Ct]P.RINS

TINERETE: 0{ ani / 15

t' lncepunrl / 17

2. Casug din ctnpul cu maci / 20

3. hoprietate a familiei Alacr{n / 30

4. Itdutz I 39

5. inchisoarea / 49

vhsu urU,OcIE:7-ll ani / 63

6. Parronul / 65

7, Profesoara / 77

8. Eejitul din Clnpul Ars de Soare / 86

9. Pasajul secret / 95

10. Pisica aceea cu lapre vieti / 102

it. lmpa4irea cadourilor / 112

12. Creanua de pe pat / 122

13. Iazul cu lotusi / 132

14. Povestea Celiei / 145

EATRNEIE: lz-14 ari t 153

15. O pasare flimlnda / 155

16. Frat€le-lup / 165

17. Tabara eejitilor / 174

18. Tezaurul dragonului / 185

19. Maa[itarca / 193

20, Eswrarlzz-- I 20021. Nunta lnstng€raa / 208

22. Tradefiea I 219

14AM / 231

23. Mo8[lez I 23324. Un ultim adio / 24325. Patrula Fermei / 251

VTATANOUA / 261

26. Btae+:r rauriti I 26327. Un cal cu cinci picioare I 27228. Fabrica de plancton / 28O

29. Limnezirea unei mi4i hcelosate / 29130. Cind balenele gi"au pierdut picioarele /31. Ton-Ton / 30832. Descoperit / 31833. Valea Oaselor / 32434. Crcscatoria de ca€ve:'€ | 33435. TiuaMoiilor | 34436. Casrelul de pe cotnA / 35237. intoarcerea acasa / 36238. Casa Er€mitAgi / 372

298

PERSONAJE

IIIMILIAALACRAN

jl ,tt; Matteo Alarrdn, clona

firrnmul, aut€nticul Mateo Alacrdn, un puternic aef al

drogurilor

Fdipe: fiul Palnonului; mort de mult,Ertdnul: nepotul Patonului si tatAl domnului Alacrdn, un

ba6at foafi€ ln vtstiI,tr/nmul Alrcrdn: *?flrcpofirl Parronului, sonrl Feliciei, tatAl

lui Benito si al lui Steven

Felicia.'sotia dornnului Alacrin, mama lui Benito, a lui Steven

si a lui Torn

.Bediro.'fiul c€l mar€ al domnului Alacr6n si al Feliciei

Sleven: fiul mijlociu al domnului Alacrdn si al Felisiei

Tom: fiu al Feliciei $ al domnului MacGregor

FanI: solia lui Benio

MUSAnRT $IASOCIAIT AI FAMILIETALACRaN

Senatorul Mendua; un politician important in Starele Unite,

tatAl Emiliei si al Marlei, supranumit $i Dada

F,nilia: fiicantue a senatorului M€ndoza

lfarfa.' fiica mica a senarorului MendozaEqdersrzs; mana Emiliei $i a Madei, dispa ti cind Mada

avea cinci ani'Do oul M"rs;rry*tun baron al drogurilor

sclAvr sI sERwnoRr

Ccfai bucararssa-$efa Si doica lui ManTam Ltn: gudz & carp, aft pentnr ParrorL cft $i pentsu Ma$Daft Donald: bcdygaad al ParonuluiRosa: servitoae, paznica lui MaC

Wlllutrt, doctorul principal al familiei Alacr6n, amannrl RoseiDornnul M4a: profesoml de muzica al hi MafiPofesmra: un eejit'Hugh" Rslph ,i We Wullle: nembri ai Parrulei Fennei

PERSOANEDINAZTLI.N

Radl: gadian

C.ados: gardian

Jorge: g?[dtan

Ctacro.' rm baiat raacittrIdclido.'un baiat raticir, lll vlrsta de opt ani

Toa-Tol'''un baiat raticit sofenrl dc la crcscaoda de srevet€

f;ho.'cel mai mare (ca virsa) dinue baiefi ratfcfiiLuna:bili Jdltrit care se ocupi de infirmerieGuapo: bfirin care sarbaOregte Zua Mo4ilorCoasre&: betrhl carc g$abre$e Aua Mo4ilorMai@ Irfu: sF,t|t'itrdicala la Manastirca Sfrnta Clara

AITEPERSONAJE

Gtenroiac; c{incle MarfuiBlclul-Nqgru; vechi ercu de televiziune, El L6tigo Negro, ln

spaniola

Sit-A-Irotta-Umbrt,' vechi er,ou de televizirme, Do/t Segj'l/,/do

Sombra in spanioliI'r?,/Atl-Zbutztor: vechi erou de t€leviziung EI SMdoE

Yolarrr€, h spanioh

ft1iifi; oameni cu microcipuri ln creier, asa-zisi zombie

fociroarea: personaj mitologic' funeia care'$i caut' ln noaPt€

copiii Pierduti, La Llorcn4 ln sPardolr

Cftupacairas: vampinrl capr€loc crearua mftologica' ea le

suge singcle caprelor, giinilor 9i, uneori, oamenilor

I

ISTORIA FAMILIEI ALACRAN

$APIE FRAI'I $I SIJRORJ(MOR1'r DE CoPtr)

}I]TITFO ALAC(PAIRONT'L) (ABANDONATA h{ MHSC)

PATRU COPtr(ABANDONAT h{ MHflC)

I

FEUPE AI.{CRAN

DOI COPtr(Ucr$r h{ RAzBoruL DRoGURIoR)

SCRIS CU BOLD = fo{ VIATA I SCRJS NORMAL = DECEDATI

I rusmrucnil -| '""d'ffimf nr'rcn-f-'ntcus *

I .---L----- I

MATTFoAT.ACR.{N I I I(MA:rr.nrrvrDA) I I I

PAR[.rTr NEcuNoscuI n{ rG)(c

cusrAvo ALACR{N

- DrANA

rnATRftnL) |

cLoM BENrro sIEvEN ToM

inceputul

La inceput erau 36 in total, 36 de picaturi de viala atit de

mici, incit Eduardo nu le Putea Yedea decit la micmscop. Preo-

cupat, acesta le studia in camera intunecattDe-a lungul perelilor calzi 5i umezi se incolaceau niSte

hrbud seryuite prin care bolborcsea apa. Incubatoarele erau ven-

tilate in pemanenF- O lumina rogie, monotona scalda feFle la-

boranfilor, in timp ce acegtia se ocupau de sirul de lanele care

le era dat in gdja- Fiecare dintre ele conlinea un strop de viaJa-

Eduardo examini mostrele una cite una la rnicroscop. Ce-

lulele erau perferte sau, cel pu1in, aga pdeau' Toate fuses€ra ali-

mentate cu cele necesare dezvoltarii. Cita tnvatratura $i stiinF$atea ascunsa in acea lume minuscula! Pina 0i Eduardo' care

cunostea prea bine procesul, era uimit p€ste masura. Celula $iadeja ce culoare urma sa-i fie Parul, ce lnaltime Ya avea gi chiar

daca ii va placea spanacul, nu broccoli. Ba mai mult' $tia daca

avea sa fie o persoana Pasionaa de muzica sau de cuvinte in-

crucisate, Toate astea erau codificate in acel strop.

in sflnit, contururile rotunjite tremurara $i nigte linii apa-

rura, despa4ind celula in doua. Eduardo ofta. Totul parea in

ordine. Urmari cum se dezvolti esantioanele, dupa care' griju-

liu, le introduse in incubator'

Dar ceva totu$i nu era in rcgula. Era o probl€ma' fie cu min-

carea, fie cu caldura sau lumina, $i barbatul nu stia exact ce

anume se intimph. Destut de repede mai mult de jumatate

dintre ele murira. Acun mai ramasesera doar 15 si Eduardo

simti un gol in stomac. Daca experimentul nu-i Ya reu$i, Ya fi

l8 Nancy Farmer

trimis la Ferme si atunci ce se va intimpla cu Arur4 cu propriiicopii si cu tatal lui, care este a$a de bafrin?

- Este bine, spuse Lisa atit de aproape de el incit il facu

sa tresara"

Lisa era unul dinEe laboranfii principali. Lucra de atitia ani

in intuneric, incit fata ei ajunsese alba ca varul gi vinigoare al-

basfrui i se zareau pe sub piele.

- Cum sa fie bine? inueba Eduardo.

- Celulele au fost congelate cu mai bine de o suta de aniin urma. Nu au cum sa fie la fel de sanatoase ca probele prele-

vate ieri.

- De atita vleme? se minuna barbatul.

- Dar o parte dinue ele ar trebui sa creasca, adauga LisaraspicaL

Atunci Eduardo incepu din nou sa se ingrijoreze. Timp de

o luna tonrl decurse normal. $i veni qi ziua cind implanta miciiembrioni in vacile ,,purtabarc". Acestea stateau toate aliniate,

a$teptind rabdatoare. Erau branite prin perfuzii, iar corpurile le

erau antrenate incontinuu de niste brate metalice uriaSe care le

migcau membrele ca si cind animalele ar fi mers pe o cimpie

nesfu$ita. Din clnd in cind, o vita hcerca sa-si miste maxila-

rele, wind parce sa rumege.

,,Oarc visau papadii?", se intreba Eduado. ,,Oare simleau

adierca fantomatice a vinhilui bafndule ia$a inalta? IJ era oare

creierul invadat de o senzalie de fericirc datorita implanturilorpe care le aveau in cranii? Sa fi fost ele constienle de existenla

copiilor care li se dezvoltau in ut€re?"

Poate cA vitele nu suportau ceea ce li se facuse, pentru ca

un lucru era cerf rcspingeau embrionii. Treptat, fiecarc fa! carc

in acest stadiu nu era mai marc decit un pesti$or de balta, muri.in cele din urma, ramase doar unul.Eduardo nu reusea sa se odihneasca noaptea- Jipa prin

somn, iar AIma il inteba ce are. Dar nu putea sa-i raspunda. Nuputea sa-i spuna ca, daca acest ultim embrion murea, el ar

rrmlne fara slujb| 9i ar fr tsimis la Ferme' iar e4 coPiii lor si ta-

J foi ar n Oepottntl, condamnad sa bata drumurile prafuite si

rse de soare'

lnsa ernbrionul se dezvolB si capate clax infafi$area unei

hpn[i cu miini gi picioate $i o fat' dulce, visatoarc' Eduardo tl

$dia Prin scanere'

- Viata mea este tn miinile tale' ii spuse el fatului'

Ca 5i cum l-ar fi auzit, acesta hi mi$cN truPusoml In uter'

ruucindu-se spre barbal $i Eduardo sim$ ca-l cuprinde un

inexplicabil fior de afectiune.

iind veni somcul, Eduardo il primi ln brate Pe nou-nascut

de parca ar h fost propriul copil. Ochii i se inceto$ad cind il

*"^ in pa*f 5i lntinse mina dupa serhga care i-ar fi redus

Druncului caDaritatea intel€rNala' - Nu-l inje.ta pe acesta! zise Lisa aPucindu-l iur de bral

Este un Matt€o Alacrdn. intotdeauna sint lasau intacti'

,gare ti-am facut un bine?' gtndi Eduardo' urmadnd bebe-

lu5J care lntorcea caPul sPr€ asistentele ce forfoteau in jur ln

uniformele lor albe, apretare. ,Oae mai drziu tni vei mulFmi?'

CASA SCORPIONULUI