04_2.5 Vol. 3.1 ConTeh Gen

„Studiu –ghid privind întocmirea documentaţiilor studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate, a caietelor de sarcini pentru staţiile de 110/MT, posturilor de transformare, LEA, LES de MT şi JT, în conformitate cu procedurile şi reglementările internaţionale“

Faza II-a: Explicitare reactare documentaţie tehnică de licitaţie pentru LEA 110 kV

Cuprins pa - gina

2.5 Linii - Condiţii tehnice generale...........................................................................................22.5.1 Descrierea şi scopul lucrării..............................................................................................22.5.1.1 Lucrări de RK pe liniile de 110 kV ............................................................................22.5.1.2 Linii noi de 110 kV....................................................................................................22.5.2 Informatii generale...........................................................................................................22.5.2.1 Elementele constructive ale LEA 110 kV....................................................................22.5.3 Topometrie.....................................................................................................................102.5.3.1 Topometrie pentru lucrări de RK..............................................................................102.5.3.2 Lucrări necesare pentru o linie nouă..........................................................................102.5.4 Condiţii climato-meteorologice.......................................................................................112.5.4.1 Condiţii climato-meteorogogice până în 1985...........................................................112.5.4.2 Condiţii climato-meteorogogice conform Normativul PE 104/93..............................142.5.5 Caracteristicile geologice, geomorfologice, hidrologice şi hidrogeologice ale zonelor în care există sau se vor construi LEA..................................................................................................142.5.5.1 Zone de câmpie........................................................................................................152.5.5.2 Zona II, zonă colinară joasă......................................................................................152.5.5.3 Zona III. Zonă colinară şi deluroasă înaltă.................................................................162.5.5.4 Zona IV. Zonă muntoasă şi deluroasă înaltă..............................................................162.5.6 Normative româneşti......................................................................................................162.5.7 Normativul european EN 50341-1 2001..........................................................................172.5.8 Impactul asupra mediului în perioada de construcţie.......................................................172.5.8.1 Căi de acces..............................................................................................................172.5.8.2 Daune aduse culturilor şi proprietăţilor.....................................................................202.5.8.3 Protecţia proprietăţilor şi a animalelor.......................................................................202.5.8.4 Protectia împotriva eroziunii şi protecţia mediului....................................................212.5.9 Norme de protecţia muncii..............................................................................................222.5.9.1 Generalităţi...............................................................................................................222.5.9.2 Concluzii..................................................................................................................23

FICHTNER ROMELECTRO ENGINEERING 2.5 Linii Vol. 3.1 : 1



2.5 LINII - CONDIŢII TEHNICE GENERALE

2.5.1 DESCRIEREA ŞI SCOPUL LUCRĂRII.

Acest document este parte integrantă a lucrarii “STUDIU-GHID PRIVIND ÎN-TOCMIREA DOCUMENTAŢIILOR STUDIILOR DE PREFEZABILITATE ŞI FEZ-ABILITATE, A CAIETELOR DE SARCINI PENTRU STAŢIILE DE 110/MT, POS-TURILOR DE TRANSFORMARE, LEA, LES de MT şi JT, ÎN CONFORMITATE CU PROCEDURILE ŞI REGLEMENTĂRILE INTERNAŢIONALE” şi are drept scop în-tocmirea unei documentaţii (ghid) pentru mai multe scenarii şi anume;

2.5.1.1 Lucrări de RK pe liniile de 110 kV .

Conceput să cuprindă verificarea gabaritrelor la sol şi la deiverse obiective cu care linia se intersectează sau are porţiuni de paralelism, verificarea stării fizice a conductorului de protecţie, verificarea vizuală a fundaţiilor, verificarea prizelor de pământ, verificarea demensionării mecanice şi electrice a lanţurilor de izolatoare atât în regim normal cât şi în regim de avarie, eventual înlocuirea lor cu lanţuri compozite şi verificarea existenţei măsurilor de siguranţă marită.

2.5.1.2 Linii noi de 110 kV.

Contractorul trebuie să fie atent la cerinţele acestor specificaţii. Deasemena trebuie să se conformeze instrucţiunilor emise de Beneficiar.

2.5.2 INFORMATII GENERALE

2.5.2.1 Elementele constructive ale LEA 110 kV

Linii de 110 kV au fost proiectate şi ridicate între anii 1965 şi 2002.

- tensiunea 110 kV;- LEA cu simplu şi dublu circuit.

2.5.2.1.1 Stâlpii

Stalpi metalici din laminate asamblate prin sudură sau şuruburi.

Pentreu stâlpii LEA dimensionaţi conform normativelor PC LEA-60, PC LEA-64 şi 1L-1-67 s-a folosit oţel OL-38.




Pentreu stâlpii LEA dimensionaţi conform normativelor PE 104/71, PE 104/79, PE 104/85 şi PE 104/91 şi au fost utilizate doua sorturi de oţel:

- oţel OL 37-2n;- oţel cu mare rezistenţă OL52-2K.

Tipurile de stâlpi folosiţi:

- susţinere, întindere şi terminali simplu circuit, auto-portanţi cu dispoziţia în triunghi a fazelor;

- susţinere, întindere şi terminali dublu circuit, auto-portanţi cu dispoziţia verticală a fazelor.

Dispoziţia generală a stâlpilor este prezentată in Anexa A.

2.5.2.1.2 Conductoare

Liniile de 110 kV sunt echipate în general cu următoarele tipuri de conductoare:

- ACSR 180/32 mm2;- ACSR 240/40 mm2;- ACSR 300/50 mm2.

Toţi stâlpii au prevăzut a se instala un singur conductor de protecţie de următoarele tipuri:

- OL 50 mm2;- OL 70 mm2;- Al/Ol 95/55 mm2.

Conductorul de protecţie este conectat galvanic la fiecare stâlp, în general cu acelaşi tip de conductor.

Protecţia înpotriva vibraţiilor s-a realizat cu antivibratoare tip Stockbridge.

Întinderea conductoarelor s-a realizat conform normelor în vigoare din perioada de proiectare a liniei.

2.5.2.1.3 Izolaţia, clemele, armăturile şi prizele de pământ.

Izolaţia constă în lanţuri de izolatoare capă-tijă din sticlă sau coloana de porţelan cu inimă plina (VKL).




Lanţurile de izolatoare sunt după cum urmeaza:

- lanţ simplu de susţinere;- lanţ dublu de susţinere;- lanţ simplu de întindere;- lanţ dublu de întindere.

Prize de pământ

Stâlpii sunt prevăzuţi cu prize de pământ alcătuite din bandă din oţel galvanizată şi electrozi verticali.

Poluare

Conform Normativului NTE 001/03/00, teritoriul ţării noastre este împărţit în patru zone de poluare gradate: slab, mediu, puternic şi foarte puternic poluate.

Fiecărei din aceste zone îi corespunde o valoare a liniei de fugă specifice nominale minimă conform tabelului de mai jos:

Lungimea liniilor de fugă specifice (cm/kV)

Nivel de

poluare

Linia de fugă specifică nominală minimă

(cm/kV)I (Slab) 1,6

II (Mediu) 2,0III (Puternic) 2,5

IV (Foarte puternic) 3,1

2.5.2.1.4 Fundaţiile stâlpilor

Fundaţiile stâlpilor au fost proiectate în concordanţă cu condiţiile hidrogeologice şi geotehnice ale solului, reliefului şi gradului de inundabilitate pe de o parte şi de tipul de stâlp şi forţele din stâlp pe de altă parte.

Fundaţiile sunt în general prefabricate pentru stâlpii de susţinere şi turnate pentru stâlpii de întindere şi terminali.

Fundaţiile normale se practică în soluri cu următoarele caracteristici:

- unghiul taluzului natural: 150 300;- presiunea convenţională: pconv. = 1,8 2,5 daN/cm2;- lipsă de apă subterană.

Fundaţii în zonă stâncoasă de munte:




- unghiul taluzului natural: 400;- presiunea convenţională: pconv. 2,5 daN/cm2;

Fundaţii speciale

La traversarea râurilor, pe baza referatelor geotehnice se dimensionează următoarele tipuri de fundaţie:

- fundaţii speciale monobloc;- fundaţii pe chesoane;- fundaţii pe coloane.

În zone cu pante sau uşor erodabile fundaţiile sunt protejate prin gabioane.

Referatele geologice vor conţine următoarele:

- Ip: gradul de iradiere a pământului;- It: indicele de consistenţă a pământului;- n: unghiul de frecare interioară aparentă;- Cu:coeziunea aparentă daN/m2;- p: greutatea volumică a pamântului cu umiditate naturală daN/m3;- c: indicile porilor;- pconv.: presiunea convenţională de calcul pe teren daN/cm2.

Suplimentar referatul geotehnic va trebui să cuprindă şi următoarele date:

- nivelul normal şi maxim al apei subterane;- agresivitatea apei subterane;- posibilităţile de alunecare sau inundare;- adâncimea de afluere a malurilor;- cursurile de râuri traversate.

2.5.2.1.5 Montarea conductoarelor de protecţie tip OPGW

Generalităţi

Instalarea OPGW ridică două aspecte:

- asigurarea protecţiei conductoarelor active ale LEA contra loviturilor directe de

trăsnet;

- realizarea transmisiei de date.

Caracteristicile tehnice pentru conductoarele de protecţie tip OPGW sunt prezentate în

Vol. 3.2, Partea 1-a.

Înlocuirea conductorului de protecţie clasic cu conductor de protecţie tip OPGW im-




pune compatibilitatea acestora din punct de vedere electric şi mecanic.

Respectând aceste caracteristici se elimină necesitatea calculelor mecanice privind

sarcinile suplimentare transmise de conductor asupra structurii stâlpului.

Astfel, conductorul de protecţie cu fibre optice încorporate, se va încadra perfect în

structura LEA şi îi va oferi acesteia un rol suplimentar, acela de suport al unui sistem de tele-

comunicaţii performant şi fiabil.

O atenţie deosebită va fi acordată la stabilirea diametrelor minime pentru rolele de

montaj şi la stabilirea unghiurilor de coborâre a OPGW la frână şi la maşina de tras, în scopul

evitării atât a deformării OPGW, cât şi diminuării caracteristicilor optice ale fibrelor sau chiar

a distrugerii acestora.

Se atrage în special atenţia asupra rolelor care se vor monta pe stâlpii de întindere şi

colţ intermediari şi pe stâlpii de susţinere în colţ. Aici se vor prevedea dispozitive speciale de

prindere a rolelor, care să asigure un rulaj continuu al firului pilot şi al OPGW în timpul oper -

aţiunii de tragere a conductorului, măsurării săgeţilor şi clemuirilor.

Instalarea conductorului de protecţie tip OPGW presupune următoarele accesorii:

- seturi de susţinere pentru fixarea OPGW la vârfarele stâlpilor de susţinere;

- seturi de susţinere speciale pentru fixarea OPGW la vârfarele stâlpilor de susţinere

prevăzuţi cu cutii de joncţiune;

- seturi simple de întindere pentru fixarea OPGW la vârfarele stâlpilor de întindere

prevăzuţi cu cutii de joncţiune;

- seturi duble de întindere pentru fixarea OPGW la vârfarele stâlpilor de întindere la

care nu se realizează joncţiunea OPGW;

- amortizoare de vibraţii care asigură protecţia conductorului împotriva vibraţiilor

eoliene protejând partea de conductor de la ieşirea din clemele de întindere şi susţinere;

- bridele de fixare la structura stâlpului – asigură coborârea OPGW şi fixarea lui la




montantul stâlpului până la intrarea în cutiile de joncţiune. Ele se fixează prin sistem

menghină şi nu afectează structura de rezistenţă a stâlpilor;

- bridele de fixare a surplusurilor de OPGW la structura stâlpului – asigură fixarea

elicoidală a OPGW de structura stâlpului sub formă de colac, cu diametrul de 1 m, după oper-

aţiunea de joncţionare a fibrelor optice. Ele se fixează de asemenea prin sistem menghină şi nu

afectează structura de rezistenţă a stâlpilor;

- cutiile de joncţiune – asigură protecţia contra factorilor de mediu a joncţiunilor

fibrelor optice. Prin joncţiune se asigură continuitatea căii de transport a datelor, având în

vedere că lungimea de OPGW furnizată este limitată la circa 4-5 km în funcţie de tipul aces-

tuia. Operaţiunea de joncţiune implică o mare precizie şi se face cu ajutorul unui echipament

special.

- sistemele antifurt - se montează sub cutiile de joncţiune şi au rol de protecţie a cutiilor

şi a surplusului de OPGW.

Seturile de fixare a OPGW includ şi legăturile electrice la structura metalică a stâlpilor).

La stâlpii de susţinere, fixarea OPGW se realizează prin intermediul seturilor de susţinere care

vor fi proiectate astfel încât să fie compatibile cu prinderile actuale.

Joncţionarea OPGW pe stâlpii de susţinere autoportanţi existenţi se poate realiza în două

variante astfel:

- prin montarea unui set de susţinere special - vârfarele vor fi verificate, eventual

consolidate, în condiţii de montaj OPGW;

- prin montarea a două seturi de întindere - vârfarele vor fi verificate, eventual

consolidate , în regim de avarie şi conditii de montaj.

La stâlpii de întindere, fixarea OPGW se poate face în două variante:

a ) set dublu de întindere care asigură continuitatea OPGW;

b ) două seturi simple de întindere care secţionează OPGW şi sunt prevăzute la

stâlpii echipaţi cu cutii de joncţiune ale fibrelor optice.

Stâlpii la care se realizează îmbinarea OPGW provenit de pe doi tamburi, vor fi ech-

ipaţi cu cutii de joncţiune tip OPGW – OPGW, bride de fixare a OPGW la montanţi şi bride

de fixare a surplusurilor de OPGW la stâlpi

La stâlpii terminali se vor monta cutii de joncţiune tip OPGW – OPUG .

Lungimile OPGW de coborâre vor fi egale cu înălţimea stâlpului plus o rezervă de-




terminată din considerente de montaj. După montare, lungimile de coborâre devin rezervă

pentru pierderile provenite din refaceri de joncţiuni ale fibrelor optice.

După efectuarea joncţiunii conductorul rămas se va înfăşura lângă cutia de joncţiune,

prin intermediul bridelor de fixare.

Specificaţiile tehnice pentru accesoriile OPGW şi echipamentul pasiv de reţea sunt

prezentate în Vol. 3. 2 Partea a 3-a, cablului cu fibre optice înglobate (OPUG)

2.5.2.1.6 Montarea cablului cu fibrre optice inglobate

Pentru realizarea continuităţii reţelei de fibre optice între stâlpii terminali ai LEA şi

cutiile terminale montate în clădirile staţiilor se va monta un cablu cu fibre optice subteran –

OPUG (OPtical Under Ground cable).

OPUG va fi fixat la montanţii stâlpilor terminali prin cleme speciale similare cu cele

folosite la fixarea OPGW, iar deasupra solului va fi protejat de o ţeavă metalică.

Cablul va fi montat într-o conductă de plastic formată din două unităţi (una

activă şi una de rezervă) rigidizate printr-o nervură, având denumirea generică de BI-DUCT.

Cerinţe de bază ale tuburilor BI-DUCT

Scopurile de bază ale utilizării tuburilor din plastic sunt:

- instalarea uşoară a cablului cu fibre optice direct în săpătură sau în canalizarea

existentă;

- protecţia mecanică a cablului;

- capacitatea de rezervă în vederea instalării unui al doilea cablu.

Se va utiliza tehnologia cu pre-lubrifiere permanentă, care să asigure o instalare

uşoară, iar sistemul de tragere va fi: insuflare cu aer, pompare sau tragere.

Conducta trebuie să fie dreaptă, cu o secţiune circulară.

Suprafaţa acesteia trebuie să fie netedă, fără fisuri, goluri de aer sau impurităţi.

Condiţii de instalare a OPUG

Instalarea OPUG se va realiza astfel:

a) În şanţ săpat în pământ între stâlpul terminal şi cel mai apropiat canal de cabluri

din incinta staţiei. Cablul se va poza la o adâncime de 1 m pe un pat de nisip de 10 cm la




fundul şanţului şi 10 cm deasupra. La 0,5 m adâncime se va pune o folie avertizoare din

material plastic. Umplutura va fi cea rezultată din săpătură, după cernerea şi îndepărtarea

impurităţiilor. Traseul OPUG va fi marcat prin borne indicatoare;

b ) În canalul de cable existent în perimetrul staţiei electrice;

c ) În interiorul clădirii staţiei, pe perete, prin fixare cu bride, până în locul precizat

de Beneficiar pentru montarea cutiei terminale.

Cutiile terminale

Cablurile cu fibră optică vor fi încheiate cu blocuri terminale uşor accesibile în

interiorul cutiilor terminale.

Acestea vor fi instalate în interiorul camerelor de telecomunicaţii.

Rolul cutiei terminale este conectarea şi distribuirea cablului cu fibre optice în

staţiile de capăt.

Ea va conţine conectorii şi lungimile suplimentare de fibre optice înfăşurate pe

bobine.

Condiţiile tehnice aferente OPUG şi accesoriile acestuia sunt prezetate în Vol.III.ii.-

Partea a-2-a.

Sistemul de terminare a cablului optic

Sistemul de terminare şi de distribuţie trebuie să realizeze următoarele funcţii:

-fixarea cablului cu fibre optice;

- prezervarea rezervei de fibre optice;

- protejarea sudurilor fibrelor optice;

- conectarea terminaţiilor de cablu;

- distribuţia fibrelor optice;

- elementele sistemului trebuie să fie concepute pentru utilizare interioară şi

protejate împotriva prafului.

Fibrele optice care vin şi care pleacă se vor termina în casete pentru sudură şi conectate cu

cablele de distribuţie (pigtails).

Sistemul de terminare şi distribuţie trebuie astfel conceput încât să ofere accesul la toate

părţile interioare pentru sudarea fibrelor.




Conectarea cablurilor de distribuţie se va realiza prin intermediul unui panou de distribuţie.

Cablurile de distribuţie vor asigura legătura dintre echipamentul de transmisie şi panoul de

distribuţie.

2.5.3 TOPOMETRIE

2.5.3.1 Topometrie pentru lucrări de RK

Urmatoarele date sunt necesare pentru o lucrare de reparaţii sau de înlocuire a conductorului de protecţie cu OPGW:

- deschiderea orizontală între doi stâlpi precum şi denivelarea dintre stâlpi;- panourile de întindere (cuprinse între doi stâlpi de întindere);- unghiul făcut la stâlpii de colţ, între două aliniamente;- înalţimea stâlpilor de colţ (de la nivelul solului până la vârfar);- săgeţile conductoarelor active şi gabaritele la sol şi alte obiectiv obiective cu care

linia se intersectează.

2.5.3.2 Lucrări necesare pentru o linie nouă

- ridicarea traseului cu indicarea punctelor de colţ;- ridicarea profilului longitusinal al liniei.

2.5.4 CONDIŢII CLIMATO-METEOROLOGICE

2.5.4.1 Condiţii climato-meteorogogice până în 1985

Tabelului 1




Temperaturi:

- temperatura cea mai ridicată: 400 C;- temperatura medie lunară: 50 C;- temperatura medie anuală: 150 C;- temperatura cea mai scăzută: -300 C;

Viteza vântului:

- vânt maxim conform tabel 1;- vânt simultan cu chiciura conforn tabel 1;- coeficient aerodinamic (vezi tabelul alăturat).

Coeficient de uniformitate a presiunii vântului- vânt maxim: 0,75;- vânt simultan cu chiciura: 0,85.

Tabelul 2: Valorile coeficientului aerodinamic, ctc, pentru conductoare.

SpecificaţiaCoeficientul

aerodinamic, ctc

Fara chiciurăDiametru conductorului 20 mm 1,10Diametru conductorului 20 mm

1,20Cu chiciură Indiferent de diametrul conductorului

Tabelul 5 .Presiunea dinamică de bază (corespunzătoare vitezei medi ate pe două minute) la înălţimea de 10 m deasupra terenului şi grosimea stratului de chiciură pe con-ductoarele LEA.

Zonameteorologică

Altitudinea

Presiunea dinamică de bază, p

Grosimea stratului de chiciură pe

conductoarele LEA, bch

Vânt maxim nesimultan cu

chiciură,p(v)

Vântsimultan cu

chiciurăp(v+ch)

Un 110 kV

m daN/m2 daN/m2 mmZona A 800 30 12 (12) 5) 16




Zona B 42 16,8 (15) 5)

22Zona C 55 20 (17) 5)

Zona D 1)

Zona E 2)

1000 40 16 Grosimea stratului de

chiciură se va stabili în

baza datelor furnizate de I.N.M.H sau rezultatele din statisti-cile de ex-

ploatare ale LEA şi LTc

din zonele re-spective

1200 45 181400 65 261600 90 361800 110 442000 130 522200 150 602400 170 68







Coeficientul de majorare a presiuniidinamice de bază în fucţie de înălţimea deasupra solului.

H 30 m 1

30 m H 50m 1,4

Depuneri de chiciură

Conform tabelul 1

- temperatura de formare a chiciurei: -50C;- densitatea chiciurei:

- până în 1967: 0,9 daN/dm3;- din 1971: 0,75 daN/dm3.

- radiaţia solară: 1180 W/m2;- ceaţă: poluată;- umiditate: 90%.

2.5.4.2 Condiţii climato-meteorogogice conform Normativul PE 104/93

Presiunea dinamică de bază, dată de vânt la înălţimea de 10 m deasupra solului şi grosimea stratului de chiciură pe conductoare sunt conform tabelului 3.

Vriaţia vcoeficientului de rafală şi uniformitate a vântului pe conductor este prezentată în fig-urile 3 şi 4.

2.5.5 CARACTERISTICILE GEOLOGICE, GEOMORFOLOGICE, HIDROLOGICE ŞI HIDROGEOLOGICE ALE ZONELOR ÎN CARE EXISTĂ SAU SE VOR CONSTRUI LEA.

LEA 110 kV sunt asezate sau pot fi construite în zone cu variate trasături din punct de vedere morfologic, geologic, hidrologic şi hidrogeologic. Aceste zone pot fi grupate în:

- zone de câmpie;- zone colinare joase cu terase şi lunci dezvoltate;- zone colinare;- deluroase accidentate;- muntoase.




2.5.5.1 Zone de câmpie

Caracteristici geomorfologice.

Liniile se înscriu în zone plane sau cu relief slab constituite din terase, lunci, zone de câmpie, fără a se semnala zone cu fenomene fizico-geologice active care să afecteze stâlpii LEA.

Caracteristici geologice

Terenul este format la suprafaţă din depozite sedimentare constituite din argile prăfoase cafenii-gălbui sau roşcate şi prafuri argiloase uneori loessoide.

Pe văile şi terasele cursurilor de apă se întâlnesc depozite aluvionare fine sau medii de grosiere – nisipuri şi pietrişuri, în general colmatate cu argile.

Caracteristici hidrogeologice

Apele subterane pot fi întâlnite la adâncimea de 1-2 m în lunci şi 3+8 m pe terase sau în unele zone mai joase de câmpii sau terase.

2.5.5.2 Zona II, zonă colinară joasă

Caracteristici geomorfologice

Regiunile sunt formate din zone colinare joase, câmpii relativ accidentate.

Terasele şi luncile sunt bine dezvoltate.

În zonele colinare sau în apropierea unor cursuri de apă pot apărea fenomene de eroziuni sau alunecări active sau stabilizate ce nu afectează amplasamentele stâlpilor.


Terenul de fundare este format din depozite cuaternare, argile, prafuri argiloase, aluviuni şi din rocă de bază de tip argile, marne, gresii etc.


Apele subterane se găsesc în aluviunile cursurilor de apă sau pe terase la adâncimi de 1-2 m la 5-6 m sau mai mult în zone de podiş.




2.5.5.3 Zona III. Zonă colinară şi deluroasă înaltă


Regiunile traversate de linii sunt formate din zone colinare şi de platouri înalte,mai accident-ate şi fragmentate de văi mai adânci şi cu caracter activ.


Terenul este format din depozite acoperitoare, cuaternare, reprezentate de depozite argiloase, nisipos poroase, aluviunile luncilor şi teraselor şi din rocă de bază – argile, marne, tufuri etc.


Apele subterane sunt întâlnite în aluviunile râurilor şi teraselor la adâncimi de la 1 la 5 m şi în zonele versanţilor sau a platourilor la adâncimi mult mai mari.

2.5.5.4 Zona IV. Zonă muntoasă şi deluroasă înaltă


Se caracterizată printr-un relief accidentat, uneori foarte accidentat, cu culmi muntoase, sub-montane şi deluroase înalte cu văi adânci şi versanţi abrupţi.


Terenul este format din depozite sedimentare de suprafaţă – argile, prafuri, nisipuri, deluvii de pantă şi nisipuri, aluviuni grosiere pe văile râurilor. Roca de bază este formată din roci tari – gresii, conglomerate, şisturi argiloase sau marne sau roci vulcanice.


Apele subterane sunt prezente în aluviunile râurilor şi teraselor, în depozite permeabile de pantă sau în rocile tari, fisurate.Apele subterane de suprafaţă au nivele hidrostatice mici, de 2 la 5-6 m adâncime.

2.5.6 NORMATIVE ROMÂNEŞTI

LEA 110 kV au fost proiectate în conformitate cu următoarele normative:

Normative pentru construcţia liniilor electrice aeriene cu tensiuni peste 1000 V: PC LEA 4 –1960, PC LEA 4–1960 (ediţia a-II-a,1964), PE 104/1971, PE 104/79, PE 104/85 şi PE 104/93.




2.5.7 NORMATIVUL EUROPEAN EN 50341-1 2001

Acesta cuprinde trei părţi:

- Partea a-I-a: Cerinţe generale – Specificaţii comune care alcătuiesc un trunchi comun.

- Partea a-II-a: Index ale aspectelor normativelor naţionale.- Partea a-III-a: Aspecte ale normativelor naţionale care arată:

- practicile naşionale generate de legi şi regulamente specifice fiecărei tări;

- condiţiile naţionale specifice sunt caracteristici climato-meteorolo-gice şi altele specifice fiecărei ţări;

- complemente naţionale sunt practici naţionale care nu se regăsesc în primele doua categori.

Există astfel de normative naţionale care completează trunchiul (partea a-I-a: cerinţe gen-erale) ale acestui standard în diverse ţări europene.

2.5.8 IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ÎN PERIOADA DE CONSTRUCŢIE

Aspectele importante din timpul fazei de construcţie sunt:

- folosirea drumurilor de acces existente;- accesul temporar la LEA;- montajul stâlpilor;- montarea izolaţiei;- înlocuirea izolaţiei de porţelan existente;- trasarea şi săparea gropilor pentru fundaţii:- organizarea de şantier, depozitarea materialelor şi a echipamentelor etc.

In cadrul acestor activităţi vor fi respectate toate normele şi reglementările locale, în scopul reducerii influenţelor asupra mediu.

2.5.8.1 Căi de acces

Accesul în teren va fi asigurat de către Beneficiar pentru a-i permite Contractorului să execute lucrările din Contract.

Înainte de a-şi începe activitatea, pe orice proprietate, Contractorul este răspunzător de obţinerea de la Beneficiar a unui Program de Acces în teren care să cuprindă toate cerinţele speciale ale proprietarilor de terenuri. Contractorul este, deasemenea, răspunzător pentru noti-ficarea începerii lucrării pe terenurile proprietarilor.

Beneficiarul va despăgubi proprietarii de terenuri pentru terenul expropriat temporar şi defin-itiv, pentru distrugerea recoltei sau a proprietăţii, cât şi pentru noile căi de acces de-a lungul LEA, necesare realizării lucrărilor .




Contractorul va angaja suficient personal competent care să fie acceptat de către Beneficiar, pentru negocieri cu proprietarii de terenuri pentru accesul în teren şi evaluarea daunelor, pe toată perioada de realizare/execuţie a lucrărilor.

2.5.8.1.1 Beneficiarul va furniza următoarele facilităţi:

a ) Dreptul de acces de-a lungul traseului liniei, necesar pentru a permite Contractor-

ului să înceapă eliberarea culoarului de pomi şi vegetaţie pentru întinderea OPGW/conductor

de protecţie clasic, pentru înlocuirea izolatoarelor din porţelan, precum şi pentru începerea

altor lucrări specificate în Vol.III,iii - Lista de cantităţi.

b ) Dreptul de a construi şi de a folosi drumurile pentru transportul materialelor şi

efectuarea operaţiunilor de montaj, cu excepţia zonelor unde linia traversează clădiri, livezi,

grădini sau alte terenuri peste care Beneficiarul decide că accesul nu este practicabil.

c ) Dreptul de a transporta materiale de pe drumuri pe porţiunile continue ale liniei la

punctele de acces agreate, cu condiţia să nu oblige Beneficiarul la despăgubiri excesive.

Beneficiarul nu se obligă să pună la dispoziţie facilităţile menţionate simultan pentru

toate traseele LEA din Contract dar va asigura Contractorului o activitate permanentă şi con-

tinuă.

La începutul lucrărilor ce fac obiectul prezentului Contract, Contractorul va trebui să

examineze traseul LEA şi hărţile furnizate de Beneficiar şi va trasa pe acestea drumurile de

acces propuse în toate zonele liniei şi tipul de echipament sau de transport

ce urmează sa fie efectuat. Hărţile vor indica tipul de acces care va fi construit, dacă este ne-

cesar, locurile de utilizare a drumurilor de acces existente, drumuri comunitare, drumuri neîn-

treţinute de autorităţi.

Contractorul va evita utilizarea de drumuri de acces private, aparţinâd proprietarilor

individuali, pentru accesul la lucrări. Orice distrugere a terenului acestora va trebui reparată

astfel încât să nu existe nemulţumiri din partea proprietarului.

Contractorul va organiza depozite pentru materiale şi echipamente. Contractorul va

negocia cu proprietarii de teren pentru utilizarea terenurilor acestora ca spaţiu de depozitare.




2.5.8.1.2 Căi noi de acces în terenuri stabile

Toate drumurile noi de acces necesare vor fi realizate cu amenajări minime, iar

numărul de drumuri noi de acces situate intre cele existente şi traseul LEA va fi minim. Con-

tractorul va alege accesele cele mai potrivite, le va marca pe hărţi şi va trimite hărţile la Bene-

ficiar care le va examina împreună cu Contractorul pentru stabilirea modificărilor necesare.

Hărţile vor fi transmise cel târziu cu 2 luni înaintea realizării drumurilor de acces.

Noile căi de acces vor avea, în mod normal, 3 m lăţime şi vor fi realizate în aşa

manieră încât să prevină apariţia de torente sau eroziunea solului.

Contractorul va întreţine noile căi de acces pentru a se asigura că transportul mater-

ialelor nu este afectat. Dacă Beneficiarul doreşte îmbunătăţiri ulterioare la unele din acestea

pentru o utilizare viitoare, acesta va indica Contractorului lucrările care sunt necesare pentru

îmbunătăţire, pe baza unei plăţi raportate la zi-lucru.

Odată ce accesele, marcate pe hărţi, au fost aprobate, Contractorul nu va folosi alte

rute de acces fără o aprobare prealabilă a Beneficiarului. Intersecţiile dintre noile drumuri şi

drumurile existente nu vor stânjeni sau deteriora drumurile existente sau orice canal pentru

drenaj al acestora.

Costurile pentru construcţia noilor drumuri de acces vor fi incluse ca suma globală în

Vol.III.iii – Lista de cantităţi pentru întregul proiect.

2.5.8.1.3 Drumuri de acces existente

Acolo unde Contractorul utilizează drumuri administrate de autorităţi, pentru accesul

la punctele de lucru trebuie să se asigure că şanţurile de drenaj sunt protejate corespunzător.

Intersecţia acestora cu noile cai de acces trebuie să fie netedă, iar pe marginea drumului să fie

montat un semn de avertizare pentru public. Drenajele nu trebuie să fie blocate.

Când Contractorul are aprobarea de a utiliza drumurile comunitare existente care nu

sunt administrate de autorităţi, el va obţine consimţământul proprietarilor de teren şi se va an-

gaja să întreţină drumul pe timpul construcţiei liniei la un asemenea standard încât traficul

obişnuit să nu fie împiedicat în nici un fel. El va reda drumul în condiţii similare cu cele ex-

istente la începutul lucrărilor la linie. Beneficiarul va asista Contractorul în negocierea cu per-

soanele sau organizaţiile responsabile pentru întreţinerea drumurilor.




Contractorul va evita utilizarea drumurilor de acces aflate in exploatarea altor antre-

prenori, cu excepţia celor ale Beneficiarului. Înaintea utilizării unor astfel de drumuri de acces

trebuie obţinut acceptul antreprenorilor terţi.

2.5.8.1.4 Podeţe

Podeţele temporare, vor fi prevăzute si pentru noile accese unde este cazul. Podeţele

vor avea mărimi diferite şi vor fi realizate din tuburi de beton cu diametre suficiente pentru a

preveni reţinerea torentelor pe drumul de acces.

Tipurile de podeţe propuse de Contractor vor fi aprobate de către Beneficiar. Toate podeţele vor fi considerate ca fiind incluse în valoarea noului drum de acces.

2.5.8.2 Daune aduse culturilor şi proprietăţilor

Contractorul va lua toate măsurile pentru a evita distrugerea terenului, proprietăţilor, cul-turilor etc. şi şi se va asigura că lucrările sunt supravegheate adecvat pentru ca daunele să fie minime. Toate materialele rămase vor fi înlăturate după montaj, iar terenul va fi lăsat curat.

Acolo unde Contractorul consideră că pentru desfăşurarea normală a lucărilor nu pot fi evitate daunele, acesta va informa Beneficiarul. Dacă Beneficiarul confirmă că apariţia acestor daune este inevitabilă, el va fi responsabil pentru compensările necesare, iar Contractorul va continua lucrările conform indicaţiilor date de Beneficiar.

Acolo unde Contractorul produce pagube peste limita indicată, sau peste un anumit nivel pe care Beneficiarul îl consideră excesiv, atunci el va fi responsabil pentru refacere şi/sau pentru compensări. Dacă în aceste circumstanţe Contractorul nu va reuşi să stabilească şi să plătească aceste compensaţii, atrunci Beneficiarul va negocia şi rezolva această problemă, iar costurile suplimentare vor fi deduse din banii datoraţi Contractorului.

2.5.8.3 Protecţia proprietăţilor şi a animalelor

Contractorul va limita deplasarea echipelor şi a echipamentului pe culoarul liniei sau pe căile de acces aprobate, pentru a reduce daunele produse culturilor, livezilor sau proprietăţilor şi va face eforturi pentru a evita degradarea terenurilor. Gropile vor fi acoperite, deteriorările şanţurilor, teraselor, drumurilor şi altor zone asemănătoare vor fi corectate, iar terenul va fi redat în condiţiile iniţiale.

Contractorul va fi direct răspunzător în faţa Beneficiarului pentru orice daună excesivă sau inutilă a culturilor sau a terenului ca rezultat al operaţiunilor sale, fie pe culoarul liniei, pe terenurile adiacente sau pe căile de acces aprobate.




Contractorul va fi responsabil faţă de proprietarii de terenuri traversate de LEA pentru orice pagubă a proprietăţii personale rezultată din neglijenţă şi va remedia imediat daunele cauzate proprietăţii personale.

Contractorul va fi responsabil pentru notificarea în scris a Beneficiarului pentru toate dis-trugerile de culturi, proprietăţi etc.

Contractorul va lua măsurile necesare pentru a preveni daunele produse asupra proprietăţilor, pe perioada executării lucrărilor Contractuale şi până la reinstalarea permanentă a gardurilor, zidurilor, porţilor, iar în final Contractorul va fi răspunzător pentru orice pierdere sau dis-trugere datorată nerespectării cerinţelor de mai sus.

2.5.8.4 Protectia împotriva eroziunii şi protecţia mediului

Prevenirea şi controlul eroziunii solului este de importanţă capitală pentru stabilitatea

amplasamentele stâlpilor.

În timpul construcţiei drumurilor de acces, Contractorul va nivela drumul pentru a

preveni stagnarea apelor şi pentru a evita pe cât posibil eroziunea solului.

Nici un drum de acces nu va fi amenajat lângă stâlpii existenti unde poate ameninţa

stabilitatea fundaţiilor. Planurile pentru drumurile de acces în imediata apropiere

a punctelor de lucru, în teren abrupt, (deluros), vor fi trimise Beneficiarului pentru aprobare.

Contractorul va lua măsurile necesare de precauţie pentru a evita deteriorarea malur-

ilor râurilor, în special la traversările acestora.

Din punct de vedere al aspectelor legate de protecţia mediului, la faza de recepţie,

vor fi finalizate următoarele lucrări:

- Instalarea completă a cablurilor cu fibră optică, confirmata prin teste optice, in-

clusiv protecţiile antifurt.

- Înlocuirea completă a conductoarelor de protecţie existente din oţel în toate pan-

ourile specificate.

- Înlocuirea completă a izolatoarelor tip VKL din porţelan existente

- Montarea izolaţiei tip compozit în zonele indicate în Anexa “M”.

- Transportul izolatoarelor înlocuite, al conductoarelor din oţel şi al clemelor şi

armaturilor demontate la depozitele Beneficiarului.

- Transportul tamburilor, a lăzilor goale, etc la depozitele Beneficiarului.




- Eliberarea completă a traseului liniei şi a şantierelor temporare, curăţirea şi redarea

terenurilor în starea iniţială.

Suplimentar, Contractorul va demonstra că toate cererile proprietarilor referitoare la

refacerea terenurilor, drumurilor, gardurilor, etc. au fost soluţionate.

2.5.9 NORME DE PROTECŢIA MUNCII

2.5.9.1 Generalităţi

Măsurile de protecţia muncii se stabilesc în conformitate cu prevederile următoarelor STAS-

uri, instrucţiuni şi normative :

- Norme PSI de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru producerea,

transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice PE 009/1993.

- Legea Protecţiei Muncii nr. 90/1996 şi Norme metodologice de aplicare, republicate

în M.O. nr. 47/29.01.2001.

- Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice

(N.S.P.M. – TDEE 65/2000 aprobate cu Ordinul MMPS nr. 734/2000).

- Norme specifice de protecţia muncii pentru lucru la înălţime(NSPM – LI 12/1996);

- Norme Generale de Protecţia Muncii (N.G.P.M./1998);

- 3 RE-Ip41-1992 “Norme de proiectare şi exploatare privind protecţia împotriva influ-

enţelor datorate apropierilor dintre liniile electrice aeriene”.

- STAS 2612/1987 “Protecţia împotriva electrocutărilor (limite admise)”.

- STAS 12604/4-1989 “Protecţia împotriva electrocutărilor. Prescripţii generale”.

- STAS 12604/5-1990 “Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe”.

- Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.

- STAS 4102/1985 “Piese pentru instalaţii de legare la pământ de protecţie”.

2.5.9.2 Concluzii

Pe toată perioada de execuţie a lucrărilor vor fi respectate cu deosebită stricteţe toate regle-

mentările aferente măsurilor de protecţia muncii precum şi recomandărilor din Proiectul

Tehnic şi Caietul de Sarcini.




Toate cheltuielile aferente măsurilor de protecţia muncii (în special în zone de

paralelism) vor fi incluse în Contract.

Contractorul este direct răspunzător de orice incident ce poate apărea la execuţia lucrărilor datorită nerespectării acestor reglementări.


Date post:	25-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	zamfir-constantin
View:	35 times
Download:	6 times

04_2.5 Vol. 3.1 ConTeh Gen

Documents