04 Functiune Program

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof.dr. ana maria ZAHARIADE / lect.dr.celia GHYKA

functiune

Arhitectura Context Peisaj

potentialul expresiv al functiunii in teoria arhitecturiiinterpretarea functiunilor: concept al proiectului

utilitatea si sensulprogramarii

Wednesday, November 14, 12



utilitatea functiunii (potentialul expresiv al functiunii - ADECVAREA) teorie : conceptul modern de functiune si relatia cu arhitectura moderna functiunile unei cladiri - prime / secunde tema ADECVARII de-a lungul teoriei de arhitectura

decorum - commoditas - convenance - caracter Metafore functionale: biologica, mecanica, lingvistica Caracterul si architecture parlante Form follows function - functiunea si arhitectura moderna critica post-moderna (Venturi)

cursul precedent



functiune functiuni ale unei cladiri Functiunile unei cladiri ar trebui interpretate intr-un mod mai cuprinzator:

a) prime tin de scopul practic = pragmatice: specifice = denumesc/definesc (in general) tipul de cladire:

- principale = cele fara de care nu se poate defini tipul de cladire ca atare- secundare = completeaza si fac mai complexa functiunea specifica principala

nespecifice = inlesnesc functiunea specifica, putind fi aceleasi pentru multe tipuri de cladiri:

- de legatura (de circulatii orizontale si verticale)- auxiliare (pentru igiena, regenerare, depozitare, etc.)

b) secunde (nu secundare!) tin de semnificatia si importanta cladirii intr-un context mai larg

insotesc totdeauna scopul practic uneori devin cele mai puternice, mai importante - ex.: cladiri de cult, unele cladiri comemorative alteori, pot transforma functiuni secundare in principale, sau chiar functiuni nespecifice in functiuni specifice. provin sau se leaga de semnificatia si rolul cladirii in locul specfic in care se va gasi.

Fuctiunile pot fi interne/interioaresau sa vina din exterior, dinspre spatiul in care se insereaza, pentru ca orice cladire exista undeva, pentru acel loc; are calitatea de a fi localizata (vezi Scruton, Aesthetics of Architecture, cursul 2).



conceptul de caracter si larhitecture parlante

Etienne-Louis Boulle (Essai sur lart, 1791-1793)reia ideea de poezie a arhitecturii: notiunea de usage (uz/folosinta/scop), care la inceputul secolului denota executarea unei activitati (si care apoi incepe sa denote - la Laugier - o logica structurala), ajunge aproape sinonima cu caracterul: calitatea de a exprima uzajul prin volume simple, impresionante si simbolice (in cazul lui Boulle).

Bibliotheque Royale 1785 Cenotaphe de Newton 1784



Robert Venturi & Denise Scott Brown & Steven Izenour (Learning from Las Vegas, 1972)

Duc mai departe ideea exprimarii in forma a destinatiei cladirii, printr-un idiom specific al comunicarii in arhitectura.Doua situatii-tip: the duck (forma unui fast-food specializat in carne de pasare) si antiteza lui, the decorated shed (cladirea neutra a carei decoratie si indicatie a functiunii sint atasate de arhitectura).

inapoi la arhitecture parlante: rata si adapostul decorat



functiune potentialul esteticfunctiune - tip - analogie -

tipologie - program



Aldo Rossi, Cimitirul din Modena (1971-76)



Concurs pentru cimitirul San Cataldo, Modena, 1971 - Aldo Rossi



Adolf Loos, magazinul Goldman &Salatsch, Michaelerplatz, Viena, 1910



Text

G.B. Piranesi, Il Campo Marzio, reconstructie ipotetica a Romei, 1762 - detaliu Mausoleul lui Hadrian



Aldo Rossi, La citt analoga, 1976


anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof.dr. ana maria ZAHARIADE / lect.dr.celia GHYKALouis-Etienne Boulle, cenotaf conic, 1780



Giorgio de Chirico, Angoasa plecarii, 1913-1914



Giorgio de Chirico, Misterul si melancolia unei strazi, 1914



Mario Sironi, Periferia, 1922



functiuni


interpretarea functiunilor: concept al proiectului



discutie despre interpretarea functiunilor: biblioteca philips exeter academy new hampshire

bibliotheque nationale de france parisbiblioteca publica seattle

interpretarea functiunilorconceptul proiectului


anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof.dr. ana maria ZAHARIADE / lect.dr.celia GHYKAanul III / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

Lumea va este oferita prin cartiCartea este o ofrandaBiblioteca va arata aceasta ofranda. Spatiile si forma care le tranforma in cladire ar trebui sa isi aiba originea mai degraba in diverse interpretari ale folosintei lor decat in satisfacerea unui program pentru un sistem specific de operare.(L.Kahn)

interpretarea functiunilorconceptul proiectului biblioteca philips exeter academy, louis kahn (1965-72)



biblioteca philips exeter academy

louis kahn (1965-72)



Richard SerraOne Ton Prop (House of Cards), 1969, MoMA New York



biblioteca philips exeter academy louis kahn (1965-72)



Primul si cel mai mare dintr-o serie de monumente moderne care sa simbolizeze rolul central al Frantei in arte, politica, economia mondiala in sec. 21.1988 -concurs lansat de Presedintele F. Mitterrand: ideea unei conceptii total noi, care sa acopere toate aspectele cunoasterii, sa fie accesibila tuturor si sa fie conectata electronic cu restul bibliotecilor europene.Miza urbana: punctul de plecare in operatia de restructurare a unei mari frise industriale, Seine-Rive-Gauche15 miliarde Fr (2-3 miliarde Euro)1996- Inaugurata de J. Chirac1997 - Mies van der Rohe Award

interpretarea functiunilorconceptul proiectului biblioteca nationala a frantei, dominique perrault (1988-96)

o biblioteca pentru Franta, o noua piata pentru Paris



Dominique Perrault, Bibliotheque Nationale de France, 1989

Ideea depozitelor de carti in 4 turnuri ca niste carti deschise care inchid colturile unui volum cultural virtual.

Je naime pas les murs, jaime les transparences.Dominique Perrault



MONUMENT NATIONAL:Un templu al culturii, un loc mitic si emblematic, ridicat pe un stilobat (cu crepidoma lui) peste malurile Senei; un urias trunchi de piramida care ascunde biblioteca in jurul unei gradini scufundate, o replica a Place du Palais Royal.Turnurile (25 etaje): depozitare ale acumularii cunoasterii, uriase carti deschise, marchand colturile unui volum virtual = o lume/un spatiu monumental al culturii: accesibil/deschis tuturor, pastrand distanta prestigiului cuturii.

biblioteca nationala a frantei, dominique perrault (1988-96)o biblioteca pentru Franta, o noua piata pentru Paris



Acest proiect este o piesa de arta, o instalatie minimalista, un "less is more" al emotiei unde obiectele si materialele ar conta foarte putin fara lumina care le transcende. Turnurile de sticla multiplica reflectiile si mareste umbrele, ca prismele cristaline care creaza magia difractiei.Viziunea de noapte: BNF sta intr-un halo de lumina emanind din gradina si din serviciile periferice. O lumina diafana, emanata din interiorul turnurilor de sticla, se raspindeste ca un lichid peste piata, in timp ca turnurile sint reflectate de Sena.

biblioteca nationala a frantei, dominique perrault (1989-72)



PUNEREA IN LUCRU A IDEII DE SUBLIM:

Gradina scufundata - spatiu public emblematic (place du Palais Royal) / nepublic, initiatic,

centralizind salile de lectura.




D.Perrault (consultatia din 1989-90)3 optiuni posibile pentru zona:-un sistem de mari obiecte intr-un mare spatiu liber pe toata zona;-un sistem de insule paralele cu Sena, un front inchis din care sa rasara biblioteca;-un sistem perpendicular pe fluviu, care ar deschide noul cartier spre apa.


o biblioteca pentru Franta, o noua piata pentru Paris

Miza urbana: punctul de plecare in operatia de restructurare a unei mari frise industriale, Seine-Rive-Gauche.

Caracterul polarizator al bibliotecii pentru zona: un centru coagulant important, un mugure (bud) in jurul caruia sa se dezvolte intreaga zona, intr-o viziune de echilibrare a zonelor de interes din oras (centre

secundare).

O piata urbanaCe poate fi mai urban si mai public decit o piata pietonala? Provocarea de a vrea un vid prezerva viitorul zonei, dar in acelasi timp, ii si ghideaza dezvoltarea, oferindu-i conditiile arhitecturale care pot fi invatate din marile piete ale Parisului. O piata este un spatiu captusit sau tivit; un sistem de structuri care combina portice, pasaje, cornise si profile pe cer. Primeste diverse scenarii arhitecturale, singura lor regula comuna fiind aceea de a acompania, in deplinatatea lor, influenta urbana a institutiei. (D. Perrault)




Strada ne consuma, si de fapt trebuie sa admitem ca ne dezgustaLe Corbusier, 1929



1989: juriul international (pres. I.M. Pei) - 4 proiecte, cu mentiune speciala pentru Dominique Perrault, pe care presedintele Mitterrand l-a confirmat. organizata in jurul unui soclu si 4 turnuri de colt de 100m (79m in final) - La Tour des lois, des lettres, des nombres, des temps - care adapostesc 7 etaje de birouri si 11 de biblioteca. In jurul gradinii de peste un hectar: doua niveluri de sali de lectura (cu grade diferite de acces: public si cercetare), doua galerii de expozitii, sali conferinte etc.




PUNEREA IN LUCRU A IDEII SUBLIM:

Gradina scufundata - spatiu public emblematic (place du Palais Royal) / nepublic, initiatic,

centralizind salile de lectura.




biblioteca nationala a frantei (anii 2000)



Scaderea inaltimii turnurilor de la 100 la 75m

Povestea obiectului impreuna cu amenajarile ulterioare aduce in discutie doua chestiuni:ROLUL SI IMPORTANTA PROGRAMARIIIDEEA IMPORTANTEI CONTEXTULUI

biblioteca nationala a frantei (anii 2000)



James Stirling, Michael Wilford, concurs BNF, 1989



Louis-Etienne Boulle, Bibliothque Nationale, proiect neconstruit, 1785



Biblioteca este interpretata ca un bloc de informatii, un depozit pentru toate formele de memorie: carti, discuri, microfise, computere. In acest bloc, spatiile publice sunt definite ca absente ale constructiei, goluri sapate in masa de informatie. Aceste absente sunt embrioane care plutesc in mormanul solid de informatie - fiecare inzestrat cu propria sa placenta tehnologica.

Definite ca goluri, spatialitatile bibliotecilor individuale pot fi explorate conform propriei lor logici, independente unele de altele, de anvelopa exterioara si de constringerile obisnuite ale arhitecturii, inclusiv legea gravitatii. Impreuna, ele sugereaza un spectru de experiente spatiale care merg de la conventional la experimental. Potentialul revolutionar al liftului a fost mereu sa introduca - prin capacitatea sa de a stabili relatii mai degraba mecanice decit arhitecturale- o noua epoca a unor relatii eliberate si problematice intre diferitele componente ale cladirii. De aceea legatura dintre principalele spatii ale bibliotecii este un grup de noua lifturi care traverseaza blocul la intervale regulate.



Ambitia este de a redefini si reinventa Biblioteca in chip de institutie care nu mai este dedicata exclusiv cartilor, ci devine un adevarat stoc de informatii. Intr-o epoca in care informatia poate fi accesata de oriunde, Simultaneitatea mijloacelor media si profesionalismul prezentarii si interactiunii lor vor face o noua Biblioteca. Biblioteca este transformata dintr-un spatiu dedicat lecturii intr-un centru social cu responsabilitati multiple.

interpretarea functiunilorconceptul proiectului seattle public library, OMA, 2005



seattle public library, OMA, 2005

Faptul ca intreg continutul unei biblioteci poate fi depozitat intr-un singur cip, sau ca o singura biblioteca poate azi sa depoziteze continutul digital al tuturor bibliotecilor, reprezinta un potential pentru re-gandirea lucrurilor: noi dorme de depozitare permit spatiilor dedicate cartilor reale sa fie redus si noi forme de citire largesc aura cartii reale.

Cladirea este impartita in compartimente spatiale dedicate unor sarcini specifice si echipate ca atare.

Flexibilitatea poate exista in fiecare compartiment, dar nu in detrimentul vreunuia dintre ele. Schimbarea este posibila prin redefinirea deliberata a folosintei, astfel incat compartimentul sa fie rededicat unor noi programe.




Programul a fost combinat si consolidat astfel incat sa identifice 5 platforme in interiorul unei proliferari inguvernabile de functiuni si de media - fiecare platforma este un manunchi programatic, definit arhitectural si echipat pentru performanta maxima, cu dimensiuni, densitati si opacitati diferite.

Spatiile dintre ele sunt trading floors unde bibliotecarii informeaza si stimuleaza, unde se organizeaza interfata dintre platforme - spatii de lucru, de interactiune si joc.

Modificand genetic suprapunerea etajelor intr-un mod specific zgarie-nori-ului american, noua cladire se naste in acelasi timp sensibila (inclinarile permit foarte multa lumina naturala acolo unde este necesar), contextuala (fiecare latura poate sa reactioneze doferit la conditiile urbane specifice) si iconica.Fatetele ei unghiulare circumsciu plauzibil noua modernitate a orasului Seattle.

PUNE IN LUCRU CONCEPTUL DE BIGNESS(despre care se va mai vorbi la curs)



functiune program / programarePROGRAM: (etimologic) ceea ce este scris dinainte. In acceptiunea actuala, destul de recenta (din sec. XIX): Programul vizeaza descrierea cit mai precis posibila a ceea ce se asteapta de la lucrarea comandata (exigentele cerute), in termeni calitativi si cantitativi, inainte de a se face vreun desen sau o alegere tehnica. Referinta la un tip arhitectural nu este niciodata absenta, dar distinctia dintre proiect si program permite clarificarea responsabilitatilor si a rolurilor celor implicati in edificarea cladirii.

SPRE DEOSEBIRE DE ACCEPTIUNEA CURENTA LA NOI (vezi discutie in breviar)Nu are caracter generic, ci este foarte individualizat pentru cazul particular caruia i se adreseaza. (Este ceea ce noi numim n general tema de proiect, dar mult mai ampla si mai larga)

Se refera la functiune, dar nu la modul general si reductiv, ci in strinsa legatura cu intentiile (politice, sociale, culturale, economice...) ale clientului, cu interesul public si cu locul si sensul cladirii in oras. Aceasta confera functiunii cladirii o complexitate care depaseste scopul practic sau simpla destinatie: pune in discutie FUNCTIUNILE la care trebuie sa raspunda proiectul si viitoarea cladire.



functiune program / programarePROGRAMUL/PROGRAMAREA INTRE TEMA SI GANDIRE STRATEGICADetalierea programului cuprinde mai mult decit stabilirea spatiilor, suprafetelor, legaturilor functionale si exigentelor tehnice, incluzind si constringeri ambientale, diferite principii de conceptie, chestiuni tinind de conformarea incaperilor si a spatiilor exterioare etc. Include chiar si o dimensiune strategica, in mod special (dar nu numai) in programele urbane. Programul devine astfel un document cu valoare reglementara (mai ales in cazul programelor urbane) si joaca un rol important in definirea contractului de proiectare.

(Dupa MERLIN,Pierre; CHOAY, Francoise Dictionnaire de lurbanisme et de lamnagement, PUF, 2000)

A lua in considerare toate aceste aspecte, face din ce in ce mai mult obiectul unei specializari programarea - in cadrul profesiunii. (in Franta. la programmation a devenit obiect de cursuri specializate postuniversitare).

PROGRAMAREA (poarta diferite denumiri in alte limbi; de ex., planificarea proiectului in cadrul managementului proiectului, in terminologia contemporana): gasirea temei celei mai potrivite intr-un anumit loc specific (cu tot ce presupune el: tipuri de utilizatori, particularitatile locului, conexiuni, posibilitati de realizare, prognoze privind dezvoltarea etc.)



Ex.: programarea pentru philip exeter library:Comitetul de trustees si-au asumat sarcina de a anticipa nevoile Academiei pt urmatorii 25 de ani si sa proiecteze un ambient exterior care sa se topeasca in frumusetea cladirilor noastre georgiene.'"Documentul final al proiectului, intitulat Proposals for the Library at Phillips Exeter Academy," avea si subtitlul de Program of Requirements for the New Library Recommended by the Library Committee of the Faculty." Publicat in ultima versiune in iunie 1966, documentul este neobisnuit prin abordare, respiratie si concluzii.The quality of a library, by inspiring a superior faculty and attracting superior students, determines the effectiveness of a school. No longer a mere depository of books and magazines, the modern library becomes a laboratory for research and experimentation, a quiet retreat for study, reading and reflection, the intellectual center of the community. Fulfilling needs of a school expected eventually to number one thousand students, unpretentious, though in a handsome, inviting contemporary style, such a library would affirm the regard at the Academy for the work of the mind and the hands of man."Una dintre particularitatile cele mai socante ale documentului consta in cerinta ca: the emphasis should not be on housing books but on housing readers using books. It is therefore desirable to seek an environment that would encourage and insure the pleasure of reading and study." Urmarind aceasta logica, comitetul merge mai departe si recomanda o varietate de optiuni in ceea ce priveste zonele de lectura (seating areas) pentru studenti si corpul academic, incluzand locuri de suzut diverse, mai tari si mai comode, langa ferestre dar si in spatii interioare claustrate. Se mai specifica si realizarea unei gradini, sau a unei terase umbrite la alt nivel.

La sfarsitul documentului, discutand relatiile spatiale, comitetul subliniaza that a reader as he enters be able to sense at once the buildings plan.Kahn a realizat admirabil aceasta. Patrunzand in parter prin intrarea principala si urcand la primul etaj, vizitatorul poate sa perceapa imediat relatiile spatiale si functionale: zonele de informare, nivelurile de circulatie, depozitele de carti.

program / programare



pe scurt Arhitectura Context Peisaj de la functiune la tip. caracter - tip - analogie - tipologie (neo-rationalismul italian - Aldo Rossi) tipologie - program interpretarea functiunilor: concept al proiectului (Exeter Library, L.Kahn) sensul si utilitatea programarii (Concursul BNF)



programare


discutie despre functiune/proiect/program:obiect de arhitectura si oras impreuna

abordari ale functiunii prin concursuri de arhitectura



1969 - concursul pentru Centre Pompidou Paris

concursuri de arhitectura in ajutorul programarii


Date post:	20-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	adina-dobrota
View:	42 times
Download:	5 times

04 Functiune Program

Documents