Vrei s` scapi cumva din povestea nescri-s ̀a concediilor de var ̀ale altora [i nu e preasimplu. {tii foarte bine cum arat` schi]asolu]iei: urcat \n ma[in` vineri, plecat maresau munte, dormit pu]in, b`ut-vorbit-che-fuit mult, urcat \n ma[in`-tren-autobuzduminic`, \ntors acas`, g\ndit imediat c`urmeaz` alt` zi de luni. |n care s`-]i con-vingi, la r\ndul t`u, colegii, c` ai f`cut o su-per-mega-cool ie[ire \n weekend. Bravo ]ie!

Dar ai mai f`cut asta [i chiar de preamulte ori...

{i-atunci... ce-ai zice s` fugi c\teva zilela unul dintre festivalurile europene dinvara asta? N-o s` te relaxezi, n-o s` dormi,n-o s` m`n\nci profiterol \n zece nuan]e [inici n-o s` faci poze cu tine pe iarb` lafiecare concert. Dar o s` te umpli de mu-zic`, o s` cuno[ti lume din toat` Europa ([ide mai departe, dac` te love[te cheful desocializare). {i o s` te \ntorci acas`g\ndindu-te la ultima duminic` dela festival [i nu la urm`toarea zi de luni lamunc`. Alegerea \]i apar]ine.

Supliment editat de ziarul

Publicitateasare \n aerRadiourile bat palma cupublicitarii \ntr-un t\rgreciproc avantajos: FM-urile\[i m`resc bugetul, iar ceilal]ifac reclam` pe sume mici.��06

Vineri, 16 iunie 2006

� „Prietenii [tiude ce“ sau „Ce-ial t`u e-al t`u“au tat` [i mam`.„Cotidianul“v` prezint`pove[tile lor.— Alexandra B~DICIOIU

Cosmin POPAN

VENITE BRUSC SAU STOARSEdup` nop]i de brainstorming [izeci de variante intermediare,se str`duiesc s` exprime \n cu-vinte pu]ine tot ce vrea s` ne co-munice brandul pe care-l deser-vesc. O parte dintre ele au fostadaptate direct de la fra]ii lor,mai mari [i mai vestici, [i auexistat chiar c\teva scrise mai\nt\i \n englez`, pentru c` cei cudrept de veto publicitar nu [tiaulimba român`. S-au emancipat,au devenit sprin]are [i se lipescprecum scaiul de mintea româ-nului. Mai [chiop`teaz` atuncic\nd nu se dezva]` de rime, ca-lambururi [i alte artificii, c\nd se\nc`p`]\neaz` s` nu vorbeasc`pre limba noastr` sau c\nd nureu[esc defel s` se diferen]iezede suratele lor de pe pia]`. Aflatepe buzele tuturor, ele pun v\rtosum`rul la popularizarea bran-dului, \ns` renun]` la fel de ra-pid s` mai vorbeasc` \n numeleacestuia, din cauz ̀de prea mult`folclorizare. Pentru mul]i dinindustrie, sloganurile dau m`-sura creativit`]ii [i ofer` c`r]ide vizit` eficiente pentru cei cucreier sc\nteietor. „Un slogan es-te aprobat din prima c\nd sem-neaz` perfect un scenariu, iar\mpreun` st\rnesc hohote der\s, m\ini frecate de satisfac]iesau piele de g`in` pe m\n`“, des-crie alchimia Codin Caradimu,copywriter NextCap.

„Cotidianul“ a aflat de la au-torii vorbelor memorabile cum lis-a ivit muza, ce a lipit sloganurilede creierul oamenilor,ce se mai poart` \ndomeniu [i cum le-a decurs carie-ra dup` momentul magic.

CULTUR~ ALTERNATIV~

Festivaluricool \nar[i]aEuropei� Ce-ai zice s`-]i iei pa[aportul,cortul, prietenii, avansul desalariu [i s` fugi c\teva zile launul dintre festivalurileeuropene din vara asta?— Magdalena COLOMBET

La toate festivalurile \n aer liber, cortuleste, pur [i simplu, o stare de spirit.

��07GRAFIC~: ELENA NEDELCU

DIN CULISELE CUVINTELOR POTRIVITE

Vorbele de duh alereclamelor române[ti

|

Filmul lui Porumboiu areacea rar` calitate de aalinia criticii de aceea[i

parte a baricadei,transform\ndu-i

\n sus]in`tori\nfoca]i. ��03

Succesul lui „a fi sau a nu fi“Zac online labirou!Internetul te poate ajuta s`-]i p`c`le[ti angajatorul [is` te faci c` lucrezi, \n timpce te ocupi de lucruri multmai pl`cute. ��07

��04-05

��06

� Lumea monden` televizat` e populat` cupersoane devenite cunoscute f`r` motivsau care tr`iesc din faima de alt`dat`.

NEVOIA DE B|RF~ NA{TE PERSONAJE F~R~ VALOARE

Nonvedetele de televiziune

Televiziune pe alese�

Vineri, 16 iunie 2006 �Media cultur`

� |n timpul film`rilor de la Roma pentru„Ocean's Twelve“, Brad Pitt nu a fost l`sat s`

intre \n hotelul unde st`tea, pentru c` portarula crezut c` este un vagabond. Brad Pitt ie[ise

s` fac` jogging [i \l prinsese o avers`.

02

APOCALYPTICA LA TVR 2

Metale grele la violoncelDUMINIC~ LA TVR 2 va putea fi urm`rit`\nregistrarea concertului trupei Apoca-lyptica, spectacol ce a avut loc pe 31 maila Arenele Romane din Bucure[ti.Concertul cvintetului Apocalyptica

aduce o demonstra]ie de „cello-rock“,adic` interpretarea în manier` clasic`a unor sonorit`]i ce acoper` ariaheavy-metal a ultimelor dou` decenii.Combina]ia de violoncele, tobe [i

heavy-metal de la Arenele Romane ademonstrat c` muzica rock nu e at\t dedeparte de cea clasic`, genurile put\nd ficombinate at\t în armonii metalice, c\t [iîn arpegii simfonice. Telespectatorii

interesa]i vor putea asculta celebrelecoveruri dup` Metallica, dar [i piese de peultimul album Apocalyptica: „Amplified –A Decade Of Reinventing The Cello“,„Repressed“ sau „Betrayal“.

19.35 TVR CULTURALEMISIUNE

Tema de vineri: Litera-tura scris` de femei:Surorile BrontëModerator Florin Iaru.Are literatura sex? Cum deo-sebe[ti literatura scris` defemei de cea scris` de b`r-ba]i? Iat` întreb`ri la care,de c\nd e lumea, fiecaregenera]ie a încercat s`r`spund`.

Surorile Brontë FILM

Biografic, Fran]a, 1979.Regia: Andre Techine. Cu:Isabelle Adjani, Marie-Fran-ce Pisier, Isabelle Huppert.

22.40 TVR 2 SERIAL

Liga GentilomilorComedie neagr`, MareaBritanie, 1999.Episodul 1. Regia: SteveBendelack. Cu: MarkGatiss, StevePemberton.În or`[elul Roys-ton Vasey, dinnordul Angliei,separat de res-

tul lumii, prin mla[tini im-posibil de trecut, tr`ie[teo comunitate retras` deoameni. Nimic neobi[-nuit, la prima vedere. Dar,deschiz\nd ochii mai bi-

ne, ne trezim într-olume at\t de stra-nie, înc\t pove[-tile de groaz` ne

vor p`rea c\n-tece de leag`n.

VINERI, 16 IUNIE S|MB~T~, 17 IUNIE DUMINIC~, 18 IUNIE

09.35 HBO FILM

Ocean’s 12Aventuri, SUA, 2004.Regia: Steven Soderbergh.Cu: Brad Pitt (foto), George

Clooney.

13.20 HBO FILM

Pofti]i la mas`!Comedie, Fran]a,

2003.Regia: PierreSalvadori.Cu: DanielAuteil.

Într-o sear`, întorc\ndu-sede la serviciu, Antoine îl sal-veaz` pe Louis, care vrea s`se sinucid`. Sim]indu-se vi-novat c` i-a salvat via]a aces-tui om, Antoine încearc`s`-l ajute în continuare.

16.00 NATIONALGEOGRAPHIC DOC.

Planeta la control: Omul cavernelorCe ne face s` fim oameni [icum a reu[it specia noastr`s` evolueze.

22.00

23.20 TVR 2 MUZIC~

Gala Premiilor MTV –România, Cluj 2006

01.00 TVR 1FILME-{OC

Ho]ul Dram`,Rusia,1997. Regia:Pavel

Ciuhrai.Cu: Vla-dimirMa[kov,Ekate-rinaRedni-kova,

Mi[a Filipcik. Prezint` Ale-xandru Tocilescu. O nomi-nalizare la Premiul Oscar1998, pentru cel mai bunfilm str`in al anului.Fosta Uniune Sovietic`,anii ’46, la pu]in timp dup`terminarea r`zboiului. Unb`rbat moare, înainte dena[terea fiului s`u. Dup`[ase ani, afla]i într-un tren,b`iatul, Sania, [i mama lui,Katia, înt\lnesc un t\n`rchipe[, de care ea se îndr`-goste[te. Nevoia de protec]ie a fe-meii cu un copil esteîmplinit` prin a[ezarea l\ng` acest ofi]er.

14.05 TVR CULTURAL FILM

B`iatul cu p`rul verde Dram`, SUA, 1948. Regia:Joseph Losey. Cu: PatO’Brian (foto), Robert

Ryan.Un b`ie]elr`mas or-fan, f`r`ca el s-o

[tie, e pa-sat de la o

rud` la alta,p\n` c\nd

ajunge în grija lui Gamps,un fost actor de vodevil.

18.00 NATIONALGEOGRAPHIC DOC.

Misterele ADN-ului:În c`utarea lui AdamGeneticianul Spencer Wellsc`l`tore[te în josul arbore-lui genealogic al umanit`]iipentru a descoperi dac`descrierile biblice privindoriginea omului s\ntadev`rate sau nu.

19.00 B1 TV FILM

Cei care pl`tesccu via]aDram`, România,1991. Regia: {erbanMarinescu. Cu:Maia Morgen-stern, MarcelIure[.

21.00 HBO FILM

A fost odat`\n Mexic

Ac]iune, SUA, 2003.Regia: Robert Rodriguez.Cu: Johnny Depp,Antonia Banderas,

Salma Hayek.Povestea eroului cu

chitara, El Mari-achi, continu`.O aventur` pe

fundalul uneirevolu]ii, în vremuride r`zbunare [il`comie atroce.

09.0009.55 HBO FILM

StewardesaRomantic, SUA,2003. Regia:Bruno Baretto.Cu: Gwyneth Paltrow (foto).

12.00NATIONALGEOGRAPHICDOC.

Ma[in`rii

marine: HollywoodÎnt\lni]i-i pe inventatoriidin umbra filmelor clasice

[i înv`]a]i mai multe des-pre apa digital`.

12.10 TVRCULTURAL

EMISIUNE

Supranaturalul:Îngropat de viu.Episodul 1.

22.40 TVR 2 FILM

Psihiatrul în vacan]` Comedie, SUA, 1991.Regia: Frank Oz. Cu: BillMurray, Richard Dreyfuss.

Psihiatrul LeeMarvin arede ce s` fiemul]umit:este cele-

bru, a scosde cur\nd o

carte, iar via]ade-acas` este

minunat`.Se pre-g`te[tes`plece

în vacan]` cu familia, darapare un nou pacient, Bob.O dat` cu nou-venitul,via]a doctorului se vatransforma în infern.

01.00 TVR 1 FILM

Pasiunea Thriller, SUA, 1995. Regia:Philip Ridley. Cu: BrendanFraser, Ashley Judd.Dup` moartea p`rin]ilors`i, t\n`rul Darkly, crescutîntr-un mediu foarte reli-gios, se r`t`ce[te în p`dure.Este g`sit de un [ofer, ce îlduce la casa lui Callie [iClay, doi îndr`gosti]i caretr`iesc departe de ora[.

17.00 NATIONALGEOGRAPHIC DOC.

Planeta la control: Atacul rechinilorPove[tile despre atacuriasupra înot`torilor [isurferilor, precum [i filmul„F`lci“ au conturat o repu-ta]ie sinistr` rechinilor.

18.45 TVR 1SPORT

Fotbal:Brazilia –AustraliaTransmisiune \n direct de la CupaMondial`.

20.00 HBO FILM

JuriulDram`, SUA, 2003. Regia:Gary Fleder. Cu: DustinHoffman, Gene Hackman,John Cusack.C\nd o v`duv` îndr`zne[tes` dea în judecat` o marecompanie pe care o acuz`de moartea so]ului, avoca]iivor încerca s`-i discreditezec\t de mult se poate pemembrii juriului.

20.10 TVR 2 CONCERT

Apocalyptica

12.0012.00 HBO FILM

Cas` [imas`Comedie,Fran]a, 2003.Regia:Claude Duty.Cu: PhilippeHarel.

13.35 TVR CULTURALEMISIUNE

Seniorii micului ecran. Emisiune dedicat` celeide-a 50-a aniversare aTVR, care prezint` figurimarcante de realizatori, regizori, montori, operatori imagine etc.

01.00 TVR 1 FILM

S`rut` mireasa! Comedie, SUA, 2002. Cu:Amanda Detmer, SeanPatrick Flanery, BrookeLangton, Monet Mazur.Regia: Vanessa Parise.

Danni Sposato, cea de-atreia fiic` – [i, totodat`,„fiica cea bun`“ – a familieiitalo-americane Sposato,este în ajunul c`s`toriei cuGeoffrey Brancato. Danni evirgin` [i locuie[te cu p`-rin]ii, Santo [i Irena. Pen-tru c` face parte dintr-ofamilie de italieni, p`rin]iiei au preg`tit o cantitateimens` de m\ncare. De lanunt` nu putea lipsi nume-roasa familie, mai ales su-rorile ei. Filmul este unamestec de teme de familie,dragoste, religie [i sex.

23.00

09.00

19.00

Ekaterina Rednikova

23.00

MarkGatiss

Apocalyptica, ora 20.10, la TVR 2„A fost odat` \n Mexic“, ora 21.00, la HBO„Ocean’s 12“, ora 09.35, la HBO

14.00

Bill Murray

17.00

Amanda Detmer

19.00

15.0015.00 NATIONALGEOGRAPHIC DOC.

11 septembrie. De ce? –Ora zeroÎn diminea]a zilei de 11septembrie 2001, 19 mi-litan]i al-Qaeda au preluatcontrolul asupra a patru

avioane de pasageri. As-culta]i declara]iile inves-tigatorilor, jurnali[tilor,supravie]uitorilor [i aleoficialilor guvernamentaliprecum [i cutremur`-toarele înregistr`ri dininteriorul avioanelor.

20.00

SalmaHayek

Ronaldinho

22.00

Film�

„S\nt un admiratornecondi]ionat al filmului «A fost sau n-a fost?»“

— Tudor Caranfil, critic de film

03� Vineri, 16 iunie 2006Media cultur`

PUBLICITATE

— Ileana DIMA

PUBLICUL DE LA TIFF, undea avut loc \n deschidere pre-miera româneasc ̀a lung-me-trajului, a dat dovad ̀de ace-la[i entuziasm. Chiar [i laa doua proiec]ie au existataplauze \n picioare, iar salaera plin` ochi, jum`tate din-tre spectatori urm`rind peli-cula st\nd pe jos.

Poveste cu b`taie lung`

Ac]iunea filmului se pe-trece \ntr-un anonim ora[ deprovincie, aduc\nd amintede locul sadovenian \n carenu se \nt\mpla nimic [i ins-pirat de Vasluiul regizorului.La 16 ani dup ̀evenimenteledin 1989, trei locuitori parti-cip` la un talk-show \n di-rect, \ncerc\nd s` determinedac` a fost sau nu revolu]iela ei \n ora[. Reperul dup`care se conduc \n acest de-mers este o or ̀anume: 12.08,

momentul \n care Ceau[escua fugit cu elicopterul. Dac`\n pia]a or`[elului au fostoameni \nainte de aceast`or`, se spune c` a fost revo-lu]ie. Acest fel de anchet`,const\nd \n afirma]iile pro-tagoni[tilor confrunta]i cuamintirile telespectatorilorcare intr` telefonic \n direct,ocup` grosul filmului.

Prologul este \ns` carac-terizarea celor trei personajeprincipale, prin secven]e in-tercalate. Unul este profeso-rul M`nescu (Ion S`pdaru),proasp`t trezit dintr-o noap-te de be]ie \n care l-a insultat,

ca de obicei, pe comerciantulchinez din ora[. El trebuie s`participe la emisiunea mode-rat ̀de de]in`torul unui postde televiziune local, Jderescu(Teo Corban). Cum acesta nupoate da de urma unui invi-tat, \l alege ca \nlocuitor pepensionarul Pi[coci. Acesta(Mircea Andreescu) excelea-z̀ \n rolul s̀ u comic, de la ape-ten]a pentru farse p\n ̀la fap-tul c ̀face b`rcu]e de h\rtie \ntimp ce e \n direct la televizor.

Subtilitate solicitant`Comedia dulce-amar` a

lui Porumboiu are [i un ca-

racter ciclic, care are rolulde a ghida percep]ia specta-torului atent. Dup` cum aobservat un critic de film, pe-

licula \ncepe [i se termin`cu imaginea unor felinare depe strad ,̀ aprinz\ndu-se r\ndpe r\nd. La final, \]i aduci

aminte c` unul dintre perso-naje a invocat cum, pe vremealui Ceau[escu, felinarele seaprindeau toate odat`. Acestcontrast are rolul de a relati-viza concluzia „tran[ant`“ aemisiunii. Modul de filmaredesparte talk-show-ul de res-tul filmului. |n partea dedi-cat` caracteriz`rii persona-jelor, camera r`m\ne fix ,̀ iarpersonajele intr` [i ies dincadru. Dimpotriv`, \n emi-siunea filmat` cu o singur`camer`, imaginea e mereumobil` datorit` chefului dea experimenta al operatoru-lui de imagine. Secven]elefelinarelor s\nt filmate \nde-lung, revenindu-se la camerafix`. Dincolo de aceste con-sidera]ii, e imposibil s ̀nu \]isar` \n ochi faptul c` princi-pala for]` a acestui lungme-traj rezid ̀\n excelentele per-forman]e actorice[ti [i \n pri-mul r\nd \n scenariu. Acestasalveaz` ceea ce ar fi putut fimonotonia emisiunii – prinreplici savuroase, uneori cunuan]e tipice absurdului.

De altminteri, tot umorulfilmului este cantonat \nzona limbajului, inclusiv celcorporal, [i a circumstan]e-lor, nerecurg\ndu-se nicio-dat` la americ`nescul slap-stick comedy sau la replicigrosiere. Potrivit declara]iilorregizorului din conferin]a depres ,̀ lungmetrajul va puteafi vizionat \n cinematografedin toamn ,̀ dup ̀ce ei, Mitu-lescu [i Muntean, vor fi aran-jat datele de lansare, pentruca ele s` nu se suprapun`.

� Recentapelicul` a luiPorumboiu are acea rar`calitate de aalinia criticii deaceea[i parte abaricadei,transform\ndu-i\n sus]in`tori\nfoca]i.

CORNELIU PORUMBOIU {I |NTREBAREA HAMLETIAN~

Succesul lui „a fi sau a nu fi“

Felinarele ora[ului s\nt un element important de decor.

UNELE AU FOST F~CUTEla minut, altele au trecutprin zeci de variante p\n` auprimit aprobarea s` vad` lu-mina tiparului sau a miculuiecran. Toate s-au intersectat\ns` \n mintea de pe urm` aautohtonilor. Au fost remar-cate [i memorate involuntar,[i-au f`cut loc \n conversa]ii-le cotidiene, pe scurt, sloga-nurile române[ti au f`cutdrumul invers [i au devenitvorbe cu t\lc din popor.

Cu un pix [i o h\rtie{erban Alexandrescu,

directorul de crea]ie Head-vertising [i autorul „re.inven-teaza.te“, are urm t̀oarea teh-nic` de crea]ie: „Te pui cu unpix [i o h\rtie [i aberezi vreojuma’ de or`. Eu, unul, lasf\r[it am marfa. Statisticvorbind, s\nt foarte bune fieprimele venite, cele la care aimuncit - vorba taximetri[tilor- [ase-[apte minute, fie celef`cute cu zece minute \naintes` trebuiasc` s` printezi pre-zentarea [i s` pleci la client“.„Uneori faci mult research,alteori ]i se «arat`» deodat`.Uneori poate s` nu fie nevo-ie de variante intermediare,alteori scrii zeci de variante“,spune Codin Caradimu,copywriter NextCap, tat̀ l cre-ativ pentru Dorel&Co., de laUnirea. Adela Dan, SeniorCopywriter McCann Erickson,r`spunz`toare de campaniaRom, crede c` sloganul artrebui s` vin` ca morala lafabul`: „Dac` ai o campaniebun ,̀ acesta vine firesc. Dac`ai o campanie «nu la fel debun`» [i doar ]i se cere unslogan, este ca [i cum ai tragecu pistolul dup` mu[te: s-arputea s` consumi o cantitatede gloan]e echivalent ̀cu ceadin Primul R`zboi Mondial,f`r` s` r`ne[ti vreuna“.

G`u dregefurculisionul

„Connex. Viitorul sun`bine“ a fost rostit pentruprima dat` de Liviu David,Creative Director NextAdvertising, pe atunci \nechipa de crea]ie de la D'Arcy.„La \nceput nu puteam scrieun cuv\nt f`r` ca americaniidin D'Arcysau canadienii dinConnex s`-[i dea cu p`rerea,a[a c` de multe ori mai \nt\iscriam textele \n englez` [iapoi le traduceam \n ro-mân`.“ Varianta num`rulunu a sloganului a fost creat`\mpreun` cu un directorregional de crea]ie D'Arcy.„Suna a[a: «Connex. Thefuture (has) never soundedbetter». Simplificat, sloganula ajuns \n român` «Connex.Viitorul sun` bine»“, \[iaduce aminte David. Tot la

Connex, de data asta la car-tela Go, a venit o alt` vorb`memorabil`. Florin Dumi-trescu, creatorul „Connex Go.Ce-i al t`u e al t`u“ [i „Untde-lemn de la Bunica. S`rutm\na pentru mas`“, \n pre-zent Deputy Creative Direc-tor Adviser, poveste[te pen-tru „Cotidianul“ c\teva dintrechinurile crea]iei. „Am f`cuto list` de zece sloganuri \ncam 30 de minute. ~sta eracel mai bun [i l-am trecutprimul pe list`.

Primele 20 de minute amstat [i am \njurat ideea unuia[a brandname stupidoct:«Connex Go», un fel de «TitanIce». {i tot atunci am a[tep-tat r`spunsul de la client, la\ntrebarea: cum se pronun]`«go» - ca \n român` sau ca\n englez`? Mi s-a r`spunsc` se pronun]` ca \n englez`,adic` „g`u». Atunci mi-amimpus s` g`sesc un slogancare s ̀dreag ̀efectul de «fur-culision», f`c\ndu-l simpatic[i memorabil. Atunci erau lamod ̀sloganuri-defini]ie, gen«alegerea perfect`» sau «visulfericirii». Are avantajul c ̀nupoate fi contrazis sau m`car

pus la \ndoial`. «Ce-i al t`u eal t`u» nu poate fi \nvins de-c\t de «iarna nu-i ca vara»“,poveste[te Dumitrescu. Hitul„Bunica“, \n schimb, a fostsingura propunere de slogan[i a [tiut de la \nceput c ̀asta\i trebuie.

B`rba]ii au [tiutdinainte

Unul dintre cele mai cu-noscute sloganuri din Ro-mânia, „Prietenii [tiu de ce“,a fost adaptat dup` „Menknow why“, al berii Jupiler,marc ̀a companiei InBev \nBelgia. „|n 1995, anul \n carea fost lansat` Bergenbier,echipa de marketing aInterbrew România a adap-tat acest slogan, care a devenit„Prietenii [tiu de ce“. Unuldintre motivele pentru careBergenbier a devenit printrecele mai apreciate beri dinRomânia este aceast̀ leg t̀ur̀emo]ional̀ , creat ̀\ntre mar-c` [i prieteni“, spune LiviuIrimia, director marketingInterbrew România.

„Abia ne potolisem r\sulst\rnit de spoturile puse lacale [i cineva din \nc`pere,

cred c` }ugu (n.r. - Alexan-dru Dumitrescu, AssociateCreative Director McCann),a scos «Senza]ii tari din1964». {i ̀ la a r`mas, primul[i cel mai bun“, poveste[teAdela Dan cum a ie[it slo-ganul ciocolatei cu Rom.Despre „re.inventeaza.te“,Alexandrescu m`rturise[tec` nici m`car n-a dat impor-tan]` sloganului la vremeaaceea. „Altceva era cu adev`-rat puternic \n prezentarearespectiv`. Nu e a[a o marebr\nz`, expresia ca atare erafoarte folosit` la anglo-sa-xoni. Nou` a fost insisten]ade a-l scrie cu puncte, ca s`leg`m expresia indubitabilde domeniul Internetului“,crede directorul de crea]ieHeadvertising.

Intrarea \n folclor|n opinia lui Dan Petre,

director departament cerce-tare calitativ` D&D Re-search, succesul unui slogandepinde în România de for-mularea „atractiv`“ [isimplist` a acestuia. Direc-torul de crea]ie de laHeadvertising are o alt`

p`rere \n ceea ce prive[tenevoile unui slogan de aintra \n folclor: „Vreo cincimilioane de euro b`ga]i \nmedia. Dac` ave]i sub treimilioane, nu insista]i preatare, [ansele s\nt mici“. Slo-ganul reg`sit ulterior pe toa-te gardurile nu este neap`ratun slogan bun, \n accep]ialui Caradimu: „S\nt studiicare confirm` c` un slogan afost re]inut de un procentimpresionant de consuma-tori din target, dar \n acela[itimp produsul n-a plecat depe raft. Comunicarea nesus-]inut` de produs are o via]`scurt` [i trist`“. {i \n opinialui David, un slogan obsesivpoate face carier`, f`r` s` fie\ns ̀neap`rat eficient: „Ajun-ge s` te obsedeze dac` \l auzide treizeci de ori pe zi, darasta n-are nici o leg`tur` cucalitatea. Unii clien]i se ba-zeaz` pe frecven]` mai multdec\t pe creativitate“. Dumi-trescu e, de asemenea, de p`-rere c` nu orice brand nece-sit` jingle-uri: „Unele cermorg` [i prestan]`, nu s\ntgenul s` se trag` de [ireturicu publicul“.

C`r]i de vizit` [i de recunoa[tere

Un slogan bun \[i las`amprenta pe cariera auto-rului. „Cu «Ce-i al t`u...» mi-am asigurat, practic,cariera \n publicitate. M-auangajat de atunci nou`agen]ii [i nimeni nu mi-acerut CV-ul sau portofoliul.To]i m` [tiau c` lansasemGo-ul. Directorul de agen]iecare m-a v\nat primul i-atrimis fostei mele patroaneun mesaj, la scurt timp dup`ce m` \nduplecase s` vin lael: «Ce-i al t`u e-al meu!»“,poveste[te Dumitrescu. {iLiviu David recunoa[te c`

� Poate cea mai cunoscut`expresie publicitar` este„Wassup”, lansat` la nivelmondial de Budweisser [i„rapid adoptat` în unelemedii autohtone, în specialelevi [i studen]i”, dup` cumconstat` Dan Petre. Adslo-gans.com num`r` printrecele mai faimoase sloga-nuri din lume „The future'sbright. The future'sOrange” (WCRS, 1996),„Just do it” - Nike(Wieden&Kennedy, 1988),

„Carlsberg - Probablythe best beer in theworld”(Saatchi&Saatchi,1973), „Have abreak. Have aKit-Kat” (JWalterThompson,1957), „ThinkSmall” - Volks-wagen (DoyleDane Bernbach,1962). O povesteaparte o are

sloganul „Got milk?”,care a f`cut istorie din1993. CompaniaGoodby, Silver-stein&Partners a

primit multe mili-oane de dolari pen-tru a revitaliza con-sumul de lapte \nStatele Unite, aflat\n c`dere liber` de20 de ani. Sloganulare un grad denotorietate de90% \n America.

Faimoase [i str`ine

Advertising�

Vineri, 16 iunie 2006 �Media cultur`04

„Copywriteriidin Românias\nt cam cafotbali[tii dinRomânia. C\nd scriusloganuri, eidribleaz ,̀ nupaseaz ̀\nad\ncime.“

— {erban Alexandrescu,director de crea]ie

Headvertising

„Dac`-l auzi desuficiente ori,parc ̀[i cel mait\mpit slogan\ncepe s`-]iplac .̀“

— Liviu David, CreativeDirector Next Advertising

„Am a[teptatr`spunsul de laclient la\ntrebarea: cumse pronun]`«go» – ca \n romån ̀sau ca \nenglez`?”

— Florin Dumitrescu,Deputy Creative Director Adviser

� „Cotidianul”prezint`creatorii [ipove[tile deculise ale unoradintre cele maicunoscutesloganuriautohtone.

� Cuv\ntul „slogan“ provine din cuv\ntulgalez „sluagh-ghairm”, care \nseamn`„strig`t de b`taie”. Termenul este\nrudit cu „[lag`r” (Schagzeug).

ORIGINI

AU INTRAT |N JOCUL PUBLICIT~}II {I AU R~MAS |N FOLCLOR: DE LA „V-AM PRIN

Vorbele de duh ale pu

Advertising�

05� Vineri, 16 iunie 2006Media cultur`

„Ur`scsloganurile dintrei cuvinte,pentru produsede la alimentela mobilier:Calitate.Siguran] .̀Profesionalism.“

— Dan Petre, directorDepartament cercetare

calitativ` D&D Research

„Ce poate fi maisimplu dec\t un mic joc decuvinte, oglumi] ̀deprost-gust?|ncununareasuprem ̀aacestei speciieste dejafaimosul«c`lduric ̀de la p`s`ric`».“

— Adela Dan, SeniorCopywriter McCann

Erickson

„Uneori amadaptat vorbefurate de pe laconstructori,[oferi de taxi,be]ivi de cartier,mecanici auto,unchi, cumna]i[i al]i cumetri,alteori le-am«cizelat» lacadru, \ntimpulfilm`rilor.“

— Codin Caradimu,copywriter NextCap

Pagini realizate de Alexandra B~DICIOIU [i Cosmin POPAN

sloganul „Vopse[ti u[or, vop-se[ti cu Spor“ a fost pentru elo bil` alb`. „Era creat \n afa-ra agen]iei [i m-a ajutat mait\rziu s` c\[tig pitch-ul Spor\n portofoliul D'Arcy, \n cali-tate de coautor al brandu-lui“. Totu[i, David consider`c` spoturile sau campaniiletv, [i nu sloganurile, au fostmai degrab` c`r]ile sale devizit .̀ „Pentru cei mai mul]i,scenariul tv e mult mai inte-resant dec\t cele trei cuvintede la sf\r[it, pe care nu lemai ]ine minte nimeni. Demulte ori, autorul campanieinu e [i autorul sloganului,dar i se atribuie [i acesta,lucru care nu e r`u pentruautorul campaniei.“

Pe de alt` parte, AdelaDan spune c` nu a auzit „penimeni din breasl` spun\nddespre altcineva: «Uite-l pe`la din col], el a scos sloga-nul x!»“. Alexandrescu facedistinc]ia \ntre beneficii:„Pentru popularitate, ajut`.Pentru branding, aproape c`a[ spune c` d`uneaz`. De-vine o poant` \n sine [i nuun «closing» bun pentru re-clame. Nu mai e proprie-tatea strict a m`rcii tale“.

Pase laterale din treicuvinte

|n opinia lui Florin Du-mitrescu, principalul defectde frumuse]e al sloganurilor

din România este acela c`„nu se ]in minte sau nu se]ine minte «la ce fac recla-m`»“. „Copywriterii din Ro-mânia s\nt cam ca fotbali[tiidin România. C\nd scriusloganuri, ei dribleaz`, nupaseaz` \n ad\ncime. Un slo-gan trebuie s` fie ca o cen-trare bun`, trebuie s` des-chid` jocul. S` fie util, nus` demonstreze tehnicajuc`torului. Opusul jocurilorde cuvinte s\nt sloganurileplate [i corporatiste, la felde utile ca [i celebrele noas-tre pase laterale - nu duc ni-c`ieri, nu spun nimic nim`-nui. Trei secunde pe final despot folosite foarte prost“,spune Alexandrescu. Tot la

capitolul gre[eli, David no-teaz` „lipsa de relevan]` \ncazul sloganurilor venite deafar ̀(«In touch with life») [ic\teodat` diluarea sensuluila cele bazate pe expresii [ijocuri de cuvinte («Stopaccidentelor. Via]a are prio-ritate»)“. „Cea mai mare gre-[eal` este aceea c` sloganulnu reu[e[te s` creeze unpunct de diferen]iere. Ur`scsloganurile din trei cuvinte,pentru produse de la ali-mente la mobilier: «Cali-tate. Siguran]`. Profesiona-lism». Nici la capitolul for-mulare nu st`m str`lucit.Înc` predomin` jocurilefacile de cuvinte“, este dep`rere Dan Petre.

Pro [i contra silabei de la final

Primele anun]uri publi-citare de dup` 1989 au fostdestul de prudente în folo-sirea rimei. |n numai c\]ivaani \ns`, sloganurile rimateau monopolizat pia]a: „Într-o lume nesigur`, Asirom v`asigur`“, „Nippon înseamn`campion“, „Knorr. Gustos [ihr`nitor“, fiind doar c\tevaexemple de la mijlocul anilor’90. „|n Occident, jocurile decuvinte s\nt considerate oform` primitiv` de manifes-tare a inteligen]ei. Acolo oa-menii cer scuze c\nd le sca-p` c\te unul, ca [i cum ar fispus o mare t\mpenie. Nus\nt total de acord cu abor-

darea asta extrem`, darcopywriterii români s\nt ma-niaci cu jocurile de cuvin-te“, tran[eaz` David discu-]ia. „Copywriterii slabi daucalambururi sonore, dar goa-le de con]inut, profesioni[tiilucreaz` \ns` cu scule maisubtile care au complexita-tea unui Photoshop sauFreehand“, arat ̀[i creatorul„Ce-i al t`u...“. „E vreo rim`\n «just do it»? Vreun joc decuvinte?“, \ntreab` retoricAlexandrescu, \n timp ceCaradimu consider` jocurilede cuvinte „rezolv`ri facilecu final inestetic“.

Adela Dan este mai tran-[ant` atunci c\nd vine vorbadespre calambururi: „Atuncic\nd n-ai con]inut, po]i lucrala form` [i ce poate fi maisimplu [i mai de succes dec\tun mic joc de cuvinte, uncalam-bur, o rim ,̀ o glumi]`de prost-gust? |ncununareasuprem` a acestei specii estedeja faimosul «c`lduric` dela p`s`ric`»“. David ia totu[ipe alocuri ap`rarea calam-bururilor din sloganuri. „Con-teaz` foarte mult cum [ic\nd le folose[ti. Cu c\t e[timai proasp`t [i mai laobiect, cu at\t vei fi mai me-morabil. «Ce-i al t`u e al t`u»a avut un succes fenomenalpentru c`: 1. spunea exactce trebuie; 2. printr-o expre-sie foarte cunoscut` [i 3. ca-re nu mai fusese niciodat`exploatat` publicitar.“

Unde-s mul]i, r`m\nereplica

De multe ori, replicileunei reclame devin mai cu-noscute ca sloganul m`rcii.„S\nt re]inute de regul`poantele [i calambururilespumoase. Acestea s\nt at\tde puternice înc\t ajung ade-sea s` înglobeze toate cele-lalte elemente ale reclameisau chiar s` înglobeze mesa-jul sau brandul. Oare v` maiaduce]i aminte care a fostsloganul campaniei pentrubrandurile Unirea, Teletech,Fulga, Cristim (salam s`-sesc)?“, se \ntreab` Dan Pe-tre. Specialistul \n cercetaremen]ioneaz` campaniileidentificate cu replicile per-sonajelor: „Ce-i Dorele, iarai fost la mare?“, „Las-o, bre,c`-i iei vopseaua“, „Ciudatamaimu]a, turbat ̀la gratii..“,„Ce vac` s\nt!“.

Codin Caradimu explic`diferen]a: „E ca [i cum aicompara genericul unuifilm cu intriga lui. Sloga-nul este un sinopsis al stra-tegiei de comunicare, pec\nd o replic` dintr-un spotn-are o r`spundere a[amare, fiind un detaliu decoloratur` esen]ial, dar f`r`atribu]ii stricte de marke-ting“, explic` creativul dela NextCap motivul pentrucare replica lui Gogu a b`tut\n mintea consumatorilorsloganul coniacului. El re-cunoa[te sursa de inspi-ra]ie: „Din via]`. Uneori amadaptat vorbe furate de pela constructori, [oferi detaxi, be]ivi de cartier, me-canici auto, unchi, cumna]i[i al]i cumetri, alteori le-am«cizelat» la cadru, \n timpulfilm`rilor“.

� „Cine se extaziaz` azidescoperind c` preziden-]iabilii se v\nd ca deter-gen]ii se \n[al`: e tamaninvers!”, spune Florin Du-mitrescu. Sloganul a fostpreluat \n publicitate toc-mai din propaganda poli-tic` anglo-saxon`. Cu „Unpre[edinte pentru lini[teanoastr`”, Ion Iliescu [i-aasigurat intrarea la Cotro-ceni \n 1990, rezolv\ndastfel o dolean]` expri-mat` pe str`zile Bucure[-tiului \n primele luni dedup` Revolu]ie: „S` fielini[te \n ]ar`”. O semn`-tur` distinct` a avut-oPRM cu „Jos mafia, suspatria!”, iar sloganul ghi-du[ al lui Petre Roman „El poate!” a fost ajustatulterior cu „Eu cred \n Ro-mânia”. Unul dintre slo-ganurile americane cele-bre este „I like Ike”, utili-zat de Eisenhower \n 1952,precum [i „Ross for Boss”,scandat de electoratulcare l-a votat pe RossPerrot \n 1992. Lincolnmiza pe „De ce s` schimbicaii \n mijlocul furtunii?”.Celebru \n Fran]a a fostsloganul lui François Mi-tterand din 1981, „For]alini[tit`”, copiat apoi deal]i 41 de candida]i din lu-mea \ntreag`. Jacques Se-guela, creatorul expresiei,s-a aflat chiar \n situa]iade a-[i combate propriulslogan \n Polonia, c\nd arealizat campania pentruun candidat al c`rui ad-versar, Lech Walesa, \lfolosea cu \ncredere.

|n politic`, istoriao face [i sloganul

� Unul dintre cele mai cunoscutesloganuri Coca-Cola a r`mas cel cucare a ap`rut \n 1929, „The PauseThat Refreshes”.

ISTORIE

� Istoria român` a vorbelorpublicitare se \mparte \ntrei perioade, conform Ro-dic`i Zafiu, autoarea lu-cr`rii „Diversitatea stilis-tic` \n România actual`”:desprinderea de stilul biro-cratic, traducerile st\ngace[i primele semne de auto-nomie. Prima etap` ne estefamiliar` prin anun]uri degenul „Economisi]i la CEC”sau „Gospodine! La oricemas`, paste f`inoase”.|nceputurile lui ’90 se

anun]au astfel: „E[arfa dela g\tul meu nu e în aspira-torul dvs.! El poate cur`]a(de praf) numai îmbr`c`-mintea groas`. {i nu nu-mai”. Adapt`rile erau, deasemenea, la ele acas`:„Renumitele b`uturir`coritoare GO-GO sfidea-z` prin calitate excep]iona-l` [i pre] sc`zut miturile [imon[trii”, „Într-o lume decopiatoare, noi s\ntem ori-ginalul”. {erban Alexan-drescu constat` c` la mod`

s\nt acum „cele aparentad\nci [i grandioase, darcare de fapt nu \nseamn`nimic pentru nimeni \n afa-r` de «board»-ul care le-aaprobat. Evidente [i t\mpe,pline de autoimportan]` [icomplet cur`]ate de oriceumanitate. {i v`d c` sepreg`te[te categoria «vor-be de duh din cartier», ui-t\nd c` nu e destul s`-]i puighiul ca s` fii pl`cut de oa-menii cu ghiul. Trebuie s` \i\n]elegi, nu s` \i imi]i”.

Gospodine, la arme!

PRINS, VR~JITOARELOR!” {I „TITAN ICE, ALT~ VIA}~!“, LA „VIITORUL SUN~ BINE”

publicit`]ii române[ti

Primul e celebru \n Romånia, al doilea \n \ntreaga lume.

Florin Dumitrescu, Adela Dan, Liviu David, {erban Alexandrescu [i Codin Caradimu.

�� Eteromania

Publicitateasare \n aer— Diana LAZ~R

PUBLICITATEA |N RADIO este considerat`de speciali[ti ca fiind copilul mai pu]in dez-voltat al advertisingului. |ns` costurile dedifuzare extrem de mici, comparativ cucele din media, posibilitatea de a ascultaradioul inclusiv \n mi[care, precum [i [an-sele mai mici de a schimba postul atuncic\nd \ncepe calupul publicitar fac ca avan-tajele promov`rii unui produs prin interme-diul radioului s` fie numeroase [i deloc deneglijat. |n plus, majoritatea firmelor caremerg pe m\na frecven]elor joac` de multeori la dublu, aleg\nd mai multe medii de pro-movare pentru un impact sigur la public.

Concuren]` acerb`Majoritatea firmelor apeleaz` la agen]ii depublicitate pentru a crea un spot audio,acestea din urm` fiind [i cele care negocia-z` contractele cu anumite posturi, astfel\nc\t publicul-]int` al radioului s` convear-g` cu cel al produsului promovat. „Contea-z` enorm cui te adresezi, dac` \]i faci recla-m` la un post generalist sau la unul deni[`. Este la fel ca \n televiziune sau \npresa tip`rit`. Nu po]i s` cumperi spa]iupublicitar \n «Gazeta Sporturilor» c\nd tuvinzi Pampers“, este de p`rere Liviu Bujeni] ,̀manager de v\nz`ri la re]eaua Info Pro. Totel sus]ine c` cel mai scump spa]iu publici-tar este diminea]a, \n intervalul orar 8-10,atunci c\nd se ating cotele de maxim` au-dien]`. „Dup` aceste ore, audien]a scadeexponen]ial. Spa]iul nostru de difuzarepentru 30 de secunde, c\t este o reclam`standard, cost` \ntre 220 [i 280 de euro, \nfunc]ie de pachet sau dac` distribu]ia esteregional ̀sau na]ional`“, mai spune Bujeni] .̀De altfel, difuzarea zonal` a reclamelorconteaz` enorm pentru anumite companiiatunci c\nd aleg un post sau altul. Spreexemplu, obliga]iile care decurg din licen]aEuropei FM \i interzic s` emit` un spot\ntr-un singur ora[, ceea ce reprezint` unimpediment pentru firmele locale sau celecu un target fixat pe un anume ora[.

Branduri colorateDac` ProFM, Europa FM, Radio 21 sau Ro-mânia Actualit`]i nu produc \n cas` spoturiaudio, Guerrilla este postul care pune lab`taie pentru doritori at\t studioul de pro-duc]ie, creativitatea intern`, c\t [i vocilecunoscute. „Venim cu idei de crea]ie, suge-r`m firmelor ce voci ar fi mai potrivite pen-tru spoturile lor, pentru c` o voce cunos-cut` aduce un plus de culoare brandului“,spune Dobrovolschi. El este de p`rere c`reclamele produse \n cas` prind mai bine lapublic dec\t cele de-a gata, pentru c` s\ntmai originale [i „sar \n ochi“.

Politica de trust|ntrebat de ce postul pe care \l conduceofer` spa]iu publicitar unor publica]ii con-curente cu cele din trustul Ca]avencu, Do-brovolschi spune c` „e greu s`-]i dai seamaunde ai de c\[tigat [i unde ai de pierdut.S\ntem operatori independen]i [i cred c` eo prostie s` mergem pe ideea c` dac` d`mpublicitatea pentru «Adev`rul» periclit`m«Cotidianul». |n momentul \n care un ziaraloc` bani pentru publicitate audio, o s`g`seasc` spa]iu oriunde altundeva dac`noi \l refuz`m. A[a c` cel care pierde banieste trustul“, sus]ine el. Pe o pozi]ie dife-rit` stau cei de la MediaPRO, care sus]in c`nu s\nt nevoi]i s` refuze oferte de la trus-turi concurente, „pentru c` ace[tia [tiudeja care este politica noastr` depia]`. Nu pot s` accept o reclam` aAntenei 1 sau una cu vocea lui

Huidu, la orice produsar fi ea“, afirm`

Bujeni]`. Indi-ferent c`\[i ap`-

r` cudin]ii

trustul din carefac parte sau c`

au o politic` mailiberal`, cert este c`radiourile r`m\n opia]` competitiv`,dar generoas` pen-tru advertiseri.

Radio&TV�

Vineri, 16 iunie 2006 �Media cultur`06

280 de euro este tariful pentrudifuzarea unei reclame

standard, de 30 de secunde, la Info Pro.

� Lumea monden`televizat` epopulat` cupersoane devenitecunoscute f`r`motiv sau caretr`iesc din faimade alt`dat`.— Bety BLAGU

DE UNDE AU R~S~RIT Moni [iIri? Ce mai [ti]i despre BiancaBrad \n afar` de faptul c` adevenit mam`? |n ce calitatemai vorbe[te la televizor Oreste?De ce este Briana Caragea vedet`de televiziune? Cu toate c` ma-joritatea personajelor men]io-nate mai sus nu au sau nu maiau vreo \mplinire profesional`,ele au r`mas \n lista vedetelorcare trebuie obligatoriu invitatela diverse emisiuni.

Din piatr` seac`Cele mai enigmatice prezen]e

televizate din ultimii ani s\nt,f`r` \ndoial`, cuplul Moni&Iri [iprin]esa Briana Caragea. |n am-bele cazuri, protagoni[tii [i-au f`-cut apari]ia \n show-biz f`r` unmotiv bine definit, dar au de-venit prezen]e sufocante pe mi-cul ecran [i sf`tuitori \n domenii\n care nimeni nu [tie dac` auvreo experien]`.

„The gruesome twosome“ estevarianta „tunat`“ [i mult maimediatizat` a vechii formule,Anna Lesko – Irinel Columbeanu.Partea masculin` a cuplului ar`mas \n aten]ia presei nu datori-t ̀afacerilor pe care le are, ci mul-]umit ̀femeilor tinere [i frumoa-se pe care a [tiut s ̀[i le „ata[eze“.Astfel s-a transformat \n vedet`,\n momentul „achizi]iei“, [i Mo-nica Gabor, o b`c`uanc` minor`devenit` un obscur model. {iastfel s-au n`scut [tiri despre con-vertirea la ortodoxism, \nv`]atulpentru Bac [i o emisiune f`r ̀nicio alt` miz` dec\t de a le permitecelor doi s` epateze pe toate me-ridianele lumii.

Nici prezen]a Brianei Cara-gea \n spa]iul public nu are vreo

semnifica]ie anume. Datorit`statutului de prin]es`, r`masmo[tenire \mpreun` cu numele,Briana Caragea a ajuns s` fie in-vitat` \n aproape toate emisiu-nile existente \n ultimii ani \nspa]iul audiovizual. {i-a dat cup`rerea despre rela]ii, politic`[i mediul economic [i, mai nou,a surprins cu o c`s`torie at\t desecret`, \nc\t ziari[tii au fost in-vita]i s` o mediatizeze.

Noroc cu b`rba]ii [i copiiiO alt` categorie de vedete r`-

suflate este cea a persoanelorcare tr`iesc din faima de alt`-dat`. Dup` c\]iva ani de pauz`mediatic` provocat` de apari]iape Internet a unor poze delocflatante, Cristina Sp`tar a reve-

nit \n România. {i este tratat`tot ca „regina R’n’B“, de[i despreperforman]ele sale muzicale nuse aud, de aproape un an, dec\tplanuri de viitor. Partea cea maicunoscut` a devenit \ns` via]apersonal` a domni[oarei, maiales cea care se refer` la apropia-ta nunt` cu un bog`ta[ italian.

Un caz asem`n`tor este cel alBianc`i Brad. C\[tig`toarea pri-mului concurs de frumuse]e or-ganizat \n România dup` 1989,ea e prezent` de mai bine de unan prin toate emisiunile mon-dene povestind despre... copiluls`u n`scut \n 2005. |n ultimeleluni, din traseul ei lipse[te poatedoar OTV, dup` ce a participatde la emisiuni pe PRO TV p\n`la Senso, de la Realitatea TV la

Euforia, de la TVR 1 la TVRM [ide la Antena 1 la B1 TV.

Adio, dar r`m\nDe c\teva zile, bucure[tenii au

avut din nou ocazia s` o vad` peIulia Fr`]il`. Nu \n carne [i oase,ci pozi]ionat` din nou pe mij-loacele de transport \n comun,\ndemn\nd poporul s ̀foloseasc`h\rtia igienic ̀Volare. Dup ̀dispa-ri]ia din formatul „ProSport Show“de pe Prima TV, fostul model nu[i-a mai g`sit locul \n lumea au-diovizual .̀ A anun]at c ̀se retra-ge din lumea public` [i se preg`-te[te de master, dar, dup` cevavreme, s-a implicat \n campania„2% pentru copii“.

{i Fizz s-a retras \n mod ofi-cial din via]a monden`, dar nu areu[it s` dispar` de pe ecraneletv. Dup` telenovela cu „Uite fil-mul erotic, nu e filmul erotic“,dup` ce a fost luat \n b`[c`liede toat` lumea din cauza muzi-cii, Fizz s-a \ntors la afaceri. {i,din c\nd \n c\nd, la Acas` TV.

La \ntrecerePrietenii Oreste [i Mihai Mi-

to[eru \ncearc` s`-[i p`strezefaima la nivelul celui de-al trei-lea „muschetar“, Mircea Badea.

Partenerul lui „domnu’ Geo“,devenit celebru mai ales datorit`unui tragic accident de acum cinciani, a \ncercat s` c\nte, ca maitoate vedetele reconvertite. E[e-cul \nregistrat \n ciuda look-ului„à la Enrique Iglesias“ nu l-a des-curajat. S-a orientat \ns` spre aprezenta muzic ̀la TV K lumea [ia fost cooptat de Cornel P`sat \ntrupa de stripperi Flamingo Boys.Nu l-au descurajat nici e[ecurilelegate de presta]ia ca VJ sau, mair`u, criticile la adresa calit`]ilorde b`rbat „dezbr`cabil“. A ajuns\ns ̀s ̀fie folosit mai ales pentruprezentarea spectacolelor.

Oreste este mult mai zg\rcit\n apari]ii televizate, dar mai sca-p ̀[i el pe ecran, \n ultima vremepe la OTV, gra]ie lui Silviu Pri-goan`. De[i nu \i mai este cu-noscut` calitatea oficial`, Orestenu are nici o problem` \n a vorbidespre problemele societ`]ii ro-mâne[ti, despre oamenii politici[i despre interesele din media.

� O parte dintre „marile“ ve-dete de televiziune ale ultimi-lor 15 ani au disp`rut, unelechiar f`r` urm`.� Despre Nadine (foto) se [tiedoar c` este \n SUA, de undes-a \ntors acum doi ani, pentruo scurt` perioad`, l`ud\ndu-sec` s-a \nscris la o [coal` deteatru [i film. � Tot \n lumea cinema-tografiei \[i caut` no-rocul [i Kitty Cepraga,dar mai aproape decas`, \n Italia. Singurulsucces despre care s-aauzit \n ]ar` a fostinvita]ia la unvernisaj f`cut` deRobert De Niro.� Horia Brenciu ar`mas s` fac`show, dar \n ca-dru privat. |m-preun` cu „HoriaBrenciu Orches-tra“ (HBO), pres-teaz` la petrecericontra unor ono-rarii despre care sespune c` se \nv\rtpe la 2.000-2.500de euro.� Dup` succesul camoderator de emi-siuni-concurs, Mihai

C`lin a revenit la actorie. A re-u[it s` se mai intersecteze dedou` ori, \n 2005, cu televi-ziunea, juc\nd \n „B`ie]i buni“(PRO TV) [i „Burlacii“ (TVR 1).� Cel mai departe de lumea ar-tistic` este Leonard Miron. De-[i dup` plecarea din TVR aanun]at c` \[i d` doctoratul \n

media, Miron a ajuns p\n` laurm` la o ocupa]ie multmai b`noas`: este stewartla Londra.� Fosta partener` de pupi-tru a lui Lucian M\ndru]` la

PRO TV, Adina Go-ri]`, a ales \n ulti-mii ani munca debirou, tot \nMediaPRO. Ea eDistribution Ma-nager la PRO TVInterna]ional.� Sanda Nicola adisp`rut brusc\n urm` cu c\te-

va luni de la Rea-litatea TV. De[i

inten]iona s` sestabileasc` definitiv

la Haga, urm\ndu-[idragostea, se pare c`planurile s-au schim-bat [i este vehiculat`o revenire \n ]ar`, dedata asta la TVR.

Televiza]ii disp`ru]i

NEVOIA DE B|RF~ NA{TE PERSONAJE F~R~ VALOARE

Nonvedetele tv

NICOLAE NI}OINi[te personaje care ilustreaz` cu succes sloganul „A]i min]it poporul cu televizorul“.

Mihai Dobrovolschi

� Ce-ai zice s`-]i ieipa[aportul, cortul,prietenii, avansulde salariu [i s` fugic\teva zile la unuldintre festivalurileeuropene dinvara asta?— Magdalena COLOMBET

VREI S~ SCAPI CUMVA din po-vestea nescris` a concediilor devar` ale altora? Nu [tii unde s`fugi vara asta [i ai chef de c\tevazile de distrac]ie f`r` frontiere?Iat` c\teva repere.

� Sziget – Ungaria9-16 august

Festivalul de la Sziget e, dup`cum spunea Drago[ Bucurenci,„cea mai mare [i mai vesel` adu-nare f`r ̀scop lucrativ din sud-es-tul Europei“. {i e la doi pa[i, adi-c` \n miezul Budapestei, pe unadintre insulele de pe Dun`re. |ncei 14 ani trecu]i de la creareafestivalului, Sziget a crescut foar-te mult, fiind considerat azi unuldintre cele mai importante dinEuropa. O s ̀g`se[ti nu mai pu]inde cinci scene mari: Main Stageunde se poate asculta orice dinmainstream, Pannon World Mu-sic Stage cu muzici din toate col-]urile lumii, WAN2 Stage, carepromite stiluri diferite, Ham-merWorld Stage pentru ceva hardrock, plus muzica electronic` dela Party Arena, la care se adaug`concertele interna]ionale de pePalace of Arts Jazz Stage.

La edi]ia de anul acesta a fes-tivalului, te po]i bucura de FranzFerdinand, Jovanotti, Placebo,Ministry, Radiohead, Rasmus, Sis-ters Scissor, Therapy?, dEUS, Cold-cut, Goran Bregovic „Wedding andFuneral Band“, Leningrad, Ro-bert Plant&The Strange Sensa-tion, \ntre mul]i, mul]i al]ii: orga-nizatorii se laud` deja cu 200 devedete, 500 de forma]ii din Unga-ria, DJs, grupuri de teatru, acro-ba]i, umori[ti, dansatori [i p`pu-[ari, \n mai bine de 60 de loca]ii.

Ca orice festival care se res-pect`, Szigetul ofer` [i programeculturale, la Theatre and DanceTent: muzeu \n aer liber, balet,oper`, teatru [i teatru de p`pu[i,expozi]ii, dans [i chiar cabaret,iar seara, dac ̀ai chef de-un film,po]i s` te arunci la o proiec]ie \naer liber.

Dac` te bate g\ndul s` fugi laBudapesta \n august, poate vreis` [tii c` un bilet de campingcost` 120 de euro, iar pentru ba-nii a[tia po]i s`-]i pui cortul [i s`folose[ti toate utilit`]ile dincamping. Pentru 99 de euro, aiacces \n zon`, dar nu po]i dormi[i nici nu po]i folosi campingul.

� Exit – Serbia6-9 iulie

Festivalul de la Novisad a \n-ceput cu o manifesta]ie studen-]easc` pentru pace \n urm` cu[ase ani, devenind ulterior un fes-tival de patru zile \ntr-o cetatemedieval̀ pe malul Dun`rii. CumExit trebuie s`-]i sune deja ex-celent, uite [i cine o s ̀c\nte acoloanul ̀ sta: Morrissey, Franz Fer-dinand, The Cardigans, Billy Idol,Pet Shop Boys, The Cult, Kelis,Siddharta, David Guetta, Suzan-ne Vega, \ntre mul]i al]ii, evident.

|n plus, la doi pa[i de fort`rea-]a Petrovaradin, g`se[ti Cafe delDanube, un loc numai bun s`mergi prin nisip cu pantofii \nm\n` [i apoi s` plonjezi \ntr-un

hamac [i s ̀te legeni pe ritmuri deChill Out.

� Open’er – Polonia6-8 iulie

La \nceputul lui iulie, po]idescoperi Gdynia, un ora[ dinnordul Poloniei, cu ie[ire la Ma-rea Baltic`, aflat la o arunc`tur`de b`] de Gdansk. Ce-o s` auziacolo? Organizatorii vor s ̀ofere,\n principal, trei tipuri de muzi-c`: electronic`, rock [i hip-hop.Anul acesta [i-au confirmat par-ticiparea Placebo, Pharrel Wi-lliams, Franz Ferdinand, Kanye

West, The Streets, BasementJaxx, Sigur Ros, Scissor Sisters,Coldcut, Manu Chao.

Polonezii se mai laud` [i cuteatrele din ofert`, cu zona decamping [i cu cea de shopping,cu activit`]ile de pe plaj` (adic`sport [i muzic`). Un bilet pentrutrei zile cost` 80 de dolari, iarpentru o zi – 42, ceva mai ieftindec\t festivalurile din Occident.

� Southside – Germania23-25 iunie

Dac` ai chef s` sari totu[igrani]ele direct \n Occident, po]i

trece prin sudul Germaniei,pentru festivalul Southside,situat \ntr-un ora[ dintre Mün-chen, Stuttgart [i Freiburg, foar-te aproape de Bodensee.

La sf\r[itul lui iunie vor con-certa acolo Apocalyptica, Arctic,dEUS, The Cardigans, Voltaire,Archive, Element of Crime, Live,Muse, Two Gallants, Seeed, BenHarper&The Innocent Criminals.

Un billet de trei zile care in-clude [i camping te duce la 89 deeuro. Nota bene: dac` ai vrutGermania, va trebui s` pierzi celpu]in zece minute citind regula-mentul de folosire a spa]iului dincamping, [i, cel pu]in de fricaamenzilor, va trebui s`-l respec]ipe c\t posibil.

� Roskilde – Danemarca 29 iunie-2 iulie

Festivalul danez creat \n 1971este cel mai mare din nordul Eu-ropei. |n fiecare an, campingulde aproape 800.000 de metrip`tra]i se umple cu vreo 100.000de participan]i la festival. Dac`mergi, n-o s ̀te po]i pl\nge de or-ganizare, danezii s-au asigurat c`oaspe]ii n-o s` aib` probleme:zona e p`zit`, dac` ai problemecu cortul po]i \nchiria unul, auservicii speciale pentru persoa-nele cu handicap.

|n vara aceasta, la festiva-lul Roskilde vor concerta ArcticMonkeys, Coldcut, dEUS, BobDylan, Franz Ferdinand, GunsN’ Roses, Morrissey, Placebo,Primal Scream, Scissor Sisters,Anoushka Shankar, The Stro-kes, Kanye West [i, crezi sau nu,Zdob [i Zdub.

Dac` te bate g\ndul c` Ros-kilde coincide cu CampionatulMondial de fotbal, po]i s` vezimeciurile [i la festival. |n cam-ping va fi amplasat un ecran de40 de metri p`tra]i, suficien]i cas` vad` toat` lumea. {i dac` vreis` te ui]i la un ecran pe care s`nu defileze juc`tori de fotbal, da-nezii \]i propun s` treci pe laRoskilde Cinema, unde, evident,intrarea este liber`.

� Benicàssim – Spania20-23 iulie

Festival Internacional de Be-nicàssim (FIB) a ap`rut \n 1995,fiind unul dintre cele mai tinerefestivaluri europene. Av\nd \ncurtea cui s̀ se uite, spaniolii [i-auputut g\ndi festivalul cu grij`,dezvolt\nd, pe l\ng` muzic`, spa-]ii pentru dans, mod`, teatru, ar-t` contemporan` [i scurtmetraj.

Din 1998, concertele se ]in peo suprafa]` de aproape 100.000de metri p`tra]i. Muzica elec-tronic` [i pop-rock \[i g`sesc lo-cul pe Scena Verde, iar pentru DJ[i stiluri diferite trebuie s ̀ajungila Scena FIB Club. Spaniolii auf`cut din Pista Pop pasarel` demod ,̀ pe care se desf`[oar ̀Mus-tang Fashion Weekend, un con-curs pentru designeri tineri.

Pe cine o s` vezi anul ̀ sta \nSpania? Ce zici de Archive, Cold-cut, Depeche Mode, dEUS, FranzFerdinand, Madness, Morrissey,Placebo, Scissor Sisters, TheStrokes, Yann Tiersen?

Ce mai e cool la Benicàssim?P`i, \n primul r\nd c ̀e pe CoastaAzahar [i te afli la doi pa[i de pla-j`. Iar arta contemporan` mergela plaj` la expozi]ia FIB-Art. O s`mai prinzi [i ni[te experien]e denet-art, plus instala]ii [i sculp-turi publice.

{i cirea[a de pe tort: \n ziuaurm`toare \ncheierii festivalului(adic ̀luni, pe 24) trebuie s̀ mergineap`rat la Beach Party. Restul]i-l po]i imagina [i singur.

� |nceput \n 2003,proiectul Stufstock aap`rut din dorin]a dea retransformaVama Veche „\ntr-ozon` cultural`“,dup` cum spuneLaura Iv`n-cioiu, produ-c`tor execu-tiv al edi-]iilor tre-cute aleStufstock.Ce pute]i s`g`si]i acolo s\nt„dou` nop]i

\nc\nt`toare de rock pe malulm`rii“. |n 2004, la cele dou`seri de concerte s-au adunatnu mai pu]in de 35.000de oameni, iar

anul

trecut auparticipataproape50.000, „unnum`r im-

presionant, \ncompara]ie cu popula]iade 200 de persoane asatului Vama Veche“,\[i aminte[te Laura.

Cultura pentru to]i�

07� Vineri, 16 iunie 2006Media cultur`

�� Lectura cu mouse-ul

Zac onlinela birou!— Ioana CALEN

� To]i corporati[tii care \[i iau laptopul laspinare \n fiecare diminea]` [i se \ndreapt`\n pas voios de pionier spre o nou` zi demunc` plin` de deadline-uri [i targeturi [ialte asemenea delicii cotidiene [tiu c`Internetul este mereu un ajutor de n`dejdeatunci c\nd vine vorba despre fentarea sis-temului. Computerele s\nt pline de softuride protec]ie care nu fac altceva dec\t s` v`\mpiedice s` sta]i pe messenger, s` down-loada]i filme, muzic` sau jocuri, s` citi]isau mai [tiu eu ce alte lucruri ave]i chef s`face]i la „locul de munc`“. Situa]ia nu esteat\t de neagr` cum pare la prima vedere.Trebuie doar s` v` aduce]i cafeaua aproa-pe de birou, s` v` lua]i o min` serioas`,preocupat` [i afectat`, s` privi]i \ncrunta]i\n monitor [i s` v` pune]i pe... distrac]ie.

� |n primul r\nd, v`trebuie messenger.S\nt at\tea lucruripe care vre]i s` le\mp`rt`[i]i cu prie-tenii sau colegii [inu o pute]i facedin cauz` c` „mes-sengerul d`uneaz`grav eficien]ei“.Nici o problem`!Intra]i pe www.meebo.com, [i v` pute]i\nregistra la patru tipuri de „mess“:Yahoo!, MSN, AIM sau ICQ [i Jabber sauGtalk. Nu trebuie s` instala]i nimic, pentruc` func]ioneaz` ca o aplica]ie de desktop.Tasta]i username-ul [i parola [i p`l`vr`gi]i\n voie. Exist`, fire[te, [i alternativamessenger.yahoo.com/webmsgr/fmsgr.php,dar este valabil` doar pentru Yahoo!

� Acum, c` am rezolvat aceast` problem`,cred c` ar fi cazul s` asculta]i ni[te muzic`(la c`[ti, fire[te), s` destinde]i pu]in atmos-fera. O variant` este radioblogclub.com.G`si]i aproape orice, playlist-urile s\nt foar-te faine, se \ncarc` repede [i este u[or deutilizat. Alt` variant` este shoutcast.com,dar, dac` nu ave]i instalat nici un player,pic`. Aici playlist-urile s\nt grupate pegenuri de muzic` [i au selec]ii destul defaine. Dac` ave]i chef de joac`, intra]i pehttp://www.miniclip.com [i r`zbuna]i-v`pe [efii insuportabili, chinuind pinguinul dela Club Penguin [i apoi s` v` pune]i minteala contribu]ie cu Sudoku (jocul care aisterizat lumea \n ultimul timp).

� Pentru c` de c\nd munci]i ca apuca]ii numai ave]i timp de lectur`, o pute]i face labirou, citind c`r]ile de pe liternet.ro,poezie.ro, gutenberg.com. Ca s` v`amuza]i, accesa]i youtobe.com, unde pu-te]i vedea filmule]e amuzante (dar adeseapenibile) sau pe 220.ro, un soi de blog cufaze amuzante din via]a de zi cu zi, din pre-s` sau din via]a VIP-urilor. Un site foarte

util se poate dovediwww.myexpert.ro.Face]i cont, pune]i\ntreb`ri, da]i r`s-punsuri, aduna]ipuncte, c\[tiga]ipremii... Trece plic-tiseala, se termin`programul de lucru,[i uite-a[a a maitrecut o zi la birou.

200 de vedete din toat` lumea ne s\ntpromise, anul acesta, de c`tre

organizatorii Festivalului Sziget din Ungaria.

CULTUR~ ALTERNATIV~

Woodstock-urile verii

La Roskilde g`se[ti cei mai mul]i „ciuda]i“ pe metru p`trat.

Stufstock, made in Romania

– Ileana DIMA

ACEST INTERVIU a \nceputcu mai pu]in de o or ̀\nainteca regizorul s` \ncaseze pri-mul dintre cele trei premiiob]inute la TIFF. La un mo-ment dat, l-am \ntrebat dac`nu ar trebui s` fie prezentla repeti]ii. „Dar ce, \mi dauvreun premiu?“, m-a ches-tionat Corneliu Porumboiu.

� Regizorii de documen-tare, ca Iepan sau Solomon,au recuperat un trecut lascar` sociologic`. Tu, Mitu-lescu [i Muntean recupe-ra]i evenimentele din 1989la nivel individual. Exist`vreo leg`tur` \ntre celedou` demersuri?� S\nt forme de exprimare di-ferite. |ntr-adev`r, acest cu-rent este benefic din ambeledirec]ii de abordare... Sincer,pe mine m` intereseaz` \nprimul r\nd oamenii, maiexact s ̀creez personaje. C\ndfaci un film, p\n` la urm` teexprimi pe tine, p`rerea tadespre o anumit` lume sau oanumit` zon`.

� Dar opinia ta apare foar-te pu]in \n film…� A[a pare, dar, de fapt, fie-care personaj are ceva dinmine. Ai o p`rere \n minte,dar o po]i exprima prin ima-gine [i cuv\nt. Tocmai de aceearefuz s` explic filmul; dac`l-a[ putea elucida doar \ncuvinte, n-a[ mai face film,ci doar a[ scrie. Acest lung-metraj este considerat caunul despre revolu]ie, ceeace eu nu cred c ̀e. Ideea meaa fost s` fac un film despreni[te oameni care se rapor-teaz ̀la un eveniment istoric[i care au adev`rurile lor.P\n` la urm`, toat` emisiu-nea tv este un mozaic alacestor adev`ruri. Nu m-ainteresat s` ar`t c` unul ea[a [i cel`lalt altfel, ci c` nute po]i \ntoarce \n trecut [ic`, oric\t ai \ncerca s-o faci,tot n-o s` afli ce a fost.

� Deci istoria nu poate fireconstituit` sut` la sut`.� Nu \n fic]iunea mea. Euunul reac]ionez la ce v`d, lasitua]ii mici [i particulare.Am v`zut o emisiune simi-

lar` celei din film, am ref`-cut-o [i m-am exprimat a[a.Subiectul acesta mi-a datocazia s ̀exploatez o tem ̀pecare o am de mult [i pe carevoi mai lucra, a momentuluicare trece, a \ntreb`rii „Ce r`-m\ne, dac` r`m\ne ceva?“...Pentru mine nu a contat \nacest film adev`rul istoric.

� Exist` a[a ceva?� Sincer, nici nu cred c ̀exis-t .̀ Istoria este at\t timp c\t se\nt\mpl` [i r`m\ne, e un ca-leidoscop de perspective [ide adev`ruri. Totul \ntr-o lu-me \n care m` aflu [i eu. Deaceea fac filme despre mar-ginalitate, despre oamenicare \ncearc` s` se raportezela istorie \n felul lor, despreun ora[ mic. Tocmai pentruc` \mi e team` de genera-liz`ri. {i acum mai am \ncap comentariile alea de la[coal`, pe care ne puneau s`le \nv`]`m pe dinafar`, cupersonajul colectiv [i a[amai departe. Nu cred \n a[aceva, ci doar \n individ.

� Cum r`m\ne atunci cu \n-trebarea din titlul filmului?� Pentru mine „A fost saun-a fost?“ este o fals` \ntre-bare c`reia nu m-am chinu-it s` \i dau un r`spuns. M-a

atras ce era \n spatele ei, jo-cul de perspective. E un filmal paradoxurilor.

� Av\nd \n vedere lungimeaemisiunii din film, nu ]i s-ap r̀ut c ̀exist̀ riscul ca spec-tatorii s` se plictiseasc`?� Asta a fost o problem`, dar[i o miz` pentru mine. Mi-afost team` de asta. Dar m-a[i atras la acest subiect. Deaceea am ales [i o emisiunela un post tv de provincie, cas` nu fie at\t de formal`, mis-a p`rut esen]ial s` se vad`totul pe fa]`, s` fie prezent,

de[i totul e memorie. |ns ̀nuvoiam s` fac flashback-uri.Directul emisiunii e chiar di-rect, iar punctul de vedere alfiec`rui personaj este evident.Fiecare replic ̀a emisiunii eracrucial .̀ |mi d`deam seamac ,̀ f̀ c\nd acest film, erampe omuchie de cu]it. Are o limit`foarte fragil` aceast` come-die. Se putea ca totul s` cad ,̀patetismul [i ridicolul m ̀p\n-deau dup ̀col]. Mi-era team`ca personajele s ̀nu ajung`caricaturi. {i acum exist̀ c\te-va momente care nu \mi plac.

� Dificult`]i \n timpul fil-m`rilor?� Am avut cu actorii, p\n`ne-am adunat, pentru c` \miplace s ̀scot ce-i mai bun dinei [i s ̀\[i personalizeze rolul.|n m`sura \n care ei \mi dauce vreau ca spirit, eu schimbscenariul, nu stau \n replic`.Or, lucrul ̀ sta ia timp, oric\tde bine \l ai \n cap, oric\t debine ]i-ai face documentarea.

Fiecare personaj are o supra-tem`, apoi \i fac biografia,apoi fi[a personajului. Dup`care discu]i cu actorii saulucrezi „la feeling“. |mi places` cred c` \mi aleg actoribuni, care m ̀ajut ,̀ dar, p\n`s` ajungi la momentul acela,e de lucru.

� Cum a fost cu Cannes-ul?� Totul a fost un valv\rtej, onebunie pentru mine. Filmull-am f`cut foarte rapid, amtrimis la Cannes un DVD carenu avea sunetul foarte bun,am avut multe problemetehnice de acoperit p\n` \nfestival, m-au ales la Quin-zaine, am ajuns acolo, n-amavut timp s ̀m ̀lini[tesc, amintrat direct \n proiec]ii, apoiau fost discu]iile cu publicul,apoi Premiul Caméra d’Or lacare nu m` a[teptam. Erau29 de filme [i concuren]`mare. Acest trofeu \i punelungmetrajului o nou`[tampil`, dup` care va func-]iona. Ei, [i premiile asteas\nt bune la \nceput, altfelnu prea cred \n ele. C\nd \i daidrumul unui film, ai unregret. Prima senza]ie c\ndam v`zut filmul la Cannesasta a fost, c ̀a plecat ceva dinmine, asta sim]eam c\ndspectatorii m` aplaudau.

Pe val�

Vineri, 16 iunie 2006 �Media cultur`08

CorneliuPorumboiu� n`scut la Vaslui \n 1975 � c`s`torit (de cur\nd) cu Arancha Eceria� filmografie: „Pe aripilevinului“ (2002), „C`l`toriela ora[“ (2003), „Visul luiLiviu“ (2004), „A fost saun-a fost?“ (2006)� premii: Premiul IICinefondation la Cannes2004, Caméra d’Or [i LabelEuropa Cinema la Cannes2006, Premiul publicului,cel pentru excelen]` \ncadrul Zilelor filmuluiromânesc [i TrofeulFestivalului la TIFF 2006

„«A fost saun-a fost?» afost, este [iprobabil va ficel mai comicfilm desprerevolu]ie.“

— Alex Leo {erban, critic de film

„CorneliuPorumboiueste foartematur pentruv\rsta lui [ipentrunum`rul defilme pe carele-a f`cut. Areun universcinematograficbine definit,care \lreprezint`.“

— Radu Muntean, regizor

� Cu toate c` are o repu-ta]ie de a fi eliptic \n in-terviuri, Corneliu Porum-boiu e mereu pe faz` c\nde vorba de mul]umiri. LaCannes, i-a rugat pe foto-grafii care \l strigau s` i seadreseze \n român`, iar pescen`, la acceptarea unuiadintre premii, [i-a mul]u-mit lui \nsu[i, potrivit IulieiBlaga. Nici la TIFF n-a duslips` de inspira]ie. I-a re-plicat Danei R`zboiu, care\i oferea Premiul publicu-lui [i care a afirmat c`publicul a r\s timp de 120de minute la „A fost saun-a fost?“, c` este \nc\ntatc` a f`cut un film de o or`[i jum`tate la care s-a ho-hotit dou` ore. Apoi a mul-]umit pentru Trofeul TIFF,preciz\nd c` nu a luat treipremii \n decursul tuturoranilor de [coal`.

Replici de duh

� Filmul lui Corneliu Po-rumboiu a fost selectat \ncadrul Quinzaine des Réa-lisateurs, care are un statutaparte la Cannes. A \nceput\n 1969 ca un contrafesti-val, mai underground, con-tinu` s` fie independent decompeti]ia oficial`, iarpeliculele din cadrul Quin-zaine nu s\nt proiectate \n

loca]ia festivalului,adic` \n Palais du

Cinéma. |n cadrulacestei competi-]ii, „A fost saun-a fost?“ a ob-

]inut Premiul Label EuropaCinema, care asigur` distri-bu]ia filmului pe vechiulcontinent. |n schimb,Caméra d’Or se acord`pentru debut [i acoper`toate sec]iunile festiva-lului, inclusiv Quinzaine.Premiul, const\nd \n peli-cul` Kodak pentru un film,i-a fost acordat lui Porum-boiu \n unanimitate de c`trejuriu. Acest trofeu este aldoilea care revine României,dup` ce Mircea Mure[an aob]inut primul Camérad’Or pentru „R`scoala“.

� Potrivit declara]iilorregizorului, „A fost saun-a fost?“ a avut un bugetde 180.000 de euro. Nici oparte din aceste fondurinu a provenit de la CNC,deoarece Porumboiu nu aparticipat cu scenariul laconcursul organizat deaceast` institu]ie. Bugetuls-a f`cut din buzunarulregizorului [i din bani pro-veni]i din sponsoriz`ri prinfirmele tat`lui s`u, AdrianPorumboiu. Film`rile audurat 25 de zile, iar repe-ti]iile cu actorii, zece zile.

Culisele crea]iei

CINCI TROFEE PENTRU UN FILM CU GRAD DE RISC RIDICAT

Porumboiu se simtepe muchie de cu]it

� Un val de premii, cele mai recentela TIFF, s-a ab`tut asupra regizorului[i scenaristului Corneliu Porumboiu.

Cannes pe \n]elesul tuturor

„Porumboiu face parte dintr-ogenera]ie de regizori care \n sf\r[itare ceva de spus, nu doar imit`!“

— Drago[ Bucur, actor

„Acest filmeste consideratca unul desprerevolu]ie, ceeace eu nu cred c` e.“

— Corneliu Porumboiu