`nceput noul an[colar! Emo]ii...,speran]e..., grijapentru `nv\]\cei.Cum a debutat 15s e p t e m b r i e ?...nimic nou subsoare. Cu toatec\ se zvonise c\s-ar boicota

`nceperea anului [colar, `njude]ul Neam] nu s-a`nt`mplat nici pe departe a[aceva. ~n timp ce unii dintrecolegii no[tri de suferin]\ seaflau la Bucure[ti la miting, lanoi totul p\rea OK! Prin [coli,muzica dat\ la maxim ar\tafaptul c\ o ducem foartebine, parc\ f\ceam `n ciud\celor care manifestau `n fa]aGuvernului României. Elevii„dornici" (ca de fiecare dat\)s\ p\trund\ tainele c\r]ilor

se adun\ plictisi]i, al\turi dep\rin]ii cu buchetele de floripentru doamna `nv\]\toare,iar cadrele didactice `naceea[i ]inut\ vestimentar\de acum doi-trei ani par [imai nesigure pe viitor.

Discursuri, promisiuni,angajamente.... Oameniicare mai ieri aduceau elogiiPartidului Comunist Româncontribuind la distrugereareal\ a `nv\]\m`ntului româ-nesc, azi ]in discursuri pom-poase lipsite de cea maivag\ esen]\, din postura dedirectori de [coal\. Aceea[iM\rie cu... alt\ p\l\rie. Cedac\ au `nlocuit sintagmele:„ Jur s\ devin fiu de n\dejdeal patriei mele RepublicaSocialist\ România...", „s\contribuim pentru a duceR.S.R. pe `nalte culmi de

progres [i civiliza]ie..." sau„... tovar\[e comandant deunitate..., colectivul clasei (X)cu un efectiv de (n) pionierieste gata pentru `ncepereaactivit\]ii..." cu sloganuri ief-tine de genul: „ este unmoment crucial pentru ]aranoastr\ `n prag de aderare laU.E. " , „s\ intr\m cu frunteasus `n U. E." sau „elevul nos-tru - st\p`nul nostru... s\facem totul pentru binelecopiilor no[tri" etc.?

Ba mai mult, ca totul s\mearg\ din plin am benefici-at [i de vizita domnuluiBogdan Olteanu, pre[edin-tele Camerei Deputa]ilor,care a ]inut acelea[i vechidiscursuri `n specificul limbajde lemn din care reie[eau„marile realiz\ri" ale guver-nan]ilor [i „deosebita grij\"ce o au ei pentru [coalaromâneasc\. Domnia sa aplecat `mpreun\ cu ofi-cialit\]ile locale l\s`nd [coala[i dasc\lii ei cu acelea[ivechi probleme cu care seconfrunt\ de ceva timp.Cadrele didactice, speriate [imai mult de arogan]a [iamenin]\rile unora dintredirectori (fo[ti securi[ti), aup\[it sfioase `n s\lile declas\ spun`nd, dac\ mai arecine s\ le cread\, c\`nv\]\m`ntul românesc e pecalea cea bun\. Unde e[ti tu,}epe[, Doamne....?

Un ppedagogde [[coal\ nnou\

A

uu nn \\ dd ii mm ii nn ee aa ]] aa ,, ss tt ii mm aa ]] iicc oo pp ii ii ,, ll uu aa ]] ii ll oo cc .. DD oo mm nn ii [[ oo aa rr \\ ,,dd aa cc \\ ss uu nn tt ee ]] ii aa mm aa bb ii ll \\ ,, vv - aa [[rr uu gg aa ss \\ - mm ii ff aa cc ee ]] ii pp uu ]] ii nn ll oo cc ll aacc aa tt ee dd rr \\ .. MM uu ll ]] uu mm ee ss cc ff rr uu mm oo ss ..|| \\ \\ ,, oo cc ll ii pp \\ :: ]] ii gg aa rr aa cc aa rr ee aa rr dd ee pp eecc \\ ll ii mm aa rr \\ ee aa dd uu mm nn ee aa vv oo aa ss tt rr \\ ??VV aa ii ,, dd aa rr mm - aa ]] ii `̀ nn ]] ee ll ee ss gg rr ee [[ ii tt ,,nn - aa mm ss pp uu ss ss \\ oo ss tt ii nn gg ee ]] ii ..

ZZ \\ uu ,, cc hh ii aa rr nn uu tt rr ee bb uu ii ee ss \\ vv \\ ee nn ee rr vv aa ]] ii ..AA vv ee mm vv rr ee uu nn nn ee ff uu mm \\ tt oo rr `̀ nn cc ll aa ss \\ ??(( UU nn bb \\ ii ee ]] ee ll dd ii nn pp rr ii mm aa bb aa nn cc \\ ::"" TT uu cc aa mm cc ee cc rr ee zz ii ,, bb \\ ?? SS uu nn tt ee mm `̀ nn tt rr - aa II XX - aa ,, cc ee dd rr ee aa cc uu !! "" )) AA vv ee ]] iidd rr ee pp tt aa tt ee ,, dd oo mm nn uu ll ee ee ll ee vv .. DD ee cc ii ,, bb uu nnvv ee nn ii tt ll aa CC oo ll ee gg ii uu ll CC aa rr oo ll ,, cc ee aa mm aa iipp rr ee ss tt ii gg ii oo aa ss \\ uu nn ii tt aa tt ee dd ee `̀ nn vv \\ ]] \\ mm `̀ nn ttdd ii nn CC rr aa ii oo .. .. .. ~~ mm ii cc ee rr ss cc uu zz ee ,, dd oo mm nn uu ll ee ,,cc ee - aa ]] ii ss pp uu ss ?? {{ tt ii uu ,, dd ee ff oo rr mm aa ]] ii eepp rr oo ff ee ss ii oo nn aa ll \\ :: vv oo rr bb ee ss cc tt aa rr ee .. NN uu ,, nn - aa mmoo bb ss ee rr vv aa tt cc \\ ss uu nn tt ee ]] ii pp ee tt ee ll ee ff oo nn ..(( dd oo mm nn uu ll ee ll ee vv dd ii nn ff uu nn dd uu ll cc ll aa ss ee ii ::"" '' rr aa mm \\ '' tt ii ii .. .. .. NN uu ,, pp \\ pp uu [[ \\ ,, nn uu cc uu tt ii nn ee ..DD aa ,, ss uu nn tt ll aa [[ cc oo aa ll \\ ,, pp ee cc uu vv `̀ nn tt ..CC ee pp aa nn aa mm ee aa ,, `̀ mm ii ff aa cc ii ss cc ee nn eeaa cc uu mm aa ?? UU ii tt ee ,, ]] ii - ll ff ii ll mm ee zz pp eeff rr aa ii ee rr ii cc ii ,, dd aa cc \\ nn uu mm \\ cc rr ee zz ii "" ))DD ee cc ii ,, mm \\ nn uu mm ee ss cc pp rr oo ff ee ss oo rr BB ee bb eeAA cc `̀ rr pp ii ii ,, dd ii rr ee cc tt oo rr uu ll ii nn ss tt ii tt uu ]] ii ee ii ..DD ee aa ss ee mm ee nn ee aa ,, aa mm oo nn oo aa rr ee aa ss \\vv \\ ii nn ff oo rr mm ee zz cc \\ vv oo mm pp aa rr cc uu rr gg ee`̀ mm pp rr ee uu nn \\ aa nn uu ll aa cc ee ss tt aa mm ii nn uu nn aa tt aamm aa tt ee rr ii ee cc aa rr ee ss ee cc hh ee aa mm \\ gg ee oo mm ee .. .. ..(( dd oo mm nn ii ,, dd oo mm nn ii [[ oo aa rr ee ,, hh \\ rr mm \\ ll aa ii ee ::"" BB \\ ,, nn ee ll aa [[ ii ?? || ss tt aa - ii dd ii ll ii uu ,,nn ee nn ii cc \\ .. MM .. .. ee ,, bb \\ !! )) BB uu uu uu nn ..SS uu nn tt ss ii gg uu rr cc \\ oo ss \\ nn ee `̀ nn ]] ee ll ee gg ee mmff oo aa rr tt ee bb ii nn ee .. DD ee aa ll tt ff ee ll ,, vv oo mm ff ii`̀ mm pp rr ee uu nn \\ [[ ii aa nn uu ll vv ii ii tt oo rr ,, ll aa aa ll gg ee bb rr \\ ,,dd aa rr nn uu vv rr ee aa uu ss \\ vv \\ pp ll ii cc tt ii ss ee ss cc aa cc uu mmcc uu dd ee tt aa ll ii ii .. VV aa ii ,, dd oo mm nn ii [[ oo aa rr \\ ,, nn eepp \\ rr \\ ss ii ]] ii aa [[ aa rr ee pp ee dd ee ?? ~~ nn ]] ee ll ee gg ,, nn uutt rr ee bb uu ii ee ss \\ - mm ii dd aa ]] ii mm ii ee ee xx pp ll ii cc aa ]] ii ii ..CC uu mm ss ee ss pp uu nn ee ll aa nn oo ii `̀ nn uu nn ii tt aa tt ee ::cc oo aa ff oo rr uu ll `̀ nn aa ii nn tt ee dd ee tt oo aa tt ee ..SS \\ rr uu tt \\ rr ii dd ee mm `̀ ii nn ii ll uu '' tt \\ tt ii cc uu !! UU nn dd eerr \\ mm \\ ss ee ss ee mm ?? (( ff ee tt ii ]] aa cc uu tt oo cc uu rr ii ,, dd eell `̀ nn gg \\ ff ee tt ii ]] aa cc uu pp ii ee rr cc ii nn gg :: "" CC \\ tt ee ff aa cc iicc \\ nn ee dd aa ii dd rr uu mm uu '' ll aa tt oo ]] ii "" )) SS ii gg uu rr ,,ss ii gg uu rr .. SS \\ rr uu '' mm `̀ ii nn ii ll ee ,, cc uu rr ee ss pp ee cc tt ,,ss \\ tt rr \\ ii ]] ii .. {{ ii nn uu uu ii tt aa ]] ii ,, uu [[ aa cc ll aa ss ee iiee ss tt ee oo rr ii cc `̀ nn dd dd ee ss cc hh ii ss \\ pp ee nn tt rr uudd uu mm nn ee aa vv oo aa ss tt rr \\ .. HH ee ii ,, dd aa rr vv oo ii dd oo iidd ee cc ee mm aa ii ss tt aa ]] ii ?? NN - aa vv ee ]] ii cc hh ee ff dd eeuu nn [[ tt rr \\ nn dd uu ll ee ]] ,, dd ee uu nn bb \\ rr uu ll ee ]] ,, dd ee uu nn nn aa nn ii ?? (( EE ll :: "" AA [[ tt ee pp tt \\ mm ss \\ tt ee cc aa rr ii tt uu "" ..EE aa :: "" AA cc uu mm !! "" OO ,, dd ee ss ii gg uu rr ,,nn uu mm ii - aa mm dd aa tt ss ee aa mm aa ,, `̀ nn ]] ee ll ee gg ,,vv \\ ll aa ss .. CC ee gg aa ff \\ ee rr aa ss \\ ff aa cc ..II ee ss ee ff ll uu ii ee rr `̀ nn dd "" ~~ nn bb aa nn cc aa aa II VV - aa ,,rr `̀ nn dd uu ll dd ee ll aa gg ee aa mm "" .. CC oo bb oo aa rr \\`̀ nn cc uu rr tt ee ,, ss ee ss tt rr ee cc oo aa rr \\ pp rr ii nn tt rr eedd ee cc aa pp oo tt aa bb ii ll ee ll ee ee ll ee vv ii ll oo rr dd ee - aa XX II II - aa ..PP ee cc aa pp oo tt aa uu nn uu ii ZZ 33 (( 22 55 00 dd ee cc aa ii [[ ii ss uu tt aa `̀ nn44 ,, 33 ss ee cc uu nn dd ee )) ss cc rr ii ee cc ii tt ee ]]"" SS pp aa ll \\ - mm \\ "" .. SS ee - nn tt oo aa rr cc ee rr ee pp ee dd ee ,,ii nn tt rr \\ `̀ nn pp rr ii mm aa cc ll aa ss \\ [[ ii ll aa tt rr \\ ll aaee ll ee vv uu ll dd ee ss ee rr vv ii cc ii uu :: "" NN uu vv \\ ss uu pp \\ rr aa ]] ii ,,`̀ mm ii dd aa ]] ii [[ ii mm ii ee uu nn bb uu rr ee tt ee ?? ""

Adrian CCERCELESCU(Preluare din Gândul)

UN NOU~NCEPUT,O NOU|SPERAN}|

5 septembrie. Fioriitoamnei `[i fac locul,`ncetul cu `ncetul,printre razele palideale soarelui. Nimicnu mai este ca`nainte, verdele veriieste `nlocuit cu rugi-niul toamnei, par-fumul florilor cu miro-sul gutuilor [i al

strugurilor, VACAN}A las\ locul{COLII.

Cum destinul m-a scos dincartierul `n care `ncepusemactivitatea didactic\, azi, 15 sep-tembrie, m-am furi[at `ntr-uncartier la periferia ora[uluiurm\rind zgomotele pa[ilorgr\bi]i ai [colarilor. Ce s\ v\spun, totul era `n mi[care: copii,p\rin]i, bunici `ndrept`ndu-sespre [coal\. S-au `nt`lnit to]i `ncurtea [colii. Cei mai emo]iona]is`nt [colarii din clasa I.

Pentru ei totul va fi altfel:doamna educatoare va fi`nlocuit\ cu doamna `nv\]\toare;un nou coleg de banc\, lipsacol]ului cu juc\rii. Ei [tiu [i nuprea [tiu ce se `nt`mpl\.

Clinchetul clopo]elului `ntre-rupe orice zgomot. Totul `[iurmeaz\ cursul normal. Primaor\ de clas\ `ncepe. Oare este ozi fericit\ pentru ei? Totuldepinde de doamna `nv\]\toare.

Un lucru r\m`ne cert: pestenoi to]i, stima]i colegi, a mai ninsun an, dar de fiecare dat\, ziuade 15 septembrie `nseamn\ unnou `nceput, o nou\ speran]\.

Subredac]ia RRoman

SERIE NOU|, ANUL VIII, NR. 85septembrie 2006

RREEVV II SSTTAA CCAADDRREELLOORR DD IIDDAACCTT IICCEEEditat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

APOSTOLUL

Oficial... ne merge bine!

"NU NE ESTE TOTUNACUM {I CU CINE NE ~NFR|}IM"

Domnule PPlosscc\,, vviaa]aa ssindi-ccaal\ eesste aagitaat\ dde uun pproiecctde uunificcaare aa pprinccipaalelor ccon-federaa]ii rromâne[ti. CCumr\sspunde CCSDR aaccesstei iidei?

- Formularea unui punct devedere al confedera]iei noastrevizavi de ideea coagul\riimi[c\rii sindicale a fost chiarcel mai important subiect pe

ordinea de zi a Consiliului Na]ional. ~n prin-cipiu, s`ntem de acord cu aceast\ idee

generoas\, mai ales c\ avem un exemplu[i pe plan extern. Este vorba despre celedou\ mari confedera]ii, Confedera]iaMondial\ a Muncii, cu doctrin\ cre[tin-democrat\, [i Confedera]ia Interna]ional\a Sindicatelor Libere, cu doctrin\ social-democrat\. Pentru a face fa]\ mai u[orprovoc\rilor datorate globaliz\rii, ofensiveipatronatului, au hot\r`t c\ este necesar s\se unifice. Acest lucru se va `nt`mplaprintr-un Congres extraordinar, care vaavea loc la Viena, la sf`r[itul lunii

octombrie. A[a s-a n\scut ideea decoagulare, necesar\ spunem noi, afor]elor sindicale.

- LLaa nnoi,, ccine aa aavaanssaat-oo?- Ideea apar]ine CNSLR Fr\]ia, ca o

fuziune a urm\toarelor confedera]ii:CNSLR Fr\]ia, CSDR, BNS [i Meridian.Practic, din marile confedera]ii,reprezentative la nivel na]ional, doarCartelul Alfa r\m`ne pe dinafar\. Nouastructur\ ar urma s\ se numeasc\Confedera]ia General\ a Muncii, ca`nainte [i imediat dup\ cel de-al doileaR\zboi Mondial. Pe l`ng\ for]a mai marerezultat\ `n urma fuziunii, s-ar rezolva`ntr-un fel [i problema patrimoniului sindi-

-

B

UN DIRECTORDE {COAL| NOU|

1

Mircea ZZAHARIA(Continuaare `̀n ppaag. 33)

- IInntteerrvviiuu ccuu GGaabbrriieell PPlloosscc\\,, pprree[[eeddiinntteellee UUnniiuunniiiiJJuuddee]]eennee aa SSiinnddiiccaatteelloorr DDeemmooccrraattiiccee NNeeaamm]],, dduupp\\ ppaarr-

ttiicciippaarreeaa llaa CCoonnssiilliiuull NNaa]]iioonnaall aall CCoonnffeeddeerraa]]iieeiiSSiinnddiiccaatteelloorr DDeemmooccrraattiiccee ddiinn RRoommâânniiaa ((3311 aauugguusstt- 11

sseepptteemmbbrriiee)),, llaa ccaarree eessttee aaffiilliiaatt\\ [[ii FFSSLLII..

ar]i, 5 septembrie 2006, la Centrul deconferin]e „Providen]a" Ia[i, a avutloc prima consf\tuire interjude]ean\a profesorilor [i inspectorilor deReligie din Arhiepiscopia Ia[ilor, subtitlul: „Lumin\ pentru suflet [i socie-tate - valoarea orei de religie ast\zi".~ntîlnirea a fost organizat\ deSectorul ~nv\]\mînt Teologic [i Rela]iiEcumenice din cadrul ArhiepiscopieiIa[ilor, `n colaborare cu

Inspectoratele [colare ale jude]elor Ia[i,Boto[ani [i Neam]. La eveniment au participatprofesorii [i inspectorii de religie din cele treijude]e al\turi de numeroase personalit\]i dinlumea universitar\ [i eclesial\, reprezentan]i aiMinisterului Culturii [i Cultelor, ai MinisteruluiEduca]iei [i Cercet\rii, precum [i oficialit\]ilelocale.

Prezidat\ de IPS Daniel, mitropolitulMoldovei [i Bucovinei, consf\tuirea a avut dreptscop optimizarea procesului educativ - formativ

prin con[tientizarea rolului [i a misiunii sacre pecare le are profesorul de religie ast\zi, cînd nune este indiferent cu ce fel de cet\]eni intr\m `nUniunea European\ [i nici ce valori morale neofer\ aceasta. ~n interven]iile avute, ~nalt PreaSfin]ia Sa a subliniat faptul c\ „Româniareprezint\ o Europ\ `n miniatur\, atît din punctde vedere spiritual cît [i cultural, sondajele efec-tuate de U.E. ar\tînd c\ românii sînt cei mai reli-gio[i din Europa."

~n asemenea context, rela]iile dintre Familie,Biseric\ [i {coal\ trebuie intensificate spre a nuabandona pe copiii r\ma[i singuri din pricinaplec\rii la munc\ `n str\in\tate a unui num\r totmai mare de p\rin]i, men]iona pr. lect. dr. MihaiVizitiu, consilier pe probleme de `nv\]\mînt `ncadrul Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei.

Prin interven]ia avut\, distinsul prof. univ. dr.Constantin Cuco[, directorul Departamentuluipentru preg\tirea personalului didactic din`nv\]\mîntul preuniversitar, ar\ta c\ religia [ieduca]ia religioas\ sînt bine primite de c\tre

elevi, `n special de cei din ciclul liceal. Domniasa argumenteaz\ aceast\ afirma]ie pe bazaunui sondaj efectuat `n mai multe [coli [i liceedin jude]ul Ia[i, sondaj ce indic\ o medie mare areligiozit\]ii tinerilor.

Nu trebuie neglijat faptul c\, pentru UniuneaEuropean\, românii vin cu un surplus decredin]\ [i tr\ire spiritual\. Pr. prof. dr. GheorghePopa, prorectorul Universit\]ii „Alexandru IoanCuza" Ia[i, a afirmat c\ noi to]i „dorim o Europ\unificat\ nu doar economic ci [i spiritual, `n cares\ form\m con[tiin]e cre[tine responsabile".

Mesajul transmis de domnul profesor MihaiGiosan, inspector de religie `n cadrul I.{.J.Neam], s-a axat pe `nnoirea felului deprezentare a valorilor spiritualit\]ii [i credin]ei,nu doar ca o mo[tenire ci un mod de transmiterepentru genera]iile viitoare.

La finalul `ntrunirii IPS Daniel a oferit, pebaza recomand\rilor f\cute de Inspectoratele{colare din cele trei jude]e participante,Distinc]ia de vrednicie “Sanctus StephanusMagnus defensor fidei christianae” unor cadredidactice care s-au eviden]iat `n misiunea la ca-tedr\ prin activit\]i [colare [i extra[colaredeosebite.

Prof. ddrd. MMIHAI FFLOROAIA

M

valu`nd activitatea [colar\ [i]in`nd seama de relat\rile dinmass media, s-a observat exis-ten]a diferitelor forme de con-flict `n via]a [colii.

Numai cunoa[terea `ndetaliu a ariei de manifestare, anaturii conflictelor, precum [i amodului cum se previn [i serezolv\ conflictele, de to]i ceicare s`nt implica]i `n activitateadidactic\, va face posibil\

sc\derea cazurilor de conflict din via]a[colii. ~n consecin]\, este mai u[or s\ pre-vii conflictele dec`t s\ fie l\sate s\ se dez-volte, pentru ca apoi s\ fie rezolvate.

Ca arie de manifestare, conflictul[colar, se poate clasifica:

a. Conflictul dintre elevib. Conflictul dintre cadru dicatic [i elevic. Conflictul dintre cadrele didactice [i

p\rin]id. Conflictul dintre cadrele didacticee. Conflictul dintre elevi [i managerf. Conflictul dintre p\rin]i [i managerg. Conflictul dintre cadrele didactice [i

manager.Dintre situa]iile a c\ror `nl\turare ar

constitui surse de prevenire a conflictelor,ar fi:

1. Cadrul didactic/ managerul adopt\ osolu]ie conceput\ de el `nsu[i, pe bazaunor experien]e anterioare, f\r\antrenarea elevilor/ cadrelor didactice;

2. Unii elevi s`nt favoriza]i subiectiv;3. Las\ pe al]ii s\ rezolve (liderii din

clas\, dirigintele etc.);4. Creeaz\ precedente sau ad`nce[te

starea, prin neinterven]ia la timp;5. Aplic\ numai sanc]iuni, f\r\ a ana-

liza cauzele [i amploarea;6. Las\ ca timpul s\-[i spun\ cuv`ntul;7. Nu se apleac\ asupra esen]ei

con]inutului, caracteristicilor st\rii sesizate,ci asupra semnelor exterioare, opiniilorcolegilor;

8. Nu se alterneaz\ stilurile manageri-ale;

9. Nu recurge la discutarea,negocierea problemelor pentru rezolvare;

10. Nu s`nt valorificate p\r]ile pozitiveale personalit\]ii, comportamentului elevu-lui/ cadrului didactic;

11. Discutarea situa]iei `n lipsa celorimplica]i;

12. Elevii/ cadrele didactice nu s`ntsuficient stimula]i pentru a nu fi inhiba]i `nexprimarea opiniilor, nemul]umirilor,solu]iilor;

13. Lipsa de continuitate `n urm\rirea

apari]iei [i consolid\rii efectelor pozitive,poate s\ redeschid\ [i chiar s\ aprofun-deze starea tensional\ tocmai supus\rezolv\rii;

14. Elevii/ cadrele didactice nu s`ntajuta]i s\ con[tientizeze scopurile [icerin]ele normelor disciplinare;

15. Nu se realizeaz\ analize, dezba-teri, studiu de caz, rapoarte la specificulmediului, la dificult\]ile lui;

16. Nu se urm\re[te efectul unei atitu-dini fa]\ de elev/ cadru didactic, at`t lanivelul elevului/ cadrului didactic, c`t [i lanivelul grupului de elevi/ colectivului decadre didactice;

17. Nu se valorific\ rezultatele unei ati-tudini (oricare ar fi ele: pozitive sau nega-tive);

18. Nu se formeaz\, sau se dezvolt\prea pu]in, capacitatea elevului/ cadruluididactic de autoanaliz\;

19. Insuficienta folosire a sistemuluiinforma]ional [i comunicare `n manage-ment.

Desigur c\ pot fi identificate [i altesitua]ii, care odat\ prevenite, vor eliminast\rile de conflict.

Prof. MMircea CCOJOCARU,Colegiul Tehnic “Miron Costin”, Roman

E

oamna sindical\ este`n toi [i nu se poatealtfel. Liderii no[trina]ionali discut\serios cu guvernuldespre grila desalarizare. S-a sem-nat un protocol demai marii guvernuluiprin noimebrie 2005,dar s-a uitat de acestlucru dup\ c`teva

luni. Acum, la `nceputul lui sep-tembrie, o lu\m de la cap\t. Cucine te `nt`lne[ti, elevi, p\rin]i,profesori, aceea[i `ntrebare:`ncepem? Ca tot omul p\]it [iconvins c\ via]a bate literatura [itelenovela `n egal\ m\sur\, numi-a trecut niciodat\ prin mintec\ voi fi pus `nn situa]ia s\ con-stat o alt\ alternativ\: via]a bate[i cli[eul: 2005- 2006, acela[idebut ratat.

Fiecare parte are argu-mente. Reale, imaginare saupu]in din am`ndou\. Procentele-6,53%; 7%; 14%- s`nt vehiculate

pentru a-[i face loc spre publicullarg, fie pentru a tulbura apele,fie pentru a testa reac]ii.

Spre deosebire de alte cate-gorii sociale care au beneficiat,fie [i sporadic, de tichete demas\, noi profesorii accept\mce ni se ofer\.

Exist\ categorii sociale carebeneficiaz\ de asisten]\ med-ical\ gratuit\. Profesorii pl\tesctotul.

Se mai vorbe[te de cele-brele medita]ii. Or fi! Dar cine [ipentru ce se mai duce la medi-ta]ii? Cu admiterile `n`nv\]\m`ntul superior s-a camterminat. ~n acest an, num\rullocurilor oferite de institu]iile de`nv\]\m`nt superior a fost semni-ficativ mai mare dec`t cel alabsolven]ilor de liceu care aupromovat bacalaureatul.

Despre promovabilitate, ces\ mai vorbim? {i `n preuniversi-tar [i `n universitar trece camtoat\ lumea.

Se mai poate discuta despre

medita]ii pentru teste na]ionaledar nu pot fi implica]i doar pro-fesorii de matematic\, limbaromân\, istorie sau geografie. {icum doar absolven]ii din acestan mai sus]in testele na]ionale,

dispari]ia acestui examen varezolva [i aceast\ problem\.

Trag concluzia c\: profe-sorii, `n marea lor majoritate, s`nt

oameni bine preg\ti]i [i sestr\duiesc s\ `[i `ndeplineasc\misiunea `ncredin]at\ de soci-etate. Ei nu beneficiaz\ defacilit\]i extraordinare. Lupt\pentru drepturile lor de 15 ani,

f\r\ s\ fie `n competi]ie cu altecategorii sociale [i, `n general,au dreptate.

PPrrooff.. VVaalleerriiaann PPEERRCC||

T

CCCCOOOONNNNFFFFLLLLIIIICCCCTTTTEEEELLLLEEEE ~~~~NNNN AAAACCCCTTTTIIIIVVVVIIIITTTTAAAATTTTEEEEAAAA {{{{CCCCOOOOLLLLAAAARRRR||||

METODOLOGIILEMETODOLOGIILEEXAMENELOREXAMENELORNA}IONALENA}IONALEDIN 2007DIN 2007

Subiectele lla ttestele nna]ionale [[i bbac vor ffi ppublicate ppe ssite-uul MMinisterului

Educa]iei pp`n\ lla ddata dde 115.01.2007

inisterul Educa]iei [i Cercet\rii (MEdC) a f\cutschimb\ri `n metodologiile examenelor na]ionalece vor avea loc `n 2007, printre acesteanum\r`ndu-se reducerea num\rului de zile [i a dis-ciplinelor de la bacalaureat, posibilitatea elevilor dea-[i vedea lucr\rile dup\ afi[area rezultatelorfinale, precum [i r\spunderea disciplinar\ a profe-sorilor. At`t la testele na]ionale, c`t [i la examenulde bacalaureat, subiectele la probele scrise vor fipublicate pe site-ul MEdC p`n\ la data de15.01.2007. Dintre aceste subiecte, `n ziua aferen-

t\ sus]inerii fiec\rei probe, va fi extras\ varianta pentrurezolvarea c\reia va fi elaborat, `n cursul aceleia[i zile,baremul de corectare. Totodat\, MEdC a hot\r`t s\ acordenota maxim\ tuturor candida]ilor care au ob]inut premii laolimpiadele interna]ionale la disciplinele la care ace[tia sus]inprobe. Din calendarul examenului de bacalaureat au fost elimi-nate patru zile- num\rul de zile pentru probele orale au fostreduse de la [ase la patru, iar din zilele alocate evalu\riilucr\rilor candida]ilor au fost eliminate dou\. De asemenea,num\rul disciplinelor de la examenul de bacalaureat a fostredus la probele E (de la 116 la 111) [i F (de la 71 la 11).

O alt\ noutate se refer\ la faptul c\ elevii au posibilitateas\-[i vad\ lucrarea, la cerere, dup\ afi[area rezultatelor finale.~n privin]a recorect\rii lucr\rilor contestate, aceasta va fi efec-tuat\ la nivelul jude]ului de care apar]ine centrul de examen. ~ncazul `n care s`nt contestate lucr\ri care au ob]inut note ini]ialecuprinse `ntre 4,50 [i 4,99 sau o not\ cel pu]in egal\ cu 9,50,nota definitiv\ va fi cea ob]inut\ `n urma recorect\rii. Dup\finalizarea corect\rii lucr\rilor pentru fiecare disciplin\ `n parte,acestea vor fi desigilate imediat, pentru trecerea notelor `n ca-talog.

De asemenea, au fost revizuite programele [colare pentrucele dou\ examene [i implicit bibliografia necesar\. ~n celedou\ metodologii a fost introdus un capitol distinct privindr\spunderea disciplinar\. Astfel, toate cadrele didactice impli-cate `n organizarea [i desf\[urarea examenelor na]ionale(membri ai comisiilor, evaluatori, supraveghetori etc.) vorsemna cu Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii un contract `n carevor fi precizate explicit drepturile [i obliga]iile fiec\rei p\r]i.Ministerul Educa]iei precizeaz\, `ntr-un comunicat remis pre-sei c\ va reglementa `n timp util cuantumurile [i modalitateade plat\ a tuturor celor implica]i `n desf\[urarea examenelor.Metodologiile de examen pentru testele na]ionale [i bacalau-reat au fost publicate pe site-ul MEdC, www.edu.ro (sec]iuneaNout\]i).

M

ULTIMA OR| LA ROMAN

PPaagg.. 22 APOSTOLUL septembrie 2006

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Lumin\ pentru suflet [i societate - valoarea orei de Religie ast\zi

DESPRE SALARIILE PROFESORILOR

""FFIIIINN}}AA UUMMAANN|| DD||SSEEAAMM|| DDEE EEVVEENNII-

MMEENNTTEELLEE CCOOSSMMIICCEE""

um\rul 38 al revisteiROMÂNIA LITE-RAR| public\`nceputul unui intere-sant interviu, luat deSimona Vasilacheilustrului matemati-cian [i scriitorSolomon Marcus.Vorbind despretr\s\turile comune

ale semnifica]iei poetice [i celeimatematice, academicianulMarcus ajunge [i la poezie:"Infinitatea este esen]ial\ `ntoate cele trei tipuri de cultur\,dar ca parte a unui principiu maigeneral. Am `n vedere principiulholografic, f\r\ de care miturilenu pot fi concepute. ~n miturifunc]ioneaz\ de obicei ocorela]ie `ntre cosmos [i anthro-pos, fiin]a uman\ d\ seam\ de

evenimentele cosmice; omuleste o parte a univeresului, darnu una oareceare, ci o partecare poate da seam\ despre`ntregul univers. A fi poet`nseamn\ a fi `n stare s\ vezi`ntr-o frunz\ toate frunzele, `ntr-uncopac to]i copacii lumii. ~ntr-unfel, poetul `nveste[te lucrurile cuo capacitate holografic\,descoper\ generalul de indivi-dual".

RREEVVIISSTTEELLEE LLIITTEE-RRAARREE,, ~~NN PPEERRIICCOOLL

DDEE AA DDIISSPP||RREEAADDIINN PPEEIISSAAJJ

Anul acesta, acel nou `nfiin]atorganism care se cheam\ FondulCultural Na]ional a `mp\r]i at`t deechitabil sumele de subven]iipentru revistele literare, `nc`tunele dintre ele, de mare pres-tigiu chiar, risc\ s\ nu mai apar\deloc. Despre acest lucruvorbe[te `n ancheta f\cut\ derevista LUCEAF|RUL criticul lite-

rar Nicolae Manolescu: "IdeeaMonei Musc\ de a externalizafondul de venituri a fost bun\,pentru c\ a luat din m`na unorfunc]ionari ai ministerului dreptulde a acorda subven]ii. Dar, p`n\la urm\, v\z`nd numele mem-brilor juriilor, am constatat c\ nucunosc dec`t o singur\ persoan\

competent\ `n probleme literare.~n locul unor func]ionari apar ni[tenecunoscu]i. ~n asemeneacondi]ii nu m\ mir\ lipsa de cri-terii, cum s-a v\zut, `n acordareasubven]iilor din luna iulie, anulacesta. Reviste tradi]ionale [iimportante precum Via]aRomâneasc\, Luceaf\rul,Contemporanul, Jurnalul literar,au fost depunctate, altele,obscure, au primit sume impor-tante".

""VVAASSIILLEE AALLEECCSSAANN-DDRRII,, OOFFIICCIIAALLIIZZAARREEAA

IIDDEENNTTIITT||}}IIII""

Un interesant eseu desprevia]a clasicului Alecsandri scrie`n num\rul din august al revisteiATENEU profesorul Ioan D\nil\,nem]ean de-al nostru, stabilit la

Bac\u. Acesta promoveaz\ideea deschiderii unui muzeudedicat vie]ii poetului `n urbeaBac\ului: "Una din cele mai clareconsemn\ri privitoare la proprie-t\]ile familiei Alecasandri `nBac\u este datat\ 28 martie1867, c`nd arhitectul [ef al urbei,M. Climescu, realizeaz\ un plande situa]ie cuprinz`nd, printrealtele, "Locul D. VasileAlecsandri" tat\l poetului. ~n

perimetrul acestui loc se afl\unul din cele mai vechi imobiledin jude]ul Bac\u, adic\ o cas\boiereasc\ de tip vernacular,`nregistrat\ `nc\ din anul 1980drept obiectiv de patrimoniu cul-tural na]ional sub `nscrisul "Cas\`n care s-a n\scut poetul VasileAlecsandri". Argumentareaapartenen]ei, a[a cum a fostcomunicat\ atunci Ministeruluiculturii, apar]ine Mariei Berbece,conductor arhitect".

""DDUUMMNNEEZZEEUU NNUU DDIISS-TTRRIIBBUUIIEE TTAALLEENNTTUULL

CCAA PPEE NNII{{TTEE AAJJUU-TTOOAARREE SSOOCCIIAALLEE""

R\spunz`nd unei `ntreb\ri alui C\lin Ciobotari, `ntr-un inter-viu publicat de revista DACIALITERAR|, nr. 4/2006, despreistoria sa literar\ recent ap\rut\,criticul Alex {tef\nescu zicedespre propria-i carte: "Dac\

spun c\ e o carte prosat\, de ceregret\ (cei care o denigreaz\;n.n.) c\ nu fac parte din ea? Caaspect `ns\ cartea este fru-moas\ [i d\ impresia c\ `i con-sacr\ pe scriitorii prezen]i `n ea.(...) Din o mie de scriitori, doarc`]iva s`nt, cu adev\rat, valoro[i.Este adev\rat c\ to]i scriitorii tre-buie aprecia]i pentru acest ero-ism, pentru ca dintr-o mie doarc`]iva s\ reu[easc\. Dumnezeunu distribuie talentul a[a, ca peni[te ajutoare sociale. Doar uniiau noroc. La loteria vie]ii numaiunii c`[tig\. Vreau s\ v\ spun c\eu nu-i ur\sc pe cei care nu autalent, dimpotriv\, `i stimez.Aproape c\ le-a[ s\ruta m`na c\au aceast\ `ndeletnicire. Efoarte frumos s\ scrii, `ns\ nupo]i s\ min]i. Adic\, `n literatur\conteaz\ doar rezultatele".

OOCCHHEELLAARRIISSTT

a ultima [edin]\ a Consiliului Jude]ean al Ligii C.S.D.R.ne-au fost puse `n fa]\ spre dezbatere dou\ documentesurprinz\toare.

Unul este un proiect de fuziune a marilor confedera]iisindicale CC..NN..SS..LL..RR.. FFrr\\]]iiaa,, BB..NN..SS..,, CC..SS..DD..RR..,, MMeerriiddiiaann [idou\ noi confedera]ii spion, ap\rute peste noapte:MMeettrroorreexx [i AAttllaass, `ntr-o singur\ confedera]ie na]ional\,Confedera]ia General\ a Muncii. (La dialog a refuzat s\participe Confedera]ia ""CCaarrtteell AAllffaa"").

Cel\lalt document, este tot un proiect de statut al noiiconfedera]ii, axat mai mult pe structura organizatoric\ anoii confedera]ii [i mai pu]in pe elementele de fond ale

activit\]ii sindicale `n etapa actual\.Neparticiparea uneia din cele mai puternice confedera]ii sindicale,

"Cartel Alfa", la dialog [i elaborare unilateral\ a celor dou\ proiecte dec\tre dl. Stan- Secretar General al C.N.S.L.R.- Fr\]ia- ridic\ de la`nceput un mare semn de `ntrebare asupra seriozit\]ii [i temeinicieiunei asemenea ac]iuni.

Din febra capetelor `ncinse ale [efilor C.N.S.L.R.- Fr\]ia a ie[itchiar [i un grafic pe etape de desf\[urare a ac]iunilor, `n a[a fel `nc`t `nluna decembrie pl\nuita fuziune s\ se reuneasc\ `ntr-un prim Congresde fundamentare a Confedera]iei Generale a Muncii, unde s\ sealeag\ o structur\ de conducere dup\ nominalizata din etapa actual\.

O simpl\ interpretare a acestor elemente preg\titoare permiteoricui o remarc\ c`t se poate de logic\: nu g`ndul unei unific\ri deesen]\ a mi[c\rii sindicale care s\-i confere mai mult\ for]\ `n lupta cuputerea [i patronatul, motiveaz\ resortul intim al ac]iunii, ci o nou\`mp\r]ire a scaunelor de sus [i a puterii, noi func]ii `n sfera de influen]\dospesc `n str\fundul con[tient sau incon[tient al unor asemenea [efide confedera]ii.

Iat\ de ce atitudinea noastr\ fa]\ de aceast\ fuziune este c`t sepoate de clar\ [i tran[ant\. Am fost [i s`ntem pentru unitate sindical\.Vom milita mereu [i vom participa la orice dialog deschis cu toate cele-lalte confedera]ii, dar de pe alte pozi]ii [i cu alte principii.

Mai mult chiar, pentru mi[carea sindical\ din `nv\]\m`nt noi nechinuim de vreo 15 ani buni[ori s\ reu[im o unificare trainic\ a celor 4federa]ii (F.S.L.I., F.E.N., "Spiru Haret" [i "Alma Mater") [i n-am reu[itp`n\ `n momentul de fa]\. A[a c\ dezideratul nostru `nc\ r\m`ne vala-bil: mai `nt`i s\ ne unim `ntre noi [i apoi s\ s\ ne unim [i cu al]ii.

Iat\ de ce ideea fuziunii ni se pare generoas\, ea r\m`ne `npicioare [i vom `ncerca fiecare confedera]ie [i federa]ie `n parte s\ dis-cut\m, de jos `n sus, posibilitatea `nf\ptuirii ei, dar f\r\ s\ ne pripim, `ntimp, pe etape, cu consult\ri [i schimb\ri de opinii permanente [i, dac\`n final se va impune fuziunea, o vom realiza. Modul concret `n care seva realiza va fi `ns\ rezultatul comun, validat de fiecare Federa]ie [iConfedera]ie `n parte. Dar p`n\ atunci mai e drum lung [i greu, a[a c\v\ invit s\ medit\m foarte serios cu to]ii [i s\ ne exprim\m opiniile [i`ntre noi, dar [i `n pres\, neuit`nd `ns\ o clip\ de obiectivele noastreapropiate, nivelul de trai, statutul de munc\, salarizarea [i libert\]ile [idrepturile noastre.

Este o prim\ luare de pozi]ie [i o invita]ie la un dialog deschis. V\a[tept\m la masa dezbaterilor.

Secretar eexecutiv aal SS.L.I.C. NNeam]prof. {{tefan CCORNEANU

L

N

SCHIMB|RI DE ESEN}|SAU DIVERSIUNISTRUCTURALE ~N

MI{CAREA SINDICAL|

UN SEISM SINDICAL

PPaagg.. 33APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

septembrie 2006

"NU NE ESTE TOTUNACUM {I CU CINE NE ~NFR|}IM"

Reevista pprreeseei lliteerrarree

(Urmaare ddin ppaag. 11)

atelor, `nc\ motivde disput\ `ntremarile confedera]ii.De fapt, ele s`ntdoar administratori,pentru c\ propri-etar a r\masUGSR-ul, care nua fost desfiin]atniciodat\.

- CCuumm vvee]]ii pprroo-cceeddaa `̀nn ccoonnttii-

nnuuaarree??- CNSLR Fr\]ia a elaborat

un proiect de fuziune [i unul destatut, `n care e clar c\ [i-autras turta pe spuza lor, adic\dac\ s-ar face cum doresc ei,celelalte confedera]ii ar fi`nghi]ite de CNSLR. Or, rapor-tul de for]e, `n acest moment,s-a schimbat. Dac\ CNSLR eracel mai puternic, acum lucrurilenu mai stau chiar a[a. {i

CSDR este o for]\ puternic\,de[i este o confedera]ie mainou\, `nfiin]at\ abia `n 1996.

Noi am spus c\ dorim ofuziune, o `mprosp\tare afor]elor sindicale, dar nu neeste totuna cum [i cu cine ne`nfr\]im. Dorim s\ ne vin\aproape cei care au acelea[iprincipii ca [i noi, care cred `nvalorile adev\rate aleconvie]uirii, dac\ vre]i, ca s\ nufolosesc vorbe mari. Uit`ndu-ne`n jur, la alte confedera]ii s`ntlideri implica]i politic, au fost [iunele acuza]ii de implicare `nafaceri [i nu am dori ca, la unmoment dat, anatema s\ fiepus\ pe to]i.

La Consiliul Na]ional alCSDR am hot\r`t s\ continu\mdiscu]iile, dup\ aceea noi, `nteritoriu, s\ ne consult\moamenii, ceea ce am [i f\cut, [is\ trimitem ni[te propuneric\tre Confedera]ie.

- {{ii ccee pprrooppuunneerrii aauu pplleeccaatt

ddiinn NNeeaamm]]?? - S`nt [apte propuneri: 1.

Recens\m`ntul corect al mem-brilor de sindicat din confede-ra]iile interesate de fuziune; 2.Constituirea la nivelul CSDR aunui grup de lucru care s\ ela-boreze un proiect de fuziune [iun statut, cu respectarea prin-cipiilor democratice [i pe bazadatelor recens\m`ntului; 3.Organizarea `n teritoriu a unor`nt`lniri `ntre reprezentan]ii uni-unilor jude]ene `n vedereainventarierii punctelor devedere comune [i divergente,ca baz\ a negocierilor la niveljude]ean a eventualelor alian]e[i fuziuni; 4. Crearea uneialian]e sindicale, ca structuripremerg\toare fuziunii; 5.Continuarea discu]iilor numaicu confedera]iile reprezenta-tive la nivel na]ional interesatede alian]e [i fuziune. Noi dorims\ discut\m inclusiv cu CartelAlfa, dar nu cu sindicate care

nu au rang de confedera]ie. 6.P\strarea identit\]ii uniunilorjude]ene pe perioadafunc]ion\rii eventualelor alian]e[i respectarea autonomiei uni-unilor teritoriale rezultate `nurma procesului de fuziune.Am f\cut aceast\ propuneredeoarece `n proiectul de fuzi-une prezentat, uniunilejude]ene, care s`nt prelungirile`n teritoriu ale confedera]iilor,nu aveau nici un fel de compe-ten]e; 7. Neimplicarea politic\a persoanelor alese `n organis-mele de conducere la niveljude]ean [i na]ional ale noiistructuri sindicale.

~n momentul `n care am ziss\ elabor\m un proiect propriual CSDR, primul principiu va fineimplicarea politic\ a noiistructuri sindicale. Nimeni nupoate s\-mi dea un exemplu cucineva din confedera]ia noastr\care a fost sau este implicatpolitic.

c

RRRRAAAAIIIIUUUULLLL FFFFRRRRAAAANNNNCCCCOOOOFFFFOOOONNNNum orice poveste frumoas\ are`nceput [i sf`r[it et Sommet-ulFrancofoniei din Micul Pariss-a finit. Iubitorii limbii [i civi-liza]iei franceze s-au delectatcu concerte, spectacole, vizite(Castelul Pele[ din Sinaia). AXI-a Conferin]\ a [efilor de statsau de guvern av`nd franceza`n comun a fost consemnat\ `nistorie. A r\mas o amintire.Sper\m noi, pl\cut\. Cu poze"de familie" [i suveniruri:

[epcu]e, tricouri, pliante. Frumos, nu?De ce admir\m Fran]a? Pentru c\

s`ntem francofoni cu mult `nainte deapari]ia `n martie '70 a Organiza]ieiInterna]ionale a Francofoniei. S`ntem fran-cofoni de c`nd "ai no[tri tineri" la Paris`nv\]au. Precizare: pe vremea luiEminescu [i mai `ncoace. Argumente?"Furculisionul" lui Guli]\ [i maimu]\relilefran]uze[ti ale Chiri]oaiei: "bonsoir", "aurevoire". S\ n-o uit\m pe Brigitte Bardot,cea care a salvat maidanezii pe vremeafaimosului primar Lis. Tot din fr\]ietate, fot-bali[tii de la Steaua au f\cut "blat" cuLyonul, ced`nd cu 3- 0. Ba mai mult, i-amaplaudat la p\r\sirea stadionului.

L\s`nd gluma la o parte trebuie s\recunoa[tem c\ civiliza]ia francez\ a influ-en]at [i impresionat multe popoare. }aranoastr\, dintotdeauna o mic\ insul\ alatinit\]ii `ntr-o mare a slavilor, a v\zut `nFran]a pe sora ei mai mare. De aceeaiubim limba lui Voltaire `n dauna limbii luiJdanov. Europa e un spa]iu civilizat `n carecultura francez\ [i-a rezervat, cu elegan]\[i inteligen]\, un loc important. Curtoazia,setea de frumos, spiritul, boema [i c`tealtele au leg\tur\ direct\ cu civiliza]iafrancez\. Limba francez\ e un mod devia]\. Cu un parfum sim]it doar de oameniisub]iri.

Raiul francofon `n care s-a transformatRomânia la sf`r[itul lui septembrie, a fost`n aten]ia mass-mediei. A[a am aflat c`]iluneti[ti au protejat oaspe]ii, c`te blonde aufost `n suita cum\trului Chirac, c`]i mor]i au`n palmares tirani[orii ciocolatii veni]i lafrancofonie. Tot pe sticl\ l-am v\zut pepre[edintele B\sescu deschiz`nd lucr\rileconferin]ei `ntr-o francez\ torturat\, `n timpce premierul motociclist a declarat r\spicatc\ România "iube[te franceza". ~n spiritfrancofon, TVR1 a difuzat filmul "Aripioar\sau picior" cu celebrul Louis de Funes.

Scopul? O por]ie de r`s nu stric\ nim\nui.Sommet-ul Francofoniei organizat deRomânia a fost o mare reu[it\. "Am vizitat37 de ]\ri, ce-am v\zut la Bucure[ti adep\[it orice `nchipuire"- zicea un oaspete`ntr-un bar de noapte cu un pahar `n m`n\.S\-l credem?

Asta nu `nseamn\ c\ nu s-au auzit [ic`rcoteli. De pild\, anglofilii ziceau cur\utate: "francofonia este o bun\ ocaziepentru Fran]a de a se re`nt`lni cu fostelesale colonii". Alte neajunsuri? {i ploaia asabotat "francofoneala", iar [oferii dinBucure[ti au dat m\runt din buze p`n\ adisp\rut "culoarul unic". Pre[edintelecomunist Voronin, ca [i cel libanez, a zis"niet" francofoniei. E dreptul lui. Orice invi-ta]ie se accept\ sau se refuz\. Nu-i bai!Republica Moldova a intrat din nou `ncazarma ruseasc\.

Paradisul francofon g\zduit de MiculParis a `nsemnat o prim\ integrare euro-pean\ la nivel interna]ional iar mesajulpre[edintelui francez un OK clar. C`nd vaavea loc aderarea adev\rat\ la UE? La 1ianuarie 2007. Ne-am procopsit, neamule!Hai România!

DDuummiittrruu RRUUSSUU

C

Prima zzi dde [[coal\, `̀ntrepolitic\ [[i aaduceri aaminte

estivitatea de deschidere a anului[colar 2006-2007 a stat sub semnulpoliticului, prin vizita pre[edinteluiCamerei Deputa]ilor, Bogdan Olteanu,dar [i sub cea a protestelor, `n fa]aParlamentului protest`nd 10.000 desindicali[ti, `n timp ce unii f\ceauglume despre "c`t de lung ]i-e p\rul".Bogdan Olteanu, pre[edintele CamereiDeputa]ilor, a ]inut s\ fie al\turi de ele-vii nem]eni [i de colegii de partid `naceste momente, iar discursul s\u, ca[i al primarului Gheorghe {tefan, a fost

pres\rat cu glume, aduceri aminte [i mul]umiriadresate dasc\lilor din jude] pentru c\ nu au boico-tat aceast\ festivitate. Sindicali[tii nem]eni nu aufost de acord cu boicotarea `nceperii anului [colar,tocmai pentru a-i proteja pe copii. Totu[i, au partici-pat la mitingul [i mar[ul de protest de la Bucure[ti.

Traseul vizitei pre[edintelui CamereiDeputa]ilor, `nso]it de primarul Gheorghe {tefan,pre[edintele PNL Neam], [i inspectorul general[colar Dorina Drexler, a cuprins: {coala nr. 3,Colegiul Na]ional "Petru Rare[", Colegiul Tehnic"Gheorghe Cartianu", Grupul {colar Economic-Administrativ, Colegiul Tehnic Auto [i {coalaVaduri.

{coala aa `̀nceput sub ssemnul pprotestelor

La mitingul de protest din prima zi de [coal\ auparticipat peste 10.000 de profesori, personal nedi-dactic [i auxiliar care au scandat `n fa]a GuvernuluiRomâniei, cer`ndu-[i drepturile salariale promise `ncampania electoral\. Reprezentan]ii protestatarilorau `nm`nat conducerii Guvernului, Pre[edin]iei [iComisiei pentru `nv\]\m`nt din cadrulParlamentului lista cu revendic\rile celor patrufedera]ii sindicale din `nv\]\m`nt.

~nt`lnirea cu premierul C\lin PopescuT\riceanu [i cu reprezentan]ii Ministerului Muncii,Solidarit\]ii Sociale [i Familiei, MinisteruluiFinan]elor Publice [i Ministerului Educa]iei [iCercet\rii nu a mai avut loc, fiind am`nat\ p`n\miercuri, 20 septembrie. Sindicali[tii au cerut [i laaceast\ prim\ rund\ de negocieri din noul an[colar un proiect de lege privind salarizarea buge-tarilor, care s\ conduc\ la majorarea salariilorcadrelor didactice cu 30-32% `ncep`nd cu 1 ianua-rie 2007 [i cu 30% de la 1 ianuarie 2008, `n 2-3etape.

"~n acest condi]ii, dac\ negocierile de laBucure[ti nu ne vor r\spunde a[tept\rilor, lasf`r[itul s\pt\m`nii Consiliul Na]ional al Federa]ieiSindicatului Liber ~nv\]\m`nt va decide, mai multca sigur, deschiderea conflictului de munc\. Dac\

Guvernul României dore[te o toamn\ fierbinte,atunci de asta va avea parte. Noi nu ne dorim acestlucru, vrem s\ ne vedem lini[ti]i de munc\, `ns\, s-arp\rea c\ nu avem o alt\ solu]ie", a declarat prof.Florin Florescu, pre[edintele Filialei Neam] a FSL~.

Bani ppentru rreabilitarea[colilor aafectate

de iinunda]ii

Guvernul României a alocat, la sf`r[itul luniiaugust, 750.000 de euro pentru refacerea infras-tructurii [colare afectate de inunda]iile din varaanului 2005. Suma alocat\ a fost solicitat\ dejude]ul Neam] `n baza evalu\rii pagubelor produsela nivelul infrastructurii [colare din jude]. Din ace[tibani vor fi realizate lucr\ri de refacere - [arpante,hidroizola]ii, `nvelitori, consolid\ri structuri, par-doseli, tencuieli, t`mpl\rii `n 17 [coli din: Roman,B`rg\oani, R\zboieni, Dragomire[ti, Bote[ti, }ibu-cani, P\str\veni, B`ra, Tarc\u, B\l]\te[ti, Rediu,Ruginoasa, Sagna, Horia, Dochia, Valea Ursului [iPodoleni.

~n luna noiembrie, anul trecut, prefectul ToaderMocanu a dispus constituirea unor colective delucru pentru identificarea [i evaluarea costurilorlucr\rilor de repara]ii la [colile afectate deinunda]iile din vara anului trecut, iar aceste evalu\riau fundamentat solicitarea de fonduri de la guvern.

Banii provin din cele 5,5 milioane de euro, fon-duri PHARE pentru reabilitarea institu]iilor de`nv\]\m`nt afectate de calamit\]i. La aceast\ sum\s-a ad\ugat contribu]ia bugetului de stat drept cofi-nan]are, `n valoare de 1,8 milioane de euro.

Lansarea proiectului "Reabilitarea a 17 unit\]ide `nv\]\m`nt din jude]ul Neam] afectate de inun-da]ii" a avut loc `n sala de [edin]e a ConsiliuluiJude]ean Neam], miercuri, 16 august.

{colile, `̀n [[antier

Pentru c\ nu corespund criteriilor igienico-sa-nitare, 249 de corpuri de cl\diri din cele 168 de[coli cu personalitate juridic\, nu au fost autorizatesanitar, situa]ie care nu difer\ de alte jude]e ale]\rii. Cea mai mare problem\ este cea a alimen-ta]iei cu ap\, dar [i cea a grupurilor sanitarenecorespunz\toare.

Vestea bun\ este c\ ultima rectificare bugetar\a adus jude]ului Neam] pentru investi]ii `n educa]iefonduri fabuloase: o prim\ tran[\ de 70 de miliardede lei vechi [i o a doua de 80 de miliarde de lei. ~nplus, la cele 2 miliarde de lei alocate jude]uluiNeam] pentru achizi]ionarea de mobilier [colar sevor mai ad\uga alte 1,5 miliarde de lei.

La capitolul obiective investi]ionale au fost alo-cate fonduri pentru construirea de [coli noi `nGrum\ze[ti, Bude[ti - comuna F\urei [i pentrureconstruirea {colii Buruiene[ti, care a ars `n lunamai a acestui an.

~n satul Bude[ti, comuna F\urei, elevii voravea parte de o [coal\ nou\ foarte modern\, pe unsistem nou, modular.

Pe capitolul repara]ii capitale au fost alocatefonduri `ndestul\toare pentru {coala nr. 3 "IonCreang\" din T`rgu Neam], pentru un corp decl\dire `nceput [i abandonat acum 9 ani de laColegiul Na]ional "Roman Vod\" din Roman. Tot laacest capitol intr\ [i realizarea unui campus [colarpe un teren p\r\ginit din Roman, destinat elevilordin aceast\ zon\. ~n plus au venit bani pentrurealizarea instala]iei de termie [i pentruachizi]ionarea unei centrale termice la {coala nr. 6din Roman, pentru [arpanta [i t`mpl\ria LiceuluiComercial "Spiru Haret" din Piatra Neam] [i pentru

realizarea unei [arpante la cl\direa fostei {coli nr.6 `n care va func]iona Liceul cu Program Sportivdin Piatra Neam]. Pentru toate aceste lucr\ri tre-buie finalizate proiectele p`n\ la data de 18 sep-tembrie, fondurile estimate ca necesare pentruaceste repara]ii capitale fiind de 55 de miliarde delei.

Din acelea[i fonduri vor fi realizate utilit\]ile la42 de [coli din mediul rural. Asta `nseamn\ c\ vor

fi realizate pu]uri de foraj pentru alimentarea cuap\, acolo unde exist\ aceast\ problem\ [i vor firealizate grupuri saniatre noi `n exteriorul cl\dirilor.~n plus, la majoritatea acestor [coli vor fi realizaterevizii ale instala]iei electrice [i vor fi montate cen-trale termice pe lemne.

Programe de pperfec]ionare lla CCCD

Casa Corpului Didactic Neam] [i-a lansat ofe-rta de programe pentru anul [colar 2006-2007, `ncadrul S\pt\m`nii Por]ilor Deschise.

Directoarea Daniela M\t\saru le-a prezentatinvita]ilor (directori de [coli, inspectori, cadre didac-tice) un raport de activitate al institu]iei pe care oconduce pentru anul [colar trecut, punct`nd at`treu[itele, c`t [i ne`mplinirile.

"Oferta noastr\ de programe de anul acestaeste un mare c`[tig [i un mare succes. Anul trecut29,60% din personalul din [coli a trecut m\carprintr-un stagiu de formare la noi, ceea ce estefoarte mult [i este o cifr\ care ne onoreaz\", a pre-cizat Daniela M\t\saru. "Un alt punct tare a fostcomplexitatea ofertei [colare [i diversitatea ei. Oschimbare de calitate a serviciilor noastre a fostprezen]a noastr\ `n [coli la solicitarea unor direc-tori sau chiar a profesorilor. Cursurile care au`nregistrat cel mai mare succes au fost: Metodeactive `n educa]ie, G`ndire critic\ `n educa]ie,Programul de utilizare a calculatorului. La capitoluldot\ri st\m foarte bine, dup\ cum vede]i, am primitfonduri [i am reu[it s\ schimb\m interiorul CCD,am primit un laborator AEL, softuri educa]ionale [iachizi]ii foarte importante de carte. A[ vrea s\remarc [i calitatea lucr\rilor editate la editura noas-tr\, Alfa. Revista editat\ de noi, {coala modern\,am reu[it s\ ne ]inem promisiunea [i s\ o scoatemperiodic, adic\ de 4 ori pe an" a ad\ugat direc-toarea CCD Neam].

Anul acesta, oferta a fost lansat\ `n toate fi-lialele CCD din jude]: Piatra Neam], Bicaz, Borca,S\b\oani [i Roman. Pe l`ng\ aceste lans\ri, `ncadrul S\pt\m`nii Por]ilor Deschise a fost realizat\o expozi]ie de carte, `n parteneriat cu BibliotecaJude]ean\ "G.T. Kirileanu" [i o activitate educativ\,`n parteneriat cu Liceul Comercial "Spiru Haret" dinPiatra Neam], pe tema "Cartea [i meseriile ei".

~n 2006-2007 CCD Neam] lanseaz\ nu maipu]in de 38 de programe adresate cadrelor didac-tice, directorilor [i inspectorilor asisten]i, cum ar fi:Cursuri AEL - ini]iere [i utilizare program, Curs deinformatic\ (dou\ module), Educa]ie pentru infor-ma]ie `n mediile rurale defavorizate - Promovareainova]iei pedagogice, Managementul educa]iei decalitate, ~nv\]area creativ\, Managementul dife-ren]elor [i egalitatea [anselor, Educa]ie pentrus\n\tate `n [coli, Integrare european\,Managementul proiectelor de cooperare euro-pean\, ~nv\]area prin joc didactic, Curs pentru bi-bliotecarii [colari [.a.

Oferta CCD Neam] poate fi consultat\ at`t lasediul ei din Piatra Neam], c`t [i la filialele din jude].

Angela BBRUDARU

F

DIN NOU, SEPTEMBRIE

PPaagg.. 44 APOSTOLUL

ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII

septembrie 2006

~nv\]\m`ntul nem]ean, la cump\na vremiiLLuunnaa aauugguusstt [[ii pprriimmaa ppaarrttee aa lluunniiii sseepptteemmbbrriiee aauu ffoosstt ccuu aaddeevv\\rraatt ffiieerrbbiinn]]ii ppeennttrruu

`̀nnvv\\]]\\mm`̀nnttuull nneemm]]eeaann pprriinn eevveenniimmeenntteellee ccee ss-aauu ssuucccceeddaatt `̀nnttrr-uunn rriittmm aammee]]iittoorr.. PPee ll`̀nngg\\mmii[[ccaarreeaa ddee ppeerrssoonnaall [[ii ffiinnaalliizzaarreeaa bbaaccaallaauurreeaattuulluuii aauu aapp\\rruutt bbaannii ppeennttrruu iinnvveessttii]]iiii `̀nniinnffrraassttrruuccttuurr\\,, ssuummee ccuu aatt`̀tteeaa zzeerroouurrii ppee ccaarree nnuu llee-aa mmaaii vv\\zzuutt NNeeaamm]]uull pp`̀nn\\ aaccuumm,, iiaarrssiinnddiiccaallii[[ttiiii [[ii-aauu rreelluuaatt aaccttiivviittaatteeaa oorrggaanniizz`̀nndd mmaanniiffeessttaa]]iiii ddee pprrootteesstt [[ii `̀nntt`̀llnniirrii ccuu pprree-mmiieerruull TT\\rriicceeaannuu [[ii aall]]ii rreepprreezzeennttaann]]ii aaii GGuuvveerrnnuulluuii..

\spunsul la aceast\`ntrebare ne esteoferit de Laurent deVargas, `n Istoriasecret\ a Templi-erilor, traducere deNicolae Constan-tinescu, Editura ProEditur\ [i TipografieS.R.L., Bucure[ti,2002.

Lucrarea reprezint\ uncomplex [i elaborat studiu cecomprim\ munca de cercetarea autorului, care zugr\ve[teevenimentele istorice cu mareacurate]e [i impar]ialitate.Lectura c\r]ii reprezint\, pen-tru publicul larg, varianta ceamai apropiat\ de adev\rulistoric. O lume fascinant\ [imisterioas\ a unor oamenidemni [i curajo[i, `n acela[i

timp c\lug\ri [i cavaleri,cunoscu]i sub numele deOrdinul Militar Templier dinIerusalim, luptînd sub deviza

„non nobis, Domine, non nobis;Sed Nomini Tuo Da Gloriam!".

Pîn\ nu demult, mul]i con-fundau ordinul templierilor cuun cult religios ciudat sau cu oform\ a masoneriei. Foartepu]ini sînt cei care cunoscadev\rata istorie a Templierilor[i mai ales condi]iile `n care aufost desfiin]a]i de c\tre papaPius al II-lea la insisten]eleregelui Filip cel Frumos. Cumeste [i firesc ne `ntreb\m ce rola jucat Biserica Romano-Catolic\ (Papalitatea [i apara-tul inchizitorial) [i ce rol a jucatpoliticul `n acest proces. Istoria„oficial\" a cavalerilor templierieste dublat\ de o alta mult mai

pasionant\. ~ntreb\ri precum: ~l rene-

gau Templierii pe Iisus?Practicau sodomia? ProfanauCrucea [i obiectele liturgice?Adorau un idol sub forma unui]ap? A existat cu adev\rat unblestem al templierilor ce s-aab\tut ulterior peste cei impli-ca]i `n procesul lor? etc., `[ig\sesc r\spunsurile motivate`n paginile c\r]ii lui Laurent deVargas. Istoria Templieriloreste o istorie plin\ de eveni-mente nea[teptate: fidelitate [itr\dare, fapte nobile [i josniciiumane, comori pierdute, ritu-aluri secrete etc.

Finalul lucr\rii con]ine trei

anexe `n care sînt prezentate:actul de acuzare al Templierilor`ntocmit de curia pontifical\ `n117 puncte, extrase din regula-mentul secret al ordinului, mariimae[tri ai ordinului de la `nte-meietor (Hugues de Payns,1118) pîn\ la moartea luiJacques de Molay (18 martie1314).

Pasiona]ilor de literatur\ [iaventuri le recomand carteaUltimul templier, semnat\ deRaymond Khoury [i ap\rut\ laEditura Nemira, 2006.Ac]iunea romanului se petrece`n anul 1291, `n regatul latin alIerusalimului. Cartea abor-deaz\ ultimul mare mister, ulti-

ma speran]\ a umanit\]ii [isecretul ultimilor cavaleri.Tezaurul Cavalerilor Templierireprezint\ un secret pe careRaymond Khoury `l dezv\luie`ntr-un thriller palpitant. OrdinulTemplierilor...o cheie pentrupor]ile ferecate ale istoriei, oc\l\torie f\r\ tihn\ `napoi, de-alungul secolelor, o goan\ f\r\oprire dup\ ultimul mare misteral omenirii, dup\ cea mai maretain\ a cavalerilor templieri.Romanul a fost tradus `n peste30 de limbi.

Prin lectura celor dou\c\r]i, cititorul `[i va face oimagine obiectiv\ de ansamblua istoriei reale a cavalerilorTemplului din Ierusalim.

Drd. MMIHAIFLOROAIA

Procesul Templierilor - religios sau politic?R

ictorul {tefanPotop a avutabilitatea de a-[i denumipersonala, pecare a deschis-o la Galeriile"Lasc\r Vorel"din Piatra-N e a m ] ,"CHIPURI".

Pentru c\este [i nu este vorbadespre "portret" `naceast\ expozi]ie. Dac\ne referim la cele 13uleiuri de pe o simez\ as\lii (plus un [evalet!),sîntem `n zona portretului,conform sensului consa-crat al termenului, unde

chiar vom recunoa[teuneori modelul, `n lucr\rilemai vechi (fiind reunite aicitablouri realizate de-a lun-gul anilor), concepute"realist"; categorie `n careintr\ [i dou\ autoportreteale artistului. ~n alteuleiuri, `ns\, identitateasubiectului se estom-peaz\ `n favoarea sur-prinderii unei expresii, aunei atitudini, a uneiatmosfere... Astfel, {tefanPototp face deja un pasc\tre "chipul" investit cusensuri trans-personale,c\tre discursul -comentar-iul compozi]ional caredep\[e[te provocareaini]ial\, din realitate.

Dar partea cea maiinteresant\ a expozi]iei [icare acoper\ cu adev\rattitlul ei am g\sit-o pesimeza de vizavi, `n cele14 lucr\ri de grafic\. ~nprimul r`nd trebuie obser-vat c\, iat\, {tefan Potop`[i dovede[te m\estria [i`n aceast\ tehnic\,aparent simpl\, dar imedi-at demascatoare a nepri-ceperii. Or, el trece cu briotestul [i se lanseaz\ `ncompozi]ii bine echilibrate[i sugestive, unde "chipul"femeii ocup\ prim-planul.De[i nu lipsesc accentele[arjate [i nici parafrazele.Inciziile avangardiste, deasemenea.

P

ed cu degetu' la tîmpl\ (pîn\ cînd `mi vine r\u),~ncercînd `nv\]\mîntul a-l pricepe, sub H\rd\u,Ozeneu c\zut din ceruri transilvane, din erat\,Peste [coala româneasc\ umilit\ [i stresat\.Nu s-a stins, `nc\, scandalul cu subiectele la BAC{i vînzarea lor `n pia]\, la en gross, sau, poate, vrac,{i nici cel de prinprejurul Testelor Na]ionale,Care-au fost adjudecate tot pe cîteva parale,C\ ministrul, pus pe [otii, ([i pe site, nu pe furi[,)Scoate-o fi[\ de notare (sub deviza: Je m'en fiche)A directorilor care, dup' un an de munci par[ive,Conform legii optz\[patru, primesc calificative;

Numai c\ aprecierea se d\ dup\ un punctajPus `n dreptul unei sarcini (strecurat\-n portbagaj!),Sarcin\ care, la rîndu-i, n-are nici o leg\tur\Cu directorul de [coal\ [i cu-a dumnealui cultur\.Ca discu]ia s\ fie, cum se zice, la obiect,Iar quod erat demonstrandum f\r\ de nici un defect,Voi `ncepe pledoaria `ntrebîndu-v\ cum poateCel mai bun supermanager una sut\ puncte scoateCînd, pentru acela[i lucru, chiar de este `mbr\cat

Sub echivalente forme,de n ori e[ti depunc-tat(!?):Spre exemplu-n clasaopta, un elev dac\ `]ipleac\Unde taic\-su [i m\-sa `la[teapt\ (f\cînd clac\),Tu nu ai nici o putere, cadirector, s\-l opre[ti,Decît s\-i vorbe[ti zicîn-du-i: -M\, Gheo, m\nenoroce[ti! Dac\ nu termini aicea[coala, unde-s eu direc-tor,M\ desfiin]eaz\ \[tia, ce

r\spund la -domn inspector!{i, `ntr-adev\r, punctajul de cinci ori e-avariat:Prima dat\ c\ elevul [coala a abandonat,Fapt ce-atrage dup\ sine furti[agul (ce ho]ie!),

{i din rubrica numit\ ,,dac\ ai repeten]ie''.Cele dou\ (-n unu!) cazuri, mic[orînd (observi u[or,)Promovarea (comunist\), iar e[ti ars! (chiar bini[or).Se-n]elege c\ plecatul e absent [i la testareIar admiterea nu poate s\-l bage-n calculatoare!{i de-aici alte belele pe-al directorului cap,Care vede cum punctajul `n aval o ia la trap!Alt exemplu unde pentru o aceea[i chestiuneE[ti penalizat de numai patru ori (ce inimi bune!)Este dat de efectivul de copii afla]i `n satCe, dac\ n-atinge pragu' lui H\rd\u, e[ti depunctat:C\ nu te implici cum trebe `n via]a comunit\]ii{i c\ de aceea-i zero cre[terea natalit\]ii!

Iar de reu[ita-i bun\ la licee n-ai un dram De noroc, pentru c\ astfel nu e[ti director de SAM!Dar nu scapi numai cu aste depunct\ri independente De voin]a ta lovit\ crunt, f\r\ menajamente!C\ci la [coala f\r\ arte [i f\r\ de meserii

{

AAnnuu ll 44nnrr .. 11 55sssseeeepppptttteeeemmmmbbbbrrrriiiieeee

2222000000006666

septembrie 2006PPaagg.. 55APOSTOLUL

(Urmaree ddin nnum\rultreeccut)

vanghelia dup\ Luca(1, 26): "Iar `n luna a 6-atrimis a fost `ngerulGavriil de laDumnezeu, care i-aporuncit strig`nd "S\ teduci `n Nazaret,cetatea Galileei, laFecioara Maria, care

vie]uie[te `n mare sfin]enie `n casab\tr`nului dulgher Iosif, logodniculp\zitor al Ei [i s\ g\te[ti loc iscusit,ales [i vrednnic `ntrup\rii iubituluiMeu Fiu" (...) Voievodul `ngerilor aintrat `n camera cea mai din\untruunde era [i vorbind lini[tit c\treD`nsa, a zis: "Bucur\-Te ceea cee[ti plin\ de Dar, Domnul este cuTine. Binecuv`ntat\ e[ti `ntre femei"(...) "Nu te teme Marie, c\ ai aflatHar `naintea lui Dumnezeu [i iat\vei z\misli `n p`ntece [i vei na[te Fiu[i vei chema Numele Lui Iisus" (...)"Se va pogor` peste Tine [i putereaCelui Prea`nalt Te va umbri", iarMaria r\spunde: "Iat\ roabaDomnului, fie mie dup\ Cuv`ntult\u..."

Odat\ cu cuv`ntul acesta, DuhulSf`nt s-a pogor`t [i Cuv`ntul luiDumnezeu S-a z\mislit `n p`nteceleEi cel pururea fecioresc. R\spunsul"Fie" este rodul DaruluiDumnezeiesc care locuia `ntr-`nsa.La cuv`ntul lui Dumnezeu- "Fie", zis`n timpul zilelor crea]iei a ie[it a[ade minunat `ntregul Univers, iar lacuv`ntul Preacuratei Fecioare - "Fie"s-a s\v`r[it z\mislirea [i `ntrupareaM`ntuitorului: "Cuv`ntul Trup S-a

f\cut [i S-a s\l\[luit `ntru voi!"Sf`ntul Ioan Damaschin, vorbind

despre modul z\mislirii Cuv`ntului [ial `ntrup\rii Domnului Dumnezeu,zice: "Dup\ asentimentul SfinteiFecioare, Duhul cel Sf`nt S-a pogor`tpeste Ea, cur\]ind-o [i d`ndu-i pu-terea de a na[te. Atunci a umbrit-o`n]elepciunea enipostatic\ (...) ca os\m`n]\ Dumnezeiasc\ [i [i-aalc\tuit Lui, din s`ngele Ei, Trup`nsufle]it cu Suflet ra]ional [icuget\tor, p`rg\ fr\m`nt\turii noas-tre (...) ~nsu[i cuv`ntul lui Dumnezeus-a f\cut ipostas\ Trupului (...) C\ciCuv`ntul Dumnezeiesc nu s-a unitcu un trup care exista aparte maidinainte, ci locuind `n p`nteceleSfintei Fecioare. {i-a construit f\r\s\ fie circumscris `n ipostasa Lui,din s`ngele curat al purureaFecioarei, Trup `nsufle]it cu Sufletra]ional [i cuget\tor. Pentru aceeanu vorbim de om `ndumnezeit, ci deDumnezeu `ntrupat". (Sf. I.Damaschin- Dogmatica, pg. 147-148).

Troparul Bunavestirii nume[teFecioara "Templu sfin]it [i s`n demaic\ mai presus de ceruri".

Sf`ntul Ioan Gur\ de Aurnume[te Bunavestire "prazniculR\d\cinii" `n sensul de `nceputabsolut al noului eon.

Toat\ for]a dogmei mariologiceconst\ `n evenimentul z\mislirii luiDumnezeu. Orice formulare a aces-tei taine este st`njenitoare [i aicimai mult ca oriunde se impunet\cerea apofatic\. Aceasta pos-tuleaz\ modera]ie `n afirma]iilecatafatice, respectul `n fa]a Taineicare trebuie "cinstit\ `n t\cere" mai

mult ca oric`nd.Fecioara este dogma cea vie,

adev\rul des\v`r[it `n f\ptur\; `ntrupul ei cel d\ruit lui Hristos to]ioamenii au devenit p\rta[i la fireadumnezeiasc\ a Cuv`ntului. Cu c`tDumnezeu se "`nnomene[te" [i `laduce pe om mai aproape de nivelulS\u, f\c`nd dintr-`nsul chip aidomaLui, cu at`t afirm\ m\re]ia proprieiSale idei despre om, ca replic\ aCelui Ce Este.

Taina z\mislirii doar "C`ntareaC`nt\rilor" (8,6) o c`nt\: "iubirea estetot at`t de tare ca moartea, ba maitare dec`t moartea [i Dumnezeueste cel ce o tr\ie[te, iar dup\ El-to]i ai S\i". Fecioara trece prima prinmoartea f\cut\ neputincioas\ [i deaceea canonul care se cite[te `nceasul mor]ii oric\rui credincios seadreseaz\ ocrotirii ei materne: "~ntruAdormire, N\sc\toare deDumnezeu, lumea nu ai p\r\sit",c`nt\ Biserica, c\ci `ntr-`nsa lumeadevine deja "f\ptura cea nou\".Maica Domnului `ntruchipeaz\harul, iubirea dumnezeiasc\ deoameni.

"Femininul se exercit\ la nivelulstructurii ontologice; el nu estecuv`ntul, verbul, ci a fi, esse, s`nulf\pturii" (1). N\sc\toarea deDumnezeu z\misle[te Pruncul sf`nt, ̀ id\ trupul s\u, `n care se manifest\con]inutul, cuv`ntul, puterea, lucrarea:"Inim\ curat\ zide[te `ntru mine,Dumnezeule, [i duh drept `nnoie[te`ntru cele din\utru ale mele" (Psalmul50, 11).

Masterand DDumitri]aVASILCA

((CCoonnttiinnuuaarree `̀nn nnuumm\\rruull vviiiittoorr))

"Chipurile""Chipurile"lui {tefan Potoplui {tefan Potop

CezarCezar }UCU - }UCU - A 57-a scrisoareA 57-a scrisoare

((CCoonnttiinnuuaarree `̀nn ppaagg.. 66))

MAICA DOMNULUI - Expresie a iubiriilui Dumnezeu pentru oameni

BUNAVESTIRE

E

TINERE CONDEIE ROMA{CANE

PPaagg.. 66 APOSTOLUL septembrie 2006

SEPTEMBRIE 22006

~n numerele anterioare au fost sem-nalate urm\toarele anivers\ri de per-sonalit\]i pedagogice nem]ene:Teodor Naum, 1/1891; M. Lupescu,5/1862; Teodor Crive], 6/1861;Eugenia Didilescu, 7/1910; N. Dinu,7/1938; N.N. Popa, 7/1952; C.V.Gheorghiu, 9/1916; Al. Lambrior,10/1846; I. Cr\ciun, 10.1910; I.Rotaru, 11/1924; Eduard Covali,11/1930; Eugen Herovanu, 13/1874;

dr. C.I. Istrati, 16/1850; V.A. Trifu, 17/1869;Alberto Cirillo, 17/1878; I. Luca, 19/1909; EugenCiochin\, 21/1920; Victor Savin, 23/1905; Victor}\ranu, 25/1901; Vasile Bogrea, 26/1881; AristideCaradja, 28/1861. {i comemor\rile: 12/1983, I. Luca;

14/1925, Ermil Istrate; 20/1977, V. Chiri]escu;25/1922, M. Stamatin; 26/2000, C\t\lin Stupcanu. ~n num\rul din septembrie 2005 al revistei

didactice "Apostolul", prof. univ. dr. VictorT\n\sescu a publicat valorosul articol "Atest\ridocumentare din. sec. XVII de biserici [i preo]i `nB\l]\te[ti [i Ghind\oani", un model [i un `ndemnpentru asemenea necesare cercet\ri. 1 septembrie este `nceputul Anului Nou

Bisericesc `n Biserica Ortodox\ Român\. 1/1908 e numit revizor [colar pentru clasa

a II-a, `n jud. Neam], ilustrul institutor LeonMrejeriu. `n num\rul din septembrie 1935 al revistei

pietrene "Preocup\ri didactice", `nv\]atul N.Manca[ a publicat pertinentul- `nc\ actual-"Necesitatea re`nvierii didacticii `n `nv\]\m`ntulprimar". ~n septembrie 1935 apare la P. Neam]

revista "Preocup\ri didactice", sub redac]ia profe-sorului Virgil Dobrescu [i a institutorului PetreButnariu. 20/1898, s-a inaugurat, `n prezen]a minis-

trului Spiru Haret, localul {colii primare de b\ie]inr. 3 din P. Neam], construit de directorul Gh.Nicolau (azi parte a {colii nr. 2). 24 sept. 1858, s-a `nfiin]at {coala primar\

de fete nr. 1 din P. Neam] cu dou\ clase, direc-toare Elena Radovici.

Prof. TTraian CCICOARE

ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII

REMEMOR|RIPEDAGOGIGE

NEM}ENE

(Urmaree ddin ppag. 55)

cade emul de director (duc\-s\-se pe pustii)S\ mai amintesc din cele treisprezece fili[oare,(Ce constituie-`mpreun\ Fi[a deevaluare),{i minunea de cerin]\ care teoblig\ s\-]iFaci numaidecît `n [coal\ clase deminorit\]i,Dar nu-]i spune [i de care na]ieminoritar\S\ ai profii [i [colerii: rrom\ sau de

cea maghiar\?{i nici statul de pe unde s\-i aduci (nu amhabar),C\ al nostru-i, cum se [tie, românesc [i unitar;Iar cum limbile rroman\ [i maghiar\ sîntrelicveTrebe s\ ca]i alte dou\ pentru clasele bi-lingve. Zice]i dumneavoastr\ dac\ cel ce fi[a a creatE la minte-ntreg, sau dac\ poate fi recuperat!Iar ministrul de mai poate, de-`ndat\ ce `l las\F\r\ puncte pe director dac\-n limbi nu are

clas\!Mai ad\uga]i la asta (de[i este cam tardiv,)Faptul c\ punctajul unui [ef e dat de colec-tiv!~n zadar are, s\racul, zeci de c\r]i ([i devaloare)Dac\ masa de profesori ce o cîrmuie nuare!V-a[ mai pune la-ncercare nervii ce v-aumai r\mas,Chiar cu riscul de a-mi pierde ultimiibemoli din glas,Amintindu-v\ [i alte standarde europene{i criterii dup\ care sînt mînca]i cu tot cupene{i cu fulgi bie]ii directori, ce [i-ar pune, darnu pot,Cap\t zilelor sub ap\, dar nu au bazin de-`not,{i nici apa necesar\, cum e stipulat `n fi[\,

Document ce-]i sap\-nsuflet [i `]i las\-n eu oni[\Cît s\ vezi cumadev\rul e acum laorizont{i dreptatea lîng\ dîn-sul (f\r\ ca s\ mi[te-nfront),A[teptînd cuner\bdare ceasurilece vor bateOra doisprezece pen-tru cei de la inspec-torate.Pîn' atunci sta-voi pegînduri (tot director deTazl\u?)~ntrebîndu-m\: ceoare va mai curge dinhîrd\u?Peste-nv\]\mînt reforma cît\ vreme s-o prelinge?Candela-i cît va mai arde? Lumini]a cînd s-o stinge?

(DDin vvolumul SSccrisori [[i bbleesteemee)

SCCeezzaarr }}UUCCUU --

AA 5577--aa ssccrr ii ssooaarree

"UN Z~MBET~N AMURG"

Trec flori [i frunze `n pustiu{i nimeni nu le-ajunge,C\ci urm\ ele nu mai las\Doar un fior, un g`nd ce-apas\.

Tot ce r\m`ne este golP`nde[ti [i cau]i... nu g\se[tiO flor\ de-amintiriUn z`mbet `n priviri.

El piere-n umedul amurg{i diminea]a apare iar,C`nd via]a plin\ de amar,Lacrimi ce fierb curg `n zadar.

Al ro[ului amurg acum,Amprenta [i-a l\satIar ochii mei vestesc din nouAl vie]ii s\rutat.

Maria- MMagdalena LLIAHU

~NGERIIDE PE P|M~NT

Aripi de `ngeri puternici,aripi r\zb\t\toare,Fr`nturi de cer senin [iraze salvatoare,Veghind asupra noastr\,neobosi]i nicic`nd;P\rin]ii sunt `ngerii de pe p\m`nt!~n zborul sinuos sprelargul infinit,Ne stau al\turi,ne `ndrum\ negre[it;ne lumineaz\ calea [i delicat, duios,Ne dau tot ajutorul,pentru un zbor frumos.

Paul- AAndrei CCOBZARIUClasa a III-a, {coala S\b\oani

"PESTE {I DUP|GRANI}E"

S`nt un om cu caracter, neuroni, am un hotel,P\cat c\ n-am bani `n pung\, foamea d\ s\ m\str\pung\;Merg pe strad\ lini[tit, peste mine d\ un jeep,Din el coboar\ dou\ picioare `nc\l]ate ca atare,De pe geam `i v\d conturu', parc\ l-am v\zut launu:Antena care prezint\ [tirile ce te fr\m`nt\;M\ scobesc apoi `n minte, vreau s\ devinpre[edinte,S\ stau cu burta la soare, m`ine plec pestehotare;Anglia, Fran]a, Italia, lapte [i miere, asta-icalea!A plecat... azi beton toarn\, e furnic\ european\.Fiindc\ a devenit insect\ [i cazarea e infect\;Cic\-i d\ salaru-n p\r]i, n-are nici bani dechilo]i;Dup\ doi[pe luni de munc\ s-a-ngro[at praful`n pung\,Stomacul i s-a lipit de spate- un gre]os scheletcu acte.

~nc\:El... a revenit `n ]ar\- cer[etor ce vrea s\ cear\Sfat pentru cel ce nu [tie: `n UE românii-[i iauce nUE.

Bogdan EENACHEGrupul {colar Industrial Materiale de

Construc]ii Roman

"DISTAN}A"Lini[tea acoper\ fiecare fo[net, `l macin\Aerul absoarbe suneteleChiar [i marea se stinge `n lini[teTotul tace-n nimic.Pedeapsa e distan]a,strat peste strat, f\r\ sf`r[it,dintre cerul inimiic\tre dragostea de departe.Nu exist\ lumin\ s\-]i ajung\p`n\ la g`nduri,Nu exist\ lumin\,{i tu e[ti departe, [i pleoapele mele se odihnesc

pe jum\tate.Tr\iesc `ntr-un vis de dragoste `nchisCare `mi tulbur\ g`ndurile[i m\ `nf\[oar\[i m\ afund `n trecutul nostru,`ncet, pl\p`nd [i f\r\ speran]\.Nu exist\ lumin\ pentru mine.

Oana- CCristina NNICHITEANGrupul {colar "Vasile Sav" Roman

Pagin\ lliterar aartistic\realizat\ dde

prof. VValerian PPERC| [i pprof. MMirela MMIHOC

Liceul nr. 3 Roman

PRE - ZICEREee ssppuunnee,, ddeeoobbiicceeii,, cc\\ cceerruull ee pplliinn ddee sstteellee.. UUnniiii ddiinnttrree nnooii nnuu vv\\dd aacceesstt lluuccrruu.. SSppuunn cc\\cceerruull ee `̀nnsstteellaatt [[ii-aatt`̀tt.. AArraarreeoorrii nnee pplleecc\\mm `̀nn ffaa]]aa aassttrreelloorr.. SS`̀nntteemm ddiissppuu[[ii ss\\ dd\\mmccrreezzaarree cceelloorr ccee llee ssiimmtt cc\\lldduurraa [[ii ssee llaass\\ mm`̀nngg`̀iiaa]]ii ddee lluummiinnaa lloorr.. DDaarr ppeennttrruu aaccee[[ttiiaa,,pp\\mm`̀nnttuull nnuu aarree ffoorrmm\\,, iiaarr pprriimm\\vvaarraa vviinnee ddee mmaaii mmuullttee oorrii ppee aann.. NNuummaaii cceelloorr aallee[[ii ss\\vvaadd\\ cceerruull lluummiinn`̀nndduu-ssee nnooaapptteeaa llii ssee ssuuppuunnee nnaattuurraa ccuu aaddeevv\\rraatt.. NNuummaaii lloorr llii ssee`̀nnff\\]]ii[[eeaazz\\ rroottiirreeaa ppeerrppeettuu\\ aa aassttrreelloorr,, ppeennttrruu cc\\ eeii ppoott vveeddeeaa lluuccrruurrii ccee aarr rr\\mm`̀nneeppuurruurrii nneebb\\nnuuiittee.. IIaarr aattuunnccii cc`̀nndd nnee iiaauu ddee mm`̀nn\\ ss\\ nnee aarraattee mmiinnuunniilloorr ssuufflleettuulluuii lloorr,, ttrree-bbuuiiee ss\\-ii uummpplleemm ddee rreeccuunnoo[[ttiinn]]aa nnooaassttrr\\.. PPrriinn eeii ddeevveenniimm pp\\rr]]ii aaddeevv\\rraattee aallee uunnoorrlluuccrruurrii nneevv\\zzuuttee.. PPrriinn eeii pprriinnddeemm ccoonnttuurr.. PPrriinn eeii rreeaalliizz\\mm cc\\ ssuufflleettuull nnoossttrruu ppooaattee ffiiffrr`̀nnttuurr\\ ddee iinnffiinniitt.. PPrriinn eeii vvoomm gguussttaa lluuccrruurrii nneebb\\nnuuiittee ddeevveenniinndd mmaaii ffrruummoo[[ii..

IIuubbii]]ii-ii ppee aaccee[[ttii ooaammeennii rraarrii ccaa ppuullbbeerreeaa sstteellaarr\\,, nn\\ssccuu]]ii ssuubb zzooddiiaa ffeerriicciitt\\ aa ttaalleennttuulluuii......prof. MMirela MMIHOC

S

ENIGM|

\ afund `ntr-un abisAl melancoliei, al triste]ii [i alpl`nsului.

M\ afund `ntr-un abisAl m\rii de lacrimi{i nu e cale de `ntoarcere...Nu pot s\ m\ salvez.Nu [tiu [i nici n-am cum,S`nt legat\ de gre[elile ce le-am f\cut,S`nt un e[ec al p\rin]ilor,S`nt ne[tiin]a c\r]ilor,S`nt r\ul ce l-am f\cut,

S`nt suferindul netratat...{i totu[i... nici eu nu [tiu ce s`nt.

ETERNITATE

A[ vrea m\car o vorb\S\-mi [opteasc\ v`ntul.Mi-a[ dori m\car o privireS\-mi redea soarele.Visez s\ aud m\car o dat\ c`ntulP\s\rilor raiului... [i-a[ vreaS\ mai am parte de iubirea ta.

Dorin]a sufletul mi-l sf`[iePrecum gerul ce sc`r]`ieZ\pada sub talpa celui suferind.Visez la eternitate...Eternitatea al\turi de tine.

Claudia SSORLESCUclasa a X-a

TU

C`nd lumea din jur e-o masc\,Parc\ ai vrea s\ te acoperi cu noriS\-i faci pe to]i s\ te urasc\,{i-apoi s\ mori.

S\ nu mai crezi,Nimic s\ nu mai [tii~n `ntuneric s\ te pierzi

Apoi lumin\ tu s\ fii.

S\ ne apari mereu `n visDeasupra tuturor s\ stai,S\ ne `ndrumi spre paradis{i calea s\ ne-o dai.

Dar tu la noi renun]i,Nu vrei s\ ne mai vezi,Nu vrei s\ ne mai cru]i,Credin]a ai s\-]i pierzi.

NEGRU

Am prea mult negru `n g`ndire,{i-n via]\ n-am s\ reu[escS\-mi duc visul la `mplinire,~n negru-am s\ m\ pr\bu[esc.

Prea mult a[ vrea s\ zborDar v\ ur\sc [i v\ iubesc,~mi voi da via]a umbrelor,~n negru-am s\ m\ pr\bu[esc.

Vlad NNASTASIUclasa a XII-a

C~ND SS| IIUBE{TI...

Atunci c`nd noaptea se-mplete[te cu ziua,C`nd stelele dispar `n ne[tire{i roua coboar\ timid\ pe flori,Iube[te [i crede `n iubire!

C`nd soarele naiv se-apleac\ spre mun]i{i razele-i alunec\ sfioase `n lac,C`nd noaptea `ndr\zne[te s\ calce ale zileipun]i,Iube[te [i f\-i vie]ii pe plac!

C`nd norii mohor`]i se duc `n dep\rt\riuitate{i lini[tea o sim]i `n aer, e peste tot,C`nd cerul se-mbrac\ `n haine colorateIube[te din suflet, cu sufletul tot!

C`nd cerul se scutur\ de ploi [i furtuni{i pl`nge cu lacrimi de ghea]\,C`nd petale de flori de jos po]i s-aduni,Iube[te, iube[te-o pe via]\!

Anda IIGNATclasa a IX-a

ZIUA ~~N CCARE SS-AA TTRASCC ii nn ee tt rr aa gg ee `̀nn nn oo ii ??-- MM oo rr ]] ii ll oo rr dd ii nn '' 88 99 --

~nc\ o noapte de somn,poate o ultim\ or\ de vise[i strig\te: Libertateee!!!

~ntins pe drum, nu s`nt beat,doar c\zut la p\m`nt,Dar m\ scutur [i-mi spun:Respir... `nc\ respir...

Cine trage `n noi?

Chibzuit\ cale dea c\dea secera]i cajertf\ promis\ libert\]ii

a dou\mii-[i-ceva-de-ani.

Libertateeeee!Respir... `nc\ respir...

C`nd mor]ii cu sutele,pream\rit fie s`ngele lor`nmuiat `n asfalt,[i mamele lor pl`nse.- Unde e[ti, Doamne,s\ vezi?

Libertateeeee!Respir... respir... respir...

Matei IIUREAclasa a XI-a

MEREU

R\nit\, trecut\ prin apele t\cerii,Alerg`nd printr-o ploaie de spiniF\r' de-avea timp s\ simt atingerea miresmei...Fugind mereu de ceea ce urmeaz\ a veniPe urmele pe care voi p\[i din nou{terg`nd mereu lacrimile ce vor urma s\ curg\;L\s`nd s\ izvorasc\ f\r\ [ir s`ngele de speran]\;Crez`nd c\ totu[i r\s\ritul soarelui `mi va sur`de;C\ut`nd s\ ies dintr-o negur\ ce m\ sufoc\;Lovit\, cu mii [i mii de r\ni, ca `ntr-o st`nc\netocit\,Str\puns\ de cu]ite s`nger`nde de neputin]\,Atras\ ca un magnet de zilele- ntunecate alesuferin]ei;~mi e din ce `n ce mai greu s\ m\ ridic,S\ m\ adun `n urma nesf`r[itului de `nceput.

Raluca CCIUBOTARUclasa a X-a

BUCURIA MMEA...

Privesc `n ochii t\i de m\rg\ritar[i v\d un univers luminatde raza cereasc\ a sufletului t\u.

E[ti tot ce am mai scump pe lume,cel mai frumos dar de laDumnezeu.Ochii t\i `mi lumineaz\ via]a,z`mbetul t\u `mi alint\ sufletul,Iar glasul t\u e un c`ntecce-mi vindec\ inima.Doar tu e[ti BUCURIA MEA.

STEAUA MMEA

~n via]a mea o stea a ap\rut{i str\luce[te numai pentru mine.O str`ng `n bra]eParte din mine.{i totu[i... visez.

STEAUA MMEA

~n via]a mea o stea a ap\rut{i str\luce[te numai pentru mine.O str`ng `n bra]e eu [i o s\rut,E doar a mea, o parte din mine.

S`nt cerul ei, s`nt luna pentru ea,S`nt `ngerul ce o vegheaz\.Doar ea e alinarea mea,Doar ea... steaua mea.

Chiar dac\-i noapte sau e zi,E e mereu cu mine.~mpart cu ea necazuri, bucurii,Doar l`ng\ ea mi-e bine.

{i [tiu, cu mine ea va fi mereu,Doar ea, lumina sufletului meu.Ea m\ va sprijini `n via]\.E steaua mea, a mea speran]\.

Ioana -AAndreea SSTAHIEclasa a XI-a

DD ii nn cc rr ee aa ]] ii ii ll ee ee ll ee vv ii ll oo rr dd ee ll aa CC oo ll ee gg ii uu llTT ee hh nn ii cc ““ GG hh ee oo rr gg hh ee CC aa rr tt ii aa nn uu ”” PP ii aa tt rr aaNN ee aa mm ]]

M

atul {oim\re[ti (comuna Brusturi-Dr\g\ne[ti, jude]ulNeam]) este o comunitate rural\ cu valen]e `nscrise `n isto-ria Moldovei, dar [i `n opera sadovenian\, cu descenden]inumero[i, care prin activitatea lor cinstesc numele de,,[oim\re[tean''.

Spiru Haret spunea: ,,...dac\ `nv\]\torul ar considerarolul s\u terminat `ndat\ ce a dat strict cantitatea [i felul demunc\ pentru care este r\spl\tit, el ar fi un bun slujba[, darnu [i-ar merita numele de apostol cu care se glorific\ [i nuar fi un bun patriot''.

~nv\]\toarea Agripina Preutu [i profesorul VasilePreutu, au reu[it, `n monografia Satului {oim\re[ti - cinciveacuri de existen]\ demn\, s\ ilustreze cei cinci sute de

ani ai localit\]ii lor natale cu date pline de semnifica]ii, rezultate dinstudiul am\nun]it al cadrului natural `nconjur\tor [i al fenomenelorsociale ce au avut loc de-a lungul timpurilor.

Abordînd o cercetare minu]ioas\ [i [tiin]ific\, dar [i pe baza uneicunoa[teri profunde a {oim\re[tilor, autorii monografiei au reu[it s\produc\ locuitorilor acestui sat o bucurie deosebit\.

Monografia satului {oim\re[ti ofer\ celor interesa]i aspecte dinmunca oamenilor care au tr\it [i tr\iesc, au muncit [i muncesc peaceste locuri, precum [i aspecte ale evolu]iei acestei comunit\]i `ntimp.

Lucrarea este [i un sprijin pentru cercet\torii ce vor dori s\ o con-tinuie sau s\ o completeze [i trebuie precizat c\ autorii au manifestato grij\ deosebit\ pentru a eviden]ia tradi]ia bunelor `nd\tin\ri ferind-ode potopul vinovatelor `nnoiri.

So]ii Agripina [i Vasile Preutu au r\scolit ciuvee, au cercetatarhive, au `nfruntat ne`n]elese [i invidioase zîmbete, dar ... ,,biruit-au

gîndul'', vorba cronicarului Miron Costin. Monografia a devenit o reali-tate. S-a tip\rit.

Autorii, `n demersul lor, au verificat cu grij\ informa]iile, f\r\ a avea`n vdere primirea unor laude. Au urm\rit un singur ]el: lucrarea lor s\fie o m\rturie dreapt\, o icoan\ [i un `ndemn pentru viitor.

Gra]ie prietenilor de peste Prut, dar [i a celor de dincoace, so]ii

Preutu, dup\ o munc\ de-o via]\, prezint\ `ntr-o form\ excep]ional\ -con]inut [i grafic\ - monografia Satul {oim\re[ti - cinci veacuri de exis-ten]\ demn\, iar membrii acestei comunit\]i pot fi mîndri reg\sindu-se`n paginile lucr\rii.

Vlad Pohila, ziarist, membru al Uniunii Scriitorilor din RepublicaMoldova, cel care prefa]eaz\ aceast\ carte, men]ioneaz\:,,{oim\re[tii este un sat deosebit, `nscriindu-se pe linia acelor localit\]ide excep]iee , cercetate de faimoasele echipe monografice, constituite[i ghidate de academicianul Dimitrie Gusti. “{oim\re[tii” merit\, trebuies\ tr\iasc\ `ndelung [i prosper pe aceast\ matc\ str\mo[easc\, prins\tenii de azi, prin urma[ii lor [i urma[ii acestora, care, dac\ vor plecade aici, oricum vor reveni [i vor `ndemna [i pe al]ii s\ se `ntoarc\ laobîr[ie''.

~n aceast\ monografie, care con]ine pagini esen]iale din istoriazbuciumat\ a satului {oim\re[ti, [oim\re[teanul de ast\zi [i de mîineva g\si date despre p\rin]ii, fra]ii, bunicii, prietenii s\i, dar [i ̀ ncurajareade a manifesta [i perpetua patriotismul local, de a cinsti cum se cuvinememoria celor c\l\tori]i din aceast\ lume, de a respecta [i pre]ui pe ceicare au adus lumin\ s\tenilor [i, nu `n ultimul rînd, `ndemnul de ap\stra cu sfin]enie tradi]iile [i tot ceea ce s-a creat aici de-a lungulanilor.

Varatec, comuna Agapia, 10 iulie 2006Prof. AAdrian GGÂRBULE}

pensionar

COLEGIUL TEHNIC “GHEORGHE CARTIANU” P. NEAM}

septembrie 2006PPaagg.. 77APOSTOLUL

SARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII

O MONOGRAFIEO MONOGRAFIEINSPIRAT|INSPIRAT|

ormula americanului H.D. Laswel "cine, ce, pe ce cale,cui [i cu ce efect comunic\", inventat\ pentru uzuldemersurilor sociologice cu privire la comunica]iile demas\, poate constitui u[or punctul de plecare `ntr-undemers despre limbajul teatral.

Numai c\, de ast\ dat\, la `ntrebarea CINE, vomavea `n vedere dramaturgul, la `ntrebarea CE, operadramatic\, la `ntrebarea PE CE CALE, mediatorul,regizorul, interpretul etc., capabil s\ suscite `n publicmecanisme de identificare apte a `nlesni difuziuneamesajului operei, la `ntrebarea CUI, publicul de teatru,

iar la `ntrebarea CU CE EFECT, pe de o parte amploarea "succe-sului" spectacolului iar pe de alt\ parte amploarea catharsis-ului.

Arta nu este limb\ ci limbaj; prin intermediul operei cineva seadreseaz\ cuiva [i aceast\ comunicare (cod artistic folosindsemne specifice ce transmit un mesaj sau un sens) pretinde s\fim aten]i at`t la emi]\tor c`t [i la receptor.

Stabilirea unui cod fix `n domeniul artei este imposibil\, iarvaria]ia expresiei artistice de la oper\ la oper\ este aproapenelimitat\. Fiecare oper\ are codul ei, semnele artistice nu pot firestr`nse, ci repertoriul lor se `mbog\]e[te mereu, dar `n fiecarecaz- pentru a ne afla `n fa]a unui fapt artistic- compozi]ia esteobligatorie, iar leg\tura cu limbajele deja existente este absolutnecesar\, pentru ca noul produs s\ poat\ fi receptat de con[tiin]aestetic\.

Opera de art\ este unic\, inimitabil\ [i irepetabil\. Nu exist\un repertoriu de semne date pentru o oper\ anume [i nici regulide a le combina, iar semnifica]iile care le corespund s`nt infinite.De aici unele `ncerc\ri de negare a caracterului de limbaj al artei.

Spun`nd c\ artistul conoteaz\ nu trebuie s\ `n]elegem c\ el iaelemente denotate [i le "`ncifreaz\" `ntr-un cod preexistent,`ntruc`t fiecare oper\ are codul ei care poate doar s\ ]in\ seamaca un punct de reper de codul genului sau ramurii respective,dup\ cum poate s\ le [i `ncalce. De asemenea, prin denotare nu`n]elegem retraducerea operei `ntr-un limbaj logico- teoretic,`ntruc`t o asemenea opera]ie nu poate fi dec`t par]ial\, incom-plet\, suspendat\. Intui]ia sensibil\ a operei se `ndreapt\ asupraei ca totalitate, ea se completeaz\ cu fragmente de decodificare,dar nu poate merge niciodat\ p`n\ la cap\t dac\ avem de-a facecu o oper\ de art\ autentic\.

~n cercetarea codului, conceptul de semn artistic este funda-mental pentru c\, constituie elementul sau celula primar\ a lim-bajului artistic, iar materialitatea lui constituie `nsu[i suportul artei.Cuv`ntul, materia plastic\ sau sonor\ s`nt alfabetul oric\reirealit\]i artistice, iar repertoriul de semne ca [i organizarea lorpotrivit anumitor reguli define[te codul. Ar fi gre[it s\ se identifice`ns\ semnul artistic cu materia brut\ din care se alc\tuiescoperele, `ntruc`t acesta ca atare nu reprezint\ nimic [i nu trimitedec`t la sine `nsu[i, dup\ cum ar fi simplist s\ se cread\ c\ luateizolat, `n afara unui context, a unei construc]ii, asemenea ele-mente ar putea s\ aib\ vreo semnifica]ie estetic\.

Mijloc de comunicare [i elaborare a informa]iei semnul une[te`n [i prin el materia [i ideea: materia semnificant\ cu ideea sem-nificat\. Semnul e important nu prin materia sensibil\ pe care oprezint\ ci prin ideea inteligibil\ pe care o reprezint\ [i simbiozadintre semnificant [i semnificat subliniat\ pe planul semiologiei([tiin]a semnelor) generale de un Roland Barthes, se realizeaz\ [i`n cazul esteticului.

No]iunile de semnificat [i semnificant au fost introduse `nlingvistic\ de Ferdinand de Saussure, pentru a fi extinse apoi `norice analiz\ semantic\ a unui limbaj, constituind cei doi termeniai rela]iei reprezentate de semn. ~n viziunea structuralist\, semni-ficatul nu este un lucru, ci reprezentarea psihic\ a acestuia, inden-tificat `ndeob[te cu con]inutul [i neput`nd fi definit dec`t `n interi-orul procesului de semnificare. Semnificantul este cel ce poart\sensul `ntr-o form\ constituit\, av`nd o structur\ determinat\ [ireprezent`nd un mediator materializat `ntre obiect [i receptorul lui.

Cre[terea distan]ei dintre semnifica]ia ideal\ [i semnificantulmaterial duce la elaborarea unor idei din ce `n ce mai generale.Plec`nd de aici, Henri Wald conchide aforistic: "istoria culturii esteistoria stiliz\rii semnificantului [i abstractiz\rii semnifica]iei".

Ceea ce d\ nota specific\ a artei, nu este neap\rat inventareaunui repertoriu nou, necunoscut c`t faptul c\ semnele s`nt reunite`n compozi]ii individuale, irepetabile. Dar, pe bun\ dreptate, sepoate afirma c\ unicatele nu s`nt proprii numai artei ci ele pot fi`nt`lnite [i `n [tiin]\, de aceea trebuie subliniat faptul c\ semnulartistic nu este numai conven]ional, dar, c\ spre deosebire de altesemne, el nu transmite un mesaj c\ruia materia `n care seexprim\ `i este indiferent\, ci unul care se postuleaz\ drept scop[i care nu poate fi deslipit de sens.

~n fapt, deci, mesajul artei nu se poate desp\r]i de limbajul ei,sensul este inexistent `n afara construc]iei de semne care-lexprim\. Aceast\ calitate a simbolului artistic de a nu se puteadezlipi de suportul s\u ([i simbolul nu este dec`t unul dintresemne) a fost remarcat\ de Tudor Vianu, ca a numit-o imutabili-tate.

Imutabilitatea se refer\ nu numai la leg\tura sensului cuexpresia sa ci [i la imposibilitatea de a schimba locul sau de aelimina semnele `n cadrul compozi]iei finite pe care o reprezint\opera. Semnificantul ca [i semnificatul nu s`nt prin sine estetice;ele devin astfel numai `n unitatea lor orientat\, pentru c\ sensulartistic nu se poate realiza dec`t printr-un complex de semne artis-tice.

~ncerc`nd s\ sintetiz\m accep]iile semnului artistic ar trebui s\subliniem c\ el "este un element al limbajului artistic care nu aresemnifica]ie dec`t `n cadrul unei construc]ii individuale, c\ el trimi-te la o realitate spiritual\ care-l transcede f\r\ ca aceasta s\ sepoat\ desp\r]i de suportul ei, ceea ce-i d\ un caracter imutabil"(Ion Pascadi).

Opozi]ia conotativ- denotativ este una din tr\s\turile princi-pale pentru distingerea limbajului artistic de cel teoretic saucomun. Opera se prezint\ ca o conota]ie complex\ `n care sen-surile diverse s`nt legate nu numai de expresia lor (James Mill), desemnifica]ia de baz\ (L. Bloomfield), ci expresia sistemului sem-nificativ este deja un limbaj (L. Hjelmslev). Opera]ia denotativ\efectuat\ de receptor nu este niciodat\ complet\ `ntruc`t opera nuse las\ decodificat\, redus\ la elemente logice, iar farmecul este-tic `l reprezint\ tocmai `nt`lnirea cu acest obiect c\ruia `i atribuim`ntotdeauna o func]ie sau o semnifica]ie suplimentar\ celei ini]ialesau celei ce apare la prima vedere. Procesul individual descrismai sus se reface la scar\ social\, `n orice epoc\ obiectele estet-ice `ntregindu-se `ntr-un sistem semnificativ mai larg, `n interiorulc\ruia apare conota]ia sau se poate face denota]ia par]ial\.

~n virtutea `ns\[i a dimensiunilor limbajului artistic, ceea ce ooper\ vrea s\ spun\ dep\[e[te `ntotdeauna cu mult ceea ce eareu[e[te s\ spun\; pe de alt\ parte ceea ce el manifest\ este ire-ductibil la ceea ce enun]\ [i totu[i face parte din sensul s\u glo-bal. De aici rezid`nd ceea ce se nume[te `n mod curent ambigui-tate estetic\ [i tot de aici deriv`nd polisemia de nedep\[it a lim-bajului artistic.

Mircea ZZAHARIA(Urmaree `̀n nnum\rul vviitor)

COLEGIUL DDE RREDAC}IE:: Mircea ZZAHARIA; CConstantin TTOM{A; {tefan CCORNEANU

AAPPOOSSTTOOLLUULL LLIITTEERRAARR [[ii AARRTTIISSTTIICC

PPaagg.. 88 APOSTOLUL septembrie 2006

PA{I SPRE ESTETIC|

APA REGAL| - de Mihai HanganuAPA REGAL| - de Mihai Hanganu\rturisesc: nu am [tiin]\despre con]inutul primelordou\ c\r]i de versuri ale luiMihai Hanganu(,,Nostalgii'', Editura,,Universitas XXI'', Ia[i,2004 [i ,,Bucoavnelebucolice ale Bucovinei'',Editura ,,Dram Art XXI'',Ia[i, 2005) despre care amaflat dintr-o not\ liminar\inclus\ `n cea de a treia sacarte ,,Apa regal\''

(Editura ,,Universitas XXI, Ia[i, 2006).Poeziile din placheta de acum sînt

precedate de un ,,certificat degaran]ie'' (a se citi cvînt `nainte sauprefa]\) semnat de Lucian Strochi, celcare, dup\ m\rturisirea autorului, l-a`ndemnat s\ publice prima carte, [iun...,,Autodenun]'' (!-mirarea neapar]ine) subintitulat ,,~n loc de CV'',consider\m noi, o ,,proz\'' autobi-ografic\ ce vine s\ completeze infor-ma]iile din nota liminar\ deja amintit\,un fel de spovedanie a autorului care

nu ascunde nimic din trecutul s\upolitic anterior anului 1989. Ar mai fide ad\ugat [i aprecierile despre ver-surile din primele sale volume,aprecieri semnate de Gheorghe A. M.Ciobanu, Cristian Livescu [i LucianStrochi, incluse pe coperta a IV- a ac\r]ii publicat\ recent.

Cele treizeci [i cinci depoeme ale volumului sînt dis-tribuite inegal `n dou\ com-partimente (I.- ,,Taina toamnelortrecute'' - 21 [i II.- ,,Apa regal\'' -14).

~ntre poezia ,,Speran]\'', caredeschide, nu cred `ntîmpl\tor, aceast\carte, ,,Apa regal\'', [i cea care o`ncheie, ,,Cu orice pre]'' (Citi]i celedou\ titluri `n continuare unul dup\altul.), Mihai Hanganu [i-a a[ezatpoemele `ntr-o ordine gîndit\ cepoate fi sesizat\ cu u[urin]\ de citi-torul cît de cît cunosc\tor al domeniu-lui: mai `ntîi, textele `n care sîntprezente natura, apoi, nostalgia dup\locurile natale `n care a tr\it prima

iubire (,,Pe malul lacului din sat'': ,,Te-a[tept [i azi sub salcia ce plînge, /S\dit\ voluntar pe malul lacului dinsat...''), sentimentul prezent `n toateeste ,,starea de jale'' iar autorul esteconvins c\ ,,adev\rata r\splat\'' o vag\si ,,doar `n speran]\''. Tot `n prima

parte, descoperim [i cîteva,,ocazionale'': ,,La aniversare'', ,,Laziua lui Dan'', ,,Onomastic\'', ultimadintre acestea fiind poezie `n totali-tate, drept pentru care o transcriem `ncontinuare: ,,G\se[te timp s\ visezi -te va `n\l]a spre stele / G\se[te timps\ fii bun - e singura cale spre fericire/ G\se[te timp s\ iube[ti [i s\ fii iubit- este privilegiul zeilor / G\se[te timps\ prive[ti `n jur - ziua-i prea scurt\ s\fii egoist / G\se[te timp s\ rîzi - estemuzica sufletului // De la Mihaela,

Cristina, Elena [i Dan''.~n aceast\ prim\ parte poeziile

sînt scrie `n manier\ clasic\ [i se v\dcu ochiul liber ecourile din Alecsandri[i Eminescu, dar [i din lirica popular\,autorul versificînd cu u[urin]\, stre-curînd neologismul `n rime c\utate,

deseori inedite.Partea a doua este

populat\ de poeziile deatitudine, unele inspi-

rate din faptul diverscotidian (,,Balada stîn-

cilor''), cu accente pamfletare(,,Contemporane''; iat\ ultima strof\:,,M\ simt tr\dat, m\ simt confuz, /Nimic nu-i clar, e mult abuz, / {i-nfruntea unor demnitari st\ scris: /<Ce-I ilegal, azi totul e permis.`''),altele abordeaz\ problemele la zi dinpolitica intern\ (,,Prezen]e'') sau inter-na]ional\ (,,Nelini[te''), cu fiecarepoem putîndu-se constata o acumula-re a vehemen]ei poetului care aver-tizeaz\: ,,Plînsul românului a`nghe]at, / Ochii lui caut\ mereu spre

cer, / Vîrful Ceahl\ului ]ine loc debusol\, / Prin Cheile Bicazului unduieun asfin]it `ntristat, / Am s\ trec iar\[ila meseria de oier, / Iar bîta ]intat\ ovoi folosi `n loc de epistol\.'', dovedin-du-(se) ne c\ nu-i este indiferent\starea `n care a ajuns românul: ,,Copii[i nepo]i cutreier\ z\rile, / {i-aup\r\sit ]ara, [i-au abandonat fra]ii...''

Vor fi [i voci, probabil, care-i vorcontesta lui Mihai Hanganu talentul`ntr-ale poeziei pentru faptul c\ nuscrie `n manier\ modern\: f\r\ rim\,f\r\ ritm [i, mai ales, lipsit\ de stri-den]e de limbaj. S-ar putea. Dar ceeace nu-i va putea nimeni repro[a estevocea sa unic\ `n care se simte sin-ceritatea omului con[tient c\ are cevade spus semenilor [i face acest lucrucu fermitate, cu claritate scriind textede o factur\ cu care nu ne-am mai`ntîlnit des `n ultimii ani, avînd grij\ s\evite facilul care doar pe ici pe colo amai sc\pat exigen]ei sale.

Constantin TTOM{A

NNNNooootttteeee ddddeeee lllleeeeccccttttoooorrrr

M

SCENA, ~NTRE LIMBAJ {I MESAJA.B.C. teatralA.B.C. teatral

“Juc\ria de vorbe” pe scena T.T. Regia Alexandru DABIJA. ~n foto: Constantin

GHENESCU, Gheorghe D|NIL| [i Ana CIONTEA

F

Aspecte aale sstimul\riicreativit\]ii [[colarului mmic

a intrarea `n [coal\ copilul are un puter-nic spirit inventiv, exprimat prin tendin]ade a f\uri diverse lucruri (desene, cola-je, jocuri, povestiri create etc.), maireu[ite sau mai pu]in reu[ite.

{colarul mic este `ncîntat de pro-dusele create de el, fapt care-i stimu-leaz\ exprimarea f\r\ re]inere aresurselor personalit\]ii sale. Esen]acreativit\]ii [colarului `ncep\tor are deobicei un caracter ludic [i se manifest\`n crearea juc\riilor de tot felul: zmeie,vapora[e din hîrtie, s\biu]e din lemn,

coroni]e din flori (feti]ele mai ales) etc. ~n timp ce pre[colarul are o fantezie spontan\,

original\ [i bogat\, la [colarul mic fantezia devinedin ce `n ce mai `ngr\dit\ de solicit\rile diverse ale[colii. Acum copilul `ncepe s\ simt\ teama de a nugre[i, de a realiza cît mai corect sarcinile date.Aceasta se exprim\ [i prin nevoia de a folosi riglapentru a trasa diferite linii [i a se ajuta de gum\ pen-tru a realiza desene sau a corecta cifre sau literescrise gre[it. Psihologul A. Gessel consider\ vîrstaprimului an de [coal\ ca „vîrst\ a radierei", ceea cearat\ c\ acum copilul sesizeaz\ gre[elile [i dore[tes\ le `ndrepte.

~nv\]\torii antreneaz\ din ce `n ce mai pu]in ele-vii `n ac]iuni inedite, de crea]ie, majoritatea motivîndc\ nu au timp suficient pentru realizarea multiplelorsarcini formulate de programa [colar\. {i chiardac\, `n cazuri fericite, se formeaz\ deprindericorecte de citit-scris [i socotit la majoritatea elevilor,ace[tia din urm\ nu se pot bucura pe deplin deactivit\]i libere [i cu caracter creativ, deoarece, pede o parte au mai r\mas cî]iva elevi cu care`nv\]\torii mai au de lucru `n corectarea deprinde-rilor instrumentale amintite, iar pe e alt\ parte, deobicei, cei foarte buni primesc, ca r\splat\, sarcinisuplimentare de lucru. De aici pîn\ lasupra`nc\rcare, printr-o mare varietate de concen-trare, de efort sus]inut sau de dificultate, nu mai estedecît un pas, care adesea este f\cut, ceea ce con-duce la oboseal\ ori la surmenaj. Astfel, copilulobosit nu mai este spontan, nu mai are dorin]\ de ase juca cu ideile.

Apari]ia `nv\]\rii, ca activitate fundamental\,

modific\ modul de raportare a copilului la realitateadin jur, acesta devenind mai atent [i mai responsabil[i cu ac]iunile [i preferin]ele sale. Jocul devine acti-vitate compensatorie, cu rol de odihn\ activ\ pentru`nv\]\tur\.

Totu[i mai ales `n primii doi ani de [coal\, joculcontinu\ s\ fie o preocupare tentant\ pentru copil,ocupînd o bun\ parte din timpul s\u zilnic, oferindu-iacestuia teren fertil [i variat de manifestare a creati-vit\]ii. Ac]iunile ludice care au note mai mult sau maipu]in de creativitate constituie c\i [i premise pentrudezvoltarea ̀ nsu[irilor menite s\ duc\ la n\scocireade produse noi [i originale, cu valoare atît indivi-dual\, cît [i social\.

Mînuirea unor obiecte (obiecte casnice, uneltede lucru, instrumente simple din gospod\rie) `i ofer\posibilitatea copilului de a combina diferite mi[c\ri [ide a descoperi diferite utiliz\ri ale acestora.

Jocurile de construc]ie `i ofer\ copilului posi-bilit\]i mai mari de a reproduce `n felul s\u lumea [iactivitatea adul]ilor, de „a se implica" prin joc `n via]asocial\. {colarul mic simplific\, modific\ sauadaug\ elemente noi obiectelor [i activit\]ilor.

Odat\ cu jocurile de crea]ie, problema creati-vit\]ii se exprim\ `ntr-o form\ nou\, manifestîndu-sediferen]ieri `ntre cei cu mai multe idei creative [i ceicu mai pu]in\ imagina]ie creativ\. {colarul micdep\[e[te `ncet pragul vie]ii concrete [i cunoscute,asociaz\ elemente [i fapte cunoscute, inventînd

altele noi [i `n acord cu percep]ia [i dorin]ele sale. Posibilit\]ile de ac]iune ale obiectelor create de

copii sînt multiple [i adeseori surprinz\toare.{colarul mic manifest\ atrac]ie [i empatie fa]\ deobiectul pe care l-a creat sau personajul pe care-linterpreteaz\, investe[te ̀ n acestea tr\iri emo]ionaleintense, suferind mult dac\ cineva i-a stricat juc\riasau i-a minimalizat jocul. Pentru personajul s\u,copilul este atît actor, dar [i regizor, ori poate chiarcritic, dac\ acesta nu corespunde unor exigen]e alesale.

Un rol important pentru stimularea creativit\]iielevilor `l au jocurile didactice `n [coal\ (literare,logico-matematice, de cunoa[tere a mediului `ncon-jur\tor). Acestea ofer\ posibilitatea copilului de aface asocia]ii subtile privitoare la elementele [imaterialele de joc, de a face combina]ii noi, de ag\si solu]ii neb\nuite de c\tre adult. De aceea`nv\]\toarea trebuie s\ treac\ peste solu]ia identi-ficat\ de el, ba chiar s\ modifice, dac\ e posibil,algoritmul de lucru pentru a stimula inventivitateaelevului.

Structura jocului la [colarul mic dobînde[te uncon]inut mai complex [i mai cultivat datorit\ domi-nantei activit\]ii de ̀ nv\]are [i a condi]iilor de timp decare dispune elevul. Adesea elevii coreleaz\ jocurilecu rezultatele [i atitudinea fa]\ de `nv\]\tur\. Eleviibuni prefer\ de obicei jocurile de asamblare [i con-struc]ie de aparate, juc\rii mecanice, telefoane,strategii sau jocuri de competi]ie: jocuri de table, debile, [ahul etc. Copiii mai firavi au preferin]\ pentrujocurile mai lini[tite, pentru activit\]i de creare [iasamblare de juc\rii: modele de avioane, b\rci cumotor de juc\rie, p\s\ri, zmeie, jocuri cu cuburi etc.

Jocurile permit [colarilor mici s\ exploreze, s\experimenteze, s\-[i asocieze ideile cînd se joac\`n grup, s\ caute [i s\ g\seasc\ idei noi pentrureu[ita `n competi]ie. Avem informa]ii c\ `n alte sis-teme de ̀ nv\]\mînt, precum cel australian, ̀ n [coal\se utilizeaz\ `ntr-o pondere crescut\ `nv\]area pebaz\ de joc didactic pîn\ `n clasa a VI-a. ~n [coalaromâneasc\, la `n clasa `ntîi, jocul se folose[te deobicei `n activit\]ile `n completarea unei lec]ii, daradesea r\mîne foarte pu]in timp pentru acesta.Alteori activit\]ile dorite sub form\ de joc nu aucaracteristicile activit\]ii ludice, fie din nerespectareade c\tre `nv\]\tor a specificului jocului (atractivitate,momente de surpriz\), fie dintr-o organizare defici-tar\ ori selectarea de jocuri neadecvate vîrstei copi-ilor. La clasele II-IV locul jocului `n lec]ii este tot maidiminuat, din dorin]a de a lucra cît mai bine sarcinileprecizate de programele [colare.

A[adar, educatorii [i p\rin]ii trebuie s\ tratezecu seriozitate jocurile [colarilor mici, nu doar capierdere de timp, ci atît ca un mijloc de cunoa[tere[i de `nv\]are, cît [i ca premis\ pentru formarea

`nsu[irilor creative [i realizarea de produse noi [ioriginale.

Odat\ cu `nceperea [colii, [colarul mic esteacaparat de numeroase probleme perceptive(urm\rirea imaginilor [i textelor din manuale,folosirea instrumentelor de scris, respectarea regu-lilor de lucru) [i de efort intelectual. De la activitatealudic\ predominant\ `n gr\dini]\ se trece de multeori brusc la activit\]ile „serioase" de `nv\]are aliterelor, a cifrelor, de analiz\ a cuvintelor, dedescifrare a textelor, de rezolvare a problemelor etc.

Stimularea poten]ialului creativ se poate realizala toate disciplinele de `nv\]\mînt, `n m\sura `n caresînt g\site c\ile de motivare [i exersare a acestoraptitudini. Aria curricular\ Limb\ [i comunicareofer\ elevului largi posibilit\]i de exprimare a fan-teziei sale, a flexibilit\]ii [i originalit\]ii personalit\]ii.{colarul mic este foarte pasionat pentru ascultareasau citirea de basme [i povestiri, pe care le interiori-zeaz\ [i le prelucreaz\ `n mod personal.Compunerile literare sînt foarte pre]uite la aceast\vîrst\, iar dac\ nu sînt limitate de cerin]e severe ale`nv\]\torului pot include dezvoltarea unor gînduribogate [i chiar fabula]ii.

Matematica [i [tiin]ele restrîng cîmpul de mani-festare a ideilor noi ale elevilor, prin caracterul maiabstract al informa]iilor pe care le ofer\ elevilor.Exist\, ce-i drept, cazuri mai rare de `nv\]\tori careconduc elevii s\ `nve]e aceste discipline exacte, prinincursiuni foarte atr\g\toare de imagini [i asocia]ii ̀ nlumea literelor, a explor\rii fenomenelor [i proce-selor din lumea ̀ nconjur\toare. Lucrurile exacte sîntcompletate cu cele posibile, asociate cu ce a fost`naintea descoperirilor, cu ce s-ar mai puteadescoperi `n viitor, de c\tre ei, copiii, viitorii adul]i.

Desenul copiilor din primii doi ani de [coal\ de[ip\streaz\ `nc\ tr\s\turi ale spontaneit\]ii de lagr\dini]\, se prezint\ `n general pe un singur plan,cu ne`mpliniri `n respectarea m\rimii, a coloritului [ia propor]iilor `ntre obiecte.

Intrarea copilului la [coal\ poate deveni un pragcare are, de multe ori, un impact negativ asuprapoten]ialului s\u creativ, prin instituirea unui regimde lucru restrictiv, cu frecvente critici [i evalu\riasupra rezultatelor sale.

Observa]iile consemnate mai sus sus]in cerin]aca `nv\]\torii [i p\rin]ii s\ trateze cu aten]ie [i pri-cepere acomodarea [i integrarea eficient\ a copilu-lui la via]a [colar\, pentru a-i permite acestuia s\-[iexprime individualitatea, s\-[i cultive spiritul deini]iativ\, s\-[i dezvolte `nsu[irile [i atitudinile cre-ative.

Dan AAGRIGOROAE, prof.-mmetodist, CC.C.D. NNeam]

~NV|}|M~NTUL PRIMAR

PPaagg.. 99APOSTOLUL

ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII

septembrie 2006

Joi, 221 sseptembrie,ora 111.00, aa aavut lloclansarea rrevisteiCARAMEL - rrevist\trimestrial\ aapre[colarilor [[i[colarilor mmici, eedi-tat\ dde CC.C.D. NNeam]

nou\ publica]ie editat\ deCasa Corpului DidacticNeam] a v\zut, `n lunaseptembrie, lumina tiparu-lui. Revista CARAMELvine `n `ntîmpinarea celormai mici cititori cu rubriciatractive, concursuri,jocuri, pove[ti, poezii [icîntece, `ncercînd s\ legefirul rupt odat\ cu

dispari]ia, cu zeci de ani `n urm\, aunor reviste, precum Lumini]a sauArici Pogonici, [i a personajelorc\rora le-au dat via]\.

„Caramel este un b\ie]el, cam deseama voastr\, foarte cuminte [i iste],dar f\cut din ...caramel! El are [i osurioar\, pe Carami]a, care e camn\stru[nic\ [i c\reia `i place tare mults\ cînte [i s\ danseze. {i care [tie [io gr\mad\ de poezii. A[adar, dac\ve]i fi cumin]i [i v\ ve]i asculta p\rin]ii,Caramel [i Carami]a v\ vor `nv\]acîntece, poezii, jocuri, v\ vor spunemulte, multe pove[ti [i v\ vor aducemulte dulciuri" , afl\m din primapagin\ a revistei.

A[adar, personaje „dulci", dragicopii, v\ vor purta `ntr-o lume minu-nat\, iar voi, participînd la concursu-rile din paginile revistei, ve]i puteacî[tiga premii, constînd `n dulciuri [i

rechizite.Iat\ ce putem citi `n paginile revis-

tei: N\zdr\v\niile lui Caramel - orubric\ inedit\ constînd `ntr-o cores-ponden]\ nostim\ `ntre Caramel, per-sonajul principal, [i Carami]a,surioara lui; S\ `nv\]\m un cîntecel -rubric\ ce-[i propune scoaterea lalumin\ a celor mai frumoase cînteceledin folclorul copiilor; Fii perspicace! -rubric\ de stimulare a imagina]iei [ispiritului de observa]ie al copiilor;Povestea ta - pagin\ dedicat\ exclu-siv copiilor, incuzînd pove[ti scrise [iilustrate chiar de ei; Joac\-te cumine!; ~nva]\ o poezie! Aventurile luiBicu[ic\; Iubi]i animalele - rubric\ depopularizare a celor mai `ndr\gite ani-male.

De asemenea, copiii pot participala cele dou\ concursuri (Povestea ta[i Iubi]i animalele), concepute pe

categorii de vîrst\, avînd [ansa de adeveni [i ei autori, al\turi de redactoriipublica]iei.

Personajele revistei n-ar fi avutcandoarea, umorul [i ging\[ia speci-fice copiilor, f\r\ talentul desenatoareiAna Macovei, cea care a dat via]\ luiBicu[ic\ - iepura[ul care nu vrea s\mearg\ la [coal\, Miaunel cel Voinicel- un pisoi care se viseaz\ „erou" [icare-l „face praf" pe Azorel, cei [aptebost\nei fermeca]i [i, bine`n]eles, luiCaramel [i Carami]ei, personajeleprincipale ale revistei.

Pentru viitoarele numere alerevistei, echipa redac]ional\, condus\de prof. Daniela M\t\saru - o talen-tat\ autoare de pove[ti pentru copii,care semneaz\ povestea Bost\nelulroz [i fra]ii s\i - a[teapt\ colaboratoriatît din rîndurile copiilor, cît [i din rîn-durile dasc\lilor nem]eni.

Irina NNASTASIU,redactor CC.C.D. NNeam]

LANSARE - EVENIMENT LA CASA CORPULUI DIDACTIC

OOddaatt\\ ccuu `̀nncceeppeerreeaa [[ccoolliiii,, mmeemmoorriiaa [[ii iinntteelliiggeenn]]aa [[ccoollaarruulluuii pprrooggrreesseeaazz\\ ttoott mmaaii mmuulltt,,ccaa uurrmmaarree aa ssoolliicciitt\\rriilloorr ddiinn aaccttiivviitt\\]]iillee ddee `̀nnvv\\]]aarree,, aa ccoonnttaacctteelloorr ccuullttuurraall-eedduuccaattiivvee mmaaiinnuummeerrooaassee [[ii mmaaii pplliinnee ddee ssuubbssttaann]]\\.. PPrreessiiuunniillee ppeennttrruu ccoonnffoorrmmiittaattee aappaarr aattîîtt ddiinn eexxtteerrii-oorr,, ddee llaa pp\\rriinn]]ii ssaauu eedduuccaattoorrii,, ccîîtt [[ii ddiinn iinntteerriioorr,, pprriinn ssppiirriittuull aauuttooccrriittiicc,, ddoorriinn]]aa ddee ccoommppeettii]]iiee[[ii ddee rreeccoommppeennss\\.. ~~nn ttiimmpp ccee tteennddiinn]]aa sspprree ppeerrffeecc]]iioonniissmm ccrree[[ttee,, `̀nnccrreeddeerreeaa `̀nn ssiinneessccaaddee,, ffaapptt ccaarree-ll ffaaccee ppee ccooppiill ss\\-[[ii cceennzzuurreezzee iiddeeiillee,, ss\\ llee mmiicc[[oorreezzee ccaa nnuumm\\rr.. ~~nnddoorriinn]]aa ddee aa rr\\ssppuunnddee cceerriinn]]eelloorr ffoorrmmuullaattee ddee aadduull]]ii ffaa]]\\ ddee eell,, [[ccoollaarruull mmiicc ddeevviinnee ttoott mmaaiissuuppuuss,, mmaaii ccoonnffoorrmmiisstt.. MMeeddiiuull eedduuccaa]]iioonnaall iimmppuunnee,, ddeeccii,, ttoott mmaaii mmuullttee sstteerreeoottiippuurrii [[ii rree-gguullii,, ffaapptt ccaarree lliimmiitteeaazz\\ ssaauu cchhiiaarr iinntteerrzziiccee mmaanniiffeessttaarreeaa ssppoonnttaanneeiitt\\]]iiii [[ii,, iimmpplliicciitt,, dduuccee llaaaabbsseenn]]aa mmaanniiffeesstt\\rriiii ppootteenn]]iiaalluulluuii ccrreeaattoorr.. „„{{ccooaallaa iimmppuunnee rriiggoorrii,, rraa]]iioonnaalliittaattee,, aatteenn]]iiee llaarreegguullii ddee ggîînnddiirree llooggiicc\\........ {{ii `̀nn aaccttiivviitt\\]]iillee ddee ccrreeaa]]iiee,, ccuumm eessttee aacceeeeaa ddee ddeesseenn,, ccooppiilluull ssee`̀nnttîîllnnee[[ttee ccuu rreegguullii,, aarree lloocc [[ii `̀nn aacceesstt ddoommeenniiuu ooaarreeccaarree ssuupprriimmaarree aa ccrreeaattiivviitt\\]]iiii.."" 11

L

EDUCA}IEEDUCA}IE PENTRU {IPENTRU {I PRINPRIN CREACREATIVITTIVITAATE (2)TE (2)Moto:

FFiieeccaarree ccooppii ll eessttee uunn mmiirraaccooll ..FFiieeccaarree ccooppii ll ppooaattee ff ii ccrreeaattoorr [[ iippooaattee rr\\mmîînnee ccrreeaattoorr [[ ii ccaa aadduull tt ..

Teresa AAmabile

O

GR|DINA" la care am visat de-a lun-gul carierei didactice [i `n care ne-amperfec]ionat ca dasc\li a devenit dince `n ce mai BOGAT|,mai bineORGANIZAT|, pl\cut~NSUFLE}IT|, surs\ de INFOR-MARE, spa]iu `n care se MODE-LEAZ| FIIN}E [i se formeaz\CARACTERE.

Colectivul de cadre didacticede la unit\]ile [colare din com.Farca[a, `ntr-o `ntrecere perma-

nent\, cu dragoste fa]\ de copii, reu[e[te an dean s\ ob]in\ rezultate care s\ aduc\ bucurii `nsufletul p\rin]ilor.

Cu resurse financiare modeste, dar cumult\ d\ruire, cu responsabilitate [i colaboraream reu[it, pe r`nd, s\ reabilit\m toate cl\diriledestinate instruc]iei [i educa]iei s\ facem dinfiecare [coal\ un cult pentru s\teni la care copi-ii s\ fie ner\bd\tori s\ ajung\.

Ce ofer\ aceste cl\diri?- gr\dini]e spa]ioase cu mobilier nou, la

Stejaru, s-au reabilitat la celelalte spa]iul dejoac\ pentru copii, dotate cu juc\rii, pliante,imagini din basme [i alte auxiliare necesare caprin joc s\ se transmit\ informa]ii [i s\ se asi-gure eficien]a;

- [coli bine [i foarte bine gospod\rite, cu

personalitate proprie `n comunitatea local\.~ntruc`t {coala cu cls, I-VIII Farca[a

prime[te la gimnaziu pe to]i elevii [colilor pri-mare, Frumosu, Pope[ti [i Stejaru, vom prezen-ta pe scurt imaginea acestei institu]ii;

- reabilitat\ [i consolidat\ `n 2001 cu fonduride la Banca Mondial\, Guvernul României [iInspectoratul {colar Neam], dispune de s\lispa]ioase, igienizate corespunz\tor, cu mobiliernou, cu ap\ curent\, dar nepotabil\ [i cu`nc\lzire central\;

- `n vara anului 2006 s-au mai f\cut oarecari`mbun\t\]iri;

- laboratorul de informatic\ de tipT2 a fost amenajat astfel `nc`t s\ fiepunct de informare pentru elevi [icadre didactice, aici fiind mutat\ [ibiblioteca [colii unde s-au creatcondi]ii optime de studiu [i de acce-sare pe internet pentru ceea ce esteinteresant [i util. Aici elevii au calcu-latoare performante, imprimant\,scaner, linie telefonic\, acces directla raftul cu c\r]i ce au fost aranjate peautori [i pe obiecte de `nv\]\m`nt;cabinetul T2 a devenit „coloana ver-tebral\" a [colilor cu valoare atracti-va [i suficient de interesant\ pentruto]i;

- baza sportiv\ complet\ cu sal\ de sport [iteren de sport bituminat `n oct. 2005; recent, nis-au repartizat de c\tre Inspectoratul {colarJude]ean 35 mil. lei vechi pentru dotarea cuechipament a s\lii de sport [i 30 mil. lei vechipentru dotarea cu aparatur\ a laboratorului defizic\.

- pentru a se lucra numai `n schimbul I, amamenajat `n aceast\ var\ dou\ s\li de clas\ `nCorpul B al [colii, a[a `nc`t ai impresia c\ nu teafli undeva la ]ar\, ci chiar `ntr-un ora[, oricarear fi acesta;

- muzeu de etnografie [i folclor cead\poste[te obiecte de mare valoare, cu aju-torul c\rora putem face leg\tura `ntre ce a fost [ice este, `ntre genera]iile de ieri [i cele de azi,`ntre obiceiuri, traditii [i exuberan]a zilelor noas-tre; `mpreun\ cu elevii `mbun\t\]im fondulmuzeistic [i ne str\duim s\-l integr\m `n circui-

tul turistic;- participarea cadrelor didactice la cursuri de

formare continu\ prin grade didactice sau men-torat pentru dezvoltarea `nv\]\m`ntului rural;

- procent de promovabilitate de 100% lasf`r[itul anului [colar [i de 80 % la testarena]ional\ a absolven]ilor de cls. a VIII a;

- colaborare bun\ [i foarte bun\ cureprezentan]ii comunit\]ii locale, prim\rie, bi-seric\, poli]ie, p\rin]ii elevilor, spre acelea[iinterese-luminarea [i `n]elep]irea min]ii tinerilorce ne vor urma nou\;

- colaborare cu Societatea Na]ional\ pentruUNESCO prin persoana domnului secretar ge-neral prof. Alexandru Mironov, de la care primimpublica]ii din domenii diferite, de actualitate [ide mare folos pentru elevi;

- interes pentru realizarea de fonduri extra-bugetare prin `nchiriere de spa]ii disponibiletemporar, din care realiz\m `mbun\t\]ireabazei didactico -materiale;

- colaborare foarte bun\ cu reprezentan]iiInspectoratului {colar Neam];

- atmosfer\ de lucru normal\, f\r\ intrigi [ir\zbun\ri pentru a eficientiza actul didactic.

a institu]ie de cultur\, de-a lungul timpului, [coala a func]ionat `npermanen]\, `ncep`nd din anul 1859. Cl\direa {colii Farca[a afost amplasat\ pe o teras\ a r`ului Bistri]a, `ntr-un loc cu o pozi]iecentral\ `n orizontul local, de pe acele vremuri, ceea ce s-ap\strat p`n\ ast\zi.

~ntr-un secol [i jum\tate de existen]\, [coala s-a transformatde la o etap\ la alta, ca urmare a dezvolt\rii societ\]ii `n ansam-blu.

Astfel, dup\ Primul R\zboi Mondial, prin str\dania [i vredni-cia domnului `nv. Teodor Danielescu din Farca[a, `ncep`nd cuanul 1919 se ridic\ noul local pentru [coal\, `ntr-o pozi]ie cen-

tral\ din orizontul local, cu ie[ire direct\ la D.N. 17 B.An de `ncercare pentru [coal\ [i angaja]ii s\i a fost 1938, c`nd un

incendiu de propor]ii a distrus cl\direa. Acesta este motivul pentru care subcoordonarea domnului prof. director Dumitru Popovici, [coala a fostref\cut\ `ncep`nd imediat dup\ catastrofa produs\.

Dup\ al doilea R\zboi Mondial, prin cre[terea num\rului de elevi, s-aconsiderat c\ extinderea spa]iului este imperios necesar\.

A[a s-a ajuns la construirea a 4 s\li de clas\ `n prelungirea spre norda cl\dirii [i a etaj\rii cu 5 s\li de clas\. P`n\ `n anul 1980, toate acestelucr\ri de `mbun\t\]ire a bazei materiale a [colii s-au efectuat sub condu-cerea celor doi directori, Drapac Gheorghe [i Herghea Toader. Ultima etap\de reabilitare [i consolidare a cl\dirii `ncepe printr-un studiu de fezabilitateprin implicarea direct\ a Serviciului tehnic al ISJ reprezentat de dna EmiliaPetruca, dna Angelica Pascu [i dl. inspector Francisc Gille, iar din partea[colii de dna prof. Andronic Maria, director coordonator.

Proiectul de reabilitare [i consolidare este realizat de persoane abilitate`n domeniu, reprezentat de dr. ing. Grum\zescu Petru- Iulian de la SCGRUPO SRL Ia[i, martie 2000. Firma NOVA CONSTRUCT Ia[i a c`[tigatlicita]ia `n ziua de 14 oct. 2000. Primele lucr\ri au `nceput `n decembrie2000 [i s-au finalizat `n septembrie 2001.

STAREA ~NV|}|M~NTULUI NEM}EAN

Pag. 10 APOSTOLUL septembrie 2006

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

lanul Regional de Ac]iune pentruDezvoltarea ~nv\]\m`ntuluiProfesional [i Tehnic (PRAI) pentruRegiunea Nord-Est `n perioada 2006-2013 pune un accent deosebit pecre[terea ponderii popula]iei cu gradridicat de preg\rire sau calificare, `nspecial din mediul rural.

PRAI este un document de plani-ficare strategic\ a ofertei de formareprofesional\ prin `nv\]\m`nt profe-

sional [i tehnic `n perspectiva anului 2013, carepoate fi utilizat pentru identificarea nevoilor deformare profesional\ [i de c\tre al]i utilizatoridec`t cei din educa]ie.

Structura PRAI N-E 2006-2013 [i procedurade realizare a acestuia se bazeaz\ pe reco-mand\rile formulate `n "Manualul privindEfectuarea de Analize Economice necesarePlanific\rii `n ~nv\]\m`ntul Profesional [i Tehnic(IPT)", realizat de Asisten]a Tehnic\ a proiectu-lui Phare 2002-2005 [i pe experien]a dob`ndit\

de colectivul de elaborare, cu ocazia realiz\riiversiunilor anterioare [i a particip\rii `n grupurilede lucru ce au elaborat Planul de DezvoltareRegional\ Nord-Est [i Planul Regional de

Ac]iune pentru Ocupare Nord-Est. Principalele obiective vizate de PRAI s`nt:

"adaptarea re]elei [colare [i a ofertei de formareprofesional\ ini]ial\ la cerin]ele pie]ei muncii [iop]iunilor elevilor; cre[terea ponderii popula]ieicu grad ridicat de preg\tire [i calificare dinmediu rural; prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii[i cre[terea gradului de includere a elevilor cuCES (Cerin]e Educa]ionale Speciale - minorit\]i,etnii, copii abandona]i, monoparentali, bolnavicronici, cu probleme de comportament, diza-bilit\]i) `n `nv\]\m`ntul profesional [i tehnic; dez-voltarea activit\]ii de consiliere [i orientare pro-fesional\ bazat\ pe un mecanism regional deculegere, prelucrare [i diseminare a datelornecesare `n orientarea profesional\ prin`nfiin]area Observatorului TVET Regiunea N-E;dezvoltarea activit\]ii de mentorat `n vedereacre[terii ratei de absolvire [i de tranzi]ie `n IPT lanivel regional; adoptarea [i consolidarea struc-turii de formare profesional\ `n contextul con-curen]ial pentru a fi competitivi `n spa]iul euro-

pean".Acest document de planificare a ofertei de

[colarizare va sta la baza elabor\rii altor docu-mente precum: Planurile Locale de Ac]iune pen-tru ~nv\]\m`nt Profesional [i Tehnic (PLAI 2006);Planurilor de Ac]iune a {colilor (PAS 2006);propunerilor de plan de [colarizare pentru anul[colar 2006-2007; sus]inerea m\surilor pentruoptimizarea re]elei [colare; consilierea [i ori-entarea elevilor de c\tre profesorii lor [isus]inerea cererilor de finan]are a unor proiecte,ce vor fi eleborate `n interesul IPT din regiune.

PRAI este publicat integral pe site-ul MEC:www.edu.ro.

O influen]\ mai pu]in dorit\, `n cre[tereanum\rului de elevi `n `nv\]\m`ntul profesional [itehnic, o va avea [i sc\derea promovabilit\]ii latestele na]ionale, [tiut fiind faptul c\ absolven]iide gimnaziu care nu trec testele na]ionale s`ntrepartiza]i, `n virtutea obligativit\]ii `nv\]\m`ntu-lui de zece clase, `n [colile de arte [i meserii.

AAnnggeellaa BBRRUUDDAARRUU

“

{COALA FARCA{A ~NTRE VIS {I REALITATE

CSCURT ISTORIC

Va cre[te num\rul absolven]ilor de [coli de meserii

P

Mai mmicci,mai mmari cca `̀n\l]imeeCumin]i [[i hharnicci [[i vvioi, V-aa]i `̀ntreeccut `̀n iistee]imee~ntineerindu-nnee ppee nnoi

AAl\turi ppeentru vvoi aa ffostO-nnv\]\toaree ttaleentat\,~n vvia]\ ss\ vv\ ffacc\ rrost AA ffost mmeereeu iinteereesat\.Cu ssufleetu-ii ccurat [[i bbl`ndV-aa uurm\rit mmeereeu, mmeereeuMai ccu ddojjan\,mai rr`z`nd,V-aa aajjutat lla bbinee [[i lla ggreeu.

S\ nnu uuita]i ddee-aa llungul vviee]iiC\ ddoamna vvoastr\ vv-aa-nnv\]atCurajjului [[i ffrumusee]iiS\-ii dda]i ffr`u llibeer nnee-nncceetat.

E uunicc\ `̀nv\]\toareeaPrin ttot ccee ffaccee, pprin ccee sspunee,AAseemeeneea ccu pprivigheetoareea,Veestit\ `̀n `̀ntreeaga llumee.

DDee-aaicci pp\[i]i aa ttreeia ttreeapt\,Spree aaltee llumi, sspree aaltee ssfeeree,Ca iinforma]ii, mmai bbogat\~n aadeev\ruri [[i mmisteeree.

PPrrooff.. MMaarriiaa AANNDDRROONNIICC

„{coala oric`nd e o `nchisoare c`nd `nv\]\torul va fi m\rginit, e oric`nd„GR|DIN|” c`nd `nv\]\torul va fi un om de spirit care va [ti s\ interesezepe ELEVII s\i pentru OBIECTUL ce propune.”

MM.. EEMMIINNEESSCCUU

PE VVREMEA LLUI CCUZA

n cadrul [colii, la acea dat\,s`nt de remarcat dou\reu[ite tehnice, modernepentru acele vremuri, reali-zate de elevii ucenici. Primaa reu[it `nlocuirea sobelorde teracot\, folosite la`nc\lzirea cu lemne a localu-lui, cu `nc\lzirea cu ajutorulaerului cald captat de lavatra buc\t\riei [i trans-portat printr-o conduct\ deolane. Realizarea acestei

instala]ii a fost condus\ de me[terulzidar Barbu Profir.

A doua reu[it\ tehnic\ a [colii a fostprezentat\ cu prilejul intr\rii `n Bucure[tia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cucare ocazie sistemul vechi de iluminarecu lum`n\ri al [colii este `nlocuit prinprocedeul de iluminare cu l\mpi cu untde rapi]\ sau cu gaz.

Renumele pe care aceast\ [coal\ l-ac`[tigat a determinat Eforia {coalelor s\hot\rasc\, `ncep`nd cu anul 1854,

admiterea elevilor pe baz\ de concurs[i obligativitatea lor de a fi absolven]i apatru clase primare. Dinamicanum\rului de elevi este elocvent\: `nanul 1854 frecventau cursurile [colii 59de elevi, iar `n anul 1857 num\rul acrescut la 80 de elevi.

{coala de Me[te[uguri de laMavrogheni s-a distins cu reu[ite

tehnice recunoscute [i r\spl\tite at`t `n]ar\, c`t [i `n Europa. Din r`ndul acesto-ra este remarcabil\ primirea medalieide aur `n anul 1862 la Paris de fostulelev al [colii C. R\ureanu pentruinven]ia sa "Ma[in\ de b\tut gr`ul".

~n anul 1864, `n timpul domniei luiAlexandru Ioan Cuza, to]i cei 70 de eleviai [colii, din motive de interes na]ional,s`nt trecu]i la Arsenalul armatei, undeau constituit o serie special\. Din cauzebugetare [coala `[i `ntrerupe activitatea`n intervalul anilor 1864- 1871.

Ministerul Cultelor re`nfiin]eaz\ `nanul 1871 vechea [coal\ sub denu-mirea de {coala de Arte [i Meserii `nfostul local de la Ci[meaua Mavrogheni,cunoscut mai t`rziu [i sub denumirea deMonet\ria Statului. {coala a `nceput s\func]ioneze `n baza regulamentuluisanc]ionat prin Decretul nr. 1754 din 24octombrie 1872, inspirat dup\ modelul[colii franceze de arte [i meserii de laChalon- sur- Marne, Aix [i Augers. ~nregulament, la art. 36 erau prev\zutecobdi]iile pe care trebuiau s\ le`ndeplineasc\ aspiran]ii: cet\]enie

român\, v`rsta `ntre 15 [i 16 ani,absolven]i a patru clase primare [isus]inerea unui examen- concursasupra materiilor [colare cuprinse`n programa clasei a VI-a primare.

Obiectivul principal al [colii afost exprimat de ing. I.P. Condiescu,pre[edintele Asocia]iei generale aabsolven]ilor [coalelor de arte [imeserii, `n articolul "Studiul criticasupra organiz\rii [coalelor de arte[i meserii", publicat `n BuletinulIndustrial nr. 2- 3 din anul 1902,care declara: "Scopul acestei [coliera, ca [i al celor fran]uze[ti, de aforma lucr\tori instrui]i [i arti[ti `nmeseriile lor, capabile de a forma

[efi de industrii, cadre de conducere aleindustriei, plec`nd de la simplul lucr\torp`n\ la cel mai iscusit inginer".

AVERESCU A FFOST DDULGHER...

Prin Regulament, `n cuprinsul art.38, erau enun]ate obiectivul, durata

studiului [i materiile [colare care com-puneau programa de `nv\]\m`nt,prev\z`ndu-se urm\toarele:`nv\]\m`ntul [coalei va fi teoretic [ipractic, durata studiilor va fi de patruani, iar studiile vor cuprinde Aritmetica,Geometria, Desenul descriptiv,Mecanica elementar\,Mecanica aplicat\,Elemente de construc]ii,Desenul aplicat la cons-truc]ii [i Contabilitatea.

Pe parcursul timpului,promo]iile [colii au cuprinsnume de absolven]i cares-au remarcat at`t `n industriaromâneasc\, dar [i `n altedomenii, precum artele plas-tice. Astfel, printre cei 19absolven]i ai promo]iei anului1876 (9 fierari, 6 dulgheri, 3t`mplari [i un mecanic), dincare unii au devenit conduc\tori de unit\]iindustriale, s-au aflat absolventul- t`mplarIoan Georgescu, viitorul sculptor- artist, [iabsolventul- dulgher Alexandru Averescu,viitorul mar[[al [i prim-ministru alRomâniei. ~n perioada interbelic\, `n arhi-va [colii se afla [i lucrarea practic\ dediplom\ a acestuia, reprezent`nd ominiatur\ a podului lui Traian de laDrobeta -Turnu Severin.

~n anul 1885 se construie[te noullocal al [colii `n str. Polizu nr. 11 dup\planurile arthitectului N. Cerkez. Pentruca procesul de preg\tire practic\ [iaplicativ\ s\ nu sufere p`n\ `n anul1889 au fost realizate [i atelierele deaplica]ie ale [colii. ~n anul 1894, sculp-torul Dumitru Paciurea, absolvent al{colii de arte [i meserii, modeleaz\medalia oval\ `n bronz a [colii.

~ntr-o noti]\ din Buletinul Industrialnr. 10 din luna octombrie a anului 1900se semnaleaz\ urm\torul aspect: "Anulacesta, la {coala de Arte [i Meserii dinBucure[ti pentru 20 de locuri s-au`nscris 360 de concuren]i". ~n acela[ian, [coala prime[te Medalia de Aur laExpozi]ia Universal\ de la Paris pentrulucrarea: "Portal de lemn sculptat `ndiferite stiluri na]ionale [i aurit".

Cre[terea num\rului de [coli dearte [i meserii pe teritoriul regatului acondus la organizarea `n anul 1899 afo[tilor elevi `n: "Asocia]ia general\ aabsolven]ilor [coalelor de arte [imeserii" cu sediul `n Bucure[ti. Pe par-cursul timpului, aceast\ asocia]ie [i-a

dovedit utilitatea prin ac]iunile pe carele-a `ntreprins `n sus]inerea [coalelor dearte [i meserii. La `nceputul anului1899, asocia]ia editeaz\ BuletinulIndustrial care, la acea vreme, era unicarevist\ tehnic\ de specialitate. Din anul1901, `ncep`nd cu numerele 6- 7, pecopert\ apare urm\toarea precizare:"Organ pentru r\sp`ndirea cuno[tin]elorpractice industriale `n popor". Este desemnalat [i faptul c\ un mare num\r depersonalit\]i ale culturii tehnice [i[tiin]ifice române[ti au devenit membride onoare ai asocia]iei din r`ndul c\rorapot fi eviden]ia]i: Titu Maiorescu, SpiruHaret, ing. Anghel Saligni, dr. C.I. Istrati,Tache Ionescu, Ion Calinderu etc.Munca [i meritele asocia]iei `n r\sp`ndi-rea cuno[tin]elor tehnice [i aplicativep`n\ la nivelul muncitorilor au fostrecunoscute [i r\spl\tite la Expozi]iaGeneral\ din anul 1906 de la Bucure[tiprin derenarea Medaliei de aur pentrupublica]iile pe care le-a realizat `nperioada anilor 1899- 1905.

LEGEA SSPIRU HHARET

Anul 1901 aduce o schimbareimportant\ `n via]a [colilor de arte [imeserii de la Bucure[ti [i Ia[i. Prin

Legea din 9 iulie 1901, promovat\ deministrul Spiru Haret, cele dou\ [coli auc\p\tat statutul de [coli superioare dearte [i meserii, trec`nd din subordineaMinisterului Domeniilor la MinisterulInstruc]iunii Publice, marc`ndu-se `nacest fel trecerea la o treapt\ supe-rioar\ `n `nv\]\m`ntul tehnic românesc.

Str\daniile profesorilor [i elevilorpentru cre[terea prestigiului noilor [colisuperioare de la Bucure[ti [i Ia[i s`ntrecunoscute pe plan na]ional prindecernarea diplomelor de onoare [i amedaliilor de aur la Expozi]ia General\de la Bucure[ti din anul 1906. Un num\rde cinci medalii de aur au fost decer-nate cu acest prilej altor [coli de arte [imeserii, printre care s-a aflat [i [coalade la Curtea de Arge[ pentru ceramic\,`mpletituri [i t`mpl\rie.

~n anul 1911, `n cadrul [colii supe-rioare de arte [i meserii din Bucure[tifunc]ionau urm\toarele ateliere:t`mpl\rie, sculptur\ `n lemn [i ipsos,rot\rie, model\rie, garaj de automobile,l\c\tu[erie, ajustaj, cazangerie, lipireoxi-acetilenic\, forj\, tinichigerie,turn\torie `n font\ [i bronz, nichelaj [igalvanoplastie, cizelaj, vopsitorie [itapi]erie. P`n\ `n anul 1928 s-au maiad\ugat atelierele de electricitate,croitorie [i `nc\l]\minte. ~n aceste ate-liere au fost create adev\rate opere aleartei tehnice sau plastice precum parteamecanic\ a avionului lui Aurel Vlaicu [istatuia poetului Mihai Eminescu pentruora[ul Ia[i, oper\ a sculptorului Faur IonSchmidt, maistru al [colii. Ceea ce aureu[it, `n primul r`nd, aceste [coli pentruabsolven]ii lor a fost sintetizat de renu-mitul artist plastic contemporan MarcelGuguianu, absolvent al sec]iei de sculp-tur\ `n lemn al [colii de arte [i meseriide la B`rlad, care `ntr-un interviu dinanul 2005 a declarat: "{coala de arte [imeserii te `nva]\ s\ munce[ti".

Sf`r[itul [colii superioare de arte [imeserii din Bucure[ti este stipulat `nDecretul nr. 908 din 9 aprilie 1936, carepreciza c\ `ncep`nd cu data de 1 sep-tembrie aceasta se transform\, dup\ oexisten]\ centenar\, `n liceu industrial.

LEC}IA DE ISTORIE

septembrie 2006PPaagg.. 1111APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

ou\ s`nt resorturile pedagogice ale demersului nostru: 1.~mplinirea a 90 de ani de la na[terea scriitorului ConstantinVirgil Gheorghiu, originar din Neam] [i afirmat plenar `nuniversalitate din exilul parisian; 2. Necesitatea cunoa[teriiactivit\]ii creatoare a numeroaselor sale rude care au lucrat`n `nv\]\m`ntul nem]ean, `n [colile R\zboieni, Valea Alb\,Petricani, Tg. Neam], Blebea, Brusturi [.a. Cercetarea laaceste [coli ne-ar putea aduce [tiri noi despre via]a eroic\[i despre admirabila oper\ a marelui scriitor din familia lor.

Universalul nem]ean s-a n\scut `n comuna R\zboieni,fie `n satul Valea Alb\ (cum a declarat el), fie `n satulTotoie[ti (pe atunci R\zboieni, acum `n Tupila]i), cum se

consemneaz\ `n certificatul de na[tere, p\strat `n arhiva Prim\rieiR\zboieni [i mediatizat de dl. Mihai Ioni]\, mul]i ani director al {coliiR\zboieni [i o perioad\ primar al R\zboienilor. S-a n\scut la 9 sep-tembrie 1916, dup\ declara]ia p\rin]ilor, de[i `n actul de na[tere apare15 septembrie. L-au declarat mai t`rziu. La botez a primit prenumeleVirgil. Tat\l s\u, Constantin, era preot, cu ascenden]i preo]i `ntr-un satde l`ng\ Pa[cani. Mama sa, Maria, era fiica preotului Toma Scobai dinBlebea [i el cu ascenden]i preo]i. A f\cut [coala primar\ la Blebea [i laR\zboieni (`ntre 1923- 1927). A f\zut apoi Gimnaziul "Regina Maria" laTg. Neam]. S-a `nscris apoi la Liceul Militar din Chi[in\u, unde a ini]iatrevista [colar\ "Lun\ Nou\", mult apreciat\ de Pan Nalejspa. S-a`nscris, apoi, la Facultatea de Litere [i Filosofie a Universit\]iiBucure[ti; continu\ s\ scrie poezii [i s\ lucreze la ziare [i reviste. Adebutat `n 1937 cu volumul de versuri "Via]a de toate zilele a poetului".Cartea de versuri "Caligrafii pe z\pad\ (1940) a fost premiat\ de

Funda]ia Regal\. Acum, ca s\ se deosebeasc\ de poetul- pianist VirgilGheorghiu (1905- 1977, n\scut la Roman) [i-a semnat colabor\rile cunumele Constantin Virgil Gheorghiu, motiv`nd c\ recurge la aceasta,deoarece nu are onomastic\, un sf`nt, Sf. Virgil lipsind din calendar.

La `nceputul r\zboiului- 22 iunie 1941- merge reporter pe front.Reportajele de p`n\ la 26 iulie 1941, c`nd a fost eliberat\ Basarabia, le-a

str`ns `n volumul "Ard malurile Nistrului. Mare reportaj de r\zboi din ter-itoriile deztrobite" (1941) prefa]\ de Tudor Arghezi, cu 4 edi]ii `ntr-unan. A fost reeditat\ `n 1993. de Editura Geo, 220 p. Urm\toarele repor-taje le-a publicat `n 1942, cu titlul "Am luptat `n Crimeea".

23 august 1944 l-a g\sit ata[at cultural [i de pres\ la Zagreb. Aluat calea exilului, intuind soarta }\rii sub ocupa]ia sovietic\.Considerat fascist, a fost re]inut `n lag\r la Viena 10 luni. Dup\ greleperipe]ii a reu[it s\ treac\ grani]a ̀ n Fran]a [i s\ se stabileasc\ la Paris(1948) unde a reluat crea]ia cultural\. ~n 1963 a fost hirotonosit preotla o Biseric\ Român\ din Paris [i la 22 iunie 1992 a trecut `n ve[nicie.

~n 1949 a publicat la Paris cartea "Ora 25", tradus\ din române[tede Monica Lovinescu cu o prefa]\ de Gabriel Marcel. Cartea a f\cut

`nconjurul lumii: tradus\ `n multe limbi. A ap\rut [i `n române[te `n1991, `ngrijit\ de M. Vornicu, 353 p.

Majoritatea lucr\rilor lui publicate `n francez\, cu numele VirgilGheorghiu, reflect\ peisaje române[ti (mai ales din Neam]), istorieromâneasc\ [i firea românilor. C`teva titluri: Nemuritorii de la Agapia;Casa de la Petrodava; Via]a lui Mahomed, Cristos `n Liban etc. Deimportan]\ deosebit\ s`nt memoriile lui, traduse [i `n române[te `n 2volume: vol. I- "Memorii. Martorul Orei 25", `n care-[i prezint\ via]ap`n\ la 23 august 1944, `ncheiat cu capitolul "Regatul pierdut alRomâniei".

Vol. II se intituleaz\ "Ispita libert\]ii", ap\rut\ `n 2002, de 286 p,prezent`nd via]a lui de la 23 august 1944- "Cea mai neagr\ zi a poetu-lui român", titlul primului capitol, p`n\ la stabilirea la Paris.

Cel care f\cea parte dintr-o familie cu voca]ie pedagogic\ a emisel ̀ nsu[i idei pedagogice. Cit\m deci "Memorii" I: "Copiii merg la [coal\la v`rsta ra]iunii"; "Abecedarul nu este o carte ca celelalte, el este cheiaminunat\ cu care vei putea deschide toate c\r]ile (...) cel care cunoa[temisterul alfabetului, poate s\-[i `nsu[easc\ toate bog\]iile, toateminun\]iile [i toate comorile [tiin]ei" (126). C`nd `ntr-o iarn\ geroas\ atrebuit, ca elev, s\ stea cu c\ciula pe cap, "el g`ndea": "scrisul e un actsacru. El trebuie f\cut cu capul descoperit, ca la biseric\" (p. 137). Are]inut spusele inspectorului [colar la sf`r[itul clasei I, la Blebea: "Din[coal\ izvor\[te bun\starea precum apa din izvor. (...) prin `nv\]\tur\,a]i devenit oameni liberi, pute]i deveni oameni celebri, cunoscu]i [iadmira]i de toate na]iunile" (144). Cuvinte profetice rostite deadmirabilul inspector [colar nem]ean.

PPrrooff.. TTrraaiiaann CCIICCOOAARREE

CONSTANTIN VIRGILGHEORGHIU {I

~NV|}|M~NTUL NEM}EAN

~

D

170 DE ANI DE ~NV|}|M~NT PROFESIONAL170 DE ANI DE ~NV|}|M~NT PROFESIONALPee ffondul ddeezvolt\rii rree]eeleei ddee `̀nv\]\m`nt eeleemeentar `̀n cceelee ddou\ PPrinccipatee rromânee[ti, aanul 11836

marccheeaz\ `̀n }}ara RRomâneeascc\, `̀n ttimpul ddomnieei llui AAleexandru GGhicca, `̀ncceeputul oorganiz\rii`nv\]\m`ntului mmeeseeriilor oodat\ ccu cconstituireea {{ccolii ddee MMeeseerii ssituatee `̀n BBuccuree[ti `̀n zzona nnumit\ llaacceea ddat\ PPodul TT`rgului ddin AAfar\, aazi CCaleea MMo[ilor. CCursurilee [[ccolii ddurau ppatru aani, iiar rreeccrutareeaeeleevilor ssee ff\cceea pprintr-oo rreepartizaree ooficcial\ `̀n rr`ndul mmilitarilor `̀n tteermeen. ~~n ccadrul [[ccolii eerau aadmi[i[i eeleevi nnee[tiutori ddee ccartee, ccaree pprimeeau iinstruireea ppraccticc\ pp`n\ lla oora 66,30 pp.m., ddup\ ccaree uurmainstruireea [[ccolar\ lla ccitit, ssccris, ssoccotit [[i ddeeseen.

{ccoala, ccaree ssee aafla `̀n ccaseelee llui MManucc BBeei, aaveea oorganizatee, ppeentru ddeeprindeereea uunor mmeeseerii,ateelieeree ddee ffieer\riee, tt`mpl\riee, rrot\riee [[i tturn\toriee ddee ccupru. PPrin]ul rrus AAnatolee DDeemidoff, ccaree aa vvizitatBuccuree[tiul `̀n 11837, oo mmeen]ioneeaz\ `̀n ccarteea ssa: ""Voiajj `̀n RRusia mmeeridional\, MMoldova [[i VValahia"tip\rit\ ̀̀ n ttreei vvolumee lla PParis ̀̀ n aanul 11841 ssub ddeenumireea ddee ""[ccoala ddee aartee [[i mmeeseerii ppeentru ssolda]i".

Creeativitateea eeleevilor mmilitari aai [[ccolii, ccanalizat\ [[i `̀ndrumat\ ddee iinstrucctori tteehnicci, eestee `̀ndreeptat\spree oobieecctivee ccu ffinalitatee ppraccticc\. AAstfeel, `̀n aanul 11840 aaccee[tia nn\sccocceescc oo mma[in\ ddee ttreeieerat ccareereepreezint\ pprima ccreea]iee tteehnicc\ rromâneeascc\ iimportant\ aa [[ccolii.

Ma[ina eera aacc]ionat\ ddee ddoi lluccr\tori, ccu eea rreeu[indu-ssee eegalareea ppeerforman]eelor aacctivit\]ii aa 112ccai lla aariee. UUn mmodeel `̀mbun\t\]it aal aacceesteei mma[ini ddee ttreeieerat aa ffost oofeerit MMoldoveei lla IIa[i, ppeentru ffa-briccareea eei `̀n sseeriee. ~~n aanul 11845, [[ccoala `̀[i `̀ncceeteeaz\ aacctivitateea, ddin ccauzee ddee nnatur\ bbugeetar\.

~n aanul 11850, cconstat`nd nneecceesitateea [[i uutilitateea uuneei aaseemeeneea [[ccoli tteehniccee, ddomnitorul BBarbu{tirbeei cceeree EEforieei {{ccoaleelor ss\ eelaboreezee uun pplan ddee oorganizaree aal uuneei [[ccoli ddee aartee [[i mmee[tee[uguri"potrivit ccu sstareea [[i mmijjloacceelee ]]\rii". AAcceeast\ [[ccoal\ aa `̀ncceeput ss\ ffuncc]ioneezee ddin aanul 11852 ccu 440eeleevi iinteerni ppreeg\ti]i `̀n mmeeseeriilee ddee tt`mplari [[i ffieerari. UUlteerior, lla aacceestee mmeeseerii ss-aau aad\ugat ttreeptat:strung\ria, sscculptura `̀n lleemn [[i tturn\toria ddee mmeetalee.

imensiunea „proble-mei evreie[ti" [iimaginea evreilordin epoc\ dup\Congresul Inter-na]ional de [tiin]eistorice de laS t u t t g a r t ( 1 9 8 5 )l'image de l'autre ar\mas o important\direc]ie metodolo-gic\ `n adîncireacunoa[terii isto-

rice1.Motivul str\inului este

reflectat de Georg Simmel:„Sr\inul nu este socotit `n sen-sul de pribeag, unul care ast\zivine [i mîine pleac\, ci caacela care ast\zi vine [i mîiner\mîne - a[a zicînd pribeagulcare, de[i nu a plecat maideparte, nu a reu[it s\-[i`nfrîng\ total deta[area venitu-lui [i plecatului".

Str\inii au fost percepu]i nuca indivizi, ci `n cadrul unuiprogram imaginar de compor-tament [i de ac]iune, carecon]ine atît elementele defamiliaritate cît [i de`nstr\inare.

Faptul de a fi str\in v\zutca alteritate exist\, printreoameni, `n cadrul [i `n afaradiferitelor constela]ii [i grupe;`ntr-un caz `ns\ sentimentulcomun este mai puternic, iarrestul str\inilor sînt accepta]iprin consfin]ire; `n cel\lalt cazalteritatea r\mîne mai puter-nic\ [i este [i mai mult `nt\rit\prin negare.

Ulterior, Robert Michelsremarca: „Necunoscutul esteabsen]a de asociere [iinsereaz\ o antipatie embri-onar\".

Problema evreiasc\ poatefi explicat\ social, politic [i eco-nomic, cu toate c\ originea eireligioas\ `[i p\streaz\ sîmbu-rele [i poate deveni oricîndvizibil\2.

S-a `nregistrat astfel o dis-crepan]\ notabil\ `ntre per-cep]ia negativ\ a „evreuluiimaginar" - compus\ `nRomânia din acelea[istereotipii ca `n Europa occi-dental\ - [i imaginea, deregul\ moderat\ prin care afost receptat „ evreul real".

~ns\[i mentalitatea popu-lar\ face o diferen]\ calitativ\`ntre, pe de o parte, str\inul(evreul) local, indigen, dincadrul comunit\]ii, cu acesta]\ranul român a coabitat relativbine, relativ r\u, `n orice cazf\r\ excesele cunoscute `nvestul [i centrul Europei [i, pede alt\ parte, str\inul exogen,din afara comunit\]ii, un evreugeneric, abstract, `n seamac\ruia se puneau cele maigroaznice vicii ale „evreuluiimaginar" (deicid, omor ritual,compromiterea recoltei prinvr\ji etc.).

Evreii exist\ `n acela[i timp`n realitatea obiectiv\, `n pro-pria lor imagina]ie dar [i `n ceaa vecinilor, a „celorlal]i" 3.

Istoria modern\ a evreiloreste reprezentat\ de o serie deintegr\ri [i dezintegr\ri, demultiple evenimente [i muta]iipsiho-sociologice.

Emanciparea evreilor - ter-men consacrat pentru adesemna accesul lor lacet\]enie -are la baz\ curentede idei care s-au transformatprogresiv [i cîteodat\ foartelent, `n realit\]i social -politice.

Colectiv, evreii urmau s\`nceteze s\ constituie un corpautonom str\in, un stat `n statcu structuri interne [i jurisdic]ieproprie; sub aspect individual,evreii trebuiau cru]a]i dediversele interdic]ii [i dec\derilegale, care `i `mpiedicau s\participe din plin la via]a ]\rii.O dezbatere animat\ la careau participat toate numele ilus-tre ale gîndirii.

Statutul lor este rezultatulunor tare atavice sau unorcredin]e religioase marcate desupersti]ie sau mizantropie4.

A crea pentru evrei posibil-itatea de a ajunge la drepturicivile [i politice f\r\ a compro-mite nici un interes na]ional [ieconomic al românilor, a ridicapiedica absolut\ a religiei pen-tru a o `nlocui cu garan]ii [i maiputernice, iat\ ]inta la care tre-buie s\ aspir\m cu to]ii5.

Pentru unele din textelesale, Eminescu ar putea fi con-siderat drept incorect politic,ast\zi. Problema str\inilor, `nspecial, grecii, bulgarii, evreii,maghiarii [i ru[ii a stat `naten]ia articolelor sale `n ziarul„Timpul". Pamfletar [i polemist,gazetarul Eminescu implic\accente emo]ionale referitor laevrei [i liberali (greci).Motiva]ia ar fi o românofagie a„veneticilor" la adresa na]iei pecare o degenereaz\ [i uzurp\.

~ntr-un registru al imagi-narului lingvistic carefunc]ioneaz\ `n mentalulromânesc, acuza]ia laadresa str\inilor, `n spe-cial a evreilor, a f\cutcarier\ de-a lungul vre-murilor `n mod mai multsau mai pu]in motivat:

era justificat\ `n timpuri desclavie na]ional\ [i nejustifi-cat\ `n cele ale suveranit\]ii`nf\ptuit\ definitiv6.

Eminescu se pronun]\ `nproblema evreiasc\ pentruaplicarea unui principiu de lacare nu face nici o derogare pe`ntreg parcursul publicisticiisale. Acest principiu estemunca fizic\ [i intelectual\.Pornind de aici, Eminescu faceo demarca]ie strict\ `ntre evreiistabili]i `n ]ar\ de mult\ vreme,care f\ceau o munc\ util\ lor [isociet\]ii `n care tr\iau [i evreiidin imigra]ie din cursul anilorcare se ocupau cu „traficul [iscumpirea artificial\ amijloacelor de trai".

M. Eminescu este prietenullui Ronetti Roman, MosesGaster, Heimann (Hariton)Tictin.

Problema evreiasc\reprezint\ o realitate a socie-t\]ii române[ti din secolul alXIX lea `n tranzi]ie spreRomânia modern\. Congresulde la Berlin o interna]iona-lizeaz\ prin dezbaterea public\`n care se implic\ partidelepolitice, societ\]ile [i asocia]iilede diferite orient\ri, presaromâneasc\ [i european\.

Aproape 550milioane de euro`n plus la bugetulMEdC, dup\ rectific\ri

inisterul Educa]iei [i Cercet\rii (MEdC) a primit `nurma rectific\rilor bugetare din acest an o supli-mentare financiar\ de 546 milioane de euro, dincare 385 milioane euro pentru proiecte deinvesti]ii, sum\ care dep\[e[te fondurile dinultimii opt ani, dup\ cum informeaz\ conducereaministerului.

Potrivit ministrului Educa]iei, Mihail H\rd\u,sistemul de `nv\]\mînt a beneficiat de dou\ rec-tific\ri bugetare, `n mai [i iulie. La rectificarea dinluna mai, MEdC a primit 555 milioane de lei (157milioane de euro), din care 355 milioane de lei

(100 milioane de euro) au fost alocate pentru proiecte, iarrestul pentru salarii.

Cea de-a doua tran[\ bugetar\ a fost `n luna iulie, cîndMEdC a primit 1.362 milioane de lei (389 milioane de euro),din care 1.058 pentru proiecte, ini]ial pentru proiecte fiindprev\zute 192 milioane de lei. Totodat\, din banii aloca]i, 36,7la sut\, adic\ 500 milioane de lei, au fost destina]i `nv\]\mîn-tului universitar [i 63,3 la sut\, `nsemnînd 862 milioane de lei,celui preuniversitar.

Pîn\ `n prezent, `n `nv\]\mîntul preuniversitar au fostfinalizate dot\rile bibliotecilor [colare [i gr\dini]elor cu carte[colar\ pentru 9.036 de unit\]i, valoarea investi]iei fiind de35,5 milioane de lei (fiecare unitate primind 1.175 lei sum\fix\ plus [apte lei pentru fiecare elev, sum\ variabil\), labora-toarelor de biologie, fizic\ [i chimie din 1.398 de licee, pentrucare s-au alocat 1.171 de lei pentru liceu, precum [i a 5.217laboratoare de fizic\ din [coli gimnaziale.

Alte 6.958 de unit\]i de `nv\]\mînt au primit echipamentsportiv `n valoare de 68,7 milioane de lei, astfel: 5.436 de [coligimnaziale (3.550 de lei pentru fiecare unitate), 130 de liceecu program sportiv [i case ale corpului didactic,1.360 de licee[i grupuri [colare, 32 de sec]ii sportive de la [coli [i palate alecopiilor.

Din acelea[i fonduri, 18,8 milioane de lei au fost alocatepentru 1.117 laboratoare psihopedagogice [i 4.9 milioane delei pentru 412 cabinete logopedice.

Totodat\, Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii va finan]a 84de Centre de Documentare [i Informare, cîte dou\ `n fiecarejude], fiind vizate ora[ele mici. Fiec\rei unit\]i `i va fi alocat\,`n medie, suma de 40.000 de lei, suma total\ ridicîndu-se la3,4 milioane de lei. Astfe, este continuat proiectul derulat `ncolaborare cu partea francez\, care a realizat peste 500 deastfel de centre.

Potrivit ministrului Educa]iei [i Cercet\rii, `n urma rectifi-c\rii bugetare din luna iulie au mai fost alocate 184,9 milioanede lei pentru investi]ii, reabilit\ri, consolid\ri [i repara]ii capi-tale `n 805 [coli. De asemenea, alte 35,7 milioane de lei aufost alocate pentru dotarea a 365 de [coli cu toalete [i racor-darea la re]eaua de ap\, iar 6,9 milioane de lei pentru 10 cam-pusuri de tip SAM- CICEE.

~n prezent, MEdC finalizeaz\ licita]ia pentru 500 demicrobuze [colare, care vor fi distribuite inspectoratelor[colare pîn\ `n 10 decembrie.

De asemenea, speciali[tii institu]iei lucreaz\ la ultimarepartizare de fonduri pentru inspectoratele [colare [i unit\]ileconexe.

Pentru `nv\]\mîntul universitar, pîn\ `n prezent au fostrepartizate 270,6 milioane de lei celor 49 de universit\]i, pen-tru consolid\ri, reabilit\ri [i repara]ii capitale la 633 de obiec-tive, dintre care 303 c\mine studen]e[ti. De asemenea, a fostini]iat\ o competi]ie de proiecte pentru platforme de cercetareinterdisciplinar\ destinate ciclurilor II master [i III doctorat.

Potrivit conducerii MEdC, `n termen de 30 de zile au fostdepuse 117 proiecte, `n urma evalu\rii 85 fiind declarate eligi-bile. Pentru aceste proiecte, `n acest an sînt repartizate 45,5milioane de lei (13 milioane de euro).

Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii va repartizauniversit\]ilor, pîn\ la sfîr[itul lunii octombrie, 71 milioane delei pentru dotarea laboratoarelor.

Zig - Zag Zig - Zag Zig - Zag

septembrie 2006Pag. 12 APOSTOLUL

„„„„MMMMooootttt iiii vvvvuuuullll sssstttt rrrr\\\\iiiinnnnuuuulllluuuuiiii """" `̀̀̀nnnn ssssppppaaaa]]]] iiiiuuuullll rrrroooommmmâââânnnneeeesssscccc

SUBIECT DE MAXIM| ACTUALITATEecomand peaceast\ calelucrarea "TainaSfintei Spovedanii,mijloc de pastora]ieindividual\", sem-nat\ de pr. dr.Sînic\ Palade (pro-fesor de religie laColegiul Na]ional"Roman Vod\" -Roman [i metodist

al Inspectoratului {colarJude]ean Neam]) [i ap\rut\ laEditura Sf. Mina, Ia[i, 2002.

Cu o prefa]\ semnat\ depr. prof. dr. Nicolae D. Necula,decanul Facult\]ii de TeologieOrtodox\ a Universit\]iiBucure[ti, cel care i-a fost`ndrum\tor `n studiile de cer-cetare doctoral\ p\rintelui S.Palade, cartea aduce o con-tribu]ie valoroas\ `n domeniulteologiei pastorale [i liturgice.Redactarea studiului este reali-

zat\ academic, cu argumentescripturistice, patristice, [imoral-sociale. Con]inutul,cuprins `n 242 pagini, estestructurat `n patru mari p\r]i,avînd fiecare mai multe capi-tole [i subcapitole. Dintreaspectele abordate men]ionez:dificult\]ile Tainei Spovedaniei

ca lucrare ce are `n vederecazuri diverse [i complexe,probleme dificile de rezolvat,personalitatea [i persoanapenitentului, calit\]ile sacerdo-tale ale duhovnicului, tactulpastoral, examenul decon[tiin]\, rolul educativ alspovedaniei, spovedania unorcategorii de credincio[i `naten]ia special\ a preotului(copiii, tinerii [i intelectualii),rolul [i importan]a epitimiei,dimensiunea eclesiologic\ [isocial\ a spovedaniei, unelerecomand\ri. Autorul consi-der\ taina spovedaniei, "cheiaactivit\]ii pastorale",men]ionînd rolul [colilor teolo-gice de a con[tientiza pe viitoriislujitori ai altarelor de impor-tan]a [i responsabilitatea aces-teia.

Cu o vast\ [i diversificat\bibliografie (peste 300 delucr\ri consultate: scrieri bi-

blice, patristice, c\r]i de cult,c\r]i de specialitate, studii, arti-cole), teza de doctorat a p\rin-telui profesor Sînic\ Paladeeste foarte util\ nu numaipreo]ilor ci [i cadrelor didac-tice, abordînd un subiect deli-cat la `nceput de mileniu III.

Avînd `n vedere subiectultratat, modul de abordare,con]inutul, [i documenta]ialucr\rii, felicit sincer autorulpentru seriozitatea,prezentarea [tiin]ific\ [inout\]ile aduse pe plan misio-nar - pastoral [i recomandcartea tuturor intelectualilor ([inu numai) interesa]i de o abor-dare academic\ a taineispovedaniei, ast\zi `ntr-uncontext secularizat, cînd, maimult ca oricînd, omul caut\r\spunsuri la diverse subiecteexisten]iale.

PPrrooff.. ddrrdd.. MMIIHHAAIIFFLLOORROOAAIIAA

R

D

Pre]ul: 1 RON

AAAAPPPPOOOOSSSSTTTTOOOOLLLLUUUULLLL - rreevviisstt\\ aa ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]],, sseerriiee nnoouu\\,, aappaarree pprriinn ccoollaabboorraarreeaaSSiinnddiiccaattuulluuii ~~nnvv\\]]\\mm`̀nntt NNeeaamm]] [[ii AAssoocciiaa]]iieeii ~~nnvv\\]]\\ttoorriilloorr ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]] ((mmaarrttiiee 11999999))..

FFOONNDDAATTOORRII:: C. LLuchian, VV. GGaboreanu, VV. SScripcaru, MM. SStamate, II. RRafail, MM. AAv\danei ((noiembrie, 11934)CCOONNSSIILLIIUULL DDEE AADDMMIINNIISSTTRRAA}}IIEE:: Florin FFLORESCU - director ggeneral, IIosif CCOVASAN - director eeconomic,

Constantin TTOM{A - director eexecuutiv, GGheorghe AAMAICEI, {{tefan CCORNEANU.CCOONNSSIILLIIUULL DDEE RREEDDAACC}}IIEE:: Mircea ZZAHARIA - rredactor [[ef, {tefan CCORNEANU - redactor [[ef aadjuunct, Dumitri]a VVASILCA,

Dan AAGRIGOROAE, NNiculina NNI}|, VValerian PPERC| ((Subredac]ia RRoman, ttel. 7732.738), CCarmen DDASC|LU ((secretar). Iluustra]ia nnuum\\ruuluui - rreproduuceri dduup\\ lluucr\\ri dde {{tefan PPOTOP

APOSTOLULREVIST| EEDITAT| DDESSIINNDDIICCAATTUULL~~NNVV||}}||MM~~NNTT

NNEEAAMM}}ISSN - 11582-33121

Redac]ia [[i aadministra]ia:str. PPetru RRare[ nnr. 224,tel/fax: 222.53.32, PPiatra

Neam]

M

LLuummiinnii]]aaMMOOSSCCAALLUU,,

(Continuare `n num\rul viitor)