Stenoza Canal Vertebral

7/25/2019 Stenoza Canal Vertebral

1/19

Introducere

Bolile degenerative ale coloanei vertebrale implica modificari artritice ale oaselor, articulatiilor

si ligamentelor. Coloana vertebrala este formata din corpurile vertebrale, discurile intervertebrale,

fatetele articulare, si cateva straturi de ligamente. Canalul spinal contine si protejeaza maduvaspinarii si radacinile nervilor.

Coloana vertebrala umana are 7 vertebre cervicale, 12 toracale, 5 lombare, sacrul si coccisul.

Discurile intervertebrale sunt localizate intre aceste segmente osoase.

Odata cu imbatranirea discurile intervertebrale degenereaza si se micsoreaza in inaltime. a

nivelul zonei respective coloana capata o mobilitate anormala si compensator, coloana genereaza

ciocuri osoase si produce o ingrosare a ligamentelor. !cest proces conduce in timp la ingustarea

progresiva a canalului spinal, determinand stenoza acestuia. "tenoza de canal vertebral poateapare la orice nivel al coloanei. Cel mai frecvent este localizata in zona cervicala si in cea

lombara.

Simptome:

"tenoza cervicala si cea lombara provoaca simptome diferite, in functie de nivelul compresiunii.

Stenoza cervicalaproduce postura spastica, amorteli in membrele superioare, deficite motorii la

toate membrele #tetrapareza$, dureri radiculare in membrele superioare, incontinenta urinara si

fecala, atrofii musculare, tulburari de sensibilitate si anomalii ale refle%elor osteo&tendinoase.

Stenoza lombaraprovoaca claudicatia medulara #dureri in membre care apar la mers si care se

amelioreaza in repaus$, deficite motorii in membrele inferioare, amorteli, pierderea sensibilitatii

profunde si a refle%elor osteotendinoase.

Diagnostic:

'entru diagnostic metoda de baza este imagistica prin rezonanta magnetica nucleara. (%amenul

computer tomografic este util in aprecierea calitatii structurale a osului.Tratament:

)ratamentul stenozei de canal vertebral depinde de nivelul la care este localizata si de numarul

de segmente ale coloanei pe care se intinde.

'rima data se incearca tratament conservator antiinflamator, cand nu sunt prezente deficite

neurologice. "imptomele usoare cedeaza la medicatie antiiflamatoare nesteroida si la repaus.

)erapia fizica prin gimnastica medicala este utila in tonifierea musculaturii paravertebrale. *n

numeroase situatii insa, simptomele persista si se repeta sau se accentueaza. Durerea devineprogresiva si pot apare deficite neurologice.


2/19

Operatia pentru stenoza canalului vertebral cervical

(%ista mai multe tipuri de operatii pentru stenozele cervicale.

!bordul cervical anterior, urmat de discectomie si ra+isinteza cu grefon osos este cea mai

frecventa interventie in aceasta zona. "e practica o incizie la nivelul gatului, punandu&se in

evidenta partea anterioara a coloanei cervicale. !poi se repereaza radiologic discul afectat care se

rezeca impreuna cu ciocurile osoase din jur. *n final se practica ra+isinteza coloanei cu un

paralelipiped osos recoltat din creasta iliaca dreapta a pacientului. 'acientul poarta postoperator un

guler timp de 2 luni, cu care se poate mobiliza. indecarea osoasa se produce in circa 2 luni.

-neori aceasta operatie poate fi mai e%tensiva, implicand rezectia unui corp vertebral si a doua

discuri, situatie in care, dupa aplicarea grefonului osos se aplica si placi metalice pentru

stabilizarea focarului operator.

Daca elementele compresiunii canalului osos sunt localizate predominat in zona posterioara a

coloanei #fatete articulare si ligamente$ atunci decompresiunea se face pe cale posterioara,

inlaturandu&se partial lamele vertebrale si ligamentele sau fatetele articulare modificate. Daca sunt

necesare decompresiuni pe mai multe nivele osoase, poate fi necesara o stabilizare a coloanei cu

ajutorul unor dispozitive specializate #placi, suruburi, tije metalice, etc$.

Operatia pentru stenoza de canal vertebral lombar este cunoscuta sub numele de laminectomie

lombara decompresiva. !ceasta consta in ridicarea portiunii posterioare din lama vertebrala,

ablatia ligamentelor si largirea gaurilor intervertebrale #foramene prin care ies radacinile nervoase$

pentru a crea mai mult spatiu pentru sacul dural si radacini.

-neori cand stenoza se asociaza cu alunecari vertebrale sunt necesare operatii mai ample de

ablare a discului si stabilizare osoasa cu ajutorul unor dispozitive metalice #tije, suruburi, custi

metalice$ si grefe osoase. ezultatele operatiei sunt satisfacatoare, iar recuperarea dupa asemenea

interventii depinde de gravitatea simptomelor neurologice anterioare operatiei.

Stenoza canalului vertebral lombar

"tenoza canalului vertebral lombar #"C$, sinonim /canalul lombar ingust/, este o entitate clinica


3/19

distincta, consecinta a diminuarii diametrelor canalului spinal, a recesurilor laterale si a foramenelor

radiculare, congenitala sau dobandita, care genereaza o simptomatologie pluriradiculara, prin

compresiunea neurala directa #de regula, pe un segment mai intins$, precum si prin afectarea

vascularizatiei conului medular si a cozii de cal. (tiologie

"tenoza canalului vertebral lombar poate fi congenitala sau dobandita, dar e%ista si forme mi%te.

& "C congenitala a fost descrisa de "arp0ener la copii, si de erbiest la adulti, in unele afectiuni

genotipice #ac+ondroplazia, respectiv osteoc+ondrodistrofia sau boala oruio$, dar si in unele

condrodisplazii rare, situatie in care stenoza intereseaza canalul spinal pe toata lungimea lui.

*n "C congenitala, pediculii sunt scurti, grosi3 lamele vertebrale sunt orientate vertical, fiind

scurte si groase3 articularele au suprafetele orientate aproape in plan sagital3 uneori, partea mediala

a articularelor vine in contact cu procesul spinos3 spatiile interspinoase si interlamare sunt reduse,

diametrul antero&posterior avand 4 15 mm, iar diametrul interpedicular fiind cu dimensiuni

cvasinormale sau & "C dobandita. "tenoza degenerativa #mai frecvent la varstnici$ prezinta

+ipertrofia, frecvent asimetrica, a proceselor articulare #proemina in interiorul canalului$, protruzii

discale #cu frecvente calcificari$, osteofite compresive, varice epidurale lombare compresive,

+ipertrofia, uneori calcificarea sau c+iar osificarea, ligamentului galben, sacralizarea vertebrei 5 si

lombalizarea vertebrei "1, spondilolistezis. odificarile anatomice sunt cel mai des asociate unei

anomalii de dezvoltare a arcului posterior cu pediculi scurti, lame vertebrale lombare ingrosate,

dispuse vertical & stenoza idiopatica de crestere erbiest, pe care se suprapun modificari artrozice.

"tenoze dobandite nonartrozice se intalnesc in boala 'aget, spondilita an6ilopoietica, tumori

vertebrale #+emangiom, c+ist anevrismal osos, osteom, osteoblastom$, postraumatic, secundar unor

afectiuni #artropatia tabetica, acromegalia, +ipoparatiroidism, osteodistrofie renala, lipomatoza

epidurala din boala Cus+ing$, secundar grefoanelor osose folosite pentru osteosinteza pozitionate

incorect.

Consideraii fiziopatologice

"C intereseaza mai frecvent segmentele 8&5, si 9&8, putand fi centrala pura #sub 1:; dincazuri$, la&terala #afectand electiv recesul si canalul foraminal, 85;$, mi%ta sau globala #85;$#fig.

1$.


4/19

secundar artrozei interapofizare.

alorile normale ale canalului spinal lombar sunt 15&25 mm diametrul antero&posterior, iar recesul

lateral 9&5 mm. *n "C, diametrul antero&posterior este sub 15 mm, iar recesul lateral sub 9 mm.

!ria de sectiune a canalului vertebral lombar la adult este cea de la varsta de 8 ani.

Desi mecanismul e%act, care genereaza simptomatologia in "C, nu este cunoscut, se pare ca prin

compresiunea mecanica a radacinilor nervoase sunt implicati atat factorul vascular arterial, cat si cel

venos. (%perimental, s&a demonstrat ca presiunea e%ercitata pe coada de cal, similar celei intalnite

in "C, reduce flu%ul sanguin, genereaza staza venoasa, compromitand transmiterea influ%ului

nervos in radacinile comprimate, prin demielinizare locala si degenerescenta a%onala.

Consideratii clinice

anifestarile clinice apar cel mai frecvent intre 9: si =: ani, fiind declansate de eforturi fizice, de

traumatismele lombare. "tenoza centrala pura apare mai des la barbat in decada 83 stenozele laterale

apar la femei in decadele 5&=.

a debut #1$#9$#5$, spre deosebire de tabloul clinic al +erniei de disc lombare, apar insiduos, cel mai

des fara un factor declansator sau dupa un traumatism minor parestezii, scaderea de forta crural,

care domina tabloul clinic, fata de lombalgii, sciatalgii, rar cruralgii. anifestarile dureroase au

caracter pluriradicular, cu traiect imprecis, frecvent bilateral, asimetric, cu intensitate moderata,

intermitente, accentuate de ortostatism, mai ales in +ipere%tensie, si de mers, care cedeaza la repaus.

Durerile pot deveni permanente, cu e%acerbari nocturne. -neori, tabloul clinic evidentiaza #1:; din

cazuri$ un sindrom de coada de cal, cu tulburari de sensibilitate in sa, tulburari genitourinare

#disurie, pola6iurie, mictiuni imperioase sau incontinenta, erectii declansate de mers, impotenta$.

Claudicatia radiculara #lat. claudico > a sc+iopata$ neurogena caracterizeaza mai ales stenozele

centrale, prin sciatalgii, parestezii #lombare, perineale, crurale$, uni& sau bilaterale, deficite motorii

& cel mai des instabilitate, initiate sau agravate de mers, cedand partial la repaus & in pozitie verticala

si in antefle%ie, nu in pozitie sezand, impunand bolnavului sa se opreasca la o distanta variabila,

care se reduce in functie de evolutia bolii #distanta care declanseaza simptomatologia si timpul de

repaus sunt constante$.


5/19

membrului inferior este redus sau abolit, lombalgiile sunt absente, distanta care declanseaza

simptomatologia si timpul de repaus sunt variabile, iar durerile cedeaza la repaus.

(%amenul clinic este normal in 1?9 din cazuri, contrastand cu amploarea manifestarilor functionale &

argument important in sustinerea diagnosticului. "e evidentiaza modificari statice o atitudine

caracteristica cu trunc+iul flectat anterior apare in formele evoluate #antefle%ia amelioreaza

radiculalgiile, fata de +ipere%tensie care le e%acerbeaza$, stergerea lordozei lombare, nu se constata

redoare segmentara sau atitudine antalgica, manevra ass@gue apare rar bilateral sau controlateral,

tulburarile de sensibilitate obiectiva sunt variabile ca teritoriu si intensitate. )ardiv in evolutia bolii

se pot constata amiotrofie localizata, deficit motor distal, diminuarea sau abolirea refle%elor,

tulburari neurologice tranzitorii induse de /proba mersului/. Ocazional, se poate constata deficit

motor al psoasului si al musc+iului obturator, ceea ce poate genera scaderea fortei la fle%ia coapsei

pe bazin si adductia coapsei.

*n stenoza recesului lateral, bolnavul prezinta sciatalgii, parestezii instalate insidios si e%acerbate

progresiv, uni& sau bilaterale, mai ales in timpul mersului sau in ortostatism, care cedeaza in pozitie

sezanda, in pozitie de /suprarepaus/. anevra alsalva, de regula, nu accentueaza manifestarile

dureroase, manevra ass@gue este negativa. "C poate fi asimptomatica in 8&2A; din cazuri.

*nvestigatii paraclinice

(%amenul radiologic conventional al coloanei vertebrale lombare permite un studiu precis in

incidentele

& profil micsorarea diametrului antero&posterior, pediculii vertebrali scurti, +ipertrofia articularelor,

ingustarea gaurilor de conjugare, prezenta spondilolistezisului #fig. 2$3


6/19

& fata se urmareste interlinia articularelor, martor al unei orientari mai sagitale a articularelor, ceea

ce reduce diametrul antero&posterior3 distanta interpediculara poate fi uneori normala.

& oblica sugestiva in identificarea modificarilor osoase.

'entru a aprecia dimensiunile canalului vertebral lombar, se recomanda dispunerea bolnavului la 1

m de tubul radiologic3 valorile sub 15 mm ale diametrului antero&posterior indica stenoza canalului

spinal #congenitala sau dobandita$, sub 11 mm stenoza lombara este severa, iar o distanta

interpediculara sub 25 mm este sugestiva pentru stenoza.

(%amenul radiologic conventional poate evidentia o tumora vertebrala, o boala 'aget, modificari

degenerative sau posttraumatice etc.

(%amenul C) lombar #1:$ precizeaza dimensiunea antero&posterioara a canalului vertebral, precum

si amploarea diferitelor componente care genereaza stenoza degenerative #+ipertrofia ligamentelor

galbene si a articularelor, c+isturi articulare posterioare, protruzii si +ernii discale$, constitutionale

#pediculi scurti, lame scurte si verticalizate$.

!specte frecvent in stenoza "C

& ingustare concentrica, prin ingrosarea ligamentelor galbene si protruzie discala3

& aspect /in trifoi/ #fig.9$, prin stenoza recesurilor la&terale.


7/19

articularei drepte.

(%amenul C) lombar este util in studiul masuratorilor. *n "C, valorile patologice sunt diametrul

sagital al canalului lombar sub 15 mm, distanta interpediculara sub 25 mm, suprafata pe sectiune

sub 1,85 cm2, grosimea li&gamentului galben peste 8&5 mm, inaltimea recesului la&teral sub 9 mm

#indica interesarea foraminala, care poate genera stenoza laterala, prin protruzie discala si artroza

posterioara$.

Dezavantajele e%amenului C) lombar se efecteaza in decubit dorsal, nu permite evaluarea

dinamica a stenozei, de obicei e%aminarea se face pe 9&8 etaje, fiind dificil a face o evaluare in

e%tenso a intregului canal lombar.

"acoradiculografia #9$#=$ permite o e%plorare dina&mica in fle%ie, e%tensie, bolnavul fiind in

ortostatism3 de asemenea, permite si o evaluare a e%tensiei longitudinale a bolii. "acoradiculografia

poate uneori sa aduca argumente in favoarea etiologiei cand elementele constitutionale predomina,

ingustarea coloanei opace este mai regulata3 daca "C este degenerativa, stenoza are un aspect

neregulat, moniliform, indicand pe incidenta de profil defecte de umplere in partea posterioara

coloanei de substanta opaca prin ingrosarea ligamentelor galbene si a lamelor #fig. 8$.


8/19

diametrul sagital al canalului spinal ajunge la valori normale cu e%ceptia nivelului 5&"13 E si F &se remarca aspectul arcuat si curb al radacinilor spinale, generat de +ipertrofia articularelor3 si & in cazul coe%istentei +erniei de disc lombare cu "C, se remarca in fle%ie, reducereadiametrului sagital al canalului spinal in dreptul +erniei de disc la 9&83 in e%tensie, seevidentiaza marcata stenoza supraiacenta la 2&9, diametrul sagital fiind sub 1: mm.

*n cazurile avansate, se poate constata blocajul total al spatiului subara+noidian, elongarea siaplatizarea radacinilor nervoase.*n "C severe, sacoradiculografia este uneori dificil de efectuat. *n stenoza recesului lateral,radacina interesata poate sa apara etalata, in dreptul articularei +ipertrofiate.ieloscanerul este o investigatie utila in analiza diversilor constituenti ai "C, precum si inefectuarea masuratorilor suprafetei de sectiune a conului dural opacifiat. !stfel, o suprafata desectiune a conului dural, opacifiata de substanta de contrast sub A: mm2, corespunde unei reducerisub 5:; a suprafetei normale, in raport cu sectiunile normale supra& si subiacente #fig. 5$.


9/19


10/19

)ratamentul este atat medical, cat si c+irurgical, desi aparent doar gestul decompresiv ar fi salutar3

trebuie precizat ca e%ista si "C asimptomatice.

)ratamentul medical este util in 5:&=5; din cazuri cu radiculalgii, in absenta deficitelor majore,

diminuand durerile, ameliorand perimetrul de mers, fiind o alternativa terapeutica la bolnavii

inoperabili din cauza altor tare. "e recomanda repaus absolut la pat, timp de 2&9 saptamani, in

pozitie de suprarepaus, sau repausul partial, cu folosirea unui lombostat. "e asociaza antalgice,

antiinflamatoare nesteroidiene , infiltratii epidurale sau intratecale cu corticosteroizi,

vazodilatatoare periferice.

)ratamentul c+irurgical are indicatie in "C simptomatica, in caz de esec a tratamentului medical,

avand ca scop ameliorarea manifestarilor algice dependente de sc+imbarea pozitiei si de mers,

oprirea evolutiei simptomatologiei, posibila remisiune a deficitelor neurologice e%istente.

ajoritatea autorilor recomanda gestul c+irurgical in caz de esec al tratamentului conservator dupa

minimum 9 luni de tratament, la bolnavi cu durata a simptomatologiei de peste 1 an.

"copul este realizarea unei decompresiuni suficiente, fara a genera instabilitate spinala. *nterventia

trebuie sa fie individualizata fiecarui caz in parte, in functie de varsta bolnavului, vec+imea si

analiza temeinica a simptomelor, gradul de invaliditate, de modificarile morfologice identificate la

e%amenul C) lombar, de tipul de stenoza, de ca&racterul localizat sau etajat al stenozei, uni& sau

bilateral, de te+nica de decompresiune agreata de c+irurg.

"c+ematic, tec+nicile c+irurgicale in "C se adapteaza fiecarui caz #2&5$#A&$#11&12$.

"tenoza severa

& stenoza centrala necesita laminectomie pe cel putin 2 etaje, cu rezectia ligamentului galben si

efectuarea foramino&tomiilor corespunzatoare nivelului interesat #fig. 7$3

& stenoza laterala izolata necesita o artrectomie partiala, interesand articularele superioare si

inferioare3

& stenozele mi%te beneficiaza de o laminectomie si o artrectomie partiala.

o "tenoza recesului lateral cu diametru antero&posterior normal, in care compresiunea radicularaapare la interfata lama vertebrala&apofize articulare&disc intervertebral, decompresiunea

intersegmentara impune indepartarea partii inferioare a lamei vertebrale, a portiunii superioare a

lamei subiacente, a jumatatii interne a apofizelor articulare, a marginilor adiacente proceselor

spinoase, precum si e%cizia completa a ligamentului galben. "e pot efectua astfel laminotomii

multietajate, fenestratii subarticulare multietajate, laminoplastii.

)e+nicile de osteosinteza, recomandate de unii autori de rutina, pentru a evita instabilitatea spinalacu listezis postoperator, trebuie destinate numai bolnavilor cu spondilolistezis degenerativ, altfel


11/19

materialul de osteosinteza poate genera stenoza la mai multe niveluri, cicatrice epidurala lombara

compresiva. De altfel, se considera ca stabilitatea vertebrala este conservata, daca peste 5:&==; din

articulare sunt pastrate, fara lezarea spatiului discal.

ezultate.

*n absenta unor studii randomizate compa&rative, pentru aprecierea rezultatelor tratamentului

conservator si medical, se constata utilitatea gestului c+irurgical imediat postoperator in diminuarea

manifestarilor dureroase si ameliorarea tolerantei la mers. Cu toata ameliorarea imediata #rezultate

bune in =8; din cazuri$, in timp este posibil sa apara deteriorare neurologica #dupa 5 ani, la 27;

din cazuri, se constata reaparitia manifestarilor prin 9:; restenozare la nivelul operat, 9:; stenoza

la alt nivel$.

Concluzie

"C este o afectiune caracterizata prin sciatica progresiva cu evolutie trenanta, bilaterala,

asimetria traiectului radicular, parestezii distale, cludicatie radiculara sau sindrom al cozii de cal3

investigatiile paraclinice permit stabilirea indicatiei de tratament, in particular, in cazul

interventiilor c+irurgicale, calitatea rezultatelor postoperatorii este data de evaluarea corecta a

elementelor compresive, pe care c+irurgul isi propune sa le elibereze.

GGGGGGGGGGGGGG

B*B*O!


12/19

19, 7A =5&7:1

1:. )averas E & Heuroradiolog0, )+ird (d. 1=, A29&A25.

11. )uite


13/19

S Degenerare a coloanei vertebrale

S *nstabilitate de coloana vertebrala

S ernie de disc

"tenoze congenitale

-nii oameni sint nascu i # congenital $ cu un canal vertebral mai ingust decit in norma. (i ar putea

sa nu aiba probleme in prima perioada a vie ii. )otusi avind un canal ingustat pune problema unei

stenozari. C+iar si o afec iune nePnsemnata in regiunea spatelui, poate e%ercita presiune asupra

maduva spinarii. 'ersoanele nascute cu un canal vertebral ingustat, deseori pot avea complica ii

odata cu virsta, din cauza ingustarii permanente a canalului vertebral i imbtrinirii.

Degenerare

Degenerarea este cea mai obisnuita cauza a stenozei canalului vertebral. -zarea si eroziunile

coloanei vertebrale legate de virsta, stresul repetat si tensionarea permanenta poate provoca multe

probleme de coloana. Discul intervertebral incepe sa se colabeze iar spatiul dintre vertebre se

micsoreaza. (%crescentele osoase pot inainta in interiorul canalului vertebral simic ora spa iul

disponibil nervior spinali. igamentele care sus in vertebrele se pot Pngro a si strPmta canalul

vertebral. )oate aceste condi ii duc la Pngustarea canalului.

*nstabilitatea coloanei vertebrale

*nstabilitatea coloanei vertebrale poate cauza stenoza vertebrala. 'rin instabilitate se in elege

mobilitatea e%agerata a vertebrelor coloanei vertebrale. *nstabilitatea vertebrelor lombare poate

apare daca ligamentele de suport se intind sau se lezeaza in urma unor afec iuni severe a spatelui.

'ersoanele cu patologii Pn care pierd esut conjunctiv la fel pot avea instabilitate de coloana

vertebrala. *ndiferent de cauza, mobilitatea e%agerata a vertebrelor duc la stenoza canalului

vertebral.

ernierea discului

"tenoza canalului vertebral poate aparea atunci cind un disc intervertebral +erniaz #se rupe$.*n mod

normal, discul care absoarbe ocul poate men ine greutatea corpului si tensionarile activita ilor

zilnice. )otu i, daca presiunea e%ercitata asupra discului, este prea mare, cum ar fi in cazul unei

caderi de la inal ime in pozi ie ezPnd, atunci nucleul din interiorul discului poate ie i in afara

inelului fibros si poate smulge discul intervertebral. !ceasta este numita +erniere de disc. Daca un

disc intervertebral +erniaza in posterior, acesta compreseaza nervii canalului vertebral cauzind

simptomele stenozei maduvei spinarii.

"imptomele

"tenoza canalului vertebral de obicei se dezvolta lent intr&o perioada lung de timp. !cest lucru sedatoreaza faptului ca principala cauza a stenozarii este degenerarea coloanei vertebrale odata cu


14/19

virsta. areori simptomele apar brusc cind cauza problemei este degenerarea. O leziune severa sau

un disc +erniat poate cauza dezvoltarea imediata a simptomelor.

'acien ii cu stenoz nu au dureri permanente. *ni ial apare durere i slabiciune in picioare, de obicei

in ambele picioare simultan. -nii pacien i descriu ca propriile picioare au de gPnd sa&i paraseasca.

"imptomele se caracterizeaza in principal prin pierderea sensibilita ii din membrele inferioare.

'resiunea asupra nervilor din stenoza, poate cauza senza ii de Pn epturi in zona inervata de nervii

respectivi. efle%ele devin incetinite. -nii pacien i pot descrie unele simptomele ca fiind

asemanatoare prelingerii unei picaturi de ap de&a lungul picioarelor.

"imptomele se sc+imba odata cu sc+imbarea pozi iei.


15/19

O alta investigatie care ajuta in stabilirea diagnosticului este potentialul somatosenzorial

evocat#""('$ pentru a localiza cu mai multa precizie comprimarea nervului spinal. )estul ""('

este utilizat pentru a verifica sensibilitatea nervului. !ceste impulsuri senzoriale au o directie

aferenta si informeaza despre senza iile percepute de corp cum ar fi durerea, temperatura si

atingerea.


16/19

-nor pacien i le este indicat injec ia epidural cu steroizi #("*$. aduva spinarii este inconjurata

de o forma iune numita dura. "patiul dintre dura i maduva spinarii este numit spa iu epidural. "e

considera ca steroizii nimerind in acest spa iu, se lupta contra inflama iei din jurul nervului,

discurilor si fe elor articulare. icsorind inflama ia apare mai mult spa iu in jurul nervilor

comprima i dinauntru canalului vertebral.

'acientii deseori conlucreaza cu un fizioterapeut. 'rin evaluarea condi iilor, terapeutul poate atribui

pozi ii si e%erci ii pentru usurarea simptomelor. )erapeutul ar putea sugera utilizarea trac iei. )rac ia

este o metoda obisnuita de tratament in stenoza i se realizeaza prin intinderea cu blPnde e a

coloanei vertebrale astfel mic orPnd compresia de pe nervii spinali. )erapeutul mai poate propune

tonifierea si e%erci ii aerobice. (%erci iile tonifiante au ca scop imbunatatirea for ei si controlului

mu c+ilor abdominali. (%erci iile aerobice sunt practicate pentru imbunata irea func iei inimii si

plaminilor, i cre terea rezisten ei in musc+ii spatelui. ersul pe bicicleta statica, ofera un bun

tratament aerobic si men ine spatele usor inclinat inainte, pozi ie care permite calmarea multor

pacien i cu stenoza lombara.

)ratament c+irurgical

*n cazul in care simptomele sint blinde si nu e%ista vre&un pericol de agravare, tratamentul

c+irurgical de obicei nu este indicat. !tunci cind sint semne clare de compresie brutala a nervilor

spinali, interven ia c+irurgicala poate fi necesara, uneori imediat. "imptomele care presupun

tratamentul c+irurgical includ slabiciunea in musc+ii piciorului, durerea care nu se reduce si

probleme legate de intestine sau vezica urinara.

Compresia nervilor spinali poate cauza pierderea controlului asupra vezicii urinare sau intestinelor.

!ceasta situa ie este una de urgen . *n cazul in care compresia nu cedeaza, se poate sfPr i cu

paralizia permanenta a vezicii urinare sau intestinelor. *nterven ia este recomandata pentru

eliberarea nervilor de compresie.'rincipala procedura c+irurgicala practicata este laminectomie lombara. -nii pacienti deasemenea

necesita interven ie cu fuziune imediat dupa laminectomie daca este prezenta instabilitatea coloanei

vertebrale.

aminectomie lombara

amina acopera din posterior maduva spinarii care formeaza o structura asemanatoare unui

acoperis. Cind nervii spinali sint comprima i de un disc +erniat sau e%crescen e

osoase,laminectomia lombara inlatura intraga lamina pentru inlaturarea presiunii de pe nerviispinali. !ceasta este primul tip de tratament c+irurgical folosit in stenozele lombare.


17/19


18/19

'acien ii pot avea nevoie de o indrumare referitor la activita ilor lor, daca sint in condi ii de

siguranta sau cum sa&si sc+imbe modul de lucru.

!tunci cind tratamentul este in desfasurare, vizitele periodice la medic vor fi mai rare. )erapeutul va

continua sa fie o resursa de informatie. Dar pacien ii sint in sarcina de a& i continua e%erci iile de

sine statator.

Premier medical est-european: Prima operaie de epiduroscopie,realizat la Centrul Medical Hemodinamic

Cinci pacieni diagnosticai cu hernii de disc, discopatii lombarei sindrom post-laminectomiedupmultiple operaii pe coloan au fost trata i prin epiduroscopie, pentru prima dat n zona est-european, ncadrul Clinicii de Angiografie i Terapie ndo!ascular Hemodinamic . Echipa de speciali ti care aefectuat aceast intervenie a fost condus de dr" #!idiu $icolae Palea, prof" dr" Peter %elgado i prof"dr" Hector %elgado. Realizate n premier pentru Europa de Est, epiduroscopiileau fost asistate de medicidin Slovacia, Croa ia, Spania i Romnia. piduroscopia este o procedur minim invaziv, ce implic anestezie local oferind marele avanta! capacientul s poat s mearg acas n aceea i zi. Cteva dintre afec iunile tratate prinepiduroscopiesunt herniile de disc, discopatiile lombare, cicatricile post-operatorii lombare idurerile de spate cronice premergtoare herniilor de disc.piduroscopia"endoscopia canalului spinal# este o inter!enie endoscopic modern i eficient,folosit pe de o parte ca metod de diagnosticare, prin vizualizarea patologiei n timp real, iar pe de altparte ca modalitate de tratament prin ablaie cu laser. Realizat din primele stadii, aceast procedur poatecontrola durerea nainte de instalarea cronicizrii.Conform unei statistici a Ministerului %nt ii, apro$imativ !umtate din popula ia Romniei suferde afec iuni ale coloanei !ertebrale i % din &' adul i acuz dureri de spate mai mult sau mai pu in severe. Herniile de disc, spondilartropatiile i degenerrile sacroiliace sunt cele mai frecvente patologiiale coloanei verte(rale, care necesit proceduri eficiente de tratament. )ncepnd de acum, pentru a trataaceste patologii ale coloanei verte(rale, romnii pot apela laepiduroscopie, o procedur minim invaziv,realizat prin abla ie cu laser .

* microdiscectomie lombar asistat endoscopic a fost efectuat n premier n mediul privat, la CentrulMedical Hemodinamic, de dr" &alentin Munteanu, medic primar neurochirurg. +ai e$act, specialistul aintervenit chirurgical, su( control imagistic, asupra unei hernii de disc rupte, la o pacient de de ani.acienta avea hernie de disc lombar, la nivelul S/ 0&, pe partea stng, adic la una dintre rdcinilecozii de cal, dup cum se numesc rdcinile care pleac de la nivelul mduvei n !os.

otrivit dr" &alentin Munteanu, medic primar neurochirurgla Centrul Medical Hemodinamic, operaia dehernie de disc rupt efectuat endoscopic 1este o intervenie chirurgical efectuat n cazul pacienilorcare nu pot (eneficia de nucleoplastie. 2ntervenia a fost efectuat la microscopul operator. 3e aceea se


19/19

poate realiza o microdiscectomiesu( microscopul operator, iar controlul rezeciei discului interverte(ral seface cu a!utorul unui endoscop rigid. 3eci vor(im de o microdiscectomie asistat endoscopic4.*peraie de hernie de disc rupt efectuat endoscopic 5 regtirea pacientului i mod de desfurare ainterveniei

)nainte ca operaia de hernie de disc rupt efectuat endoscopic s ai( loc, pacientul tre(uie s fieinvestigat riguros i s primeasc indicaie pentru aceast procedur. )n cazul pacientei tratate la CentrulMedical Hemodinamic, aceasta 1a fost mai nti consultat i de ctre medicul care se ocupde nucleoplastiedin Clinica Hemodinamic i s-a contraindicat acest tip de procedur,nucleoplastia. )nacest fel s-a a!uns la intervenia chirurgical su( microscop. 3e altfel, orice pacient este investigatprin 'M$. 'M$-ul este cea mai performant investigaie, la momentul actual, pentru coloan i arat e$actnivelul unde tre(uie efectuat intervenia chirurgical, tipul rupturii i locul unde a migrat fragmentul de disci, de asemenea, nervul care este comprimat, rdcina spinal a nervului comprimat. )n acest fel se poaterealiza o intervenie chirurgical cu o incizie minim ntre 6 i / cm, n funcie i de talia pacientului. Se facede asemenea controlul intra-operator prin radiografie, prin e$punerea la o radiografie simpl de localizarea discului, lucru care asigur acurateea interveniei chirugicale. 7otul se face su( control imagistic. acientuleste n decu(it ventral, iar intervenia chirurgical dureaz n !ur de o or, n funcie de particularitile localeale pacientului. 7rezirea se face imediat postoperator, la &/ minute dup intervenie4, a e$plicat dr" &alentin

Munteanu. otrivit specialistului n neurochirurgie de la Centrul Medical Hemodinamic, operaia dehernie de disc rupt efectuat endoscopicnu este una dificil, dar necesit foarte mult atenie.*peraie de hernie de disc rupt efectuat endoscopic necesit anestezie general#peraia de hernie de disc rupt efectuat endoscopic necesit ntotdeauna anestezie general. 8i astadeoarece 1rela$area pentru musculatura spatelui tre(uie s fie foarte (un. )ns faptul c e nevoiede anestezie general nu nseamn c spitalizarea pacientului necesit mai mult de 9 de ore. 3impotriv.acienta noastr a fost treaz i cu a(solut toate capacitile funcionale dup dou ore de la interveniachirurgical. E$ternarea s-a fcut a doua zi, iar recuperarea, constnd n coala spatelui i (inetoterapie, anceput-o de asemenea la 9 de ore dup intervenia chirurgical. :vnd n vedere precauiile generate deo anestezie general, sigur c nu mo(ilizm pacienii imediat postoperator. )ns cei mai cura!oi o facsinguri, pentru c se poate4, a mai precizat dr" &alentin Munteanu, medic primar neurochirurgla Centrul

Medical Hemodinamic.3up intervenie pacientul tre(uie s evite efortul e$agerat3up intervenie pacientul i poate relua activitile cotidiene n scurt timp. )ns tre(uie s ai( gri! caefortul depus s nu fie e$agerat. otrivit dr" &alentin Munteanu, 1dup aceast intervenie chirurgicalcontraindicaiile sunt generale, nu e nimic special. acientul vine de!a cu o hernie de disc, care nseamnruptura unui ligament. :sta, desigur, presupune limitarea efortului e$agerat pe care de!a l-a fcut. 3e altfel, eleste nvat ulterior ce tre(uie s fac. )ns activitile uzuale, cum ar fi condusul mainii, activitiledomestice i ulterior reluarea serviciului, n general la dou-trei sptmni, sunt permise oricrui pacient4.

Date post:	27-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	petrarescu-andreea
View:	304 times
Download:	2 times

Stenoza Canal Vertebral

Documents