Someone to Care

Mary Balogh

Copl"right @ 2018 MarY Balogh

Ediqie publicaa prin inqelegere cu Maria Cawainis Agency,

Inc. 9i P. & R. Permissions & Rights Ltd

Traducete din limba engleze

Edigie publicate pentru prima datl ln SUA de Berkley,

un imprint al Penguin Random House LLC

Lira gi Cdrli romantice sunt mlrci inregistrate ale

Grupului Editorial Litera

O.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucuregti, Romania

tel.:031 425 16 19;0752 101777

e-mail comenzi@litera.ro

Ne Putegi vizita Pe

www.litera.ro,/lirabooks.ro

Totul Pentru aventurd

MarY Balogh

Copyright @ 2018 GruP Media Litera

penfru versiunea in limba romena

Toate drePturile tezervate

Editor: Vidraqcu 9i fiiiRedactor: Adriana Marcu

Corectol PiuniP AnaCoPert[: Flori Zahiu

Tehnoredactare gi prepress: Ioana Cristea

Descrierea CIP a Bibliotecii Na;ionale a RomAniei

BALOGH, MARYTotul penrru aventurl / Mary Balogh;

trad.: Iulia Bodnari - Bucuregti: Litera, 2018

ISBN 978606-33-3376-7

l. Bodnari, Iulia (mad.)

8}L.tt1(73).3r-t35. I

(? wewffi&xs&e$Totul pentru aventure

Traducere din limba en.glez6,Iulia Bodnari

t-tte nlo2018

capitolul 1

Marcel Lamarr, marchiz de Dorchester, nu fu delocincantat cAnd vdzu cd trlsura intra brusc in curtea unuihan de gar[ lipsit de orice rafinament, la margineaunui sat lipsit de orice rafinament, gi se oprea. Cdndvizitiul deschise portiera gi igi vdri capul ineuntru, scu.zAndu-se, marchizul igi flcu simgita neplacerea, dar nuprin vorbe, ci printr.o privire rece gi fixa, rldicAndu,gimonoclul p0n[ aproape de ochi.

- Unul dintre caii din faqi are o potcoave slabite,milord, explice omul.

- Nu i-ai verificat acum o or[, cAnd am oprit s[ schim,blm caii, gi ai spus c[ totul era in ordine? intreb[ mar-chizul. insl nu mai agteptl rispunsul. Cdt dureaz[?

Vizitiul aruncl o privire plinl de indoiala spre han gispre grajdurile laterale, din care nu iegise inci nici unrdndag sau grljdar care s[ le sarl in ajutor.

-Nu mult, milord, igi asigurd el st[pdnul.-Vreau un rdspuns ferm gi precis, zise t[ios Excelen

qa Sa, coborind monoclul. Se zicem o or[? $i nici unmoment in plus! Hai s[ intr[m citd weme agteptem,Andr6, 9i s[ prob[m calitatea berii servite aici.

Tonul lui sugera c[ nu se agtepta la ceva'preaimpresionant.

- Un pahar sau doul n-ar strica, r1spunse vesel fratelelui, Andr6. A ffecut al naibii de mult timp de la miculdejun. Nu am ingeles niciodat[ de ce trebuie s6 pornegtiintotdeauna atat de dimineag[, 9i apoi sd rlmAi cu inc[,petanare in ff5.sur[ cdt timp se schimba caii.

Calitatea berii nu impresiona prin nimic, intr-adevlr,dar era r[scumpiratl de cantitate. Era servitl in nigteclni uriage cu capac, iar spuma era atat de imbelgugatl,

6 MarY Baloglt

incAt hsa urme ude pe masi. Poate c[ mindria hanului se

baza pe cantitate. Farl se i se ceard, proprietarul aduse

pla.l.rt. proaspete cu carne' care umpleau cu virf cele

dou[ farfurii gi dadeau peste margini. Fuseseri preg[tite

de buna lui soqie, ii informl el strelucind de mdndrie,

degi lordul nu il incurajase, privindu-l rece qi mulqumin'd.-,,i.r, un gest indiferent. Se plrea ce aceaste excelentd

femeie facea cele mai bune plecinte cu carne 9i de fapt

cele mai bune ptecinte de orice fel, atit de bune incAt

nimic nu se putea compara cu gustul lor delicios, pe o

razl de treizeii de kilometri, probabil 9i mai mult, deqi

mindrul sot nu voia s[ lase impresia cd igi lauda propria

sogie. Excelengele Lor trebuiau s[ judece singuri, deqi

nu se indoia cd aveau se fie de acord cu el 9i s[ sugereze

chiar ce erau cele mai bune din toati Anglia - poate

chiar qi din Jara Galilor, Scolia gi lrlanda. Nu at fi fost

deloc surprins s[ fie apa. Excelengele Lor ajunseserl lrre'

odati in iegiunile acelea indepirtate? El auzise cf,"'inse nu mai apucar[ si afle ce auzise, pentru cd uqa

din fate se deschise gi trei barbaqi intrar[ in bar, urmafiimediat de un quvoi de alte persoane. Dup[ cdte se

pirea, erau sdteni' imbr[cali cu tolii in cele mai bune

iraine de duminicl, deqi nu era duminice, veseli 9i g[-

lagiogi, salutdndu,l cu mare zatvdpe hangiu 9i striginduiul'la celalalt. Tofl aveau gAtul uscat ca iasca 9i gol ca

blidul unui cergetor pe timp de foamete - conform ce'

lui mai galegios dintre ei - qi aveau nevoie de bineface-

rile berii gi ale placintelor cu carne' pentru c[ amiaza

nu era departe, dar mai era inc[ o orl bun[ pinl la

inceperea festivitegilor. Odata cu inceperea 1or, aveau sd

primeascf, mAncare pentru toate ziua' bineingeles, dar

intre timp...insa in punctul acela, unul dintre ei - intlrit in graba

de corul tuturor - igi aminti sLl asigure pe hangiu c[nimic nu se putea compara cu mAnc[rurile soqiei lui'De asta se gi aflau acolo.

Totul pentru aaenturd 7

Nou-sosigii observarl rapid c[ in mijlocul lor se aflaucloi strlini. Cigiva igi intoarserd privirea, incurcaqi, gi se

indreptar[ sfiogi spre cele mai indeplrtate mese. Algii,oarecum mai indrizneEi, salutarf, respectuos in timp ceigi ocupau scaunele. Un singur curajos vorbi, exprimdndu4i speranga cd Excelengele Lor veniserd. s5. se bucurede distracgiile pe care le oferea umilul lor sat in acea zi.

Intreaga incdpere se cufunde in t[cere, pentru c[ aten,

fia tuturor se indreptd spre gentlemeni, in agteptareaunui rispuns,

Marchizul de Dorchester, care.nu cunogtea numelesatului gi nici nu-i p[sa, privi cArciuma intunecoas[ gi

ponositd gi ii ignor[ pe tofi. Poate cd nu auzise intreba-rea gi nici nu observase brusca tecere. Fratele lui, careavea o fire mai sociabila gi era mai predispus s[ se lase

incAntat de orice noutate, mulgumi amabil intregii adu-n[ri qi puse intrebarea inevitabih:

- $i ce evenimente ar fi acestea?Fu singura incurajare de care aveau nevoie cei adu-

nati. Erau pe cale de a serbetori sffAngerea recoltei cutot felul de intreceri, cantece vocale, cantece la vioar[,dansuri, lupte corp la corp, tras cu arcul, intreceri ladespicat bugteni, ca sd numeascr doar unele dintreele. Urmau s[ fie competigii pentru copii 9i intreceripe ponei qi concursuri de cusdturi gi bucdtdrie pentrufemei. $i prezent[ri de produse din gradina, bineingeles,gi premii pentru cele mai frumoase. Avea s[ existe cAte

ceva pentru fiecare. $l tot felul de tarabe cu tot ce fi-aiputea dori, dac[ voiai slqi cheltuiegti banii. Majoritateaproduselor de gradina gi mlrfurile femeilor urmau sd

fie vdndute la licitagie dupd concurs. La sfdrgitul dupLa-miezii avea s[ fie oferiti o masd mare in holul bisericii,iar pentru searl fusese organizat un dans. Toate cdgti,gurile zilei urmau s[ meargl la fondul pentru reparareaacoperigului bisericii.

Se p[rea cd acoperigul bisericii curgea ca o strecur#toare oricdnd venea o ploaie bun[, qi numai cinci sau

8 Mary Balogh

gase strane erau destul de sigure.lqa c[ zilele ploioase

aduceau cu ele o mare inghesuiali.- Nu c[ unii dintre tineri s-ar plange de asta, interve'

ni cineva.

- Unii dintre ei se roagi toat[ septamena pentru oduminicd ploioasl, adluga altcineva.

Andrd Lu-"tt se ahturl valului general de rAsete

care salutare aceste vorbe de duh.

- Poate cd vom rdmAne o orl sau doul ca s[ vedem

cAteva inffeceri, zise el. Despicat de bugteni, ali zis? $ilupte corp la corp? S,ar putea chiar se incerc qi eu.

Togi ochii se intoatset[ spre tovarlgul lui, care nicinu vorbise, nici nu aretase weo urml de interes fagl de

toate deliciile irezistibile pe care le oferea ziua.

Contrastul dintre cei doi fraqi era vizibil pentru orice

privitor. intre ei exista o diferen$ de aproape treisprez?

ie ani, dar nu era doar un conffast de vArstd. Marcel La-

marr, marchiz de Dorchester, era inalt, bine legat, de o

elegangl impecabila gi o frumusefe austere' Parul lui ne-

gru era argintiu la timple. Faga ii era ingustl' cu pome{i

inalgi, nas acvilin gi buze subgiri. Ochii ii erau intune'cagi gi cufundaqi in orbite. Privea lumea cu dispreg cinic,gi iumea ii intorcea privirea - cdnd indr&nea - cu unrespect vecin cu teama. Avea o reputalie de om aspru'

.ur" trl avea prea multa ingaduinil faqd de cei siraci cu

duhul. Mai avea gi reputagia de petrecdrel neslbuit 9i ju-

cltor impltimit, printre alte vicii. Era faimos prin girul

de inimi zdrobite pe care il ldsase in urml in cei aproape

patruzeci de ani ai s[i, amante' curtezane 9i vlduvepline de speranfe. Pentru c[ doamnele neclsltorite,impreune i, u-tiqio"sele lor mimici 9i ambigioqii lortltici, renungaserl de mult la speranfa de a'l prinde

in laq, Era de ajuns o privire severl a ochilor lui intune'cafi ca s[ inghege pe cel mai hotirdt dintre acegti urmdri'toii. S" .onioltu rranturdnd zvonul c[ era lipsit de inimlgi de congtiin{e, iar el nu fecea nimic ca se-l infirme'

Totul pentru aaenturd 9

Andr6 Lamarr, dimpotriv[, era un tfnlr ar5tos, maiscund, puqin mai lat in umeri, cu p5rul mai blond si te.nul mai alb, gi o fire mult mai desciisa qi mai prietenoa-s[ decAt a fratelui sau. ii pleceau o"-..rii, gi oamenii ilpleceau 9i ei la rAndul 1or, in general. Era intotdeaunadispus sd se amuze, gi nu alegea doar anumite tipuride amuza.ment. In prezent era fermecat de acegti qlraniveseli gi de placerile simple pe care le agteptau cu o in,cintare atAt de fag6a. Ar fi fost foarte fericit s[ amAneclhtoria cu o orf, sau cu trei - la urma urmei, porniser[la drum al naibii de deweme. igi privi intrebdtor fratelegi deschise gura s[ vorbeasc[. insl fu impiedicat.

- Nu, spuse incet marchizul.

_ AtenEia celor de la mese fusese atrasd deja de un cuplude nou-sosiEi, care fu salutat cu o avalanga de amabiliiagigi comentarii asupra wemii binevoitoare qi cAteva glumeshbuEe, ."r. proirr.rl hohote disproporqionate ie rAsvesel. Marcel nu4i putea imagina nimic mai groaznic deplictisitor decit o dupLamiazd petrecut[ in atmosferainsipide al unui targ de Ear[, admirAnd verzele uriasegi plpugile crogetate gi priri.td trupele de dansatori Juinc[lqari grele care qopliau pe pdqunea satului.

- La naiba cu toate, Marc, zise Andr6, incruntAn-du.se. Nu mi-a9 fi imaginat cI eqti atat de nerlbd[tor sdajungi acas[.

- Nici nu sunt, il asigurd Marcel. Redcliffe Courte_ prea plin de persoane fa;a de care simt prea puginddragoste.

- Cu excepgia lui Bertrand qi a lui Estelle, sper, ziseAndr6, incruntAndu-se gi mai tare.

- Cu excepgia gemenilor, incuviinga Marcel ridi-cAnd ugor din umeri, in timp ce hangiul le umplea dinnou halbele.

Spuma dadu iar pe dinafarl gi form[ mici b[ltoace pemas[. Omul nu se opri sd le gteargi.

Gemenii. Cei de care va trebui si se ocupe cAnd vaajunge acas6. in curind aveau sd implineasci opt pr"r...

10 Mary Balogh

ani, Daci lucrurile ar fi fost normale, Estelle qi'ar fifa.,r, a.Ur.tr.tl la sezonul din anul urmltor, la Londra'

si s-ar fi cdsltorit cu cineva eligibil dupl un an, in timp

:;"B;;;i ar fi mers la Oxfotd, ar fi lipsit acolo trei

ru" p"it" ani, absorbind cAt mai puqine informaqii' 9i

uooi r-", fi consacrat carierei de tAnlr filfizon de orag'

;b;ilille ar fi fost normale"'" De fapt, copiii-lui

nu aveau nimic normal. Amdndoi erau aproape aorbi{J. t.ti.ii, poate chiar pioqi' Doamne^ fereqte' Uneori

;;;;;;; Ja.i""da ca puteau fi ai lui' inse nu se impli-

; ;;;;;;; J"i;; i".r"et",." 1or, ei frrr indoiala ca de

aici veneau toate Problemele'- O sd trebuiascd s[ m[ strdduiesc mai mult cu ei'

adauga el.-- - ffi cred ca ili vor face necazuti, il asigurl Andr6'

Jane qi Charles se mindresc cu ei'- Marcel nu r[spunse. Penffu cd exact &cest& era fie'

."J. 1"rr. Mortbw era sora mai mare a riposatei lui;6'-;;;rra, hptlta de umor Ei econoami' Adeline'

."t" fut.t" o faia nepasetoare 9i amatoare de distracgii'

;;;;;;. s. ga"a." 9i acum la sogia lui ca la o fati';;;.t;"rir! l" do,tateci 9i trei de ani' cdnd gemenii

[;-;t; idiit it.ta un an. Jane ei soful ei umpluserd

.o"itii".ioii golul 9i luaser[ asupra lor cregterea copi'

ilor,'in timp I Marcel fugise ca pi cind toate hoardele

iadului ar fi fost pe urmele lui, de parcd ar fi pututsclpa

de durere, vinovagle 9i responsabilitag' De fapt' de res'

ponsabiliteli chiar scdpase, intr-o mlsur[ mai rnare sau

ili";;-bopiii t"i crescusere cu mltuqa' unchlul-qi

*tii f.t -"i rriuri' .hlut dacl rlmf,seserl acas[ la el' De

la moartea mamei 1or, ii vedea de doul ori pe an' intot'

deauna penffu intervale foarte scurte' Casa aceea ii pro'

;;;" pd multe amintiri neqhcute' O singur[ amintire'

d;e;; d"t aceea era intr-adevdr foarte nepldcuta' Din

f"t#.; dupl ce mogtenise titlul, putuse sd inchirieze

rr* di" Suisex gi s'o abandoneze' Acum locuiau cu tolii1" R.d.liff. Court, in Northamptonshire'

Totul pentru aaenturd 11

- Iar cu mine nu se mdndregte nimeni, continulAndr6 cu un rAnjet melancolic, dupd ce trase o dugc[sf,ndtoas6 9i igi gterse buza de sus cu dosul palmei. Eadevdrat c[ nici nu se agteapte nimeni ca Jane gi Charless5. se mAndreascS. cu mine. Dar nici tu nu te mendreqticu mine, nu-i aqa, Marc?

Marcel nu rlspunse. Chiar daci ar fi wut, nu ar fifost ugor. Zgomotul din cArciumd era asurzitor. Toatdlumea incerca s[ vorbeascS. cu toat[ lumea, 9i se pdreac[ fiecare a doua vorbi era suficient de amuzantd incitsd merite un hohot prelungit de rAs. Era timpul s[,qicontinue drumul. Cu sigurangd cd vizitiul avusese des-tul timp ca sd se ocupe de o singurl potcoavi de la unsingur picior al unui singur cal. Probabil c[ o flcuse incinci minute, gi acum se des{bta gi el cu o cand de bere.

Pentru c5 uga era deschise, Marcel vlzu cE mai sosisecineva. O femeie. O lady, de fapt. O lady in mod sigur,degi pdrea singurd, in mod surprinzetor. Stetea la masaclin hol, uitAndu-se la registrul pe care i.l intindea han,giul. Avea o siluetl frumoasS. gi elegantf,, deqi nu p6reatdndrd. Ochii lui o privird cu indiferente pAnd cind eaintoarse capul pe jumltate, atent5 la ceva de la qa principald, iar el ii v[zu chipul din profil. Frumoasl. Degicategoric nu prea tAn[r[. $i... familiard? O privi maiatent, dar ea se intoarse din nou spre masi ca s[ scrie inlegistru, apoi se aplecd s[ ia o geantl gi se intoarse sprescari. ln curdnd nu o mai vdzu deloc.

- De fapt, uneori nu te mendregti nici cu tine insufi,zise Andre, aparent fara a4i da seama c[ atengia luiMarcel se indep[rtase de conversaEia lor.

Marcel igi fixd fratele cu o privire rece.- Ti-"q aduce aminte c[ treburile mele nu te privesc.Fratele lui dadu capul pe spate gi rAse, aducAndu,gi

astfel contribugia la zarva generale.-fi-ai ales bine cuvintele, Marc.- Dar tot nu e treaba ta, repetl Marcel.

t2 MaryBalogh

- Oh, poate ca ar fi' zise Andr6, dacf, un anumit sog 9i

fraqii qi cumnaqii lui, 9i alte rude qi vecini ar fi in trecere

pe aici qi ar da peste noi'' S" irrror..aude la o peffecere organizatl de o cunog'

tinte comunl din Somerset' unde rlmf,seserd citeva

;#;;i:M"r."l iqi combrtuse plictiseala flirtind cu

o irecina a gazdei, care vizita adesea casa, deqi nu ajun'

sese la nici-o intimitate sexuale cu ea' ii slrutase o datlmina, in vederea altor dou[zeci de invitali, 9i inci o

J"ia .a"a erau singuri' pe terasa din spatele salonului'

Desi avea reputatia unui afemeiat neindurdtor Ei firl,.rfi"r, ,. ,tr^ed,riu intotdeauna s[ nu le incurajeze pe

doamnele clsltorite, iar ea eta clsltoritl' Totuqi, cine-

va - iar el banuia cl fusese chiar doamna in cauza - iispusese sofului o poveste mult infrumusetate, iar pre-a'

;ilJ;;li;;r, ulo.r. sr se simtr ofensat' Toate rudele

i"i i. g." *asculin de gradul al treilea 9i al patrulea'

.; ;;; ;"i vorbim d"tpte vecini 9i cdteva notabilitaqi

1o.u1., se simqiser[ 9i ei ofensaqi, qi in curAnd se zvonise^.e

G;;;. ain qinutvola sdngele stricamlui marchiz de

Dorchester. Nu era exclus nic"i duelul, oricdt de ridicol

* n pa*i- ne fapt, Andre 9i trei dintre invitagi igi oferi'

seri ierviciile ca secundangi.Marcel scrisese la Redcliffe Court ca silgi anun(e

intenlia de a se intoarce acas[ in cursul. siptlmAnii 9i

fl"."t. de la petrecere inainte ca toatl nebunia aceea slse transform. irrtt'o adevirat[ farsl' Nu dorea s[ omoa'

re un fermier cu mintea infierbintati care igi neglija so'

tia. dar nici si se lase omorAt. $i nu ii plsa nici cdt negru

i"L ""ghi"

dac[ plecarea lui era consideratl lagitate.''-b;t.il "rr."

i. gAnd s[ meargl acasl, chiar dacl

"ru plirra de persoatt! care nu fuseserd niciodatl invita'

;;; t; stabiieasca acolo - sau poate tocmai din cauza

"rt". Cu doi ani in urm[, moqtenise titlul de la unchiul

ta", qi odatd cu el mogtenise 9i Redcliffe Court' Insd ii*.iil"it" 9i pe locataiii sdi - marchiza, metu9a lui care

;#;;t; v[duve, 9i fiica ei, soqul fiicei qi fiica lor cea

Totul pentru aaenturd 13

mai mic[. Cele trei fiice mai mari se clsdtoriseri dejagi p[rdsiserd - din fericire - cuibul impreun[ cu sofiilor. Pentru c[ oricum nu avea de gAnd sd se stabileascdla Redcliffe, Marcel nu considerase cd merita sd le suge-reze s[ se mute in casa vlduvei, care fusese consffuitlcu ceva timp in urml tocmai pentru acest fel de situa-gie. Acum Jane 9i Charles Morrow erau gi ei acolo, cufiul gi fiica lor, amindoi adulgi, dar care nu dedeau niciun semn c[ ar fi dorit o viatr[ independentd de pdringiilor. Gemenii erau gi ei la Redcliffe, bine?ntreles, fiindclera casa lor de drept.

O familie mare gi fericita.- Datoriile tale ins[, spuse Marcel intr,o scurtl pauzd.,

dup[ ce proprietarul aplru cu un platou uriaq de placin-te aburind gi toatl lumea incepu s[ le devoreze cu poft[,m[ privesc gi pe mine, Andre.

- Da, m[ gAndeam c5 o s[ ajungem qi la asta, zise fra.tele lui oftAnd resemnat. Le-ag fi platit de mult, dacl nuag fi avut ghinion la joc chiar inainte de a pleca la garl.Dar le voi pleti, nu te reme. intotdeauna le platesc. $i ogtii. Dar tz aduci vorba mereu. Dacd creditorii mei voravea marea neruqinare de a veni din nou la tine, ignor[,ipur gi simplu. Eu aqa fac intotdeauna.

-Am auzit c5. inchisoarea datornicilor nu e cea maiconfortabila regedinEa.

- Oh, las-o balte, Marc. Nu lua treburile aga, zisefratele lui, pe un ton gocat gi in acelagi timp indignat.Cu sigurangl c5. nu te aqtepfi sI ies in lume imbrlcatin zdrenqe gi cu cizmele roase, nu? Te-ag face de ruginedacl a9 alege un croitor sau un cizmar inferior. Ori, mairlu, dacl nu ag avea nici unul. Nu pot fi invinuit penffufacturile lor. Cet despre joc, ce sd facd omul ca sd se maiamuze pufin? Sd citeasc[ lecturi moralizatoare lingd focin fiecare sear[? ln plus, trebuie s[ recunogti c[ e undefect de familie. Annemarie trlieste mereu intr.un stilcare ii depiqegte mijloacele, gi din cAnd in cAnd pierdecAte un sfert din venirul lunar la masa de joc.

1.4 MarY Balogh

- Comportamentul surorii noastre' sublinie Marcel,

il privegte pe'\7i11iam Cornish, qi asta de opt sau noulani. Degi asta nu o impiedica s[ cergeascl un imprumutocazional, cAnd era peste mesurd de extravagant[ sau

gfri"l."itia la joc, iai perspectiva de a-i mdtturisi totul

ii"g-"ri.utui ei sog o-infrlcoga prea tare' $tia ce il a9'

teap6 cind s,a cls[torit cu ea'

- Mi-" tpatt cS nu o ceartf, niciodad, nici nu o amc

nintl cu inchisoarea datornicilor, zise Andr6' Fii bun 9i

imprumutLmi nigte bani, Marc. Numai cit s[-mi aco'

pat Jutotiil. la joc Ai poate ceva in plus ca s[ scap de cre-

iitorii cei mai insistenqi, naiba si-i ia' O sd'qi inapoiez

si ultimul benuf. Cu dobanda, ad[ugd el mf,rinimos'' bo**n" apaiu din nou. Uqa dintre bar-qi salon era

deschise, aga ce Marcel o vdzu aqezdndu'se la o masl 9i

fiind singura ocupante a acestei respectabile inc5peri,

din cAte fnt." rr.d"". Stetea cu faga spre el, insl inclpe'rile erau"mari qi intre ei se aflau multe persoane' $i pe

Dumnezeul lui, o cunoqtea intr'adevlt'Zeiga de marmu'

rf, pe care igi incercase cAndva tot blestematul de farmec

p.iro.r"l, sperAnd sr o transforme inff'o femeie de car'

ne gi sange - fare nici un succes- Ei bine, aproape niciunul. Pe itunci era mlritat[, bineingeles, dar el incerca-

se totugi s[ flirteze cu ea. Avea flirtul in sAnge, 9i rareori

dadea greg cand iqi punea in cap si cucereasci o femeie'

in..p,r"r. ta.t"*d'a i[ .".t" poate interesatS, dar apoi ea

ii spusese s[ plece. Exact aqa' cu vorbele astea'

,Pleaca de aici, domnule Lamarr."

$i .l pl..ut", cu mdndria ferfe14e, Pentru un timp se

,.-lrr. .e 9i inima ii era la fel de zdrenquiti, dar,se in'gelase. Inima lui era deja impietritd, inghe.tatl 9i lipsitlde viagl.---A.t*,

dupl atA{ia ani, ea cdzuse de pe piedestalul de

mAndrie de pe care igi conducea lumea atunci, 9i ajun'

sese destul di 1ot. $i nu mai era tan[re' Dar era incl fru'moas[, pe Dumnezeul lui! Contesa de Riverdale' Nu,

.r., s. -"i numea aga. Nu mai era contese' nici mlcar

Totul pentru aoenturd 15

contesl v[duv[. Nu gtia cum igi spunea acum. Doamna\iUestcott? Nu era nici mlcar asta. Doamna Cutare? Pre-ltupunea c[ se putea uita in registrul hanului. Dac[ erasrrficient de interesat, bineinqeles.

- Nu md crezi, zise Andrd indurerat. $tiu c[ nu fi-ampLltit ultima date. $i nici penultima, dacd e sl fiu cinstit, degi nu aq fi pierdut o sum6 atdt de mare la cursedncd armdsarul pe care am pariat nu ar fi inceput sA

gchiopiteze chiar de la poarta de start. Era un pariuctlt se poate de sigur, Marc. Dacd ai fi fost acolo, ai fipariat gi tu o mulqime de bani pe el. A fost doar un ghi-nion al naibii. Dar de data asta iqi dau numaidecit baniiinapoi. Am un pont sigur pentru ceva pe luna viitoare.Un lucru cu adevdrat sigur de data asta, ad[ugl el cindtgi v[zu fratele ridicand sceptic din sprAncene. Ar trebuis[ te uigi gi tu la cal.

,,Are chipul unei femei care a suferit", se gAndi Mar.cel, ,,iar ciudatul rezultat e c[ e cu mult mai frumoa-si1". Oricum, el nu era interesat de femei care sufereau.Ori femeia asta se apropia de patruzeci de ani sau poatechiar ii depiqise, din cAte qtia. Ea se uiti in jur, mai in.tii la salonul probabil gol gi apoi prin ugl la mulgimeaglhgioas[ ?nghesuitd in bar. Ochii ei se opriri asupralui o clipe, trecuri mai departe, apoi se intoarserS., Seuitd direct la el o secunde, poate dou5., apoi se intoarsebrusc spre hangiul care aplruse la cotul ei, cu ibriculde cafea.

il ,Ar.,t" gi il recunoscuse. Dacd nu se ingela - nu iqiridicase monoclul la ochi ca s[ o vade mai bine - peobrajii ei aplruser[ doul pete de culoare.

- Nu-mi place deloc cend imi aplici tratamentul tlce-rii, Marc, zicea Andre. E al naibii de nedrept, gi tu o gtii.Tocmai tu sd-mi faci asta.

- Tocmai eu? repetl Marcel, intorcdndu-se spre frateleslu, care incepu s[ se mutE de pe un picior pe celalalt.

- Ei bine, nu egti chiar ug[ de biserice, nu? zise incele din urm[. Nici nu ai fost weodat5. In tot timpul