Date post: | 17-Feb-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | georgedanielvasile |
View: | 224 times |
Download: | 0 times |
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 1/89
la,l
Qo*,fu
?.
llu{tz.*
.,
ar^**<^l*t
4*?'-l-
Radu
preda
I
a,i1
ho.
%
*,Ny*,o
BrsnRrcA
rx
Srer
O
invitafie
la
dezbatere
Tip[ritd
cu
binecuvAntarea
LP.S.
dr.
Serafim Joantd,
Mitropolitul
ortodox
al Germaniei
qi
Europei
Centrale
5CR1PT4
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 2/89
Redactor:
M. Bojin
Tehnoredactor:
Cristian Lupeanu
Coperta:
Nicolae
Filip
Tiplrit
la:
Gl
CTCURO
s.o.
Foto coperta
I;
Ieremia
Movild, tnAndstirea
SuceviSa
@
Editura
5CR(Pffl,pentru
prezenta
edilie,
1999
ISBN
973-9161-94-4
Cuprins
I.
Cuv6nt
l5muritor
II.
Un
proiect
legislativ
intre
realizlri
gi
agteptdri
(11
teze)
III.
Biserica in
Stat
1.
Argument:
Limitele
democraliei
2.
Statutul
Bisericii
gi
culteior
in comunism
3.
Contextul
politic
actual
4.
Contextul conf'esional
5.
Provocarea post-modernl
6. Termenii
juridici
ai liberr[{ii
religioase
7.
Dimensiunea nafionald
a
credin[ei
8.
Prozelitismul
f . inv[g[mintul
confesional
gi
etnic
10. Patrimoniul
cultelor
gi
asistenla
socialI
11.
Situalia din alte
fdri
post-comuniste
Excurs:
Modele
europene
de
relalie
intre
Stat
si
Biseric[
IOz
A. Primul
model:
separalia
radicald
103
(,,modelul
francez")
B.
Al doilea
model:
identificarea
totalI
lO7
(,,modelul
englez")
C. Al treilea
model:
cooperarea
distinctd
110
(,,modelul
german")
D.
Un
posibil
model
ortodox
(,,modelul
post-bizantin")
12.
Concluzii
deschise
Note
IV.
Lege
privind
regimul general
al
cultelor
religioase
7
13
13
t9
23
2l
30
36
53
58
66
69
73
)
""tl
,,:
125
tzl
,/,
i
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 3/89
I.
Cuvfint lfimuritor
Una
dintre temele dominante
de
la
noi,
din ultimii
doi ani,
a fost ffir[
indoial[ cea
a
relafiei dintre
Stat
gi
Biseric[.
O
tem[,
ca atdtea
altele,
pe
c6t
de importantd,
pe
atdt
de
rdu inteleasl
qi,
in consecinfd,
prezentatS..
Brizanfa temei
va
fi
pus6
in evi-
denl[
odat[
cu declarafia
de
la
Alba-Iulia a
Arhiepiscopului
Bartolomeu
al Clujului, in
primdvara
lui
1998. intrebat
de
cltre un
ascult[tor din
sal[, la
sfirgitul
unei
conferinle
sus-
finute
la invitaqia
filialei
ASCOR,
dacl iqi
mai susfine
p[rerea
potrivit cdreia Biserica
trebuie
s[ se menfin5.
distant[
faf[ de
politic[,
Arhiepiscopul
Clujului a rdspuns
c6,
dat[ fiind
situa-
1ia
actuald,
nu mai este
de aceeagi
pXrere, considerdnd
urgen-
t[
9i
benefic[
participarea
Bisericii
intr-o
formf,
specific[
la
viala
politic[. Declaralra
a
f
ost
receptatd
intr-un mod
foarte
diferit,
dar
va
avea
ecou
la
toate etajele decizionale
qi
pe
intreg
egichierul
politic.
Este
succesul
imprevizibil,
dar semnifica-
tiv al declara[iei.
Reacliile
la declaralia
Arhiepiscopului Bartolomeu
au
ar[-
tat
precaritatea legislativ[
in
care ne afldm de aproape un dece-
niu,
f5r[ o
Lege a Cultelor gi
f[r6
o
doctrin[
politic[
in
care
elementul religios-cultural
s[-gi aib[
partea
cuveniti.
$i
aceas-
ta
in
conditiile in
care,
prin
diferite
gesturi
;i
atitudini
-
de
la
invitarea
Regelui
Mihai,
reactivarea
Mitropoliei
Basarabiei
qi
infiinfarea
Mitropoliei
pentru
Germania
gi
Europa
CentralS.
Ei
de la coorganizareaintAlnirii
,,Oameni
qi
Religii", din august
1998,
9i
pAnS
la invitarea
la
Bucuregti a
Episcopului
Romei,
Papa Ioan
Paul
II,
in
primS.vara
acestui an
-,
Biserica
Orto-
dox[ RomAnd
s-a dovedit
in
primul
deceniu
post-comunist,
marcat de
instabilitate
Ei
de stdng6cii
politice, principala
fo([
integratoare,
ambasadoarea
autenticd a
identit[1ii
gi
dezide-
ratelor societllii
romdneqti.
i
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 4/89
Legea
Curltelor
este
,,Constitulia"
relaliilor dintre Biserici
sau
confesiuni
gi
Stat. Acest fapt
motiveaz[
suficient
necesi-
tatea
unei
dezbateri pe
marginea
ei,
cu
atAt mai muit atunci
cind
se
afl[
in
stadiu de
proiect.
Paginile
ce
urmeaz[
nu sunt
insI
determinate
exclusiv de
contextul
legat
de
proiectul
legis-
lativ,
ci
se
doresc in egalI
m5sur5
o contribufie,
dincolo de
textul
legii,
la chestiunea
mai larg[
a
raportului
dintre Stat
qi
Bisericl
intr-o
lar5
democraticd
si ortodoxil
Multe dintre no-
tatiile
de
mai
jos
s-au nlscut
atfft
din
lectura
cotidian[
a
presei
romAneqti
si
din disculii cu
prieteni
qi
oameni
de decizie din
Jard,
cdt
si
din confruntarea
in
ultimii
cinci ani de
studii
cu
viafa
confesional[
gi
cur
peisajul
politic
al Europei
de
Vest.
Ceea
ce
a
rezultat constituie
o
provocare
gi
o invitatie in ace-
la;i
timp.
O
provocare
pentru
qei
care
s-au obiqnuit cu im-
provizalia
sau
fac
uz
selectiv de
aceasta,
qi
o
invita[ie
pentru
cei care
i;i
doresc un
plus
de
claritate
qi
de nuanfe
intr-un
dcmeniu
esen{ial
al
viegii
sociale.
In
forml
restrins[
gi
bazate
pe
o varianti
precedent6
a
actualului
proiect
legislativ,
aceste pagini
au ap[rut inilial in
revista
Renasterea
a
Arhiepiscopiei
Ortodoxe
RomAne a
Vadului,
Feleacului
;i
Clujului,
motiv pentru
care mullumesc
pe
aceastd
cale revistei
clujene
pentru
sprijinul
generos
acor-
dat
in
vederea
publichrii variantei
actuale
1a Editura
Scripta.
Radu Preda
Heidelberg,
17
septembrie
1999
II. Un
Proiect
legislativ
intre
realiz[ri
;i
a;tePtflri
(1L
teze)
L" Libertatea
adus[
de
schimbarea
dintr-un
regim
dicta-
torial
intr-unul
democratic
este
in
egal[
m[surh
o
qansl
qi
o
po-
var[.
Pentru
Biserici
qi
culte
$ansa
rezid[
in
posibilitatea
unei
sporite
m[rturii
;i
lucrdri
pastoral-sociale.
Povara
libert[1ii,
uAi"X
modul
nefiresc
de a
face
uz
de
libertate,
se
face simlit[
la nivelui
reialiilor
interconfesionale
printr-un
necreEtin
sen-
timent
concurenlial
;i
printr-o
sistematicl
invazie
a
sectelor
de
tot
felul.
La
nivel
politic-social,
libertatea
recucerit[
nu a
fost
secondatl
de
un
efort
constant de recuperare
a
culturii
parlamentare
qi
istorice
din
perioada
precomunist[.
o.enor-
m[
cantitate
de
ignoran [
;i
de
superficialitate
impovlreaza
relatriile
dintre
societatea
civil[
qi
sfera
religioasl'
i,
Dezbaterea
pe
marginea
proiectului
Legii
Cultelor
este
important[
din
cel
pufin
doud
motive.
Pe
de
o
parte,
ea
poate
ajuia
Bisericile
qi
cultele
s[-gi
precizeze
raportul
cu Statul
de-
mocratic
.si
sd-;i
formuleze
aqtept[rile.
Pe
de
alt[
parte, ea este
un
capitol
esential
dintr-o
discutrie
fundamental[
privind
mo-
dul
in
care
Statul
post-comunist
romin
infelege
s6-qi
asume
gi
s[
apere,
cu
neutralitatea
gi
echidistanta
cuvenite,
compozi-
1ia
spiritual-culturali
a corpului
social
pe care
sebazeazd..Dez-
t*t"i"u
pe marginea
proiectului
legislativ
a fost
deschis[
de
aproape
un
an,
odat[
cu
publicarea
unor
largi
comentarii
in
revista
clujean[
Renasterea.
A
venit momentul
ca lucrul
in-
ceput
atunci
s[
fie
azi
continuat
la
alt[
scar6,
prin
antrenarea
unbr
parteneri
corespunzltori
din
societatea
civil['
3"
Proiectul
Legii Cultelor
vine
dup[
un
deceniu
de
expe-
rienle
deloc
incurajatoare.
Amintita
invazie
sectarf,,
instalarea
in
Romini
afdri,
un minim
control
juridic
a tot
felul
de orga-
nizatii
gi grup[ri cu
caracter
declarat
religios,
urmlrirea
de
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 5/89
ar
l--
\
cetre
acestea
a unor
scopuri
oculte,
raportul
dintre
prozelitism
gi
coruptibilitatea
administraliei
publice
-
toate
la
un
loc
con-
stituie
manifestlrile
unui
fenomen
ce
trebuie
s[
dea
de gindit
legislatorului
roman.
oferind
;i
garantdnd
libert[1i,
#era;i
legislator
este
obligat
sf,
precizeze
obtigaliile
gi
limiteie.
A."st
lucru
se
poate
intdmpla
numai
prin
folosirea
unor
termeni
fErd
echivoc,
precum
diferenlierea
limpede
dintre
curt
gi
asocialie,
bazatd'
pe
criterii
specifice
in
timp gi
spaliu.
prin
delimitlri
terminologice
adecvate,
Legea
trebuie
s[
sublinie
ze
de
o
ma-
nier[.
specific[
legdtura
dintre
libertatea
religioasI
gi
respon-
sabilitate.
4'Recunoagterea
Bisericii
ortodoxe
Rom6ne
prin
Legea
cultelor
a
titlului
de Biseric[
nafionald
este
mai
mult
dec0t
o
chestiune
de
cuvinte.
F[ri
si
aduc[
cu
sine
privilegii,
in
ciu-
da
protestelor care sugereazr
acest
lucru,
sintagma
d"e
Bisericl
natrion
al[
inseamnf,
pentru
Bis
erica
maj
oritarE
recun
oag
terea
unei
nobleli
care
obligr.
Este
un
act
poiitic
major,
dincolo
de
interesele
de
moment.
Este
un
act de
politicd
ionstitu;ionald,
arrtand
direclia
angajamentului
politlc
pe
viitor.
Departe
de
a
fi
o
formul[
conformf,
doar
trecutului
istoric,
sintagma
de
Biseric[
nalional[
oglindeqte'cu
fidelitate
prezentul
viu
al unei
Biserici
ortodoxe
in
care
toleranfa
se
completeazd
fericit
cu
o
articulatr
conqtiinlr
identitar[
deschisd.
clire valorile
comune
ale
continentului
european
creqtin.
5"
Legea
Cultelor
trebuie
s6
transforme
evidentul
handi-
cap
al intarzierii
legislative
intr-un
c6gtig.
or,
acest
lucru
se
poal:
intdmpla
numai
prin
dovedirea
ci
legislatorul
gtie
sd
trag[
din
experien[a
ultimului
deceniu
concluziile
care
se
im-
pun.
una
dintre
aceste
concluzii
este necesitatea
unei
legis-
lafii
care
s[ pun5,
limite
clare prozelitismului.
chestiunea
atragerii
prin
mijloace
necinstite
a membrilor
unei
confesiuni
la
altr
confesiune
sau
sect[
priveqte
nu
numai
viafa
intercon-
fesionald,
ci
gi
pe
cea
sociild,,
atita
vreme
c6t provoclrile
prozelitiste
stau
labaza
tulburirilor
qi
a tensiunii
dintre
co-
munitili
qi
persoane.
Efectele
profund
nocive
ale
invaziei
sectare se
vor vedea
cel mai
bine
abia in
urmltorul
secol,
c0nd
poate va
fi
prea
tdrziu
pentru
corecturi
de propo(ii. OricAt
de
sensibil[ este
clasa
noastri
politic[
la
imaginea
t[rii
peste
hotare,
prozelitismul
nu
poate
fi
niciodatf, un indicator
serios
al
procesului
de
democratizare.
6" O
tem[
sensibil[
in
politica
europeanI
post-comunist[
o
constituie raporturile
dintre
majoritate
gi
minoritate. Acestea
au
cunoscut
in
ultimii
zece ani o traiectorie
periculoas[.
Lozincile
extreme ale reprezentanfilor
minoritllii maghiare
au
provocat
reacfiile
nu mai
pufin
extreme ale
anumitor
cercuri romAneqti.
Revendiclrile
minoritarilor
intr-o
perioad[
de
sdr[cie materi-
ald
au
compromis
ins[gi ideea de
noi drepturi.
A le
oferi
pe
acestea
flrd
rest,
p6n[
la capdt
qi
f[rd
nuante,
ar insemna
nu
mai
putrin
decAt suspendarea
limitelor impuse
de mentrinerea
Statului
de
drept
definit
de chtre
Constitulie. Atat
din
punctul
de
vedere
al
multiculturalititii,
cdt
gi
dintr-acela al ecume-
nismului,
tendinla
de
a
crea
un sistem educafional
confesio-
nal-etnic total
izolat
de mediul
romAnesc
majoritar,
dar
pe
cheltuiala
acestuia,
nu
poate
fi
justificat[
in intregime
cu ar-
gumentul
dorintei
de
p[strare
a identitElii.
Legea
Cultelor este
de
aceea chematb
s[
readucl in memoria
politic[ principii
pe
cAt de simple
pe
atAt
de
necesare:
raportul dintre majoritate
;i
minoritate
se
poate
construi
solid numai
pebazele propor-
tionalit[fii
qi
ale
subsidiariffilii.
Este motivul
pentru
care unul
dintre
cAqtigurile
reale ale
gdndirii
si
acfiunii
politice
care se
pot
dobAndi
prin
aceastd
Lege
este
tocmai afirma{ia
din
arti-
colul7:
Statul sprijind
activitatea
cultelor
cu
respectarea
prin-
c
ip
iului
p
ro
p
o
r;
ionalit
d{i
i.
7" Problema inv5$mAntului
confesional-etnic
se
leag[ di-
rect
de
chestiunea
patrimonialS.
Legitimitatea reparbrii
abuzurilor
comise
in deceniile
de dominafie
comunist[
nu
poate
insl incuraja o
abordare
necriticd a
revendic[rilor
patri-
moniale.
Restitutio in integrtun
nu
poate
fi aplicatd f[rd
a se
fine
seama de destinafia
actual[
a
unor imobile, majoritatea
incadrate
in sistemul
nalional
educafional
sau
de asistenf[ me-
a
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 6/89
dical[.
Solulia
ar.trebui sX fle
ori o amdnare
a restituirii
pAn[
la crearea
de altemative,
ori
plata
egalonatfl
a
despflgubirilor.
Chemat[
s[
asigure
cadrul
general
de
funclionare
a viefii
reli-
gioase,
Legea
Cultelor
nu
poate
oricum
solu(iona
singurl
di-
ferendele patrimoniale,
chestiunea
particulard
a
patrimoniu-
lui
religios
urmind
sd fac6 obiectul unei legi
aparte.
8' Pentru
cdgtigarea
unei imagini
realiste
este
necesarl
comparafia cu
lirile
post-comuniste
aflate
intr-o
situalie si-
milari
cu
a
noastrd.
Urmdrind drumul legislativ
din alte
tr6ri
post-comuniste,
putem
trage multe
concluzii
de folos. Fie
cl
este
vorba
despre
Polonia sau despre Rusia, problema g[sirii
unui raport
just
intre libertate
gi
responsabilitate,
intre
drep-
turile
majoritIlii
gi
cele
ale
minorit[1ilor, este
la fel
de acut[
ca
;i
in RomAnia
gi,
tot ca
gi
in RomAnia, supusl
unor
presiuni
ideologice
de
propo(ii.
Mai
cu
seam[
din
lungul
gi
anevoio-
sul drum legislativ
din
Rusia se
poate desprinde
o
concluzie
valabil[
;i
pentru
noi: modelul nu o
poate
lua
inaintea realitl-
tii.
Altminteri, corecturile
la care obligd ulterior
realitatea,
atecteazd.
credibilitatea modelului. Iat[ de ce,
mai
cu
seaml
in acest domeniu,
este nevoie
de
la
bun
inceput,
in mod
pro-
gramatic,
de o abordare
specific[.
9' Specificitatea
fiecSrei
16ri
in
parte
iese
in
evidenl6
gi
atunci
cAnd
compar[m
modelele vest-europene
de relalie in-
tre
Biseric[
qi
Stat. Posibilul model din
trErile
cu
majoritate
ortodoxl
(,,modelul
post-bizantin"),
articulat
prin
luarea in
consideralie
a
prezentului
istoric, dar
qi
a tradiliei
de labaza
acestuia, se incadreaz[
intr-un
peisaj
marcat
de trei modele
principale:
de separa(ie
radicall
(,,modelul
francez"),
de iden-
tificare total[
(,,modelul
englez")
qi
de cooperare
distinct[
(,,modelul
german").
Ultimele
doul
sisteme
sunt cele mai
rlsp6ndite
qi
prezint[
pentru
noi utile
puncte
de comparalie.
10" Realizlrile
proiectului
legislativ, deloc neinsemnate,
pot
fi identiflcate
mai cu seamd in recunoa$terea
Bisericii ma-
joritare
a statutului de Biseric[
national[, in
afirmarea prin-
cipiului
propo(ionalitllii
gi
in ancorarea angajamentului
social
,/i
al
cultelor
intr-un
text
norrnativ.
Aqtept[rile
corective
sunt
nu
mai
pufin
importante:
precizarea cuprinsului
prozelitismu-
lui,
enumerarea
sdrbfitorilor
religioase
legale,
o
terminologie
mai
clar[ in
ceea ce
privegte
definilia
cultelor
9i
valorificarea
argumentului
tradiliei
istorice.
lL'o
Lege
a
Cultelor
nu
epuizeaz[
con{inutul
relaliilor
dintre
Stat
gi
Biserici,
confesiuni
sau asociafii
cu
caracter
re-
ligios.
Ea
ofer[
ins[
un
cadru
legal
pentru
iniliative
ulteriore.
Lltera
ofer[
o libertate
legitiml
spiritului.
Formulat[
strdmb,
ingust[
qi
fIrS
perspectivd,
atentl
doar
1a
interesele
meschine
alJmomentului,litera
nu
poate
da
naqtere
decAt
la o
caricaturS,
spiritual[,
compromi[and
astfel
iremediabil
sensul
libert5fii
p.nt*
cei
care,
in
Decembrie
1989,
au
proclamalilJatltancu-
iilor:
Exisr
d
Dumnezea
/ sau
Vom
muri
;i
voru
fi
liberi
(
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 7/89
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 8/89
mului.
Tab[ra laicist[ ignor[
tocmai
intoleranfa
proprie,
lipsa
din
rtnduriie ei
a ecumenismului
qi
a
pluralismului
autentice.
Atitudinea ideologic[
laicistS,
d[
dovad[ nu numai de
o
enorml
ignoranfd
in
ceea ce
priveste
istoria
;i
rostul Bisericii,
dar
cornpromite
iremediabil
insu;i
sensul democrafiei, n[s-
cutli
in tiri
care igi reclam[,
inclusiv
azi, rdd[cinile cre;tine.
Reclamflnd golirea
de
orice confinut
religios a spafiului
pu-
blic,
incapabil[
s[
accepte un dincolo,
care nu depinde de fo4a
;i
de
atribu{iile Statului
si nici
de
capriciul
unei
minoritlfi
ideologice,
laicitatea ingrdde;te
definitria omului social, subiec-
tul prin
excelenf[ al democra{iei,
de aici. Negdndu-i acestuia
dubla
raportare, la Biseric[ si la spatiul
social,
prin
raportarea
numai
la cel din urm[, ideologia laicisti
i;i
descoperd deloc in-
tdmpldtoarea
legdtur[ cu ateismul
militant al
comunismului.
Diferenfa const[
in
recunoa$terea
principial6
a
dreptului
la
credinf[,
dar numai
ca
act
personal,
privat,
lipsit de
expresie
public[.
Comunigtii
vor
gAndi
la
inceput
radical imaginea
omului
nou,
pentru
a
ajunge
in
cele din urm[, fo4atri de reali-
tate,
s[ accepte faptul de
a nu putea
define controlul absolut,
asupra
trupului
qi
sufletului.
Solufia comuni;tilor va
fi de
aceea,
dupf, tentative
brutale de exterminare
fizicd
a reprezen-
tanlilor
acesteia,
ghettoizarea
dimensiunii
spirituale
in spatiui
consacrat.
Solulia
laici;tilor este alta:
ghettoizarea prin
rela-
tivizare
a
mesajului
autentic,
prin
incurajarea
unei false
plu-
ralit[1i
in
numele unui
qi
mai fals
ecumenism.
Ei
bine,
tocmai
in
acest
punct
-
pe
de o parte
interzicerea
arbitrar[
a manifestlrii
publice
a credinfei
majoritare
qi
susfinerea, pe
de alt[
parte,
a
drepturilor
oric[rui tip de mi-
noritate
-
este
atins[
democrafia in
esen[a
ei,
prin
ldrgirea
atribuliilor
acesteia
dincolo
de spafiul legitim. Democralia care
nu face
experienfa
propriilor limite
gi
care, asemeni
laicigtilor,
iqi
inchipuie
cb are dreptul
de a
ocupa tot
spa[iul
public,
sfdr-
/1
gegte
prin a
deveni o
formf, ascunsf,, dar eficient5, de dictatur[.
i
I l-f-
Prin
exclusivism
cultural,
politic
sau economic, dictatura
L'
t</
|
aceasta
ii ignor[
pe
cei care sunt
de altX
pdrere.
Nlscutd din
dorinfa
de a
ap[ra,
chipurile,
pe
cei care
nu
erau accepta[i
de
majoritate
sau care se considerau neacceptali,
dictatura ideo-
logic[
a
minorit[1ii
,,luminate",
instaurat[ in
spaliul
public,
nu
mai
acceptfl
acum
majoritatea. Se
produce
o scandaloasd
rls-
ti.rrnare
de roluri. Dintr-un toturu inclusiv, spa{iul
public
cLtce-
rit inteligent
qi
insinuant de c[tre minoritatea dictatoriald,
devine vn
totum substitutiv: se erijeaz[
in
vocea
rnajorit[1ii
f[r[
a comunica
profund
cu
aceasta,
aidoma
nomenclaturii
comuniste.
InvocAnd
inigial
pluralitatea
de
opinii, dictatura
ideologic[
invoc[
acum unitatea, consensul, corectitudinea
politicd.
ControlAnd mijloacele de comunicare in mas[, avind
acces
la
instrumentele
exerciliului
politic,
indiferent
de
par-
tidele
care se
succed,
minoritatea
dictatoriald vede
in
Biseric[
singurul
dupman. Deoarece corpul
viu
qi
articulat
al Bisericii
este
in
stare
sA
contrazic[
zilnic
eforturile dictatorilor
de
opinie, s[
contrapund zilnic
un mesaj altminteri,
aga
cum
a f[-
cut-o, subversiv,
in comunism
pini
la disparilia
sistemului
gi
cum
o
va face
mereu,
pdn[
in
zorii celei
de-a opa zi, aim-
p[rdfiei
lui
Dumnezeu.
Ceea
ce se
ignord prin
atitudinea
du;m[noas5
sau
numai ig-
norantd
a anumitor cercuri de la noi este faptul cd,
intr-o
cheie
echilibratd,
exprimat[
printr-un
dialog
real
gi
prin respectul
partenerilor,
Biserica
poate
ajuta
democratia
noastr[
fragil[
sI-qi
cunoasc[
pozitiv
limitele.
Pentru cL numai printr-o
asemenea
cunoa$tere
a
propriilor
limite,
dup[
jumltate
de se-
col
de exces
al
Statului autoritar,
se
poate ajunge,
in sfdr;it,
la
(re)fundamentarea
specific[
a rolului Statului
gi
a compo-
nenlilor
sociali.
Ste
in
firea oricdrei forme de
putere
s[
se
viseze
etern[.
Visul
acesta
este
cu atdt mai
periculos
cu
cAt el vine
sI
in-
locuiasc[,
la
noi,
visul comunismului etern. Iatd de
ce, tAnf,ra
noastrl
clasd
politic[
are nevoie urgent[ de conqtientizarea
propriei
efemerit[1i, a
propriilor
limite.
lmprovizata
noastrl
clasi
politicd are nevoie
de
un memento ntori,
menit
s[-i
redea
luciditatea
qi
gravitatea
impreun[ cu serenitatea
;i
responsa-
fl
E
ffi
$.
f
$. lr
kr
$,
I
l.
t
$li
'il
[,r
Frl
L,
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 9/89
bilitatea.
Or,
dintre toate formele de
organizare ale
unei
so-
ciet[1i, Biserica
este
cea mai
in
m[sur[
s[ mijloceasc[
o astfel
de terapie
preventivd.
Prezentd in
lume
prin
Intruparea MAn-
tuitorului
qi
pregStindu-se
cu
qi
prin
Hristos pentru
impdr[tria
lui Dumnezeu, Biserica reprezint[ unicul
corp social in
care
timpul
este
citit altminteri,
cu
alte
conotalii
;i
pe
altd
scard de
valori.
Motiv
pentru
care,
intrdnd in contact cu Biserica, cu
viafa
cregtind
qi
cu
ritmul liturgic
aflat in centrul
acesteia,
oricine
care
se
aflb
intr-o
pozilie
diriguitoare
devine
martor
privilegiat
al
statorniciei duhovnice;ti,
prinzdnd
curaj
pentru
propria
lucrare;i
preg[tind-o
con;tient
pe
cea a
generaliei
ur-
mltoare. Participarea la timpul de
dincolo de
timp
al
Bisericii
nu inseamn[, de aceea,
deznldejdea
in fafa
timpului
restrins
al
puterii profane
qi
nici inlocuirea
unui determinism
mate-
rialist
cu un
determinism
transcendent.
Leclia timpului
Bisericii este
in
cele
din urml simplX
gi
se
reduce la indemnul
fblosirii libertltii
noastre, cu tot cu
limi-
tele
acesteia,
in deplinl
conqtiin[5
a
ceea
ce
suntem in
fala
lui
Dumnezeu
qi
a
oamenilor.
Nefiind
legatX
organic
de
nici o
forml de
guverndmAnt,
Biserica
este
in acelagi timp
apt[
sl
dialogheze
pozitiv cu
orice
form[
de conducere. Plasat[
prin
rostul ei
dincolo
de
istorie, Biserica nu este
mai
pulin
prezen-
t[
in
secvenlele
concrete
ale acesteia,
precum
MAntuitorul
Hrisos in
Palestina
lui Ponfiu Pilat. Deoarece
rostul
ultim
al
Bisericii nefiind
acela de a substitui
organele de
conducere,
detagarea
ei
poate
fi
tonifiant[.
Recuperarea sensului
vegni-
ciei
devine,
in cele din urm[,
indirect[
gi
beneficd recuperare
a sensului
clipei.
Chestiunea
limitelor democrafiei
trebuie
pusl;i
in termeni
juridici,
drept limite
ale Statuluibazat
pe
principiile
demo-
cratice
de a fixa
legi
privind
viafa
religioasi.
Este
o chestiune
deloc
nouil,
dar mereu readus[
in actualitate
de c[tre abuzurile
t .-
Statului,
lie c[
este
vorba despre Statul comunist sau
despre
'{
I
-
orice
alt5
form[ de
guvern[mint absolut.
F[r[
a intra
in
de-
/
|
\-
taliile
acestei
problematicia; notdm doar
faptul cd
o
Lege a
Cultelor exprimf,, in
cele
din
urrnd,
tendin(a
Statului
de
a
ti
creator
de lege in toate
domeniile vieqii
umane.
in
perspectiva
iluministl
a ultimelor secole, Legea
Cultelor este dovada de-
pfuirii
dualismului
dintre
dreptul profan
qi
dreptul canonic
(bisericesc).
Faptul c[ aceastl dualitate,
transformatd
in Europa
occidental[
intr-un
permanent
conflict
intre
papalitate gi
statele
suverane,
trebuie
dep[;it[, nu inseamn[
ins[
negarea
unui rol
specific
definut de Bisericd in
societate.
Legea
Cultelor
doreqte
in
cele din urm[
sb,
pecizeze
cadrele
exercitdrii
acestui rol.
Dezbaterile
pro
si contra care
au urrnat
declaraliei
Arhiepis-
copului
Bartolonreu din
primdvara
lui
1998 au reuqit
sf,
pun[
cu
claritate in evident[ necesitatea
tratdrii
temei remodel[rii ra-
portului
dintre
spafiul spiritual
gi
cel
profan,
dintre Biseric[
gi
Statul post-comunist5.
Legea
Cultelor
este
piesa
grea
din
in-
treg
sistemul
de leghturi
clintre
spatiul
laic
al
puterii
Statului
qi
celreligios.
Din nefericire, Legea
vine cu
mare intflrziere.
Intirzierea
are
mai multe
cauze.
Mai
intdi de
toate,
confe-
siunile
gi
organizaqiile
religioase
invitate
la formularea
proiec-
tului
legislativ vor
practica
constant
o strategie
de blocad[
fatl
de
Biserica
Ortodox[
majoritar[.
Cu o tenacitate insolentl,
uniunea
baptistd
mai
ales va
obiecta
la articolele
unde numai
plindtatea
m[surii
poate
salva litera
legii
de abuzurile inter-
pret6rilor
ulterioare. Nici cultele
traditionale, precum
refor-
mafii
qi
luteranii, nu vor
sclpa ocazia
si-gi formuleze
pozilii
intransigente.
CAt
priveqte
Biserica
Catolicd
de ambele
rituri,
obiecliile
acesteia
vor
fi ceva mai temperate,
dar nu
mai
pufin
ferme.
Toate
la un loc, discutarea gi
rediscutarea
amenda-
mentelor
Bisericii
Ortodoxe
gi
a celorlalte
culte
si
denomi-
nafiuni vor
incetini concretizarea proiectului
legislativ,
adu-
cerea opiniilor
la
un
numitor comun
dovedindu-se pAnd
acum
practic
imposibil[.
Este
motivul
pentru
care Secretariatul
de
Stat
pentru
Culte a
inaintat
Guvernului
ultimul
proiect
f5r[
amendamente,
aqteptdnd
formularea
qi
dezbaterea
nemijlo-
cit[
a
acestora
pe
cale
parlamentarI.
I
lr
fl
I
il
I
I
I
I
t
:
ir
r
h
ll
il
li
$
I
r
I
i
,4r
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 10/89
Apoi,
un
factor
incetinitor
al
drumului
legislativ
va
fi slaba
voin([
politic[. In bunf, tradiqie
de
stdnga, PDSR-ul
nu a
ar[-
tat un inters
deosebit
proiectului
de lege.
Actualul
principal
partid
de
guverndmdnt,
PNTCD,
igi
arat6, dupd o intArziere
de aproape
trei ani,
un spontan
interes
pentru
introducerea
c6t
mai
grabnicX
a
proiectului
in Parlament.
Este
o
grab[
numai
pa4ial
salutar5.
A
fost
pe
de
o
parte
firesc
qi
constructiv,
ca in-
treg
procesul
redac[onal sE se consume
departe
de
gura pre-
sei, de
falsele
qi
d[un[toarele
polarizdri.
AvAnd,
pe
de
altd
parte,
acum
un
proiect
definitivat,
dezbaterea
publicd pe
m[-
sur[
este
mai mult decdt binevenith.
Dezbaterea pe
marginea
proiectului
final al Legii, inainte
sau
in
cel
mai
rdu caz concomitent
cu discutarea lui in Parla-
ment,
este
necesarl
deoarece
nu avem
in
fa15
un
simplu proiect
legislativ printre
alte cAteva zeci care
agteapt[
la
comisii. in
joc
se
afl5
ceva mult
mai
grav
gi
care
nu
priveqte
doar Statul.
Le-
'gea
Cultelor
este
piesa
juridicd
esengiald
a sistemului
de leg[-
tur[,
colaborare
gi
delimitare
intre
Stat
qi
domeniul religios.
Pa4ial
ratat[
pflnd
acum, discufia asupra
posibilului
model de
relafie
Stat-Biseric[
in
post-comunism
trebuie repusd de cltre
proiectul
legislativ
prezent
in
circuitul
tematic obligatoriu. Cu
greutatea;i
seriozitatea
cuvenite.
Fdr[
isterii minoritare
gi
flrd
ameninfarea
cu
Europa. Legea Cultelor
intr-o
fard
ortodoxl
in
proporfi
e de 87
7o
qi
cu
o istorie
consistent[
in
spate trebuie
sd iqi p[streze propriul
specific impreund
cu deschiderile
de
rigoare.
Iar
deschidere
nu inseamn[
aici, in nici un caz,
pros-
teasc[
amnezie
qi
nici
grija
stupid[
de
a mima
neutralitatea
absolut[.
Cu
cdt sunt mai
clare;i
mai echilibrate
articolele de
lege,
cu
atdt sunt
mai mari
qansele
ca
aceasta
s[
fie, dup6
obli-
gatoria
,si
grotesca repulsie a
laicit[1ii,
acceptat[ ca atare,
;tiut[
fiind
varietatea
modelelor de
rela{ie
dintre
Stat
9i
Bisericd
in
Europa comunitar[6. Altminteri, ambigud
qi
dorind s5
fie
pe
placul
tuturor, legea nu
va
reuqi sd mullumeasc[
pe
nimeni,
ceea
ce
va
fi
pentru unii
prea pufin
fiind
vdzut
de ceilalli ca
fiind
prea
mult.
Ne
propunem
in cele
ce
urmeaz[
s[
schi16m,
inainte
de
analtzipunctual[
a
principalelor
articole,
contextul
politic,
ideologic
Ei
confesional
in
care
apare
proiectul
legislativ'
Le-
gea Criltelor
nu
este
chemat[
sI
reglementeze
viatra
religioasd'
Ia
;i
cum
aceasta
ar
avea
un
caracter
muzeal'
Legea
are
in
u.drr"
Biserici,
confesiuni
qi
organizafii
formate
din
oameni
ai
vremii
de
acum,
a$a
cum fo4a
politica
chematf,
sH o
voteze,
Parlamentul,
este
prin defini{ie
tributar[
clipei
istorice.
Iatl
de
ce,
oricit
ar
p[iea
unora de
,,profan",
contextul
politic
qi
ideologic
al
momentului
trebuie
la fel
de
bine
analizat
ca
qi
princifiiile
debazb,ale
unei
legi
de
acest
fel.
Procesul
de tran-
,iti"
Oin
[rile
post-comuniste,
provocafea
post-modern6,
pro-
zelitismul
sectar,
tragediile
succesive
din
fosta
Yugoslavie
-
toate la un
loc
sunt
dimensiuni diferite
in
intensitate
qi
impor-
tan[[
ale
aceleagi
realitfilii
in care
textul
legii
doreqte
s[-qi
im-
pun[
normativitatea.
Iar
pentru
ca aceast[
dorinl[,
comunh
bricarui
act
legiuitor,
s[
fie
qi
indeplinitl,
Legea
Cultelor
are
nevoie
de
un
examen
pe cit de responsabil
privind
trecutul,
pe
atat
de
lucid
privind
prezentul
gi
de
credibil
in
viitor.
2. Statutul
Bisericii
qi cultelor
in cornunism
inainte
de
a
vedea
in
ce context
politic, confesional
;i
ide-
ologic
este
<liscutat
proiectul
Legii
Cultelor,
s6
recapitul[m
hnille
importante
ale
politicii
regimului comunist
fap
de
Bi-
sericd
;i
iulter.
Este
o
recapitulare
deloc
lipsit[
de
moral[,
atdta
vreme
cit
ateismul
comunist
se
reg[seqte
intr-o
mare
m6sur[,
cu
alt
nume
gi
uzdnd
de
alte
mijloace,
in
laicismul
militant
post-modern.
Agadir,
regimul
comunist
se
considera
pe sine
o
viziune
completa
urupru
vielii
gi,
astfel, o
alternativa
la inv[ 6tura
Bi-
sericii.
Credinla
cregtin[
va fi
pusl intr-o
grotesch
paqalelI
cu
gtiinfa
qi
va
fi
combltuta
printr-o sus(inutd
campanie
de
eli-
hrlrqro
q
rloco''
,-"-^l+^^-^
)^
-c-
^''1
-
1,
$
d
ti
r,
i
,h
r
,(Q
//1
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 11/89
nililui pentru
popor.
Prin aceasta se
punea in
practic[
teoria lui
Marx
potrivit
cdreia,
inainte
de
a fi
eliminat
complet,la
nevoie
gi
prin
violen [
fizic[, sentimentul religios trebuie
obligat
sd
devinS.
privat,
exclus
din
peisajul
social.
Era
urmlrit[
nu nu-
rnai
eliminarea
prezenfei
cre;tine
din
Stat, ci din intreaga so-
cietate: din
gcoli,
din armat[, din spitale. Aici
se
va
ajunge
printr-o politicd
consecvent[,
prin
evacuarea
tuturor
simbo-
lurilor
creqtine
din spa{iul
public, prin
excluderea
profesional5
a celor
care
se deciarau
conqtient ca apa(inAnd
Bisericii
qi
prin
preten$a
Statului
comunist
de a
prelua grija
pentru
in-
treaga
via[[ trupeasc[
qi
sut-leteasc[
a
cet[{eanului.
Acesta
este
miezul
utopiei
comuniste:
Statul
ateu fo4eazd
limitele di-
mensiunii
private,
se insinueazb,
drept atoatecuprinzdtor, otr6-
vind
lduntrtc
pe
omul
vechi in
devenirea acestuia
spre statutul
de ont
nou.
Cercul
se
inchide
perfect.
Spiritul
este declarat
in
carantinl,
iar
lumea este
asaltatd
f[r[
rest
de ntaterie, de
la cel
mai
neinsemnat
detaliu
exterior
qi
p0n5 la
cele
mai ascunse
g6nduri
gi
sentimente.
Experienfa extrem[ a acestei
nebunii
ideologice
o
vor face
cei
de
la Piteqti
si
din alte
temnile
in
care
se va
pune
in aplicare
reeducarea.
Pentru impunerea
propriei
forme
de
religiozitate,
dincolo
de
spaliul concentrationar,
Statul comunist
isi
va
rezerva
cu
de
la
sine
putere
dreptul
de
control
asupra
Bisericii
gi
cultelor.
DupI perioada de
teroare
a anilor
'50,
cdnd
mii
de
oameni
ai
Bisericii,
fie
ortodocqi,
catolici sau
protestanfi, vor fi trimigi in
lag[re
qi
inchisori
-
un adevdrat ecumenism
al suferintei
pen-
tru
Hristos 8
-,
organele
de control
de
resort, in
cazul
nostru:
Departamentul Cultelor,
vor continua
in colaborare
strdnsI cu
organele
poliliei
politice
activitatea
de
control
gi
ingr[dire.
Competen{ele acestor
organe
vor fi largi
gi
se
vor concretiza
in
cdteva
directii:
impiedicarea
cdt mai mult
posibil
a
activitdlilor
religioase
(a
scolilor
duminicale
sau a
pelerinajelor, de exem-
plu);
amestecul
in
procesul de numire/alegere a noi
membri
in ierarhia
bisericeascd
;i
in cea a cultelor; influenlarea
liniei
politice
a iegirilor
Bisericii
gi
cultelor
in
strdinitate
(mai
cu
seam[ sectele
de provenien [
americanl
vor
fi instrumenta-
lizate pentru
oblinerea
clauzei
nafiunii
celei
mai favorizate);
cenzura literaturii
teologice gi
fixarea
unor
tiraje
cAt
mai mici;
neutralizarea
politic[
a eventualelor
forle
de
schimbare, prin
combaterea
cercurilor
bisericeqti
opozante
sau prin
mimarea
colabordrii
cu regimul,
inclusiv
a celor
care se
bucurau
de
prestigiu
moral.
Relafia
dintre
Stat
qi
Biseric[
nu
va
fi
in
perioada
comunistl
de la noi una de
dialog gi
nici
de
colaborare in
sensui
firesc
al
cuvintului.
Va
fi
mai
curind una
de
separalie
dugm[noasd
unilateral[.
controlul
statu]ui
comunist
asupra vietii
religioase
nu
a avut nici un
moment
sensul garant[rii
continu5rii
nestin-
gherite
a acesteia.
Controlul
Statului era
prin
naturl
qi
scop
restrictiv.
Acest fapt
va
conduce
la
formarea
unei
vieti reli-
gioase
pe doud
niveluri: in timp
ce Statul linea
sub
control
ierarhia Bisericii,
in
acelagi
timp,
la nivel
parohial
qi
mona-
hal, va continua
f5.ril
intrerupere
viafa
liturgic[
specificd.
O
situalie deloc
de la
sine
inteleas5
in celelalte
State
comuniste,
dar care,
pentru
a fi
men(inutd,
va
necesita
din
partea
ierarhiei
Bisericii,
dincolo de
inevitabilele
exagerlri
carieriste
comune
naturii umane
gi
tuturor
segmentelor
sociale,
un
enorm pref
uman,
greu
de b[nuit
astdzi.
Viala
liturgicd va
fi
pentru
Bise-
ric[, f[r5. a exagera
in
nici
un fel
afirmdnd
astdzi
acest
lucru,
starea de
rezisten;d
cotidiand
timp
de
jumdtate
de
secol.
Cei
care azi acuzd,
de pasivitate
Biserica
majoritar[
trebuie
sl
mediteze ceva
mai
mult
asupra
definiliei
Bisericii.
Continuitatea
liturgic[
a
vielii
bisericegti,
in
fapt
singura
formd
autentic5 de
continuitate
a Bisericii
in istorie,
va
fi in-
tr-o
m[sur[
hotlrAtoare
rezultatul
politicii
inlelepte
a
vred-
nicului
de
pomenire
Patriarh
Justinian
Marina.
Realist,
aces-
ta
era
pregltit
pentru
o
confruntare
pe
termen
lung
cu
regimul
comunist. Aga
cum
spunea
gi
Arhiepiscopul
Bartolomeu
al
Clujului in admirabila
evocare
a
personalit5fii
Patriarhului
Jus-
tinian,
al
chrui
ucenic
a
foste,
o strategie
pe
termen
lung pre-
supunea la
vremea
respectiv[ g[sirea
unui modus
vivencli,
a
I
ii
Ii
li
ff
i
I
i
l
t
[i
t
[i
i
t.
F'
l
L
I
I
I
t
I
t
.,I
./_
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 12/89
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 13/89
lucruri
pe cAt de
sirnple
pe
atAt
de
greu
de aflat
f[r[ o
pregltire
corespunzdtoare
sau fdr[ o
intuilie politic[
autentic[.
Ne;tiind
de unde vine istoric;i
doctrinar, omul nostru
politic
vede viito-
rul
doar
in
termeni
personali.
Nu
are
simt
istoric,
pentru
a
face
istorie.
Nu
pricepe
mizele
puse
in
joc
gi
se mird
de haosul creat
de
actul lui
politic.
Pentru
acest
e$ec, de
vin[
sunt mereu a/1ii.
Integrarea
in EU
Ei
in
NATO
capdt[
conota{iile
unui impera-
tiv magic,
insfl
dinspre
exterior spre interior, de
unde
gi
grija
excesivl pentru
imagine, dar nu
gi
pentru realitatett.
Este
adevlrat, pe
de
alti
parte,
cd nu
puteam
a;tepta dupd
c[derea comunismului
s[
apard
peste
noapte
o clas[
politicl
veritabill,
pregdtitd
sI
facd fa([ exigenlelor
multiple
ale
mo-
mentului. Dar
dacl tot facem
politic[
din mers,
ar
trebui
m[-
car
sX recunoagtem
acest lucru.
Nu
copillria
democraliei este
condamnabil[,
ci
copil5ria democrafilor care
se cred maturi.
Consecinla
tireasc[
a
lipsei
unei
clase
politice
pe
m[sura con-
juncturii
ar fi trebuit sX fie asumarea de cltre cei care
ii
gin
locul
a
con;tiinfei
de a scoate maximum
dintr-o perioad[ de
trecere.
In
ceea ce
priveqte relagia
cu
Biserica,
nu avem
gtiinf[
de
o consecventd muncd de
informare
a
parlamentarilor,
prin
lecturi
sau
int0lniri,
asupra
temelor specifice.
Lipsegte
pdnl
aculn
un
centru
de informare, aga cum
lipsegte
gi
o reprezen-
tare
permanent5
a
Bisericii
majoritare
pe lAng5
cele dou[ Ca-
mere
qi
pe
ldng[
Guvern,
cum
este cazul Bisericilor
Evaghe-
lic[
qi
Catolicl in Germania, de
pild[,
care
s[-;i
asume
un
rol
mediator-consultativ
menit
s[
preintAmpine gafe
ce
pot
costa
inclusiv
electoralr2.
in
acest
sens,
proiectul
actual
al
Legii Cul-
telor
face un
prim
pas
c[tre normalizarea
relatiilor
dintre culte
qi
organele demoCratice.
in
paragraful\2
al
articolului
29
se
afirm[:
RepreT.entan;ii
cultelor
religioase alt dreptul
de a
partici-
pa
ca invitasi la
dezbaterea
tn Parlament
Ei
tn
Contisiile
aces-
tuio,
a
proiectelor
cle
acte
nonnative
privitoare
la
viasa
reli-
gioasd,
la activitatea cultelor,
de educalie
;i
cle tnvdlitmAfi, de
asistenld
sociald
Ei
de
patimoniu
na{ional.
P6n[
la realizarea unei
linii
directe
de
comunicare
;i
de
dialog
intru
respect,
suntem
confruntali
cu impostura
la toate
palierele
decizionale. Cd
impostura politicianistd,
dublatd la
noi
de ignoranfa
mogtenit[
de
la
vechiul regim,
este
pericu-
loasd,
e un adev[r
unanim
recunoscut.
Gradul
de
periculozitate
iese
mai cu
seam[
in
eviden [ pe
marginea
unor texte legisla-
tive
de felul Legii
Cultelor.
Aici,
substanfa
juridicd
nu este
nici
abstractl
;i
nici concret[,
nici
foarte
noud si nici foarte
veche,
aparent
cunoscut[
qi
totu;i
neclar[.
Cum
nu
avem un
model
clar
de
relafie intre
Stat,
pe
de
o
parte,
si Biseric[
si
culte, pe
de alta,
orice este
posibil.
De la separa[ia f[ri rest
si
pdn[
la
indiferenfa
binevoitoare.
Lipsa
de
claritate
in acest punct
se
leagi de lipsa de clari-
tate
asupra
geopoliticii
rornAnegti.
Christian Daudel,
fbst
di-
rector
pentru
relatii
interna(ionale
la
Fundafia de studii in
domeniul
aplr[rii
din
Paris,
nota
despre
geopolitica
qi
speci-
ficul
confesional
al Romdniei:
in
registrul cul'tural, romdnii
sunt
clin ce
tn
ce nrui
cott-
gtienli
de
necesitatea istoricd
de
consolidare a
iclentitityii nct-
lionale
tnfaya
unei instabilitdti
europene
tn
creqtere. Demers
legitim
Si
pertinent
tn sensul
tn
care
clore;te sd
t;i
aclucd
o
contribulie pozitivd
la echilibrele
geopolitice
tn
regitnrc.
in
fapt,
tnconjuratd de lumea slavii
preocupatd
de
dereglciri
et-
nice,
aflatd
tn
avanposturi tn
raport
cu lrunea turcofond
qi
is-
lamicd,
Romdnia
are tot
interesul
sd
t;i
proilxoveze
tradi;iile
ancestrale
de
latinitate;i
ortodoxie.
O tezdtnvogd stabile;te
cd
aici
existd,
poate,
stdlpii
solizi ai statuhd-nafiune
romdnesc.
Cu doud
condiSii.
Pe
de o
parte
este
irnperativ
ca
aceastd
re-
flec{ie
sd
nu se complacdin logica
trecutului,
ci sdfie tnclrep-
tatd
spre
viitor.
Pe de altii'parte,
opliunea
trebuie
sd
Jie
laicd,
;i
sd nu se inchidd tntr-o
forntuld
religioasd
resffAnsdn.
Afirmatiile lui
Daudel
sugereaz[
limpede
necesitatea inte-
grlrii
dimensiunii specificului
confesional
in
datele
geopolitice
ale
politicii
constitutionale
ale
cdrei
linii generale
se las[
orien-
tatd,
politica
de
conjuncturd a
partidelor
venind
la
putere
prin
H
iilr
t,
[;
I
f
,*:
$*t
&.,,
r
"q
f
lii:
i&,
ikli
'il
a,
t
Ir
,$i'
:$ri
,
tri
l
h,
,
':r
t'
r
r
$,
h
'[i]
{li
,Sri
li
l
ti
hi
il
,$.
Si
)LP
,--\-
I
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 14/89
schimb[rile
electoralero.
Potrivit acestei
politici
de
bazd, con-
gtiinla
trecutului
trebuie
tradus[ astfel
in termenii
viitorului
politic,
iar
nu
redusd
la un
prezent
valorificat
folcloric.
Mai
mult,
formularea
portretului geopolitic
gi
prin
prisma dimen-
siunii
religioase
trebuie
asumatd
conqtient
qi
militant
de dis-
cursul
laic.
Echilibrat,
fdrd
sd
confunde
laicitatea
cu ateismul,
acest
discurs
este
mai
mult
dec6t
onorabil
;i
se
poate
auzi ori-
unde
in Europa
occidental[.
Cdt
privegte
formula
religioasd
restritnsd,
Daudel
vrea probabil
sI
spun[
cd
identitatea
reli-
gioas[
ortodoxo-latin[
nu
exclude
recunoaqterea
unei
multi-
culturalit[fi
confesionale,
a
alterit[trii.
Ceea
ce,
datd
fiind tole-
ranta
romaneascd
proverbiald
gi
in
condiliile
unei invecinlri
t'ertile,
nu
a
fost
niciodat[
pus[
serios la
indoiald.
Toate
aceSte
aspecte
ar
trebui
sI
intre in
cdmpul
de in[e-
legere
al
noului
proiect
legislativ.
Legea
nu-qi
poate
permite
sl
lase
spafii
albe
sau
formuldri
pe
jumitate,
la
indem0na inter-
pret[rilor
distorsionante.
Astfel
mutilatd,
Legea
va rlm6ne
pentru
o bun[
perioad[
de
timp f[r6 urm[ri
concrete
in
politi-
ca
Statului
confruntat
t[cut, dar masiv cu
tnvazia
sectarf,
9i
cu
influenfa ocult[
a acestora
qi,
intre timp,
inclusiv
a Islamuluirs.
Exemplul Parlamentului
german
(der
Bundestag),
care in
legislatura
anterioar[,
la
9
mai
1996,
hotdra
infiinfarea
unei
Comisii cle
anchetd
asupra
a;a-numitelor secte
;i
psiho-grupe,
aratd
ci
nici
chiar
un Stat
consolidat democratic
gi
economic
precum
Germania
nu
las[
la
intAmplare
problema
influenfei
negative
asupra
societ[1ii
a
organizafiilor
care,
sub
paravanul
libertltii
religioase,
duc
lupta
pentru putere
gi
bani'u' Orice
gu-
vern
congtient
politic
gi
gindind
pe
termen
lung, aclioneazd'
in
acest
mod.
Parlamentului
francezii
este
?naintat
anual
un
ra-
porl
privind
sectele
din
Fran[a''. Guvernul
austriac
a demarat
intre
timp
crearea
la
Viena, in Hofburg,
a unui
Institut
de do-
cutnentare
asupra
sectelor,
institut aflat
sub
patronajul
Con-
ferin{ei
europene
a
miniqtrilor
pentru
familie't,
iar
Parlamentul
austriac
(der
Nationalrat)
intenlioneazfl
infiinlarea
unei
comisii
de
anchetd
similare
celei
din
Bundestag-ul
germanre. Parla-
mentul spaniol
a
aprobat
infiinlarea
pe
l6ngd
Ministerul
de
In-
terne
a unur Birou
de
observare
a activitityilor
sectelor
;i
a
organizaliilor
cu
caracter
declarat
religios2u.
La
nivel
euro-
pean,
Parlamentul
de la
Strasbourg
a adoptat
in
1996
o
ho_
t5rare
privind
necesitatea
intrririi
controlului
asupra
sectelor
;i
necesitatea
unui
schimb
de
date
referitoare
la secte
intre
statele
membre2r.
Recent,
Consiliul
Europei
a aprobat
un
raport
pri_
vind
activitatea in
Europa
a sectelor gi
pericolul
reprezentat
de cltre
anumite
secte,
mai
cu seamf,
in
Europa
de
Est.r.
in Rom6nia,
unde,
pe
fondul
s5r5ciei,
al
ineficienlei
ad-
ministrative qi
al lipsei
de cadre
legale
bine
precizate,
secte
de
toat[
mdla
intreprind
nestingherit
actriuni
di
prozelitism
;i
de
tranzaclii
economice,
nu
avem
la ora
actuar[
un
.ontrol
.fi-
cient
asupra acfiunilor
ilegale
sectare.
De
ra
preluarea,
camu-
flati
sub
-T1sc,a
organizafiilor
umanitare,
a caselor
de
copii
sau
a
grldinitrelor
qi
taberelor qcolare,
sectele se
infiltreazd.nu
mai
pulin in
politicd
gi
in
economie.
,,priv
atrzareareligioasi..
a Rominiei
nu
trebuie
sr
fie
l[sati
la
voia
intereselor
p..cr*
privatizarea
economic[.
tn
joc
'u
se
afld
doar
,,monbpolul"
unei
Biserici
majoritare,
ci insr;i
fiinla
corpului
social.
Motiv
pentru
care
proiectul
Legii
Cultelor
are nevoie
atdt
de
o cla-
ritate
interni
-
in
care
limitele
de
control
ale Statului
s[
fie
la
fel
de
clare ca
gi
cele
de
activitate
ale
organizaliilor
cu
carac-
ter
declarat
religios
-,
cdt
;i
de o
armonizare
corespun
ztrtoare
cu
restul
legislaliei,.de
la cea privitoare
la
proteclii
sociald
;i
pdn[
la Legea
Audiovizualului
-
astfel
inc6t
din
banii
con-
tribuabilului
majoritar
sE nu
fie pl[tite
structuri
suprapro-
p.orf
ionale
nereprezentative,
i
ar
acelagi
contribuabil,
su
slin[tor
financiar
al
releviziunii
Romine,
s[
nu ajungf,
in
situalia
de
a
fi
supus unei
sistematice
campanii
de iteiiare
prin
filme
9i
emisiuni
de calitate
moral[
si artistic[
indoielnici.
[t
fi
ti'
fi-
4.
Contextul
confesional
Peisajul
confesional
romanesc
post-comunist
in
care
apare
proiectul
legislativ
este
m[cinat
de
conflicte
gi
de interese
con-
{{-
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 15/89
trarii.
Sindromul
caracteristrc
rezidd,
gi
aici, a$a
cum
era de
agteptat,
in
raportui
dintre
majoritate
gi
minoritate,
dintre
Biserica
Ortodox[ majoritard
qi
confesiunile
qi
cultele
mi-
noritare.
Este
leitmotivul
rapoartelor
din str[in[tate
referitoare
la viafa
religioasd din
RomAnia.
Ecumenismul
local
ce
exista
inainte
de 1989
qi
care
nu
era doar
de circumstanld,
Conferin-
lele
teoLogic:e
interconfesionale
depun mlrturie23,
a
fost
minat
de
grijile
fiecdruia
pentru
propriile probleme,
fbr[ indoial5
nu-
meroase
qi
acaparante, dar
mai
cu
seam[
de aparitia
unui
sen-
timent
concurenfial necregtin.
Printr-un
discurs in
care
se amestecl stAngaci
agresivitatea
cu atitudinea
de
victim[,
sectele neoprotestante
nu
inceteazd
s[
se pl6ng5
de discriminarea
la
care sunt supuse
din
partea
majorit[1ii
ortodoxe
qi
a Statului complice. Este
trecut[
cu
t[cerea politica
expansionist[,
faptul
cd din 1990
incoace
Romlnia
a
fost,
dup[
Rusia,
linta
predilectd
a
prozelitismului
sectar in Europa
de Est.
Peste
300 de secte
gi gruplri
au incer-
cat sf,
se
instaleze
in RomAnia,
unele cu mai
mult succes
decAt
altele.
Concurenfa va
atinge
in
primii
ani ai deceniului
apo-
geulto.
Chiar
sectele cu vechime vor
protestafa\trde
noii venitri
qi
vor reclama
o ordine
pe
care ele,
primele,
au
stricat-o
in ur-
m[ cu un
secol.
Activitatea
sectelor,
vechi
qi
noi,
nu
se limi-
teaz6.la
c0gtigarea
prin
prodagand[
de noi membri.
Influenfa
politico-financiard
este
principala
arm[
a
invaziei
sectare.
Dup[
faza
zgomotoasl
de la inceput,
suntem de cAliva
ani in
plin
rlzboi
tlcut. Fdr[ s[
fi cunoscut treceri
in mas[,
sectele
se
preg[tesc pentru
o
confruntare
pe
termen
lung
gi gtiu foarte
bine ce
atuuri
propagandistice
au intr-o
1ar[
candidat[
la
EU
;i
la
NATO.
Confesiunile nlscute
din Reformi,luteran[
gi
reformatS,
suferi
in mod vizibil
de dublul
compex minoritar,
confesional
;i
etnic.
DispunAnd ca
qi
sectele de surse
financiare
din
afar[,
ele au reusit
in anii
de
dupd c[derea comunismului
s[-gi
pun[
la
punct
o retea
filantropic[
deloc modest[, dar la
care pAn[
acum
ortodocqii au doar parfial
acces
sau nu au deloc.
Dia-
logul
ecumenic
dintre
Biserica
ortodoxf,
qi
confesiunile
nls-
cute
din
Reform[
se
consumd
mai
curdncl
Ia
distanfi,
intre
eparhii
ortodoxe gi
eparhii
sau
institufii
din
Germania,
de
pild['s.
chiar
dacd
nu
exist[
conflicte
directe intre
ortodoc;i
qi
luterani
sau
reformafi,
aga
cum
existd
intre
ortodocgi
;i
gre-
co-catolici,
starea
de
spirit poate
deveni
criticr
in
Transilvania
-
spafiu prin
excelenf[
al
invecin[rii
interconfesionale
si in-
teretnice
-,
dacr
se
continur
politica
de
sprijin
suprapro-
po(ional
din
partea
Statului
a minoritdtii
confesionai-etnice
in
detrimentul
unei
majorit[1i
care
este
buni
numai
sr pld-
teascd
impoziteleru.
Rela,tiile
ortodoxo-catolice
sunt
cele
mai intens
mediati-
zate
qi
au
cunoscut
in
ultimii
opt
ani
o
evolu(ie
regretabil[]r.
Este
limpede,
pentru
cine
are
ochi
s[
vad[,
c[
dorinl-a
Bisericii
Catolice
de
ambele
rituri,
latin
;i
bizantin,
este
reactu ahzarea
concordatului.
Lucru
care
se vede
prin
intervenfiile
surprin-
1[tor
de
pufine
pe
marginea
proiectului
legislativ
inilial.
iuto-
Iicii
nu
vor
s[
se ocupe
in
detaliu
cu
o rege
care
nu
e:puizeazd,
in
viziunea
lor,
registrul
juridic
al
relaliei
cu
Statul.'in
agtep-
tarea
momentului
politic
propice
pentru
un
nou
concordai,
i-e-
rarhia
catolic5,
in
speld
cea
catolico-oriental[
(greco-catolicd),
nu
este
mai pufin
combativd
pe
teren
qi
in
instanfe.
provocrri
prozelitiste
qi
sute
de
procese
cu parohiile
ortodoxe,
actual-
mente pe
rol
la
dif'erite
instanfe,
otr[vesc
relafiile
dintre
cele
doud
Biserici.
Problema
patrimoniului
greco-catolic
se
afl[
in
centrul
dialogului
dintre
episcopatur
greco-catolic
;i
cel orto-dox din
Transilvania,
inceput
la
sfArgitul
lui
octombii.
tws
qi
aflat
acum
la
a treia
rund[.
Ndddjduim
cE, vrzita
pontificall
consumat[
in
primlvara
acestui
an
va
reu;i
sr
dea
un
impuls
ecumenic qi
irenic
consistent
gi
rturabil
acestui
dialog
,u
io-
timpl[tor
numit
al reconcilierii2r.
Biserica
ortodoxr
majoritarr
este
confiuntatx
dupr
cr-
derea
comunismului
cu
un
c6mp
sociai qi
pastorar
imens
qi
a
ardtat pdnf,
acum
cr infelege
sd-gi
onorezJin
umitele
posibi-
lititrilor
datoria
iubirii
de
aproapere.
pentru
a merge
inir
mai
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 16/89
i;\
r\r'
'
{ /\
-
i
departe,
pentru
a
contribui substanlial
la efortul de
acoperire
a
nevoilor sociale
qi
suflete;ti,
Biserica
se adreseazd
Statului
qi
reclam[ din
partea
lui
o
asistenfd
finaciard
proporfional[
cu
numf,rul
celor
c[rora
Biserica
le
vine
in
ajutor prin viala
ei
liturgic[
gi
prin
apostolatul
social.
La inceputul
democratriei
parlamentare post-comuniste, Biserica Ortodox[ igi reafirmb
viziunea teologicl a independenfei
fald
de
Stat
gi
aceasta
deoarece Biserica nu
are
nici
o obligalie
funciard faf[ de nici
un sistem
politic.
Pe
de o
parte,
ea
colaboreazd iconomic cu
toate
formele de conducere
uman6
-
f[re ca
aceasta s[
insemne
oportunism
perpetuu
-
care,
la
rAndul
lor,
dau
dovadl
de des-
chiderea
corespunzltoare.
Pe de
alt[
parte,
Biserica
nu
uiti
drepturile
care ii revin
prin
natura
lucr[rii
ei
in societate
gi
reclaml
din
partea
Statului
o atitudine conform[ compoziliei
confesionale
a
corpului
social pe
care acesta sebazeazd.
Noua
Lege a Cultelor
este
de
aceea
chemat[ s5
gdseascd
formula
separlrii
in substanf[
;i
a
colabor[rii
in atribute
dintre
spafiul
social si
cel spiritual,
sarcin[ deloc
u;oar5 in momentul
ideo-
logic
gi
istoric
in care ne
afl[m. Ne
vom opri
de aceea,inainte
de
anahza
cAtorva teme
principale ale
proiectului
legislativ,
asupra
contextului
ideologic,
mereu
prezent
in fundalul ac[i-
unilor
politice,
dar
nu mereu
llmurit
exprimat.
5. Provocarea
post-modernl
Negansa
cu
care
ne
luptdm
este de
a
ne
afla
intr-o
Europ5
post-comunist[ la Est
gi
post-modern[ la Vest2e. Boala
nu este
astfel doar
apanajul unei
jum[t[ti
de continent.
Ne
afldm
cu
tofii
deopotrivd
in convalescen [3o.
In
vreme ce de
la
post-comunism se a;teapt[ restaurarea
principalelor
leg[turi dintre
factorii
sociali izolali
sau
anestezi-
a(i
de
cltre
comunism,
post-modernismul se
ocupS
tocmai
de
suspendarea
acestora
in numele
unei
autonomii a segmentelor.
in timp
ce, dupd c[derea
comunismului,
Europa de
Est caut[
repunerea
in
func[iune a ierarhiei
valorilor, in Europa
de
Vest
este declarat[
moartea
oric[rei
forme
de ierarhie.
Ceea ce
cautl
unii
s[
reuneascd, este
la ceilalli
deja
pulverizat. in domeniul
politic, lucrurile
stau
ins[
exact
invers:
dac[
Vestul
se
conso-
lideazd,
ca sistem
omogen, Estul
este mecinat de tendinle
qi
miqc[ri
centrifugale.
Germania
se unific5, iar in
Balcani
apar
trei
state noi.
Multiculturalitatea
care integreaz[ in Vest ajunge
argument de segregalie
in Est.
Pluralitatea in
consens a unora
devine
la
ceilalli o
pluralitate
de
consensuri, adicd in fond lip-
sa oriclrui
consens.
Ceea ce
la
unii
este expresie
a identitltii,
este la
ceilalli
dovad[ de
fundamentalism.
Aceasta
explic[
tensiunea
pro-
gramatd
dintre
orice
tip de majoritate
gi
orice tip de
minoritate,
dintre drepturile
individuale
qi
cele colective. Otrlvirea
cu
bun[
gtiinf5
a
raportului
dintre majoritate
Ei
minoritate
face
imposibil ceea ce
era
posibil
inainte
de comunism,
adic[ un
anumit echilibru
de interese. Firescr-rl
de
a exista o
majoritate
qi
mai multe
minoritXgi se degradeaz5
intr-un nefiresc rdzboi.
Cu o tenacitate
explicabild
numai
prin
interese
majore,
ide-
ologii lumii
acesteia au reu;it, trezind
;iincurajAnd
frustrflrile,
s[ transforme
anii
de
dup[
c5derea
comunismului
intr-un haos
al rlfuielilor
gi
revendiclrilor. In
loc
sE fie avut
loc mult
a$tep-
tata intdlnire
intre dou[
jum[tali
de
istorie,
intre Est si Vest,
lumea
estic[
a
intrat in deriv[
sub
ochii
vinovali
gi
complici
ai
unei lumi
vestice oarbe la specificul
;i
valorile rdsdritene.
Rdzboiului rece al deceniilor de
dupd cel de-al doilea r[zboi ii
urmeazd,r[zboiul
fierbinte
al
post-modernitetii.
Iar
dacd
primul
rlzboi
a
luat sfdrqit,
este
greu
de
prev[zut
cAnd
gi
cum
se
va
sfArgi
cel
inceput acum un
deceniu.
Tragediile sucbesive din
fosta
Yugoslavie constituie o ama-
r[ lecfie de
post-modernitate.
Nu
numai nalionalismul desuet
qi
criminal al
fogtilor comunigti
aflafi
incd la
putere,
demascat
cu fermitate de
cdtre ierarhia
Bisericii
Ortodoxe SArbe, tre-
buie f[cut
responsabil
pentru
v[rslrile
de sdnge,
ci
qi,
nu in
ultimul r0nd,
modul in care Vestul
democratic a
qtiut,
cu cinis-
)c)
"Fl
I
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 17/89
r)
..\
')
|
)'---J
mul
specific
celui
puternic,
s[
tran$eze
intre
minoritlfi
care
nu-l
intereseaz5
-
sArbii
din
Bosnia,
de
pildl
-
gi
minorit[1i
care
il
intereseaz[
-
albanezii
din
Kosovo.
Asupra
acestui
punct
ar
trebui
sI
ne
oprim
o
clip[
si
s[
amintim faptul,
prea
pu{in
cunoscut
publicului
larg,
cI Biserica
Ortodoxl
Sdrb[
a
condamnat
de
la
bun
inceput
orice
form[
de violenl[ gi
de
crim[.
Mai mult,
ea
a
dorit
s[ se
implice
activ,
cu
realismul pe
care
il
posedl grafie
lucrdrii
pastorale
la fala
locului,
in
gdsiiea
unei
solu{ii
pentru
conviequirea
sdrbilor
gi
albanezilor
in
Ko-
sovo.
La tratativele
de
la Rambouillet
a dorit s[-;i
exprime
punctul
de
vedere
gi
sI
sugereze
solulii
o delegalie
sdrb[ negu-
vernamentald
format5
din ierarhi
ortodocqi,
in
frunte
cu epis-
copul
Artemie
de Raska
si Prizren (Kosovo)3,,
qi
din
membri
ai
opoziliei
sArbe. L[sa1i
s[ a$tepre
zadarmc
la
po(ile
locului
reuniunii,
tratati
cu arogant[
atit
de
c[tre
mediatorii
occiden-
tali
cit
qi
de
cdtre
proprii
oameni,
de
c[tre
oficialii
s6rbi
qi
al-
banezi
deopotrivd,
delegafia
nu
a reugit
s6
transmit[
mesajul
de
reconciliere qi
de
glsire
a unui
numitor
comun
intre
pozifia
dur[
a regimului
de la Belgrad
;i
revendic[rile
extreme
ale
al-
banezilor
din Kosovo. La
sf6rqitul
unei
intregi
zile
de a;teptare
umilitoare
la
porqile
castelului
din
Rambouillet,
Episcopul
Artemie
declara cu amlrlciune
presei:
Delegayict
sArbii reprefintd (...)
nwnai
pe
sociali;tii
lui
Milo;evici
;i
pe
neocomtmi;tii
soliei
acestuia.
(...)
Dacd
amfi
avltt
increclere tn
ace;tia,
nu ne-am
fi
aflat azi
aici.
Singura
solufie
pentru
Serbia este
sii
devind
democraticd.
Iar
acest
lucru
este
imposibil atdta
vreme cdt
MiloSevici
se
aftd
la
pu-
tere.
Noi
dorim o
soluyie
care
sd tmpiedice
exodul sdrbilor
clin provincie (din
Kosovo)".
Fdr[
sE se
fi
dorit
profetice,
cuvintele
episcopului
ortodox
de
Kosovo se vor
adeveri
lp nu
mai
putin
de
jumdtate
de
an
dup[
ce vor fi fost
rostite. Intr-un
recent
interviu,
Patriarhul
Pavle
aduce aminte de
faptul
cI
Biserica
Ortodoxl
a
propus
inc[
din 1992 un
guvern
de
salvare
nalional5 gi
rlspunde
la
acuza{ia
adus[ Bisericii
Ortodoxe
SArbe, de
a
fi
susfinut tacit
propaganda
regimului
de
ra
Beigrad
in
ceea
ce priveqte
repri-
marea
albanezilor
kosovari
:
Nuvreau
sit
justific
crinte.
Totuqi,
pentru
lunrcatrttreagci,
sdrbii
sunt
vinovati
pentru
toctte.
Faptul
cd
cle
partea
sdrbd
a
fost
purtat
un rdzboi
murtrar
nu
tnseantnd
cd
ceilarti
tlLt
aLt
fdcut
acelaqi
lucru.
Eu
am
trdit
34
cre
ctni tn
Kosovo.
o parte
a
populaliei
albaneze
a
pregdtit
de
clecenii
curdyirea
etriicd
a
regiunii
Kosovo
de
sarbi.
Noi,
sdrbii,
crorim
crrepturi
egare
si
democrasie,
dar
ace;ti
albanezi
doresc
sd
cloriine.
1."..1
l,n
fost
de mai
multe
ori
acuzat
cd
a;
fi
un
reprezentart
at
icreii
serbiei
mari.
Rdspunsul
ftrcu
este
urmd.toittl:
Dacd
o
serbie
mare
nu
se
poate
reariza
decil
nunrui
prin
crimd,
atunci
re-
nun .la
a$a ceva.
Dacd
o
serbie
micd'nu
poate
fi
menyinutd
decdt,
iard;i,
numai
prin
crimci,
suttt
de itenreii
tmpotrivit.
$i
chiar
dacd
a;
fi
singurul
sArb clin lume
;i
nu
o;
puteo
supravieytti
decdt
numai
prirt
crilnd,
o; refuza
;i
acest
lttcrurr.
Iresponsabilitatea
cu
care
liderii
oficiali
de
la
Belgrad
au
provocat
reactria
durd
a
vestului
condus
de
America,*oricum
incapabild
s5 priceap[
rhcllcinile
istorice
ale
conflictului,
;i
urmirile
catastrofale
ale pdcii
forfate,
teroarea
<ieclansati
de
ucK
sub
ochii
truperor
KFoR
;i
exodur
in
mas[
at
popuialiei
sdrbe,
motiveazf,
din
plin
participarea
Bisericii
ortodoxl
S6rbe
la
efortul
pa;nic
de
schimbare
i regimurui.
Biserica
este
che-
mat[
sd
reconstruiar.l:?9u
ce politicienii,
afla{i
at0t
de
o
par-re,
cflt
gi
de
alta
a
baricadei
ideologice
;i
militare,'au
distrus.teea
ce
fo(a
armei
a
distrus
in
cateva
zile,
in
virtutea
logicii
sim-
pliste
a
identific[rii
riului
gi
binelui,
va
fi
reconstru]t
intr_un
timp
infinit
mai
lung
si
cu
o energie
ce va
rrebui
sd
fie
infinit
mai
nuanfat[ gi
mai
atent[
la
destinele
personale
qi
colectivero.
Provocarea
post-modern[
gi
urm[riie
ei
s0ngeroase
in
Bal-
cani
aduc
la
lumina
zilei
gravul
dezechilibru
dJputeri
de
Jupx
clderea
comunismului.
in
rxzboiul
rece
erau
ingajate
doul
blocuri
de
state
diverse
unite
prin
duqmanul
.o,irr.
Blocul
comunist
se
lupta
cu
cel
capitalist,
NATO
se
infiunta
cu
pactul
de
la vargovia.
Confruntarea
post-modern[
nu
mai
este
intre
;l
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 18/89
o alianl[
Ei
alta,
ci intre
o mare putere
economico-militard,
cea
a
Vestului,
gi
un numlr
de
state
f[r6
putere
ale
Europei
de Est.
Rusia
joacd
rolul
unei
mari
puteri,
fiind in
acelagi
timp
dependentd
vital
de
resursele
economice
pi
tehnice
ale
Vestu-
lui.
Noutatea
mai constl
;i
in
faptul c[
nu
se mai
confruntf,
Estul
cu
Vestul,
ca
jum5t5[i
de continent
qi
lume,
ci
se
con-
frunt[,,esticii"
cu,,vesticii"
sau,,pro-occidentalii"
cu,,na[io-
nali;tii"
aceleiagi
[[ri
sau
regiuni.
Fie
c[ este vorba
de
con-
flictul
armat
sirbo-albanez
sau
de cel
politic
romdno-maghiar,
terenul
de
luptl
este acela;i
pentru
ambele tabere
gi
mereu
se
afld la
mijloc
acelaqi lucru:
raportul
dintre majoritate
gi
mi-
noritd1i.
Minorit[trile
imping
r6bdarea
majoritdlii
la
limitd,
iar
cAnd
majoritatea
devine categoric[,
Vestul
reac[ioneaz6, gi
cir-
cul mediatic
poate
incepe.
Inainte
de a
folosi
armele
de
foc,
r5zboiul
post-modern
uzeazd,
din
plin
de armele
mijloacelor
de
comunicare
in
mas5.
Rizboiul
din fosta Yugoslavie
este un eveniment
militar-po-
litic instrumentalizat,
de ambele p[4i,
in intregime
prin
ca-
nalele
de
comunicare".
Ma;in[ria
dezinform6rii
este
perfectb.
Eticheta
de
extremism
sau
fundamentalism
odat[
pus[,
nu
se
scapd de
ea
decdt
dup[
un
secol. Sdrbii
sunt in congtiinfa
me-
diaticd
a
germanilor
de
acum
un
popor
de
criminali.
Iar
aceastd
imagine
este
prezenti
in
mintea
unui
popor
care, la
rdndu-i,
a
suferit
pi
mai
suferl inc[
de
pe
urna identific[rii
cu regimul
lui
Hitler
Statisticile
de
la
noi
au aritat cum,
la inceputul
lui
1996,
doar
7Vo dintre maghiarii
din Transilvania vedeau
in re-
lafia
cu
majoritatea
romdneasc[
o
problem[,
pentru
ca
ultimele
sondaje
s[
indice un
procent
de
peste
40Vo.
$i
aceasta
in
con-
ditriile in care
din 1996 incoace
drepturile minorit[1ii
maghiare
au fost
sporite, iar
reprezentanlii
acesteia
participl
substanfial
la actul
guvernIrii.
Ce indic[
aceste cifre,
dincolo
de
orice
tentativi
odioasd
de a
pune
semnul comparafiei
intre
Kosovo
gi
Transilvania?
Ele
indic[
faptul
c[, odat[
deschis[
prin
cam-
panii
de
pres[
cutia resentimentelor
sau
odati
indus[
falsa
nevoie de
noi
drepturi, spirala
revendicirilor
nu mai
are
sfdrsit.
invecinarea
este
transformatd
in
dugm[nie
qi
situatria
de
mi-
noritar,
resimtrit[
ca permanent,
oiense
$i;;i;;aie
ain
partea
majoritarului.
.
Provocarea post-modernd
este
bazatd.pe
imensa
ipocrizie
a
celor
puternici.
Cei
care
igi.vor
fi
persecutat
primii
minoritilile,
sunt
cei
care
astdzi
incurajeazi
minoritrur.
urtorr.
sil."rrru
in
orice
alt
motiv,
dar
nu
dintr-acela
ui
rar"r*pela.i"rin"i
proprii'
Guvernur
american
nu
a
recunoscut
nici
pa'ne
azicrima
impotriva
umanitalii
petrecutd
oouia
ru
masacrarea
indienilor.
Nici
Fran{a
nu-qi
aduce
aminre
cu
prrcere
d"
;"lir;J.
u.i-
milare
a
germanilor
din
Alsacia.
Nici
Austri"
iirl.i
Urg*i,
nu-gi
fac probreme
de
c.onsJiinfs
pentru
secorele
ae
imperiatism
multietnic.
Aqa
cum
nici
Rusia
ql
nl.i
Ucraina
"r^r".ga"a"r.
[-qi
corecteze
orientarea
fa{[
de
minoritili,
inclusir-iuia
a"
cea
rom^neascd.
in
fapt,
toate
starele
;;i;;il,"'a"
,ri#ia"r,ur-99
for@
penrru
a_ajunge
la
o
unitate
nafional[
eficientd
politic
qi
economic.
$i
niciun
stat
dintre
celeputerni..
Li
,u
ar
fi
dispus
s[
se
antreneze
intr-un
joc
intern
de-a
autonomia
etnica.
Pentru
cd
toate
statere
put.*i."
de
aziqtiu
"ur.'rrrt
imite.le
pluralit[1ii.
or,
tocmuia""ste
state
sunt
primele
care
intrelin,
printr-o
poriticr
a
duritrtii
$i
a
sentimentalismului
deopotrivI,
haosul
pluraritrlii
etnice
din
fhrile
est-europene.
De
unde
concluzia
la
indemAn5,
cI
dubl;;".;la;
o,],1.rr_
:lt::,1f]::re
expresia
unei
politi"i
in
.u."
minoritrlile
sunt
ooar
tnstrumentul.
Din
nefericire,
de.provocarea
post_moderni;tiu
sd
facl
celmai
mult
uz
conduc[iorii
confesionari
ai
minoritalii"..
crrrr
episcopul
ui
reformat
de
la
Orade
a,
L6szl6T;k;;
;
;;;;;.itf
..
FIr[
sd
dlm
ap,
la
moard
teoriilor
mai
vechi
qi
mai
rol
J"rp."
conflictul
religios
mondial
gi
despre
impl4irea
gr-p.i
qi
,
ymi]
intr-o
zon[
,,civilizat*,
proL**to_carolicl
qi
intr_alta
,,barbarr"
ortodoxo-islamicI,
nu put"m
sd
nu
constu,an,
unL"]
narea
periculoasr
a
identit[1ii
confesionale
in
revendice.ile
minoritare'
Nrscut
in
minfile
telor
frr[
d"
ou.r.r."
.eru"rrr
post-modern
caplt[
un paradoxal
a]iat
in
Bisericii"
,i
.*r"
I
i
I
i
i
I
j
I
i
i:jh
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 19/89
a)k-
siunile
minorit[1ilor, devenite
;i
ele, de bun5-voie, instrumente
politice.
Efortul ecumenic
din
perioada
de dinaintea
comu-
nismului,
care
s-a
n[scut
tocmai
pentru
a
depfui falsele
bariere
puse
de
rdzboiul
rece,
este
ast[zi
minat
in profunzime.
Egois-
mul
qi
161na
minorit[1ilor
confesionale
capdtd dimensiuni
alar-
mante.
Nu
numai
refuzul
inclp[{Anat
de a recunoa;te
rolul
Bisericii Ortodoxe
RomAne
ca Bisericl nalional[
este simp-
tomatic, dar
qi
seria
de
pretentii
fat[
de Stat
pentru
sprijinirea
qi
finanfarea
diviz[rii
conqtiinfei
qi
corpului
societ[fii
rom6-
negti. Motiv
pentru
care,
in
ceea
ce
prive;te
proiectul legislativ
aflat
in
dezbatere,
numai
o Lege
a Cultelor avdnd
la
baz[
res-
pectul
fal[ de
principiul
propo(ionalit[tii
dintre
numdrul
de
credincioqi
Ei
ajutorul
subsidiar
al Statului
gi
dAnd
;anse
de
manifestare
identitar[
minorit[1ilor
istorice,
poate
evita
trans-
ferarea
pe
tlrim confesional
-
cel
mai ugor inflamabil
qi
cu ur-
mlrile
cele mai
imprevizibile
-
a
provoclrii
post-moderne.
S[
vedem,
in cele
ce urmeaz[,
in ce
m6sur[
proiectul Legii
Cultelor
infelege sI
atenueze
din
isteria revendicativl
qi
s[
pun5 nu
numai relaliile
generice dintre spafiul
religios
qi
cel
profan,
dar
qi
pe cele dintre
diferitele
Biserici, confesiuni
gi
organizalii,
pe
fdga;ul
juridic
al
normalit[1ii.
6.
Termenii
juridici
ai
libertlfii
religioase
Ceea
ce
surprindea
de
la bun
inceput in formele anterioare
ale
proiectut
Legii Cultelor
era
nu
atit
lipsa
definiliei explicite
a
cultelor,
cit
lipsa unei
delimitlri
clare intre culte
;i
asocia-
liile
sau
fundaliiie
cu
caracter
religios. Nici
proiectul actual
nu
exceleazd
prin
precizii terminologice.
Redactorii
romAni
ai
proiectului legislativ
nu sunt
singurii aflali
in aceast[
situa-
tie. $i
alte
1[ri,
inclusiv
occidentale,
se confrunt[
cu
limitele
definitiei
juridice
a
cultelor.
Motiv
pentru
care
se folosesc
definiyii
de
lucru
gi
se
aplic[
mai
cu seam[ un sistem
cu
doud
clase
de
paritate
tn
trepte
(Zwei-Klassen-System
gestufter
Paritiit)3',
adic[
de
diferenfiere
intre
asocialii
;i
culte,
drep-
turile
celor dintii l[murind
pozitiv
*
iar nu
doar
negativ,
prin
interdicfle
-
ceea
ce au
specific
cele
din
urm[.
Generozitatea
pfincipiilor
cu
care
incepe
proiectul
legisla-
tiv este
conform[
declaraliilor
qi
tratatelor
interna(ionale
privi-
toare
la drepturile
fundamentale
ale
omuiui.
Respectarea
aces-
tor
libert6li
din
partea
Statului
este
r[spunsul
la respectul
fa[[
de legile
statului
din
partea
celor
care
fac
uz de
libertrlile
re-
cunoscute
qi
garantate.
Articol
1 din
proiectul
de
Lege
sun[
astfel:
Statul romAn respectd;i
garanteazd
libertatea
de
gdnclire,
de
con;tiinld,
de
credin;d
;i
de
religie
oricdrei
persoane
cle
pe
teritoriul Romdniei,
tn conforntitaie
cu
Constitiyia,
cu legile
ldrii,
cu
pactele
;i
tratatele
intentafionale
la
care
RomAnict
este
parte.
Articolul 2 din proiect
defineqte
libertarea
religioasl
ca fi-
ind
dreptul fiec[ruia
de a
avea
sau
de
a
acl.opta
o religie
sau
o credin{d religioasd (s.n.).
Mai
jos
se
precizeaz\,,
cd,
nimeni
nu poate.fi
constrAns
sci
adopte
o opinie
sau
sd aclere
la
o
credin{d religioasd
contrctr
conving
e
rilor
sale
(s.n.).
Articolul
din
proiect
preia
terminologia
Articolului
29
$
1
din
Constitugie:
Libertatea
gdndirii
;i
a
opiniilor,
precum
;i
libertatea
cre-
din{elor
religioase
nu
pot
fi
tngrddite
sub nici
o
fonnd.
Ni-
meni
nu
poate
fi
constrdns
sd
adopte
o opinie
sau
sd adere
la
o
credinld
religioasd
contrare convingerilor
sale
(s.n.).
Sunt
dou[
registre
care
se
suprapun
in mintea
legislatoru-
lui
romAn, dar
care intr-o
Lege
a
Cultelor
au
nevoie
de
delimi-
ffiri.
Si
aceasta
nu
pentru
c[ intre
cele
dou[
libert5li,
de
opinie
qi
de credinf5,
nu ar
exista
o
leg[tur5,
ci
pentru
faptul
cI
pe
cele
doud libertati,
luate
separat,
sebazeazd.
dou[
realitdli
diferite.
,-)
cu riscul de a fi acuzali
de
artificiu
de limbr,
distinclia
tre-
a
buie fdcut5.
Necesitatea
ei
este
evident[
deoarece
numai
in
funcfie
de ea se
poate
defini
ceea
ce
este un
cult
religios
prin
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 20/89
-
x
,)
-t
ceea
ce nu
este
acesta. O asemenea
abordare
diferenfiat[ elimi-
n[
confuzia dintre
afirmarea
pozitivl
a
libert[1ii religioase
si
dreptul,
interpretat
ca atare, de
asociere
pe
temei religios
flr5
a
se
fine
cont
de
limitele
legale
ale
libertlfii.
Este
in
fapt
ceea
ce
in dreptul
german
este
infeles
pnn
sistentul cu doud
clase
de
paritate
tn trepte, un
sistem care,
fIr[
s[ fie
discriminatoriu,
menline
o
limitl
clpr[ intre
permisivitate
gi
non-permisivitate,
cea
din
urmd avAnd
principial
perspectiva
de a
fi
abolitl
in
cazll
in care
o asocialie cu caracter
religios
se
inscrie
in
ca-
drele
legale ale cultelor recunoscute.
Cum
proiectul
romAnesc
al
Legii
Cultelor vine intr-o
epocl
a grijii
fa [ de drepturile individuale, grijI
justificatd
printre
al-
tele
de barbariile
petrecute
tocmai
in acest
secol, el debuteaz[
prin
propozilii
juridice
menite
sd
sublinieze atagamentul
le-
gislatorului
romdn
fa[[
de
aceste
drepturi.
CX
legislatorul
se
orienteazl primar
dup[ texte legislative
intemafionale, se vede
cu
ochiul liber.
in
art.
18
din
Declarafia
universal[
a drep-
turilor
omului se
afirmd:
Orice om
are dreptul la libertatea gdndirii,
de
con;tiinld
;i
religie; acest drept include
libertatea
de a-qi schimba
reli-
gia
sau convingerea, singur sau
impreund. cu
alSii, atdt tn
pu-
blic,
cAt
qi
privat, prin
tnvdydturd, practici
religioase,
cult
Si
tnde p
lini
re
a
ri
turilo r
(s.n.)".
Aceea;i triad6 terminologicX
-
redusd
curent la dubletul
religie-convingere
-
este
preluat[
in
Pactul interna(ional
cu
privire
la
drepturile
civile
;i
politice,
ratificat
qi
de RomAnia,
gi
in
Conven(ia
european[
pentru
apdrarea drepturilor omului
;i
a libert[filor fundamentale,
qi
aceasta
ratificatl
de
fara
noas-
tr[.
Enumerarea
celor
trei feluri
de libertate
-
de
ghndire,
de
constiin [
;i
de religie
-
nu
poate
fi
luat6
drept
punct
de
ple-
care pentru
o eventualI identificare
sau
interschimbabilitate
a
acestora
intre ele.
Articolul4
nu oferd
o
definilie
a culteloi, ci se mulqume$te
numai
cu o
constatare:
.Formele
de
organiT,are
a
vie;ii
religioase
tn
RomAnia
sunt
cultele
religioase.
cum
aceast[
afirmafie
nu
rezolvi
chestiunea
definitiei
de
lucru,
de
care
depinde atitudinea
principialr
u
stutuiuinu
nu-
mai
fafd
de
cultele
recunoscute,
ci
maiiu
seam6
fafd
de
aso-
ciafiile
religioase
care
aspir[
la
acest
statut,
paragraful
urmi-
tor
adaug[:
.
In
Romdnia
funclioneazd,
de
asemenea,
asociayii
;i
fun_
dasii
cu
caracter
religios.
F[r[
s[
defineascr
direct
cultele,
textul
trimite
la
distincfia
esenlial5
dintre
cele
dou[
forme
de
organizare
a
viefii
reli-
gioase,
in
culte qi
asocialii
sau
fundafilcu
caract"r
r"rigior.
F.ste
un
progres
insemnat
atata
vreme
cdt
ripsa
unei
miiime
precizii
terminologicg
a1fi proiectat
gdndirea
legislativ[
pe
o
traiectorie periculoasd.
$i
aceasta
deoarece degJaba
se
stipu-
leaz[
drepturi,
dac[
nu
se precizeazdcine
face
,L
a"
et"
qi
cin"
nu.
Teoretic,
plecdnd
de
la
afirmarea
garant5rii
libertdgii
reli_
gioase,
care
cuprinde
in
sine
libertatea
de
asociere
qi
cea
de
manifestare
-
libertdtri,
repetrm,
legitime
gi
de
care
fac
uz
in
primul
rdnd
cultele
tradifionale
-,
oricine
se poate
,i*tr
uirut
de
o
Lege
a
cultelor.
in
afar[
de
curtere
deja
iecunoscute,
pot
pretinde
recunoa;tere
ulterioari
un
num[r
innnit
de
alte
apantii
la
orizontul
propunerilor
religioase.
Neutralitatea
stututri
p.in
care
acesta
este
obligat
s[
recunoasca
noi
culte,
dac[
acestea
intrgnesc
condifiile
prevlzute
de
lege,
ajunge
,a
fi.
i";;;."_
tatl
drept
permisivitate
flrd
granile.
-Fera
sa
fie
obligat
s[
precizeze
ce
sunt
curtele
ca
valoare
teologic[,
lucru
ce
nu
intrE
in
atribufiile
puterii
protur.,
t"-
gislatorul
roman
precizeazd,ce
sunt
acestea
in
comparafie
cu
organizafiile
gi
asocialiile
cu
caracter
declarat
rerigifs.
i,
,pi-
ritul
sistemului
cu
doud
crase
cre
paritate
tn
trepti,
aceasta
nu
inseamni
discriminare,
ci
realism,
at6ta
ur"*"
.hi
itriri,
,a-
manind
neutru,
constat6
realitatea
confesional[
a
momenturui,
fdri
sd
inchidl
porfile
pentru
o
evolu{ie
ulterioarl.
)
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 21/89
Definilia
cultelor
trebuie
descifrat[
din
prevederile
arti-
colului
23
privitoare
la conditiile
in
care
se
recunoa$te
un
nou
cult.
Acesi
articol,
la
rdndu-i,
trebuie
citit
in
paralel cu
arti-
colul
63
ce
precizeaz[
condiliilor
de
infiin(are
a
unei
asociatii
cLr
caracter
religios.
Articolul
23
Prevede:
in ca<.til
in
cire
Lm grup
cle
crecli,cio;i,
avAntl
identitate
cloctrinardr
proprie;
cloie;te
sd
se
constituie
tntr-Lm
cult
reli'
gios,
se va^ctcliesa
Secretariatr,tlui
de
Stat
pentru Culte,
de-
"p
tm A,d,
tn
v e
cl
e
r
e a
re c
o
mcu tcl
dr
ii
r e
c
uno a
E
t e r
i
i, urmdt
o
are
I e
docwnen,te:
1.
Expttnerea
cle
motive
ctsLtpra
temeiurilor
care
iustificit
cererea
cle
recunoa;tere
a cultului
religios:
2.
Lista
cu
numele,
prengnele,
varsta,
actul
de
iclentitate,
odresa
aclepyilor
t,iitorlului
cult,
semnirtura.
Numdrul
acelora
dintre
acte^p;ii
viitorului cult
care
swtt
cetd{eni rontAni
cu
clomiciliu
it
RomAnia,
trebuie
sdfie
cel
pulin
0,57o
din
totalul
popttlatiei
ldrii
ta
data
tiltimului
recensdnitnt;
3.
Mdrturisirea
de creclinYd,'
4.
Statutttl
de
organiz.are
;ifwtclionare
("')
Articolul
63
se
referd
la
condiliile
pentru
recunoaqterea
unei
asociatii
cu
caracter
religios:
fn
caail
tn
care
wt
grup
de
credimcio;i,
avAnd
itlentitate
doctrinard
proprie,
cloie;te
sd
se
constituie
tntr-o
asocia1ie
cu caractei
integral
religios,
se
va
adresa
Secretariatului
de
Stat
pentru
Culte,
depttiAncl,
in
vederea
autoriZdrii
preala-
bile, urmdtoarele
clocuntente...
urmeaz[
o
list[
de
condilii
formale:
lista
cu membrii;
ex-
punerea
de
motive
asupra
cererii
de
recunoa;tere
drept
cult;
,totutrl
cle
organizur"
gi
funcfionare,
precum
9i
m[rturisirea
de
credinfd.
Recapitulam.;i
sintetizlm
condiliile
formale
pentru re-
cllnoa$terea
unel
cult sau
a
unei
asocialii
cu
caracter
religios:
conditia
numeric[
(a
c[rei
dovadl
este
lista
membrilor),
ex-
punerea
de
motive,
statutul
de
organizare
9i
funcfionare,
pre-
zentarea
m[rturisirii
de
credinf5.
Printre
aceste
condilii
nu
se
reg[sesc elemente
dupl
plrerea
noastr[ esenliale:
1" istorjcul
acelei
organizagii cu caracter declarat
religios; 2" dovada
cI
este
recunoscute
drept
cult
sau
drept asociafie
in cel
pu[in
trei
ldri
democratice
din
Vest
gi
in
cel
pu{in trei
{[ri
post-comuniste
(dupb principiul
practicii
comparative
si al reciprocititii
le-
gislative)
gi
3'rolul
pe
care il
au cultele deja existente
;i
recu-
noscute
ca
atare
in
procesul
de
recunoagtere
a
unui nou
cult
sau
a
unei noi
asocialii cu
caracter
religios.
S[ iulm
aceste
ele-
mente
pe
r6nd.
1_l .o".ul*gJgggzgggI9_spliq{e_I99uno_a$ery?_drep-tcult
sau
EreFiasocialie;
ad
i
c
I
iec u n oasterea
c
aracte iuini
flc]eI-.
po.zitin@+-utillU
jUlqqaieq_t-gpcini_c1g.i-
solicit[rii. Organizafii n[scute din teroare
sau din inqellciune,
iffi
a66trrca
legilor morale, nu
pot
oferi
garanfia
de a fi
parte-
ner
social al
Statului.
in
lipsa unor
criterii
interioare,
de
naturl
teologic[, Statul dispune de criterii sociologice
;i
juridice.
Or,
modul
in care
o organizafie
in{elege
s[ le respecte
se
vede
cel
mai bine
nu
numai in
m[rturisirea de credint[,
dificil
de
jude-
cat
ca
fiind
anti-social[, dac[
nu
este ca
atare
formulat5,
ci
mai cu
seamd
in drumul
prin
istorie.
Cum
insd
majoritatea or-
ganizuiliilor
cu caracter declarat religios
sunt de
datf, recent[,
istoricul,
la
rAndul lui, nu este un
criteriu
singur
suficient.
.
2
I
4
gl
i
c a
rea
p
r
gc
t
i
c i
i
c
g1n--pq
$Iryg*ar_g1ll
ngtp:-qlr_ry
g
1:
ggg{rtg]ggiqlqliye
este utili intr-o
dubl5
p-erspryJfyg
Pe
de
Ep
arte, Gmn
ali
aid
doiin
a-Statulm
ro man- d6
aI ni ere
I a
practica legislativI internalionalX,
iar pe
de
alt[
parte
aratd
cum aceast[
aliniere
Ily
sg
p-logygg
plln
copigry, ci
presupune
un
proces
propriu
de
judeCatA
tnaldilpo:{nie
a
realitdlilor.
Astfel,
argumentul c[
o
organizalie religioas[
este
recunos-
cut[
drept
,,Church"
in Statele
Unite ale
Americii,
de
pild5,
este lipsit
de
greutate
gi
nu poate
obliga legislatorul
romdn
s[-l
')
ia in
ionsideialie,
din dou[
motive: mal
intdi,
te{llg1yl
-dg
(a
*;Cbph*qqu
gg gu
arg.aceeagi
acoperire in cele
doul
sisteme
JgI4l.
;
ap oi,
re c un o a.sidib
a s
ta t
u
I
ui?-tc'
nlfl;e
lilrc 6''
iffi
-
_i
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 22/89
plic[
in
Rom0nia
cu totul alte
obligalii ale
Statului
qi
alte drep-
turi ale cultului
respectiv
dec6t in America3e.
IatI
de ce,
drep-
tul romQg
ALe Loa 9_-ry1-e-tiy-e_ e
q[
ge
Af_i_9-11- _qzA..m.ai
curdnd dup[
.
9el
y_9s" -eur9p-e"-a-u,
plai
apropia
ca
istglig
pi"
pentalital-g5lg*cel
.
practicat
il
_Bg*4lig.
CAt
priveqte
recunoa$terea
in
{[rile
post-
comuniste,
condilia
nu este
lipsit[
de
un
folos
practic,
atAta
vreme cAt
organizalri
care au un anumit
statut
gi
un
anumit
profil
in
Vest,
pot
avea alt
statut
qi
alt
profil
in
Est. Ceea ce este
in Vest o
pat[
de
culoare intr-un
peisaj
oricum
foarte
pestril,
poate fi in Est, pe
fundalul vacuumului
juridic
gi
al crizei
eco-
nomice, un pericol
la
adresa siguranfei
individului
qi
chiar
a
Statului.
Credem c[ nu este nevoie s[ accentu[m
cAt de important[
este
expunerea
comparativ5 intr-un domeniu
in care amenin-
f[rile
cu democrafiile
occidentale,
cu
spectrul
ruginii mondiale,
sunt la ordinea
zilei.
I-egislglgrul
ryrydn-
t1e" u _e-
s[ _s,e
r-4pgrteze
la
ry9d9le
gis,isteme-Cxiste:tG,
pe
care
ilsr
nu
e9t_e_g-blig?f.qE
_l".gpigZg-.
Dreptul
comparativ
are menirea
nu numai
de a
gdsi
c[ile
pentru
o minim[ uniformizare a dreptului
internafional,
dar
gi
de a ardta
specificul
fiec[rui
sistem
juridic
nafional
in
parte.
Comparatia are
intr-un
caz
precum
cel
al Romdniei
qi
un
rol confirmativ, anume c[ ne afl[m
pe
drumul
autentic
al de-
mocratiz[rii, atAta vreme
c6t actele noastre
au
un coeficient
de inrudire fundamental[ cu cele ale
altor
1[ri
care,
precum
Germania
de pildd,
au
flcut experienfa
inceputului
democra-
tic de
la
zero.
Acesta
este sensul
apelului
constructiv la Eu-
ropa, un
apel
din
nefericire
transformat
de
secte
intr-unul
de-
magogic
gi
intr-o
sperietoare
eficace in
spafiul
politic
actual,
marcat,
dupd
o
jumdtate
de
secol
de
comunism,
de ignoranf[
teologic[
qi
juridic[.
3'Privitor
la
ultimul
punct
-
rolul
pe
care
il
au
cultele
deja
existente
qi
recunoscute
ca atare
in
procesul
de recunoaqtere
a
unui
nou cult
sau a unei
noi
asociafii cu
caracter religios
-
Patriarhul
Bisericii
Ortodoxe Romdne
propunea
nu demult
irL
fiinfarea
unui
Consiliu ecumenic
pgyig_p"al,
aga cum exist5
qi
in
alte
trdri,
ir1-Agglrglia
de
exemplu:.ACK
=
Arbeitssemein_
schaft
christlichen
KiiEhen/
eimsiliul
de lu.ri
al
gileridilor
__-,-1*^
sv ruvru
4t
ulJgllullul
cest
coniiriu
ai putea
pGiuq
d.ato.i.?6ilo^iri,
**H:::::
;,:.
1T.T
b
1l
u
ti
v
_i
s
titu
r)
ar.
;E
-p,o
p.i
u
liii
competenfd
nu poate
garanta
legitimiiJt",
r"rigiJ"ra,
.i
*iL"3,9
:.g
191vild
(re
speJt*.u
Co,
itit,
gi
ei,
a ordin
ii
de
-{rept
Wrbl :lor
m91av-qr )
a
pretendenfilor
la
staturul
de
cult.
Hotarand
numai
de
la
sine
putere,
f[r[
s[
{in[
seama
de
opinia
cultelor
deja
recunoscute,
Statul
se
instituie,
pe
de
o p'arte,
drept
instanf[
hotrrdtoare
intr-un
domeniu
care,
prin
,rl,uro
separirii
dintre
sfera
profani
qi
cea
rerigioasd,
nu poate
sa-i
apa4ine
in
exclusivitate,
iar
pe
de
art[ pirte
rezeazicapitarul
de
incredere
pe
ca.re
cultele
deja
recunoscute
il
defln
din'partea
statului
odat[
cu
recunoa$terea
lor
ca
atare.
Statul
nu poate
delega
complet
responsabilitatea
recunoaqterii
unui
nou
cult,
dar poate
oferi
acestui
proces
de
recunoaqtere
un
;;;"r-
sultativ
mai
amplu
;i
mai
temeinic.
in
acest
punct,
voinfa
po_
litic[
este
obligar[
s[
facr
diferenfa
dinrre
,trut.jiit.
f"
,"r-
men
lung
gi
cele
pe
termen
scurt.
Recunoa;terea
unui
cult
nu
poate
fi
punct
de program
guvernamental
iau
rezultatui
unei
conjuncturi
pllm[dite
din gantaj
ideologic
ru,
.o.upti;.1,,,-
plicatiile
acestei
recunoaqteri
depbgesc
granilere
uoinl"r
pu-
litice qi
morale
ale
momentului.
In aCest context nn nrrtam do^Ar .^1.,+^ .^-^-.^r^---
., 1n ffglt
contexr,
nu putem
dec0t
saluta
prevederea
din
ar_
trcotuLZ8
a
prezentului
proiect
legislativ:
1
I
Jr::::fiatul
de
,Stat
p.erytyu
Culte
s"oysriruig^91n
_C_q11pj[ii
gls
ullgjy
q
I
c
U
|t"e.
o
1
r
e
I
i
s
i
o
s
s
e
"tn
v e
ct e_r
ss' n
aj
ir;i:;;"'
n
o,
-g :Y aa :Y
ql
cUU9." 91
rytigiogse
"tn
vederqt"ana"lizd.rii
.uno,
'/
.tL?
?
t:
Y:
4,Jfl
g
r
r
t
-
KlLefl
1..
p
r
ry1
i-n
(
.v
i
a
I
a rsl
i
sr
a
q,t
d.
F
i e
c
a r
e
,1 - etis os
e-{te
liher
""9"a:r : l..port '.i2ay.9qisr
ti
sEe;t._C^.an-
/
* r,
o
lt*, "l
t
at
i
-u^._
i
^.
Mai
mult[
precaufie
in
limbaj
nu
ar
fi
fost
inutilE.
in
toc
ie
afirmalia
secretarirtul
de
stat pintru
Culte
constituie...
-
afir- 1
mafie
numai pa4ial
netezitd,de
precizarea
libertigii
cutteto.
a.
I
a
participa
la
Consiliul
consultativ
-,
ar
fi
p-utut-siap
Jir.;ti;
--L-
de genul:
Secretariatul
cle
Stat pentru
Culti
proprr*;;Qi;i;';;
)
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 23/89
r+
cotlditiile
funclionitrii
wtui
Consiliu
consultativ... Dupl
decenii
de abuz al Statului in materie
religioas[,
orice
iniliativ[
de acest
fel,
chiar
qi
bine
intenfionat[,
trebuie
sI
evite
pe
c6t
posibil
tonul
paternalist.
Revenind
la
importanla
precizlrilor
terminoiogice, ne
oprim
asupra cazului recent
al Martorilor
lui
lehova.
Asociat_ie
.
cu u
941acqer
de
la inceput
$i
pAnI
azi.cgmq -c_i4l3p9Calgrig,
antiiocial
gi,
in cazuri anume, chiar
criminaloo, ea a reu,sil
printr-un
lobby
puternic
s[
fie
rebunosCuls
de'iAteva
fdri
din
Europa
de Est. Bulgaria
de
pild[
a fost
fo4at[ de
cf,tre Con-
siliul
Europei. Tot astfel
$iLe1g3,*
a trebuit s[ accepte recu-
noa$terea
Martorilor tui Iiho,ia diept
cult. in
RomAnia,
Mar-
foril
sr-rnt
inregistrafi
;i
recunoscufi
ca
asocialie
religioasd,
iar
nu
drept
calr. Aceqtia nu sunt mullumiti
cu un astfel
de statut,
pus
in
evidenfi
;i
de circulara Secretariatului
de
Stat
pentru
Culte
din
25
martie
1991,
potrivit clreia
asociafiile religioase
au
nevoie
de aprobarea expres[ a
Secretariatului
pentru
con-
struirea
de sedii administrative
gi
spafii
de intrunire, aprobare
impunind
agadar
un minim control
din partea
Statului.
Con-
form
acestei circulare,
Primdria
din Tulcea
a dat ordin de sis-
tare
a construc{iei unui centru iehovist.
Martorii au acfionat
Primlria
in
judecat[,
iar Curtea Supremd
de Justifie a dat cfutig
de cauzf,
Martorilor,
prin apelul la
o
logic[
discutabild
in
cel
mai
inalt
grad.
in textul sentin[ei Curfii
Supreme se
poate
citi:
De
alffel, specttla{ia din
tntAmpinarea
depusd de Primdria
nrunicipiului
Tulcea, tn sensul
cd.
Organizasia Religioasd Mar-
torii
lui
Iehova
nu
face
parte din
rindul
cultelor
recunoscute
de
Stat, nu
poate
fi
avutd tn vedere,
tntrucilt
fu doctrina
ju-
ridicir, prin
cult
se
tnfelege atdt asocialie
sau organizalie
re-
ligioasd,
cdt
;i
ritr,mlttl
practicat
-
aceea;i
dubld accepliune
fi-
incl datd
;i
tn
Dic;ionarul Juridicat.
Argumentul
Cu(ii,
care este evident
gi
argumentul Mar-
torilor,
nu
recunoagte
pur
qi
simplu
diferenla
juridic[
dintre
_
cult
qi
asociafig-..Sentinfa
Cu(ii Supreme
de
Justilie trage con-
cluzia
cd declararea
unei asocialii
ca avAnd caracter
religios,
aqadar
in mod
unilateral,
atrage
dup[
sine
recunoa$terea
drept
cult. Incultura
teologicr
a
magistratilor
este
cu
acievf,rat
magii_
trall
cit
privegte
argumentarea
unei
sentinte
prin
apelul
Ia
Dicfionarul Juridic,
aceasta este
de-a
dreptul
"po.uia.
ert,
adev5rat
cd
in
actul
de
interpretare
a textel,or
legislative
sr-rnt
puse
la
contribufie
diferite
surse
hermeneutice
posedand
di-
ferite
grade
de autoritate.
in
cazul
sentin{ei
cuitii
Supreme,
completul
de
judecatd
nu posed[
o Lege
a
cultelor
actualiza-
t[
gi
nici
nu
se
foloseqte
de
cea
teoretic
aflat[
inc[
in
vigoare
-
Decretul
nr.
r71
din
4
august
194g
-
gi
potrivi
t
crarera"Mar-
torii
nu
sunt recunoscufi.
in
lips[
atdt
de
6az[
legislativi,
c0t
gi
de de
surse
de
interpretare,
curtea
apeleazd,liDicgonar...
Atdta vreme
cdt
noua
Lege
a
Cultelor
nu
este
nici
mdcar
votat[,
iar
in materie
juridici
nu
exist[
suficiente
indicii,
de-
ductibile
din
cazuri anterioare,
sentinfa
Curfii
este
abuziv[.
Singurele
puncte
juridice
de
referinf[
ale
curlii
sunt
Cons-
.littf
din_l pl
;i
Legea
nr.2I
din
t9Z4
referitoare
la
aso_
cialii.
Pebaza
legii
din
19
@xista
precum
toate
celelalte
trei
mii de
asociatrii,
cdte
sunt
inscrise
li
ora
aceasta
in
RomAnia.
Pentru
a
fi
recunoscu(i
drept
cult,
Martoril
reven-
dic[ libertatea
de
expresie
;i
rnanifestire
religioasd,
libertate
garantatr
mai
intai
de
legea
din
1924,
independent
de
carac-
t-q1ql religios,
9i
apoi
de
Constitufia
din
tgit.
or,
constirutia
din
1991
prevede
in
articolul
Zg,
paragraf
3,
orguniror"o
.L_
munitrlilor
religioase
sub
dubru
aspect: (...lpitrivir
lepii
si
dupd
statute-lf_f:g.pfji
Constitutria nu
prevede
;lriltin
GEXTuA
*cu
stafutul"act-cuiffiil
de
asocialie, pJzervdnd
reglarea
a"cestei
dh.fglr
-qpglltqe.
v"llJe,gg-i
se-i
e_g:t_qp_lij,
Ac-easta
ri"o
i[
spuna.qlTltgryqgxplesa:
qolriyil
legii.
lar
Iegea
incd
nu
existd.
Abuziv,
Qg:u-s"prem4
d -,t9gt1fi9
,,br"g3z{ilggea,
in loc
si
Q
rnlgg5.glqzgrMotiv
penrru
caie
deCizli
Curili
vi
cadea
in
desuetudine
odat[
cu
votarea
noii
Legi
a
cultelor,
care
enu-
merd
in
articolul
22
c,ele
15
culte
recunoscute
oficial
in
Ro-
mania
la
ora
actualh.
Dupd
intrarea
acestei
Legi
in
vigoare,
a
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 24/89
Martorii
au
toatd Iibertatea
sd ia de Ia
cap[t
tentativa
de
recu-
'-,
-,.--
-
t'
--,
'
-r,-"-'--''
l,--*---
-
--***--*-\
noa$tere
drept cult.
'
*Pentru'-n
lemffiituplimentar importanfa distincfiei
dintre
cult
gi asociafie
in
terminologia
gi practica
juridic[,
sd
lubm
comparativ statutul actual al
Mitropoliei Ortodoxe
RomAne
pentru
Germania
gi
Europa
Central[
cu sediul momentan
la
Regensburg. Consecvent
distincliei
pe
care, ca
gi
Diclionarul
Juridic,
Curtea
Suprem[
de
Justilie
de
la
Bucure$ti
o ignor[,
dreptul
german
recunoaqte
deocamdati Mitropoliei
Ortodoxe
RomAne
pentru
Gennania
qi
Europa
Centrali
doar statutul
unei
asocialii
(eingetragener
Verein),
iar nu
pe
cel al unei
p[rfi
a
dreptului
public
(K6rperschaft
des
offentlichen Rechtes).
Cu
toate ingr[dirile
de rigoare
ce decurg
din
acest statut: supra-
,
;1,'
_u
"
e
g9s
qqis
ra
d]Il_p
1{9
a
i
".y
"r}l_gp$l9eLfiffi
oi
tir
i,
afgptgli
9
rncasare
a rnrpoz{tilEfifi[rice;c,
existent
in
',"-
*Qermania
(un*di pt-d6
care
iifieatltate nici o
Bisericd
orto-
11':::dsX-
recunoscutil
in
Germania,
precum cea.greacI
q[
rffilnu
i I
fa-c
r.rz),*impo{fllitelea
predlrii pfln-profese.]i-p-1.[tit-r
dg
:t'at_a
'i./
religiei oittidoxe
qi
l1pbi
lonla-le
lp
gcolile
unde exist[
copii
-
11din
familii
romine
ortodoie, uq_rlpj*3nu1l
de_aclivitate
de-
-
i-Jpus
la Ministerul
de Interne
etc.*
^
Comparativ,'afituAiiin'ii ae
Tacto
a autontdlilor
romdne
este
mai
mult
decAt
ingbduitoare, motiv
pentru
care a
veni
acum,
precum
Martorii
lui lehova,
qi
a
pretinde
recunoagterea
de
jure
a statutului de
cult este
mai
pufin semnul dorinlei
dq
qme-
liorare
a
situaliei
prezente,
oricum buni
in condiliile
unei
' suStrinute
finanlIri
din str[in[tate,
cdi
expiESia-tent6tivei-de
a
{94l
noiqta
politicr
a momenfrilui
Qe
a acliot
+
p*t{p$sg
_4
clqa ul
qrgg_q{gnL
Demersiil-iehovigtilor
aratd l5murit
cAt
de
periculoas5
este
invocarea libertetii, atdta
vreme
cdt legis-
latorul
nu
vorbegte
o
limb[
juridic[
limpede.
Acest demers
mai arat[ enorrna
cantitate de impertinen[[ a
fenomenului
sec-
tar
post-comunist
de la
noi
gi
din
intreaga
Europ[
de
Est,
po-
sedAnd
o influen [
subteran[ deloc
proporfional[ cu
num[rul
de
membri". in
vreme
ce o
structur[
canonicI
precum
Mi-
tropolia pentru
Germania gi
Europa
Centrald,
parte
constitutivd
a ortodoxiei
germane
ce numird
in
total
un
milion
qi
jum[tate
de credincio;ia3,
este
nevoitd
sr
treacf,
prin
perioade
de
cer-
cetare
qi
a;teptare, asociafiile
de
la noi
nu
inceteaz
d
sd.
pozeze
in victime gi
s5
faci propagandr
internafional5
de
atragere
a
atenfiei
asupra
presupusei
lor
stdri
nedrepte{.
Argument-ulin-
vocat
constant
este presupusa
discriminare
nu
numai
practic[,
dar
qi
juridicd
a
comunit5filor
minoritare
cu
caracteireligios
din
partea
Statului
romdn
in
complicitate
cu
Biserica
ono-
doxd
majoritar6.
Tratamentul
diferenliat
este
prezentat
in
cu-
lorile
sumbre
aie
discriminlrii.
Aplicarea
diferenfiatd,
dar
nediscriminatorie
a legii
explicd
nu numai
tratamentul
actual
din partea
autoritdfilo.
g".-un"
u
Mitropoliei
noastre
de
la
Regensburg,
dar
justificd
qi
dreptul
autorit[1ilor rom6ne
de
a
aplica acelagi tratament
comunit[iilor
nou-infiintrate
sau
reactivate
dup6
1989.
in
acest
sens,
o
privire
comparativd
detaliatd
asupra
dreptului
gernan
este
mai
mult
decit
instructivi.
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 25/89
cele..$ase_
articole,
pentru
noi
sunt
relevante
primele douf,tu.
Arlil36 sbnd astf'el:
,
''
.-r-.'.l+\
'-
--
-t(
t
)
Drepturile
;i
dtttoriile
sociale
;i
cetdfene;ti
rtu sunt
nici
coicli;ionate
;i
nici
tngrddite
prin
exercitarea
libertd;ii
reli-
gtollte,;-
(
(2)
J)lzul
drepturilor
sociale
qi
cetdleneEti
ca
;i
admiterea
irt'poituri
achniristrcttive
publice sunt
independente
de ntdr-
turi-sirya
cle
t'reclinld
religioasd.
i,13)\Nirneni nu
este obligat
sd-;i
cleclare convingerea
reli'
gio)rsd.
Funcyiortctrii
publici
au dreptul
sd
purtd tntrebctrea
referitoare
la apartenen{a
la o
comunitate
religioasii,
nunni
crtnttci
cAnd
din rdsptmsul
la
aceastd
tntrebare
tlecurg
drep'
turi
;i
obligct1ii
sau cdnd
acest
lucru
este
dictat de
reaLizarea
unei. s.tcrtistici
a
popttlatiei.
,
(4)':Nimeni
nr,t
poctte.fi
obligat
sd
participe
la sluibe
reli-
gioase sau
la
ceremonii
sctu
sd
utilizeze
o
formd
de
iurdmdnt
religios.
Art.
137
conline
acele
prevederi
in baza c[rora
dreptul
;i
practica
juridic[
germane diferenfiazd
intre
cult
qi
asociafie,
intre sfera
dreptului
privat
qi
a celui
public
in
materie
de
or-
ganLzare religioasd:
i(l))Nu
existci
BisericiL
de
Stat.
(f1
,\tibertatea
de
asociere
tn
societdyi
religioase
este
garctLntatd.
(Jnirea
mai
multor
societdyi
religioase
tn
limitele
spatiului
Reich-ului
nu
este
supusd
nici
unei
forme
de
tn-
grdtlire.
:
1
3
fif
i
e c
ar
e
s
o c
i e tat
e r e
I
i
g
io
a s d
o
rdo ne
azd
;
i admini
s tr
e
azd
chestiunile
sale
tn
ntod independent
tn
cadrele
prevdzute
de
lege
pentru
to{i.
Fiecare
societate
religioasd acorddfunc;iile
sale
interne
fdrcl
amestecul
Statului
sau
al structurii
politice
locale.
{Ufspcietiiyite
religioase
cctpdtd
statutul
iuridic
potrivit
prei"etle rilor
generale
ale
dreptului
privat.
l(S1$octetityile
religioase
rdm1n
pdr{i
ale
clreptului
public
nltmai'clacii
au.fost
astfel
;i
pdnd acltm. Alte
societd;i
reli-
/r)
-r-1
V
/
"-'
gioase
pot
primi,
la
cerere,
aceleaEi
clrepturi,
clacd
oferd
i ,,fJgpj@ii
it,
E*-p
pfjry.s_ :Ustt-ri;i
p14mdr
de
mem_
::?y: ,:
9: wji
iI
li
W:q
irca
m
ci{
mil
i
i
oZ
"7
ai, i'
i
I i
; ;
;
;i;" ;, ;
'
il'
a,'
al
o t u
dreptului
public
se
unesc
tntr-o
asociayie,
aceastd
isociatie
estg.Wa parte
a
dreptului public.
. .\$))ocietd;ile
religioase
care
sunt pdrfi
ale
dreptului
pu-
blic
au
dreptul, pe
baza listei
de
impozite
fixate
ct)
deciziile
legale
locale
(ale
fieclrui
Land
in
parte,
n.n.),
sd
riclice
im-
po4 41
(bisericesc,
n.n.o').
V)Societdsile
religioase
sunt
pe
aceeasi
treaptd
cu asoci_
alule
care au
drept
scop
comun
cultivarea
unei
anumite
vi-
ziuni
asupra
lumi.i.
i
(8)
(...)
,
I
.
Constitulia
germand
din
1919
este produsul
unui
compro_
r
mis
intre
tradi$a religioas[,
fa[[
de
.ur.
stutul
se
simgea
Ei
se
.
imte
obligat
-
ceea ce
nu
inseamnr
tratament preferenfial
-,
qi
deschiderea
-
dictat[
de
postularea
libertdlii
religioase
-
1r
fa[[
de
evolufia
in viitor
a
pelsajului
confesional.
Releritor
la
primul
paragraf,
ar
merita
atenfie
faptul
cr postularea
inexis-
tentei
unei
Biserici
de
Stat inseamnd,
cu ace-eagi
forfr
de
lege,
postularea
inexistenfei
unei
ideologii
de
Stat.
Aga
se explic[
de
ce
separarea
dintre
Stat
gi
Biserica
nu
poate
justifica
procla-
marea
materialismului
ateist
drept
ideologie
in
Stat48.
Pentru
a menfine
un
echilibru
intre
cele
dou[
dimensiuni,
trecut[
gi
viitoare,
textul
Legii
fundamentale
a ales
constient
distincfia
intre
societ5li/
confesiuni
de
drept privat
gi
societItri/
'
corfesiuni
de drept public.
Aceastr distinciie
impiedici
ato-
mizarea
ftr[
sfdrgit
a spaliului
social
pe
criterii
reiigioase,
dar
garanteazilin
acelagi
timp
libertatea
de
organizare
pe
aceleagi
criterii
religioase.
un
echilibru
posibil
numai gi
numai
prin
diferenfiata
importanfd
acordard
instituliilor
de
drept public
9i
celor
de
drept
privat.
Ceea
ce
nu
este
recunoscut
ca
fiind
de
importanf[
nafionald,
nu
inseamn[
cd
este
condamnat
automat
la
inexistenl[.
Statritul
de asociatrie
al
Mitropoliei
ortodoxe
Romdne
pentru
Germania
qi
Europa
Centralf
nu
diminueazd
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 26/89
din
elanul
pastoral
qi
nici
din
respectul pe
care
celelalte
Bi-
serici
din
Germania,
evanghelicl
gi
catolic[,
sau autoritllile
locale
o aratf,
credinciogilor gi
slujitorilor
Mitropoliei.
Trecerea
de
la
sfera
privati
la
cea
publicb
se
face
potrivit
unor
criterii
de felul celor
enumerate
de articolul
23
dinproiec-
tul
nostru legislativ.
Cu diferenfe
notabile.
Mai
int6i,
diferenfa
dintre
cult
gi
asociafie
este in
dreptul
gefinan
ancorat[
in
tex-
tul
Constitufiei, ceea ce
ii
dI
o altd
greutate
in
balanfa
actului
judec[toresc.
La
noi,
Constitufia
din
1997,
garantdnd
la
r0ndul
ei
libertatea religioas[
gi
corolarele
acesteia,
de
organizare,
m[rturisire
gi
practicare,
trimite
in
cele din
urm[,
pentru
detalii,
la
cadrele Legii
Cultelor.
Apoi,
o diferenl5.
notabil6
este
gi
cea
care decurge
din modul
de
aplicare
a
criteriilor
d'e recunoaqtere
a
statutului
de cult, a statutului
de
parte
a dreptului public.
$i
aici, ancorarea
constitufionald
in
dreptul
gernan
a
distinctriei
cu
pricina
face
imposibil[
invocarea
libert[tii
garantate
de
Con
stitulie
impotriva
Le
g
ii
Cultelor-
Afirmarea
tibert[f
ii
.1eli-
.
gioase
se completeazd
cu
criteriile
de rigoarg.
Acestea,
la
r6n-
dul lor, nu
sunt considerate
ca
suficiente,
ele fiind
sunt supuse
interpretlrii
juridice
a
intregii
Constitulii.
Consecinfele acestor
prevederi
constitulionale
-
legate
de
diferenla intre
cult
gi
asocialie gi
de criteriile
de trecere
de
la
un
statut
la
celllalt
-
le
observ[m
tot in
leglturl
cu Martorii
lui
lehova.
Ca
qi
in
Romdnia,
organizafia incearcd
gi
in
Ger-
mania
s[
capete recunoagterea
drept
cult. Reacfia
justiliei
ger-
mane
trebuie sd dea de
gindit
Cu(ii noastre
Supreme.
Cer-
erea
societ[1ii religioase
a
Martorilor,
de
a
fi
recunoscufi
de
c[tre Land-ul
Berlin drept
parte
a
dreptului
public,
a fost
inain-
tat[
acum
aproape un
deceniu gi
respins[
in vara
lui
1997
de
cltre Tribunal
administrativ
federal
(Bundesverwaltungs-
gericht),
instanfd imediat
anterioari
Cu4ii
Constitutrionale
(BundesverfassungsgerichQ.
Martorii au inaintat
cererea
de
revizuire la
Curtea
Constitulional[,
care
se
va
pronunla
incd
in
acest an. Ne oprim asupra
deciziei
instanlei
gefinane
nu
numai
pentru
a demonstra c[
Statul
autentic
democratic
nu-qi infelege
[-v,
.a
L..'
libertate
fbr[
responsabilitate,
instanf
a
g;il;
;;;;r^
:.r_
t.:r
neutralitatea
confesionard
drept
permisivitate
absolut[,
dar
gi
; fT3,1.d._.,
cum
in
acest
domeniu,
al
,.tmUe.ii
JI
statut,
;
un
rol
rmportant
il
joacr
factorur
timp.
Demersurile
iehoviste
'f"
se
deruleazd
de
aproap
e
zece
ani
gi
au
trecut
prin
toate
instan-
ll
fele
intermediare.
sentinlele
*io.u
au
fost
in
parte
pozitive,
ti'
iil
parte.neg.ative,
unele
argumenrAnd
din prr;;i6l.d"r.
"
al libertrtrii
religioase,
artere
iin
cel
ar
obligatriilor..
a."rrg
din
i
3ll1i,11,Tli"f:
:lJ
:.9
i1
n
ers.ne-c
ti
v
a
i
s
ioric
a,-uii"
r.
ai, p"r-
specti
vI post-modern[*r.
Fiptui
c
d
actul
.;
uA".itor"r;
;;;.;_
d1l9.
la
o
instanf
a\17tt1giar6
procesul
i"
fo.rrr*";i
l;;"r_
l'lldr."
3
ungi
opinii
juridice
normative
curminAnd
in
decizia
definitivd
a
cu4ii
constitulionale.
cazur
Martorilor
este
bri_
zant
gi
cunoaqte
variafii
{9
iltgrfretare
in
contextul
mri
i*g
a
chestiunii
statutului
juridic
al
Isiamurui
i,
G;;;;;
^.^
i'iri"rii
,
lui
lehova
constituie
in
acest
sens
un
test
juridic5o.
deral
din
vara
lui
1997
sun[
astfel:
O
co.m.unitate
religioasd
care
nu
aratd
fayd
de
Statul
cle.
:::::r
l:t:litate
a
_ne
c
e
s
ard
une
i
c o
tabordri
p
r'
t,
i"i'
iun
s,'
nu
'
trt"'i
ar-
porir";';;rp
htl',i
^,,Ll:
^
t :-
^
ului
p
ub li
c.∈A.*9-S
;
1
9
i.
I o
ia
I
i
t dy
i,
I ip
s
d c
e
)
*,
tu
"
;,
;-
dare
a
s
tatutului
c oie
s
p
uizdt
or,
r rt
grii
p;;"";;
;;-r;;',
::::r:^:r: ::ta,y
retisiyasd
(adici
naaj,r6.it
ru
ii"ir"i
".".t
'ry:g**:Uu-rylrf
::'Sp_%ticjrukateseriterri"Tiiia,
-***-Y---
cdtre
Statsl
*.;,
Argumentul
central
reziddin
esenfr
in
modul
in
care
intre
l3T:.:l*^f
l,
3*
..?
s or
ic
itr.
rec
;";u,;;;
;."pi
;,,
#;;
:gi:,:*r: 1l.lelaf"rrgsJo_i4li14e
.
nu
ge
:.ud;;i'_;.;;
i
permitd
colaborarea
in
domeiiil
ae
ini.iie;h*.=crii
roimare
-
*-t;ff;j];H#:,1
H;iflH,,H,t
,?i,'ffi
:
:::1,
li:i
lrlel,r-e.?te
in
c
on
text
ui
t"*tuiui
;
;;;;tili#i:
n
timp
-
onal.
In-
deplinirea
criteriilor
formale
nu
este
suficientr
priTrl
ro"_
?
mai pentru
cd
Statul
nu
infelege
neutralitatea
lui ,r;r";.;ii;
t
:?::f:H"::jj,jy,_ll
rlrerlse
neutraritatq"l,l
p.i*ipi"re
t
ffi:'.1#$#::::
j::'fiff
."^'9:r;L"*;r,,g.ffi
:;J#';r-7
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 27/89
erca
Martorilor,
bazdndu-se
pe propria
lor
mlrturisire
de cre-
din[6, ce
condamnl
orice
formd
de
putere politic[.
Flr[
s[
aplice o
discriminare activ[,
Statul ia
act de autodiscriminarea
(sau
discriminarea pasiv[)
la care
se
expun
chiar Martorii
pllrn
refuzul
unei
fidelit5fi
fagl
de
dreptul
in
vigoare
(Rechtstreue)
gi
ajunge la
concluzia c[
intre
el
qi
organrzalia respectiv[
nu
pot
fi incheiate
acorduri
cu valoare
reciproc[,
Martorii
soli-
citdnd de
la
Stat
(drepturi)
ceea ce ei nu vor
s[ ofere
Statului
(achitarea
de obliga{ii).
Avind in fafa
ochilor
exemplul
recent
al Germaniei
qi
lip-
sili de obazd,legal[
actualizatd,
factorii
de decizie romdni
nu
se
pot
aventura
in
a
recunoagte
Martorilor
lui lehova
sau
oric[ror altor societXfi
cu
caracter
declarat religios
statutul
de
cult, ca
qi
cum aceastb recunoagtere,
in
jurul
c[reia se
face
ffirl
indoiald
mult zgomot
qi
se exercit[ felurite
presiuni,
ar
re-
prezenta
dovada
peremptorie
a democratizilni.
Germania
nu
este
mai
pu[in
democratic[
dup[
hotlr6rea
din
1997s'.
Modificarea
impusd
articolului
24 de membrii
Cabine-
tului,
potrivit
clreia recunoaqterea
unui nou
cult nu
intrl
in
atribufiile Pre;edintelui,
ci in cele ale
Guvernului, nu
este
doar
expresia
unui orgoliu.
Ea
poate
contribui la formarea
impresiei
cd viatra religioasd este
unul
dintre resorturile actului
de
gu-
vernare.
Or, aga cum am
afirmat deja,
recunoagterea
unui nou
cult nu
este doar
un
act administrativ.
Ea implic[
acordarea
unui
capital
de
incredere
din
partea
Statului
gi
presupune
ur-
mlri la nivelul intregului
corp
social. Ceea ce articolul poate
suporta ca un corectiv este precizarea
cd recunoaqterea
unui
cult religios
se
face pebaza
recomand[rii
Secretariatului
de
Stat
pentru
Culte,
dupd
ce
acesta se
va fi
consultat cu
Consi-
liul cultelor
deja
recunoscute.
Nu
putem
decAt infelege
gi
saluta
dorinfa legislatorului
ro-
min
de
a
garanta
Statului
neutralitatea,
iar cultelor
qi
asocia-
triilor,
libertatea de manifestare.
Ceea ce ins[ nu trebuie
si
se
intdmple este confundarea
libeftetii
garantate
de
Stat cu liber-
tatea de a exista f[r[ a
da socoteald cadrului legal.
Or,
pentru
menfinerea
acestuia,
atat
de
c[tre
culte
;i
asocialii,
c6t
qi
de
cltre
Stat
-
mereu
ispitit
de
mentalitatea
interu"aioni*a
-,
egislatorul
rom6n
este
nevoit
in
cele
oin
urme
ra'pr..ir.r.
distinc{iile
operative,
s6
diferenlieze
intre
curt gi
asocialie,
in-
tre
entit[f
de
durat[
9i
cu
o
contribufie substanliale^iu-riut,
social-culturald
;i
aparilii
pasagere
sau
urmdrind
alte
scopuri
decdt
cele
decrarat
ierigioise.
lltminteri,
in
contextui
ambi-
guititii
ridicate
la
rang
de
lege,
libertatea
de
opinie
,uu.onuin-
gere
ajunge
si
fie
tradusi
unilateral,
iar
neutraritatea
statului
devine
echivalenti,
in
acest
caz,
cuindiferenfa
op.i*unta
p"r_
ry
majoritate
gi
incurajatoare
penrru
minoiiteff.
$rrir:i,
o"
ideologia
post-moderni
a
drepiurilor
omului
la
atomizare
in
detrimentul
aceloraqi
drepturi
are
omului
ru
""itut"
iila"rLi,r,"
colectiv5,
Statur
accepti
practic
dictatura
minoritdiii
in
oorn"_
niul
religios
qi
conrrizici
prevederile
""i*iririe
;;c"r-
q{g1ia
din
lggr? rgferitor la
dreptut
ae
iaentitaie
*
nu.n-ui'ur
*,::lj
laf
,J
g.,:
du:
ei^
al-
maj
o
rl
teii
i. eu
r
v#il;;';#
i;,
*-
cunoscand
nor
curte
in
funcfie
doar
de
lobby
5i
de presiunire
de
pu.tere,
Statul
va
ajunge
in
situatria
sinucigaq'
a"'"
iirrrt"
Al_
zolvarea
economic,.gi
identitard
a
propriilui
corp
r".iri"pi-
ritual
pe
care
se
susfine53.
7.
Dimensiunea
nationald
a
credinfei
Nu
ne
mir[,
in
contextul
post_modern
actual,
deloc
propice
dialogului
ecumenic
autent-ic,
opozilia
lr,
;;;;;;ut
*iro_
ritdlilor
confesion*ale .si
ideologice
fafi
de
,"tunouri"rea
in
Legea
cultelor
a
Bisericii
ortotoxe
ri.o*an"
or.plnir"ri.a
nalional[.
'****Recrinoigterea
ry9sJui
statut,
posedat
in
realitate,
ar
insem-
na punerea
raportului
dintre
majoritate
gi
minoritate
pe
bazele
subsidiaritdfii
qi
proportrionaliidlii,
pe
ech,ibrur
real
de
in-
terese,
in
detrimentul.farsei
spirale
a revendicdrilor
induse
$i
intrefinute
propagandistic.
cedand
eventuar
gantajului
rogicii
,:,i
:)
i
il
__-)
I
q-/
nl
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 28/89
t
'i
r
,tl
I
egalitdlii cu orice
pret
$i
refuzdnd
in consecinf[
sintagma de
Biseric6
na{ional[,
Parlamentul
va
ardta c5
este incapabil si
dea expresie unei
voinfe
politice pe
termen
lung, independen-
t[
de rezultatul
electoral
de
la fiecare
patru
ani.
Ceea
ce.p{icep
6i
nu
se
sf-teqg
g{
gpund
cu
voce-
tare
analiqtii
occid-qglali
-
fep.-
lulsf
Rqmdnia,prT_tII
j*qqrr-Lept,{eglgli$1Jqgranitacu
trebUie
S l--$ijalareasq
e
gonltri4qelgdol_rglatineintr-uqlpmlgftglgfe&te_e&la ti
pfln5
acum
.=.t_ste*i@
de
la
Bucureqti.
Aceas
ta ie
tem6
s a?5ora;eGf ;tdme care-nfi;fi
e
$te?oar
Biserica, oricum
mai
veche
decdt Statul, ci
geopolitica
noas-
tr[ de
lardla
rdscruce
de drumuri.
Refuzdnd
preluarea
argu-
mentafiei
teologice
identitare, discursul
politic
programeaz[
practic
acapararea
acesteia de c[tre
partidele
extremiste.
Dincolo de resentimentele
pe
care le incearc[
orice
mi-
noritate
in mijlocul
unei
coplegitoare
majorit[1i,
rezistenfa
mi-
norit[1ilor confesionale faf[ de sintagma Biserici national[
uzeazd, masiv
de ambiguitatea
gi.ignoranfa
in
domeniu.
Mai
intii
de
toate, nu
este
vorba
de
recunoaqterea
Bisericii Orto-
doxe drept
Biserici
de Stat,
ci drept Biserici na{ional5. Dis-
tincfia
este
esentiald. Bisericd de Stat este
cea
luteran6
din
Danemarca sau
cea anglicanE,
in Anglia, unde
capul
incoronat
al Statului
sau
Parlamentul conduc
nemijlocit
Biserica.
Sepa-
rat[ de Stat,
privit
ca form[
perisabil[
de
guvernflmdnt,
Bise-
ric[
nafionalS este Biserica
unei nafiuni care,
prin
continuitate
istoric[,
reprezint[
axa spiritual[
a formirii
naliunii-stat.
A
spune Biseric[ nafional[ este
apadar echivalent
cu
a spune Bi-
seric[
majoritar[
a rom6nilor,
fapt
ce
nu
presupune privilegii
sau discriminarea altora,
atdta
vreme
cdt
raportul
Statului cu
toate cultele
qi
minorit[1ile etnice
este bazatpe
principiul
pro-
po4ionalit[fii.
La discu{iile
purtate
in
vederea
alcituirii
proiec-
tului
legislativ, minoritefle confesionale
se
vor concentra
cu
predilecfie
impotriva sintagmei
de Biseric[ nafional[.
Atitudinea
de
refuz
este
rezultatul a dou[
procese
care
iqi
dau
in mod nefericit intdlnire.
Pe de o
parte
este mentalitatea
ii,t''rne,l.13qd
durerile
aduse,
vor
antrena
gi
o apropiere
dintre
mi-
,
no.nfaF
gi
majoritare.
prin
c5s[torii
mixte
*ai
cu
seam[,
pei-
:;qngurilor
qi
nemlilor
din
Transilvania
faf6
de
majoritatea
ro-
,.m0ni1or,
linut[
timp
de
secole
in
inferioiitate
sociala
qi
.*.
rla
incuraja
existenfa
unor
culturi
paralele,
cu
foarte
suttriri
qi
.,,oproope
clandestine
tendinfe
de
influenfare
gi de
imbogdlire
,r$cipioc6.
Deceniile
de
dupr
cel
de-al
doileardzboi
moidial,
sajul
se va
schimba
in
multe
zone,
sate
considerate
numai
un-
qlrre$u
sau
numai.
nemfegti
deschizdndu-se
lumii
romdneqti
.irdin'Juj'
P.
e
de.altd parte,
dup6
1989
qi
dupi
inceperea
redemo-
i',cratizlrii
vie{ii
politice.
in-
Europa
de
Est^,
suntem
confruntafi,
'r.qum
am
p.recizatin
capitolele
anterioare,
cu
aparilia
ideologiei
'post-moderne
a
dreptului
cu
orice
chip
la
diferenf[.
Aceastl
ideologie
a
dat
apd
la
moar[
cercurile
extremiste
din
sanul
majoritfiii
qi
din rdndurile
minorit[trilor
etnice
qi
confesionale.
Dreptul
segmentului
neag[
acum
dreptul
intregurui.
Egari-
rlltarismului
absolut
al
comu-nismului
internafional[t
ii
urmeaz[
.
egalitarismul
absolut
al
diferentrelor
locale,
pentru
care
orice
'tentativfl
de
menfinere
a
cadrelor
unitrlii
este
demascatd
auto-
l-mat
qi
vehement
drept
agresiune.
.Participarea,
din
nefericire,
a dimensiunii
confesionale
la
, .u:."rt-io:
periculos
cu
alteritatea
prezint[
caracteristici
nota-
bile
de la
o
minoritate
la
alta,
fdrd,
catonul
comun
s[
fie
insl
I
alterat
in
intensitate
gi
stridentrI.
t-
/,
L/
t/4
/
,:i',,
De
ce_
se
opun,
de
oildd,
sintagmei
de
Biseric[
nalionali
i'evanghelicii
de
confeiiun"
u,rgorturri
(c.A.)
?
Maffiatea
Lor
s.un1n;mti
.q"
uy
plecat
idni";imai
cu
seamd
dup6
,89
masiv
in
Germania.
A
r6mas
in
urm[o
colectivitate
de
uat
ari
:T T
reugesc
1-Si
rryregn[
locaqurile
de
cult,
dar
care,
prin
gn3a
Guvemului
de
laBonn
gi
a
Bisericii
evanghelice
din
Ger_
Tu,liu,
ay
la.
dispozigie
o
,"1.u
destul
de bine
dezvoltatd
de
camlne
gi
spitale
proprii.
Ce
pierde
aceastr
comunitate
odat[
cu
r
cunoa$Je1ea
Bisericii
ortodoxe
drept
Biseric[
nalional[?
:,Nymai
solidaritatea
cu
ceilalli
minoritari
poate
**pti"u'u."urta
atitudine
negativ[.
Mai
murt:
opozilia
iali
de
rirtut-u
in
1.
)
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 29/89
cauzd.este
intr-o
vedite
relafie
de contradicfie
cu
propriul
mod
de
gAndire,
profund etnic.
Cdnd
spui
sas din
Siebenbtirgen,
spui
reformat
sau
luteran,
a$a cum
atunci cdnd
spui
qvab
din
Banat,
spui
catolic.
Nu
este
dimensiunea
nalional[,
etnic6, cea
in
funcfie
de
care se
identific[
Bisericile
qi
confesiunile
mi-
noritare?
Cum
poate fi, atunci, refuzat
majorit[trii
apelul la
propriul
element
rlalional
?
Opozilia
reformafilor
gi
luteranilor
unguri
trebuie
vdzutd,
in contextul
discu[iilor
din ultima
vreme.
Eallreazd,
pandan-
tul confesional
la viziunea
potrivit
c[reia
RomAnia
nu este un
stat
unitar
nafional,
ci
un
pseudoimperiusa.
Cercurile
maghia-
rimii
de la
noi
gi
din
Ungaria nu
obosesc
sd
repete
acest lucru'
$i
in timp
ce
ungurii
de la noi au
tot ce
le trebuie
-
grldinile,
qcoli,
licee,
facult[1i,
pres[,
spitale
-,
romdnilor
ortodocqi
din
Ungaria
abia
in timpul
din urm[
le-a
fost
ing6duit
sd aib[
un
episcop
propriu.
Retuzul
catolicilor
este, la
rtndu-i,
motivat
politic.
DacI
romano-catolicii
unguri
sunt
de aceeagi
baricadl
cu cei
luterani
gi
reformafi
-
un
adev[rat
ecumenism
etnic
-,
catolicii
orien-
tali,
greco-catolicii,
nu
uit[
cd
in Constitulia
din
1923-a
Ro-
mdniei
reintregite
ei erau
recunoscufi,
gra(ie
influentrei
politice
a
t[rlniqtilor
vremii,
ca
a
doua Biseric[
nafional[.
Interzicerea
abuziv[
de
c[tre
comuniqti
a Bisericii
unite
cu Roma
in 1948
gi procesul
lent
dar
profund
de revenire
a majorit[tii
greco-
catolicilor
in
Biserica
Ortodox[ de
origine
au dus
la
diminua-
rea
ponderii
catolicismului
oriental,
fapt
care
doar
greu
ar
putea
fi
armonizat
cu
titulatura
de
a
doua
Biseric[
nafional[.
Refuzdnd
realitatea
confesional[
actual[
qi pedalAnd
pe
resti-
tutio
in
integrum,
agadar
f[rd
aplicarea
proportionalit[tii,
catolicii
orientali
sunt
pufin
dispuqi
s[
renunfe
la
titlul lor de
glorie
gi,
dac6
nu-l
pot
recdgtiga, atunci
il
refuzd
qi
ortodoc-
gilor.
Astfel
ca
nici
unul
sI nu fie
mullumit.
Cdt
priveqte
sectele,
pozilia
lor
negativ[
este
categoric5
din
pricina faptului
c[ sintagma
Bisericd
nafionali
pune
in
evidentrd
caracterul
nena{ional
al acestora
;i
faptul
c[ ele vin
r'--'--72
t-(
) [-.
1'.\,
g
tdrziu in istorie.
sectele
mai
aduc
drept
argument
impotriva
caracterului
de
Biseric6
nalionald
al
ortodoxiei
romdnegti
eventuala
incilcare
a
principiului
egalitdlii
dintre
culte,
aga
cum prevede
articolul
4
din proiectul legislativ.
Nimic
mai
fals,
atdta
vreme
cdt
prin
sintagma
Bisericd
nafionald
nu
se
infelege Bisericr
privilegiatd.
Separarea
dintre
Stat
;i
Bisericd
face
imposibil
acest
lucru.
Repet[m:
proporfionaliiatea
asis-
tenfei Statului
cu
numrrul'de
credincio;i
este
garanlia
prin
excelenfr
a
egalitrlii
de
tratament.
or, refuzand
propo4iona-
litatea,
confesiunile
;i
cultele
minoritare
nu
fac
iltceva
dec6t
s[ refuze
baza
concretd
de
manifestare
a
egalitrlii
dintre
ele
si
cu
Biserica
majoritari
_
Mgllvul
strategiei
de
blocad[
fa1[
de
caracterul
nafional
al
Bisericii
ortodoxe
Rom0ne
este,
a$adar,
de
clutat
in
frustrarea
minoritarului,
dar
gi
in politica
de
moment,
care
incurajeazd pe
minoritar
sr
se r[fuiascd
cu
majoritarul.
Ideologia
statului
fare
Dumnezeu,
fdr[
coeziune
identitar[
alta
dec6i
cea
abanului
qi
a
jocului
puterii,
se
impune
prin
otr[virea
cu precddere
a
relaliilor
istorice
care presupun
o ierarhie
valoric[.
F-ortAnd
y,"rj19.*11'
aceastd
ideologie
se
simte
incurcat[
de
trecut.
DacE
nu-l
poate
ignoia,'il
snspende
piin-ipeiui
i;
ojfflil"a1epp;:
li9:Iq."-:gglri-.g
up-pJntre
o Biseric6
oe
sorgffiffior6l.e
gi
secte
de
cel
mult
dour
secole.
Nu
este,
evident,.olrl
stutu-
lui
acela de
a tranga
dup6
criterii
teorogice
intre
aparifii
legi-
time
qi
altele
mai pufin
sau
deloc
legitime.
Statur
,, ."
poate
antrena
in
judec[tri
de valoare care
nu
1in
de
competentra
lui
directd.
ceea
ce
ins[
statul poate
qi,
mrcar
electoral
vlzAnd
lu-
crurile,
are
obligafia
s[
fac6
este
o
mai
precisr
recunoagtere
a
rolurilor.
Este
o evidenf[
c[,
majoritard
fiind,
Biserica
orto-
doxr
este
cea
crue
duce
greul
implicrrii
sociale.
Deceniile
ur-
mdtoare,
dac[
se
vor
derula
intre
limitele
unei
minime
norna-
lit61i democratice
qi
ale
unei
stabilitrfi
economice,
vor
arlta
ce
":
importantr
este
pentru
indeplinirea
obliga{iilor
sociale
ale
Sta-
'
tului impli
carea
Bi
sericii
maj
oritare.
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 30/89
l,i
il
cauz[
este intr-o
vdditd
relafle
de contradicfie cu
propriul
mod
de
g0ndire, profund
etnic. Cdnd spui sas din Siebenbtirgen,
spui
reformat sau
luteran,
aga cum
atunci cdnd spui
gvab
din
Banat, spui
catolic.
Nu
este dimensiunea nationall, etnicd, cea
in
funclie de
care
se
identificl
Bisericile
gi
confesiunile
mi-
noritare?
Cum
poate
fi,
atunci, refinat
majorit[1ii
apelul la
propriul
element
na{ional?
Opozitria reformafilor
gi
luteranilor unguri trebuie
vizutd
in contextul discu{iilor
din ultima
vreme. Ea
livreaz[
pandan-
tul confesional
la viziunea potrivit
cireia Romdnia nu
este un
stat
unitar
nafional,
citn
pseudoimperiusn.
Cercurile
maghia-
rimii
de la
noi
gi
din
Ungaria nu obosesc sI
repete acest
lucru.
$i
in timp
ce
ungurii
de
la
noi
au
tot
ce le trebuie
-
grIdinitre,
gcoli,
licee, facultili,
pres[,
spitale
-,
romAnilor
ortodocqi
din
Ungaria abia in
timpul
din
urmi le-a fost inglduit sf,
aibd un
episcop
propriu.
Refuzul catolicilor este, la
rAndu-i, motivat
politic.
DacI
romano-catolicii unguri
sunt de aceea;i baricad[
cu
cei
luterani
gi
reformati
-
un adevd.rat ecumenism etnic
-,
catolicii
orien-
tali,
greco-catolicii,
nu
uit[
ci
in Constitufia
din 1923-a Ro-
mdniei reintregite
ei erau recunoscu{i,
gratrie
influenlei
politice
a
{driniqtilor
vremii,
ca a doua Biserici
na}ional6.
Interzicerea
abuzivl
de c[tre comuniqti a Bisericii unite
cu Roma in
1948
9i
procesul
lent dar
profund
de revenire
a
majoritdlii
greco-
catolicilor
in Biserica
Ortodox[ de
origine
au dus
la diminua-
rea
ponderii catolicismului
oriental,
fapt
care doar greu
ar
putea
fi armonizat cu titulatura
de
a
doua Biserici
na[ional5.
Refuzhnd
realitatea confesional[ actualf,
gi
pedalAnd pe
resti-
tutio in
integrum, aEadar
fIrI
aplicarea
proporfionalitIlii,
catolicii orientali
sunt
pu[in
dispugi
s5 renunfe
la
titlul lor
de
glorie qi,
dac[ nu-l
pot
recAgtiga,
atunci il refuz[
qi
ortodoc.
gilor.
Astfel
ca nici unul
si
nu fie mullumit.
Cit
privegte
sectele,
pozilia
lor
negativd
este
categoric6
din
pricina faptului
cI
sintagma Bisericd
nafionall pune in
evidenfl
caracterul nenafional al
acestora
qi
faptul
c[ ele
vin
s6
tdrziu
in
istorie.
a""^,_:r_".
mai.aduc
drepr
argument
impotriva
caracterul
ui
de
B
isericd
nali
on
ald
:ai'Orioaoxi"i
rom,nep
ri
ventuala
incdlcare
a-principiulri
"gufitaiii
dintre
culre,
a$a
um
prevede
adcorul
4
di"
p;;;;.i";'i" irru,i".
Nimic
mai
,.'
{als,
atdta
vreme
cat.gril
,i;;g;;ise"rlca
nalionati
nu
se
infetege
Bisericd
o.iuit"giuti
#il;;irtre
stat
qi
Bisericr
.t1.:
iToo'i
bir
acls
t
r
r3"-,
1"n"Iil;
;;"4i
on
ar
i
ratea
a
si
s_
lenle.i
Statului
cu
numlrul
a"'"."ainj"-"j
;ffif"j::.::,1':1iiil{i*.i,i,;i,"ff
,'x11,ii::*oxffj[J,l;1
,,
Iitatea,
confesiunile
si.
cultele
;;;.t#il"i;:I[#X.H;
ii,,s['refuze
baza
concrer,
d";ilf.;;#a"egaritaui
dintre
ere
si
1j,
cu
Biserica
majoritara
Motivul
stratepiei
de
blocadi
fa{d
de
caracterul
na[ional
al
3*::::*:1Til"*u:,.iry,,#ilJJ"ru,u,inrrustrarea
i1f
*::::,lLoT'i':f
'il;;9;,llli;1:""*:'ff
jl,:::Yffi:
mmontar
si
se
rdfuiascd
cu
majoritarul.
ialofogiu
Statului
ftrA
lllpumnezeu,
f6r[
coeziun"
id;;id}#i""r,
cea
a
banului
i
a
jocului
puterii,
se
impune
pri"
"ir*i."a
cu
prec5dere
a
elafiilor istorice
care
presupun
o
ierarhie
valorici En-+A-r
I'q*r.,*;; :iJelril+l;,1:.T,i-ffi*{]:i*f
:ff
i:g
iH'X#""::il":1*::1'"',::i';il;"iii-ft-sdrd#i
:1rt=
r99lu_sl _o&intre
o
Bisericl
a"
,orffiffiffi
iii::::j:-.:, Ii,j-o?,u_r""or".
xu
".t",-"ula"n,,
rorur
Statu_
uiace'-ae-;ffi
;"ffi
#ift
iE":lJ;.#il,;*H,lill::
l*:"::i:.*rnai
puliniau
deloc
r";iffi;:
Starur
nu
,"
,oit"
;ffi',',:"lixii,,lL'":::i*a:1;'?yili":'"#;ffi
?l;
r,ugqgu:
ueea
ce
insd
Statul
poate
gi,
mdcar
"1".,*rlrr;;il
ft"
:ii,ll
i: ffi :,:,,:
:l
l::
l:;
;
;;;;
ffi;
##.
u rec
un
o
a$
tere
a
1' o,,turi1or.
Este
o
evidenli
"e,
n
u:oritLirffi,
;::;r::t31":
,ff
::"j:
"^T:
dr:"
g'"ur
miri"a.it
.o"iul".
Deceniile
ur_
.,g.vq ,
uaua
se
vor
derula,intre
limitele
unei
minime
no._u_
l**i:*:,:.:::
i1,r"^,:"t
;,;;ii;il;;;;;ce,
vor
arrta
ce
.:, ,ir
uw-
uuEr
srauuttap
economice,
vor
arlta
ce
,illl*i?":::"^r:1t1i1aenrini,";;6;;i;rsociarearesta_
57
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 31/89
Nimeni
dintre
minoritarii
de
azi
ll
":::
dispus
s[
recu-
noasc[
in
situalia
d"
,";j;;i;
o
situalie.criticfl'
o
cruce'
Asu-
;;;e
"
"
d
e
i
eri
o"
u'i
"
l"iLl fi;flit
*':"?H:ffi;;fi
"?i;
;ffi;"*;[
slujirea
Pentru
o*"nl
T?]
soriiinului
mino'ito'ui''li
nu*ui
ca
eventuali
subiecli
ai
pro-
zet
iiismutui.
r'rui
*utt]
ni"l-unu
d:n:t"
.rylorititile
confesio-
nale
nu
este
dispuslsa;;;;ffi"[
faptul
c6'
de
la
reintrodu-
c
erea
re
r
i
giei
i
n
r.
o
ur?'
ii
p'a"
e
r
"
L:
:i,
:*:l'-filii
$i.tllll
;#;;;;?;fttat
dePlin
de
Pe
urma
Ts.ur-'
maioritare.
Nimic
o*
""""*
a
obiinut
penffu
sine
nu
a
ra-
llilii,,fr
inei,rsi.Ji"[t*,f;n:UU*f
;lilfr:if'*
acest
Punct
de
vede
;;;;;
demn[
acoPer,ire
in
lgl?:
8.
Prozelitismul
Mereu
invocati
in
ultimii
ani
de
cEtre
Biserici'
dar
qi
de
I
arre
curre
recunoscute
}ffi
j;3d""
lTHS:tJ,1T"oi,il::-
|
ffi;;iluuit"",
tema
prozelitismulut-tv
1
tul
Legii
Cultelor'
o'*izl*t"'
doar
o'
abordire
pe
jumltate'
I
Prozelitismur
ttt"'in*iii*J.qofl:L:tarea
cea
mar
se-
I
rioas[
la
adresa
id""I;i;i;
unitate
:"l"JT[
a
misc[rii
ecu-
menice
in
ansamblu'"]gi^u
fo"
din
nefericire
prezent'
cu
mult
**rtff****i*+*,,1ffi
i"d
ji:;;;.:::y{6f
^;:13ffi
J,':#f;
L'fffi',li{i.l1l'1i
gust-2
septembne
;;#;
ur"
pi'or"ritismul
in
aceqd
termeni:
desluqea
resortunle
Prozetitismu"')i''T"ini'k'*':;::::: r:*"f r::::':?"1;'
rozelitismul
este' aupu II'Lt'c' "ew-""-'
-
n.
in
consecin{d''
.r;r;;;;;;-,,ielui
cdruia
vrem
sd-i
Predlcar
esteotipsdderespeg't|.::::: : :# i "ll :::"f"i,i{::f
,i:
ste
o
lipsa
de
resyeLl,
v"'"roiiiro";rientd,
voluntard
sau
tn-
'
adicd
uiarea
(consttewa
subt
tttwv"v
58
59
voluntard)
afaptului
cd acesta
este
creat dupd chipul lui
Dum-
nezeu. Este, tn
cele din
urmd, o lipsd
de
dragoste, a$d. cum
este,
cel
mai adesea,
o
convingere
faptul
cd adevdrul
pe
care
dorim sd-l
predicdm
altora tl
,,poseddm"
precum
un
obiecf'.
Prozelitismul este,
in
al
doilea
rdnd, caricatura cea mai
dureroasd
a
intdlnirii
dintre diverse
confesiuni, mentalit5li
gi
culturi.
Prin
activitatea
prozelitist5.,
sectele se manifest[
ca
gi
cum
Bisericile Ortodoxe de la fafa
locului ar fi inexistente
sau
ca
gi
cum,
dacfl existenfa
acestora
nu
poate
fi totugi
ignorati,
aceste
Biserici ar
fi
dep6qite de timp. Viziunea
eclesiologicd
care
justific[
prozelitismul
cu orice
pre1,
in detrimentul deno-
minaliunilor deja
instalate,
este
prezentatb
foarte limpede
de
un
teolog
baptist.
Acesta afirma in cadrul
aceluiaqi
Colocviu:
Deoarece baptistii nu considerd
cd
existd
nafiuni creStine,
ci sunt convinSi
cd numai o convertire personald poate
face
din
cineva creStin, ei au interpretat
ca
privindu-i
direct
porun-
ca
lui
Hristos
de a vesti Evanghelia.
(...)
Neavhnd nici o
vi-
ziune
teritoriald
asupra
Bisericii,
uniunile
baptiste
nu au con-
I
siderat
niciodatd
cd o
Bisericd oarecare,
catolicd,
ortodoxd
sau
protestantd,
arfi
de o manierd
anume Biserica
legitimd a
unei
pdrise.
'
Prin
faptul de a
veni
dupi consumarea
in
timp
a Botezului
cregtin
al unei
regiuni
$i Fri,
Botez
prin
nimic
pus
sub semnul
indoielii
de cdtre
perioadele
de
rlcire
individuall sau colectiv[
'a
credinfei,
prozelismul
sectar
nu
este o
ins[mdnfare a Evan-
rgheliei
in
pdmAnt
nou, ci alipirea paruzitafi,
de trupul unei
plante
deja existente@.
Sectele active
misionar
sufer6
in mod
evident
de boala de a
fi la
marginea istoriei,
de
unde
qi
igno-
rarea
qi
combaterea
constanti a
oric5,rei
leg6turi cu Tradilia,
care poate
justifica
apelativul de nafiune
sau
ar[
cregtind.
Ele
fac
un
salt
din
epoca apostolic[ in cea prezentd,,
pundnd
f"ar[
mari
probleme
toat[ istoria
creqtini,
cu momentele ei
bune
pi
,,rele,
intre paranteze6l. Se recunoagte
aici o
mentalitate aplrut6
,
masiv
odatd cu
Reforma
lui
Luther
-
ndscut6
din dorinfa sin-
cer[
de a innoi Biserica Romano-Catolic[
prin
readucerea
I
[,
hl
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 32/89
il
i
:
i
I
i:rl
il
jirl
lr
t
$:
[,
t
[,r
"'
"*a*',,:a-,r,,a-1l.
:,,,;.
q1,..y'i,,1
61
-
aminte a
virtu(ilor
manifestate
mai cu seam[
in
perioada
is-
toricd
a
MAntuitorului gi
a
Apostolilor
-
gi
care,
prin
sectele
de
azi, a atins cotele
maxime de aplicabilitate
simplist[.
in de-
mersul
lor
,,personal",
in
armonie cu obsesia
post-modernb
a
drepturilor individului,
eliberat
de
referinfe
geografice qi
cul-
turale,
prozelitismul
sectelor ofer[
globalizirii
actuale
un
pan-
dant
religios
perfect.
C[derea
comunismului
este vlzut[
de secte ca o
gansi
epo-
cal6 de a se instala
acolo unde nu au existat niciodat[
sau
doar
intr-un
numlr redus62.
Dupi
lunga
perioad[
de secet[
a comu-
nismului,
parcursd
de Biserici numai din mila lui Dumnezeu
gi
prin
statornicia in
credin{5 a credincio$ilor lor, aparitria pro-
zelitismului
sectar
vine
s[ compromitS
ideea
de deschidere,
de ie;ire
din izolafionism.
in teologia
istoriei
cultivati
de secte,
comunismul a fost
perioada
de
purificare,
de exterminare
a
Bisericilor tradi$onale,
iar clderea regimului ateu inaugureazb
o noul
vArstl a evanghelizlrii
lumii. Venirea
sectelor din Vest
in Est
este astfel ie;irea
la
culesul
roadelor, iar necredinfa
l5-
sat[ moqtenire de deceniile
de
ateism interpretat[
drept
invi-
talie
divin[
de
a
recupera oile
cele
pierdute
ale casei
lui
Israel.
Adevlrate
,,cruciade"
au fost
organizate
in
primii
ani de
dupl
c6derea
zidului Berlinului. Acestea
au exploatat,
pe
de
o
parte,
dorinla
fdrilor
post-comuniste
de a se deschide
lumii,
gi
pe
de
alt6
parte
lipsa unei legislalii in
materie6r.
Prin
bani
gi
ajutoare
materiale,
prin
campanii publicitare
qi
prin
mijloace
proprii
de
comunicare
-
de
exemplu:
radio
,,Vocea
Evangheliei"
sau
,,Vocea
speranlei"
-;
sectele au investit mulli bani
gi
multl
energie
uman6.
Numai in RomAnia
vor veni
la
inceputul
ani-
lor
'90
peste
cinci sute
de
misionari
in
numele
a
peste
trei
sute
de secte.
Num[rul locagurilor
sectare de
cult
s-a
dublat sau
chiar
triplat: daci baptiqtii
aveau
in 1989 un num5.r
de
950
de
unitdli
cult,
in
1997 aveau
1420;penticostalii
aveau
in
1989 un
numdr de
805 de
unitdli
de
cult,
pentru
aayeain
1997
un
nu-
mdr de
1945; adventiqtii
de ziua a
$aptea
au trecut
de la un
60
numlr
de
525Ia
unul
de
1050;
cultul
cregtin
dupi
evanghelie
de
la
255
Ia
568,
iar
Martorii
lui
fehova
de
la
15
la73un.
De pe
urma
campaniilor
costisitoaie
qi
intense
ofensiva
prozelitismului
sectar
a
cules
insi
roade
modeste.
Ea
s-a
reo_
rientatintre
timp
gi,
de
La
pro_pagurO,
J"
masd,
a
kecut
la pro_
paganda.de
grup,
prorejafe
al
[olurile
telistaiiue
a;;tj
I#
pirinli
din
casere
preruite de selte
,ru
p#urrnur
activitdlii
fi-
Iantropice,
tlrani
dezr,ddcinafi,
gomeri,'bolnavi,
ti neri
r"i.iii
intelectual,
dar
dornici
de
emantipa.;;i;;."
primesc
prin
in_
termediul
sectelor
("ur:u:..d?
limba
englezd,
iurse
AJrirJill
qansa
experien{ei
de,,afaril,,,
locuitorii
Jatelor
izolatedr;ili
lumii,
dar
qi
micii
func{ionari,
.".r",u..t"
Je
birou
_
toti
ace$_
tiaformeazd.categoriile
sociaie
"at
.
.rr"
ie
inOreapta
"
;;;
5d^ere
mesaj
ul
sectafs.
In
actualul
proiect,
in
articolul
g,
se
afirm6:
Raporturile
dintre.gulte.
se
,t"sfdsooi
p"
bozo
spiritului
ecumenic,
de
toleranld
Si
de
respe"ct'reciDroc.
In
rela{iile
dintre
cliferitele
forme
de
irganizare
a
vielii
re-
ligioase
din
Romdnia
sunt
interzise
orice
iyiunf
d.e
defdimare
Si.de
tnvrdjbire
religioa-sd,
de
prozelttisi
prin
agresiune
reli-
gioasd
sau
prin
constrdngere'cle
orice
fetl
-
^
Fa[d
de
prevederea
Constituliei
ain
iq9
t
,
unde,
in
articorul
29,
se
afirmI
in
linii
mari
ceea
ce
este
reluat
in
articolul
ac_
tualului
proiect.legislativ,
Legea
Cuttetornu
a"r"d;i;;;;;;_
gres
real.
Defdimarea
pur
giiimpl
d,
fdrd,aite
preciziri,
poate
fi prezentatr
-drept
polemica
teotogica,
a".r"ri,
in
care
Statul
este
oblig.at
sd-qi
pistreze
neutralitit"u,
i,
ur"*"
ce
invr[jbirea
religioasl
nu
poate
fi
judecatl
in
,e
aietarr"_"
cdt
actele
ce
au
condus
la
aceasta
nu
sunt
menfionate
ca
atare.
Or,
Legea
Cultelor
ar
fi
trebuit
sE
cuprindi;.;;;;"
acelor
forme,
mijloace,
acte
sau
acfiuni
"*"
," i"r;;;i;
caregoria
tenta_
tivelor
prozelitiste.
.
,
?r:pt
orientare, pentru
o mai
precisd
circumscriere
a
ac_
tului
de
prozelitism,
ar putea
servidoui
texte.
primul
este
un
document
de
studiu
din
i995,
semnat
dr;tr"
o
grup6
mixt6
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 33/89
I
de
lucru a Consiliului
Ecumenic
al
Bisericilor
qi
a Bisericii
Romano-Catolice66.
Paragraful
19 din
document circumscrie
astfel
cuprinsul
prozelitismului:
(19)
Prozelitismul, a;a
cum
este
el tnYeles in acest docu'
ment,
contrazice toate
eforturile
ecumenice.
El cuprinde
anu'
mite
activitdli, care de
o
manierd
diversd
trebuie sd miste
pe
oameni
sd-Si
schimbe
apartenenla
bisericeascd.
Noi suntem
de
pdrere cd
asemenea
activitdti,
printre care
sunt
de numdrat
Si
cele
ce urmeazd,
trebuiesc
evitale:
-
conlinutul de credinsd
sau
modul de manifestare
al altor
Biserici
sunt
prezentate
incorect
sau
fdrd
dragoste sau
chiar
tn mod
rizibil;
-
doud comunitdsi
creStine
sunt
prezentate
;i
in
timp ce
partea bund
;i
idealurile
uneia
dintre
ele
sunt
accentuate,
sldbiciunile
Si
problemele
practice ale celeilalte
sunt
tn-
gro;ate;
-
folosirea
oricdrei
forme
de
violen1d
fizicd,
de constrdn-
gere morald
;i
presiune
psihicd, cum
ar
fi,
de exemplu,
anu-
mite
metode de
propagandd
prin miiloacele
de comunicare
in
masd, care
pot pune
pe
cititor/
telespectator
sub
presiune;
-
exploatarea
puterii politice,
sociale
sau
economice pen-
tru
atragerea
de
noi
membri
tn
propria Bisericd;
-
oferta
explicitd
sau implicitd
de
mijloace de educayie,
de
asistenld
medicald sau
de atraclii
materiale,
prin
folosirea
mijloacelor
financiare
cu scopul
de a converti oameni;
-
manipularea
sau exploatarea
necesitdyilor, a
sldbiciu'
nilor
sau a insuficientei
educalii
a
oamenilor care
se
gdsesc
tntr-o
situa{ie
nevoia;d,
fapt
care
echivaleazd cu
lezarea
li-
bertdlii
Si
demnitdsii
umane.
Al
doilea text este
Documentul
de
la Balamand
din 19936',
care
priveqte
relafiile
tensionate
de
dupl 1990 dintre
Biserica
Ortodoxfl
qi
Bisericile
Catolice
Orientale
de
rit
bizantin
(gre-
co-catolice),
relalii
in care
acuza\ia
de
prozelitism
s-a flcut
deseori auzitlut.
Documentul cuprinde
o
seaml
de
reguli
prac-
tice,
toate
de natur[
sd
impiedice
mdrturia
necreqtin[
a
Bise-
62
ricilor
in
fala
lumii gi
a
unora
in
fafd
celorralte.
Aceste
reguli
nu
privesc
doar
relafia
ortodoxo-catolic[,
ci
pot
fi
aplicat
in
relaliile
generale
dintre
Biserici,
culte
gi
asocialii.
IatX princi_
palele
reguli practice
care
detaliazd
indirect
ce
se
inlelege
de
fapt
prin
prozelitism,
cum
se
manifest[
acesta
gi
cum
po-ate
fi
evitat:
19.
Respectul
reciproc
tntre
Bisericile
care
se
gdsesc
in
situalii
dificile
va
cre;te
in
chip
evident,
ln
mdsura
ti
care
ele
vor
respecta
regulile
practice
care
urmeaz.d:
20.
Aceste
reguli
nu
vor rezolva
problemele
care
ne
pre_
ogupd,
dacd
lafiecare
dintre
pdrSi
nu
se
vaface
simyitdriinyo
de
iertare (...).
21.
Primul
demers
cqre
trebuie
pus
tn
practicd
este
acela
de
a
ffir;i
cu
tot ceea
ce
poate
intreline
iiscordia,
clispreyul
Si
ura
intre
Biserici. (...)
22.
Acyiunea
pastorald
a Bisericii
Catolice,
atdt
latind
cAt
Si
orientald,
nu
mai
urmdreSte
sd
obsind
treceri
de credinciosi
de
la
o Bisericd
la
alta,
aclicd
nu
mai
vizeazd
sdfacd
prozell.i_
tism
printre
ortodoc;i.
(...)
23.
Istoria
relasiilor
dintre
Biserica
ortodoxd
si
Bisericile
C^atolice
Orientale
a
fost
marcatd
de perseculii
Si
suferinfe.
Oricare
arfifost
aceste
suferinle;i
ciuzele
lor,
ele
iriuiti_
ficd
nici
unfel
de
triumfalism;
nimeni
nu
se
poate
mdndri
cu
acestea
sau
sd
scoatd
din
acestea
argumente
pentru
a
acuza
sau
denigra
cealaltd
Bisericd.
Numai
Dumnezeu
cunoa{te
pe
adevdrayii
Sdi
martiri.
(...)
24.
Va trebui
de asetnenea,
de
o
parte
Si
de
alta,
ca
epis-
c-opii
Si
toli
cei
responsabili
sd
lind
seama
cu
scrupulozttai
de
libertatea
religioasd
a
credincio;itor.
(...)
Libertatea
reli_
gioasd
ar
fi
violatd
dacd,
sub
pretextul
unor
ajutoare
fi_
nanciare,
s-ar
qtrage
credincioSi
ai
unei
Biserici
la
o
a-ltd
Bisericd,
promisdndu-li-se,
spre
exemplu,
Scolarizare
Si
alte
avantaje
materiale
de
care
ar
fi
lipsili
tn
propria
lor Bise_
ricd.
in
acest
context
ar
trebui
Lo
iiunrrt
iocial
sd
fie
orga_
63
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 34/89
i
:i
nizat de comltn
acord
de cdtre
Biserici, in
aSa
fel
incdt
toate
activitdpile
filantropice
sd
evite a da naEtere
la noi suspiciuni.
25. De
altfel, respectul necesar al
libertdyii
creStine
-
unul
dintre
darurile
cele mai
prelioase
primite
in Hristos
-
ar tre-
bui sd
evite
prilejul
de a
pune
tn
lucrare,
fdrd
consultarea
prealabild
cu conducirtorii unor Biserici, proiecte pastorale
care
privesc
;i
pe
credincio;ii altor
Biserici.
(...)
27. Netncrederea va dispdrea
mai
usor
dacd,cele
doud
pdrli
vor condamna
violenya, acolo
unde
se exercitd de
cdtre
unele comunitdyi
ale
unei
Biserici surori.
(...)
28. Credinya
?n
realitateq sacranrcntald implicd
datoria
de a se
respecta
toate slujbele
liturgice
ale celorlalte Bise-
rici. Folosirea violenlei
pentru
a
pune
stdpdnire
pe
loca;urile
de
cult
contrazice aceastd
convingere.
(...)
29.
(...)
Pentru a
evita orice
rdstdlmdcire
;i
pentru
a
dez-
voltatncredereaintre
cele
rloud Biseici, este necesar ca epis-
copii catolici
;i
ortoclocSi
ai acelora;i
teritorii
sd
se
consulte
tnainte
cle
realizarea
proiectelor pastorale catolice,
care im-
plicd
crearea
de noi
structuri tn
regiuni care,
tn mod tradilio-
nal, aparyin
jurisdic;iei
Bisericii Ortodoxe; aceastaht scopul
de a se
evita
activitdsi
pastorale
paralele,
care ar
risca
sd
devind
repede
concurente sau
chiar
corflictuale.
30.
(...)
Trebuie sd li se ofere
tuturor viitorilor
preoli
o
preZentare
onestd
;i
globald
a istoriei,
tinzdnd
sprq
o
istorie
concordantd
;i
chiar
comund a
celor doud Biserici.
Se
va
aju-
ta astfel
sd
se
risipeascd
prejudecdtile
Si
se va evita ca istoria
sd
fie folositd
in
mod
polemic.
(..-)
31.
Sd
ne
amintim de tndemnul
Sfdntului Apostol Pavel
cdtre
Corinteni
(I
Cor
6,17), care
recomanda
creStinilor
sd
rezolve diftrendele dintre ei
prin
clialog
frd1esc,
evitdnd
ast-
fel
de
a tncredinya intervenyiei autoritdyilor
civile soluyionarea
practicd
a
problemelor
care
se
pun
intre Biserici
sau comu-
nitd;i locale.
(...)
64
3,?
(:
)
se
vorface
eforturi
de
a
se
transmite
cdtre
mass-
media,
tn
special
presei
religioase,
iryormoyii
obiective,
pen_
tru
evitarea
celor
it
LuAnd""",;,;1tr::;;:t,;:#:;,^:;';*rpuncreo"o,._
care,
credem
ci
am
ajunge
destul
a"."p.a"
hil""r;;;J;_
rativ
privind continutul
[ror.f iiirrufui.
"
Necesitarea
precizirilor
ri"_
;ili;;rul
cE
legistarorul
are
mandatul
politic
din
Rart3l.unei
majorii5fi
agresate
in
ultimul
deceniu
de prozeritismur
frrr
rtr#.
ldariur
prozelitist
re-
idd,
in
tenacitarea
dincolo
d"
ll,.*
;g"
de
a
infiinfa
comri_
nitxli
9i
construi
case
de
uounur"
J.tc"floa"ste
ca
dimensiuni,
acolo
unde
numai
o persoani
ruu
ru_ui
o
famitie
apa4in
sec_
tei.
Majoritatea
cazurilo,
a.
t"rri,iJlni."
_u;oritatea
orro_
doxi
gi
minoritilile
secta-re
au
la
origine
tentative
ale
sectelor
de
a
se
instala,
sub
pretextul
asistenfei
religioase
acordate
unei
singure
persoane
sau
familii,
in
rnJiicompact
orrodoxe.
Une^te
secre
merg
sistemaric
ir;;p;i;sionar,
dupi
lozin_
a:
in
satul
cutare
nu-avem
incl
nici
un
creAlncios
Acesta
este, de
exemplu, cazul
Cultului
.r"qiin
Juia
nvangtretie,
care
in
Pagina
de
misiune-Si
evanghelizor"
iinpropria
revistd.,
,,9uJ:u credinfei"
-
sub
motto
-"1,-e'*
"iiit
sd
vestesc
Evan_
helia
acolo
unde
Hristo.s
"rfrrrr"
rJ{ii(Rom
15,
20)
I
_,
prezinri
o
harti
a
RomAniei;"
.";;;;;;
subtiniar
judefut
Braeov,
unde
au
mai
11m1s.35;;;;$;;_une
fErE
case
de
ugiciune
ale
cultuluiur.
odatd
irri"irfi'1*_un
asemenea
sat
lrd
casl
de
rugdciune,
propaganda
prozeiitist[
care
incepe
dupi
aceea
provoacd
reactria
fld.r;;;joritilii
confesio-
nale.
De
aici
9i
pdnd
la prezenrar;.
#;:ecre
a
unei
tipice
itualii
de persecutare
iminoritrgii;;
il;
majoritate
nu
este
decAt
un
pas7o.
Credem
cd
nu
este
neyoie
de alte argumente
in
favoarea
unei
Legi
a
Cultelor
care
sI preintampilEl],
,,un
abuzuri
ce
::f:,p"rl.zd
de
aproape.
un
deceniu.
Nu
"rt"
vorba
aici
de
o
ohFe
confesionald
gi
nici
de
dorin[a
gir".i"ii
majoritare
sau
65
I
t
ll
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 35/89
I
I
i
a cultelor
deja
recunoscute,
de a fi
lipsite
de
,,concurentr[".
Ceea
ce se doregte este
un echilibru,
existent in
orice Stat de
drept,
intre libertate
gi
responsabilitate.
Libertatea
care nu
fine
cont
de
celdlalt
sau
il
vede
numai
ca
potenfial prozelit
se
transformi
in
haosul
bunului
plac
qi
al incdlc[rii
demnititrii
aproapelui.
N[d[jduim
de aceea intr-o
corecturi substantrial[,
concretizatd
in
precizarea
l[murit[
a
cuprinsului prozelitis-
mului.
Clasa
noastrl
politicl
nu trebuie
sd se teami
de acuza
de
discriminare
sau
perseculie.
S[ nu
uitdm c[ Adunarea
Con-
siliului
Europei,
a$a
cum
am aminitit
deja, a
aprobat recent in
unanimitate
un raport
pe
tema
prozelitismului
sectar
gi
a
im-
plicaliilor
acestuia
pentru
stabilitatea
social[.
in curdnd, vor
urma
recomandlrile
de rigoare adresate
ldrilor
membre.
9.
InviflmAntul
confesional gi
etnic
Memoriul adresat in
prim[var[
Pregedintelui
Romdniei
de
c[tre
episcopii maghiari din
{ari,
in
care
se
cere
si admit[
qi
s[
finan{eze
inv[fdmdntul
confesional etnic la
toate
nivelurile,
este
cu tAlc. De faf[ la intAlnirea
episcopilor
a fost
gi
pre$e-
dintele
UDMR, Marko Bela. Precizarea
episcopului
Tcikes,
c[
memoriul
respectiv ar
putea
fi trimis
qi
la
forurile europene,
se incadreaz[
de minune
in logica
gantajului
de care fac uz
reprezentanlii
minoritdlii
maghiare.
Prezidatd
de
cardinalul
romano-catolic
de
Alba-
Iulia, Jakubiny
Gyorgy, intdlnirea
din
primivard
de la Centrul diaconic
reformat,,Betlehen
Kata"
din
Cluj-Napoca
a episcopilor maghiari
a
legat
cererea
pentru
un
inv6ldm6nt confesional de cea
a retrocedS.rii
imobilelor
aflate
in
prezent
in
proprietatea
Statului.
AmAndoud
problemele
ocup[ spafiul
corespunzltor
gi
in
proiectul
Legii Cultelor, iar
pentru
cine va
fi citit amenda-
mentele
ficute
deja cu
trei-patru
ani
inainte
de
c[tre
confe-
siunile
minoritare, revendiclrile de
azi nu constituie
o
nou-
tate.
Aqa cum
problema patrimonial[
este
pus[
in termenii lui
66
restitutio
in.integrum,
tot
astfel
qi
cea
a
invdldmdntului
con_
,
fesional
etnic
de toate
gradele
ru
jir"
"ort
de
necesitftif"."a".
Motiv
pentru
care
aminda..nt"i"
Bisericii
O.t"d"*
i;;;_
colele
co-respunzltoare
din
proiectel.
unL.io*.
u[
i;g;C;i-
telor
au
fost
consecvent
axite
pe
principiuf
p.opo(.r?fltatii.
O
privire
asupra
acestor
amend-um.ote
este
iufiiiente
p;;;il;
vedea
cum
tocmai
aplicarea
propo4ionalitdlii
este
in
mlsur[
sd
impiedice
relatrii
privilegiate
inir"
unu.ite
culte
si
Stat.
La
articorui
iq
ain
iroi""t.,r
uni;;;;;",,d"ri111,,,
Ri-r
r
j
sericii
naf
ionale
prevedia
"u
o,
gunirir"iffi
il;;;;ilffi;_
\
esional
s[
se
fac[
potrivit
"o7*"ir-r-iotutare
proprii
$i
tn
..
,
co\grrlita.le
cu privederile
Iegi-;-jin-*p*,
cu
numdrul
credincio;ilor.
_
Tot
astfel,
potrivit
amendamentului
Ia
articolul
qS.
ir_/
vdllmAntului
confesionat
de
cutturd
g;;";H
;il;;p"#il_
tate
se
finanleazr
dln-fouduri^prepri
si
numai
pentru
cre_
d n
c i o
;
ii
"
o
nf,
s
t
i
"
ti
i
ri
iii
fni
,"
i
rii
r,
u
o
p
r
e i
n t
d
m
pi
n
s
prozelitismul.
-"
.' -,1'
\,
Amendamentul
minorit[1ilor
reformatE,
unitariand.
"rrn_
/
t
ghelici
gi
romano-catolic,la
acelugi
,.ri.oi
i."';;;;-i;;;;;;
I
din
bugetul
Sntului,
conform
rrit)iUriplicate
in
cadrultn_
vdsdmdntului
de
stat.
Or,
intrelinerea
completd
de
cdtre
Stat
a
inv5t[m6ntului
confesional
etnic
de
toaie
gradel",
uqudu.
nu
numai
a
celui
strict
teologic
(seminarii
9i
ficultdli
de
tJogie),
intrl
in
con_
tradicfie
cu
articolul
1 t
3l
piolectutul
-t_egli
"CrfLir.,
p",.i"i,
g5ruia
nime.ni
nu poate
fi
ionrtrar',
prioacte
administrarivc
. sau
prin
alte
mebde
sd
contribute'la
che-liuf;l;i;;;;;';;;,
religios.
'CuminRomdnia.ntgps 4Un-r111p*,g-:.t-b:S_e_frce_s_c,finan{area
se
va
face-tot
pe
seama
i:onfriffinnilhri
*uloritur.
Salarizarea
personalului
didactic
din
invlfimdntul
confesi"r;
;;i;;;:
trivit
ultimului
proiect
-
articolur
qi:,i;rukatul
combin[rii
efortului
cultului
respectiv
cu
cel
,f
Siaiuiri
sub
forma
unei
contribulii.
67
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 36/89
ni
4:r
't,
rl
l
l
I
l
I
l
I
I
i
i
ir
l,
i,.
,I
tt
U
Problema
conexl
celei
a
salarizdrii, cea legatd
de
dreptul
la
invlflmAntul
confesional-etnic,
a
primit
noi impulsuri
prin
anunfarea de cdtre episcopul
reformat de Oradea
a
infiinfdrii
unei universit[1i maghiare
ecumenice.
Dincolo de
faptul
ci
partea
ortodox6
nu a fost
nici mlcar
invitatd de
polite{e
-
pen-
tru
a
confirma
ecumenicitatea
initiativei
-,
proiectul
camu-
fleazd,cu
greu
linta
politicd
delabazd.
Nu
este
un secret
pen-
f
ru n
i
m en i_ I a c e po ale_ c
o
n{qce
spgle
g?r_e_a
e-d_Ug-tisnal"i-pe-
,'.dubld
baz_5,-,qonfesionalI
gi
etnicd.,Intrebarea ce
se
pune
este
i'
dac[
prin
Legea Cultelor
sau
prin
Legea Inv[l6mdntului
sau
\
p.in
oricare
altd
Lege
a
Parlamentului
Romdniei
poate
fi in-
\-curajatl
aceastd orientare. Mai
mult,
qi
aici sunt chemafi s[
se
justifice
episcopii maghiari
din Transilvania,
se
ridicl
qi
in-
.
trebarea
dac6
ecumenismul intercoqfegiolr_ql
poate
fi despE-rtit
-*",---,ae
e"umenismul-interetniat;T;Io;
"a
aoirca
*umenisrilului
local
;i
celui
gilneiai
iioiiiea pe
criterii
confesionalo-etnice?
Se
pare
c[ egoismul etnic
este
mai
puternic
decit
dorinla
de
unitate
intru Hristos.
SolicitAnd
cu atata invergunare structuri complet
paralele
cu
cele ale
majoritdqii,
distrugind
multiculturalitatea
ca expresie
a comuniunii
culturale
gi
spirituale,
minoritilile confesionale
gi
etnice
pun
sub semnul
inutilitdlii
orice demers
ulterior
de
apropiere
interconfesionald
gi
interetnic5.
Autonomia de-
genercazd iremediabil
in
autarhie.
$i
aceasta
in condiliile
in
care
separarea
de mediul social al majoritdlii
se
face
cu
banii
acesteia.
Din
pdcate, cum aminteam
gi
in paragrafele anterioare, con-
fesiunile
minoritare
nu au dat nici un semn
vizibil in ultimii
zece
an\,
cI ar dori
s[ contribuie la instaurarea
unui climat de
reconciliere
cu majoritatea.
Dimpotriv6.
Mai
cu seaml
prin
vocea
episcopului
reformat
de Oradea,
o
voce care nu repre-
zintl cu
siguran{5
pe
toli reforma}ii
maghiari din
RomAnia,
dar
care
se face
cel mai des
gi
mai
tare auzit5, implicarea
in
politicd a
factorului
dublei minoritili,
etnice
gi
confesionale,
s-a dovedit
fatald. Gralie
unor reprezentanli
precum episco-
68
pul
reformat
de
Oradea,
extremismul
nu
a
marcat
doar
spa{iul
olitic,
ci
si
cel
ri]is1yr_t."r."Si;t
R6;^"tan;ii
religioei
ai
inoritilii
maghiare
au
pierdui
pe;t;;;*
gansa
de
a
fi
niste
acrori
eficiengi
de
reconciti"."
ji
a"
irr;;;;;;.;"p.;"a.il:
ropa
se
construiesl
;iil;;;;;;iffij:i:i.::*:?i;:";;ft
i:xtf,
11,,,':g::T
rin
acesta
il,ggrqu
profundi
ur-
*uft
rnui
multe
Sanse
chiar
ecdt
prin
dialogul
pui
poriti"
fu.tuifn
i".."rii
profitului
gi
xpansiunii
economice,-n,
u
forir""uno."u,
de
citre
liderii
pirituali
ai
maghiarimii
d"
la";j:i;
,.ij*u,
ace;tia
s_au
com_
llcut,
prin
sprijin
lac1t 3ar1
numol
pririr"p,rt
de
a
nu
fi
pro-
estat
la
vreme,
in
i3i,lae rrarui"la
sl'prclvocare
a
majoritdtii
p1e.u
incer.cate
politic
gi
economic.
Canai."u
de gherrou
nu
a
ost
abandonatd
nici
dupd
aproaf"
,n^rl.of
de
la
realizarea
Romdniei
Mari.
o
realitate
dr..;;;;';;
atAt
mai
mult
cu
cAt
e
ea
se
construiegte
criscursul
in
replicr
,r
ur"o*.i"iiiJ.
nafionaliqti
qi
extremiqd,
,ituuti
a".Ji'iLi
p*"
a
,,baricadei.,.
10.
patrimoniul
cultelor
si
asistenfa
sociali
Retrocedarea
patrimoniali
este
revendicarea
prin
excelenld
a
minoritarilor,
uitdndu_r:
".r.,
br;t;rlrn15
sirua[ia
ingrati
in
are
se
afli
gi
Biserica
majoritari.
ni,
pri.i."niul
posedat
de
iserica
ortodoxd
nornane
in-iqJi;#;
rdmas
dec6t
pu{in
este
35Vo.
Legea
Funciard
a.
Oupa
f
160 ,u
op".,
masiy
cu
mproprierhriri
pe
terenurile
bisericeril
_
Slr"ri.a
a
fost
de_
osedatr
dupd
194g
o".uproup"
i0.tl,6ir;
de
reren
arabil,r
_
iar
intre
clidirite
luate
,qrri"
i"
"eir;
S;,
,,
fosr
retrocedate
doar
cdteva.
Nici
un
spituf
ai,
"aie
a*u*gir".i"u
nationald
in
rija
ei
nu
a
fost
p6ndicum,"r.o""Juil1"eagi
situalie,
9i
cu
colile.
Revendicdnd,
bineinleles,
proprietdlile
c
uvenite
de
drepr,
Biserica
Ortodoxi
Romeld
nir;;il;;""
fi.t.resLillttio
in
in_
=g:3.li
aceasta
din
mai
multe
raliuni-
M;iil,affi;:t::'i;
69
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 37/89
nevoie
de
timp pentru
preg[tirea propriilor
cadre
ce
vor lucra
in
diversele
domenii
clrora le
sunt dedicate
imobilele
respec-
tive. Apoi, Biserica
fine
cont de schimblrile petrecute
in so-
cietatea
rom6neasc[
timp
de
jum[tate
de
secol
gi
este conq-
tientfl de necesitatea
unui
timp
de acomodare
pentru
trecerea
la noi
raporturi.
Nu in ultimul rAnd, dati fiind
criza
econo-
micl
de
duratd
in
care
ne
afldm, Biserica
prefer[ s[ fie
prezen-
t[
in instituliile
de
Stat,
pe
care
s[
le increqtineze
gi
sS le uma-
nizeze in acest
fel,
decdt si creeze mici insule
de normalitate
cregtinfl intr-o
mare
de nesiguranfd materiali
qi
de lipsd
a
va-
lorilor. Atita vreme
cit
destinafia actual[
a
majorit[trii
imo-
bilelor
sale
este cea
dat[ de cltre ctitori
-
qcoli,
spitale
sau
case de copii
-,
Biserica nu
se
grlbegte
sI le
revendice,
ci doar
s[
le
primeneascl
interior, sufletegte.
Acolo insl
unde
Statul
este absent, Biserica
nu ezitd,
printr-un
efort subsidiar
con-
siderabil,
s5 ia
iniliative
pe
cont
propriu
gi
sd
r[spund[
nevoilor
imediate.
Aga
au fost fondate
asocia{ii filantropice
de
genul
,,Christiana"
sau
,,Pro
Vita"
qi
tot din aceeagi
ratiune
au fost in-
fiintate sectoare
de
misiune-diaconie
la centrele eparhiale.
F[rl
s5
treacl
sub
t[cere faptul
c5,
aflatd
iariqi
in
posesia
bunurilor
sale,
ar
putea
s[-gi desf6goare mult mai eficient
gi
mai bine
structurat slujirea
socialS, Biserica nalional[ nu
condilioneazl
absolut de retrocedare
rispunsul sdu, fie
qi
pa(ial,
la orizon-
tul
de aqteptdri ale
corpului social-bisericesc
de azi. Nere-
i
nunfdnd la drepturile
sale,
Biserica se afl5 intr-o
a$teptare lu- tr
cr6toare.
Revendicdrile
cultelor minoritare aulabazd,
o cu totul
altb
mentalitate pentru
c[ au o cu totul alt[ finatitate.
Ultima-
tumul dat Guvernului Vasile
de c6tre
minoritatea
maghiard,
chruia Guvernul ii
va da curs
prin
mult
discutabila
Hotdrdre
restituire imediat[
a unor imobile ce adlpostesc
institutii
de:
importanf[ nafional[
-
precum
Muzeul
J[rii
Crigului din
Oradea
-,
este
pilduitor
pentru
modalitatea
in
care
minorit[1i
inleleg
si repare
nedreptltrile trecutului, fird
s[
linb
cont de
conditriile actuale.
Peste 807o din cele 1586 de
imobile
,
au
apa4inur
.r,.:r:].ol
sr1.ni
jnteSrare
in
{eJqgua"
nafionald
de
in_
S drg 1q],.
toGsfel
sirpi,a;?"
rnut..ura*
in
custodie
Con_
I
Ji:1"131;*'.;:::ldi';
p;1;;1L,"u
ra
un
roc,
lrrd
in-
flil;lJ$fr
*h:{"ff
i* [i"',#'""nffi
ir:u,*,xi;
Ir";,
ffi,
..;
:l'T|a'
iar
B
iserica
nail
onaid
i
u;;i;;ffi:,
p.irl;i
;;;,,i1,'u'
tnteresatd
de
solufionaret
t"irlrirr
,.""'
.
tituirea
.8,r.
.urrrr,
dar
nu
in
acest
mod.
presupundnd
ies_
deoseb,,
o"
.rrr"l"lt^3n:Tt?t"
incheiatd,
se
creeazr
siruatia
iti*rr:nltt,T:+3jf,1iiifi
i:,:i:Ei::Hffi,lfi
,,,fii#;
;:',,H[Hgx*ilii[,""::r""T[fi
ffi#X*itiT:XTf
,
;'j",ffi
l*ffi
HTf;
f"""xF"T:i'ffl1',',iil.:tff
,"":tr#
g:*p;ffi
.::'jTJ".","yif
:ffi ?::i"ff,lh*i"#.=.aS.u-bi5
qi
pe
respec*"u
prln"ipirf]ril
."#3,'"T;J';,X
ij:9'
":,
d;
iil
il
.
; :,Xi:ff
'l';J
?l,i?'LJ,,u,,
)='
d"rri;;;"],
o"i".Tte,in
Transilvania
rezultrrrl
;;;ilil
il
t
#?'#r:r};'L*,r##litl:;:,:r:iir"t:fi#*
i
H:::i,u.
ruprufropo4ionar,
in
care
*r?^:,1:]
sistem
sociar
:
rdentita*uu
"*"jrri.
lnuo.*"r.rr,lieil'dJorrtatea
este
Iezatr
l
evidentra
istoriei
;;;"_
;lr:i':T:l
trecute
nu
poate
nesa
;
,
fu*;t$H;r.ffix#
r
ds,:t:ppqrele'zia
Ei
hog:l sgCl.eehl"".a,
i
ffi'/
m;,-;ffi'#fi
/
i
t
il
id
1r:]
I'ii
,ili
iiill
il
Ji
:.{l
ilt
.it
l,jl
]l$
j#
,$/ffi
.J
li:i:':
i.
/
it,'
.?
t1:
..._-_-.r'
:,iri
.
't1
lt
70
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 38/89
Cdt
priveqte
chestiunea
patrimoniului
greco-catolic,
9i
aceasta
trebuie
tratatf,
fdr[
patimi.
Pozilia^lui restitutio
in
in-
tegrumnu
este
nici
aici
cea
mai
indicat['1. In
primul
rind,
tre-
buie acceptat
peisajul
confesional
creat
qi
stabilizat
in
ultima
jumltate
de secol.
Dincolo
de
tragediile
personale
legate
de
interzicerea
abuziv[
de c[tre
comuniqti,
care trebuiesc
tratate
cu
respectul
cuvenit,
s-a
produs,
prin
trecerea
formal[
a pa-
rohiilbr catolice
orientale
la
Biserica Ortodox[,
o
trecere
cu
timpul
conqtientfl
qi
liber[
la
aceasta. Este
o realitate
ce
tre-
buie
luat[
ca atare.
Faptul
c[
dupl
1989 o seami
de
grupuri din
parohiile
foste
greco-catolice
qi
actualmente
ortodoxe
se de-
clarf,
ca fiind
iar[qi
in Biserica
unit[
cu Roma,
este,
la
rAn-
du-i, o realitate
ce
trebuie
luatd
ca
atare. in al
doilea
r6nd,
do-
rind
eliminarea
motivele
de
tensiune
interconfesional[,
create
de revendic[rilor
minorit[1ii
de
a
primi ceea ce
acum
posed[
majoritatea,
sunt
de
c[utat
gi
de
g[sit
soluiii.
Nu
in ultimul
rdnd, ar
merita
de
amintit
care
este stadiul actual
al
patrimo-
niului
greco-catolic
extra-liturgic
(adic[:
in afara
locaqurilor
de
cult). Or, situafia
este
departe
de
a fi tragic[.
Dimpotriv[.
Ra-
portat la
numlrul
de
credinciogi, potenfialul
imobiliar
qi
struc-
iurile de formare
teologicl
ale
Bisericii
Catolice
Orientale
de
rit bizantin
de
la noi
sunt
deloc
la
un
nivel sclzut.
Revista
,,Renaqterea"
de
la Cluj
a
publicat
in 1995 o
prezentare
a aces-
tui
patrimoniu
-
a celui
prezent,
iar nu a celui
revendicat
-,
iar faptul
c[
nu a
existat
nici
o
reacfie de
infirmare
a datelor
publicate,
ne
indreptfl1eqte
s[
le
considerlm
reale'a-
Pentru rezolvarea
revendic[rilor
privind locaqurile
de
cult,
au
fost fhcute
de
cltre
Biserica
Ortodox[
mai
multe
propuneri.
in afar[ de
slujirea
altemativI,
la
care face
referire
Comuni-
catul
Sfintului
Sinod
din
4 aprilie
1990?5, a
fost
propus6
con-
struirea
cu
ajutorul
comunit[trii
majoritare de
locaquri
de
cult
pentru nevoile
numerice
reale
ale
minoritilii.
Este
de
ajuns
sl
ne
amintim
aici
de
Propunerea
concretd de
reconciliere
fil-
cut[ de
protopopii
din
Arhiepiscopia
Ortodoxd
Rom6n[
a
Vadului,
Feleacului
gi
Clujului
in
primlvara lui
1997'u.
De-
72
pinde
numai
de
fralii
greco_catolici
ca
in
urma
dialogului
de
nsamblu
qi
a
celui
l,ocal.cu
f*iii-"rt"O"c;i
_
sub
forma
omisiilor
mixte
oropuse
de
cdtre
Sfantuf
Sinoa
al
Bisericii
Orrodoxe
Rom6ne,.iara*,
a":,
airlffi_
sd
se
ajungl
Ia
o
reprare
care
sd
multumlasctrl e
d,"r,
pe
al1ii.
pentru
cI
ttfel,
aqa
cum
au
arhtat
din
piir';;;iJrduli
cu lozinca
lui
estitutio in
integrum,ain
dorinla
ilH;;*"
a
unora
se
na$te
i
mai
dureroasa
nedreprltil;
;;b#;i'
Al6turi
de
afirmari
a
fdrd
".friroJ^'u
principiului
pro_
o4ionatit[1ii,
fixarea
in
t"*trr
r.giil
Jiriirului
Sl4lutuipen_
Su
aqliy[t3
de
asiste_nl5
sociaa:a
cutieto
etp_.OrtrUrtti*.
-'"'
.-"
.-
;.-*9 19-n3fl:93*,-s
Articotul35
prwEGf
9adeE_iiA^eVg.t
19 Uora
tn
vederea
realizdrii
acti_
uni
l
o r
de
asi
s
r
e
nt d
iii
ott
zu,
;.
i
r i
i
"i
"
r
r)
rilT
i',i *
?9,i7
i
t
nT
"
rj
u
O t
i
c e
c
e
n
t
r
a
I
e,
p
u
o
r g
a
n
e
I
e-
a dm
i
n
i s
t r
a t
i
e
i
\blice
locate,
ii,..o
w*r:zm"tea-----.o.-'8 -r .t:*rryr:-ry1 1n1ate.t,_:::i:
Articolul
51
aduce
o
completare: J,
-| "ir
tlltilndrla
_cgllgi
construirea
si
repararea
ldca_
l
y
ll
i-
a
9_
11
t
i
s
i
1@, ige1q
1
i
t,
fi
i:
ii
t
n
u
y
r
i
t
o r
a
ia
r
r
_
'{;1;i:/*::x:w;,i,t:,:,:;i;i;;i;;:;;;";i;:;
rara
sa
epuizeze
aspeCiele
cotaUorati
dintre
culte
gi
Stat
in
9"t*ir1|
asistenfei
.*iur",
r-"goE;;;b,
este
primul
mare
:-*ryr'--"9:y:9.ffi
:'s':"-
11.
Situafia
din
alte
firi
post_comuniste:
Polonia
gi
Rusia
,
Nu
este
lipsiti
de
moral[
qi
de
folos
o
scurtd
privire
com_
arati
ve
asu
pra
s
itualiei
di
n.
"i,rt#;;ri
JJ.
un
i,
t",7.
Mod
ut
um
la
noi
este
intelea:e
solufia
Lrrla]r
r,
normaliratea
ju_
ridicd
a reafiilor
dintre
Stat
uii;;;,
;ffii'luu
uro.iufiile
re_
I
I
I
i
l
;d
73
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 39/89
,igioase
poare
fi
T1 :;l;::\"J;iti:tiii:?i:#il{i,r:*}
I
**'.lUti'$f
*Hi.tim'i:U:l6,liq6';L.tt,
nerientaartoraputemn;i;i;;;"n",'ll']1l"tilXt$:*lil;
-*+I*i'i*+.*Ht-t.l':*:.ih*ffi
:rr$:;
Polonia
este
o
*"["^t';:,i;"*
"a
illilu
Bisericii
Roma-
*1i"::T::,4
i i.fJ.*
:::ffif
t
d
;
;il;
cu*e'
rac
no-Catolicii'
in
vreu,-^-:+Xriln/E
;,*16,6;ig*;6ri,1*[ri.x:*r
dox
i
din
Polonia
::,'..ifl#
;;;i'zlntantii
t
oc
**a:u";r'lrlJqri:r,ffi
g*t*+*t,;rln:H*
:
X,,ri,ffJ,i;1ffi."H
il;'i;^r
c
I
*
Ii
I
;
o
-
c
atol
ic
i,
ab
u-
acestoraerauneortod":o^T::.'"T'i;iil^ili"";;odoc.+il91'
catolic
se
va
inr[utd1i
de
la secol
la secol.
DupI 1918
Si
recdq-
tigarea
parfiald
a
independenfei faffl
de Rusia,
politica polonezi
faffl de ortodocgi
se
va inispri
considerabil.
Intre
i918
9i
190,
Biserica
Ortodox[
din
Polonia
a
fost deposedatd de mai
mult
de
patru sute
(400)
de
locaquri de
cult,
care
vor
fi
cedate
de
c[tre Stat,
in virtutea
dreptului
de
patronat, Bisericii
Romano-
Catolice. Juridic, aceastl
nedreptate
se
va
concretiza
in
aga-nu-
mitele
Reguli
provizorii
de
la 30 ianuarie
1922. Potrivit
aces-
tora,
geful
de
judef,
starostele,
continua exercitarea dreptului
de
patronat
gi
introducea
in funcfie
pe preotul
parohial
gi
pe starel.
Episcopul
avea nevoie
de
aprobarea autorit[1ii
centrale de stat.
Invocind
dreptul
de
patronat
Ei
Decretul
regelui polonez
Sigis-
mund
trI
Wasa
din
15 decembrie
1596,
potrivit
clruia
proprie-
tatea Bisericii Ortodoxe din
regatul
polonezo-lituanian
trecea
in
posesia
nou-infiin{atei
Biserici
Greco-Catolice,
episcopatul
catolic
polonez
va
cere
la 6
ianuarie
1930 alte 724 de locaquri
ortodoxe.
Practic,
se dorea
prin
aceasta
eliminarea complet[ a
prezenfei
ortodoxe. Curtea
Supremd
va respinge Ia
12 decem-
brie
1933 cererea episcopatului catolic.
Printr-o acliune la care
au
participat
armata,
polifia
qi
administratia
local[,
in
1938
vor
fi
luate cu fo4a
sau
distruse aproximativ
opt
sute
(800)
de
:locaguri
de cult ortodoxe. Numai izbucnirea
celui
de-al
doilea
r
rlzboi
mondial
va
pune
caplt
politicii de exterminare
a
orto-
docqilor
in Polonia.
La
nivel
juridic,
prevederile
din
1922
vor
fi reconfirmate
:prir
Decretut Prezidenlial din
18
noiembrie
1938.
Prin deciziaf
':,din
10 decembrie
1938 a Consiliului
de Miniqtri era recunos-
.i:cut[
principial
organizarea internl a
Bisericii Ortodoxe
Au-
lilocefale
din
Polonia.
Aceast[
recunoa;tere
va
r[mAne
doar
pe
,rt;:hArtie,
atdta
vreme
cAt Biserica
trebuia si
cear[ acordul pentru
fficar.e
modificare
depersonal.
Pentru.a
efectua vizite
caonice
iiioteritoriu,
episcopul
trebuia
si cearS
in
prealabil
aprobarea
i{p"autorit[1ilor
locale.
Aceastfl situafie
juridici
va
fi in vigoare
ji:p0nlin
iulie 1991,
cAnd Biserica
Ortodoxh din Polonia a
fost
;,iin
sfArqit
recunoscutf,
drept
persoanl
juridic[.
Recunoagterea
tlqii
I
rese si
avdnd
practt"
i"#;'
t"
uo-t
nuli--"-,oooxe
in
potonra'
,
illt'."-"1::l?{f,l*t'i:T*,tffru;
t#:I"i
ll,l'lt131u;;;:
vo'^
t'"""-1,
iar
regii
vor
ri
ne-
lifi**$3fs*qgPggYg**
Publicii
aristocrate'
Srrualro
75
'14
1r.flri*liiitrri:'.llT-ilI:i.,
i.1i,[,fl.*ill}]..ry.SWfli$
ff,
h
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 40/89
i
[,
nu a insemnat
revenirea la
relalii
normale
cu Biserica
Roma-
no-Catolicd majoritar5,
care,
dupi
ce inilial a fost de
acord cu
menfinerea status
quo-ului,
va pune
dupd
aceea iarIgi
in
disculie chestiunea
patrimonial5.
De viziunea
medieval5
a
episcopatului
catolic
polonez,
care
nu doregte s6
1in[
cont
de
prezenfa
in bisericile
parohiale
a
unor comunit[1i ortodoxe
inchegate,
vor
fi
afectali
gi
greco-catolicii din Polonia.
Aceg-
tia nu vor
primi, precum
in
Romdnia
din
partea
Bisericii
Orto-
doxe, invitalia
de a slv0rqi
slujbe alternative,
ci vor fi nevoili
sd cumpere de la
Biserica
Romano-Catolicd,
in fapt
de la
cel5lalt
rit cu care formeazd
impreun[
Biserica
Catolici, lo-
caquri de cult
sau
sd
le oblin[ pe
calea
proceselor.
Pdn[ in
prezett,
rela{iile
ortodoxo-catolice
in Polonia nu dau
semne
de
imbun5tl{ire
consistent[:
Dimpotrivd:
ura
este
menfinutl
gi
alimentat6
cu noi argumenteso.
IatE
de
ce, modelul rom6-
nesc al dialogului interepiscopal
ar
putea
fi mai mult decdt
binevenit8r.
Statul
polonez
a reglat
relatriile
cu
principalele
Biserici
printr-o
serie
de legi. La
77 mai
1989
erau
aprobate
de Seim
trei legi: Legea
privitoare
la
legdtura
dintre
Stat
qi
Biserica
Catolic[ in
Republica
Polon[;
Legea
asupra
garanthrii libertdtrii
de congtiinl[
qi
religioasE;
Legea
asupra
asigurlrii
sociale
a
clerului.
La
4
iulie
1991 era
aprobat[
deja amintita Lege
pri-
vitoare la legdturile dintre Stat
gi
Biserica Ortodoxd
Autocefal6
Polonezd. Prin aceastl ultimd
Lege, Biserica Ortodoxl din
Polonia era
obligatd
sd
recunoasc-a
status
quo-ul patrimoniu-
lui
ei
trecut
for{at
in
posesia
Bisericii
Catolice
(mai
precis:
in
posesia
diocezelor
greco-catolice).
Dac[
prin
Legea din 1989
status
quo-ul patrimoniului
Bisericii
Catolice
era oficial re-
cunoscut, Biserica
recuperdnd
marea
parte
a bunurilor luate
gi posedind
mai departe
bunurile
ortodoxe oferite ei
abuziv
de
cltre
Stat,
Legea din 1991 privitoare
la ortodocgi
proclaml
aceeagi mentinere
a status
quo-ului,
cu diferen{a fundamen-
tal[
c5, dacd
pentru
catolici
menfinerea status
quo-t]lui
se
rds-
fr6nge
pozitiv, pentru ortodocgi
menfinerea
acestuia
se rds-
76
f.r-n*"
extrem
de
negativs:.
Dubla
mlsurz_
polonez
a
infeles
ra
r"gf"r"
.rporti;r:X
:ri#
:ffir;?::i?:::T
r
ezotv
at
ches
ti
unea
-d1,
99
[t*i"i..;"r:"r".
Dimpotri
vE.
Si
srdzi
existd
confljcte
juidi;
;i;-
,"rn.,,
mai
cu
seame
in
artea
sudicl
a
poloniei,
lr;";;;;i#;
seaml
de
rit
oriental;.:.
9t
catolici
(mai
cu
r,
#,H:IA',|:?,JJ
:' "'"9
privitoare
Ja
Iesdtura
dintre
Srat
pdni
Ia
scurr
timp
rlil
jtouotica
Poloni
a.fost
linutr
secrerr
,,,
i.
i
i
i
"
i"
i i
;;'i,,'
l:,r:.[,
:
:
Jfl
,,fi
:X
:1,
i,,,
r,o
"
*,i.
e
ti
potonezddefinesrereratiasiai+iis"i*i,r,)ri#irrr:;;r;:i::Z
rectprocd
si
indepenctel,rl:
Nr;;;;'ffi
ii.ou
a.rpr"
o
sepa_
;:::J,"#T
#j;".',1"'
u'
.t
i';
;
*;,;n
1a
i medi
atd
es
te
ir..u
iiu-i"-;;;'il:ff:
libertrti
a
Bisericii
r,
,pri,riprul",
r.,
i o,l
"
e
;;
fi I
:
:
il,
:
iH
i J
:.
ffi"J
* i
nf
,r
i
a
r,
i"
.
o,._
pari
tdlii
ei
propo4ion
arirdrii
i;
;il;li;
:T.,
;ff
:[:Tj
;ffitffi:?,.;;ff
::T";,.,"
B;;.#
E,ioao^"
Romdne
in
i,rp,
r*,
fr;iT;r":,1"
noi. Paradoxal,
chemarea
lansard
de
I.:.
o:
r,
i,
".*
rl,
{:ii lfi
f
;t
:.,ff
jJ;;:
,""JI;jL?
ililx
Hl
i::xl#
Hilil,r
;;:;
t;
;i[,.,
"',
s
p..
p,e,
b,
.,,f,u,ffiil}'i##,?||..'1
gr;i,q.din
Rusia
au
rdcur
sr
ffi,ffi
s
;*ifli,,,:;lffrlt
f :l?s;;1ffjt*::*:
rarr de
dl;;;r;;;ji
i,,,*ru
poriticr
a
unei
astfet
o"
r"gi
ini._o
:::,
Tt,,
d;i
;;;
;;;
[l]:,,il",
J
?#,
:flil
Jijr
*
:
:ni
ca
$r
posr_sovieticd,
deoarece
dt;;;";;;:;
por
rrage
c6reva
nvAldmnte
de
mare
folor.
O"purt";;;
"r;,
lalia
rusd
in
domeniu
;;."
;J,;:'^_:"
-"
".
un."model",
IeSis-
n
; i
;;
;;;;;#
#
;:::
?,11,ru.3;;;;;,1:r;r'*lt
ost-moderni
are
in
spagiul.r,
;;;;;."1]io,u,
aparte,
iar
't7
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 41/89
,
I
soluliile
la aceast5. provocare
sunt
pe
c6t de
contradictorii
pe
atit de
tipice
pentru
o lume in
plind
transformare.
Intilnirea din
martie
1988 dintre Gorbaciov
gi
ierarhia Bi-
sericii
Ortodoxe
Ruse va insemna
nu numai
in
vorbe, dar
qi
in
fapte,
o
schimbare radical5 a
politicii sovietice
faf[
de
via]a
religioas[.
Era
in
fapt
prima
schimbare
de acest
fel
dupS
r[s-
turnarea
farilor.
Schimbarea
politicl
de
optici
va
face posi-
bil[ sdrbdtorirea in
acelagi
an
cu fast
gi
in
vlzul
lumii
pe
toate
canalele de
comunicare,
inclusiv
pe
cele
ale Statului,
a mile-
niului
incregtinirii
Rusiei.
Perestroika va
fi asociatl
cu recAg-
tigarea
libert[tii
de
expresie
religioasl8s.
Drumul
pind
aici
este unul marcat
de
teroare
qi
de legea
bunului
placE6.
Dac[
imediat dup[ Revolulia din Octombrie,
desfiintarea
instituliei
de
tristd amintire
a
Procurorului gene-
ral, instituit[ de iluministul
pr
Petru cel Mare, va da
speran[e
pentru o via 6
bisericeasc[
liber[ de
ingerinfele
Statului", aces-
tea se
vor
dovedi
foarte
curdnd
iluzorii". La23 ianuarie
1918
era adoptat
de
c[tre Consiliul
comisarilor
poporului
Decretul
cu
privire
la
separarea
Bisericii
de
Stat
qi
a
qcolii
de BisericiEe.
Nu numai
c[
prezenfa
Bisericii
in
gcoli
devenea
imposibilI,
un act
consecvent
ideologiei
materialiste a
noii puteri,
dar
gi
desfS;urarea
viefii liturgice de
,,ghetto"
era ingreunati
masiv.
Cultele nu
aveau
dreptul
de
proprietate asupra
locagurilor de
cult sau asupra altor bunuri funciare
qi
incetau
sd
posede
statu-
tul de
personalitate
juridic[.
Viafa
religioasl era
obligat[
sE
intre
intr-o clandestinitate institulionald.
Prevederile
Decretu-
lui din
1918 vor fi
accentuate
in
duritatea
lor de
Ordinul din
8
aprilie
1929,
reinnoit
qi
completat
in
1975'y0. Acesta l[rgea
in-
terdiclia
prezenfei
sociale a
Bisericii
la toate
instituliile
pu-
blice.
Activitdlile
caritativi
qi
cateheticd
erau interzise, aga
cum era interzisi orice activitate
de
formare spiritual5, literarl
sau
practic[.
Cultele
nu
aveau
voie s[ aib[
propriile
biblioteci
publice,
sdorganizeze
grldinile
sau
excursii
pentru
copii,
sd
intrefind
cabinete
medicale
sau sanatorii.
Cercul era acum
in-
chis:
viala religioasl
trebuia
sd
se
desfigoare de
acum
inainte
78
numai
intre
zidurile-locagurilor
de
cult,
atdtea
c6te
erau
ldsate
e
autoridfi,
dac6
nu
erau
transformaie
in
magazii,cinema_
tografe,
restaurante
sau,.culmea
"irlrarlri,
in
muzee
ale
ateis_
T:Il^
iT*aga
perioada
riufirirtilu?"*ur.uta
de
reroarea
ndreptatl
nu
numai
impotriva
uar..*.it,
ffi
:,,::,iil,.i.ii,,0,.,J*"
ro""r"Lri#;1ffi,iffi
l?iJi,ifr-
Rdzboiul
cu
Germanja
nazistl
il
va
determina
pe
Stalin
sIncereze
propaganda
ateistd
li
se.rut"-i"ropierea
de
Bisericd,
rngura
insritulie
delindtoare
tr"t
;";;5;
vatori
unificaroare
i,T
iil-,?#3*,i,l3lilf
:
s tari'
a'e
a
nliiie
de
o
apropt"*
;j
-
ve
sti
c
e,
a;;
;;,#
iltTH.r";T":13;ffifrfit,#H
pe
timp
de
rdzboi
at6ra
vreme
"a,
";il;;;"gioasi
era
redusd
cuorfa
Ia
minim.
ra
+
septemUrie'r'ffi''r'j,ur"a
loc
int,lnirea
intre
starin
qi
primii
t."i
i"ru.rri'uiiri*rrli
orrodoxe
Ruse
in
runre
cu
loctiitorul
g:
p_arrif
S"rgt
"i,
."f
care
la pulin
timo
upd
aceastl
intdlnire.va
fi
ales
?";;i;
al
Rusiei.
Dun
oartea
acestuia,
Sinodul
din
31
i*;;;_ tf"t.r#iix
a alege
noul
parriarr,i,
p.*ornJiria]"^"i
I gi
va
aproba
taturul
de
organizareat
Bisericil
drt;;;
Ruse,2,
un
aci
nrinare
Biserica
profita,de
o"r.t,io"*,
iiJi'.ntutui
pentru
a
dactivitllii
sate
un
nlus
de,l";l*ri,;;'ui
o"
ur,oromie
in
adrele
si
aqa
foarte
s
t1am1e
;
i""i;il;il"i
".it
i giour"
so
v
ierice.
tdt
Decretul
din
19r
a,
.ari
ora?n,rii*
l'qzq
rrmaneau
maieparte
in
vigoare,
ceea
ce
ardta
c6t
," pou,.
de
Iimpede
cd
uterea
avea
oricand
d*.T
lt
I
ib;,
;;;;
".Ji
r*"u
persecu
1iei.
ictoria
asupra
Germaniei
ii
Hti[;
,"ir,,o,
retorica
Sta-ului
fate
de
BisericI.
O".fu.uta,.u;
tu;ilrdalaristd,
drept
pdrdroarea
morali
,
pr1.1"i.
nui;;;i#;;r,.flr
comuniste
ala
de
Bi
sericd
uu
u."
*d"
ln
.;il
* ;"1#i
nstrumen
tali
zdrii
cesteia
pentru
atinset
r,
"
Bf.l;;il;:.ffif
.',i::ilT.Hde
poriticr
externa
De
Biserica
**e;
fi-;rra
r"ari
ir;;;;Tillir#*
_ll:
ual,
cel
al
Ortodoxiei,
ce
va
trebui
s6
,"-iJ"ntifi."
curdnd
cu
79
ril:tii
l::)irL
irri"i
:ilii
':r'l
iii
lii
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 42/89
ilii
:lli
imperiul
politic
-
Pactul de la
Vargovia.
Pentru atingerea
aces-
tui
scop, Statul ateu
nu se
vajena
sE
reinvie
teoria celei
de-a
treia
Rome
qi
s[
suslin[
organizarea, in iulie 1948, cu ocazia
s5rbitoririi a cinci sute de ani
de autocefalie a Bisericii
Orto-
doxe Ruse, a unei Conferinle
panortodoxe
la Moscova'r. Con-
.
ferintra va vorbi
foarte
l[murit
in
numele unei
Ortodoxii
care,
totugi, nu
era
in
intregime
prezent[.
Mesajul ei
va
fi
mai
curdnd
politic,
motiv
pentru
care declarafiile teologice,
pre-
cum
cele
referitoare la
primatul papal,
nu
pot
fi
citite decdt in
aceast[
cheie
hermeneuticd, a contextului
profan.
Odat[
rlzboiul incheiat,
puterea
sovietic6
va
reveni treptat
la
politica
religioas[
antebelicd.
Desta]inizarea iniliatd de Hruq-
ciov nu
va
insemna in
nici
un caz
acordarea
libertdtii de ex-
presie
religioas[.
Dimpotriv[.
Numai intre
1959
qi
1964
vor
fi
inchise aproximativ
10.000
(zece
mii) de biserici ortodoxe
qi
vor fi desfiingate alte 50
de
mdn[stiri. Pentru a diminua
qi
ca-
pacitatea
umanb a
pastorafiei
Bisericii, cinci
din opt seminarii
vor fi inchise de cltre autorit[lile comunisteea.
PdnS la inceputul
dezghefului prilejuit
de
perestroika
lui
Gorbaciov,
viafa
religioas[
va
continua
si
se defbgoare in deja
cunoscuta
clandestinitate institulionall.
Tensiunile
ideologice
la
nivelul cel mai
inalt
?n
sinul
puterii, prilejuite
de
politica
de
innoire a lui Gorbaciov,
il
vor
determina sI caute
sprijinul
p6-
turii sociale
delindtoare
incl
a
unor valori
morale
qi
spirituale
de
esenti
cregtini.
In cadrul
intilnirii
amintite, din 1988, din.
tre Gorbaciov
qi
ierarhia Bisericii
Ortodoxe Ruse, acesta va
accentua
c[
inclusiv creqtinii
pot
fi
cedteni
loiali
ai Statului
qi
au ca atare
dreptul la
garantarea
unei vieli religioasees. Or,
pen-
tru aceasta era
nevoie de
abrogarea
legislafiei
pdnd
atunci in
vigoare,
prin
adoptarea
uneia
conforme
noii orientiri
politice.
La
inceputul
lui
1989
era
prezentat
proiectul de Lege
asu.
pra
libertitii
religioase'6.
Textul este
o sintezi,
pe
alocuri del
rutant6, intre
prevederi
restrictive
;i
libertlti,
intre leninism
Ei
principii umane
de
drept, intre
legislaqia
veche
gi
cea
nou[
(in
gantier).
Acest
caracter
este vizibil chiar
din articolul
1,
feritor
Ia
obiectul
legislafiei
sovieti
congtiinfl:
-o-ersFvr
DUvreIIce
asupra
libertlfii
de
,",uo :::';:
'f
r,:':f-,,r,.'ouietice
asupra
tibertdsii
de
consti_
'
;:,
:
i
:xrfi
ii
;:
*
x
i
I
:
;
:
i:
:x
:
i1i1,ltiir:tiLi,:,f
:;,;::i:,;;l;,:; :::r,,,ii";i.iu,iii,,ti,o'i,
ntsk
privitoqre
la ntit,,),--^-^""L\."i
ye
oaZo
prtncipiilor
leni-
e
t
ap
e
i
ac
t
u
q
t
e
o
ro
-*
*;;7;;"
"'
, a
la
n
r
i
nc
i
P
i
i I
o r
I
e
n
i'
n,i
t";,i;
"rr,ii;"li ,'iX';,'ij':tr:;
Dincolo
de
fr
vedeqre
.a,
a"
aiF19,9logia
obignuitd
ir
: ry
"
i,
-r
;;
;#ift
f
tri:
fif;
#j
T, i.1,fr
,?ii',i '
xi,x3
pnndd
de
viziune
contrinutut
tiu.rterillt"i'
td
u';;;"'ilil"T,Ti3t:.|*i:o.",'"
o*p,a
t
u
;Hil1,:ffi::xTj';
".I[T
:a
r:
I
i
s
i
oa;
a
;;,il
#
e
va
exprima
si
Sthnrr'r'ir::;^:,'::tt'." .u tafi
a
contrariitor
11:
g::l,',i,;'fi
'
;'#l,i,,J
:
ffl,?,
il1:
i
i
o
rt
o
a
o
x e
R
;;
;;l
om
l9g9
proclamr
cor
u
r
u
rm
r
ro.
*
"
n1,
j.ir.,
il
u
a
i
n"t."'d;;',Tl
H,
:"i*
ru; ::,;l
trcotul
I5
este
o"lll"
separalia
dintre
$coate
$t
iltr;.*a
il-
p."u"a.
l.lilrt:::-:'l
mai
importan
t,
a.tata
;;;li;
ganelor
d;
s;;;
;le-'
nnagiit
or
re
ligioa
st
t,::go,*;;;,;i"A::i*i';,,;j:".:Stlif
lJr:Tf
J,:-
se
poate
citi
foarte
uir"
*;]],l,"il'_rlr
acesl
arficol
cu
precSdere
,u
r.
"onr.rr;,
"#:Tj. iritul
legii
gi
greutdlite
cu
care
aces-
pe4i
ai"
;p;i;;il'cpji:l':
o
declararie?e
rdztoi
E
;H;,,?;
3Jfi:
t
#fl1i#l:xffi
'J:H,.',?:;ru
:
g[[,:*
t.tpon.ruiiilr,"riij'1
tn
penultimul
articol,
26,
"r*'#H;
etileni,
;;;;;;;;',fla
]esii
a
celor
"r..,
fun"iio;*
;;;
*rriiin
ialiJ
:il;lflp:tri
va
Iegis
lafiei
as
upra
riberrif
ii
de
ru:r$jru,,,"_x,i:"i, 1Ti""Jtl.lfjiigTl.;:
derati
ve
s".
r,
r
r
ri"
.{1.1,
11.
s
oui",ul
S
uprem
.t^R"p;
bti
r;iF;_
-ovrerice
Ruse
(RFSSnr.
ir,.i
..i"
i"r"i
80
81
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 43/89
Legi,
una
pentru
intreaga
Uniune,
gi
alta numai
pentru
Rusia
(ca
parte
a
URSS), sunt
anumite diferenle,
unele deloc
ff,rl
insemn[tate,
cum ar fi absenfa
din Legea
unional[
a
prevederii
din
Legea local5
(articolul
9
paragraf2) privind
dreptul
la
ora
de
religie in
Ecolile
publicee8.
Cigtigul
capital
al
Lrgii, atit in forma
unionald,
cit
gi
in
cea
local[,
rezid6,
in
reducerea
masiv[
a
dreptului Statului
de
in-
tervenfie
in via{a interni a cultelor
gi
asocialiilor
religioase.
Vdzuti
din
perspectiva experienlei
ulterioare
acestei
Legi,
li-
bertatea
acordatl
oriclrei
forme de organizare
pe
criterii reli-
gioase,
o libertate ce merge
pdndla
declararea
pur
facultativi
a existenlei
unei societdti
religioase
la
organele
de Stat
(arti-
colul 8,
paragraf 2
-Legea
unional[),
este expresia trecerii
de
la o
extrem[ la
alta.
Statul i$i declarl
neutralitatea confesion-
al-ideologici
qi
in consecinf[
susfine
egalitatea tuturor
confe-
siunilor
gi
asocialiilor
religioase
in fafa legii
(articolul
5
-
Le-
gea
unional[),
insd nu
precizeaz[
nici
numlrul,
nici numele
gi
nici
pozilia acestor confesiuni
gi
asociafii
religioase.
Legea
face distinclia
dintre organizafii
religioase
gi
societ[1ilasocia]ii
religioase, dar
nu
incearc[ prin
nici
o
prevedere concret6
sl
preintdmpine,
precum
o
fac Legi similare din
Europa, o ato-
mizare
f[rd
control
a
peisajului
religios.
Articolul 20 din Le-
gea
locali
precizeaz\.
doar doud
condilii
de inregistrare
a
aso-
ciafiilor
religioase:
o cerere
dublatI de statutul
de
funcfionare.
Este o
generozitate
lipsitl de
perspectiv[
gi
care
va fi
pl[titit[
in
anii urm[tori
foarte scump, odatd cu
invazia sectard
prozeli-
tistl
ce
va
cuprinde
Rusia
aflatl in
plin[
mizene economic6
gi
instabilitate
politic[".
Cum s-a ajuns
insl de la o legislalie
extrem
restrictivdla
oor,
fesiunire
gi
asocialiire
rerigioase
sunr
ori
venite
din
Europa,
ori
ndscure
cu
cel
mult
dffi,'1"
i,
,.ma
pe
teriroriu
ame_
ican,
nu
poate
insd.fu;i;"";;;ilt
si
in
Europa,
un
conri_
enf
marcat
de_tradifia
ririf.r*a
"
grsericilor,
continent
din
are
Rusia,
ca
structurl,,ri.ja,i*i
pe
de
o
,;; ;,j;i:lf':,$lc.lturals,_face
parre.
Rusiei
,or
g-"nl?:
Bisericile
pi
confesrunrre
tradilionale
ale
Jruntate
cu problemele
specifice
reconstructiei
areriale
si
um3ne
dypa
il,;;;;
r.."109
areism
5i
t"roar",
e
de
altE
parte:
iT]*sib-ir.Ii.isi
"orrc*iuni
se
vor
vedea
;"u,tlru*:*i-*n",.",re
;;';;;
o,n
p*"u
unor
orsani-
,
$i;;;;;;;ffi'Ji,ffiiffi$:111,::e,ry,r"Jri",iff#:"
9oi
ani
de
la
emrterea
Legii
din
rqqo
*'"llFluni'
Numai
in
cei
de
rigoare
$i
statutur
d"
;.s;i;;;;I;-u,
tnscris
-
cu
cererea
cu.caracter
declarar
*li;i;;'ffN-
Peste
o
mie
de
asociatii
deloc
mic
al
asocialiile
care
nu
u,
.j:1,l
adaugd
numirul
inscrie.
pe
fundatur
irr"utriui;i#;::11erar
necesar
s5
se
1,.,'
9i
grupurile
misionr'-l;":,,-;::Y"'I'-tt^
gt
sociale,
sectele
,
jou?"i,;;};;':lT''
dispundnd
de
valutd
f*",
;;;;;;"J;
,
iitice.
Dil;iil:"]1po'3llin
viafa
economici
ri
il;;:
,*
iil."ri*,
"t
i,,
X,1
t.'"gerdri
Ie
e
mo
1i
onal
e
a
r"
u
n
ot
;ilil:
sectelo.
uu
a"r"",'lltv
ai
Patriarhiei
de
Moscoru,
.i,"ll*i*
tiune-J;
;;;.
;;:'^|
,-rt
tiln
o
adevaratd.
ei
serioasd
ches-
,
g.r"nifiil:
t"i,"tl:
vorba
despr"
t"minu.iii";;ffi:
, sub .-,hccn,ori^
"^lYt:"lt9logy
Church
-
aflata
i" G;;::;.-
legislafie
extrem
permisivd?
Aga
cum
vor
remarca
mai mulli
observatori
ai
vietii religioase
qi
politice
din Rusia,
modelul de
labaza
Legii din
1990
a
fost
f[r[
indoiald
cel american: li.
j.
slbobservalias"*i;i;i;ii;;J;'il'ii"*1j''td
in
Germania
stitulionale
_,
Ia
<
Kirienko,
.u,
d";I^
,
Pui.-i;,p*;1''tutec[Ie
a
valoriror
con-
'
restdrire
.."t"i
a,iX.,'""::1'::il;:#il'#T'ruf
Hl:
festdrile
sectei
Ar
E-_
uvru,tqrrrrtr
secte-l
,Moonrur
sau
mani_
t
i"'iffifi
:;,-"l1;ff;
il1'*?T'#:;.:1i:";T3*:lii1l
ipl,iir
secte
,.,,".o1;r02
^^,:-$:
a
coruperii
de
minon
-,
sau
desnrc n^ir-
ecrerusesrir,,,o"i,uluii""ri;ffi
;",ilH:i;;;lri"rr,T:l;Jf
;:[ffi
'#l;ffiT[:lgr ;?,;'.il:ior
ae
s
ta
t
.r,.
matJ,
e
l:::gat
$i
excesele
,,
",,'*11t1$exRresie,
dar
si
fu#;#;
l.:
a
I
e
i
exc
e
s
e
re
in
n
u
meie-i;
E:
tH
Xili
J,:T:ffiilX
i:
usia
foarte
reped.,
i,
.ont.*i;];;iilirost_imperiate
pi
a
bertate
religioas[
total[
pentru to i'm.
Acest
principiu
(no
pref-
,
erence,
ceea
ce
se
traduce in
practic[
pnn
no distinctbn),
care';
in USA
poate funcfiona
in
virtutea
simplului
fapt
cd
toate con-
rj
ii
r:l
,ll
.1;
It
#
82
83
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 44/89
f
ry,r.Np
rsij:.i:r::::
iH:iI: trii:i:ilit,
j.:in:
;ir:
I
85
peffnanentului
conflict
intre forfele nenuan{at
,,patriotice"
Ei
cele
neconditrionat
,,pro-vestice",
nu
vor
intdrzia
apelurile la o
corecturi
a
Legii din 1990.
Aplicarea
sau
invocarea
flrl
discemlmdnt
a
principiilor
gi
libertitrilor
democratice
intr-o
1ar[
aflatd
oricum la inceputul
primei
democratizdri
din istoria ei
-
un
lucru
deseori
trecut
cu
vederea
-
au
contribuit
la compromiterea
diversitilii
legitime
qi
a
dreptului
la alt[ opinie
sau
la alt[ credin{I.
Permisivitatea
extrem[ a
cadrului legal, sl[biciunea structurilor
de Stat, co-
ruptia la toate nivelurile
gi
interesele oculte
ale sectelor
gi
aso-
cia;iilor misionare
-
toate acestea
la
un loc
au dus la naqterea
in Rusia anilor
'90
a unui
sindrom
anti-sectar
de
propo(ii.
Pe
cdt de intemeiat
in
linii mari,
pe atdt
de
greu
de satisfbcut
juri-
dic.
Odatd oferiti
o
libertate maximf,
-
prin
Legea din 1990
-,
orice corectur[
ulterioar[
nu
poate fi
priviti
decat
drept aten-
tat la
libertatea ini{ial5. De unde
reacliile
deopotriv[ de iste-
rice ale organizaliilor occidentale de ap6rare
a drepturilor
omu-
lui.
Dorinla anumitor
fo(e
autohtone
de
a
infrunta
provocarea
post-modern[
cu
duritate
-
un soi de bolsevism clerical
-
va
provoca reacfia
nu mai
pulin
dur[
a
celor
care
pun
drep-
turile
omului,
justificate
in sine
qi
pentru
sine, deasupra
lui
Dumnezeu. Iati de ce, diferitele
proiecte
de corecturd
a
Legii
din
1990
vor
fi
luate
in strSinitate
drept
barometru
pentru
gradul
de democratizare al Rusiei,
iar
in
[ar[
Legea Cultelor
va ajunge unul dintre
terenurile
cele mai
fierbinli
din dispu-
ta dintre
Parlamentul
dominat
de
comuniqti
qi
Pregedintele
Boris El1in.
Trebuie
precizat
de
la bun
inceput
cf,
Biserica Ortodoxl
Rusi
nu va
fi iniliatoarea directd
a acestor
proiecte,
chiar dacl
se
va
declara solidarh
cu unele
dintre
ele.
Mai trebuie
precizat
gi
faptul
c[,
intr-o
primi
fazd cel
pufin,
qi
celelalte
Biserici
qi
confesiuni minoritare,
precum
gi
comunitatea islamicd
vor
sprijini
demersul
de
corectur6
legislativi.
Sunt
dou[ precizilri
cu
atdt
mai
necesare,
cu cAt reactiile
din
presa
din
strdin[tate
nu
va
obosi
si
prezinte
proiectele drept tentative
ale Bisericii
84
Ortodoxe
Ruse
majoritare
de
eliminare
mijloace
juridice.
'
v
vv
w,u,Ililre
a
"concurenfei"
prin
,rrillT['"::?,T"J$:l""tul:
a
Legii
din
reeO
dateazd
din
dox
5
se
;ffi
h,#ilfl,li
i.i:.:x;xr:;,f
j;n;r",ff
I
u
i
posib
i litat.u
a*,111'rur"
:;;ffi
i;;f
ur
ro.u
organ
izali
ir
oreligioase. Or,
in viziun.u
gi."ri.ii
R,;r"
gi
a
altor
confesiuni
radiEionale,
nu
de
un
erarism;;i;i;;ilr,
nevoie,
ci
de
o re-
rementare
"'"'?l1ii1"+ ;;#il'
Jo.rura
*
prozeritism
conomic,
prezenfr
medirri.d
p;;;";'.-rp"rea
factoriror
de
de_
rzre
etc'
-
a
grupuriror
gi
secteror
n
i.i5rur".
patriarhur
Are-
ei.II
va
atrage
itenlia
;r.',pr"
p.rr.ri,li,l
sociat,rprr-entata"r"tiuitutJJ;;ffiTJ.K:l;rrilX?i:Ti::
tatea
prozelitist5
a
sectet...fe;;;;iJ""rura
o
Lege
acrua-
izatd,
ciqi
doringa
de
a preciza
"arr;;;;;"
cotaborare
sociali
trnrre
Bisericile
si
co,feriunite*triAiii#,"
9i
Stat.
Sovierul
uprem
accepra
Ia
ta.iutie
Iil3;;';;*d
lecrurr,
proiecrul
e
Lege.
patriarhul
Alexei
#;;;
il
ffi:
em
bri
lo
r
S
o
vie
ru
I u
iS
rnrir,
j9,
.;o#,ri:,":,:,,
il:
;fiJ
odificarlos.
Cel
mai,
disputat
articoiiru'"uii.of
uf
14.
prin
carl
ffi
Jlffi..f
il3,T'
,;::
i
;i;'l;id
;#:
"
ru
s
r,
ac
t
i
vi
ta
te
a
.p".,.ie'ii,;;#;"X',i"lJ:TiflH.3:":li?:""fJ;:X+jI
Hfl
:,'T',".1',::"jiilT''i::Tr;;;;;Uirretrimiteimpre-
p.tE"
Jr
r"i"
;
"#;r":
t"f
lufui
.s
yn
tg'
pentru
te
riz
uirf
i
i.
un.i
ro.,n"
l;
ji,]if
ii[i,,#t
j
",ac
ord
c
u,".",
i
ro",
u
nor
proced
u rI
r
egisr
ar
i
v","r*
i
*
i
iffi',,iffiri;illi
::T:::uri
pe
text.
Formi'revizuirr,
;;.;;;;;""l,Jor,
recrurd,
a
fosr
n
tjmp
record
retrimisi.pr";;g;;i"dh
i7
augus1,,,.
Inrre
rimp,
relatiite.
dintiepres-effii
Sovietul
Supremrau
din
ce
in
ce
mai
rensionri;."ir"'f.ili,utur
rri
octombrie
993 se
consuma renrariva
d;;;;;;l
,u,
",,rn
de
crtre
ovietut
Suprem
condus.
d";;;;;ou
,l
nurtoi.
Exacr
ne
ata
de
4
ooombrie,
i,
ti,np
"J*dtJ;l:;idenEiare
tuau
cu
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 45/89
86
87
asalt
clAdireh Sovietului
Suprem, Ruftoi
semna,
in virtutea
funcliei autoconferite de locliitor de
PreEedinte, noua
Lege
a
Cultelor
ce ar
fi trebuit sd
o inlocuiasc[
pe
cea
din 1990.
Egecul
puciului
din octombrie
va insemna
qi
lipsa
de valabi-
litate a legii semnate de Ru{koi.
Evident,
puciul
nu a fost or-
ganizat
numai
pentru
a impune
aceastl Lege... Faptul
cd
prin-
tre
actele pe care
rebelii
din
Sovietul
Suprem
le
vor
considera
urgente
gi
oarecum
caracteristice
direcliei
pe
care
doreau sd
o
impun6, se num[r6
qi
Legea Cultelor,
este
totuqi
foarte sem-
nificativ.
Se verificd
cele
afirmate mai sus
referitor
lamiza
politicd
a acestui
text legislativ,
faptul c6, dincolo
de
credinp
sau ateism,
fo4ele comuniste din
Parlament in{elegeau
s[
ex-
ploateze
o
situalie
critic6 real6 in folosul
lor.
Argumentalia
era simpl6: Ellin supune Rusia
interselor
oculte
ale Occiden-
tului
Ei
prin
intermediul sectelor.
La o astfel de argumentafie
lipsitfl de
nuantre, dar alimentatd de
realitatea cotidian[
trebuia
glsitd
formula
juridic[
prin care libertatea
religioasi
s[ nu fie
ingrdditd
abuziv, dar sd fie legatb eficient de responsabilitatea
in
fafa
legii. Lipsa de
pdnl atunci
a
ordinii
in
peisajul
religios
nu putea
fi
inlocuiti
peste
noapte cu o ordine
contrari
hbertltii
religioase.
Cum se
poate
realiza
sinteza dintre libertate
gi
or-
dine/
control
-
aceasta
va
fi intrebarea
ce va
despfl4i spiritele,
inclusiv
in rAndurile clerului
gi
laicatului ortodox rus108.
DupI
octombrie 1993
qi
pAnd la sf6rgitul lui
1996,
demer-
surile
legate de
o
nou[
Lege
a
Cultelor
nu au incetat. Dim-
potriv[.'Intre
Duma de Stat,
Parlamentul rus
gi
Administralia
de Lege
conceput
de
Guvem. Aprobat
in
priml
lectur[,
proiec-
tul va fi retrimis de Preqedinte
parlamentarilor.
Urm[rirea
in
detaliu
a acestor mereu
reluate
demersuri
treze$te impresia
c[
',
cineva
trage de timp,
c[
voinla
legislatorului este
ferm[,
dar nu
,
gi
eficient[.
Motivele
se
pot
intrezdri
pe
de o
parte
in lobby-ul
,r
sectelor,
deloc
inactive
printre
oamenii influenli ai Rusiei,
iar
pe
de
alt[
parte
in
neputinla
g6sirii
unei
sinteze
juridice
cre':r,
prezidenliali
se
vor
schimba
permanent proiecte
gi
rlspunsuri
;
la acestea- In
noiembrie
1994
vafi
prezentat
Dumei un
proiect
,,;,.,i
dibile
intre
Iibdr
,",
r
",e
;;
; If
X[',BS:
iliX
ll,i,.#:gl,
t
si
neprec
i
s
ror_
;li:Xi:fi:,,fi;:111l*"1iifi
I;:ffi
H,HifH',?::yi:'
prin
r
egi
.;;.il
#ui:f:
ru*l#:ltl:n::,,=l
l"
l3i
#
tlit?lii;i:,tu:i::{,n#;#fliJf;{i,,
cea^a
corupliejroe.
rn
tot
acest
d
:1E:
;il
ffi
#frfl1]:#ilffiffi-,J.',"^
l,o,
voci
re
prores-
l,lilH.i;r?#--il:;iij;h"-$Htti#i"I:i,,i",^,,
:#;
nui
sisrem
discriJ
, ;ffi
xfl:,llilt";,:i*:il::{;,i,i::ulH$*,,,x,i
v.or
pune
.,JpJ'##'J
fii:'jr'"T.X9
invaziei'""*i'ri"
.i
111,1..,
proteclionisilir;;ilil:l'#i?*:"
m,io.itu,"
o[ii]
ff;1li',11i,*,S
:
1::
I.
#*
il;
,iili
I
?r
citi
in
""",
i
n","u?"
,irlrl,{***tt***rllf
}Hf#fffi
unei
tdri
,ra",
j#,
'
DUTUIII
echilibrate
?"
esre
in
conrinuare
"":1:
;
"-l';;;;;,m
'sttuatia
dramadcd
a
r:im"#i;m'n:?:i"fi"Jffi
:t{:l ' ',tr xfi
j
econ
o
mr
i
d
eo.
ro;;,-""iff;j
.;
;;;;iffi
ll
Hil:
;'fi:;
;fi
ffi
H[:,xt#m=iffi
,1,:l:il]',*:::i,r,rFMi.;i;;:
iit)[iT[l;#,r#:.{,i,:i:"iffi
L'i,:".*]i*h1r
;-a:qr*,:*:ff
ti;;il;;:1T:",[:::[H:f,iliit:li1;l
il i;;;; ;,
cors,,mo
,,,+,_-
,
-e'tlqtt'
vcste
caperele
:_,:,,
pu,r,;;n;;i:Jj:il1JJlTl,,"ij;,*
23
iunje
Duma
de
asupra
ri
bertdlii
de
cone
tiin
lr
rl
;;ili[
i::H:r:::ffi
#
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 46/89
avut
o
larg[ majoritate:
300
pentru
qi
numai 8 impotriv[
din-
tr-un total de
450
de
deputali. Protestul intern
gi
intemalional
va fi
qi
de data aceasta
uriag. lntr-o scrisoare
personal5
adresatd
Preqedintelui El1in,
Papa
Ioan Paul
II iqi exprima ingrijorarea
c[,
potrivit
noii Legi,
prezenla
catolicd in
Rusia va fi
expus[
gicanelor
administrative
si
iqi motiveaz[ aceastd ingrijorare
pe
faptul
cd Legea
nu men{ioneaz[ printre
Bisericile
qi
reli-
giile
tradifionale ale
Rusiei
qi
Catolicismul'r'
(era
menfionatl
doar Ortodoxia, urmatl
de Islam, Iudaism
qi
Budism).
Scrisori
de protest vor trimite
gi
Pregedintele Bill Clinton, un
grup
de
senatori
qi
deputali din
Congresul
Statelor Unite, responsabilii
Comunitilii
Europene,
precum
qi
organiza{ii
interna{ionale
occidentale de
ap[rare
a
drepturilor omului'r'.
Era
acuzatd cu
precddere
prevederea
noii Legi
potrivit clreia, in
comparafie
cu
permisivitatea
Legii
din
1990,
se
solicita
anunfarea
la
or-
ganele
de Stat
a tuturor
organiza{iilor
religioase. Mai
mult:
pentru
recunoa$terea statutului de
persoan[
juridici,
acestea
trebuiau si aibl o vechime
pe
teritoriul
rus
de cel
pu(in
15 ani.
Legea opera
cu distincfia
dintre
organizatii
religioase
(avdnd
personalitate
juridicd)
9i
grupe
religioase
(f[rI
personalitate
juridic[).
Acestea din
urml nu aveau dreptul
sI construiasci
sau sd
posede
locaquri
de
cult
Ei
nici si tiplreascd
sau sE
r[sp0ndeascd
literaturd religioasd de
propagandd.
Grupele re-
ligioase nu aveau dreptul
sd
invite
predicatori
din
strlinltate
gi
nici nu
se
bucurau de facilitdli fiscale.
Tot in comparafie
cu
Legea din 1990,
cea
din 7997
prevedea
pentru
recunoa$terea
ca organizafie
religioas[
nu
numai cererea
de
rigoare
gi
statu-
tul de organizare, ci solicita in
plus
actele
reuniunii
fonda-
toare,
lista fondatorilor
(care
trebuiau
sd
fie
de na{ionalitate
rus[), mlrturisirea
de
credinfd,
expunerea
practicilor
cultuale
qi
istoricul organiza(iei in cauz5.
Pe scurt: noua Lege
incerca
sd
limiteze
prin precizdri
concrete
permisivitatea
de
principiu
a
Legii din
1990.
La
presiunea
cercurilor
internalionale,
Pregedintele
Elfin
va
opune,
la22iulie, dreptul
sf,u
de veto
qi
va retrimite
Legea la Parlament
pentru
revizuiri, motiv6nd re-
88
f,:*
ru:ii:x'.T,?
T
buni
parte
obiectivtr,
a
caracterurui
p"ridl
sirl.i.i"Iut"
al
formuldrilor-
;:Hix'ri
HJi:,1:::,iryi" i"[ilTi,,:H#*:
\,:."
i,;;;,,;,
ril
iTi:::d
cu
arri
4e
de
ierarhi,iBi';;;i;
siriesemnatil;;;;il$1",*l;ll,Tl*::Jf#,l",Xlr:i_,:
1gfH[, F],;,"#**j:t_idH.;x]#;l:i:H:*r
strtrrui,
i".u;#
il"""rf,"fun{e
pentru
un
control
abuziv
al
lji,':.:lGii';;':""#J:Til;"TJ,,iip#::"*:ff
:l,l;il,#i
i
l&iti *i,#::#f;**:L:1,H"','fl:1;:f,:i
iar
iiror
rer
isioase
in
fr";i;;
j]
#;,i;,
l*,
d
j
rerenriere
a
aso_
.
de
membri
ii
a
rrsp6ndili';;;'ir:I,liii
lor,
a
nurndrurui
in
legislatia
multoi
fili#ilrr"llJItt:
prezent
inclusiv
vesr-europene
exisr6n<l
"hi,.
_;
.i;Jr",,L.,rl:
in
anumite
ldri
B
j
sericiloi
.r
rn
rn",rl;;
:i,
^:'II'.
:lrtu
r jundic
aparre
rezervar
*llT;'##i|:fff
:1;;'l;'ffi
1,'",,0'",r
jar'siin-oJ'"""
doxia,
,*utia"
hr;,1;;;l;
ffi:,l:::re
nominar
oio_
t,
prezente
in
mod
,*a;ir.l-L"ll,r
;r
sudlsm
pi
de
alte
relisii
,
i:"*i
;;iiilHl,'*llllljl,tli;;;-,,."
1"ne
;,J,il"a*rli
i$i
exprima
uim.",
"-;;,
,::l::11"
qo,ar
orealitate.
Patriarhul
a,tea;;;;ffiT
j:1ft
,,,"I.ff
[.J]._crtici,ain-sffi#[]
'
mult-mai
restrictive
dec6t
Lefe-i;;'r**
cu
legiin
domeniu
concruzia
cr
murre
airtr"
.riij,;:;T:,
parriarhur
trdgea
arrce
va
dec6t
d
ubr
a
morarr
;
;;i;
;;
ffi,;X,
#"*on,
tr
eizd
'
o"#;',f,,X"'t:1f:*r;t
6;;i;
n.tee3,sicer
din
reeT
i,i1o"1"i;zili"illliill?i,*:Ei#,:t:**:f
"ftliti
fiJlf
,{;"ffflj'1
ree7,
d;;;;;^i."Iou,.
ordine,
de
a
in_
regi
tima
a ffi;''f
;XL.,][I
;ll,l
r
ti
l,:r,"r
i
s
i
;;;
;
;;;
89
-n
-.
In--i.
*T;T;\r.r,
Tfiixx,i
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 47/89
secintA,
qi
in cadrul legislativ,
tot astfel
se
int6mpl6
(sau
ar
trebui
s5 se intdmple)
9i
in
Rusia.
Pecetea
spiritualI
a
unui
popor nu
poate
fi
ignoratl
in numele
unei
egalitdli nivelatoare.
Diferenlierea
nu
este
prin
sine
discriminatorie,
atdta
vreme
cAt
toate
cultele
gi
asociafiile/grupurile
religioase
sunt egale
in
fafa
legii,
chiar
dac6
perspectiva
diferenfiat6
pare
unora
ca
fiind
in
contradicfie cu
aceast[ egalitate de
principiu'
Cdt
priveqte limita de
15 ani,
protestele
venite
mai
cu
seam[
din
partea organizafiilor
cu
pronunlat caracter
misionar, dar
9i
din
partea
Bisericii Catolice
sebazeazdmai
cur0nd
pe
un
propriu
scenariu
apocaliptic,
decAt
pe realitatea
legislativd.
In 1982,
aqadar
cu 15 ani in
urml
(la
data votlrii
Legii de citre
Duma
de
Stat),
erau recunoscute
aproape
toate
denominafiunile
pre-
zente
in
16rile
occidentale:
1"
Biserica
Ortodoxl
Rus6,
2'Bi-
serica
Ortodox[
a Georgiei,
3"
Biserica
Armean6 Apostolicd,
4"
Vechii-creqtini
fideli
preofilor, 5"
Vechii-creqtini
firi
preofi,
6'molocanii
(sect[
rusd din
secolul
XVU),
7" Islamul, 8"
Bu-
dismul,
9' Iudaismul,
10'
Biserica
Romano-Catolic[,
11"
Bi-
serica
Evanghelic[
Luteran[,
12'
Biserica
EvanghelicS
Re-
format[,
13'Metodiptii, 14'Baptiqtii,
15"
Menonilii,
16"
Ad-
venti$tii,
17' Penticostalii,
18'Martorii
lui
Jehova116.
Cine
poate
susfine,.cu argumente
solide,
c6
refuzul legislatorului
rus
de
a acorda automat
statutul
de
cult
unor
secte
precum
AUM,
Moon
sau Scientology
Church
ar fi un semn
de dis-
criminare,
at0ta
vreme
cdt
in
tr5rile
Europei
de Vest acestea
au
un
statut
mai mult
decit
discutabil?
Durata
minim[in
timp
qi
consistenfa
numeric6
sunt,
cum
precizam
intr-un capitol
ante-
rior,
criterii c[rora
se
supune,
de
pild[,
9i
Mitropolia
noastr5
din
Germania,
fird ca
acgst
lucru
s[
fie
acuzat drept
discri-
minatoriu.
Ceea
ce
poate fi repro$at
pe
drept
cuvAnt Legii
din
1997
este
p[rdsirea minimei
neutralitSli
a Statului
in
favoarea
ro-
lului
de
gardian.
in
loc s[
incurajeze constituirea unor organ-
isme
interconfesionale
gi
interreligioase
de
supraveghere
a
vielii
religioase,
agadar
a
unor
organisme
unde
9i
cultele
s[
90
3bA
un
cuvdnt.de
spus,
iar
nu
doar
Statul,
Legea
lasi
impre-
sra
unei
strategii
paugale
de
eliminare
,iu,u.o.
organizafiilor
religioase
venite
in
Rusia
Orpe
fq90,
;;;."
provoacd
gi
ali_
menteazd
valul
de Droteste
din
strdinltat..
ControtulilJ;;;;
evidenr
de
sus
in
ios,
in
.pirituiLJiJri."..r
.ui
ctasic,
flrl
a
i
inrrebate
giseiiciie
$i
i";;ri;;;rr,"
0".t,
recunoscute.
Construclia
juridicd
pe care se bazeazdcontrorul
statului,
in
sen[E justificat[,
nu
preaci
de
ra
o
.Juii"
subsidiard
dintre
puterea
profanl
9i
zona
spirituall,
ci
apar"
ar"pt
i" ".in1ilrl
tr-o
zond
unde
maqinrria-staturui'nu;;;*
sr
nu
faci
zgo_
mot
sau
si
nu
lezeze
libertdtrile
p"r*orut"
qi
colective.
p;;
colul
abuzurui
gi
chiar
ar
interpre[[riiiii"."i
de
lege
impotriva
confesiunilor
deja
re_cunoscute
nu
este
de
neglijat.
Tocmai
pentru
cI
avem,
datl
fiind
situafia
ou.""urn
,i*lura
d;h;;;
nlelegere
fafd
de
eforturile
pil;;;;b
bisericii
Ortodoxe
Ruse
gi
ale
altor
Biserici
pri,r"ri"
o"lJ.ot"
in
Rusia,
con_
fruntate
in
ultimii
ani
cu
"t"r;i;;-d;u"riparu."
a
sufletelor
de
cdtre
secte
gi
organizaJii
m.e,"*prf"lr,i
pur".
decdt
sd
ne
dorim
o
forml
cu
adevlrat
"fi.i;;it;;
i"gi,i_a
de
control,
concretizat[
intr_un text
legislati"
irt"fi "ri
echilibrat. Fdrd,
a
a$tepta
excese
de
zel
din.
pirt",
Stututull
rn
pu*"n",
ce poate
deveni
din
entuziast.inoirerent
s;;;ilil;rrm5nos,
cuttele
deja
recunoscute
au
areptut
Ae
a,*f"rnlpr"tec1ia
Legii
im_
potriva
celor
care
o ignord
sistemadc,
astfel
inc6t
reacfia
Sta_
tului
sd
decurgi
natuial
di,
"";;i;;;;;ui".,o,
nereguli.
in-
rebareadeja
pus6
cu
ani
in
urmr
-
"rr"
." p"*
e
realizasinteza
d_intre
libertate
ei
ordine?
_
prirr;;;;i;s""
din
1997
un
ldspuns
.uni
lateral,
numai
dii
p"*p"J,iuu
f.."n,rutd
a
Statu_
l*:i
_p,"1
u"."3t1
pa4iat
rr,i.fi
.ai[r,
i"pi
;;
nu
diminueazd
lmportanla
gi
legitimitatea
unor
,.t
"ot"
Uin"
formulate.
^-
Dupd
revizuiri
ti
dezbllSijl-;ililL"r"u,
prevdzuti
acum
cu
o
parte
dintre
modificirile
solicituL
O"
fr"g"aintefe
El1in,
va
fi
repusr
in
ptenut
p;il;;ffi
la
19 septembrie
1997
qi
va
fi
vorard
in
aceeagi
zi.taZqie4embrie
Legea
era
aprobatd
qi
in
Consiriul
Fedeiar,
c;;;""rrGrioari.
Doui
z,e
91
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 48/89
mai
terziu,
la 26 septembrie, Pregedintele
Ellin semna noua
Lege
gi
o abroga astfel pe
cea din 1990.
Reacliile vor
fi in linii
mari
aceleagi,
criticii
suslindnd c[
intre forma
ultim[
a
Legii
qi
cea
anterioari
sunt
prezente
doar
modificlri
neinsemnaterr'.
Fdr[
a
ne
opri
asupra unei
lecturi
paralele,
trecem in revistl
continutul
noii Legi
a Cultelor din 19
septembrie 1999"8.
Vom
sublinia
acele pasaje
refdcute
sau adf,ugate
in
varianta
final[,
dup[ refuzul
din iulie 1999.
Textul
introducerii a suferit
repetate
modificlri
pentru
a
ajunge
in forma
finald s[ sune astfel:
Adunarea
federald
a Federapiei
Rusiei, afirmdnd
dreptul
tlttltror
la libertatea de constiintd
;i
de
practicd
religioasd,
ca
Ei
la
egalitateain
fala
legii
independent
de comportamen-
tul vis-d-vis
de religie
;i
de
convingeri;
baxdndu-se
pe
faptul
cd Federasia Rusiei este un
Stat laic;
recunoscdnd
rolul
spe-
cial al
ortodoxiei in istoria Rusiei,
tn evolulia
Si
dezvoltarea
spiritualitd;ii
Si
culturii
acesteia; respectdnd
cre;tinismul,
islamul,
budisnrul, iudaismul
;i
alte religii care
constituie
o
parte
integrantd. a
patrimoniului
istoric al
popoarelor
Rusiei;
judecdnd
cd
este
important
raportul
de
colaborare
pentru
a
ajunge
la
inlelegere,
toleranld
Si
respect
reciproc tn
ches-
tiuni
de libertate a conStiin{ei
;i
a
practicii
religioase;
adop-
td
prezenta
lege
federald.
In
versiunea
din 22
iunie,
pasajul
referitor la
Ortodoxie
suna
altminteri:
considerind cd ortodoxia
este
parte inte-
grantd
a mo;tenirii istorice tn Federayia
Rusiei...
Introducerea nominalb
a
termenului
de
,,cres,tinism",
cu
toati
ambiguitatea,
gi
inducerea
unei distinclii
funciare intre
Ortodoxie
gi
restul
lumii
cregtine,
a
fost
operat[
pentru
a nu re-
duce prezenfa
creqtini
in Rusia
la Biserica
Ortodox[,
lucru
just
daci ne
gdndim
la confesiunile minoritare
prezente
aici
de
secole. Accentuarea
caracterului
laic
al Statului
rus este
fo4ati,
atdta vreme
cAt separarea
dintre
Stat
qi
Biseric[
qi ega-
litatea
in
fa{a
legii a tuturor confesiunilor
qi
religiilor, in ciu-
da
diferenliatei lor
pozilii
juridice,
elimini din
capul locului
92
posibilitatea
unei
reJigii
de
Stat.
Afir
l
T]:,
esre
reruata.rn
arricotut
4,
o*I:::u,1yqra
raicitdtii
rn
contextul
sena
-
Acera;i
"*d"l'1'li
d"
p'in.iiir'$;
"t#lJ,l"rl
f
iffi:'
in
rermeni
i
u.,,
xitlilrs
r
af
ut
4.,
defi
nep
te
*o.i,
iiu
.,luiil_ilu
,,,,
f,'
{f,ff"::':;
p y
I
i
c
o
ns
r
i
r
u
7
i
o
n a
t
c{
e
s
e
p
a
r
a
r
e
q
q
s
o
c
i
a
-
-
este
fonda,u""l:::'
o
aso.cialie
religioasd;
"
t
"
i
"
rr
in"i
i'
;;"i,:
:
'
1'
e
11
i
fi
ac t
i
v
i ta
tocuinttperso,;ri;f
':: .ti"",i;;;;;;;,'::;"W';X;i;fi::;;:
_nyt,d"p;i;;-;;;fr
;:ti:;,i,7i;i,::u:,,t,di;;;;;;;;
organisme
publice
n
i
s
t
r
a
y
i
e
i
t
i
c
a
t
e,;, ,:
::',,
;
;;
;
?#
i
,
,i,',i'i
,'
,1:
:
,,,,,
;"i#;i
#
I
,,
:
t,;::::
?,m
e t
e
ofi
c
i
a
t
e
;
i
i
n
s
e
r
_
,. ._
nu
parilcipd
la
activita,;;-;;.;;;;i*
uttce
$i
nici
nu
acorcld.
,")')i- 1','ruetor
squ
a
mifcdrilor
no-
,,",r;::r'x:irii;:i i:r,ry,{xz{::* :;;;;;;,';:;
sociare
ei
poritice
.j':i'ril:l
il;;;Hleze
cd'
in
nume
in-
'
Paragrafut
2'
6 nt
Ilii
tt
ir'rtl
tt?ei*i
au
ace
leasi
drepturi
-,^1ii,,"i,iit,;";;:;#:;:;,:l?:,:f
:oareaprecizare:toase
.Si
a
organizasiitoi
,"tigtioir;:u
rut
nm
grupurilor
reIi-
."rif,l:or'l
7'parasrar
i;;;:";;::;;dce
se
inrerege
prin
grup
-.1:,l.r"r"nta
legefederald,
este
numitd p
:::;;:i:,r,,::#ff
,::_:,;;;:;;';:;;;i:;i,'f
,";;:;li ;;i,
,:,
o
iti
ri,
i"o:
;;
;
d'
::
e
x
e r,c
i t
d
erc
iv
i
t
a
t
e
a_
s
a
fd
rd
i
n
re
R
i
s
-
fe
1
t
ari
p
i
b ui
L;,
;;
;i
1
:"
o
"'
a t
e
i
u
r
ct
c
d.
s
p,
it
i"A'
;
:
";
i:*#rirtxrff:W#r,*W
;:;ilt#;:mn*,i:.#:;i*rlli{d{ii Trix
lsltatea
anunl6rii
93
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 49/89
autoritAtilor locale in vederea
transformdrii din
grup
in or-
ganizafie
religioasE.
Remarcdm
introducerea acestei
clauze
in
textul final, dup[ ce in varianta
anterioar[ orice
grup
era
obli-
gat
sd se anunte ca
atare.
Grupul
religios
care
nu
aspir[
la sta-
tutul de organizalie, poate
deci
funcfiona
fhrd
ingtiinlarea
or-
ganelor
administrative
ale Statului.
Aqadar, fa15 de
legea
din
1990,
nici
o
modificare substanfiali, cu
atdt
mai
pulin
una de
natur[ restrictivd.
Ultimul
paragraf
prevede
dreptul
grupului
de
a
preda
religia
gi
de
a
asigura educafie religioasd
membrilor
lui.
$i
aceasta este
o adf,ugire
petrecutd
intre
prima
qi
ultima
redactare
a
textului.
Articolul 8,
paragraful
7'
precizeazi ce
se
infelege
prin
or-
ganiza{ie
religioas5:
Este
recunoscutd
drept organirysie
religioasd
liberq
aso-
ciere
a cetdyenilor
Federaliei
Rusiei, a altor
persoane
trdind
legal
;i
permanent
pe
teritoriul
Federaliei Ruse,
formatd
in
vederea
profesdrii
Si
propagdrii
credinsei tn comun,
Si
tnre-
gistratd
tn calitate
de
persoand
juridicd
dupd
procedura
fi-
xatd
de lege.
Urmdtoarele paragrafe
aduc
preciziri
suplimentare:
2"
In
funcSie
de sfera teritoriald a activitdlii lor,
organi-
zaliile
religioase
se impart in locale
Si
centralizate.
Organi-
zaliile
religioase
centralizate se subdividtn
regionale
qi
pen-
tru
tntreaga
Rusie.
j"
O organizalie religioasd locald este o organizayie
reli-
gioasd
compusd din
cel
pulin
zece
membri avhnd
tmplinitd
vdrsta de
lB
ani
Si
avdnd
un domiciliufixtntr-o
localitate
sau
o
aglomerayie urband
sau
rurald
pe
teritoriul unei regiuni
din
Federa;ia Rusiei.
4'
O
organizalie religioasd centralizatd este
o organiza-
pie
religioasd
compusd,
conform
statutului
propriu,
din
cel
putin trei
organizalii religioase locale.
5" O organizasie
religioasd
centralizatd ale cdrei
strttc-,
turi au
exersat,
pe
baze legale, activitatea
lor
pe
teritoriul
Federafiei
Rusiei
cel
pu;in
cincizeci de
ani din
momentultn
l
94
care
au
adresat,
::X::{ii:;ffJ;,"_";tr #;ff
#f
*r;r:;:'#y,
r::;,?"i;r;;7 it:-'"-'w'oasdcenrrabzatdbebuiesdin-
,o"ti"iiolr;;;;;:,'r;r;;Wtr,
crul
central
al
ot
{rdw. ##tr#ffi
;
:
:
:
#:
:,:,,,
;iii?
y
::"
",
#
r:T:ri:
;:
;n
'"'
?^::
,:' :I', rs
a
n
qa
{i
e
i
r
e ti
g
i
o
as
e.'
o'
"
c
u
n
o
a
;"t
"
i
ni:
-
ffi".11ffJillTlT3;F:lJH:3i; .1f
ulti*urmomentpi
con
nn
utur
*d;:i111'
j;ffi#ilf
;';i,""?LT; ::f
ii
fl,':,ffi
i;,,
ii it,
3'",
#tr
Tj',:iiT
:1";
.;:ff
ffiti
Tj[tf:l'#:s
r, xm:'dffi
,"trti]]:i
::ii:T
crarar
nici
micar
,,
I
j.11luii"
n"
"i"
,r'ie
tncredere
al
Sta-
oe
.conrror
pr"u.rti
uo..lunoaqte'
o;,
;;;8tup
rel
igios
nede-
uvrtrfi
dubioase.
tocmai;t'p;;.ffi
se
doregte
o
formd
Articorul
9,
parasrar,,,
,"
_"^:."'":"t
grupuri
avdnd
ac-
poare
fonda
"
". *i;::l'I
I"
precizeaza
condifiite
in
care
se
;r,rru'.x;:ffiffi
Iirlilf:i*Hx,,trH
Wf,r'rrf*:rrf{{*:*M
95
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 50/89
sau atestarea cd acesta
face
parte
d,in structura
unei
orga-
nizalii religioas
e
c
entralizate,
de aceeaEi confesiune,
atestare
datd de
cdtre
pomenita
organizafie.
Pentru
prima
dat[ apare in text de
o
manier[
foarte
clar[
limita
pe
scara timpului, o
limitI
care,
precum
am
vdzut, nu
atinge
confesiunile
deja
prezente in mod
permanent pe
terito-
riul
rus.
Articolul
10 detaliazi
ce trebuie
s[
cuprindS,
din
punctul
de
vedere
al
Statului,
statutul
unei
organiza{ii religioase.
Remar-
cdm obligativitatea organizafiei
religioase de a
preciza
sursele
de finanfare,
prevedere
cat se
poate de utili in vederea elimi-
nlrii suspiciunilor
Ei
a
afacerilor
necurate. ln situalia in care
se
inmullesc
informaliile
privitoare
la
implicarea sectelor in eco-
nomie
gi
folosirea
avantajului suportului
financiar
extern
pen-
tru
a face
noi
prozelili,
indicarea
transparentl
a surselor
fi-
nanciare este o obligalie corespunzdnd
drepturilor
pe
mdsur6.
Prevederile articolului
i 1
privitoare
la condiliile
de
inre-
gistrare
a
unei organizalii
religioase sunt comparabile cu
cele
ale articoluluiZ3 din
proiectul legislativ
romAnesc.
Consecvent
distinc{iei intre organizafii religioase
locale
Ei
organizalii
re-
ligioase centralizate,
legislatorul
rus
prescrie
condilii
similare
celor
dou[ forme
de
organizare
gi,
lucru simptomatic
pentru
caracterul de
compromis al Legii
in variantd
fina16,
nu mai
soliciti
istoricul
organizaliei
ce
doregte s5
se inregistreze
gi
nici dovada acceptfii de citre
una dintre republicile autonome
din
Federalie.
Articolul i3
privitor
la reprezentantii
organizafiilor reli-
gioase
striine este
limpede marcat
de dorin{a unui echlibru
intre
libertdfile
permisive
qi
obligafiile restrictive. Astfel,
potrivit paragrafului
2, modificat
aproape
in intregime
in
va-
rianta ultim6, o organizafie
religioasb strlin[
are
dreptul s[-;i
deschidl o reprezentantd
pe
teritoriul
Federafiei,
dar nu are
voie
sI
se
manifeste
religios, cultural
sau
in
alt[
formd,
pre-
vederile referitoare la statutul
organizafiilor
religioase
nepri-
vind statutul acestor
reprezentanfe
ale organizafiilor
religioase
96
iffi
il:f
:J;j:?f,:..",H,;,
j#,ff
:
j.1?T::.j:.,ffi
::
itE
,,implementare_.a
celor
mai
felurite
${.'*i""".,ff
;:::;*i*;"":ii##1ffi
d[r#l
pe
l6ngd
ineficienfa
practice,
,;;;"
dec6t
sd
trezeascl
::Tt"
principiate
Oe
intreUare;;
il;i;
e
circulafie
li
d"
"*pr".i",
p"'a-."ri[;:ffi::X;#",ffi,i;
rnvaziei
sectare.
O
solulie
p"rr*
[f
rf
ll
ensiuni,
libertatea.
si
"urigltiii"
-.#;:
care
aceste
doul
di-
$:,,+?i:.i:;,ttf
x
jT*H:il'::T:[ai;ffi
;lf#
telor
mareriei
jurid]1e,
"a,.6J]ilf
i
";.#
j,
uttimii
ani
dintre
:ffiilfl:#[?t;."""^ll"la
di"
6;i'
6iu,u
","u,"
rapte,
odatd
o.i.;"
i;;;;";'
ij?l"1ii
reri
g
ioase
stra
creditur
oferit
odat,
_fipru
uroiooi"".ij#1.,
este
greu
pentru
tivele
de
acest
fet
,::"gi:i"*""
Ii;;;;lllll?ii;ilTffi::
prerate
astfel,
ca
663T1ln*.rpretate,
9i
in
fapiau
f*,
t;il-
;,.*r"ri#i,.i?i#fr.lljl,,ii$l,ff
Tl[T*"?,.:::;';i_
statul
aiutd
si";1gff
-
3'-
din
articolul
18:
;i-j:;"i';i{iini:ii
j ::*:;';;;{:::;:;;'r:;
.
,*d;;
;:'ri::
:Yortantu
Pentru
societate.
,,d*ffm[I-}r*$1
a"
uri*t"n1u"iin"u""i
llu"l
i""9i:' I
u
nu
mai
"u.
ti
tr
u
J"
rffi;;,
ouf".
Un
*i.oiffi;
qr
togistici
a
auroritltilor
locale
gi
cen_
(aft.76).
r
este
qi
inproiectul
l.girlrri;;;;;;;;
Ultimul
capitol
din
Lege
prive$te
supravegherea
pi
con_
rotut'
ardturarl
oe
termenrre'in;iilJ#1r'rL"a
rristd
a
dece-
97
'iil.
.i.,r,{: tr1:{riii- ri.itri+siL}+ifirg.}}T$.1;,SRtrri$rl&s},rtg1wdi$Atrlil&
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 51/89
niilor
trecute. in
articolul 25 este vorba in fapt de
suprave-
gherea, prin
intermediul
organismelor
Parchetului Federafiei
ruse, a
punerii in aplicare
a
Legii
gi
de
controlul
aplicat orga-
nizafiilor
religioase,
dacd respecte statutul
lor in ceea
ce
pri-
ve$te
scopurile
gi
prevederile activit[1ii depuse.
Articolul
26,
r[mdndnd in
spiritul
Legii
din
1990,
prevede
pedepsirea
vio-
ldrii.legisla{iei
federale in materie religioasd
flr6 a
mai
pre-
ciza ins[, cum
era in
actul legislativ anterior,
cd
interdicfla de
a
leza legislafia
in
vigoare
privegte
9i
administrafia
local[ sau
centrald.
Complet6rile
qi
adlugirile
din
paragraful
3 al
articolului
27, ultimul
din Lege,
au
starnit
in
epoci cele
mai energice
proteste
gi
au fost
interpretate
ca fiind indreptate
impotriva
tu-
turor organizaliilor
religioase
de
dat[
recent6:
(...)
Organizasiile
religioase care
nu
posedd
documentul
de
atestare a
prezen{ei
lor
pe
teritoriul corespunzdtor
timp de
cel
pu\in
75
ani, au
personalilate
juridicd
numai cu
conililia
de
a se reinregistra
in
ftecare
an
pdnd
latmplinired
terme'
nului ittdicat
de 15
ani,
Cu
textul in
faj[, suntem
de
plrere c[
prevederea nu este
at0t
de restrictiv[,
cu atAt
mai
pu{in o
form[ indirectl
de
in-
terdicfie,
cdt
mai cu
seam[
preventivfl.
Legislatorul
rus
nu
este
aici singur,
majoritatea
legilor de acest
fel din Europa
de Vest
avdnd
pentru
noile
organizalii
religioase
un foarte
clar criteriu
de
stabilitate
in timp.
Paragraful urmdtor
prevede
reinregis-
l
trarea
p6ni la
31 decembie
7999 a asociatriilor
religioase
fon:, lr
date inainte
de intrarea
in
vigoare
a
prezentei
Legi.
Asocialiile
'i
religioase
neinregistrate
pAnI la
data
aceasta,
vor
fi
lichidate
pe
',1
calJa
justiliei.
M[sura
poate
s[
par6
dur[,
dar,
pdstrind
pro.
i,]
po(iile,
este
de inleles
in
peisajul religios
pestrif
al
ultimuluiir
deceniu.
Legislatorul
rus doreEte
in
cele din
urmi
un nou
in-
ii
ceput, congtient
asumat
nu numai de
citre Stat,
dar
gi
de
cltre;r
partenerii religioqi
de
dialog social.
I
i.,r,i
Cu
puncte foarte
bine formulate
qi
cu altele
mai
putin.:
reuqite, realizAnd
un echilibru
nu mereu
convingltor
intre
i
liil
autoritatea
Statul
I997
este'
vdzutdl
i'-'*ltllitatea
Sta
brare,
dupd
,rrou,ll
ansamblu'
"-;;#tY"i'
Legea
rusr
din
Jaroare,
a
libertdri']
^"
at""rir-i5.'i[
to"'tti
de
reechi]i-
pn
nc
ipi
u
"
u
r..,ri
l,
1.1.'"
tp;;;#;'1i"1"""n
"
del
oc
in
cu
ra-
I',#hftt':l*r:*:lm;1tx'n#i"::Ei*:
terne
$i
til;;ilr;:ll"':lX?'"lut,
se
vede
ai,
..r.ti1J'tl]
.1t*1teri.
Iatd
de
"",
fe.e.ffi;::fli"1te
nefiresc
sd
fie
art-
veni
acesrea,
utile
uneJ;.;;::_T-::rrcrrq
.din
orice
parre
ar
;:tlll{:lfli[T*il}::'jt]:"Tl:t'."iil"r,fi
trr#Tt
rrre
..p."rin;:;'-'..t
"?'secin[e.
Frrr
sd
I
Est,
o
Iecrie
o,,
r""iljlhruro
rcgiffi;:".H
V:$"j;;"m
,u
prn.t"'["il;:'"Tsd
consistd
aici
in
urmrroarete
c6re-
i.
r."""."i'il
,r":
a
rr
toate):
poate
sE
se
fac5
6or.'l^tltl"m
totalitar
la
unul
democratic
nu
n:
j:iim
**fl#:lii,
i#
:*Hffii1
8,,;
;;;
i
r:;
ponar,.,
dorintd
a.
inrl
otzirrriilor-JJ,imr'
oonnla
de
innoire
p.n
n
kecerea
an
ir
or
r,'
::f
"*.
i'
;;;il'#,J;""iiil;
**l
;
.:tjfr
ll[::i;ffi
;:
:H
i
ui?:i"'::Hfj[?1
*]
ffiii
]
;r
lil"".,
",
u,
r.,
"*
ffi
",ffiil";rf
Ij
[T::
::*F
;
1ffi
;l
::
;t:#:il:fl";:l
":,,
r,
",;;
;:
;"#:
"
r'
i'
prt''
u
.
"
-E
nt
u
z
i
as
m,
r p..*f
ii
s
i
s
u
ran
[a
il
#;
;"u:fi?
[.oJ:[
:',::
rn
lapt,
permisivitatji"-I
I-"*".din
1990
:f i,i
;;
;
;;;;
J
3,rru
*
lty:
#**
;t{li::,_:*:;
SrHf,*i:l;|Hlx*,a'.iuaf,
inil.,,i'i;:Tii:Xi,il:J:;
,*,j#.JS
j:I:i:;i:i,:f
,n:*,""';':J:':ltil"pill,ii
prcruni.
"ru'e
o"
u.Jrt;;ffi';r::
fJ:ffiil^",?::
98
99
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 52/89
2.
Libertatea
este
o
proYocare
cotidian[,
at6t
pentru
cel
care
iqi
d"i"$t".enfinut
,itr,,
quo'ul,cdt.;i
pentru
cel
care
aspirf,
la
un
statut
nou,
supenor.
Pentru
Biserici
9i
credinle
religioase'
iib;;;
,,
poate
ti
ins[
confundat[
cu
"concurenfa'
dintre
detin[torii
de
monopol
qi
tinerii
investitori
priva]i'.o
con-
;;A[
;;*ati
de
lipsa
unui
echilibru
eficient
intre
libertate
;iiili;"il;"ri"lu,
dintre
drepturi
ei
obligaiii'
dintre
dreptul
;.w;il
i;
"
^i
tr"nia
qi
respeciarea
e
xistenfei-
:*ll'i: ]l^
iuain"u
agresiv[
a
sectelor,
felul
lor
de
activitate
mlsronara
ce
;i;;;;,
de
existenla
Bisericilor
9i
confesiuniP:*j::::
tradilie
pe
teritoriul
$rii
respective,
urmdrirea
nu numat
a
unor
*"fi;6rase,
infiltrareain
cercurile
economice
qi
in
clasa
politicfl,
finanlarea
acestor
activitAli
propagandistice
din
surse
din
strlindtate
-
toate
acestea
la
un
ioc
perpetueazd
imaginea
"o*pro*ita
a
libeftAtii
de care
nu
to[i
pot
face
acelaqi
uz'
"";:
P;;;;liut*.r
acuzat
pe
bund
dreptate
de
cdtre
Biseri-
cife
qi
confesiunile
tradilionale
nu
p:1t:
fi
pprit
doar
prin
ur"fuf
fu
puterea
profan[.
Nici
nu
arfi
bine
ca
Statul
sh
pri-
Jil;;ilrnuit"
put"ri
delegate
de
c[tre
parrenerii
religiogi
i" ii^f"'g-t""i"f
-
pe
ae
alt[
parte
ins['
pro.zelitismul
9i
efectele
;;";;i;-;"g"tive
ale
acestufo,
de
ia
situagiile
conflictuale
intre
".""-ii
si"traumatismele
persoanelor
afectate
de
terorismul
:_i,il:;;;;
n
l.*ua*,rdoar
de c[tre
Biserici
ei
confesiuni.
i;;6
;;;:
-ui
*utt
ca
oricind
ei
oriunde'
legisla{ia
il
:1;
tanfilor
Patriarhiei
de
Moscova
a dus
Ia
nagterea
unui
anti_
lericalism,
fenomen
srrEin
in
oil;;#.trnu
este
de
cau_
:lllrrnrjputin
qi
in
modul
"onqti"riO.iormat
de
transmitere
pnn
canalele
de
comunic.are
din
Rusia
s.iain,oaira,ate
a
aces-
tor pozilii
ortodoxe,
oficiale
,uu
Oo*
.u-
iii,
,.i"ra.
pe
de
alt,
arte
insd,
Biserica
orrodox,
r,;
r,,ir,
J;;iirtungere
vizibil
afd
de
discursul
anumitor
p;lt;.t";;;r"."tori
ai
,,bolge_
ismului
clerical.., adicd
a
acelui
discui,
in
"r"rf
necregtin
pentru
care
argumentafia
cregtina
"rt"
inrt
u*entalizatd
pen_
fr
fl13:,"."
interese
nalionaie
.;r;;";,"d;ie
partia
vag
for_
5.
Atitudinea
Vestului,
mai
mult
a
celui
american
;i
mai
u(in
a
celui
european,
in
anii
u"*uiiin"il
proces
de
clarifi_
care,
de punere
de.acord
u
p.ir"ipliior
cu
realitatea,
a
fost
de
egull
arogantr.
ei
lipsitd
dJ;l;il;;[i.t
o"
a
infelege,
ceea
e
nu
inseamnd
automat
a
justifica
si*u1iu
ir,o.i"d
gi
actuali
'. .
din
Rusia.
protesrele
."pdi;,;;.
ar",
in
anumite
puncte
vor
fi.
fost.in$repritite,
;,
;;
;"pe$itiiu.rur
unor
recirdri
de
oezii
patriotice
(de
data
aceastai,
.""iir",
,,capitalist..),
faot
.,
care
a
provocat
reciralul-raspuns
al
,,r",i*Uror.i".rii.
srrJl
, ficiaritatea
a
dominat
cele
doui
f;ffi
d";i;;il;;i
i;.il:.r;
ie
pusl
pozitiv
la
contribuii"
,"rrlun*
dintre
modelul
ame-
rican
$i
cel
european.
(multiplu),
;;;;;
scoate
de
aici
in
evi_
ff
::1""r',r,":*i:::.::q1,:y;,fi
*il;fi
irus..,ceeaceaprrut
;;;fE;t;fa
de
Est
are sarcina
de
a
gdsi
formula
de
sintezd
,',
"-f*i*,a
i""e
dreptul
O.
i't"*"'1ie
aistatului
llau,tonlf]
.il
i:,
in
cete
din
urm6,
i1r,j.r
rr*il"ffiffiil:,#i;?rn
:,ff;j
i,
vestici"
gi
,,pro-comunigti.,.
;;l,;il;:
uupa
a"""nii
de
politic[
intervenfioni:'1,ub"11111
..
Statului,
cererea
ca
acesta
sb
intervin[
are
nevole
o"
o::,uTl
]
i" *"i".tii.
Motiv
pentru
care
nu
putem
fi
de
acord^cu lii1
;-#;;#;i;i
z?-ain
r-"e"u
rusd'
DacE
in3:1*tdl
1??
li
"r*
,t"ir,i
e
9i
abuzurile
di"n
partea
autoritetilol
lg"uJ::3 :
funclionarilor,
iar
nu
a organelor
in
sine'
in
textul
din
1997
.
formularea
este
fdri
precizdri'
I
rr"
4.
in
tot
u""rt
d".enio
de
dezbateri
pe
marginea
libert[fii
'
ii
llli:l
I
i
:-X
*:,,f
;"
I
p,
i,r,i
1,i
^."*,
:#
H
i,li
Xlj
ili_
,"figio^"-io
nusia,
discursul
c0teodatd prea
dur al
reprezen-'
ri
,,
coperit
in
lunite
de
discutrii
t","*"is""1il"1,
dh:;:.fi;
6.
O
ultimi
concluzie
privegte
dificila
unitate
cre;tin5
si
nterretigioasd.
Dacd
t,
pi"i"niur"u'L"g,i;i,
1997
in
fata
umei
de
Star,
textul
era
rrr"iii-a"-""a"..i";il"
i;ir;;li;
cestuia
semnatl
de
c6tre."pr"r"riui1;-;;,
13
denomina_
liuni
religioase
oficial
prezentantriinis".icri'ffi
H:T.?,i:i[[,:IT:ffi
:1,11;,'i;
ll.*l:fr:=rtaliJor
-
ipr
vor
retrage
inainrea
votutui
final
ade-
100
101
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 53/89
i"'':llii: rli
:;.1,.i
;1,
ll'if:ii'
'r..t .l;
.lalr)r,l;,
r.; :ir
st
f
:i
.,,
{:.,
bri,i.f'
i'.i
;:/':i
lii i'lj: l
de aliniere
la
criticile
oricum nediferenliate
ale
asocialiilor
gi
organismelor interna[ionale
? Concret,
ceea ce
r[mane
este
imaginea
unei
lipse
grave
de
solidaritate intr-o chestiune de
care
depinde
nu numai
status
quo-ul
unei singure Biserici
sau
confesiuni, ci
pacea
religioas[
Ei
sociall in Rusia.
EXCURS:
Modele europene
de relafie
intre
Stat
gi
Biseric5l"
Dupf,
aproape un
deceniu,
in RomAnia lipseqte nu numai o
Lege
a Cultelor, dar
qi
o
linie clarl
gi
consecventd in atitudinea
factorilor
politici,
dincolo
de accentele
fiec[rui
Guvern
in
parte, fag[
de
Biserica
Ortodox6
Rom6ni
majoritari.
Starea
aceasta de lucruri
are
drept
motiv ultim lipsa unui model de
relafie dintre
Stat
gi
Biseric5
aplicabil la realitatea romd-
neasc6'23.
Cdnd
vorbim despre rela[ia
dintre
Stat
qi
Biseric[,
infelegem
prin
,,Biseric["
cultele
cre$tine
recunoscute
9i,
nu-
mai
in
funclie
de
trdrile
la carc ne
referim, infelegem concret
Biserica Romano-Catolici
sau Ortodox[ sau Protestantd
(lu-
teran[
qi
reformat6).
Lipsa
la
noi a unei
orient[ri de
principiu,
care
s5
depigeascl
improvizafia
cotidiand
a relaliei dintre Stat
gi
Bisericl,
este
oarecum
explicabil6
dupd
jumdtate
de secol de dominalie
atee
qi
de
exerciliu
al bunului-plac
in
chestiunile religioase.
Tradifia
nomocanonic[
ce
va fi
orientat
viala
public[
din
RomAnia
phn[
in
zorii epocii
modeme,
precum
gi
istoria
leg6turii
dintre
Altar
gi
Tron
pdni dupd
cel de-al
doilea
r[zboi
mondial
sunt insu-
ficient Cunoscute
sau deficient
interpretate. in clipa
de faf6,
unii dintre
politicieni
gi
o
parte
aintelighenliei
delanoi
preferl
s[ facl in schimb
trimiteri
insistente la ideologia
post-moder-
n[
a societ6lii
lipsite de
unitate spiritual[
gi
linut5
in struc-
turile
ei
doar de
minima
solidaritate
civilE. Insinu[rile
de acest
gen
-
sintetizatein
dorinfa de
a realiza
laicitatea absolut[
gi
de
102
eJim.inare
a
influentei
cre$tine
in
societe
rap
r
ur
c d,
ar6n
d
u
_
s
e
in
c
ili;;il;;
t
ftffi
;;il;
:1
T:
fft
:,;
,1tX'J.'.'.:r.',"frXlf'li':r';ilil#
din
Europa
de
Est
se
air,i"
rii*.i.;f'."':':,,
ei
in
diversitarea.modelelor
de
relafie
de
Vesr_
_*
er
sror
care
funclio
neazd
dejal;
ta.ti"
d;"p"
.In
cele cincisprezece
(dri
ale
ComunitElii
Europene
"*ir,U
trer
modete
de
reslemen".;;il;;i#;,
,
zoneror
de
inrer_
ectie
dinrre
puterla
spirituati
ii.".
Oj"rrr,. IatE
de
ce.
ore_
fi:fi:?
[Hm:l,d
u
".".
[.';;5.""r..r
ea
n
sa,,,,
ia.i
i
;;:ffiHl,
:,#:Hl;fll},;
Jl
r::j
nl
*f:',1
#
ffift
r*lllfl
['*ir,*]ffi
*t=m
A.
primul
model:
separafia
radicald
(,,modelul
f.ur."ti)-
Modelul
separariei
radicale
dintre
Stat
si
BisericE
este
aoli_
at
in
Comunitatea
Europ.ur.a-"r#
i,
,.;',
*rr,,
Franla,
olan_
a
1i,
in
mod
numai
rormal,
in
Irlanda
Simplific6nd
neo<
;,##[;txml#:*ryy,Ti',9'ff;::"' 1*;ST:*],-
-.*r"iaii"ilffiJi1inea
catolicd
a
summei
dd";;;
fl
iXffi*ffi
",-,t
::Tilill
:'Xf
f4
::l
*
tm;i
,ouid
pi,
;erilil
,tonsume'
timp
de
secole,."
Ir;d
ffi;:']
vrtate
supra.onr"rioril:p-^:ti*
de.azi
gi
cu
minima
obiecii-
turia
si
;;i;;"dll'::jiJ'*.de
prguboa'a
p.n,*
*e.-
s
ac
e
rdo
t
i
u
m;;
;;;
;;'
cre$
t I
ne'
A
ce
as
td
t o
nr.rn
tui"
; il.
oporiti.ai"oi,;i:;'{:":;:3.',:ffffi
;it"jif#*Jf
fi
ifr
103
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 54/89
r,1
,,
IlrlLir
;.,l
iil
]rlrliii
iri,i,
lil'
iil.:tli
:'.
:
iit,
in
care
regele/impAratul
era
investit
cu
atribute
sacrale
qi
dis-
"?"t*;;;,
pdnl
la
u
'"
'otUi
de
captivitatea
babilonicd
a
Bisericiiin
miinile
conducatorilor.lumeqti'
ii
va
rlspunde
teologia
politic[
de
extraclie
augustiniani'
in
virtutea
cdreia
Biserica
era
chemat[;;i;r;re
prin
intermediul
acestei
Dorcstas
clirecta
i,
**io'rotibus
a
papilor
imp[r[lia
lui
Hris-
i;J
;;;##;
'vi;i;;;
din
Diciarus
Papae
din
1075
a
lui
Grigorie
VIl,
potnvrt
cdreia
papalitatea
era
nu
numai
centrul
spiritual
al
creqtindtalii;;
$l
;;'trul.
politic'
deas
upra
regilor
si
implratilor,
va
lntra
curind
in
conflict
cu
ideea
de
stat
eman-
cipatd
de
atari
ing"ti'tt'
'
C""u
""
uu
fi
anuntat
radical
de
c[tre
Revolulia
fianceJi'
'"futa'"a
mrl
rest
a
Statului
de
Bi-
seric[,
va
fi
prezent
Jq"
i'
ii'ia
politicd
a
multor
regi
din
se-
colele
Evului
lvr"aiu
ilet'iu'
ptinit-o
simetrie
numai
prin in-
elduinla
lui
Dumnezeu
posibill'
.s:parar:ea
radical[
dintre
cele
:ffiil;;;;;
i;;
i"
"'eeaqi
Franlr
unde'
cu
patru
secole
in
urmr,
e$uase
tentativa
d:
u*11'-".-1
l:lX*lt:
f;ffi ;
galitatea
francez|
prin
mutarea
cunel
ron
prin
naqterea
ceva;;i'a"i'
a
galicanismului'
fantoma
doc-
hinar[
ce
va
urmar;ffi#;"pat'e
u
Conciliul
Vatican
I
qi
chiar
mai
tdrziu'
)
mo$tene$te
direct^^'i,
f.*ta,
modelul
separatiei.radical(
doctrina
n",ofu1i"i
f'*"Jze
exprimati.l:
d"t{i
1:^*t""::.:
ifr*"-,
.p"tiului
public'
de
separare
flr[
rest
a
puteru
sprrr-
$ale
de
cea
a
statuliri'
L;;'i"i"eamn5
concret
absenla
spri-
j
inul
ui
financiar
ain-pu't"u
S
tatului'
ran
gul
social.
n"ti
g:-1
-
u^l
'p"tt"""i"r"i de
cuii,'obligat
la
activit[fi
colaterale
pentru
a
suDravielui,
,"g'*t'i
;;*"
al
studiului
teologic'
admiterea
itrIi,?iul
r"r,eiZr
i'
i;lile
publice
s1g'
F'ste
un
model
pe care
am
putea
si-t
numim
"iconoclasm.
social":
Statul
interzice
vielii
spiritu"l"
$;;iile
fotrne
social[-care
ar
putea
s[
obli-
se
puterea
poritic#
sJli;;i;"'"'
Bis.erica
nefiind
enumerata
ild;ilff;;;
iffi;I"*
i*it'tiile
de
bazdate
societrlii
pe
care
Statul
"ti"
oUfigut
s[
le
intrefind'
Este
o
situalie
de
104
ghettou,
in
care
Biserica
a
g[sit
totugi spafii
de
manifestare,
mai
ales in
domeniul
educafional
privat.
.
S,pre
dezamigirea
adepfilor
nenuanfali
ai
unei
separatii
ra-
dicale,
trebuie
precizat
ce
adtudinea
Statului
francizfag
de
Bisericl
a cunoscut
de la
Revolulie
gi
pdn6
azi
o evolulie
de-
loc liniarS.
Dup[
ce va
fi
trecut
prin
laicitatea
dugmdnoasi
a
primului
secol
de la
rlsturnarea
monarhiei
gi,
dupd
o
pauz6
de
scurt6
durat[,
prin
radicalizarea
acesteia pdnd
laierminarea
celui
de-al doilea
rdzboi
mondial,
starea actuall
este
caracte-
izatd.de
o laicitate
calmd,
consecventl
ideilor
Revoluflei,
dar
findnd
cont
mai
mult
decAt
pAni
acum
de foloasele
sociale
ale
dialogului
cu
Biserica,2r.
Separarea
radical[
dintre
Biseric[
qi
Stat
este
in
Olanda,
printre
altele,
qi
rezuitatul
unei evolufii
secularizante,
ajun-
gdnd
pdn[
la
pierrl^erea
masivd
a influenfei
catolice
gi
protes-
tante
in
societate.
in
1990,
jum[tate
din
populafie
se
declara
f6r[
apartenenf[
confesionald.
in fapt,
separarea
dintre
Stat
$i
Bisericd
ajunge
in
astfel
de
fdri
post-cregtine
o realitate
coti-
dian6
chiar
inainte
ca
sistemul
legal
s[
precizeze
natura
ra-
portului
Stat-Biserici.
Este
motivul
pentru
care
Bisericile
de
Stat din
fIrile
nordice
au
iniliat
o serie de modificiri
in
modul
lor
de organizare,
care
si corespund[
mai fidel
situaliei
reale
gi
influenfei
concrete
a
dimensiunii
creEtine
in
societate.
Cazul
Irlandei
este
atipic.
Cu
toate
c[ Statul
recunoagte,
prin
textul
Constituliei,
c[
Biserica
Romano-Catolicd
este
clminul
spiritual
al majoritdgii
populafiei (9OVo),
acelapi
Stat
nu
se angajeazd
in
spirijinirea
financiar[
a Bisericii.
Ceea
ce nu
impiedicfl, prin
legea
sponsorizdrii
culturale,
de pild[ (ceva
similar
exist[
qi
in Franfa),
sprijinirea
indirect[
i
activit[trii
Bisericii
gi
exercitarea
de c[tre
aceasta
a unei
influenle
efi-
ciente
la nivel
politic.
Depiqind
orizontul
geografic
al Europei,
modelul
sepa-
rafiei
radicale
dintre
Stat
qi
Bisericl
are
in
Statele
Unite
ile
Americii
un
exemplu
derutant.
in relaliile
cu
Bisericile
qi
de-
nominaliunile
existente
Statul
american pleacd
de
la
doctrina
105
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 55/89
no
preference
(lipsa
de
preferinf[).
Odat[
proclamate
insfl
pe
de o
parte
libertatea
de credinl[
pentru cet[]eni,
;i
pe
de altd
parte neutralitatea
pentru
Stat, apare
dilema urmS.toare:
in ce
mdsur[
cetflleanul
se
mai
poate
simfi liber religios intr-un
Stat
care nu-i
respect[ dorin]a
de
ajutor legitim,
propo4ional,
pen-
tru confesiunea din
care
face
parte,
un Stat
care
este
indiferent
fa [ de
credinta
celor care
lucreaz[
pentru
el.
Aqa
s-a ajuns
mai
cu seami
in
ultimii
ani
la o diluare
practic[
a
separaliei
rigide
qi
la implicarea
Statului
prin
sprijin
financiar
in
viafa
confesionald.
Ceea
ce
nu
inseamn[ c[
pe
mai departe Curtea
Supremd
de Justilie nu
este
obligat[ la un
slalom
juridic
intre
doud
principii
care
nu
pot
c-oexista
absolut
in
acela;i Stat.
Miezul
dilemei
rezidt
in
separafia dintre
cetifean
gi
credin-
cios,
ignorarea
pe
r6nd ori a statutului
religios
al
cet[feanu-
lui,
ori
a celui cetd{enesc al credinciosului. Experienla lipsei de
temei
practic
al
acestui
principiu
juridic
o
vor
fi f[cut
toate
sistemele
monopolului
ideologic, in
primul rdnd
laicitatea
agresiv[
a iluminismului
gi,
curdnd, ateismul
materialist
al co-
munismului,
acesta
din urmi
obligat
in
cele din
urmd
s[
re-
cunoascl
de
facto
(continuarea
vie{ii
religioase) a
ceea
ce de
iure
era
opus
materialismului oficial.
CAt
privegte
compatibilitatea,
valoarea de model a
situaliei
americane
in
Europa, drumul
juridic
anevoios
gi
discu[iile
legate
de Legea Cultelor din
Rusia au
ardtat suficient
de clar
c5
teoria
separdrii
radicale
ca expresie
a indiferenfei
radicale
este
impracticabilila
scarl
mare, cu
atat mai
pu]in
in
]6ri
pre-
cum cele din
Europa de Est, avdnd
nu numai
o
bogatf, traddie
nomocanonic[,
dar confruntdndu-se
actualmente cu
o
invazie
de
propo4ii
a
prozelitismului
sectar.
Aga cum
am sugerat
in
capitolul
anterior, nu a
existat din
nefericire o dorin{[ real6 de
dialog
intre
cele
doud modele:
cel
american
Ei
cel european
(inclusiv
cel
al laicit6lii). Condus
la
nivel
de
lozinci, protestul
prelungit
qi
variat
al
organiza{iilor
americane de ap[rare a
drepturilor omului
nu
a
convins
pe
nimeni
c[
tot
ceea ce
vine
din
America este
qi
bun.
106
B.
Al
doilea
model:
identificarea
totali
(,modelul
englez.)
O
treime
din
tirile
comunitare
sunt
marcate
de
al
doilea
odel,2s.
in
tari
prec-uT
Arglir,
S;;;;iun"**.u,
Norvegiai
Finlanda,
Staiut.e.ste
uni.,
Bir.;i;;
respeqivete parla_
mente
reprezentAnd
instan(ele
rrpr."
i,
materie
religioasd,
ar
Guvernut
sustin,nd
fi;r;;;;t#J
p.opor1i"
decisivi
crivitatea
Bisericilor.
d;g-il;;;
J,;.
"r."."."a
in
revist,
a
rganizdrii
acestor
Bise.i"i,
,"olt""i#a
"cniuo"
in
evident[
iferenf
a
fundamentala
di"rc
;;;;l"i^i"
stut
pi
B
isericr
Na-
rionarr,
titru
5i
statut
revendi"ut"p.n-tiu"ine
de
citre
Biserica
rtodox[
Rom6nr.
in
u..*"
""
,.i."ri.r"o"
Stat
oblig,
Statul
a
o
neurrarirate
diferenfiata
r"tu
a"
e]r""J"i,"
qi
confesiunile
ce
u posed,
acest
statut,..""urougi"r""u-,
irtutur
ui
de
B
isericd
{afionald,
independenti
d:
p::*;1iln
Jr,
n,
restrdnge
prin
rmrc
neurralitarea
principiald
,
Siri;i;;
aclion,nd
oricum
upd
dublut
criteriu
,r p".iteiii
fi#;;;
f:r*
ciard
aSratului
ste
propo4ionarr
cu
numirur'*";-b;;;
unei
Biserici
sau
onfesiuni)
si
ar
subsidi"dtti&;ui]ir,"ru,n"
regisrativ
umai
acolo
unde
Bisericile
.rr'.rri"rfrnile,
in
dorinfa
de
oncretizare
a proiectelo.
ro"iut",lffi
u.gona
de
unele
mgure).
"^-,11,o1*lta'
Reginl
"T ,lu
nrT3i
sefa
staturui,
ci
qi
a
Bi-
encrr,
a
Comunitllii
anglicane
Arit|rr"
Communion)
din
ntreaga
lume.
parlamentul
run.tioi"ura
tegite
bisericeqti
otate
de
cdtre
Sinodul
gen".rt.
d;;;;ianglicani
sunt
nu_
ifi
de
cdtre
Regin[
Ia
recomandur",
p.iilufui-ministru
qi
suntembri
de
drept
in
Camera
superioarA
a
parlamentului.
Biserica
rurerani
"
:,i:j_
;i-an"[T,i
;;:*rintr_o
perioadi
ni:i:ffi
:i#H151ve
menite,a
."lo.iur","
bs;;;;;;
::_I,-":,ffiffi;[H,11l 1,1,i""iTil,iJ":ffi
l'fflff
enceasci
este
concepura
9i
uprlurd;J#
parrament:
Gu_
107
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 56/89
vernul
;i
organele
acestuia iau
hothrdri
in
treburile
curente
ale
Bisericii; parohiile
au statutul
de comunit[fi
impozabile,
im-
pozitul
fiind fixat
de c[tre Stat
pentru
Bisericd.
Existd un
Si-
nod
-
in fapt o Adunare nalionald
bisericeasci
-
avdnd
doar un
caracter
consultativ pe
lAng[ Parlament.
Candidafii
pentru
Si-
nod
sunt
destinali
de
cdtre
partidele
politice.
intre
aceast[
Adunare
bisericeascE reprezentativ6
;i
Parlament au fost,
cum
era
qi
de
a$teptat, mereu
conflicte de competenfd,
rezolvate
in
parte
prin
noua Lege fundamental[
privind
Biserica luteran[ a
Suediei,
intrat[
in
vigoare la 1
ianuarie 1993. Parlamentul
i$i
rezerv[ pe
mai departe exclusivitatea
legislativd,
pe
care
in-
lelege
insd
sI o
delege,
atunci cdnd
crede
de
cuviinli, Adunlrii
bisericeqti.
Aceasta din urm6 are
prin
noua Lege un
cAmp ldr-
git
de competente:
inv51[tura Bisericii,
c64i1e teologice, sluj-
bele,
colectele, chestiunile
privind
evanghelizarea,
misiunea,
rela(iile
externe, slujirea episcopald. Prin
noua Lege, Adunarea
bisericeascf,
a
primit
pentru prima
dati dreptul de a
desemna
autonom
falb de
Stat
organul
executiv,
adicl direcfia
central[
a Bisericii
gi
in
acelaqi
timp
partenerul
de dialog cu Statul
qi
in
dialogul
cu alte conf'esiuni.
In
Danemarca, domneqte un
larg
consens
in
ceea
ce
pri-
ve$te
conservarea
status
quo-ului
Bisericii
de
Stat.
Spre deo-
sebire
de Suedia, Biserica
de
Stat din Danemarca
nu
are
or-
gane
reprezentative, intre Rege
(actualmente
reginl),
ca
gef
al
Bisericii,
s,i baza
parohiald
nefiind
un
palier
administrativ
in-
termediar.
Parlamentul are in aceastd
structur6
redusd
la
ex-
trem
puteri
legislative
complete. Nu
exist[ materii
rezervate in
sacris, care sE nu intre in competenfa
Parlamentului. Con-
ducerea
Bisericii
este asiguratl de
regind
prin
Guvem,
iar la
nivel
local existl cei zece episcopi
numitri de
Stat.
La nivel
episcopal
nu
exist[
o
functie similarh cu
cea
a arhiepiscopului
primat,
aunui
primus
episcopus cu
caracter reprezentativ.
Din
acest
punct
de vedere,
Biserica
danezd este
fir[
reprezentant
propriu
in
afard de organele de Stat, intre
acesta
qi
Bisericl
108
exisrdnd
o
idenril
cap^ar
starur;;
;xifij",:r,ffi
fi
.?jnrfi::lii
a
Suveranurui,
",,*"ns;#;J
#
t:,.."
I I
s
i,
";i
"ll
"r',r",#
o
".
r,u,
a
Norveg
i
e
i
dintr";;l;;il;I.tl:'ria
din
1814,
cea
rnai
veche
in
Europa
;f
il#ff
::ffi
:l-'",,,1[J:iffi
i[Hili:ft*i*f;r;
esreemissde-cr-tr
j"Tlli,q,l:,::.;*tll*[tffi
##r
ilHi:: Xll:-,:%3::
:i";
i;
b;;;
;iff
"
gi
ei
es
te
o
r
s
ani
z
atd
3fl,*1.",:l',,l,,;,#li 1.:;F,:1Ji"lxff:1,;l;
jm,:,lnf
f
[rj
;i',
:#lrxt
[: i{
:i:.;ffi
,
*{tlii
i,'$
*
ta
sir"o-riia];;;::'"t'"
organele
de
stat:
Iu
'i'"i."ni#
;fi-
sultativa
a nisericit.1l
ll:1',n"u.:Piscopilor)
qi
aarr*""
.ir-
organelor
centrale
,-
u*u
modificirilor
legislative
ilr-rrii,
p#iut.,*
t,ffiffi
":-:-"
fost
^
acordate
cot
g
i,
u ti,
a
;
iffi
:;i5:"S,,',:
ffJ'i.fji[,J,[t#Hl",#
inud
sd
reprezlnte
autoritatea
suprem5
a-Bisericii.
Sisremul
finlandt
.
"
r
*r
ut"
lar
ffi;J,,":
Ji;:il:XTHLl,;l
##J
[
:1,1j
iserici
de
Stat:
cea
Iuterand
il il;illxa.
ortodoxia
fin_
lilfXl,:',ffi
;Tl,:,,,:
r"l...i,
,.*1111
u ,"ruriiror
cu
Ru-
p
u
ri
n
.,,t.
i,it"ffii:i'
:,ffi
",iiL:;,:-
$
i,
d*
;
;;;;"
ili
Unii
teoreticieni
in
-;;;::l:::-"i':
s i,
*;
ii'i"';
;;;i
;f1
T"terie.
c
uprind
la
capitorur
modet
ur
ui
ricii
ortodo;";
il":^:ta'
Aici
ar
fi
de
aritat
specificul
Bise_
ff
;:;,ff
riff..:
il
:ri,.,l:
:i:"
jj
:T::
i#ffi;[
Jffi
,
:ru11.:lJ,1i"fi
,ii:"#J?fl?f;
3ri::",fl
:1j:s::rui
aprobdri
post-sinodal"t'"':'-:-'ltunogtin
gr
si'i"i
J.*, ;;;Ji
ci
n,a
*
i
liin
;ffi
il
u;XX
;,rdT,
j",
:m
i:t
*;:j.l
r09
ii,
irl
j,,
,li,
i
j
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 57/89
I
tism sectar intr[ sub incidenla
Codului
Penal'2e. Existd
in
pre-
zent demersuri de
relativizare
a locului de cvasi-"monopol"
al
Ortodoxiei
in
societatea
greacdr3o,
mai
cu
seamd
prin
sentinfe
date
de instanfe
europene, care, f5rf,
sd
nege rolul
gi
locul
Orto-
doxiei
in
Grecia,
incearc6
armonizarea
drepturilor
individu-
lui
cu cele
ale colectivitatiirrr.
C. Al
treilea
model: cooperarea distinctl
.
(,rmodelul
german")
Germania,
Spania,
Italia, Belgia,
Luxemburg, Austria
;i
Portugalia
sunt
fdrile
comunitare in
care
intre Stat
gi
Bisericd
funclioneaz[ un sistem
de leglturi
gi
obligalii
reciproce
menit
sI asigure
pe
de o
parte
locul Bisericii
in
societate, dar
qi
spri-
jinul
Bisericii
fa(d de
politica
sociali
a Statului. Este ceea
ce
specialigtii
in drept numesc
modelul
de
separafie neterminatd,
gchioapi (eine
hinkende Trennung): un model care
postuleaz[
in egal[ m6suri
separarea,
dar
;i
cooperarea.
Imbinarea
in-
tim[ a celor
doul
principii
se bazeazd
pe constatarea
c[ di-
vizarca
aceluia;i
individ
in
cetllean
;i
credincios
este
im-
practicabil[
qi
chiar periculoas[.
Statul
qi
Biserica
se
intdlnesc
in
prea
multe
puncte
ale
viefii unui om
care iqi mdrturisegte
credin(a,
pentru
ca fiecare s[
pretind[
pentru
sine monopolul.
Fie
cI
este
vorba
despre
gr5dini16,
qcoal6,
seminar sau facul-
tate
de
teologie, spital, clmin de b[trAni,
armatf,
sau puqcdrie,
omul
religios
igi
cere
drepturile
pe
care Statul nu le
poate
sa-
tisface
singur.
F[r6
s[
se
concureze
gi
f[r[ s[ se identifice, in-
tre
Stat
qi
Biseric[ se
stabilegte o cooperare
distinct[, in care
fiecare
igi cunoa;te responsabilitatea
proprie. Modelul german
este
cel mai
inaintat
dintre
toate
[6rile
unde
cooperarea
dis-
tinctd
reglementeazd
relaliile Bisericii
cu Statul. Iat[ de ce ne
vom limita s[-l
prezent[m
doar
pe
acestar32.
Termenul
de separafie
intre
Stat
gi
Biseric[
nu
apare
ca
atare
in Constitulia
german6.
Toate
confesiunile
recunoscute
110
sunt
in
mod
esal
incadrate
juridic
ca ph4i.ale
dreptului
public
K
d rp
e
rs
c
h
afl
a
",
ffii
ilr;'
;'
*;;
;;;,{,a.
.
a
r
i t
u
te
a
ac
ea
s
r
a
ste
oferitd
numai
aceror.onferirri".rr'oru
ra
r,ndur
lor
Sta-
ului
garanfia
conrinuifittt
$t
ffififfi
timp
(vezi
precizir,e
e
la
capitolul
6
drn
prezentul
studiu).
I
scopeviiare"airJarii'r""r"i*JJ;iill"if
;fft
i?#il::Xl
eligios
receptat
drept
mediu
,o.iui,
iu.
nu
nu.ui
drept mediu
rivat.
Singurur
argu;am.ni;;ffiffiu,
ur
s,u,utui
fatd
de
oate
confesiunile
recunoscute
este
de
a
facilita
(prin
punerea
a
dispozilie
a
soariutui
$i
. ii;r;";;ii;
.,gou.";
in
scolile detat
predareu
."iiri.i
i,
i;q*;;lo'nii u.uttu
confesionatd
a
tasetorde
erevi
r*
zjn
r";;;";ihte
aspeoe
practice
-
ocuparea
posturilor
de
profesori
oe
teoiogie
d;;;,il;:
rgroasi
in
armat,.
inchisori.qi.pir;;
_;;"rt
fdcute
precizdrile
$:#f;
:ffi
11
j;'"
;
r-"'
J-
"'ii"'
;
;;;;,:.
"
"r
"
d
d;;
l i;;
Fiecare
dintre
colfesiunile
recunoscute
are,
potrivit
mo_
*,:ll.g:l+an,
dreptut
c" p.i"
tri"._"irr
Statului
sd
incaseze
iilif
iili
imn:
' f:
*
\" :"
;;
;;;);"
r"
*"
Ji,.
i"
ii
i
si
a,,i
sl;
;;
;;H,Hff
[:l ff*,'#il.i:
"',fi.,x:
ff
f
li
e
cca.
qapte
mii
de
spitale
$i
";;;;j;1"
",
"u.u.ter
sociar
gridinige,
gimnazii..i*ir"
ililrii.a*, qcoti
pentru
han_
icapa{i,
puncte
n-.-:l
1,,;p"rii
ji
,ririJri,
sociari
etc),
Bi_
::ir:,f
carolich
$i
protestanrd
fiind
in
Geilania
instituliite
cu
et
mar
mare
numdr
de
algajal:
i.p..rna,
uproximativ
jumd_
ate
de
mition
de
oameni
t-a
car"
J;;;;;
un
mition
9i
juml_
ate.
de
votunrari
(nepldtiti)..iina;;;
ri;;*urui
filantropic_
ocral
esre
mixtd'
din
5Lrlsers.girJ.i"ii
;il;
sursele
Statului.
u
toate
acestea,
finanprea
Ain
partea
Siati,iui
pout"
ajunge
la
proape
9
}vo
din
cos rurite
.:
rrd;
$;;ilinvestiliite
neces
are,
isericile
conducdnd
a;ezdmintet"
d"
;i;;;*,
formdnd
oer_
on al
u
I
si
intreri
n6nd
:{:ili
.l;ii;;,
;;Sffi;
i
;;;.
I#
fi;_
11,.:]: t."1td
participare
masivd
u
S,uirlri
ta
costurile
Dia_
onrc-else
explicd
prin
doud
.t.*"rt.
-triOamentate
juridic.
111
i,i.
t: :,,i
irii|ri:i.,Jil
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 58/89
Pe de o
parte,
prin
fixarea inc[ din
primul
articol aI
Constituliei
din 1949 a valorii de neatins a demnitdtrii umane
gi
a
faptului
cI Statul se angajeaz[ s[
respecte
qi
sE apere demnitatea
umanl. Pe de
alt[
parte, prin
faptul
cd angajamentul
social
al
Bisericilor este
pus
la dispozitria
intregii
societ6li,
flr6 diferenle
confesionale sau de
altf, natur['r3.
Tot din
modelul
gennan
face
parte
reglementarea foarte
precisd
gi
nuanfat[
a
costurilor restitutive
ale
Statului
pentru
bunurile bisericeqti luate abuziv
sau distruse de c6tre
acesta.
Costurile restitutive
se
completeazd,
cu cele pe
care
Statul le
acord6
monumentelor culturale.
Aqa
se
face
cI
Statul
preia
costurile de renovare
gi
intrefinere
a
unor
monumente
bise-
riceEti
pdnl
la aproape l00%o
.
Interdependenfa
dintre Stat
gi
Biseric6 nu
inseamnl insl
mai
pufind
autonomie
a
vielii
bisericeqti
interne. Biserica
se
conduce total autonom
fa16 de
Stat
gi
ia
atitudine
proprie
tn
problemele
majore ale societ[1ii.
Modelul
cooper[rii distincte
nu
exclude
aqadar
posibilitatea unui conflict de viziuni
intre
Biserici
9i
politic[.
Fie
prin
documente
ale fiecirei Biserici
in
parte,
fie
prin
documente comune
-
precum
cel
din
1997
referitor
la
Statul
social3o
-,
cele
doul
Biserici
germane
infe.
leg s[
fac[
uz de critica constructivl,
parteneriatul
cu Statul
ne.
insemnind o tlcutl
complicitate
sau o
alianli
necondifionat[.
Acest sistem,bazat
in Germania
pe
impozitul bisericesc,
r
are
gi
dezavantajele specifice.
Primul
dezavantaj
ar fi
de
ordi4
,:,
pastoral, legEtura
multor
cre$tini
cu
Biserica
lor
(catolic6
sau
.,:,
protestantd) fiind concretizatl
in
plata sau neplata acestui
im1
,
pozit. Neplata
impozitului
atrage
dupi
sine pierderea calitfiii'
de membru al Bisericii,
aceasta
nefiind obligat[
la asistenfirl'
religioas[
(inmormdntarea, de
pilde).
Al
doilea dezavantaj
ar;q;;
fi
legat de conjunctura economici
variabild.
Pe
l6ngi numlruJl,i
alarmant
de mare
de
oameni care
pdrdsesc
Bisericile
ptin
ne-
'"
plata
impozitului, diferitele
proiecte ale actualului
Gu
federal
-
format dintr-o coalitia intre
social-democrali
qi
togiqti,
doui orientlri
politice,
in
grade diferite,
distante
fafl
dar
Bisericd
_
de
schimbare
a
sisternului
dt
;i::ftr3.';ffi:.lj
1Tryu,,
bi;#':
:
i
i
mpoz
i tare
g
e
n
era
I
nomi,ri"ia*'#;,Hl3,l',1'il*'i.#tr,ilT,::t#l:i:::
;:1:,:'fiiJ,'[?::::
u
o"u"oii'i-nt
u,roc
coromli
tocmai
(legdtura
inrerioare)c.?,t:
d"
til;;;l;
tttltp
ur
secret
public'
"'*::t1i
G;ffi1i:,':iiJl'jfJi,Y,'
#JI::?:.
;"ffiI::
rflntre
avantaiel
T*i
tu;;;;i';u1r"r"
constante
ale
sistemului
se'man
se
nu-
ryru,:"::H?[t#ilii"il"':lfi:1,'J,1r,'rp'o"""ta"ii
oeclarar
rerigios.
i,
i1:1"":t-"tl'-i,
*r'ttt'
tndividual
si
so-
r#,1nJ,1
r
f
#ili
ffiI
Ht
*i?
T,ffi
#;,t
;;
:r
;:
K'i:i'
iiiW,qry;{;*ii;,:,::,yiitr::;
j:,::
1a
e
y
v
e
rfa
s,
u
ng
r
*
t
j.1,
serv
ici
uiui
ffi;t
atenfi
a
organelor
rn
oomeniu
potitic
"i'^ :l
fi
**il:';te [te
a
Constitutiej
entology
Church,16.
s,,,Lf.?'o'i"'
i,
i#i.i
i
tr
vI
tatea
d
u
bioasd
**sttt*ht*r+r?-ffifii;
urrt
Inlormati
asupra
p".i.or"t.
irii."Jllii'^*ar
ales
tinerii
caracter_dubios.
^
r
-..vvrurur
.flrrenarti
in
organizafii
cLr
B
t""lili"J:
?'3i1'
::der
u
Iu
i
sernan
I
vorba
despre
ur
;J]i"-if
'
r"iti"'*'
i'll
it''o'l
tn
posi
bil
itatea
care
reruzdrur.
rrll-1;
"o"'
r
iu,
ii'rl', Jo"
"'
"te'
Fie
cr
es
te
.
s
uuan
[i,
B iseric;
r.l"e,li"
ril;;;rrti,f,"#
iifrli
r5ff :'::-"'
112
113
it:
.1,
ir,
ir:
)i
l,
1i,
ll
il
1
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 59/89
,1,, ii
Ii]ir
,.rf
l
,iiii:
t,;1,
li
rrrl,,l,
,"t
1
ii,,
rl
qi,
pentru
ceea
privegte
responsabilitatea
gi
disponibilitatea
Statului de
a
colabora,
a
unei
evolufii legislative
permilAnd
trecerea constructiv[
de
la Kirchenrecht
7a
Staatskirchenrecht,
adic6:
de
la dreptul bisericesc, infeles
ca fiind valabil doarin-
tre
pere{ii locaqului
de
cult, la
un
drept bisericesc
in
dialog
distinct
qi
echitabil cu dreptul
profan'r8.
Acesta
este
poate
unul
dintre
punctele
cheie
asupra c[ruia
ar merita
s[
mediteze
efi-
cient
gi
dreptul nostru canonic, oricum
familiarizat
cu traditia
nomocanonici,
ca
gi
dreptul
profan,
chemat s[-qi redescopere,
in
ciuda
secularizirii
qi
a
provocirilor
post-moderne,
rld[cinile
creqtiner3e.
Modelul
gefinan este pilduitor pentru
faptul de a
fi
rezul-
tatul unei relalii robuste
gi
transparente intre
Stat
qi
BisericS.
Nici dupd
primul
gi
nici dupi
al doilea r[zboi mondial, Statul
nu a inleles s[
se
ascundd dup[
lipsa banilor
qi
nici sI
invoce
in mod
stupid
9i
steril
principiul
separlrii
puterilor.
Iat6
de ce,
modelul
gennan
este
cu
adev[rat un
model
nu numai
pentru
capacitatea de
colaborare a Bisericii
cu Statul,
ci
nu mai
pulin
pentru responsabilitatea consecventd
a Statului fafd de Biseric[
vdzutd in intreaga ei dimensiune,
de
insitulie
divino-uman[,
transcendenti, dar
gi
imanent6in
acelagi timp.
Nici
Biserica
nu
este trimisd
perfid
in transcendenf[,
dar nici Statul nu-gi
in[e-
lege
propria
imanen{[ drept
atoatecuprinz6toare
sau
]indnd
locul
rolului specific
numai Bisericii.
D. Un
posibil
model ortodox
(,rmodelul
post-bizantin")
Noi suntem nu
numai in
faza in care
Biserica igi formulea-
z[ agteptirile
fafi de Stat, ci
qi
intr-una in care Statul
trebuie
sd-gi
formuleze
propria viziune
asupra relaliei cu Biserica.
Or,
aici
Statul este declarativ
prietenos,
dar
practic
ambiguu. Din-
colo
de
absenla
unui
model
romAnesc, starea aceasta de fapt
poate
fi
pusd
in
legfiturd
cu
modul in care
este inteles impe-
rr4
rativul
integrlrii
relaliei
si;1:;;;:tropene'
intre
modalitatea
integrxrii
si
cea
a
se
poate
b5nui.
:cd
existdnd
o
legdturd
mrtt
mri'riln;'}i;rl
Mare
parte
dir
..uoJ*dffi
*",j1:T:j[,i:i,x.3;,lr:,H,,lx;1ffi
:
T,,9..
,u_,
i:jor.
Orice
p-roces;j;#
ria
integririi
i,,
c;;;;#:::.::
mreg:are (cum o
arati
isro-
Sr
Fi;;
;
ffi
il",i::
ffff
.l
t:::':J].":::
:,
3.i;;
ffi
;
tntegrErii
nu
poate
ru""
uurtru.l-ilJ"
,,r'"t",mnd
ci
procesul
tuard
a
masei
erecrorare.
c;;;:;;Hff:r.:
curturar_spiri_
r
n
resra.re
a
.
u.op"1ll
are
o
d
i
m
en
s
t;''f,ffi:
il;:,X"jff
:";, ::
e,
menird
,,
,r1::::,?.a
p"rliii
jlr"r,
"ro.
integrars
dar
f] T"n,,nE
inregrarea
Iu
un
niu"i;J;;;
t
n
v
al
orile
p
r."
fr
:=o1un.
Mo
ri v
;;;
;"r":::JT:.;flTXlT
;ll.,[::ff
,',;
j"Jlig"misiaauro'p"e;;,,depu,tam.nt,ui
flnfa
Bisericit*
EJI:lll'l-
F'l"pa",
reprezentand
confe-
sffi
fl
r##xf,
,#s".fr".ffi
i{trl'*:iflJ:.,:;ff
tel
Patriarhia
Rusi -i;;;::'::d_'
r'lselca
ortodoxd
a
cre-
,,,:::,?#d;:il,ffi,1t'**lT*1tifii ,",HT:L
crl
m
ln
area
con
fesi
un i l.,I
-;;:,'jl'"ornna
lSnorarea
sau
di
s-
IH,H,TJ:,*
IT*:t
S,Td,liE
Hf
i::ft
?fi
:f
i:J
ffi
:'H::L:llfiHi;,#t
j":"]##fr]l{:,
,T
il
;
i
::
"fi:[
ff"Ti'_,.,.
::
"
";
;;;;
i,;
tuar.
Ar
rmin,"ri,
."a
riilpoliticd
ii
;il,,"ul
3"'rrn'
incl
us
i
v
#Hiff
::'#Jtr:*.lrn*x"il';mix**i#;
mentareasubilil;;
sau
pe
elementul
militar,
,"*;r;;;i;:
tir
or
de
r,
;iij;ffj,'".
::::|il,::,,.
uropean
u
r
",
o",,ii_
115
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 60/89
Pentru a in[elege unde
se
afli
poten(ialul
integrator
al
Orto-
doxiei
;i
modul in
care Ortodoxia
mileniului III inlelege
s[
dialogheze cu Statul,
este
nevoie de o
privire
asupra moqtenirii
Bizanlului,
parte
a
memoriei
cregtine
a acestui
continent
qi
a
lumii
cregtine in ansamblu.
Ci
vor sau nu
vor
adepfii lozincilor
comode, mo$tenirea istoricl
a Ortodoxiei
este
o
parte
esenfia-
l5
a Europei in intregul
ei,
de la
Ural la Atlantic,
gi
din
Grecia
pdnd
in Finlanda. Orice
fel
de
limitare artificial[,
potrivit
unei
tendinle
sau alteia, risc6
tocmai compromiterea aborddrii
freEti
qi
legitime a
proiectului
integrator.
Nu
existd alt domeniu
al
istoriei
europene care sdfie
atdt
de
strdin cdrturarilor, atdt
de ince;o;at
Si
atdt
de indepdrtat
precum
Bizanyult$. Cuvintele
lui
Curtius au
din
p[cate
o vala-
bilitate
constanti
qi
cu atAt
mai dureros este
spectacolul
igno-
ranlei
oferit
tocmai
de
cei care,
prin
nagtere
cel
pufin,
fac parte
din spaliul bizantin,
mai
precis:
dinBizanyul
dupd Bizany.
Dac[
nu se refugiaz[
intr-o
modernitate
lipsit[ aparent de rlddcini,
clasa
politicl
qi
intelectual5 de la noi se refugiazdcu voluptate
in
cliqee
luate in marea
lor
majoritate
din
lectura unor
cirli
depfuite
gtiinlific
gi
contestate
in
mediile cu adeverat cunosc[-
toare. Acest
fenomen
de criticism ignorant trebuie v[zut
in.
contextul inregimentdrii
in viziunea
itruministi
pi
a aplicali-
ilor
ei
actuale. Motiv
pentru
care apelul
la istoria
gi
mogtenirea
Bizanfului trebuie infeles
nu numai
ca un efort de reabilitare
a
trecutului,
oricum
greu
de reabilitat in corpore
dacd
nu
vrem
sd risc[m schimbarea unei extreme criticiste
cu una
enco-
miasticl,
ci
gi
drept
un efort hermeneutic
de extragere
din
paradigma
trecutului a unor
principii
utile
prezentului;
mai
mult chiar:
un
efort
de antamare a
echilibrului
viitorului prin
anamnez[.
Este
un
demers
de
arheologie
vie, pe
trupul
socie-
tdtii care,
nu totdeauna
congtientI
de acest lucru,
este purt[-
toarea unor
vestigii
deloc de neglijat
Ei
in nici
un caz
,dep[-
qite"
in
intregime.
Cind
se
vorbegte
despre Btzan\, sunt avute
in
vedere
doud
elemente
de
prim
ordin: imphratul
;i
patriarhul de
Constan-
i16
tinopol,
Imperiul
Si Bise"i^. o^,
..
reprezen
ran,
.;i:
t
j#"Jl::r:::XrLl.:
:,:
cei
d
oi
parreneri
;i:Z:i,::r::.,:fl1:ul.:Gili#tan,;i""u'pi.ituuia
0",p,",t,,it,;il:t,,Lti.1i#lTy".,::,,$';'":::','r::*
fi
ffi
llttl[:T[T,:*,,.*::3::: :,[Tl,:ffi
,:;",',1,"J
E:ff
:,,lxH?""
#ntJ;
*'r*,l,Ti,,ll
llli
ij,i;
*fi**,=,nr**fit*1,xffi
uta
nu
puteSi
sd
sh,
#i#yif,:#i{{#{#-[#W
ffi
$H,.jiff
:l:::,
"u,u.,",i;;;;;;$;':':
s
au
ra
ri
de
pu
rerea
$p,*1t#r*rtisr*ilH*iTn;:#:iji;ffi
.?H:'f-
fi
,
;##i:
:r.yi
i Gilil,
ilil,
:::iT#,T
Jl;
i
I ?
"j,l..,,i.
#;:
ff;
;:'jJi
f[:;ji1,1n:n,
]*,.
r,
i.
"
J i.
l.r,t-/):
cresfinut
,u
olu,"-"i;;':'-ti::""
de
Dumnezeu
(Rrn
llT
:
:"sr":x",
:H:
i::ii [:
ilffJ#lHiijtr"#
J:n
t
ste
tocmai
u".ru
o.
]11,11
rosgut
creqfinutui;,;;i,J[I,i
,11T.:"1r,,.
ffi
;ffi
xff#:ffiffiT:Y,
,,"il
;r,;
il-}i:H[".l
X;JjLy
*
,un,
;;;,;;;:":'i'"
'ouga-p',-
marea
necriticd
u
rr,.i.,T'-t"i"
;;;;;,
{':san'ii
(l
rim
rn
memorie
a
suriei
"?,_rr.r.lni":;i;ilt
Insemne
Iegiti-
vedere
...,,ii,
li..
j
;*:mfh:tffi
#ff
:
:{f
117
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 61/89
tativ[
unilateral[
a omului de
a face ordine
in istorie
cu
preful
unei dezordini
gi
mai mari,
ignordnd
voia lui Dumnezeu.
F[rd
s[
fie o teologie a
pasivit[fii
civice
gi
nici
a
instrlin6rii
de
responsabilitatea imediat[
a
omului
liber
de
a construi sau
de a distruge,
teologia politic[ a Bizanfului
formulat[
pe
aces-
te fundamente biblice
gi
imbog[1itb
de experienfa
unui mileniu
de
lucrare
a
Bisericii
in
societate
se
caracterizeazd
printr-un
enorm
sim al
dreptei-chibzuinfe. Statul
qi
Biserica
nu sunt
concepute
ca
dou[
puteri concurente.
Aqa cum spune Euse-
biu
de Cezareea,
puterea
statului este
cea din
afard,
in
vreme
ce autoritatea bisericeascE
este una
cu rezonanf[
interioar['03.
intre
potestasa,
unuia
Si
auctoritasa,
celeilalte,
intre nomos
Si
kanon,
se desfiqoard viafa cotidian[
a
lucr[rii specifice a celor
dou[
realit[1i colective
ce se suprapun
la
nivel individualt(.
Armonia
principial[
a acestora, care
exclude
agadar
confuzia
de
atribute,
exclude
qi
acuza
de cezaropapism,
posibil
numai
in
cazul
unei relafii concurenfiale
de
felul celei dintre
papali-
tate
$i
regalitatea medievalb
apuseand.
Biserica
este
partener
egal
al Statului,
institulia
imperiali
simfindu-se
legati
de
Biseric[ s[
o
ajut[ in implinirea rostului
ei misionar
sau
sd
ii
pun[
la dispozifie
instrumentele
exercit[rii
caracterului
ei
sinodal.
Toate
acestea
nu
inseamnd
c[
intre Stat
qi
Bisericl
nu
apar
tensiuni,
intrebarea
dacd. epoca constan'
tiniand
este
stadiul
perfect al
Bisericii
in societate
sau nu,
reapdrAnd
periodic la
orizontul
dezbaterilor.
Statul, intrupat
de impdralii
succesivi,
nu
este mereu
con$tient
de
limitele
pu-
terii
lui de
intervenlie
in Biseric5,
dupfl
cum
anumili oameni
ai
Bisericii
doresc
uneori
mai mult decAt
le
este
specific.
Istoria
Imperiului
Bizantin cuprinde
momente
in
care simfonia
dintre
Stat
gi
Biseric[
este disturbat[
de accente
false, stridente.
Este
suficient
sd ne amintim
de
persecutarea
Bisericii
de
cltre
im-
piratii
iconoclagti.
in aceste
momente
de
ctizd
se
dezvlluie
ionditia
esenfial[
a
simfoniei dintre
Stat
qi
Biseric[ in
teolo-
gia
Bizanfului:
ortodoxia
puterii civile.
Odat[
cu
ata$area
pe-
riodic[
a Statului
la heterodoxie,
dreptul
de interventie
al Sta-
118
tului
in
Biserici
cazu
t
imoral;r5,1,111?,t'sPendat,
a5a
ct
g
i
n
e
a
p
u
reri
i,,r|'."]
9' :
n'
il;i
ffi
,:'fl
;
l[
i
l;?:X*
:
il:
.r,1ffi
.#:i":#f
H,iffi,,Til1i]1i,ioon1irea"'.#,
S,'J;:,'ffi'*'
jllltarii;"""*,ii;lH3,iH:y,,ffi
:l[
utare'
alilil
;'::]::
vitals
Pentru
ir
o
rea
I
ira
re
.ofi
a i
rr-g.u
lr.e
r,
;#
;;'611]','J"F",u,"a
con
s
t'u
oie i
ri.*r,,ti"id;ffi:i:?:x,jJt,"fl";lilf
:Ji,",":f
::,."#:
ftXH:#lTlf
i:ili''o.r'J;;;;iili,'J5l1iffi
tT:l:l";
gu,,lx,-,1f,'S;itr;{#{iff
{#rtr;# i
;fJx'lllfi
fl.1#"':-:
::'
]''e;l;:;
;;'-
i
cee
a
"
"
i"
"'''i'a"
gere
a
darurlor
,nn"'1l9nt:
ttt"i'a
t'u
ialacter
nopular
cres-
r
i
c
a
c.i
vj
r
o
-
b
i,
",i
"
"*
Ild,
u r.
e
i
.'or
J"i;
J:
i:
:
:rff
X"?ltffi
i-
principrui;;;?::1.exPlicd
de
ce
in
d
i,liff
*,',,.t:tr:#r,fl=,fl}#r#l'it*ii=fl
i*
rezentativ)
"'rvrPrur
tttonarhic
Si
cel
sinodal
(re_
.
Lipsa
unei
schizo
1.",:
ui.
.
;;;T,;"I;:
:,il
f,Tj,ff
J:T
I,
"
r
e
o
re
ri
c,
in
r re
iff,"{{,i}:::l,Tlt',:",,ffi
ff
xji:ffi,:Hfr
i?,,'T.:tr,J:.
ri""i:#
H
;?lii:i::,t,m
*n
l f*?]li{i
:;:,,:ti
,H:i
,o#i?::#
f
:X#'.,tT:
t'*T#
fl,,ffi
;i
"Hff#;?
i
ffi*fi*#*#**fiffi
iii
t'
:r'ii
li li:
ii
i
lilll
119
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 62/89
in
termeni
flr[
echivoc, atenfia
implratului
Constantiu asupra
raportului
dintre puterea spirituali
qi
cea
secular6:
ASa cum noud rut ne este tngdduit sd
stdpdnim asupra lu-
mii, tot astftl nu-Si este
lie
tngdduit sd te amesteci tn
viala
in-
ternd
a
Bisericii,
Impdrate
Aceluia;i
imp[rat
ii
adresa
gi
Leontie
de
Tripoli
cuvinte
nu mai
pulin
limpezi:
Md
minuneT,
cum tu
aspiri
la alte
lucruri
decdt
la cele
pen-
tru care eSti chemat,
ameskcindu-te tn treburi
care
lin
de
competenta episcopilor,
tn
vreme
ce misiunea
ta
este
de a
tn-
griji
de afacerile militare
Si
politice
ale
statului...'ou
Pe fundalul teolgic al interpretdrii
actului politic
de con-
ducere,
nu
este
de mirare
cd
episcopii
vor
chema la
poc[intr5 pe
st[pdnii
vremelnici
ai
lumii, le vor aduce
aminte de indato-
ririle
specifice sau
ii
vor ajuta s[-gi
reg[seasc[
echilibrul
per-
sonal.
Viziunea
teologici
fundamental5
se bazeazd,
pe
uni-
citatea Creatorului lumii
in
care
Biserica
qi
Imperiul sunt
chemate s[-qi indeplineasci
menirea. Nici
Statul
qi
nici Bise-
rica
nu sunt
,,libere"
de supravegherea St[pdnului ceresc, mo-
tiv
pentru
care colaborarea
lor este oarecum imaginea, reflexul
unit[1ii
treimice'a'.
Cu
toate
acestea, starea
de
conflict
dintre
heterodoxia
puterii
seculare
;i
ortodoxia Bisericii va ajunge
uneori,
in
ciuda
eforturilor
personale
de refacere a
echilibru-
lui, la asemenea
intensitate, cI
un
Teodor Studitul, de
exem-
plu,
va
chema
la nesupunere fa{i
de
puterea
imperiald
icono-
clast6,
elementul receptlrii actului
politic
in
lumina
corectitudii
lui biserice;ti
fiind aici
decisiv.
Ceva similar
-
receptarea
sau
respingerea
prin corpul eclesial
a
deciziilor
politice
-
se
va
consuma
qi
in cazul rezistenlei
in fafa tentativelor diplomatice
de
unire intre Est
gi
Vest
(Lyon,
Ferrara-Florenfa).
in
ciuda istoriei
zbuciumate
sau
poate
tocmai
de aceea,
marca
principial[
a simfoniei
bizantine rim6ne
dorin{a
de a
dep[qi,
atdt cAt
se
poate
in
lumea
supusl
picatului,
schizofre-
nia
dintre
expresia
privatb
qi cea
comunitar[
a
credin[ei,
de
a
diminua
ruptura dintre
dorinfa
omului
qi
legea Dorhnului
qi,
tzo
fdrl
sI
Ie
confi
.
f"n
;"
;;;#J .,?,.;
fJiti".;,;#
:i, t, :.,1
in
rr.
u
n
u
n
ic
*,***lj
fl:,#"jixilt
tea
un
model
abr
traducere
in
mer
punct
de
plecare
;:H:t'*i?:tj
jx*F{li:t.:iffiit1trt1",ff
#l
nu
esre
;;;'.,;"j*:,']]'"d"
a
ri
ardtat
lii
I
u
i
art
i
c
ul
6
n
6
u
-
r.'.,lT
l'
r'
tt"
p'ittt
"
;'#i:fi
ff
;:il"?'r:l
.ortr..*Jr'J.i";:'l_**
in
veac
noi
f,
rrd
de
minte...
ar
de
concureil:
il;i:*e
de
existenl5.
de
.
orrodoxiapost_bizanti";:,,
"
:
ro:te
spre
invd@rea
noas-
;fftri:ng"_.#:fg*r,li:[,f.?,#i?J,:J]-:ifl";
Pauze,
",
r;;;;ia
Pemanent'
cu
excep
rarst
Ia
dominariire
ilj:'it':: t';;;;i,q'
unor
foane
scurte
":I'*}i#J;r"if-',#.{,$;-tiH:l;i"f.i,""ti,:#
;""f,'Ji,*:::;;?i:h:*iTil ffi1H1ffi
ff
i:l,g"l:l;
gerea
unor
cor"rurii'1111"
u
'osit-niiiil;',*tlot''
Acesta
este
sau
are
artor
popoar"o^ln
*o^tti.rril;;#''rne
odatd
cu
tra-
ac
uzari
ad
e
pa
te
t
i
srn.
:'.
::i
lt
t
i
;;i:
Mil"#
"
u
I
teri
oare
propri
i
1r1T'"
yr
i;;;
l;l,lf
li"ffi,H
i{:il#f
: :ifi
;ffi
:g
fi:lTnx;:#**jff
[,ff*=]:]i,+,+1,:'^1l#jtr
rntr-o
necunoa$tere
r
;:tfl
;ft#f
,t
J',+ff"f l
ff
""""#ff
jdil
;
onsre
s,
r
i""
r
"e
i
i"i
:i::
il
ffii?l,ii}:
:,,:tit
"r,:#y
.r,;::,1:t;rl
,,r;[.i:llr'
;liliri"ii
.{ |ltr:rlii
li,"
121
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 63/89
fisu#trt***tr*:*ffi
t'lr**"+**l{*$ff**l:i,:*
,
-*i:i1:ff
3;'"iggr1iffi
Iil"lH,"Jr
i:
'*l:
"mocratic
qi
conqt
i"
C"r"-a'
.
--:..
posr-comuni':
::::fi#i::#HT,t
rimui
d:t?nY;-.rioare.
de
o
sea[r.
::'li*u5 "'::tJ[]".T:":' rs.",'":u:1ffi"ff;'"="T-
s
arci
n
a
p rioritara
:
gfjtTl,
tiS
i
ffi
;i,;u-Jiii
u
ui'unti
na-p"
i"
*''
"*
"i
"
o'
l"-
-o:l
l'r';, ffi
J;
;":"
t
;'i",
iiiu'
ut
r
aport
i'n:
I i;
;;
;G,
arte
o
rer6
jn@
H
4i:**"[*
f
lili:;iX,,il
:T,n"f'lHtliil,lk:*fmmll.^r'""rr:idll,ili
'"p";;ry1
"
pf
9
1li lL ::'"oi;'
;il
-ele
me
n
te
c omune
t111'l:
:
i,"^i
ir
sir"'l"a::t::i:""
i"
"."i.si
rimp
accente
pto :';,':;
:;;,i;e"p'^HJj,ll:T":i:;ilHH""ilJ.,X;::H[ff]
lori
speci
f
i
c."_'^l^
-
"
l
o
c
aDitolul,,rraur
uonalisT
:1: ;lflt,i
;;
.i*",i*",t::]1i1,'_i,i.:,'o"".rii-*"ol]=i*X"T]'i
j:,;':,
I
a
cel
de',
"ti."-"#il',T.,
J;i"
s
i
"
ae
9
1te
d1
1 ?: : :;;;;;
"
i"n
ii
.
o,".
n
" ,Zi"k;,,
r,1,,
g
I
l-
:fI
11
*
i:
:lffili
i',li#:
"
ffi
lillffi
i:t;nrm+i:T
j*.",',.ffi
tr""'-i*
care
sr
oSnailllili;h"*;;
profan
o,"ptuiui:T"":l'^'.:ilI*H:;;:if
i,"lff
ffi
:ili**iriceste
se
poate
recuPera.rvr*'^l:iii
oe
bazele
unu'mo'lll.'-Ill^"4
*at
Recuperarea
norm
al
it6' tt.
p:,
:f,|
i;;
c
as[
europeanl
i
""
l;;;;t
integrator
Prin
excetet'to'
de diversd
in articulaliile
ei religios-politice,
16rile
cu
majori-
tate
ortodoxd
pot
aduce
o bog6;ie de nuanfe
provenite
dintr-o
viziune
av6ndu-qi
rld[cinile
in
Bizan ,
o
viziune
a lipsei
de
conflict
principial
qi
programat
intre
puterile
distincte.
Dup[
secole de anticlericalism gi
de confruntare
intre
papalitate gi
puterea profan[,
contributria
ortodox6 este cea
a unui
echili-
bru intre atotputernicia
Statului
gi
drepturile
gi
demnitatea
Bi-
sericii. Tocmai
pentru
c[ ispita
etatismului religios
nu
este in-
ldturatl
prin
simpla
proclamare
a
principiilor
democra{iei,
Biserica trebuie
sI
reaminteasc[
permanent
membrilor
ei de
acea
neincredere
constructiv[
pe
care orice cregtin
trebuie
s[
o aib[ faf[ de stXpAnii
lumii
inglduili
de Dumnezetr,
dar
care
pot
lucra,
cum o aratd
din
plin
istoria,
impotriva Lui
qi
a
po-
porului
Slu credincios.
Nbzuinfa
cbtre
un
model
ortodox
-
in care flri
doar
qi
poate
se reglsesc elemente
caracteristice
altor modele,
precum
qi
valori
profane
-
in
relafia
dintre Bisericd
gi
Stat este
un
act
european de recuperare
a
mogtenirii creqtine de la baza
conti-
nentului. Aceasta
se datoreazd
nu
numai brizanfei europene
a
dreptului
privitor
la
relalia
Stat-Biseric5,
dar
9i
structurii
intime
a Ortodoxiei
capabild
s[ fecundeze
gdndirea
gi
practica
eu-
ropene. Aqa cum spunea
qi
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu
I
de Constantinopol in fafa
Parlamentului european de la
Stras-
bourg
in aprilie 1994:
(...)
este
frapant
cd organizarea reald
Si
profund
demd-
craticd
a
Bisericii
creStine
ortodoxe
-
cu al sdu
grad
de
auto-
nomie administrativd
Si
de autoritate locald a episcopilor,
patriarhilor
Si
a Bisericilor
autocefale, la care se adaugd
tn
acelasi timp unitatea
euharisticd
in credinld
*
reprezintd
un
prototip,
recent
instituSionalizat
de cdtre Uniunea
europeand
sub denumirea de
,,principiu
al subsidiaritdyii", ca
fiind
me-
toda cea
mai
eficace tn
ceea ce
prive;te
articularea
puterilor
salettt.
in
acelaqi
discurs,
Patriarhul
Ecumenic reamintea
cd
in
spatele tuturor
problemelor gi
crizelor
cu care se confruntd
in
122
723
rr-
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 64/89
i,rit,
([i .1.
:.tir.i
'{ii.i
prezent viata european5
-
cum
ar fi, de
pildi,
sensul
muncii
intr-o
epocl
a
$omajului
de sistem
-
se
poate
dezvdlui
o
luare
de
pozilie teologic[, astfel incdt
nimic din
ceea ce
priveEte
construcfia
european[ nu
poate
fi strlin de
preocuparea
gi
lu-
crarea
Ortodoxieirs2.
Nu
este
deloc
intdmpldtoare,
in acest
con-
text, angajarea
aceluiaqi Patriarh
Ecumenic
in chestiunea
ecologiei.
Angajamentul ecologic
al Patriarhiei Ecumenice
este
de la bun
inceput
susfinut
financiar
;i
logistic
de cdtre
Uniunea
european[.
Mdrturia
europeand a
Ortodoxiei a fost
intensificat[
in ul-
timii ani
si
prin vocea
Diasporei
ortodoxe, o
voce
oricum as-
cultat[ de
mai multe decenii, dar
care
dup[ clderea comunis-
mului are
pentru prima
datl
gansa
de a
colabora
sistematic cu
Bisericile-mamI
;i
de a lua
in
serios
funcliunea
mijlocitoare
intre
emisferele culturale si
politice
ale continentului.
Or, toc-
mai
prin
aceasti diaspori, dar nu numai, igi redescoper1. azi
Ortodoxia
caracterul
ei universal,
contrazicdnd
egoismele
nafionale
pi
pericolele ce
decurg de
aicir53.
V[zut[ in univer-
salitatea
ei, reflex imediat
al
apostolicit[fii,
Ortodoxia
nu
poate
fi redusl
la
dimensiunea
na;ional[,
aqa
cum
se
intAmpli in
prezenterile
celor
mai
mul$.
Atasamentul
Ortodoxiei
fa1[
de
destinele
nafiunilor
in
mijlocul c[rora igi
indeplineqte lucrarea
mdntuitoare
nu
inseamnl lipsa
unei congtiinle
critice'sa. Dim-
potrivd. Biserica
are dreptul
sd ridice
semne de intrebare
pe
'marginea
unor
evolulii caie,
din
punct
de vedere creqtin, nu
sunt
conforme.
Este un exercitriu critic constructiv,
aqa
cum
constructivS
s-a dorit
qi
analiza critici a
proiectului
legislativ
ce ne st[
in fa(f,.
Atent
qi
la aceastd
congtiinl[
critic[
a Bisericii
nalionale,
Statul
rom6n
post-comunist
va
reugi s[
aibl o
identitate, sI
imbog5feasc[
comunitatea
ldrilor
in
care
iqi
vede locul, nu-
mai in
mdsura
in
care
va
asimila
profund
specificitatea
relaliei
sale
cu
Biserica.
Iar
pentru
a
ajunge aici avem
nevoie de o
dezbatere
Targd
care, iati, a
gi
inceput. O
sperdm
rodnic[,
pdzitd.
de
exagerlri
sau de
bune
intenfii
utopice.
Locul
Orto-
124
I, Il
ii
:Tili,fl:
;XI
:':*
a
S
raturu
i,,,geopori
tica
orrodo-
;:f,,,':#il:'gXnXir+T"",',,'":fr,'"Til"'-:'r"i,i"-
con$tienre
marturii.
-e
Ia
n<'ri
urr.,
,r.iri,tiill::'ri[:;
r
.egeacurtero
12'
concluzii
deschise
ffar;tgt+.* ***;:'-'.;
;
IXX
ffi
i
:,:',il;"'.:'",.:,
p..r.rii
i
r.
r
"
ur
rr
r 2
ri V'
Ne'"a
t
i'
a.iiJ
texturui
ca
atarer,
11^.9on,"n,rl;;;r.;
iau
perpetuarea
inci
menrutui.
,nai
mutiogffi?."r;
sunt
mai
pulin
ale
.
pentru
efectuarea
,,r^"
^^-^^:"ttuq
cul[urII
politice
a
mo-
l:?,'I.:
ci
u
1'|r
i
l;;;;Hi"';.";ffi
'Hl
lliilT1
::
le
margi
n
e
a
1,"il'::
jff
,l;l:r;,.*x,31gg*ffi
garantate
de
o
Biseri
valorilor
romdnesd
i
"i#,?"'t,:,*",**i#**:lti"*ffi
o
preference
de
fio
cunoascl,
iar
nu
si
i
#:
j:31 ijllffiT:tr,ff
r"H[,:iltr[fl
i:,i'"]?,:tl;,.l
*iffruruff#*Ht;*ffi
t2s
NOTE
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 65/89
*[*TT"il','Tffi
*;i]+llruffi
f#i],rdjiJffi
Ijtiii*"n'rt*1i,ru?ryft,p1[:;*ffi
ffi
gflt;,^.;ilou,iiS,..
n
romocanonici**"
-
o
apropie
re
un
caz
tradusl
prln
supunere'
ci
prin
invect
l':-o;::::rultelorarederpg.u.i"l'-tl:i:$:;"T:?;"':ffi
.rj;;iu;oJelutui
de
relalie
dintre
star
)p"--:*t."-l-"
*il*[fi*r*tut#lt*til*:-
s[
fie
accePtatA
a$a
lui
Dumnezeu'
1. Acest comentariu
a
ap[rut ini{ial intr-o form[ redaclio-
nal[ restr6nsf, in:
,,Renagterea"
11
(1998)
4-5; 12
(1998)
7.
Vezi
spre completare
qi
comentariile lui
Sever
BUZAN apX-
rute in
mai multe numere
consecutive
ale
aceleiagi reviste.
2. Incultura teologic[ a intelectualiEtii
$i
clasei
politice
de
acum este
tr[s5tura
de caracter
poate
cea
mai contrastanti cu
profilul
intelectual-politic al
diriguitorului
societilii romdnepti
din
primele
decenii
ale secolului XIX
qi
din
perioada
interbe-
lic6. Vezi pe
aceastd
teml un scurt dar elocvent
studiu semnat
de
Al. ZUB,
Teologie
qi
politicd
tn epoca
regenerdrii
nalio-
nale,in:,,Dacia
literari" 3l
(1998)
1-4.
3.
Dan
CIACHIR,
Noi
;i
democrapia
cre;tind,
in:
,,Curen-
tul", 28 decembrie 1998,
pag.
8:
Anumite
antipatii care se
proiecteazd
asupra
Bisericii Ortodoxe aufost
;i
sunt
preluate
dupd
antipatiile
pe
care intelectualitotea apuseand,
tndeosebi
cea
de stdnga,
le-a
avut
fapd
de
Biserica
Romano-Catolicd.
4.Yezi
notafiile lui Dietrich
PIRSON, Die geschichtlichen
Wurzeln des deutschen Staatskirchenrechts,
inl. Joseph
LISTL/
Dietrich
PIRSON
(Hrsg.
von), Handbuch des
Staatskirchenrechts der Bundesrepublik Deutschland,
in
2
Bdnden,
2. neubearb. Auflage,
Duncker
& Humblot
Verlag,
Berlin 1994-1995,
pag.4
9.u.
5. Vezi
Radu
PREDA, Biserica
tn
Stat,
in:
,,Renagterea"
s
(1998)
4-s.
6. Vezi
excursul
pe
tem[
publicat
in
,,Renagterea"
J-8
(1998)
5
9i
preluat
in
volumul
de
fa[d.
7.Yezi studiul
lui
D. C. AMZAR, Partei,
Staat
und
Kirche
im heutigen
Rumcinien,
in:
,,Ostkirchliche
Studien" 14
(i965)
162-183.
Vezi
gi
capitolul
pe
aceasth tem5
din studiul
lui
Otto
LUCHTERHANDT,
Religionsrechtliche
Rahmenbedingun-
gen
fiir
eine Neuordnung des Verhiiltnisses
von Staat und
t26
t27
-'-_-_.--------
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 66/89
128
Kirche
in
den kindern
Mittel- und
Osteuropa
(special
Kap.
Ill.
Die
staatsrechtliche
und realpolitische
Lage der Reli-
gions
g
emeinschafi en im kommunistis chen
H e rrschafts sy stem),
in: Essener
Gespriiche zum Thema Staat und
Kirche
(29).
Be-
grtindet
von
Joseph Krautscheidt und Heiner
Marrd. Heraus-
gegeben
von
Heiner Marrd und Dieter
Schiimmelfeder.
Die
Neuordnung
des Verhrilnisses vort Staat und
Kirche
in
Minel-
uncl Osteuropa, Aschendorff
Verlag,
Miinster 1995,
pag.
5-87.
Pentru
istoria Bisericii Ortodoxe Ruse,
confruntat[ mult mai
devreme cu comunismul, vezi Jean MEYENDORFF, Biserica
Ortodoxd ieri
;i
azi. Edilie
nouf,, revlzuii
gi
indreptat[ de
Jean
Meyendorff si
Nicolas Lossky, Editura Anastasia, Bucuregti
1996, cap.
7: Sfidarea statului
comunist
(pag.
102-117).
8.
Ecumenismul
acesta al suferinlei,
opus
agadar
oricirei
forme
de revendicare unilateral[
qi
de transformare a
mar-
tiriului
in capital
confesional, a fost
pentru prima
datl
do-
cumentat
in volumul
Mdrturisitori
de dupd
gratii.
Oameni
ai
Bisericii tru temniyele comuniste,
Editura Arhidiecezana,
Cluj-Napoca
1996.
9. Arhiepiscopul
BARTOLOMEU al Clujului, Amintiri
de-
spre Patriarltul Justinian, in:
,,Renagterea"
10
(1998)
1,6-7;
ll
(1998)
t,6-1.
10.
Vezi
deja
citata analizd
a
lui Dan CIACHIR,
Noi
si
de-
mocra{ia
creStind.
1i.
Vezi
Radu
PRED A, Europa
;i
noi,
in:
,,Renagterea"
6
(1997)
4-5;
acelagi,
Orient
;i
Occident.
O
noud
dilemd veche;
in:
,,Renagterea"
T-8
(1997)
4-5.
12. Cele doud
Biserici
mari
(catolicl
Ei
evanghelic[)
din
ii
Germania
au un reprezentant
permanent
atdt
pe
ldngd Guver-
ri:;d
nul
(die
Bundesregierung)
9i
Parlamentul
(der
Bundestag)
fel
,r
derale,
cit
gi
pe lAngd autorit[1ile Land-urilor.
Este o institulie.ii
I
ftl iti:lffil1ll"o.:,::-"lrj
s1u,
dimporivh,
de
rainl
I ::_:zate
de;';;,'j:Ye
care
profitd
atdt
Bisericir.,
..
,,
pl,
n
I :u,cturire
;J,*,;:$TXTH1H",J:yll,'.",r"'i",,r*fl,,i
I
fiTi#:il?iil?:iar,;rin*r
j:rrEm,::r
I
iarea
il;,ff"i'rat
cu
mandairl
sr;;;rri;;ffii,'::'f;J;il
i
::",F:r,,;:t::H,#:d;"$lllY:::"s,,,i.oiif,iil,.
;:H:X
fir,:T,,I
ti,
po
t
ri
-
s
t
Jbil,$'."_,:
te
or
og
i,
.i,.i
f
6l
"i"
-
p.","
niur
ili
i;
f
i#,,:,
**i:tit,{
[':,i;'
H:L
fi
HJ]
::l::, :;fi
i:j,f
,:'#xij#'ii :,i,r",rmffiiii
irurm::,:qffi#ffi*iltffi
zdnd
de
"j;;;;i;;::l:,1?l,de
cari
tual
pi
1 rtii;I;;:trctarar.
S
tatului.
;;'fixli';"":::l'ur
"'
5
noiembrie
I
Ior
parre
r".ir"
;"?lllltlt?li"ut
t,
o
998'
pag'
26'
*-T*1ifi
iii#i"rit"[*il:+ffi
ihT#;T:
i??',i:"t'TiiiT*"p"n'LJi'J"::'#:"[:::H';*lil
oare.
paradir,r,"
03,[
lir"ri
riil;il;
::ii,,i"ir"orosii"J?,.a1;;:y:*:ii'."tr":i:fi
}'LT,t:;
t:):r:.:i,fairl
r.r
jirrrr:,iiii.riirr)..ri.: ti.r...,i,]}::rril ,1iari|.,qiil}5nr6'*r
derale,
cit
gi
pe lAngd
autorit[file
Land-urilor.
Este o instltutle
]tiii
ce
indicl
gradul
de
normalitate
al clasei
politice
conqtiente
de':rf-
ffi;ff
'J;,ff,l,r,ffiff
,:
.:i:1,5" F'i:,ffi
il?xi#
r*g:p#mH:#4f1ggrffi
)i.I:;;:;rtr/#,ffiHHilJii3;*,,)*"",^i.",,
d#d;,#jffi
flffi#ilt####,*i*#
;rt
'
--6',
.r
vr
frlg
ce
varianta
final[
necesitatea dialogului
cu toate
etajele
gi
sectoarele
societ5tiir,il
Existenla unor astfel
de ambasadori
intemi
are
meritul
de
ai;i
scoate contactele
dintre
sfera religioas[
qi
cea
politic[
din
ca-$
{li
ri:.
129
r
a
suferit o seaml de
,,indulciri",
la
presiunea
cercurilor
politice
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 67/89
lillli t:ri
:.i,
i.::ll;r,.:,r,r
l
fiit'ii,i
fl,Ifi
americane indispuse
de
atitudinea
criticl
a Guvernului ger-
man fald de
Scientology
Church.
Vezi:
Deutscher
Bundestag,
1
3.
Wahlperi
ode, Zwischenbericht
der Enquete
-Kommission
,,Sogenannte
Sekten
und Psychogruppen",
Drucksache
l3l
8170, Bonn,
07.07 .1997.
17.Yezi cu titlu
de exmplu
amplul raport alcltuit
de Alain
CEST/
Jacques
GUYARD,
Les
sectes en
Fraruce,
in:
,,Les
documents d'information
de
1'Assembl6e
nationale" 24681
1996.
18. Informafie din
,,L'Osservatore
Romano"
(edifia
ger-
man[), 18. Juli 1997,pag.3.
19. Informa(ie din
,,Wiener
Zeitung",
Jiinner 1997. Apud
Peter KARNER
(Hrsg.
von),
Versr)hnung: Gabe Gottes
und
Quelle
neuen
Lebens, Tyrolia
Verlag, Innsbruck-Wien
1997,
pag.
l3I-132.
20.
Informatie
din Evang.
Pressedienst
-
EPD. Apud
,,Evangelisches
Gemeindeblatt
ftir
Wiirttemberg",
6.
Juni
1999,
pag.8.
2L. EntschlielSung zu
den Sekten
in Europa (29
februarie
1996),
in:,,Amtsblatt
der
Europiiischen
Gemeinschaften"
18.3.96,
pag.31-32.
22.
Raportor
a fost dl Adrian
Ndstase.
23. La
inaugurarea
postului
de radio,,Renaqterea",
Arhie-
piscopul
BARTOLOMEU
al Clujului
lansa
confesiunilor
ne-
ortodoxe
din
ora$ul
transilvan invitalia
de a
relua
pe calea un-
delor
traddia
Conferinf
elor
teologice
interconfesionale'
Vezi
,,Renagterea"
5
(1999)
6.
24.Yez\
Radu PRED
A,
Ecumenismul
qi
provocar a
pro-
zelitismului,
in:
,,Renaqterea"
9
(199'7)
4-5,11.
25.Yezi,,RenaEterea"
9
(1998)
9.Yezi
gi
textul
partene-
riatului
ortodoxo-evanghelic
dintre
protopopiatul ortodox
Tur-
da
(Arhiepiscopia
Ortodoxd
Romdn[
a
Vadului,
Feleacului
qi
Clujului)
9i
protopopiatul evanghelic
Brackenheim
(Biserica
130
Evangelic_Lutera
(lggg)2.
Pentru,Y,1l1',O"ui
wiinten
ri
wiirttem
b"rn,l:-i:
lo'i"
tll;;;
;'l
#bers)
:
"Renas
terea"
5
Mitroporiei
o;",?
nlginueSeJic'-'
cun rice
dintre
clui
C
entr
atd.7,,
rr
r,l;t
;ryffi;pHlT
8HH::
;ruTi:;;
::I
g
qi:::,H'ilJffi.j;,1ru:slorur,,Be,hrehen
tr#$',:i,iiif..3:i,t;*I,H#i,,,$,1H'trii{ii ,,ii,'i,ff
;xl#::1xXl,f;x:P:::
"";;i
il;iiin*'Y"'
a"
s"'l
eici
IArre
,"
i"l;"".,Ti
[li]
i:6^:
p
r
m
dy
a ra
B
i
s
e r
c i
t
o
r,in
:,,Re_
,,,'lf;::;H:ii:'"Ti:T
se
vorbeere
asuzi
din
ce
in
ce
$ffi*;mff*fimffffi
yifi
f
Ki ff
#i#:iti"iir;:;M
rry{r Xif:imt#r;irr#r;:##
.1g,c.,,1,,i^i,sti,,i{f:#[ , ,;Hl.f"]"#.Jl[Ttil,ff
;H::;,::#;:tr;.,1,ffiI1#:,T#{:fr
*f
ffi
,I
131
11
ll
,
iilirr
r
'i
ii
iir
ll
i
'l ll
i
l
ir
"i
iti:i
i,
rrr
;i,
vistei,,Dilema",
nr. 12+1, noiembrie
1998,
pag.z.
Temaleg[-
3
5.
y
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 68/89
i,ll.
i i
'i
i:
ir,
ri
't'l:,
turii dintre
pluralism gi
secularizare a
preocupat
gi
cel
de-al
doilea Congres
Interna{ional
,,Renovabis",
3-5
sept.
1998, in
Freising
(Germania).
Vezi
9i
Radu PRED
A, Rdzboiul post-
modern,
in:
,,Renagterea"
1
(1999)3.
30. Vezi
gi
referatul prezentat
la intAlnirea
Comunitllii
San'Egidio
,,Oameni
gi
religii" din vara lui 1998
de c[tre Ar-
hiepiscopul
BARTOLOMEU
al
Clujului,
Romdnia;i
Europcr/
Romania and Europe
(romind/englez[),
in:
,,Deisis",
7
(1998)
-
8
(1999)
40-44.
31.
Vocea
episcopului
ortodox de
Kosovo, realist[
qi
plin[
de un duh ferm
al
plcii
intru
respect, va fi din
pdcate
siste-
matic ignoratl de
cercurile vestice
gi
de c[tre
cele
ale
propriei
[ri.
In scrisori
qi
apeluri
adresate atdt
propriilor
pistorili,
sAr-
bii
din Kosovo,
cat
$i
lumii
politice
occidentale,
episcopul
Ar-
temie nu a incetat
s[ cheme la alternative, dincolo
de rdspun-
sul
prea
simplu, mult
prea
simplu, la rdu cu r[ul. Vezi
textul
unui asemenea
apel, lansat dupd refuzul NATO
de
a acorda o
patzd
de
foc pe
durata
Slptimdnii
Mari
1999:
,,Das
haben
wir
nicht vertlient".
Bischof Artemijes
Moralpredigt
gegen
den Westen,
in:
,,Glaube
in der 2.
Welt"
6
(1999)
17-18.
32. Apud Anne
HERBST,
,,Absolut
heuchlerisch
und
tragisch ". Die
orthodoxen Kirchen und die
Nato-Einsritze
gegen
Jugoslawien, in:
,,Glaube
in der 2. Welt" 27
(1999)
11.
33. Renate FLOTTAU
(Interview
von),
,,Das
ist unser
Unglilck".
Patriarch
Pavle,
Oberhaupt
der serbisch-ortho-
doxen
Kirche,
iiber
die Notwendigkeit
eines Regimewechsels,
in:
,,Der
Spiegel"
37
(1999)
204.
34.Yezi cu titlul
de exemplu
pentru
modul
autentic orto-
dox, nuanfat, de a trata
chestiunea
balcanic[, articolul
semnat
de Olivier CLEMENT/ Michel STAVROU,
Orthodoxie, la
pesanteur
et la
grdce,
in:
,,Le
Monde"
(dimanche
25
-
lundi
26
avril1999)
i5.
C6t priveqte
bibliografia in
limba
romdnd
referitoare la lecfia
Kosovo, vom
reveni cu un studiu
detaliat.
132
en
numdruI
din,,Evangelische
Kommentare..
7
(1ggg)
u
rema:
Rdzboiul
imagin.ilor/be,
Xrii
der
Bittter.Titlurile
articolelor
sunt
sr,itoar;
de
la
sine:
'irrir"r,i
bittelui
;i
rdului.
ijtoacele
de
cimunicarc
tn
*rrai;;;,
gotul
moral
al
mo-
ernitdyii
(pag.
8_10);
eariarutii
iii{r.'
u,rrrt
jurnatistic
in
dzboiut
din
Kosovo'
ipug.
ti_1-i1.
"'"''
_.
lu,Io,rgogut
pofili"]unir,
i"
tu oradea
s_a
remarcat
nu
umai
in peisajul
in11n
nri_n
"firrrt,li""ine
gi
exrremiste,
un
einfelept
9i
necre5tinesi
rlspuns
",
u.""*i
modendi
la pro-
ocdrile
minoritdlii
extremi;iilorr.;;il;
cr qi
in
forurile
in_
ernafionale.
Un
exemptr:
in
.aarri
*f"i
de_a
unsprezecea
?$;ffi,:Hfflfj
nr'"'i"1"'
n
,"p",i
de
ta
Grazliil;;
r";*',j-;;;;Jffi:1"",ffi
:,'.,*rtif
J:ffi
'llJ,;*lh:
n
documenr
cu
tir.tul
lrynrrriils\iiiri'
,n,
Minority
Chur_
-ne
1.
in
Rg
m7n
ia (ms
s.
).
iln-_rr
riir"*.'i,iand
agres
ivitarea
c
uostura
de
victiml
_
ingirdnd
aut"
fara
ffitur6
inrre
ele,
de
Ia
xcentricirifire
primarurri
r'rnu,
,ripiriia ae.irir
are
sfdntu_
ui
Sinod
ar
Boi{
-.
episcopuJ
,"f;;;;;bradea
acuza
Bise_
ica
orrodox5
pentru
faptfu
de
;;;
inji
iu
,,err".ic5
Natio_
ald" qi
rug"ru
u,
raggrrprivil.giu;ul';;.;reia
cu
Statut
duol
989,
precum
si
o oolitici
Jir..r?Jrri*i.'a
Statutui
si
a
BdR
lili 1",minoriia1,e
etnice-
$i
.;;f;;;;;u]".
oir"ur.ul
acesta
ste
tipic
pentru
un
mod
d"
garai;;';i'iJu"gun"
care
nu_ei
ropune
evitarea
conflictelorl
"i
p-uoJu-..a
gi
amplificarea
cestora.
Departe
de
a
arluce
c"r"li"."Jlnteretnici
9i
ecu_
enismul
interconfesionut,
pr..iugi*O.Url",
gi
bisericeasci
a
pi
s
cop
ut ui
reformat
d
"
o;"1;
;;;_:iJ
r;".."e,e
un
p
an
dan
txtremist
Ia
extremismul
rril;;;;;*i
io_an"qti
din
Ar-
eal.
In
vreme
insi
ce.Biseri"ubnoaoili"*r",
esre
rezer_
atd
fald
de
orice
*,
1",:-rg:;Eri,;;lliri.r,r,
episcopurui
Ii.l::.
:,
o
{er6.
u
n parad.oxa
t-
fu,
d;r.;;
;;;
I
ogi
c
deme
rs
u
r
u
ixtremist
al
aripii
dure
din UDMR.
J/.
Axel
Freiherr
vg1IAMPENHAUSEN
,
Sraatskirchen_
re
c
hr.
E
i
n
s
udi
e
nb
uc
h,
Mii;;h;'i
irii
iir.,
or.
133
38. Apud Lucian MIHAI, Libertatea
religioasd
Si
regle-
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 69/89
mentdrile internalionale
(lI),
in:
,,Curentul",
18
mai 1999,
pag.4.
39.
Vezi
drept
exemplu
pentru
incompatibilitatea
nu nu-
mai
dintre dreptul
american
gi
cel
romdnesc,
dar
qi
dintre drep-
tul
american
;i
cel european
in
ansamblul sf,u, prezentarea
lui
Ilie
FONTA,
,,Gesturi
care
tn
America
sunt
fireSti,
tn
Europa
arfi
considerate
de
neiertat".
Analizaunor
puncte
devedere
Si
demersuri americane
privind
libertatea religioasd.
qi
Proiec-
tul Legii
Cultelor din
RomAnia, in:
,,Vestitorul
Ortodoxiei"
229-230
(15
iulie 1999)
6-7.
40.
Pentru
detalii
vezi Radu ANTIM,
Societatea
,,Martorii
lui
lehova"
tn contextul
fenomenului
sectar
(=
Colectia
,,Ne-
bunia
lumii
de azi",
nr.
1),
Editura Arhidiecezana,
Cluj-Na-
poca 1996.
41.
Apud
,,Transilvania
Jurnal",19 octombrie
1998,
pag.5
42. Compar[ Bernard
FILLAIRE, Les
sectes. Un exposd
pour
comprendre. Un
essai
pour
rdfldchir,
Dominos/Flam-
marion,
Paris 1994,
pag. 74:
(...)
l'audience rielle
des
sectes
ne doit pas
se
mesurer au
seul
critire
numdrique.
Leur
im-
plantation
internationale
et
les
possibilit s
financibres
et
re-
lationnelles
qui en
ddcoulent
permettent
d
leurs
filliales
de
bdndficier
d'une
audience et
des
possibilitds
d'ingdrence sans
commune mesure
avec
leurs
ffictifs.
43.Yezi
informafii
pe larg despre Ortodoxia din Germania
la
Nikolaus
THON,
Kirche
im
Wachstum.
Eine
statistische
Analyse
der orthodoxen
Kirche
in Deutschland, in:,,Katho-
lischeNachrichtenagentur"(KNA=OKJ),27122,18.
Mai 1999,,
44.Yezicu titlu
de exemplu ludrile de
atitudini ale
prin.'.,..ji;
cipalilor
gefi
de secte/
asocialii
cu caracter declarat religios'rr':,ii
din
Romdnia,
unele
chiar cu
statut
de cult, in:
,,Human
Rightsr
ili
without Frontiers".
European
Magazine of Human Rights
2=3
,',
/lnrl<\ ra
^,,
r.'rlt,::',ii
(1996)
33
q.u.
'i,"'rr*'rirv'i:
{,
"':-r;ri:{:;,i:t{ ii# f{;y# :#{, i:n :ii;
I
riker
4
(Gl
I
Die
Freih,
{
*t,r,r{,l,WW
i
Sewcihrleis
tr
Kriegsdien.
i
*s: ,:
B
il
*'::;i:;:ir;'31,f,: ::ni,,1(s7n(tik
D.eutschtanct,
Bun_
I
(o,'.,e-;,iJ";:::lX"'Jrdurg,
Bonn
tggs,
ilel
gr-gz
I
;?,i'?',iil:::',,1
n
d;'ilr:":il"i:1i;,H1,1":fl
,,'J- *""
I
y:yl;
;i;tr:
;:;;f::;i::i,;:,:i
:;*;:'
;.:i
;i :f;;
{##iiiT; i;H,;:lx[ ,#:ii{ii:,{i #Jrj
i;:;;tr:,;,,:";i/::jir,,nyfii; ; ::,;;,7,;,j,,;1
:"11rst
z
"
g
":
ni
i
{k
"
i,o
e
ft
o
td
lt
h
ab e
n'
"'
l
*
)
r-sli'
1"-" f l
n
g
z
'
of'
t
g
t
s
tot
r."r.rr
Illl.f
1t,
r
i
r
r i
^
7(
t t
.a
a-s
K
e
c h
t,
na
c
h
d
e
r
'
",l..r,,,i,,H',m::
:
:
:;
;:*:
{{1""
"'.t
o
on
(r
es
i
s
I
a
t
oru
I
di
n
rrgroasl/
Relio
I:: ::1?;;i;:;;',"#;;;;:j:r:,$::{fi
;;iffi
T;"]'f
:;:::,fl:l:;,:x::; :::,:1i;;;\ff;#::8:s:rtich"ns:i;a
,,
Freih1ir
a",;
illiiii,i"Yii'"ljl:i::
y1iiy11,ti5i):
r')T|,i)
i,
f
:r#,
"
"
:;i
^i
ii
i
*i
")i
'
i,"
r
"'
"
u
"
n
"ri,
i'i,
a
,',,
;
.i
y
n,,7,
r
r,
;;:
f ,
i
i:, :
1;
;'
i;
;
Y
"
::
:
"i
;f '
::
f,,,'"*o""'ni-i''iliii::;"ff
':r,':,;:f
:#f
ff:":";*f
ii ,
134
135
TrrliTl
i':,.i:rfr,:
S.chranken des
fiir
alle
geltenden
Gesetzes.
Sie
verleiht ihre
Verbot
der
Stua
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 70/89
Amter
ohrue Mirwirkung des Staates oder
der
biirgerlichen
Gemeinde. //
(4)
Religionsgesellschaften
erwerben die
Rechts-
fiihigkeit
nach den allgemeinen Vorschriften
des biirgerlichen
Rechtes.
//
(5)
Die
Religionsgesellschaften
bleiben Kiirper-
schaften
des
dffentlichen Rechtes, soweit
sie solche
bisher
\varen. Anderen Religionsgesellschaften
sind
auf ihren Antag
gleiche
Rechte
zu
gewrlhren,
wenn sie durch ihre
Verfassung
und
die Zahl
ihrer MitgLieder die
Gewcihr
der Dauer
bieten.
S
c
hlieJS
en sich mehrere derarti
ge
dffentlich-re
chtliche
Re li
-
gionsgesellschaften
zu
einem
Verbande
zusammen,
so
ist auch
dieser Verbawd eine ciffirutlich-rechtliche
Kiirperschaft. //
(6)
D ie
Re li
g i
ons
g
e
s
e I I s
c haft
e n,
w
e
lc he Kd
rp e
r
s
c
haft e n de s tif-
fentlichen
Rechtes
sind,
sind
berechtigt,
auf
Grund
der
biirg-
erlichen
Steuerlisten
nach MaJJgabe
der landesrechtlichen
Bestimmungen Steuern
zu
erheben.
//
(7)
Die
Religionsge-
selLschaften
werden die Vereinigungen
gleichgestellt,
clie
sich
die
gemeinschaftlichen
PJlege
einer
Weltanschauung
zur
Auf-
gabe
machen.
47. Impozitul bisericesc din Germania vaiazdintre
8
7o
(Bayem,
Baden-Wiirttemberg, Bremen,
Hamburg)
Si9Vo
(in
celelalte
Land-uri)
din
impozitul
anual
pe
salariul netto
(altfel
spus: impozitul bisericesc nu este
pe
salariu,
ci este o
parte
din impozitul
general;
un impozit din
impozit). Concret, mem-
brii
din
partea
de
Vest
(fosta
RFG)
ai Bisericii Evanghelice
din
Germania
(EKD),
de
pildl,
plltesc
anual in medie apro-
ximativ intre
270-
Si
290-
DM. Astfel,
impozitul bisericesc
anual se ridicd in medie
la
putrin
peste
ZVo
din
impozitul
pe
salariu.
Informafiile
dup[
Gerhard
GRETHLEIN
E.t,
Evan-
gelisches
Kirchenrecht in
Bayern, Claudius
Verlag, Miinchen
1994,
paragraful
66, Kirchensteuer
in
der Diskussion, mu
ales
pag.573-574.
48. Vezi
comentariul
lui Alexander HOLLERBACH: /n
Anbetracht der
prinzipiellen
Gleichstellung
von
Religion und
Weltanschauung
steckt
im
Verbot
der
Staatskirche
auch
das
t36
BERGER,
Dr,
;::,Y:t::nschauuns;
in:
Dieter
HEssEL-
o
i t
a
*
s,'
i'
;
ii{
o
"
:
t
z'
K
o
m
ri
e
n
t
a r
fti
r
di
e'
;
;
;
;;;
3
78 p.ul'
^
^''
rurr'&$e'
Luchterhand
v".tug,
"B"J;
i;;;,'
;:;
,--
-09.
Istoricul
qi
textele
djferitelor
senr.
uarea
ganselor
U"nilt-i-'iIus'ul
sertlllle,
precum
gi
eva-
maniei,
vezi
in
,rr?ll: 1"'
la
Cuflea
constiiutionil
;
#-
PREI;A,';''' ;;,
;;::''y
''*'m
nat
de
Chri
s
toph
coos
i
inla,
{;Ttrlf
:$W6yil:y,:{:;*Y':;;ttrr#ii*;Yi
_
50.
Vezi
in
acesl
BACH
il;;;;t,
B'.t:ns
comentariu.l
lui
AlexanderHOLLER_
,"uung:,-zliiririiiff
,";Y:; :;:i:"ree?,1,,,,i;;;;_
die
_P-osirio.n
des
sraates
in
seinem
u"rolo ,,11 _1dTs
ulteil
gtonsgemeinschaftet
d-ieverleihursd;r;.:t:-'k""i;;;;r:,ri;,";::;:;T:;i r'l;;
d"'st'ot"''')"n;;::: :'^chaftsrechiet""""i''7nZ77i',
'liili*i';"':;#':::;:?fr
';,liiUr;n:::lXf,';,,-
L
^
;'
J
;;'
i;
;;
;
?ji.l|"'
".
u
m
d
e
n
K
ci
ip
e
r
s
c
h
aft
s
s t
a
r
u
s
i
s
_
on
to,
,
i,'
ii ;:
;;;;;'
?
"
n
e
i n
e
R o
t t
e
s
p
i
e
t
en
r,;'
;";;
i
;-
nritirn'",i?"rr*r'r'rll-' -i '*at:ulichisverhatiiiz'r*;;,-
51.
BV";'c,
w*Ssstaat
zu
kkiren'
lamtlicher
t"ir.urrt,'lt:y:6,'.6'1gg7
-BVerwG
7
c
11.96
,,tr#ii,{#ffit#[f#iW
X:
W,.
*
j
:ixffi
J;
u
l;
i*
"
n
n'ii
i,i,"
(i?;$\Zi:'zeitschr,:l?iXirui;:l ::A,;ii ;i;
52.
yen
gi
studiul
,
{;:r,:#:nl,###:i#i{i;:,,i#iffi
hT,T"f
#
137
53.
FILLAIRE, op. cit.,
abordeazdin repetate rAnduri pro-
57.
Un
istoric
al
ideii
prozelitist_misionare
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 71/89
blema
pericolului
sectar la
adresa
persoanei
umane
9i
a socie-
tatii.
Dupe ce
pe parcursul
mai multor
pagini
a analizat
mij-
loacele
de
propagand[,
de convingere
gi
de distrugere aplicate
de secte
fatd
de
cei cu care vin
in
contact,
autorul foloseqte
chiar
expresia de atentat
al sectelor la siguranfa
Statului
(Atteinte
d
la
sfiretd de l'Etat).Pag.74:
Les sectes
rdduisent
puis
ditruisent
leurs adeptes
en
leur
promettant
un
monde
p
arfait.
M
ai s
I' adep
te
-
indiv idu
e
s
t
.i
I
alement
un adep t- c itoy
e
n.
La
ddshumanisation
collective
opdrie
par
les sectes viserqit-
elle
les
fondements
de notre
socidtd constitutionnele? Pag.76:
Itt manipulation mentale ddshumanisante
est
inhdrente
d toute
systhdme
totalitaire. Pag.
95-96: Antiddmocratisme
et racisme
sont inhirents,
par
ddfinition,
aux
sectes
qui
opbrent
des
classements
sur les
hommes:
la catdgorie
des hommes
supdrieurs, les
membres
de la secte;
celle
de ses adversaires,
ceux-ld
pouvant ventuellement ?tre
d
ruits; et
celle
des in-
adaptds
qui
ne
miritent
pas
d'Atre
aidds mqis
dont
la puis-
sance
vitale
peut
Atre utilisde.
Autorul
ajunge la concluzia
ur-
mdtoare,
pag.
103-i04
Les
sectes sont le symptAme maniftste
du totalitarisme
vivant
dans
et de nos ddmocraties.
Quel
est le
but ultime
de toutes
les sectes?
Ni
le
bien-
re,
ni l'argent, ni
I'intirAt
privd,
ni
la
justice,
mais
lafabrication
dtune race
fu-
ture...
(...)
ces
,,esclaves
heureux" dont r4vait Lafayette
ou
Hubbard
dans son testament.
54.Yezi Guszt6v
MOLNAR, hnperii
Si
pseudoimperii...,
in'.
,,22",10-16
noiembrie i998,
pag.6.
55. Vezi
de exemplu
agresiunile la
care
au
fost
supuse mai-
cile
mdndstirii
ortodoxe
din Dobric
(protopopiatul
N[siud)
din
partea unor
grupuri
masive
de
penticostali din
satul omo-
nim.
Vezi
relatarea in:
,,Renagterea"
9
(1996)
2-3.
56.
Deja
in anii
'70
chestiunea
prozelitismului punea
sub
semnul
intrebdrii
viitorul
ecumenismului.
Vezi Paul LOFFER,
Proselytismus
und
die Zukunft
der
)kumene,
in:
,,Okume-
nische
Rundschau" 23
(19'74) 180-191.
138
in
Biserica
Ro_
ano-Catorici
9i
ar
-oortri
in-curei""i"gi"
carofice
s_a
dis_
anfat
oficial
de
acesr
1n
99f"ri"frgi"'j""uUo.Ou." a relafiilor
u
cregtinii
necatolici,
,iri
in
"*poi"uij..r"oru,
la
Colocviul
e
la
chevet
or."
Q2
:\gril
fi;ffi#"",rro;
o"ror
Misiu_
e, prozelitism
si
unitate
crestiidd;;;"
Maurice
CLIJjZA,
:l7f;;i?';;r,:;{,:,,r. r;;;;';"";;;i)gi,,o,to,qiqi,,
58.
Nicolas
LOSSK',;-,urgence
de
l,annonce
de
l,Evan-
il?
:;rf
"
i
s
n
a
g
e
",
t,
p'
,i'ty"i,,
"
",l,i,,,iru*t"",,
67
(ts
s
4)
nri?;#ii,i-t\Yn?.Ey'Laperspective.missionnairedes
ZO_21.
.unift
chrdtienne,in:,,fenikoni
Oilii6;;
60.
Yezi
Radu
pRED
A,
Sectarisntul
sau
boala
de
a
fi
taarginea
istoriei.
ir:
_Renaye
l"i:
g'i1:gb
,.
t .
y
e
zi
q
i
r.
_Fr.
MA.y-ER,;;
r;
;
"1:
u
r,
_
c
o
nfo
rm
i
s
m
e
s
hrd
tie
n s
e
t
no
uv
e
I I e
s
:"
t,.B
t
?;;
Edrffi;
;;
Cerf,
paris
I
987.
n
capitorur
sugesriv
i"tii"1ii'ii"riiiirii
airrririi...t
A
ta
e
c
he
rc he
de
t'
E
s
I
i
s
e...,
atuzie
ta;i;ili;;;"r"tui
pro
usrian.
utorul
descrie
viziunea_sectard
asupra
iirnpului
ecclezial
in
ermeni
i
urm[tori
r o
ag;.
.26
_2Bj
;;; ;r;;;
s
e
c
t
e
c
h r
d
i e
nn
e,
'histoire
est
porreuse
.Z,1lrrrilitr^'
ffii,rr.
A
la
naissance
f
,;,;,,n1:
;
f;;
t
i
s
e
s
n
t
u,
oi,
i
"
n
n
",
7;;;
;,,
d dj
d.
(
...
)
p
a
r_
restitutionni:r;;,-;;;'T,y:r ;:X7 :,::r:,:rr;:;:#,,,1i :;;;
,,
p
rh
n
i
t
iv
is
t
e,,
:
I e
s,,
E
g
I i
s
::,
:
;n;
;;
"
;';r;;;ii,
q
u e
n, e
mp
dc
he
i;::;;,':l:; :;:;,i:ntr'*"'
ir
^,i',
t'i,
";
,u
,nu;i"
oi
q.uinipeutt;e;;;,";;;:;l;;:#1';l:,i:;'ri#;f,;;y;i":n
du
temps
des
ao6tres.
,
-"s_r:{iii'o*,,i,)Ji"r,,
ta
reckier
ex
ihilo.
On
reionnait
ta.neyde
ai
U
ili",r*e
radicale.
(...)
n
ne
s'dtonnera
,o.,
i".t,ari;;";r;;,;;;",
ces
iddes
en
merique
du
Nord.ioovs
:;;;i;;;:l,"iu"iirln
,ourt
(du
poinr
e
vue des
immiginis
europdens),
le
projet
de
tout
recon-
139
iiI[;i
iip;,
,t,ifl
,l
'iiri
ir$
,r,l
struire
en
repartant
d
ziro
y paraissait sans
doute
acceptable
68.
Existenfa
acTl:r
de.p.rozelitism
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 72/89
qu'ailleurs. Cheia
acestui mod
de abordare
a
istoriei Bisericii
este
aqadar
lafascination
pour
des origines
souvent iddalisdes.
Astfet
in[elese,
originile nu sunt
practic
niciodatl
asumate
prin
cunoa$tere
autenticd.
Este
mai
pulin
o
intoarcere a timpului
gi
mai
mult o
,,innoire"
prin amnezie
voluntar[.
Pluralitatea
,,reformatoare"
este
in cele
din
urmd
expresia
,,pluralitdtrii"
uitlrii.
62.
Strategia
actual[ a
prozelitismului sectar a fost sinteti-
zatdde
c[tre Iosif
TON
intr-un
text cu
titlul
Key
Theological
Themes
needing Attention
in
Post-Communist
Europe
prezen-
tat
la Consultation
on
Theological
Education
and Leadership
Development
in
Post-Communist
Europe, Oradea,
Romania,
October
4-8,1994.
63.Yez\
detalii
Ia FranK
KURSCHNER-PELKMANN,
VorstoJS
ins religidse Vakuum
des Ostens,
in:
,,Junge
Kirche"
9
(r993)
490-496.
64.Yezi
informaliile
Secretariatului
de Stat
pentru
Culte
publicate in:
,,Renagterea"
9
(7997)
4-5.
65.
Vezi
de exemplu
reportajul
semnat de
Viorel PA-
TRICHI,
Turruil lui
Babel,
in:
,,Curentul",
8 februarie
1999,
pag.11.
66.
Die Herausforderung
des
Proselytismus
und
die Beru'
fung
zu
gemeinsamem
Zeugnis.
Ein Studiendokument
der
Gemeinsamen
Arbeitsgruppe
des
Okumenischen
Rates.
der
Kirchen
und der rdmisch-katholischen
Kirche, in:
,,Oku-
menische
Rundschau"
45
(1996)
479-490.
Fragmente din
acest
document
au fost
publicate in traducere
in:
,,Renagterea"
9
(tee7)
6.
67.
Comisia
mixtl
internalional5
pentru
dialog
teologic in-
tre
Biserica
Ortodoxi
gi
Biserica
Romano-Catolic6,
a
VII-a
sesiune
plenari,
Balamand,
Liban,
l7-24 iunie
1993: Unia-
tismul,
metocla de
unire
din trecut,
{i
cdutareq
actuald a
de-
plinei comuniunii.
Documentul
de
la
Balamand,
editat
de
Arhiepiscopia
Sibiu
1
993.
140
catolic
printre
ortodocsi
Ji,
[:fi
3."lj,"illl,
o"'
"t*$;;ffi
ft
s
i
nod
u
r
speci
ar
ar
#,nffi
nx
ffi5
i1$$:
iH'r
il,,H
fi s
r
triarhiei
Ecumenice
i
ir;;;"':::'ill'"i'
reprezentantulPa-
neprezentei
ortodoc.:rl:"1.t:ll
uu
i'p""
-acest
motiv
al
a
papei:
u,
lrbori\''t'or
Intr-u,n
mesaj citit
in
r'l'
si,"Jriri
ii
,
a
ri
i
u,
"
r,
",
n
;
;;;;,
;,"'''
t ra
v
a i
I
d
e
r
e
c o
n
c
i.r
i
a,
i
",,
i
i
rili,
liif
;ii::,';y:ltii"t*,iiffi
?"H,.,in:,:ii*#;
t:inry:r;;;i;;;;;;,
j,:;1Y;;:::r';;1i:i; ;:;;i *:\
doxes
est
qu,
,ri^
noui
abignoni^,tiio.o*
prus
cru
concile
y:;::::;:,,:3:;,t:"':::,:1:;'?;;;;,';;:,i[ur,o,,o,,hoctoxes
muni
s
te
s''
on',
o^
i d
^
trad
il
o
n'
i b
i
r
d
i
d"'d
;
;;;'
;;;"
t?mme:tu:re*;i: : {:"il;#;?;:: :;",r1::::l: :
rncea
in
tdl
nire
e
urop.-eani
""u_*r#
a.tonsiti
utui
confe
_
tnfelor
episcopale
europene
si
"
c"r[iriei
Biserici]or
eu-
;?3iffii;JiS;#lff,e
oic",ri't"ti;:
i;:1,
nov
,ee,,
re_
trir,*
-irirr"
ri'ii;'".1
Ruse'
arhim' Iosif. reprofa
confuzia
x*riyrxif
ri,*;:wi,,,xv:,$i
E,",;;;;;;,;;;,];,t,,irr 1;1,{oui, ,Ii{;:;"y
j::;{il
Europiiische
Okumeniscir"
n.g"gnrng,"i
r._,
7.
November
i33
j;ifJ'if
?
j:,iT"ry*rv"sp?,i",i'i.'nl,nosrcarren
o"
ru
ioiriitr,
,Ll,i#J'leaclia
episcopului pi..."
ouii,ev
pag.
g5-g6.
^
':al
pentru
unitatea
crestinilor
&;;;i
69.
,,Calea
credintei
ghetie,
m-Ji;#?ilfi
;
I
Revista
cultul
ui
creqtin
dupd
Evan-
70.
Cum
r-2
si oerref
l
tin
.199.7,cu ocazia
confruntlrii
vio_enre
dinrre ortodocpi pi
baprigi
ir';;";;;? pasri,
in
sarut
141
Ruginoasa.
Revista
,,Idea"
-
37
(1997)
4
-
din Germania
va
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 73/89
prezenta
incidentul
ca form[ de
violenfl
a ortodocgilor.
TI.Yezi
datele
pu$icate sub titlul
Pdmdnturile
clerului.
70.000
de
hectare
pentiu
Biserica Ortodoxd,
in:
,,Curentul",
1
8 august
1998,
pag.
2.
Este citat[ nemulfumirea
IPS PIMEN,
Arhiepiscopul
Sucevei
qi
R[diufilor,
fafd
de
pasivitatea resti-
tutiv[
a Statului
gi
motivarea
dorinfei
Bisericii
de a reprimi
m[car
o
parte
din
patrimoniul
avut
inainte
de
instaurarea co-
munismului:
Biserica
a cdutat tntotdeauna
sd
aline,
sd mdn'
gdie. Nu
numai
cu cuvilntul,
dar
Si
cu
fapta.
De aceea
avea
Biserica
atarca
proprietd;i. Le avea
pentru
a-i aiuta
pe
cei
bolnavi
Si
pe
cei
sdraci.
72.
Date
dup[
relatarea: Comisia
pentru
tnvdydmdnt
din
Camera
Deputayilor
trage
un semnal
de alarmd:
Retrocedarea
ldcasurilor
de
cult ar
putea
avea consecinle
dramatice
asupra
invdydmdntului
romdnesc,
in:
,,Transilvania
Jurnal",
20
noiem-
brie
1998,
pag.2. Vezi
qi
articolul Laurei
CIOBANU
apErut
cu
o lun[
inainte,
Moment
crucial,
azi, tn
Comisia
de tnvdydmdnt
a Camerei.
Cultele
religioase
ar'putea
obyine
1.500
de
clddiri,
in:,,Cotidianul",
21
octombrie 1998,
pag. 2.
73.Yezi Patrimoniul Bisericii
Romdne
Unite
-
Greco'Ca'
tolice,in:
,,Transilvania
Jurnal",
3 august
1998,
pag. 3.
74.Yezi,,Renaqterea"
5
(1995)
5;6
(1995)
5;7-8
(1995)
5.
7
5.
Y ezi,,Renaqterea"
ll
(1997)
4-5.
T6.Yezi,,Renagterea"
4
(1997)
9.
77.
Yezi
pentru
cadrul
general
LUCHTERHANDT,
art.
cit.,
care,in
ciuda
unor
exager[ri
qi
a
perspectivei
pe alocuri
in-
guste,
poate servi
drept
introducere
in
problematica
relaliei
Stat-Biserici
in
flrile
post-comuniste.
Vezi
qi
rapoartele
pe
t[ri
cuprinse
in
acelapi
numlr
din Essener
Gesprtiche zum
Themi
Staat
und
Kirche
(29).
Begri.indet
von Joseph
Kraut-
scheidt
und
Heiner
Marr6.
Herausgegeben
von Heiner
Marr6
und
Dieter
Schtimmelfeder.
Die
Neuordnung
des
Verhtilt:
nisses
von Staat und
Kirche
in
Mittel-
und Osteuropa,
As-
chendorff
Verlag,
Milnster
1995.
142
,,,
lrr;r:i:l:,J[Jr",,,b1
i lor
con
fes
i
onat
e
in
por
on
i
a
se
pre _
it:l1:;:"'"T,?fi
r;m&i,':sflSotx*iil,ffi
;
comundcuceaa_vechi_catori.il;:,otl;rfi"r::f#ffi
mariavjteni
_
2a.7
oo;
M#ili:?3;;
.^il,Tl;i,1'.';,Truv;iLl"I..ffi lh
ji,'f
;,tl
.
.7?
vezi
istoriculBi;.;;;
o.,io ,#ai,
poronia
si
statutur
urrdlc
al
acesteia
d"_,
I;;;;,#fi;
MIAsz
von
Bres
r r,,rui;:i::.: l,::"^"ter
or
I
a
Bi
s
c
hof
JERE_
;lii;i;lix:[#m;:i:,:E*,:,:ii::i:#i;
pirrr."
Zi-*z-t,
acela;i,
Vom
patronits,ecfu
zur
juristischen
t:,,:i:r{xra',fi*Yiiw:t"i:;:Jii;s:*
o*;t
il;;iilXXl,lin
der
2
w
,t:;;l;;t),f,;cher
onho
i,i%liii;:f:ffr,::1"".:';;X;:;',::,ff
y*,,?:,SZi:
""J
l,x:-ff
:f
lrj1rl=:
I
:
[.[?yl?:30
e
oi,r
o g
in
rre
epi
s
_
::$:{*irirlt-i,t;ii"i,iffi
W,:":,*,
m
den
stutus
quo.
Z?m
r:: tttlch)"|,ilr,
ou
potnischen
Ai_
'{;
if
;i7r3
r
h
.o
d
o
xe
n
x
i,
"
n):,"
1ni,,4;";"
i
n
der
2.
w
ett,
,"
f l;iliiTffi
:
iJ:
::::
*-:,.,:
Epi
sc
opu
r
ortodox
AB
EL
;,r,;nn;iitf,'l;,;frrt#xirlr;ii,
'xli:J';ii':,i,i',f
il,:;:r;::;:,r*:,1- i[:;i
mai.Eurr;;;:;r,',iri'i,,7riioi::r[;,r;::::r:li,;;: ,V;,
143
De la toleranld trebuie
sd ajungem la iubire.
Apud :
,,Glaube
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 74/89
in
der 2. Welt"
19
(1991)
23.
85.
Vezi
detalii
prefioase,
bazate
pe
o informafie
de
primS
mAnd, la Fairy von
LILIENFELD,
Perestrojka
und Religion.
Zu
neuen Lage der
Kirchen
and Religionen
in der
Sowjet-
union, in:
,,Una
sancta"
2
(1989)
159-170.
86: O
privire
de
ansamblu la Ernst
Christoph SUTTNER,
Sowjetische Religionspolitik von 1917 bis heute,
in:
,,tlna
sancta" 2
(1989)
171-i84.
87.
Aga cum
reiese
foarte
limpede din declarafia din
2 de-
cembrie
l9l7
a
Sinodului rus.
Vezi textul
la
Nikolaus THON,
Quellenbuch
zur
Geschicltte
der Orthodoxen
Kirche
(=
Sophia
-
Quellen
ostlicher
Theologie,
Bd. 23), Paulinus Verlag, Trier
1983,
pag.310-311.
88. A6a cum
zadarnice
vor fi
qi
tentativele
misionare
ale
Vaticanului, convins
ci inldturarea regimului
farist
va deschide
po(ile
Rusiei
pentru
Catolicism.
Intre
Vatican,
reprezentat
prin
cardinalul secretar de stat Gasparri,
gi
reprezentantul lui
Lenin,
Worowski, va fi incheiat in
1922 un acord
secret.
Vezi
textul
la
THON, op.
cit., pag.
424-425.
Abia
in
1949,Vatica-
nul
va condamna
comunismul,
gi
prin
Decretul
Sfantului
Ofi-
ciu
va
excomunica
pe
credincioqii
catolici care implrtlqeau
ideologia
comunistl. Despre
visul
papalithtrii
privitor
la con-
vertirea
Rusiei
la
Catolicism
vezi
studiul lui
Waclaw HRY-
NIEWICZ,
B eke hrun
g
RulSlands
? Okumeni sche
R
eflektionen
iiber
eine
jahrhundertelange
lllusion,
in:
,,Der
christliche
Osten" 52
(1997)
89-106.
89.
Textul
la THON,
op. cit.,
pag.314-316.
90.
Textul
(extrase)
la THON,
op.cit.,
pag.330-344.
91.
Vezi
deja
citata carte a lui Jean
MEYENDORFIF, Bi-
serica Ortodoxd ieri
si
azi... Un
intreg
capitol
-
capitolul
7:
Sfidarea
statului contunist,
pag. 1 02-
1 1
7
-
este
dedicat situa-
liei
Bisericii
Ortodoxe Ruse
in
comunism.
92.
Textul
(extrase)
la
THON,
op.cit.,
pag.
345-350.
t44
^
93.
Vezi
cele
doud
volum
e
Acks
cle
la
Confdrence
des
i
f
:
;:'
A
u
t
o
c
i
p
h
a
t
e,
o,,
n"
i"i
r,'
i
",
i
r,,7,,,
t
e
4
B,
Mo
sc
o
u
3: *1 yrfp,
ol,.,i,.,pag.
166.
96.yezi
textul
in:
Da'"&''
PaE'
roo.
.ti
relipieuse
in.
,
^
jlllr
URSS:
projet
de
toi
sur
la
li_
erti religieut",tn-.-.tvvrrcct'
L/^")J"
froiet
.de
loi
sur
la
li
md
r
qadi
i
ii-;;;."r-a
documentation
.uit
otiquer;
li:a[ri
I
,rlll
{r'r'.i
in:
"La
documentation
cathoiique,.
2008
(17
juin
*
"l
{ifi,:,l:
:.\:?
p
ararer
r
I
a
o
tto
L
u
c-H
TERHAND
r,
,,cr,u
u"
in'al
,;',{ {
lrf
ff;
;;
i;
;
X*ii
:;
cte
legistative:
ibidem,
pug'.
ii_i:21---"
o",? ;f, :;';:,1:,':'yoiu
'"'i
i'
paur
RorH
,
Gtaube
unt{
iki::J,#tr;i,?:{;tr:"ry:;,:f
il "f
fj,;Xff*Xt;
I00.
Vezi
de
exe
in
Gefahr?
un,*r? ].'
c::d
STRICKER
,
Relisionsfreiheit
8i'";i8;;;;,;',i{,"frili{{, ;{x;::,:rr::;;Wi;:ltrllrili
I 4
;
acera$i,
A m
e
r
i k
a
n
k
"
h;;-
;;;;
;i)ii,,,
r
*
A n
s
a t
z.
Zu
r
f
e
1
c
nignti.
de
s russ
s
c
h
r,,
C
";;
;;;;;
;:#
t
g
i o
n
sfr
e
i
h e
i
t,
i
n
:
..G I
ar rh;
r
""
;"^:
"j
1? i .:
"^y,
t
t
e
n
s
-
u n
d
R
e -
;
j
i
;f,
:ffi
,T:$it
fl,
t,Y,::;;? i
; i
.
;;,
f#{f::iiif
f"iit*:Wtii, i
tr"fu:^H:^:#j?*^ i,?{,; ;(' #,"*a".tt';
reverendurui
corean
-tpra
acilvithfii
intense
depuse
de
secta
ecti
ri
tai"al"-#]i':'^o.o1
i1
nu
s1a
incepu
tu
I
ui
decen
i
u
r
u
i
.
90.
tinatecrasei;-ffi
,;::',X:?1i;:ir:,#:,&:;:ruml;i
nt
flrd
pregltire
religioasi,
";"-r*;
;,i"tigi",
politicd
qi
145
este
fascinant'
Aceasta
este
reieta
aproape
universal[
109. AEa cum nota cu cinism
in finalul
prezentirii
polemice
a
drumului
Legii Cultelor tdn6rul
coirvertit la Catolicism
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 75/89
econornie
pentru
cdqtigare
de
teren
in
flrile-foste
cornuniste'
102.
Vezi
o
ptu""-0"-unsamblu-aslpra
orincipalelor
not
secte
ruseqti
la
Nataliia'ienailary,
-G-o.nei
falsche
Mufier'
";:;ir;"i;i;,i,:,, ,*{:
J-?,1;if
'$l :;;;^
jr;r;f
i l:,i,
T,Z::;'J';#
il}'f5vonNiii'
rg
tutittire
sekten
und
ihre
M
etho
den.v
orta
8';'
;';bt;;tn
im
Zus
ammenhang
mit
dem
,,Gofiesnxutterzentruf,nl"'ffi"'Ci#;
in
der
2'
welt"
21
(1993)
'
u
I3a.
sTRICKER,
Reli
gionsfreihe.rt
;
"'.Paz'
12'
104.
Vezi
"'i'ol'"#iutiu't'utoi
^
eiei
ll
cdtre
Pr'
Viaceslav
Polosin'
p:;t'#il;E"*t1"i
Sovietului
Suprem
al
Rusiei
pentru
"o""Iib?
i"-*"1*
"ra'practicile
rel
i
gioase'
operele
de
caritate
fi"iJr"ti"""'t
rl*t.rr
in:
"lstina"
39
t
'
'?tl:{'J'l
textul
apelului
in:
"I-stina"
'
ls
(tss4)
46
'
I 06.
v
ezi
r"-,"r
lo"iiJ"'ii'in'' -r"inu"
39'
(
1994)
63-67'
In
scriso
area
o"
rarprnr"oi;?;;
gust,
Pre
gedintele
Ellin
afirma
:
P
r e
ocup
at
a"'o'iii
ii'
i'ioinar
ii'tn's
ocietarc
a
rusd
si
r
e'
c
u
n
o
s
c dn
d
a
n
o
"li'
nl'
o''
"i't'
i
ip
i
"l
al
c o
nf
s
iuni
I
o
r
r
e
li
-
-;i;;;;,*,,""::i::i;ifi';,;:,i',f
,*',";,'i,i ';':r:;::{,;r,';:
'
:l; ;::l:Xl,iiiii,;
"
*;
i
"
r'
t
^
a.t
"
t
ix
u
t
a
c
i *
e
i
d
e
c izi
i
a
unei
serii
a"
po"iii''on'rare'
Co'nstitu;iei
Federaliei
ruse
st'
normelor
a'
a")i"
i7il"'no4io"ot
unanim
recunoscute'
ca
$'t
prezenia*",.::.i,,;i:y;ri;r,i,3ti" f
,7i,",a:;i:ff
i,
';::ro::"3:T:#Ht,""unuf,
'ni";"ai"teruic,treHazburatov:
to'1"#1u.?;Ii""'
paralel
al
articolelor
disputate
din
cele
dour
variant"
'"'ilili#;;'
"ittt*"
39
(1ee4)
47-51'
--
ros
v",i
'u;f
i'ffiu":
T3ll::.G];iJii:lll:
..rr,iiu;.
eq
trgq+l'13-17
si,,Ser-vtce
i's";'i:ieq3ii-s
si
isg
(1ee3)
20-21'
r46
Jakow
KROTOW, Das
Ringen
um die
Religionsfreiheit.
RulS'
landindenJahren
1992
bis
L996,in:-,,Glaube
inder2.
Welt"
25
(1997)
25:
Din
fericire,
marea
parte
a
funcSiondrimii
de
la toate etajele
administative
(provincie,
ora;, sat)
este
in'
diferentd
fasd
de chestiunile religioase
qi
gata sd
facd
orice
pentru
bani...
110. Un
exemplu de
discursuri
paralele, frr[ dorinla reall
de dialog, inegale
prin
calitatea
gi
autoritatea
in
materie a sem-
natarilor apa(indnd mai multor
confesiuni,
pilduitor
pentru
starea de spirit
frustrati
gi
frustranti
din Rusia
de azi, este
volumul Religion und Gesellschaft
im
postsowietischen Raum.
Sammlung
von
Aufsiitzen,
Vorwort: Adolf
Hampel,
Redaktion
und Anmerkungen:
Mark SMIRNOV
und
Georgij AVVA-
KUMOV,
Verlag
,,Der
Christliche
Osten",
Wi.irzburgJ996.
111. Scrisoarea
lui
IOAN PAUL
II
c[tre Boris
ELIIN
(ex-
trase) in:
,,Ir6nikon"
70
(1997)
296.
112. Toate
aceste texte
sunt de
gbsit in Intemet
prin
maqi-
na ruseascb
de
c[utat
(browser-ul),,Aport",
sub cuvdntul-cheie
,,Religion".
I
3.
Apud,,Irdnikon"
70
(1997)
296-297
.
14. Apud,,Ir6nikon" 7
0
(1997)
297
-298.
15. Vezi comentariul
lui
Gerd STRICKER,
Fragen
iiber
Fragen.
Uberlegungen
eines
Nicht-luristen
zum
neuen
Reli-
gionsgesetzin Ru |land,in:
,,Glaube
in der
2. Welt"
25
(L997)
26-29
(mai
ales
paragrafiil
Ungleicher
Rechtsstatus
-warum
nicht ?).
Vezi de
acelagi,
In der Schwebe.
Der Streit um
das
russische Religionsgesetz, in:,,Herder-Korrespondenz"
9
(1997)
448: Proiectul legislativ constituie
o abandonare
a
modelului
american a egalitdpii
juridice
absolute
a
tuturor
comunitdyilor
religioase,
a$a curn
acest model se
afld
la
baza
Legii din
1990, tncd
valabild.
116. Apud STRICY:ER,
art.cit.,
pag.28.
ltX{sr '
," l-;:n
r47
117.
Vezi
articolul
lui
Gerd STRICKER, Wie neu ist das
Dorin
VLAICU.
t^y,u.
si
rolul
recunoscut
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 76/89
::ii:i
l1i:I
Itjl$t
filr
''lill
irir
russische
Religionsgesetz?
Oder:
Wie Boris Jelzin die
Welt
verschaukelte...,in:,,Glaube in der 2.
Welt" 25
(1997)
13-17.
1 i 8. Textul Legii
in:
,,Istina"
42
(L997)
397
-411
.
in
acela;i
numdr
sunt adunate
gi
o seam6
de reacfii critice
la adresa Legii.
Lectura
lor nu
reu$e$te
s[ degajeze o solufie la situafia reli-
gioash actuaii din Rusia marcatd
de
prozelitismul fhrd
scrupule
qi
de
lipsa
de precizie legislativd.
i19.
Vezi sinteza unora
dintre reacfii, mai cu seaml
din
partea cdtorva reprezentanfi confesionali
din Rusia,
in pre-
zentmeacronistului
de la
Chevetogne, Chronique des Eglises,
in:
,,[r6nikon"
70
(1997)
429-435. Alte reaclii
pot
fi citite via
Internet
sau in
presa
teologic[
(vezi
nota anterioarl).
L20.Yezi
in acest sens notafiile
pertinente
in
ansamblu
(nu
qi
in
toate
detaliile argumentafiei) ale lui Sergej FILATOV,
Kein Gewissen
ohne
Gewissensfreiheit.
RulSland vor
der
W ahl
:
Glaubensfreihe
it ode
r
St
aatki rc he
?, in'.
Reli
gion
und
Gesellschaft
im
postsowjetischen
Raum. Sammlung von Auf-
sdtzen,
Vorwort: Adolf
Hampel, Redaktion
und Anmerkun-
gen:
Mark
SMIRNOV und Georgij AVVAKUMOV,
Verlag
,,Der
Christliche Osten",
Wtrzburg
1996, pag. 52-59
(mai
ales
pag.
58).
Autorul este director al Centrului Fondului Rus
pen-
tru
$tiinle
qi
colaborator al Institutului
pentru
Religie
gi
Drept
din
Moscova.
l2l.
Y
ezi,,Ir6nikon"
7 O
(1997)
429.
122. Pentru o
privire
comparativ[ la nivel european vezi
printre altele: R.
PUZN
A.P. KUSTERMANN
(Hgg.),
Staat-
liches
Religionsrecht
im
europdischen Vergleiclr
(=
Freiburger
Verciffentlichungen
aus dem Gebiete
von
Kirche und Staat,
Bd.40),
Universitiitsverlag,
Freiburg
(Schweiz)
1993. Vezi
gi
scurtul
articol
semnat
de
Gerhard ROBBERS,
Das Verhiilt-
nis
von Staat und
Kirche
in
Europa, in:
,,Zeitschrift
fiir
evan-
gelisches Kirchenrecht"
42
(1997)
122-129
(vezi
indica$ile
bibliografice).
DupI
qtiinfa noastrd,
existl
in
bibliogra"fia
de
limbd
romdni
numai
o
singurd lucrare
pe
tem[: Pr.
Patriciu-
148
Bisericilor
tn
tdrile
"'i;;'';::'r:':'^\11'l;";;#i:;:;;i^'crul-NaPocaiees
f"*:,"
ffi
;
#ffil,'ff
;d
li"ffi
;[IJ#g
Jji:
;I
ericl
in
spafiul
cre$un
vezi:
Reinhold
Zt
{irqhe.
tfi'C'"inichte
von
der
Antike
IP?ELIUS;
sraqLt
und
Beck,scheReiher20eiy".6Z:.:i;:"rz':*:K1::ru:f;rl
:e::ry,
infgrmafi
i
.legare
de
evot
uf
ia
ideil,
e
i
t
i p
o
I
o g
i
e
i
s i
i
t
e
mi
r
u
i
.
i
riui
rl
ri,
;:1[
l,
H,
J]
T,:ri:::
taqtsideen
(=Beck,sch"
n.irr"
izl]il,ouo.,
Vertag
C.H.
eck,
Mrinc
hen
1
994.
p*;;;;;l'
Jiinti*
ul,llTbj
de
circuialie
-"''ra
sunt
de
glsit
qi
in
,^" * ;^ r::;T#:?o-.yl"readintremaiestas;isa*a.penrru
TIUS,
-r;"i^'r1riiapr
vezi
opera
clasica
u
iri
Hu[o
CRb:
ro+s.'p"nt;:';;;i,,'KlXi:#"W,;:,:#;,;:lrm:j}:
geschichtlichen
Wurze
ln
au
iiurriii'
s
in:Josephr_rsrubreri;lrri;6i;,i;::{,"::;: ;:,:,iflii;
d
e s
s
tu
rs
k
i
r
c
h
e
n
re
c
h
rs.
dri
B
;;
;r;
;
pl)
,i
o
"
u,
r,
u
a nct,
in
Z
B:ifj,l;iru*I'-1il^,{;;;7,;i'[,,,"a,"i;;;i;;,
,,,iii,ii,lr:'.';'rfffi,:.Yi-d',"iuexistrunumcorpuschris-
,t'ux,nfu
,rffi
",L"t'*[*Tj+ffiT#l[T
ameninfdrii
"u
"*"o.rni.rr"u
lffi"ilJlu_"n,
potiric.
Efi_
renfa
acestuia,
urm,riti
tu
."u.u-i..tord;,;"
scf,dea
odatfl
cu
H,:1,"j3*,
p
u
terii
p.o
run.
a J
fu;;;
;i
;,rritate
a
B
i
seri
ci i
126.
Klaus
SCHlTf,
Der
pripstliche
primat.
Seine
Ge_
c
hi
c
h
t e
v
o
n
de
n
r,,,
: n, F
li
;
i;
"
; ;
"l*
o,,,Echter
Ver_
ag,
Wiirzburg
1990,
pug:
I
10,
i;rrl;.;;;ses
Dokument
ist
X::yf;?
{ lX;:::-sw;,4:;Zl',Ti,,,,1,sseworeten,
aus,"ii""ii,i,;';:;;.T,#;,n;i,;l::XlX:li:i;:
149
Lektiire entstehen.
Als
Grundtenor
des
ganzen
Dokumentes
erscheint die Aussage:
Der Papst
und
Kirche _
Trer
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 77/89
allein vermag
alles
in
der
Kirche; ohne ihn
kann
nichts
giiltig
oder rechtens
geschehen;
Grenzen
piipstlicher
Vollmacht
scheint
es
iiberhaupt
nicht
zu
geben.
127
.
I^aicitatea
calmd
/ Lai'citd
apaisde este
expresia
lui E.
Poulat citat de
c[tre
Cl6ment NASTORG,
Les catholiques
et
la
latlcitd de
l'Etat
en
France:
un
modile
ou une
exception?,in:
,,Chronique",
Supplement
au Bulletin
de
litt6rature
eccldsias-
tique. Institut catholique
de
Toulouse,
1
(1999)
47-56.
128.
Ditlev
TAMM,
Les
relations
Eglises-Etafi
dans les
pays nordiques,in'.,,Revue de Droit Canonique" 45
(1995)
63-73.
129.
Y ezi
Konstantinos
VAVOUSKOS,
le
pros
d lytisme,
in:
,,Kanon"
8
(1987)
157-161.
130.
Vezi
Anastasios
MICHALAS,
Mutter
der Nation. Die
Verflechtung
von Kirche
und Staat
in
Griechenland,
in:.
,,Evangelische
Kommentare"
1
(1997)
30-31.
131.
Vezi cazurile
Larissis
$i
alq
contra Greciei
(1998)
$
Kokkinakis
contra Greciei
(1993).
In
primul
caz,
Curtea
eu-
ropeand
a
drepturilor omului (CEDO)
de
la
Strasbourg
a
res-
pins acuzalia
gi
a
glsit
drept
intemeiatd
pedepsirea pentru
prozelitism
de c[tre
justilia
greacl
a unor
ofileri din for[ele
armate
aeriene, care au
abuzat
de superioritatea
ierarhici
pen-
tru
a-i
converti la cultul
penticostal
pe
subordonali.
In al doilea
caz,
acuzaliaa
fost acceptata,
dar nu
pentru
c5 sentinfajustiliei
greceqti
-
iar6gi,
pedeaps[
pentru
prozelitism
-
ar
fi
fost
prin-
cipial
greqit6,
ci
pentru lipsa unei argumentafii
juridice
aplicate
la
caz.
Vezi
detalii
la
Lucian
MIHAI,
Religia
si
iurisprudenla
Curlii
Europ ene
a D
re
pturilor
Omului,
in:,,Curentul", 25
mai
1999,
pag.4;
acela$i,
Libertatea
religioasd
Si iurisprudenpa
Cu4ii
Europene a
Drepturilor
Omului
(lV).
Cazul
Kol<kinakis,
in:,,Curentul",
1
iunie
1999,
pag.
4.
l32.Yezi
mai
ales:
Axel
Freiherr von
CAMPENHAU-
SEN,
Das bundesdeutsche
Modell des
Verhriltnisses
von Staat
150
ri#i)tr#f
rf#fi #;.#f
#ii
r;orlr,;;;;:;7,':{:'fi5:r?,in:,,,1'os'.'"uio..;;;J;:
.id:"i;;[:T:]i{{{;itr".,::t,m:::",,1;::ll*u:;
;,iXT:rjl"*fi;:f
$
varia
de
r,
*1,,a
ra
artur.
vezi,
cu
K
r,
;;
G.
;i;in*,
O,i,o"r^ntalia
:
Wa
r
u
m
zah
t
t
da
s
Land
.
de
r
u.n*e ,,,tE,,,;;i;:,,1:i#;;f
i:Irl:,i ,::i;"s;;;i"i:;
Ii:"t::lf,:tl;y;1"";u"iii""ii"";:"'"::;:r':;7';::i::
rER,
s;;
Gl"-
j
bitl""s
tell
un g
:
ren
s
KE
Iil
ah-.i.t;}i?-
,*1"1i;y;i1l;;;y;."'"
traduse
din
acest
document
in:
,,Re-
135.
Aqa
r"
"*rri_:l.?
ciudltenie
ofensatoare:
referentul
ce
e
ocupl
in
administrafia
centrald
il
j;ilrr"ver
de
relatiile
isericii
Evanghelice
Af,
C*_ilii
Jr'nir"ri"ile
Ortodoxe
".,i
11r::1iti
timp
responsabit
cu
rstamur...
rJU.
vezr
un
exemplu
local:
Monatsbericht
des
Baden_tirttembergi
schen
t_urA".u_i",
i.u'.
V"il*
ungsschurz,
Sci
_
;:':'
i|l;.
e
i
n
F
a
t t
fiir
a
" "
i)',io,
*
nii
ii
-,
r,s t
u
t tsart,
Au
-
137
.
Inprezenr.
Bi:".":1}q_ano_Carolicd
din
Germania
se
fld
in
fafa
unei
hothrdri
d,fi.li;
il
;J,
iT
o.,"ru,e
rdm6nerea
n
sistemul
de
consultante
pentru
femeile
iravide.
38.
Sistemut
de legdtuii.ti;i;il,i.ilo.o""
intre
Starur
f,:ffi
}:j:l"|iffi
I?TFh"rf
?;i.1i5ii"'ar'",,eprezenrarin-
"i1",
r;;lph
Lr's|fi
;,i'l
Y
{*
-drep
t
p
u
b lic
p'iri;;
;;#-
*:s;;;:Li*;;;,iiiy'i::;lil?J#,;fi;:1,1tr::;:,,1
2
Biinden,2.
neubearb
lr .s.,;,
"'duZ?iri*oHumbrot
Ver_
ag,
Berrin
1ss4_1sss.
o
;i,d'i;";;Jll'.X[r,rru
este
cea
a
151
lui
Axel Freiherr von
CAMPENHAUSEN,
Staatskirchen-
recht.
Ein
Studienbuch, 3. iiberarb.
und
erg.
Auflage, Beck
ju-
G6schen,
Bd.
7002),
Wt:.
de
Gruyrer,
Berlin_New
york
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 78/89
l,.i::
.i:'rtlrif
'iri
rir:r:r. r:_ri,
;
.: rir,
l
'.1
ristischer Verlag,
Mtinchen
1996.
139.
Cu titlu
de
aprofundare
a
legdturii
dintre drept
gi
creq-
tinism
intr-o lume
secularizati
vezi:
Gerhard DILCHER/ Ilse
STAFF
(Hrsg.
von),
Christentum
und
modernes Recht. Bei-
trcige
zum
Problem
der Srikularisation
(=
Suhrkamp
Taschen-
buch
Wissenschaft
421),
Suhrkamp
Verlag, Frankfurt
am
Main 1984.
140.
E.R.
CURTIUS,
Biichertagebuch,
Bern-Mi.inchen
1960,
pag.
43.
Apud
Peter
SCHREINER, Byzanz
(=
Olden-
bourg
GrundriB der Geschichte,
Bd.
22), Miinchen 1986,
pag.
XL
Comentdnd afirmalia
lui
Curtius, Schreiner
noteazd: Trotz
eine Fiille
von Darstellungen
iiber
das
Byzantinische
Reich,
die
in den letzten Jahrzehnten erschienen, ist
das
Negativbild
dieses
Staates,
yvelche
eine
bis
ins Mittelalter reichende Tra-
dition
hat, noch liingst
nicht
beseitigr. Pentru
o
privire
de
ansamblu
asupra mogtenirii
teologice
gi
istorice a Bizantului
vezi,
in afari
de introducerea lui Schreiner:
John
MEYEN-
DORFF,
art. ByzanT,
in:
Theologische Realenzykloptidie 7
(1981)
500-531.
In
limba
romAn6
vezi volumul
aceluiaqi,
Teologia
bizantind.
Tendin{e istorice
;i
teme
doctrinare,Trad.
A.I. Stan, Editura Institutului Biblic
Ei
de Misiune al Bisericii
Ortodoxe
Romhne, Bucureqti 1996.
141. Hans-Georg BECK,
Das
byzantinische
lahrtausend,
2. Auflage,
Cap.
II: Staat und
Verfassung
gi
Cap.
lll: Poli-
tische
Orthodoxie,
Verlag
C.H.
Beck,
Miinchen
1994,
pag.
33-108. Beck demonstreaz[
(pag.102)
cdt de impracticabil
este termenulde cezaropapism
qi
noteaz6: Im
Ganzen
bleibt es
erstaunlich, wie selten
-
entgeBen
landliiufiger
Meinung
-
die
byzantinischen Kaiser es in die Hand nehmen, von sich
aus
und
autokratisch
einen
dogmatischen Streit
zu
entscheiden
oder
gar
vom Zaun
zu
brechen. La o concluzie similard
in
ceea ce
privegte justetea
termenului
in
discufie
ajunge
qi
Henry
CHADWICK, Die Kirche in
der antiken
Welt
(=
Sammlung
t52
972,
pag.
t9t:
Der
B:s,ff
,,;;r;;;;;pismus,,
ist
kein
niitz._
i
c
he
s
od
e
r
e rh
e t
t
e
y:i
tr
r,riii
Lllii
r
r,
*,,
r
e
m
e i
nun
s
e n
i ,'^; ::{,:^1, ;,(1 :"':;";;;;:;';,chen.ostensAsrip,a
TRoIANos
,
t<irTi.in
B^izanl
vezi
qi
studiite-i;i
t;;il;
b"ti"n-;";;r;;;:ne
unct
Sraat.
Die
Beruhrunsspunkte
cter
;.;t;f;$+X[3ta8l;
i'
o;ffi;i
i
;;;
;rt;;c
h
i
s
c
h
-
o r
h
o
d
o
xe r
s
c
hr
i,i;',,
K;;;;
I 42.
y
ezi
contexrul
notafii_lor
ce
urmeaz6,
Ia
Radu
PREDA,
isy,ila
1n
Sral:
,,Rena-srerea.,
5
(199g)
4_:.
143.
Cd/
teolosil_ngJi,i"a
r
lri,arr.d,l,
o"
Cezareea
esre
in
::::Ibrrr,
ei
.
exageratd,
p."i;;';;;:
Xffi
#:,#t:fi
3:ll.'rri",
ciii"#[i,f
i;'X#j;
t:I*
t:tr*I I, f:W;',
i'i:::
L :
:';t[:';:*1if
r*r
rrjE
tx
*
i:,
*:1,*u:
#*:_""1::,il.,
T#
aHti,ttt
lI
:
;X :T;,liXi
j
i:"'"
gie
i
i
mpe
ri
a,"
d.
;;;;
'#*:,;::;W:"iT;3Jil";U3?,i';|;:;:'.7;i;::;:
tr;
dil;"#"i
#fJ;,f#,
;f
:
r::f,r
;;Xrtr.il;,,.*
:'
;;;
i"
H?ir#,irj,T
ii
i\i
i
^r';;;;;'"
;;;
2s,+t:..Apud
SfAntur
a,"r"i"
.J
M*",
Hist.
arian.
44,
pc
,,;
&;:13i:iI$:1E
cer
Mare
in
scrierea
D_yspre
srantut
'
i t
a
i"
c
ai
;;
''
;'";
;;:e31d''
D
e
y
s
u r''
v i
a
a a
r
fi
ia i'
;
;';;
;
-
,rt,i.
D;;;;";'ri;;inu
s-qr afla
sub
suo'avighere,i;;;;
ao,
niJ
nl,""{i,
i,'r,'ii,Tit:j;2;;::;;
:;:i
;:nir{l{:
lii);lii::,i,.rrrii'
...1i l
r.l,:.
,
r
fil";;
'11
$rr
id,.li
153
'1.,''
,1
.;jlj:i
,ii
1
J.
l,irt'.ir
turi nu existd o asemeneafiinld...,in:
PSB
12,
Bucuresti
1988,
pag.
66.
orthodoxes
l,idde
positive
qye
l-,Eglise
est
appelde
d
s,identi-
ter
aux
destindes
dy
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 79/89
148.
Pentru
o imagine
de ansamblu asupra statutului
ortodocgilor sub dominalia
turcd vezi
printre
altele volumul
lui
Gerhard
PODSKALSKY,
Griechische
Theologie
in
der
Zeit
der
Ttirkenherrschaft
(1453-1821).
Die
Orthodoxie im
S
p annun
g
sfe
ld
de r
nac hr efo rmat
o
ris
c
hen
Konfe
s
s
io
ne
n
de s
Westens,
C.H.
Beck'sche Verlagsbuchhandlung,
Miinchen
1988.
749. Yezi comunic6rile Congresului
publicate
la
Atena
cAliva
ani mai t6rziu: Procis-verbaux
du
premier
congris
de
th4ologie orthodoxe
d'Athines,
29 Novembre
-
6 Ddcembre
/936,
Publids
par
les
soins du Pr6sident
Prof.
Hamilcar
S.
ALIVISATOS,
Athbnes 1
939.
150. Op.cit.: Hamilcar ALIVISATOS, Kirche,
Staat und
Volk
vom orthodoxen
Standpunkte
aus
(pa9.370-389)
qi
Ste-
fan
ZANKOW, Kirche
und Staat
(pag.
389-400).
151. Patriarche
oecum6nique BARTHOLOMEE I-er,
L'ap-
port
de
l'Eglise orthodoxe
i la construction de l'Europe,fn:
,,Service
Orthodoxe de Presse" 190
(uillet-ao0t
1994) 25-26.
152.
Acest fapt explicb
interesul
din
ce
in
ce
mai
mare
gi
mai
precis
aplicat al
Ortodoxiei fatd de constructiile
politice
ale
Europei
de
azi
qi
de
mAine.
Vezi Grigorios LARENTZAKIS,
Kirche und Staat
-
Christentum und Politik. Erfahrungen
und
Erwartu.ngen
im
neuen
Europa aus orthodoxer Sicht, in:
,,KNA-OKI*
20
(12.
Mai 1998)
5-11.
153.
Vezi PEre Boris
BOBRINSKOY, Les
Eglises
ortho-
doxes
et l'|vangilisation
de
I'Europe,in:
,,Service
Orthodoxe
de
Presse" 154
(anvier
l99l)
33-36.
Vezi in
acelaqi
numlr
qi
textul
lui Michel SOLLOGOUB,In
prdsence
de
l'Orthodoxie
en Occident. Evolutions et ddfis,
in:
,,Service
Orthodoxe de
Presse" 154
(anvier
199I)27-32.
l54.Yezi Nicolas LOSSKY, Les Eglises
dans l'Europe
nouvelle,
in:
,,Service
Orthodoxe
de
Presse" 195
(f6vrier
1995)
32:
(...)
il me
paratt
important
de
retirer
de l'expdrience
des
n,r1rit" M;;,
;";;;
identification
doit
e
s
te
r
fidi
te
d
s
a v
d
riri
b
i
;
;;,
;';;
;
";
Z';;
r,
u"
t,
E
g
t
is
e
s,
i
de
n_
gie
aux
destindes
o,u.:Lyoi,
;r;;;;'r:;s
une
forme
quet_
onqae
de
servilitd,
ma$
comme
la
conscie
donc
porfois
,o**,
u,i;;;:::"::": :tence
de
ce peupte,
ylsolit.ieh;;;;;;';"::';,:;::;:':;;,:,:::r::q,i*p;;ii;';;
torut
ad
uce
drept
exemn
lr:,,
"
; ;':
^::
:,:i
t
e
s
c
t
rc
o n
s
t
qn
c
e s
.
Au-
*itx.tr#L:?;,x*ii'r?:",#**,*3',[]jffi
#r
154
155
Lege
privind
regimul
general
al
cultelor
religioase
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 80/89
Parlamentul
Romf,niei adopti
prezenta
lege
Capitolul
I
-
Dispozilii
generale
Art. I
-
Statul romAn respectd
qi
garanteaz[
libertatea de
g6ndire,
de
congtiinfi, de credint6
qi
de religie oric6rei
per-
soane de
pe
teritoriul Romdniei,
in
conformitate
cu
Consti-
tu{ia,
cu legile
t[rii,
cu
pactele
gi
cu
tratatele
intemafionale
la
care Rominia
este
parte.
Aceste libertb[i
nu
pot
fi ingr[dite sub nici o
formi.
Art. 2
-
Libertatea
religioas[
cuprinde libertatea fieclrei
persoane
de a avea
sau de a adopta o religie sau o credinli
re-
ligioas6 la libera
sa alegere,
libertatea de a-;i exercita
propria
credin$ religioas6,
precum
gi
dreptul de a-qi manifesta
reli-
gia
individual sau in colectiv, atAt
in
particular
cAt
qi
in
public,
de a
ap[ra,
a respecta
gi
a
practica
riturile.
Presupune,
de
asemensa, dreptul de
a-;i schimba religia sau credinfa
reli-
gioas6.
Nimeni nu
poate
fi constrdns
sd
adopte o opinie
sau si
adere la o credinfd
religioas6 contrar
convingerilor
sale.
Art.
3
-
P[rinlii
sau reprezentanlii
legali
ai minorilor
au
dreptul s[-qi
educe copiii in
religia lor sau in religia
pe
care
o
doresc.
Lrt 4
-
Formele de organizare
a vielii religioase in Rom6-
nia sunt
cultele religioase.
in
Romdnia
func{ioneaz6,
de asemenea, asociafii
gi
fun-
dalii
cu
caracter
religios.
Art.
5
-
in RomAnia, cultele
religioase
recunoscute sunt
autonome
fa1[ de
stat.
Statul
romin recunoa$te, respect[
gi ga-
r anteazd, aceastd
autonomie.
1.57
Art.
6
-
in
intreaga
lor
activitatq
cultele
si
asocialiile
cu
t"fifi;;;;;nJitiitt
p"'entei
legi
au
obli-
Nimeni
nu
poate
fi constrdns
prin
acte administrative
sau
prin
alte metode si
contribuie la cheltuielile
unui cult
religios.
Statul
stimuleazi
sponsot',zdt'rle flcute
de
persoanele
fizice
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 81/89
caracter
religios,
satia
s6
respecre
C"rr;;;i;
ii
t"git"
tatii'
s[
nu
aduc[
atin-
?:l'J#;ili*"rt:'*',llllil*'"11iliil:ff:11":*l':-'
,*ri5:?'_' iL:fl'&ilffiil;La"
i,,
rara
legii
qi a
au-
toritblilor
publice'
..w.:r^
^^16
nrr
rra
r.lroffiova $i
nu
va
fa-
Statul,
prin
autoritdlile
sale'
nu
'u
llo.."
Ai*itJ"att
f"P
,"rirrl"tiaarea
de
privitegii
sau'crearea-o
de
vreun
cult
religioJ'
p"'?""
^aministrative'
prin
adoptarea
unor
le
gi,
p'in
t'utut"'
tu"o'O*i'ii'tonvenlii
internalionale'
Statul
sprijina
*ti"i'"I""
culielor
religioase'
cu
respectarea
,ri^"ipi.rtiiiropo4ionalit[1ii"
r^^
Art.
t
-
Raport#i;;i'i'"
culte
se
desfigoar[
pe
baza
spr-
ritului
ecumenic'
a"
i"f"t*P
qi de
respect
reciproc'
i
n
rel
ati
ite
aintre
:"d
;;[
];
;"
f
^"::ffi
::
iglil:;
n
si;;
J;
R"
r1j3;:T;#;l;[:ffiT,fi
il:i;
n"l.G"
".
a
si
invrhibire
relrgloi
Lllfii.;:,'d"i:f
,1",r"#:"Tliuertaui
de
exercitare
ri
d1
impiedicareu
t.uu
::'-:,^:x.;;
,
unei
asocialii
cu
carac-
rnanifestare
a
unui
cult
religio-s'sau
a
u]l
ter
religios,
irrfii.,;;;
""niiuil"
prezentei
regi,
se
pedepseEte
""ri"ril
p*v-ederilor
legale'
"cat
s[
dobtndeasc,
$i
""'A;:
d
-
Nimeni
nu
Poate
f:'i1l'::]
s[
exercite
a'"pt#"i*ie
9i
politice'
nu
noate
fi
cons$6ns'
ur-
m[rit
sau
n*""t'li"'iitr"ril'
i"
i"t"ti::lt:"
pentru
credinla
sau
aoa(enenta
t"
l;;;ii
religios
ori
pentru
exercitarea'
tn
:ffi;iili;gii,
a
libertalii
religioase'
rflns
sau
impiedicat
sl
""';;i.
i0
:
Nimeni
nu
poate
fi
t-::t:d,
religios
sau
ta
actr-
*I**tr+*.*t*****
m
i"l"i*o"ui"
al
cultului
respectlv'
gijuridice
cltre
cultale
religioase,
cu respectarea
prevederilor
legale.
Art. 12
-
Cultele
religioase
sunt
libere s6
participe
9i
s6
oficieze
servicii religioase
la solemnitIlile
nalionale
gi
la alte
manifest[ri
aniversare
din viafa 1[rii.
Organele de stat stabilesc
gi
asigurl reprezentantrilor
cultelor
religioase cadrul
de
parti-
cipare la aceste manifestlri.
Capitolul
II
-
Cultele
religioase
Secfiunea
1-
Organizarea
cultelor
Art.
13
-
Statul
respectd
gi
garanteazd
libertatea de
orga-
nizare
qi
funcfionare
a
cultelor religioase,
in condiliile legii.
Art.
14
-
Cultele religioase
se
infiinfeaz[
gi
se
organizeazd
potrivit prevederilor
art.23 din
prezenta
Lege
9i
iqi desf[goari
activitatea spirituald, cultural5,
educativd,
de
inv[1Im6nt,
de
asistenfl socialI
Ei
de
caritate,
administrativ[
qi
economico-fi-
nanciar[
pebaza
statutelor proprii,
cu
respectarea legislaliei
in
vigoare.
Statutele
sunt elaborate
in
conformitate
cu
m[rturisirea
de
credinfI,
canoanele
gi
traditriile
specifice
fiec5rui
cult
religios.
Art. 15
-
Fiecare
cult
religios are
un organ
central
de con-
ducere
sau
de
reprezentare,
organe de conducere
locale
qi
uni-'
tefi
de cult
centrale
Ei
locale,
conform statutelor
de
organizare
qi
funcfionare
proprii.
Dobindirea
personalit[1ii
juridice
a acestora
se
confirmd
c[tre Secretariatul
de
Stat
pentru
Culte,
care constati
dacd au
fost infiinfate
potrivit
statutelor
de organizare
gi
funcfionare
proprii
cultelor reli
gioase.
159
158
Parohiile
9i
unitdlile
de cult similare
acestora
pot
dobdndi
personalitate
juridic[
dacl au ca
membri
cel
pu{in 5Vo
din
Art.2l
_
Cultele
religioase
se
pot
asocia
in
confederatii
,'JJ,,:""t"
care
dobandd
p;;;;il;Ji,,,o,",
in
condi1iiie
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 82/89
populalia aparfinind
prim[riei
localitl1ilor
respective.
Art.
16
-
Unit6lile
locale de cult
infiinlate
conform
pro-
cedurii
de la
art. 15
vor fi communicate
de citre
conducerea
acestora
qi
primlriei din localitatea
respectivd.
Art.
17
-
Cultele
religioase
iqi aleg sau
numesc
organele
de
conducere
sau
de reprezentare,
precum
qi
personalul
de
cult,
in
conformitate
cu statutele
lor de organizare
9i
funcfionare'
Organele
statutare
ale fiecdrui
cult
stabilesc,
potrivit
cerin-
lelor
lor,
numdrul
personalului
clerical,
tehnico-economic,
de
specialitate
gi
administrativ.
Acest
personal se angajeaz6
cu
respectarea
prevederilor statutare
gi
regulamentare
proprii,
precum
gi
a
prevederilor
legale in
vigoare.
Art.
18
-
Cultele
religioase au dreptul
s[-gi
organizeze
9i
sisteme
proprii de salarizare
a angajafilor
lor,
potrivit legii.
'
Personalul
clerical
al cultelor
religioase
este salarizat
la
ce-
rerea
acestora,
de la bugetul
de stat,
conform
legii.
Celelalte
categorii
de
personal
primesc
la cererea
cultelor
religioase o
contribufie
la salariu
de
la
bugetul
de stat,
conform
normelor
legale
in
vigoare.
Art.
19
-
Salariafii
cultelor
religioase
ale
cdror case
de
pensii
s-au
integrat
in sistemul
asigurlrilor
sociale
de stat sunt
pensionali,
potrivit
legii
pensiilor de stat,
iar cei
ai cultelor
care
dispun
de case
de
pensii
proprii,
conform
normelor
sta-
bilite
de
acestea.
,,.1
Art.
20
-
Cultele
religioase
pot avea
organe
proprii
de
judecat[
religioasd
pentru personalul din
serviciul
lor
in
pro-
bleme
de disciplind
bisericeascS.
Acestea
se
organizeazi
9i
funclioneazdpe
baza
unor
regu-
lamente
speciale,
alcdtuite in
conformitate
cu
dreptul
canonic
gi
statutele
proprii,
aprobate de
organele
lor
competente,
cu
respectarea
principiilor
independenfei
9i
impa4ialitdlii.
160
Sectiunea
2
_
Raportul
dintre
Stat
gi
cultele
religioase
Art.
22
_
Secretariatul
de.Sta.t-pentru
Culte
este
organul
e
specialitate al
administraliei
pubrice
"Lr*r",
in
subordinea
uvern
ul
ui,
care
ullareyj;
#",;';""
rt
I
eauzar
e
adrepturi _
Ior
legale
ale
cultelorreiigi";,
ffi.u*u
uurru.ilor,
me_
,ffii::::#:HflT
T:
::r
r"
$
i
.p;j
;;[i
c
ur
ter
or
in
rap
or-
Iocale.
oritefile
administrafiei
puUticecen;;i"";i
Art.
23
_
in
cazul
in
c.are
.un
grup
de
credinciogi,
av6nd
dentitare
doctrinarE
proplre,
d"r6;;'ra
;;onstituie
intr_un
;.x|:T*ft
H
"":ffi::'
t'
""*'*i
ii'r,i
;;
;
q
pentru
cur
te,
documente:
I
propunerii
recunoa$tem,
urmitoarele
1.
Expunerea
de
motive
asupra
temeiurilor
care justificI
"":y,::..iunoa$lere
a
cuttutui
*iil;;.
z.
Lrsta cu
numele
adres
a,.d,#
ffi
;lffi
xl[:
3#fi
:?":"i1.f#1
.l1,,1,:;
dintre
adepfii
viitorului:rI;";;;;..*tlr,
romani
cu
do_
iciliul
in
Rom6nia,
tr"-U"i"
,a
n"
",
,rtfti
0,,
vo
din
totaluloputaliei
tdrii
Ia
data
ultimutui;;;;r#:#,
3.
Mirturisirea
de
creding
4.
Statutul
de
orsanizare
gi
funcfionare,
alcetuit
cu
respec_
area.
dispozi
liil
or
arti
col
uf
"i
O,
r"-i
rr.[
jJ.
a)
structura,
modul
d"
".g*;#u,
ir"o.fror*"
centrall
ei
localr
a
culrului
si
,itiiril"
il'#al
"urt;
)
organele
de
cond
ucere;;ilil;l
rllpura"rle
aces_
ora;
'----
Yr
reu
c)
formele
activitdfii
de
cult,
Iocurile
in
care
se
exercitd
cestea
gi
modut
de
pregdiire
, p"rr"rrirf;f
J"r".""rr,
161
d)
modul
de realizare
9i
administrare
a mijloacelor
mate-
riale
qi
bdneqti
ale
cultului;
privire la organizarea
qi
activitatea
cul-
9.
Cultul
Cregtin
Baptist
_
Uniunea
Bisericilor
Creqtine
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 83/89
e)
alte
prevederi cu
tului.
Denumirea
noului
cult
nu
poate se
fie
identic[,
sau
s[
creeze
confuzie,
cu
denumirea
unui
cult
deja recunoscut'
Secretariatul
de Stat
pentru
Culte
are
obligalia
s[ solu{io-
neze
cererile
de
recunoa;iere
a
noi
culte
in termen
de
90
de
zile
de
la data
depunerii
acestora.
Cultul
religios
infiinlat
in
condiliile
prezentului
articol
poa-
te
func{iona
legal
numai
dup[
recunoaqterea
sa
prevdzuti
de
art.24
din
prezenta lege.
Lrt.24--Recunoag--terea
de cdtre
Stat a
unui
cult
religios
de
face
de
cdtre Guvern,
prin hot[rdre,
la
propunerea
Secreta-
riatului
de Stat
pentru Culte.
Ladataintr[rii
in
vigoare
a
prezentei
legi,
in
Romdnia
sunt
recunoscute
qi
funcfioneazb
urmdtoarele
culte
religioase:
1. Cultul
Ortodox
-
Biserica
Ortodox[
RomAnd
-
Bisericd
Nalionald;
'
-
Vicariatul
Ortodox
S0rb.
'
2.
Cultul
Catolic
-Biserica
Catolicd din
RomAnia
de
Rit Latin;
-
Biserica
Romdn[
Unit[
cu RomaGreco-Catolic[;
-
OtJinutiutul
Armean
Catolic.
3.
Cultul
Armean
-
Eparhia
Bisericii
Armene
din
RomAnia
4. Cultul
Creqtin
de
Rit
Vechi
-
Biserica
Creqtin[
de
Rit
Vechi
din
RomAnia
5.
Cultul
Reformat
-
Biserica
Reformat[
din
Romdnia
6.
Cultul
Evanghelic
C.A.
-
Biserica
Evanghelicd
C.A.
din
RomAnia
7.
Cultul
Evanghelic
Lutheran
S.F.
-
Biserica
Evanghelic[
Lutheranl
S'P'
din
Rom6nia
8.
Cultul
Unitarian
-
Biserica
Unitarian[
din Romdnia
162
Baptiste
din
Romdnia
0.
Culrut
Crestin
drpe
E;;;;;"t;'r.
_
HHT*
risericiior
Cr".,
t-#
i"p[
Evanghelie
din
Ro_
_
_
_
Biserica
Evanghelici
din
Romdnia
11.
Cultul
penticostal
_
Biserica
lui
Dumnezeu
Apostolicl
din
Rom6nia
2.
Cultul
Cregtin
Adventist
r
v v'v,
8,..
",Xi:iff
aCres
rini
Adventistr
de
Ziuaa
g
aptea
14.
Cultul
Musulman
Art.25
-
Recunc
td
numai
in
cazut
tu
:1$-'^"::i"nur1u.lt
religios
poate
fi
refuza-
qi
r.t.
i:
il;;ilT;u
sunt
indeplinite
privede.ite
uii?
Refuzul
recunoagteril
unui
cult
religios
sau
al
aprobdrii
[:ll::ffi
li:1H#,x?.x,,"J];#;',iffi
,.,;";r"i;;;ii
Art.26
_
Retraserea.recunoagterii
unui
cult
se poate
face
umai
in
cazut
inci'tclrii
d";;;;:il,l,r."r"o"rilor
art.
6
in
prezenta
rege,
cons
Jt; ;;;; ;;A;l
fi
a""xto."asc6
ri_asb
definitivl,
urmZ
recunoa$tere.
lnou-se
aceeaSi
proceduri
prev5zuta
de
Instan[ajudecdtoreascl
poate
fi
sesizati
de
cdtre
Secreta_
lll'J,
t,:[:::t'#
*l,;
il;;;.""'r
"
Iun
u,,
"
c
E rei
drep
-
De
la
rlmdnerea
definiti.vd
a
hotdrArii
judecdtore;ti
de
con_
:::,::
a
incdlcdrii
dispoziliitor
il,
;;il.futigios
in
cauz6
u
mar
poate
exercita
dreprurile
p.";;;;;
prezenta
lege.
rt.27
-
gefii
curteror,
pi;;';ffi",J10",,t,,,
arhiepis_
opi
i,
epi
scopii,
administ:*:l
ird;Ji"i
.sj
liu,
av6nd
funclii
semlnltoare
acestora,
alegi
sau
numili
ir]"onformitate
cu
tatutele
de
organizare,ut"
"utt"io.
rffiur"
...p".,ire,
suntecunosculi
in
functie,
l:j:.::r.;i;;"".',"p",
decrer
ar preee_
dmtelui
Romdniei
in
urma
constatlrii
i"..et
"
Secretariatul
163
de
Stat
pentru
Culte,
a respectlrii
condiliilor legale.
Acegtia
trebuie s[ fie cet5[eni romAni,
cu domiciliul in Rom6nia.
Cultele religioase
pot
folosi
in activitatea lor
gi
personal
Art.
35
-
Cultele
religioase
pot
colabora
in vederea
reali_
zdrii
acfiunilor
de
asistenld
social[
*
,"*i"iit"
descentrali_
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 84/89
de altA cetSfenie,
cu respectarea
prevederilor
legale.
Art.
28
-
Secretariatul de Stat
pentru
Culte
constituie un
Consiliu consultativ
al cultelor
religioase
in
vederea
analizdrii
unor
probleme
de
interes
general privind
viafa religioas[. Fie-
care cult religios
este liber s[ decidd
participarea
sa
la acest
Consiliu
consultativ.
Art.29
-
Organizarea
de
partide
politice
;i
sindicate
pe
bazl exclusiv confesional5
este
interzisi
Reprezentanlii cultelor
religioase
au
dreptul
de
participa
ca invitagi
7a
dezbalerea
in
Parlament
gi
in Comisiile
acestuia
a
proiectelor
de acte
normative
privitoare
la via(a religioas[, la
activitatea cultelor,
de educafie
;i
de inv61[mdnt,
de asistenlS
sociali
qi
de
patrimoniu
nalional.
Art.
30
-
Inscriptiile
qi
simbolurile,
precum
;i
sigiliile sau
gtampilele
folosite
in cadrul cultului trebuie sd con(ind
9i
de-
numirea oficialS
sub
care
cultul
respectiv
a
fost recunoscut.
Secfiunea 3
-
Activitatea cultelor religioase
Art. 31
-
Activitatea
cultelor religioase se desfdgoar[
po-
trivit cu
mlrturisirea de credinf6, cu statutul lor
de organizare
gi
funcfionare,
in condi[iile
legii.
Art.32
-
Cultele religioase
gi
unitStrile
lor locale
pot
orga-
niza
,si
desfEqura
in mod
liber congrese
sau adunlri
generale,
conferin[e, consf[tuiri
gi
alte
intruniri
asemdndtoare,
potrivit
statutelor
lor, cu
respectarea
prevederilor
legale.
Art.
33
-
Cultele
religioase
pot
folosi
in
manifestdrile
qi
ac-
tivitatea lor
limba
matern[
a
credinciogilor.
Evidenp
financiar-contabil[
se
va
tine
$i
in
limba
romAnd.
Art.
34
-
Cultele
religioase
pot
infiinta institulii de caritate
si
asistenld
sociall:
case de copii, centre de
plasament,
c[mine
de bitrdni
gi
cantine.
t64
zate
ale
administragiei
publice
centrale,
cu
organele
adminis_
trafiei
publice
locale,
Cu
organizalii
neguvernamentale
$i
cu
persoane
fizice.
Art.
36
-
Cultele
religioase
au
dreptul
sI
asigure
?nvi_
l1i:lly,.:.llqios
in
Ecolile
de
stat.
sre
s'e
bu.u.d
de
sprijinut
rrarurur rn
aslgurarea
asistentrei
religioase
in
armatd,
ipitale,
unitdli
de
executare
a
mlsurilor
prir"utir"
O"
Iibertate,
";;f;i
entre
de
plasament.
,,.^1,1,:
37
-
l,
scop.ul
satisfacerii
cerinfelor
retigioase
ale
mi-
uranlor,
clrn
domeniile
apdrdrii,
ordinii
publice
;i
siguran(ei
nafionale
se
instituie
clerul
miliiar,
- r
--
Art.
38--
Slujitorii
cr-rltelor
religioase
au
obliga{ia
de
a
pis_
tra
secretul
spovedaniei.
Art.
39
-
in
activitatea
lor,_cultele
religioase
au
clreptul
sd
infiinfez-e
si
s6de1in5,
in proprietate,
mijloL
de
informare
in
masE,
edituri.
9i
.tipografii,
in
cona4ille
iegii.
^
Cultele
religioase
au
acces
liber
Ia
miji'oacele
de
informare
il
TlrA
ale
Statului,
fIrI
discrimiru.",
Ju-i"rpecrarea
princi_
piului
propor(ionalrdfli.
Sec{iunea
4
-
invdflmAntul
in
cadrul
cultelor
religioasc
Art.
40
-
Cultele
religioase
au
dreptul
s6
infiinfeze
gi
sd
administreze
lnitdli
de
invdldmAnt
pentru
fregltirea
perso_
nalului
de
cult,
predarea
religiei,
urirt"nlu'ro.Iut_"o.iiutiua,
patrimoniu,
culturi
qi
arti-refigIouia,
p.""u*
9i
alte
speciaHzaj
necesare
activitilii
lor
religioase.
,,,,o:::'11-.:,-l :.llei:r
ert"
libe.
s[_ei
stabireascd
forma,
gra_
qul,-numarul
$1
planul
de
gcolarizare
ale
instituliilor
de
irivd_
ldmAnt
proprii,
conform
prevederilor
lesale.
Art.
4l
-
Cultele
retigioase
uu
Or"ptii
J"
a infiin(a
qi
de
a
administra
propriile
unitili
9i
instituqii
parriculare
a"
i*eia_
m6nt,
in
conformitate
cu
prevederile'legale.
165
Art.
42
-
Cultele
religioase
rlspund
de elaborarea
pla-
nurilor
qi
a
programelor
de
inv[t[mdnt
pentru
inv[tlm0ntul
teologic
preuniversitar,
precum
gi
de
elaborarea
programelor
o
contributie
la
salariu din
partea
Statului
prin
Secretariatului
de
Stat
pentru
Culte, la cererea
cultelor, in condiliile legii.
Art.
46
-
Diplomele instituliilor
de invdllmdnt,
neintegrate
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 85/89
pentru
predarea
religiei. Acestea
se avizeazd'
de cltre
Secre-
tariatul
de
Stat
pentru
Culte
qi
se
aprob[
de
Ministerul
Edu-
cafiei Nalionale.
Pentru
invd{lmAntul
superior,
planurile
gi
programele
de
inv[1lmdnt
se
elaboreaz[
de
instituliile
de
inv[1[mant,
cu
acor-
dul
cultului
religios
respectiv
gi
se
aprobd
de
senatele uni-
versitare.
Art.
43
-
Personalul
didactic
din
unitElile
de
inv[Fmant ale
cultelor
religioase
integrate
in invf,f[mdntul
de stat
se
nume$-
te de cltre
Ministerul
Educa(iei
Nalionale,
in conformitate
cu
prevederile legale,
cu acordul
prealabil al
organelor
statutare
ale
cultelor
religioase
in
cauz[.
Personalul
didactic
din unitilile
de
invd1[mdnt,
neintegrate
in
inv[f[m6ntul
de
stat,
se
nume$te
de
c[tre organele
statutare
ale cultelor
religioase
in
conformitate
cu
statutul
acestora.
Cadrele didactice
vor
avea calificarea
necesar[,
conform
nor-
melor
legale
in
vigoare
in inv5ldmAntul
de stat
de
grad
cores-
punzltor.
Art.44-
in
centrele
de
plasament
organizate
de
autoritdtile
publice
de stat,
particulare
sau
apar[indnd
cultelor
religioase
acestea
sunt
obligate
sd asigure
educalia
religioas[
a copiilor
conform
apartenentei
lor religioase
Cultele
religioase
care organizeazl
centre
de
plasament
au
dreptul
si
educe
in
confesiunea
respectivd
copiii
din
aceste
institulii
cXrora
nu li
se
cunoa;te
religia.
in
centrele
de
plasament
finanfate
de
autoritdlile
publice,
consiliile
de
conducere
ale acestora
gi
autoritatea
local[
pen-
tru
proteclia
copilului
hotdr5sc
asupra
religiei
in
care
vor fi
educali
copiii
cdrora
nu li se
cunoa$te
religia.
Art.
45
-
Salarizarea
personalului
didactic
Ai
administrativ
de
unitdlile
de invdl[mdnt
neintegrate
in inv[1[mdntul
de stat,
care
preg[tesc
personalul
de
cult,
se
asigurf,
de
c[tre
culte, cu
r66
in inv[lSmdntul
de stat, se
asimileaz[
celor de
stat,
potrivit
le-
gislaliei
in vigoare.
Echivalarea gi
recunoaqterea diplomelor gi
certificatelor de
studii
teologice
oblinute
in
strlinltate se fac
potrivit
prevede-
rilor legale.
Art.47
-
Cultele religioase pot deline
in
proprietate
sau
in administrare,
internate,
clmine
gi
cantine pentru
elevi
gi
studenli.
Acestea
sunt
administrate din fonduri
proprii qi pot
bene-
ficia
de subvenlii
de la bugetul de Stat
sau
bugetele locale, in
condiliile
legii.
Sec{iunea 5
-
Patrimoniul
Cultelor religioase
Art.
48
-
Cultele
religioase,
unitSlile locale
de cult
qi
in-
stituliile
acestora au dreptul de
proprietate
asupra
bunurilor
sacre
gi
asupra
altor bunuri mobile
gi
imobile,
existente sau
dobdndite
din fonduri
proprii,
contribufii
de la Stat, donalii de
la
persoane
fizice
gi
juridice,
legate,
potrivit
dreptului comun
gi
statutelor proprii.
Art.
49
-
L6caqurile
de cult, mdndstirile,
cimitirele, casele
parohiale,
agezlmintele cultural-bisericeqti,
unitilile de
invd-
fimdnt,
sediile centrale,
eparhiale, zonale
gi
locale ale cultelor
sunt
scutite
de impozite
gi
taxe,
potrivit
legii.
Llcaqurile
de cult, mdn[stirile
gi
cimitirele
sunt insesizabile
gi
inalienabile,
iar dreptul de
proprietate
asupra
acestora este
imprescriptibil.
Art.
50
-
Unitefile locale ale cultelor
religioase
pot
avea
gi
intretine,
singure
sau
in
asociere cu alte culte,
cimitire confe-
sionale pentru
credinciogii
lor. Cimitirele
proprietate
a cultu-
lui
se
administreaz[ dupd regulamente proprii,
aprobate
con-
form statutului
cultului, in condiliile
legii.
167
lr
i
i,
t
La
solicitarea
cultelor religioase organele
administra{iei
publice
locale
pot
atribui
in
folosinlfl,
gratuit,
in funcfie de
posibilit[1i,
terenuri
pentru:
construirea
de l6caguri de cult;
imobile,
cu prioritate
a
celor
ce
fac
parte
din
patrimoniul
cul-
tural-nalional
aflate
in
proprietat.uiau-foiorlrtu
.rf*frr,
r"
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 86/89
mdndstiri; infiin[area
sau
extinderea de cimitire confesionale;
institutii
de
caritate
gi
asistenfl
social5.
Primdriile sunt obligate s[ creeze cimitire
comunale
gi
sd
prevadh in
planurile
de urbanism
general
ale localitfiilor,
zone
pentru
amplasarea
gi
extinderea
acestora.
Pentru
confesiunile
care
nu
au cimitire
proprii,
se vor rezerya spatii
in cimitirele
comunale existente.
Persoanele fizice
qijuridice,
in
afara
cultelor religioase, nu
pot
infiinla
gi
organiza
cimitire
proprii.
Art. 51
-
Statul
sprijind, la
cerere, construirea
gi
repararea
ldcagurilor de cult
9i
a
imobilelor
destinate
instituliilor
de
cari-
tate
gi
asistenli socialX
prin
acordarea
de
fonduri financiare
gi
prin
acordarea
de
asistenlI tehnicS.
Art.
52
-
Acoperirea
cheltuielilor cultelor religioase
se
realizeazdprin contribufii benevole
ale
credinciogilor, din
va-
lorificarea
produselor
gi
obiectelor de cult, a tip[riturilorcon-
fesi,onale autorizate
de cult, din diferite activiti{i economice,
din
veniturile
bunurilor
imobile, din
incasirile provenite
din
vizitarea
colecliilor
bisericegti
gi
a
m6ndstirilor, din
legate,
do-
nafii,
sponsorizdri.
Veniturile
gi
cheltuielile
cultelor religioase
vor fi contabilizate
qi
controlate
potrivit
legii.
Statul contribuie
la acoperirea
cheltuielilor
cultelor reli-
gioase,
in condiliile legii, cu
respectarea
principiului propor-
tionalitefli.
Art.
53
-
Producerea
gi
valorificarea de cltre cultele
reli-
gioase
a obiectelor
qi
bunurilor necesare activit[tilor de cult
nominalizate
potrivit
prevederilor
legale, sunt scutite de la
impozit.
Art. 54
-
Cultele religioase
au
dreptul
s[ detinl in
proprie-
tate sau folosintrS bunuri
din
patrimoniul
cultural
nafional.
Art. 55
-
Activitatea
privind
evidenfa,
plstrarea,
conserva-
rea, restaurarea gi
valorificarea
bunurilor
culturale
mobile
gi
168
$;,Tirr"r*,
in
conformitate
cu
tegisiati"l,
,irr;,
"u
rp.iffi
Art.
56
-
priorititrile
qi
modul
de
utilizare
a fondurilor
alo_
cate
de
la
bugetul
O"
t-r-ul,
pe
principiul
f.-opoaionaitilii,
pen_
tru
acdvitdfile
prevdzure
tJanicotut
S5
; ;;
stabili
gi
controla
de
crrre
Ministerur
Culturii,
secreturraiu-t
ol
stut
pentru
Curte,
impreunl
cu
alte
organe
abilitate
d;
I"r",;
consultarea
pro_
prietarului
bunului
in
cauz6.
Art.
57
*
in
cazul
in
care
majoritatea
sau
toli
credinciogii
unui
cult
religios
trec-la
un
alt
culiJigi"r,
p".r*oniul
unitdli_
Ior
locale
de
cult
trece_in
proprietatealultuiui
religios
adoptat.
DacI
numirul
credinclosilor
care
,.""
iu
uo
alt
cult
religios
este
mai
mic
de
jumdtate
plus
uru,
put.imonirf
.a.ar"
i,
ir"_
qriegtel
cultului
plrdsit,iar
"."di""i;;ii'J*"
u,, ptecat
vor
fi
despdgubifi
in
coti
parte,
propo4ional.
lf.
5E
-
Situalia
juridici
a patrimoniului
cultelor
a
ciror
activitate
a
incetat
sau
a,cdror;"";;$,;;
a
fost
retrasl
se
stabilegte
potrivit
sratutelor
propriiJ"irguiriru."
9i
de func-
fionare.
Secfiunea
6
-
Relafii
externe
ale
cultelor
religioase
Art.
59
-
Cultele
religioase
din
RomAnia
sunt
libere
si
in_
trefinl
retagi
ecumenice
gl
frllegti
",
JiiriiJ"
Biserici
gi
culte
religioase
din
strIinXtate,
pr.:c:lm
Si
"u
oig"rirafii
inter_creg_
tine
gi
inter-religioase
mondiul",
."unif"r-,'u,"
prin
vizite
reci_
proce,
participiri
la
consfltuiri,
congrese
gi
simpozioane
teo_
logice,
conferin(e,
schimburi
d;
;;"?;;;;
ei
stuaeng,
sprijin
cultural
qi
material.
De
asemenea,
cultele
religioase
din
Ro-
mdnia
sunt
libere
sd facd.parte
ai"'orgiriutii,
r"O"ru1ii
pi
con_
:i,i[:l,ra"se
sau
taice
intemalionai-e
O" proiir,
dup[
specifi_
rl
169
Art.
60
-
Cultele
religioase
din
Romdnia
igi
exercitd
juris-
diclia
canonic[
spirituali
qi
fa$ de
unitdlile
lor
de
peste
hotare,
potrivit
canoanelor
gi
legiuirilor
proprii'
2. Expunere
de motive
asupra
temeiurilor
care
justificl
ce-
rerea
de
infiintare a asociatiei;
3. Statutul
de organizare
gi
funclionare,
care
va cuprinde
9i
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 87/89
Cultele
religioase
din
Romdnia
care
au
autoritatea
cano-
nicfl
superioard
in
strdin[tate
respectl
9i
p[streaz[jurisdictia
canoniid-spirituali
potrivit canoanelor
qi
legiuirilor
proprii,
dac[
nu contravin
Constituliei
qi
legilor
din RomAnia
sau
celor
din lara
respecdvd.
Art.
61
-
Bunurile
bisericegti
din
strdinltate,
proprietate
a
Statului
romdn
sau
a
cultelor
religioase
din
Romffnia,
pot
con-
stitui
obiectul
unor
inlelegeri
intemalionale,
la
solicitarea
cul-
telorin
cauzd.
Capitolul
III
-
Asocia{iile
religioase
Art.
62
-
tn
cadrul
cultelor
religioase
recunoscute
9i
cu
aprobarea
acestora,
credincioqii
se
pot
organizain
asociafii
9i
fundalii
cu
caracter
integral
sau
pa(ial religios,
flrd
scop
lu-
crativ,
putAnd
dobAndi
personalitate
juridic[
in condiliile
legii'
,Asocialiile
cu
caracter
rintegral religios
din
afara
cultelor
care au
cel
pufin
300
de
membri, dintre
care
cel
pufin
213
svnt
cetbteni
romdni,
dobAndesc
statutul
de
persoand
juridic[,
po-
trivit
dreptului
comun
qi
numai
cu
autorizarea'prealabil[
a
Secretariatului
de
Stat
pentru
Culte.
Asocialiile
religioase
strline
care
doresc
sI desfhqoare
ac-
tivitdli
social-religioase
in Rom6nia,
vor
respecta
prevederile
prezentei
legi
referitoare
la activitatea
asocialiilor
religioase'
Art.
63
-
in
cazul
in care un
grup de
credincioqi,
avdnd
identitate
doctrinar[
proprie, doreqte'sd
se
constituie
intr-o
asocialie
cu
caracter
integral
religios
se
va adresa
Secreta-
riatului
de Stat
pentru Culte,
depunind,
in
vederea
autorizlrii
prealabile,
urmbtoarele
documente:
'
1. Listd
cu
numele,
prenumele,
vdrsta,
adresa
qi
semn[tura
adeplilor;
170
doctrina
religioas[
qi
formele
ei de
manifestare.
Art.
64
-
Dupd obfinerea
autorizdrii
prealabile a Secre-
tariatului
de Stat
pentru
Culte
asocialiile
cu
caracter integral
re-
ligios
vor urma
procedura legal5
de
recunoaqtere
ca
persoand
.
juridic[.
Aceste asociafii
vor beneficia
de
prevederile
prezen-
tei
legi
numai dupl dobdndirea calitilii
de
persoani
juridic[.
Art.
65
-
Secretariatul
de
Stat
pentru
Culte
poate tefiiza
autorizarea
prealabil[
a
constituirii
unei
asocialii
religioase
prevEzute
laaut.62 numai
in
cazul
neindeplinirii
dispoziliilor
art.64
qi
art.
63
ale
prezentei legi.
Retragerea
autoriz[rii
unei
asocialii
religioase
se
poate face
numai
in
cazul incilclrii
de c6tre
aceasta
a
prevederilor art.6
din
prezenta lege,
constatatl
prin hotbrdre
jude'c[toreascd
r[-
masd
definitivd,
urmdndu-se
aceeaqi
procedur[
prev[zut[ la
autorizare.
Instanlajudecdtoreascl
poate
fi sesizati
de c[tre
Secreta-
riatului
de Stat
pentru Culte
sau
cle
orice
persoan[
ale c[rei
drepturi
$i
interese
legitime
sunt
lezate.
De la r[mdnerea
definitiv6
a
hotlr6rii
judecf,toreqti
de
con-
statare
a
incdlc[rii dispoziliilor
art. 6
din
prezenta
lege,
aso-
cialia
religioas6
in cauz[
nu
mai
poate exercita
drepturile
pre-
vizute
in
prezenta
lege.
Art.
66
-
Asociafiile
religioase
autorizate
in
condiliile
prezentei legi se bucur[
de
drepturile
acordate
cultelor
reli-
gioase
prinlegea
de
fa [, cu
exceplia
celor
de
la
articolele
1
1
alin.3;
12; 18 alin.
2;19;29
alin.2;35;36;39
alin.2;41;43
alin.
1;
45i
47 alin.2;
49 50
alin.2;
5l;
52 alin.2;53
qi
70;
Asociaflile
religioase
cu caracter
integral sau
parttal religios
din cadrul
Qultelor
recunoscute
au
dreptul,
cu
aprobarea
aces-
tora,
sd
asigure asisten [
sociald
9i
religioas[
credinciogilor
cultelor
religioase
respective
in spitale,
azile,
centre
de
plasa-
ment
gi
unitdti de
executare
a
m[surilor
privative
de libertate.
iiti
i:i-,,ir"
.,,.
t
:,il ,i
171
Art.67
-
Desfdgurarea
de activitdfi
religioase
de cdtre aso-
cialiile
care
nu au dob6ndit statutul de
persoandjuridici,
con-
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 88/89
form art.
62 alin.2,63
qi
64,
din
prezenta
lege,
constituie con-
travenfie
;i
se
sancfioneazi
cu
amendl
de la
50.000.000lei la
150.000.000 lei
qi
cu dizolvarea
acesteia in condiliile legii.
Art. 68
-
Denumirea asocialiilor
cu caracter
integral reli-
gios,
autorizatein condi{iile
prezentei
legi,
nu poate
s[
fie
identici, sau si
creeze
confuzie, cu
denumirea
unui cult
reli-
gios
recunoscut sau
a unei
asocialii sau
fundalii
de acelagi tip.
Asocia{iile sau fundaliile
religioase
care
funclioneazl in
cadrul
cultelor
religioase
recunoscute
se
pot
constitui numai cu
acordul
prealabil
al cultului religios
in cauzi.
Capitolul
IV
-
Dispozi{ii
finale
in
acelagi
termen asocia(iile
cu caracter integral
religios
gi
care aveau personalitate
juridicd
la data
intr6rii
in
vigoare a
prezentei
legi
vor
urma
procedura
prev[zutd
in alineatul
pre-
cedent.
Art.
70
-
Personalul
hirotonit
sau ordinat
precum
9i
perso-
nalul inchinqviat in mdnlstiri,
care aparline cultelor religioase
recunoscute este scutit
de indeplinirea
serviciului
militar.
Art.
71
-
Cet[1enii
care, din
motive
religioase,
refuz[
s[ in-
deplineasc[
seviciul
militar sub
arme, execut[
serviciul
utili-
tar alternativ,
potrivit
legii.
Lrt. 72
-
Prin unitili
de cult
centrale
gi
locale, in sensul
prezentei legi,
se
infeleg: mitropolia,
arhiepiscopia,
episcopia,
protopopiatul, parohia,
comunitatea,
biserica,
mAnlstirea,
con-
gregafia
qi
altele asimilate
acestora.
Art.
73
-
La data intrdrii
in
vigoare
a
prezentei
legi,
Decre-
tul
nr.
777 din
4 august
1948
privind regimul
general
al cul-
telor
religioase,
precum
gi
orice
alte
dispozilii
contrare prezen-
tei legi.
se
abrog6.
172
La
editura
SCRI'PT4
au
ap6nrt:
1.
Sub
redacfia,
Dr.
Mircea
BEIIRAN:
7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere
http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 89/89
-
Ghid
de
Urgenfe
irr Medicina
Interrri
-
Ghid,de
Manevre
Medicale
si
Colaborare
Medic-AsistentA
8.
Paul
MICI.,{U
-
Au bord
du
temps.
Sonnets
3.
Victor
SIMION
-
Un
romf,n
pe
urmele
farao-
nilor.
De la
Paralela
451aTr6picu1
Racului
4. Patrick
KARAM
-
Revenirea
Islarnului
iI1
vechiul
irnperiu,
rrrs
5. Carol
aI Il-lea,
Regele
RomAniei'
insernndri
ztTnice.
Vohmele
7,2,3
6.
Virgil
MATEI
-Dic{ionar
de
maxirne,
reflec{ii,
texte
latine
comentate
7.
CaTnehaMARINESCU
-
Limba
latini.
Addcnda
la manualul
de
clasa
a
X[-a.
Parteal
La
editura
SCRPi4
vor
apdrea:
1.
Camelia
MARINESCU
-
Limba
latin6'
Addenda
la manualul
de
clasa a
X[-a.
Partea a
II-a
2.
Radu
SORESCU
-
Petre
Ju,tea.
Via{a
Ei
opera
3.
Carol
al
Il-lea,
Regele
Rorn6niei.
insemndri
zrlnice.
Vol.
4