+ All Categories
Home > Documents > 01-Notiuni

01-Notiuni

Date post: 21-Jul-2015
Category:
Upload: bettynna-bettycell
View: 131 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
12
  1 - 1 1. NOŢIUNI PRIVIND PROIECTAREA TRANSMISIILOR MECANICE 1.1.2. Documentaţia de bază Desenele de execuţie se întocmesc cu scopul realizării pieselor componente ale transmisiei mecanice. În cadru l desenelor de execuţie, se urmăreşte stabilirea formei geometrice a piesei, a preciziei dimensionale, a preciziei formei geometrice şi de poziţie a elementelor geometrice, a microgeometriei suprafeţelor (ondulaţii şi rugozităţi), precizarea materialului şi a tratamentului termic sau termochimic, aplicat pentru fiecare piesă componentă a transmisiei mecanice. Conţinutul desenelor de execuţie cuprinde reprezentarea grafică a piesei şi cotarea conform standardelor, condiţii tehnice înscrise în câmpul desenului şi al indicatorului. În cazul desenelor de ansamblu sau subansamblu, pe lângă conţinutul inclus în desenele de execuţie prezentate mai sus, acestea trebuie să cuprindă tabelul de componenţă, caracterist ici tehnico -funcţionale, condiţii de montaj. Exemple de alegere a rugozităţii suprafeţelor organelor de maşini din componenţa transmisiilor mecanice (extras STAS 5730/2-85) Tabel 1.6 Rugozitatea  R a , µm Caracteristic ile tribologice ale suprafeţei  E x e m p l e 0,012 Tensiuni de contact mari şi uzări foarte reduse. Rulmenţi de precizie căi de rulare.  0,025 Fusurile arborilor de mare precizie de la maşini unelte; căi de rulare rulmenţi.  0,050 Uzări foarte reduse Căi de rulare rulmenţi.  0,10 Suprafeţe cu tensiuni ridicate şi precizie ridicată. Etanşări; fusuri şi cuzineţi la maşini de precizie; corpuri de rostogolire şi căi de rulare la rulmenţi.  0,20 Suprafeţe supuse la uzare şi precizie ridicată. Etanşări frontale; fusuri şi cuzineţi.  0,40 Suprafeţe supuse la viteze şi presiuni medii. Suprafeţe de cercetare. Suprafeţe fixe cu presiuni mari.  Şuruburi de mişcare; suprafeţe de alunecare la pene; fusuri şi cuzineţi; suprafaţa de centrare la arbori canelaţi; discuri de fricţiune; suprafeţe de etanşare cu manşetă de rotaţie.  0,80 Uzare redusă la viteze şi tensiuni de contact reduse. Flanşe; etanşări cu pâslă; pene paralele; suprafeţe de centrare la butuci canelaţi; flancurile danturilor şevăruite sau rectificate şi ale roţilor dinţate din bronz; fusuri şi cuzineţi; asamblări filetate cu strângere supuse la vibraţii.  1,6 Suprafeţe de ghidare şi de centrare la mişcări periodice. Suprafeţe de contact puţin solicitate. Asamblări cu pene; lagăre cu alunecare; ajustaje fixe arbore-butuc; alezaje din fontă; suprafaţa de lucru a curelelor; flancurile danturilor mortezate cu cuţit roată sau cuţit pieptene. 3,2 Suprafeţe de contact fără mişcare, transmisii normale. Suprafeţe exterioare vizibile. Fusuri şi cuzineţi; ajustaje fixe demontabile; flanşe la cuplaje, flancurile danturilor frezate; filete metrice; suprafeţele laterale ale flancurilor roţilor melcate, conice, de lanţ, ale filetelor, ale canalelor roţilor pentru curele trapezoidale. 12,5…25 Suprafeţe de contact grosolane, fără mişcare. Suprafeţe libere şi nefuncţionale ale orificiilor. Suprafeţe cu condiţii de aspect, suprefeţele frontale ale arborilor, bucşelor, cuplajelor; piese turnate în cochilă.  50…100 Suprafeţe grosolane. Suprafeţe neprelucrate, curăţate. Suprafeţe forjate, laminate, matriţate, tăiate, ambutisate; găuri fără importanţă. 
Transcript

1. NOIUNI PRIVIND PROIECTAREA TRANSMISIILOR MECANICE1.1.2. Documentaia de bazDesenele de execuie se ntocmesc cu scopul realizrii pieselor componente ale transmisiei mecanice. n cadrul desenelor de execuie, se urmrete stabilirea formei geometrice a piesei, a preciziei dimensionale, a preciziei formei geometrice i de poziie a elementelor geometrice, a microgeometriei suprafeelor (ondulaii i rugoziti), precizarea materialului i a tratamentului termic sau termochimic, aplicat pentru fiecare pies component a transmisiei mecanice. Coninutul desenelor de execuie cuprinde reprezentarea grafic a piesei i cotarea conform standardelor, condiii tehnice nscrise n cmpul desenului i al indicatorului. n cazul desenelor de ansamblu sau subansamblu, pe lng coninutul inclus n desenele de execuie prezentate mai sus, acestea trebuie s cuprind tabelul de componen, caracteristici tehnico-funcionale, condiii de montaj. Exemple de alegere a rugozitii suprafeelor organelor de maini din componena transmisiilor mecanice (extras STAS 5730/2-85) Tabel 1.6 Rugozitatea Caracteristicile tribologice ale Exemple suprafeei Ra, m 0,012 Rulmeni de precizie ci de rulare. Tensiuni de contact mari i uzri Fusurile arborilor de mare precizie de la maini foarte reduse. 0,025 unelte; ci de rulare rulmeni. 0,050 Uzri foarte reduse Ci de rulare rulmeni. Suprafee cu tensiuni ridicate i Etanri; fusuri i cuzinei la maini de precizie; 0,10 precizie ridicat. corpuri de rostogolire i ci de rulare la rulmeni.0,20 Suprafee supuse la uzare i Etanri frontale; fusuri i cuzinei. precizie ridicat. Suprafee supuse la viteze i uruburi de micare; suprafee de alunecare la presiuni medii. pene; fusuri i cuzinei; suprafaa de centrare la Suprafee de cercetare. arbori canelai; discuri de friciune; suprafee de Suprafee fixe cu presiuni mari. etanare cu manet de rotaie. Uzare redus la viteze i tensiuni de contact reduse. Suprafee de ghidare i de centrare la micri periodice. Suprafee de contact puin solicitate.

0,40

0,80

1,6

3,2

Suprafee de contact fr micare, transmisii normale. Suprafee exterioare vizibile. Suprafee de contact grosolane, fr micare. Suprafee libere i nefuncionale ale orificiilor. Suprafee grosolane. Suprafee neprelucrate, curate.

Flane; etanri cu psl; pene paralele; suprafee de centrare la butuci canelai; flancurile danturilor evruite sau rectificate i ale roilor dinate din bronz; fusuri i cuzinei; asamblri filetate cu strngere supuse la vibraii. Asamblri cu pene; lagre cu alunecare; ajustaje fixe arbore-butuc; alezaje din font; suprafaa de lucru a curelelor; flancurile danturilor mortezate cu cuit roat sau cuit pieptene. Fusuri i cuzinei; ajustaje fixe demontabile; flane la cuplaje, flancurile danturilor frezate; filete metrice; suprafeele laterale ale flancurilor roilor melcate, conice, de lan, ale filetelor, ale canalelor roilor pentru curele trapezoidale. Suprafee cu condiii de aspect, suprefeele frontale ale arborilor, bucelor, cuplajelor; piese turnate n cochil. Suprafee forjate, laminate, matriate, tiate, ambutisate; guri fr importan.1-1

12,525

50100

Valori informative ale rugozitii suprafeei obinute prin diferite procedee tehnologiceDenumirea procedeului tehnologic Turnare n forme de nisip Turnare n form coaj Turnare n cochil Turnare sub presiune Turnare de precizie Matriare Roluire plan Ambutisare Extrudare Stampare Forjare prin laminare Tiere Tiere cu flacr Curire cu jet Curire n tamburi Strunjire longitudinal Strunjire plan Retezare Rabotare Mortezare Rzuire Gurire Lrgire Adncire Alezare Frezare circular Frezare frontal Broare Pilire Rectificare longitudinal rotund Rectificare plan rotund Rectificare rotund cu avans n adncime Rectificare plan cu periferia pietrei Rectificare frontal plan Polizare Honuire cu curs lung Honuire cu curs scurt Lepuire rotund Lepuire plan Superfinisare Lepuire de polizare Electroeroziune Electrochimie Rulare 0,2 0,4

Tabel 1.750

Valori medii ale rugozitii Ra [m] 0,8 1,6 3,2 6,3 12,5 25

1-2

Calitatea suprafeelor se prescrie, n primul rnd, prin intermediul rugozitii (n cazuri deosebite i prin intermediul ondulaiilor), conform STAS 5730/12-85. n tabelele 1.6 i 1.7 se exemplific rugozitile medii ale suprafeelor organelor de maini, n general, i, n particular, pentru componentele transmisiilor mecanice. Valorile rugozitilor sunt date n funcie de procedeele tehnologice de prelucrare a suprafeelor. Toleranele generale, dimensionale i toleranele generale geometrice ale elementelor, fr indicaii de toleran ale pieselor sau ansamblelor, prelucrate prin achiere, se prescriu conform STAS 2300-88 i se gsesc n condiiile tehnice trecute n indicator. Valorile toleranelor generale dimensionale i geometrice ale elementelor sunt indicate mai jos. Modul de notare, spre exemplu, este urmtorul: Tolerane mS STAS 2300-88. Tolerane generale dimensionale conform STAS 2300-88 Dimensiunea nominal [mm] 0,5 3 6 30 120 3 6 30 120 400 Abateri limit [mm] 0,05 0,1 0,2 0,05 0,1 0,3 0,5 0,1 0,2 0,5 1 0,15 0,3 0,8 1,5 0,2 0,5 1,2 2,5 0,3 0,8 2 1 0,5 1,2 3 5 Tabel 1.8 400 1000 1000 2000

de la pn la Clasa de precizie f m c v

Tolerane generale de form i de poziie a formei geometrice conform STAS 2300-88 Tabel 1.9 Dimensiunea nominal [mm] de la 0,5 3 6 30 120 400 1000 pn la 3 6 30 120 400 1000 2000 Clasa de Tolerane [mm] precizie R 0,004 0,015 0,02 0,045 0,07 0,14 S 0,008 0,02 0,04 0,08 0,15 0,2 0,3 T 0,025 0,06 0,12 0,25 0,4 0,6 0,9 V 0,1 0,25 0,5 1 1,5 2,5 3,5 Tolerane generale privind btaia radial i frontal R S T conform STAS 2300-88 Tabel 1.10 Clasa de precizie Tolerana general la btaia 0,1 0,2 0,5 radial i btaia frontal [mm]

V

1

Toleranele dimensionale lineare i unghiulare ale elementelor pieselor se prescriu alturi de cotele nominale, conform STAS 8100-68 (vezi anexele 1.5 1.6). Toleranele formei geometrice i de poziie a elementelor geometrice sunt indicate n tabelele 1.11, 1.12, 1.13, 1.14, conform STAS 7391/16-74.1-3

n tabel 1.11 sunt recomandate toleranele la rectilinitate (TFr), la planeitate (TFP), la forma dat a profilului (TFp) i la forma dat a suprafeei (TFs). n tabel 1.12 sunt recomandate toleranele la circularitate (TFc) i la cilindricitate (TF). n tabel 1.13 sunt recomandate toleranele la paralelism (TP), la perpendicularitate (TPd), la nclinare (TPi) i la btaia frontal (TBf). n tabel 1.14 sunt recomandate toleranele la coaxialitate i la concentricitate (TPc), la simetrie (TPs), la intersectare (TPx) i la btaia radial (TBr). Aceste tolerane se prescriu n desen prin simboluri nscrise n csue. Tolerane la rectilinitate, la planeitate i la forma dat a profilului i a suprafeei [m] (Extras din STAS 7391/1-74) Tabel 1.11 Dimensiunea Clasa de precizie nominal [mm] Valorile toleranelor sunt date n m peste pn la III IV V VI VII VIII IX X XI XII 10 0,6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 10 16 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 16 25 60 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 80 25 40 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 100 40 63 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 63 100 120 2 3 5 8 12 20 30 50 80 100 160 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 160 250 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 250 400 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 630 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 630 1000 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 1000 1600 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 Observaie: n cazul toleranelor la planeitate sau la forma dat a suprafeei, prin dimensiune nominal se nelege lungimea laturii mai mari a suprafeei, dac condiia se refer la ntreaga suprafa, sau lungimea prescris (de referin) a suprafeei, dac se refer la o poriune a suprafeei. Tolerane la circularitate i la cilindricitate [m] (Extras din STAS 7391/2-74) Dimensiunea nominal [mm] peste pn la 3 3 6 6 18 18 50 50 120 120 260 260 500 Clasa de precizie Valorile toleranelor sunt date n m VI VII VIII IX X 3 5 8 12 20 4 6 10 16 25 5 8 12 20 30 6 10 16 25 40 8 12 20 30 50 10 16 25 40 60 12 20 30 50 80

Tabel 1.12

III 0,8 1 1,2 1,6 2 2,5 3

IV 1,2 1,6 2 2,5 3 4 5

V 2 2,5 3 4 5 6 8

XI 30 40 50 60 80 100 120

XII 50 60 80 100 120 160 200

1-4

Observaie: Valorile indicate n tabel sunt valabile pentru toleranele la circularitate, la cilindricitate i n urmtoarele cazuri particulare ale acestora: toleranele la poligonalitate, toleranele profilului longitudinal i toleranele la curbare. n cazul n care se prescriu toleranele la ovalitate, la conicitate, la forma butoi sau la forma ea, se vor dubla valorile indicate n tabel. Tolerane la paralelism, la perpendicularitate, la nclinare i la btaia frontal [m] (Extras din STAS 7391/3-74 i STAS 7391/5-74) Tabel 1.13 Dimensiunea Clasa de precizie nominal [mm] Valorile toleranelor sunt date n m peste pn la III IV V VI VII VIII IX X XI XII 10 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 10 16 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 16 25 100 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 25 120 40 2 3 5 8 12 20 30 50 80 40 63 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 63 100 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 100 160 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 160 250 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 250 400 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 400 630 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 630 1000 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600 1000 1600 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800 Observaie: Prin dimensiune nominal se nelege lungimea prescris (de referin) la care se refer condiia de paralelism, perpendicularitate sau nclinare, respectiv diametrul prescris (de referin), la care se refer tolerana btii frontale (dac nu se prescrie o valoare a diametrului de referin, prin diametru nominal se nelege diametrul maxim al suprafeei frontale). Tolerane la coaxialitate, la concentricitate, la simetrie, la intersectare i la btaia radial [m] (Extras din STAS 7391/4-74 i STAS 7391/5-74) Tabel 1.14 Dimensiunea Clasa de precizie nominal [mm] Valorile toleranelor sunt date n m peste pn la III IV V VI VII VIII IX X XI XII 6 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 6 18 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 18 50 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 50 120 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 120 250 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 250 500 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600 500 800 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800 Observaii: 1. Prin dimensiunea nominal se nelege diametrul suprafeei examinate (pentru tolerana la coaxialitate, la concentricitate i la intersecie) sau distana dintre suprafeele care formeaz elementul simetric examinat. Dac dimensiunea nominal nu este indicat, atunci tolerana se determin dup elementul care are dimensiunea cea mai mare. 2. Pentru tolerana btii radiale, prin diametru nominal se nelege diametrul suprafeei exterioare.1-5

Ajustajele recomandate i frecvent utilizate sunt prezentate n tabelele 1.15 i 1.16. Ajustaje recomandate n construcia de maini Ajustaje arbore unitar Ajustaje alezaj unitar Tabel 1.15 h6 h7 h8 E9/h8 F8/h8 h9 D10/h9 Ajustaje cu joc H6 H7 H7/c8 H7/d8 H7/e7 H7/e8 H7/f6 H7/f7 H7/g6 H7/h6 H7/js6 H7/k6 H7/m6 H7/n6 H7/p6 H7/r6 H7/s6 H7/t6 H8

Tabel 1.16 H9

F8/h6 G7/h6 H7/h6 JS7/h6 K7/h6 M7/h6 N7/h6 P7/h6 R7/h6 S7/h6

F7/h7

H8/h7 H8/h8 JS8/h7

H9/h9

H6/e7 H6/f6 H6/g5 H6/h5 H6/js6 H6/k5 H6/m5 H6/n5 H6/p5 H6/r5 H6/s5 H6/t5

Ajustaje intermediare Ajustaje cu strngere

H8/d9 H8/e8 H8/e9 H8/f8 H8/h7 H8/h8 H8/h9 H8/js7 H8/k7 H8/m7 H8/n7 H7/p7 H8/r7 H8/s7

H9/d10 H9/e9 H9/f9

H9/h9

1.3.

CALCULUL CINEMATIC I ENERGETIC AL TRANSMISIEI

n funcie de datele iniiale, impuse prin tema de proiectare, se determin puterea i turaia motorului de acionare, iar, atunci cnd acesta este standardizat, se impune alegerea sa corect. Pentru schema cinematic aleas sau impus prin tem, puterea necesar, dezvoltat de maina motoare PMM , este: (1.15) PMM = PML1 / tot 1 + PML 2 / to t 2 + + PML n / tot n PML 1 , PML 2 , PML n reprezint puterile nominale exprimate n [kW], pe arborii de intrare ai celor n maini de lucru; tot 1 , tot 2 , , tot n randamentele totale de la mainile de lucru 1, 2n la maina motoare care antreneaz toate cele n maini de lucru. n cele mai frecvente cazuri, transmisia mecanic servete o singur main de lucru; n consecin, relaia (1.15) devine: PMM = PML / tot (1.15) Este absolut necesar precizarea momentelor de pornire M t p i a celui maxim M t max , specific procesului tehnologic pe care trebuie s-l realizeze sistemul mecanic, n comparaie cu momentul de torsiune nominal Mt ( Mt p / Mt , Mt max / Mtn ). Randamentul total al transmisiei se obine ca produs al randamentelor pariale care apar n angrenaje, n transmisiile prin element intermediar, n lagre cu rulmeni sau cu alunecare, n cuplaje etc. Randamentul total se determin pentru fiecare flux energetic atunci cnd maina motoare antreneaz mai multe maini de lucru. n consecin, puterii consumate de maina de lucru i i corespunde randamentul total tot i : (1.16) tot = 1 2 3 k1-6

unde:

n care: 1 , 2, k sunt randamentele diferitelor cuple de frecare din transmisie (curea roat de curea, lan roat de lan, angrenaje cu roi dinate, rulmeni, lagre cu alunecare etc.), ce fac legtura mainii de lucru cu maina motoare. n tabel 1.18 sunt estimate randamentele cuplelor de frecare, utilizate n transmisiile mecanice. Randamentele exacte ale diferitelor cuple de frecare se pot determina atunci cnd se cunosc parametrii. geometrici, condiiile cinematice, natura lubrifiantului i starea de ungere a cuplei de frecare (vezi cap.6). Tabel 1.18 Deschis 0,930,95 0,920,94 0,300,85 0,500,60 0,600,70 0,700,88 0,900,93 0,940,97

Cupla de frecare Angrenaj cilindric Angrenaj conic Motoreductor melcat Angrenaj melcat, melcul avnd 1 nceput Angrenaj melcat, melcul avnd 2 nceputuri Angrenaj melcat, melcul avnd 3 nceputuri Angrenaj melcat, melcul avnd 4 nceputuri Roi cu friciune Transmisie cu lan Transmisie cu curea lat sau trapezoidal O pereche de rulmeni O pereche de lagre cu alunecare

nchis 0,970,99 0,960,98 0,400,90 0,700,75 0,750,82 0,800,85 0,880,92 0,900,96 0,950,97 0,990,995 0,980,99

n funcie de puterea nominal, necesar acionrii, determinat cu relaiile (1.15) sau (1.15) i de rapoartele M t p / M t , M t max / M t , se alege din catalogul de motoare electrice (dac acionarea se face cu astfel de motor) motorul corespunztor, unde: M t p momentul de torsiune de pornire la maina de lucru; M t max momentul de torsiune maxim ce ia natere la maina de lucru i se poate transmite la motorul electric; M t - momentul de torsiune nominal la maina de lucru . n anexele 1.1 1.4 se d un extras din catalogul de motoare electrice de curent alternativ. Dac acionarea se face cu motor cu ardere intern sau motor hidraulic, trebuie s se in seama la alegerea motorului de toi consumatorii, indiferent dac fluxul de for trece sau nu, prin transmisia mecanic ce trebuie proiectat. Odat cu alegerea motorului de acionare, se cunosc turaiile nominale i efective ale acestuia, putndu-se determina raportul de transmitere total al transmisiei: i tot = M M / M L = mM M / nM L (1.17) n care:

mai ndeprtat sub aspect cinematic de maina motoare. n funcie de schema cinematic, se repartizeaz raportul de transmitere total pe treptele de reducere a turaiei: itot = i12 i3 4 i 5 6 i k k +1 (1.18)

M M , nM M viteza unghiular efectiv, respectiv turaia efectiv a mainii motoare; M L , n M L viteza unghiular nominal, respectiv turaia nominal a mainii de lcuru cea

La repartizarea rapoartelor de transmitere pe trepte trebuie s se in seama de urmtoarele cerine: obinerea unei suprafee minime a transmisiei mecanice, asigurarea unor dimensiuni ale transmisiei minime, n lime sau lungime, greutate minim, capacitate portant egal pe trepte, cufundare egal n baia de ulei a tuturor treptelor.1-7

Nu exist pn acum o recomandare a repartiiei rapoartelor de transmitere, care s ndeplineasc simultan toate aceste cerine. n tabel 1.19 sunt date recomandri privind raportul de transmitere, pentru transmisii mecanice cu o treapt i cu dou trepte de reducere. Tabel 1.19 Rapoarte de transmitere pentru transmisii cu o treapt i cu dou trepte de reducere Valoare Tipul transmisiei Recomandat maxim Reductor cu roi dinate cilindrice 2,56,3 12,5 Reductor cu roi dinate conice 24 6,3 Angrenaj cu roi dinate, deschis 27,1 1418 Transmisie prin curea lat 15 6,3 Transmisie prin curele trapezoidale 1...5 7,1 Valorile nominale ale rapoartelor de transmitere pariale (pe trepte) sunt date n tabel 1.20,conform STAS 6012-82. Tabel 1.20 Rapoarte de transmitere nominale (Extras STAS 6012-82) I II I II1,00 1,25 1,60 2,00 2,50 1,00 1,12 1,25 1,40 1,60 1,80 2,00 2,24 2,50 2,80 3,15 4,00 5,00 6,30 8,00 3,15 3,55 4,00 4,50 5,00 5,60 6,30 7,10 8,00 9,00

Observaii: Valorile din irul I se vor prefera valorilor din irul II. Rapoartele de transmitere mai mari dect cele indicate n tabel se obin prin nmulirea acestora cu 10, 100, 1000. Pentru transmisiile cu o singur treapt de reducere se admit abateri ale rapoartelor de transmitere fa de valoarea nominal de 2,5 %, iar pentru cele n mai multe trepte de 3 %. Dup alegerea rapoartelor de transmitere pe treptele de reducere ale transmisiei, se determin turaia fiecrui arbore al transmisiei. Observnd schemele cinematice, se deduc turaiile efective:nI = nM M ; n II = n I / i1 2 ; n III = n II / i3 4

(1.26)

innd seama de pierderile de putere, implicit de randamentele cuplelor de frecare, ce transmit fluxul de energie mecanic de la maina motoare la mainile de lucru, prin intermediul elementelor componente x ale transmisiei, se determin puterile pe fiecare arbore x . Se determin momentul de torsiune pe arborele x , cunoscnd turaia arborelui nx , exprimat n rot/min i puterea transmis prin intermediul acestuia Px , exprimat n kW. Acesta se calculeaz pe fiecare arbore n parte, Mt x , cu momentul de torsiune exprimat n [Nmm]. P 30 (1.27) M tx = 10 6 x nx1-8

Anexa

1.1

Motoare electrice asincroneTuraia la mers n gol 3000 Tipul Puterea motorului [kW] 1 2 1 2 71 63Ls 0,37 0,37 71 63L 0,55 0,55 80 80Ls 0,75 0,75 80 80L 1,1 1,1 90S 90S 1,5 1,5 90L 90L 2,2 2,2 100L 100L 3 3 112M 112M 4 4 132S 132Ss 5,5 5,5 132S 132S 7,5 7,5 160M 11 160M 15 160L 18,5 180M 22 200L 30 200L 37 225M 45 [rot/min] Turaia [rot/min] 1 2 2700 2750 2700 2765 2750 2800 2750 2810 2820 2825 2850 2840 2850 2850 2880 2870 2890 2890 2890 2890 2930 2910 2930 2920 2920 2920 2950

(Extras din STAS: 1893-87; 881-88)Turaia la mers n gol 1500 Tipul Puterea motorului [kW] 1 2 1 2 71 63Ls 0,25 0,3 71 63L 0,37 0,37 80 80Lr 0,55 0,55 80 80L 0,75 0,75 90S 90S 1,1 1,1 90L 90L 1,5 1,5 100L 100Lr 2,2 2,2 100L 100L 3 3 112M 112M 4 4 132S 132S 5,5 5,5 132M 132M 7,5 7,5 160M 11 160L 15 180M 18,5 180L 22 200L 30 225S 37 225M 45 [rot/min] Turaia [rot/min] 1 2 1350 1350 1350 1360 1350 1380 1350 1390 1390 1400 1390 1400 1425 1410 1425 1410 1425 1420 1440 1430 1435 1430 1440 1440 1460 1460 1460 1460 1460

Turaia la mers n gol 1000 [rot/min] Tipul Puterea Turaia motorului [kW] [rot/min] 1 2 1 2 1 2 80 80Ls 0,37 0,37 890 905 80 80L 0,55 0,55 900 905 90S 90S 0,75 0,75 940 915 90L 90L 1,1 1,1 940 915 100L 100L 1,5 1,5 940 925 112M 112M 2,2 2,2 945 935 132S 132S 3 3 955 940 132M 132Ms 4 4 960 945 132M 132M 5,5 5,5 960 945 160M 7,5 960 160L 11 960 180L 15 960 200L 18,5 970 200L 22 970 225M 30 970

Turaia la mers n gol 750 [rot/min] Tipul Puterea Turaia motorului [kW] [rot/min] 1 2 1 2 1 2 90S 0,37 670 90L 0,55 670 100L 100Lr 0,75 0,75 705 680 100L 100L 1,1 1,1 705 685 112M 112M 1,5 1,5 705 685 132S 132S 2,2 2,2 710 700 132M 132M 3 3 710 705 160M 4 720 160L 5,5 708 160L 7,5 708 180L 11 720 200L 15 720 225S 18,5 720 225M 22 720

Observaie: Tipurile de motoare din coloana 1 sunt produse de IEM Timioara, iar cele din coloana 2 de IME Bucureti.

1-9

Anexa 1.2

1 - 10

Tipul A* AA AB AC AD B* BA BB C* D* E* F* G* GA* GD HA HB HC K* L IPE* 112 30 142 193 122 90 31,5 110 45 14 30 5 11 16 5 8 150 7 239 13,5 71 125 40 165 220 137 100 36 140 50 19 40 6 15,5 21,5 6 11 162 9 278 13,5 80 140 50 190 225 130 100 37 132 56 24 50 8 20 27 7 16 182,5 9 305 13,5 90 S 140 50 190 225 130 125 37 157 56 24 50 8 20 27 7 16 182,5 9 330 13,5 90 L 160 52 212 208 142 140 50 180 63 28 60 8 24 31 7 17,5 205 12 370,5 13,5 100 L 190 52 224 260 148 140 50 174 70 28 60 8 24 31 7 15 216 12 403,5 13,5 112 M 216 62 278 318 180 140 64 192 80 38 80 10 33,3 41,3 8 21 260 305 12 450 21 132 S 216 62 278 318 180 178 64 230 80 38 80 10 33,3 41,3 8 21 260 305 12 488 21 132 M Observaii: n afar de cotele de montaj cu * , dimensiunile date n tabel sunt aproximative. nlimea de ax H* coincide cu simbolul de tip al motorului (H* = 90 mm pentru motor 90 S sau 90 L). Modul de notare al motorului: N 90 S x 1,5 x 3000 A motor electric tipul normal 90, scurt, puterea 1,5 kW, turaia la mers n gol 3000 rot/min.

Anexa 1.3

1 - 11

Tipul A* AA AB B* BB C* D* E* F* G* GA* HA HD K* N* P R* S* S1 * L IPE* 100 34,5 137 80 106 40 14 30 5 11 16 8 180 7 95 140 115 9 M5 240 13,5 63 L 125 39,5 167 100 136 50 19 40 6 15,5 21,5 11 208 9 130 200 165 11 M6 276 13,5 80 L 140 44,5 187 100 136 56 24 50 8 20 27 16 232 9 130 200 165 11 M8 290 13,5 90 S 140 44,5 187 125 161 56 24 50 8 20 27 16 232 9 130 200 165 11 M8 315 13,5 90 L 52 212 140 180 63 28 60 8 24 31 17,5 253 12 180 250 215 14 M8 369 16 100 L 160 52 242 140 190 70 28 60 8 24 31 15 278 12 180 250 215 14 M8 392 16 112 M 190 216 62 276 140 190 89 38 80 10 33,3 41,3 21 333 12 230 300 265 14 425 21 132 S 62 276 178 228 89 38 80 10 33,3 41,3 21 333 12 230 300 265 14 463 21 132 M 216 Observaii: n afar de cotele de montaj cu * , dimensiunile date n tabel sunt aproximative. nlimea de ax H* coincide cu simbolul de tip al motorului (H* = 90 mm pentru motor 90 S sau 90 L). Modul de notare al motorului: N 90 S x 1,5 x 3000 A motor electric tipul normal 90, scurt, puterea 1,5 kW, turaia la mers n gol 3000 rot/min.

Anexa 1.4

1 - 12

Tipul A* AA AB AC B* BA BB C* D* E* HA HB HC K* L N* P R* S* T* LA IPE* 254 70 324 417 210 75 260 108 42 110 24,5 320 372 14 608 250 350 300 18 5 13 21 160 M 254 70 324 417 254 75 304 108 42 110 24,5 320 372 14 640 250 350 300 18 5 13 21 160 L 279 70 349 456 241 75 300 121 48 110 25 354 403 14 642 250 350 300 18 5 13 29 180 M 279 70 349 456 279 75 338 121 48 110 25 354 403 14 580 250 350 300 18 5 13 29 180 L 318 75 393 480 305 75 360 133 55 110 30 397 457 18 760 300 400 350 18 5 15 36 200 L 356 85 436 495 286 82 341 149 60 140 33,5 420 482 19 792 350 450 400 8x19 5 16 36 225 S 356 85 436 495 311 82 366 149 55 110 33,5 420 482 19 800 350 450 400 8x19 5 16 36 225 M2 5 16 36 225 M 4, 6, 8 356 85 436 495 311 82 366 149 60 140 33,5 420 482 19 830 350 450 400 8x19 Observaii: n afar de cotele de montaj cu * , dimensiunile date n tabel sunt aproximative. nlimea de ax H* coincide cu simbolul de tip al motorului (H* = 160 mm pentru motor 160 M sau 160 L). Modul de notare al motorului: N 160 M x 15 x 3000 A motor electric tipul normal 160, mediu, puterea 15 kW, turaia la mers n gol 3000 rot/min.


Recommended