...Strategie Locală de Dezvoltare aferentă Plan Urbanistic General Orașului Topoloveni, județ...

Strategie Locală de Dezvoltare aferentă Plan Urbanistic General Orașului Topoloveni, județ Argeș

CUPRINS

1. Strategia de dezvoltare locala si Planul Urbanistic General- necesitate si corelare

1.1. Dezvoltarea locală durabilă

1.2. Strategiile locale de dezvoltare durabilă (SLDD)

2. Contextul general al dezvoltarii

2.1. Contextul European

2.2. Fondurile disponibile

2.3. Documente strategice nationale

3. Coordonate privind dezvoltarea comunitatilor urbane

3.1. Context National privind dezvoltarea orașului Topoloveni

3.3. Context Judetean privind dezvoltarea orașului Topoloveni

3.4. Context local privind dezvoltarea orașului Topoloveni

4. Auditul situației existente:

4.1. Identificarea factorilor dezvoltării

4.1.1. Dezvoltare spatiala 4.1.2. Locuirea 4.1.3. Patrimoniu natural si construit 4.1.4. Populatia- evolutie demografica si forta de munca 4.1.5. Educatie, sanatate si asistenta sociala 4.1.6. Mediul economic 4.1.7. Infrastructura (cai de comunicatie si retele edilitare)

4.2. Identificarea tendințelor de dezvoltare

4.3. Analiza SWOT

4.4. Diagnostic

5. Viziune și obiective strategice de dezvoltare:

5.1. Conceptul strategic de dezvoltare bazat pe valorile/ identitatea comunității locale

5.2. Directii de dezvoltare ale orașului Topoloveni in perioada 2016- 2030 – corelare Strategia de Dezvoltare Locală și Planul Urbanistic General

5.3. Formularea obiectivelor strategice

6. Planul de acțiune

6.1. Matricea logica: Obiective ► Programe ► Proiecte

6.2. Oportunități de finanțare

6.3. Schema strategică de dezvoltare spațială și identificare programe/ proiecte de dezvoltare cu materializare spațială (corelare cu prevederi PUG orașul Topoloveni)

6.4. Schemă de implementare- etapizare

7. Control și evaluare:

7.1. Parteneriate oportune

7.2. Implementare, control si monitorizare

Pagina 3 / 123

1. Strategia de dezvoltare locala si Planul Urbanistic General- necesitate si corelare

În timp ce globalizarea devine un fenomen tot mai răspândit, în întreaga lume, noi manifestări ale „europenizării” îşi fac simţită prezenţa pe continent. Graniţele devin din ce în ce mai puţin importante prin procesul de unificare, iar timpul şi distanţele îşi pierd şi ele din semnificaţie.

Cetăţenii din diferite ţări vin în contact direct, iar comunităţile concurează între ele pe o scară globală. Unele concepte cheie cum ar fi dezvoltarea durabilă, identitatea comunităţii, siguranţa, serviciile de sănătate, asistenţă medicală, devin nişte chestiuni din ce în ce mai sensibile pentru procesul de planificare.

O provocare importantă o reprezintă dezvoltarea proceselor inovative bazate pe noi moduri de implicare a tuturor factorilor de decizie pentru a spori nivelul de participare şi pentru a satisface interesele comune a tuturor grupurilor. Participarea cetăţenilor oferă o mai bună înţelegere a cerinţelor oamenilor. Acestea pot începe o evoluţie culturală care să conducă la acceptarea unei mari varietăţi de soluţii, pentru a rezolva necesităţile diferitelor grupuri, menţinând în acelaşi timp o identitate comună. Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie de o strategie de dezvoltare locală, caracterizată de cel puţin şapte trăsături care se recomandă managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu. Cele şapte caracteristici ale strategiilor sunt următoarele: imagine asupra viitorului, creativitate, flexibilitate, activitate, creare pentru acţiune, orientare spre schimbare, orientare spre câştig durabil.

Strategia de dezvoltare locală este atât un proces de planificare, cât şi un produs care promovează parteneriatul în rândul diferiţilor actori de pe plan local (administraţia publică locală, comunitatea locală, sectorul privat şi reprezentanţii societăţii civile) cu scopul de a analiza împreună problemele legate de dezvoltare, de imaginea creată pentru viitor / previziuni de viitor, de mobilizarea resurselor, de elaborarea strategiilor de dezvoltare a proiectelor, precum şi de implementarea, monitorizarea şi evaluarea acestora.

Orice strategie de dezvoltare locală are o etapă introductivă care constă în diagnoza şi analiza principalilor indicatori din comunitatea pentru care se realizează strategia de dezvoltare. În această etapă, când România trebuie să adopte standardele europene, orașul Topoloveni are nevoie de un plan de dezvoltare care să vizeze toate domeniile şi în care să se regăsească interesele tuturor membrilor comunităţii, un plan care să canalizeze resursele către acţiuni integrate ce urmăresc progresul social, protejarea mediului, utilizarea eficientă a resurselor umane şi naturale în vederea atingerii unui nivel ridicat şi sigur de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă.

Strategia de dezvoltare locală a orașului Topoloveni este construită pe concluziile analizelor socio-economice şi SWOT, pe avantajele localităţii. Strategia, prin structură şi conţinut, urmăreşte dezvoltarea economică şi echilibrată, concomitent cu dezvoltarea capacităţii acesteia de a se adapta şi a putea răspunde schimbărilor economice cheie.

Strategia se adresează unei game largi de probleme economice, sociale şi de mediu ale comunităţii, care sunt relevante pentru definirea obiectivelor necesare obţinerii dezvoltării durabile şi creşterii coeziunii economice si sociale.

Strategia este un cadru de planificare strategic care defineşte viziunea, căile care conduc la obţinerea ei şi pe baza căruia sectorul public şi privat pot acţiona eficient în ceea ce priveşte folosirea resurselor locale şi obţinerea de beneficii în folosul comunităţii. Aceasta ghidează astfel încât intervenţiile şi activităţile necesare creării unei localităţi dinamice şi prospere să se concentreze asupra domeniilor-cheie de dezvoltare.

Totodată, aceasta constituie baza dezvoltării planurilor de acţiune pentru administraţia publică locală şi organizaţiile partenere în vederea prezentării de proiecte în cadrul programelor de finanţare naţionale şi europene care sprijină dezvoltarea locală.

Strategia furnizează o abordare echilibrată şi integrată privind dezvoltarea localităţii cu accent pe:

facilitarea creşterii economice

îmbunătăţirea infrastructurii de bază

Pagina 4 / 123

protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu

îmbunătăţirea serviciilor (medicale, sociale, culturale) şi accesului la acestea

Strategia se concentrează pe provocările şi oportunităţile de dezvoltare caracteristice şi existente la nivel local, urmărind totodată eliminarea barierelor cu privire la progresul economic şi social.

Elementele constitutive ale strategiei urmăresc obţinerea unei dezvoltări echilibrate şi oferirea de oportunităţi egale pentru locuitorii acestuia.

Strategia de dezvoltare locală a orașului Topoloveni vizează valorificarea durabilă a resurselor umane, economice, instituţionale, financiare, naturale, în scopul afirmării calităţilor sale distinctive, a consolidării şi dezvoltării rolurilor în teritoriu, atât la nivel regional cât şi naţional, a extinderii şi diversificării parteneriatelor în proiecte sustenabile potrivit potenţialului şi aspiraţiilor comunităţii.

CONSIDERATII GENERALE

Dezvoltarea durabila inseamna: "A gândi global si a actiona local"

În perioada de tranziţie la economia de piaţă şi spre o societate democratică deschisă, comunităţile locale din România se confruntă cu multe probleme de ordin economic şi social. Comunităţile sunt puse în situaţia să găsească soluţii noi pentru problemele cu care se confruntă, lucru dificil în condiţiile schimbării continue a valorilor, în lipsa unor capacităţi şi abilităţi necesare într-o societate liberă şi o economie de piaţă. Şi mai ales în cazul unei infrastructuri locale aproape inexistente. Dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale reprezintă o provocare şi o prioritate în acelaşi timp.

O provocare, pentru că o comunitate trebuie să fie receptivă la transformările şi schimbările externe şi interne care o pot afecta, adaptându-se acestor schimbări prin acţiuni şi iniţiative locale. O prioritate, pentru că modul în care se dezvoltă localitatea îi afectează prezentul şi şansele de viitor.

Conceptul de Dezvoltare Durabilă reprezintă o nouă paradigmă a Dezvoltării, şi a fost promovat în cadrul Conferinţei Mondiale pentru Dezvoltare Durabilă, organizată de Naţiunile Unite la Rio de Janeiro în 1992. Conceptul marchează o schimbare majoră în abordarea problemelor dezvoltării umanităţii prin opţiunile de asigurare a unui echilibru dinamic între componentele capitalului natural şi sistemele socio-economice.

Dezvoltarea durabilă răspunde necesităţilor generaţiilor actuale fără a compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a răspunde propriilor lor necesităţi" (Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare).

Dezvoltarea durabilă abordează conceptul calităţii vieţii în complexitate, sub aspect economic, social şi de mediu, promovând ideea echilibrului între dezvoltarea economică, echitatea socială, utilizarea eficientă şi conservarea mediului înconjurator.

Elementul cheie al dezvoltării durabile îl reprezintă reconcilierea între procesul de dezvoltare şi calitatea mediului, promovarea procesului integrat de elaborare şi luare a deciziilor, atât la nivel global, cât şi regional, naţional sau local. De asemenea, dezvoltarea durabilă depinde de distribuirea corectă a costurilor şi beneficiilor dezvoltării.

Conceptul dezvoltării durabile este unul fluid, care va evolua în timp, însă principiile majore ce îl caracterizează sunt următoarele:

Preocuparea pentru echitate şi corectitudine între generaţii

Viziunea de lungă durată asupra dezvoltării

Gândirea sistemică - interconexiunea între mediu, economie şi societate

Strategiile de dezvoltare durabilă evidenţiază interdependenţa între local şi global, accentuând necesitatea cooperării în cadrul şi între sectoarele economic, social şi de mediu.

Dezvoltarea durabilă a comunităţilor are ca obiective majore protejarea mediului, eradicarea sărăciei, îmbunătăţirea calităţii vieţii, dezvoltarea şi menţinerea unei economii locale viabile şi eficiente.

O comunitate durabilă apreciază şi promovează ecosisteme sănătoase, utilizează eficient resursele,

Pagina 5 / 123

dezvoltă şi asigură o economie locală viabilă. Comunitatea durabilă are o viziune asupra dezvoltării susţinută şi promovată de toate sectoarele comunităţii, asociaţiile civice, autorităţile locale, organizaţiile religioase, tinerii, etc.

O comunitate durabilă este cea care deţine controlul asupra procesului de dezvoltare, a deciziilor pe care le elaborează şi le adopta, asigurând durabilitatea la nivel local. Această comunitate durabilă posedă o structură socială activă - actori, grupuri, asociaţii şi instituţii capabile să se mobilizeze pentru acţiuni comune de lungă durată şi să-şi asume responsabilitatea pentru acest proces continuu de dezvoltare.

Comunităţile durabile prosperă pentru că populaţia lucrează în colaborare şi parteneriat pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. Comunitatea durabilă utilizează resursele proprii pentru a asigura necesităţile generaţiilor actuale, asigurând, în acelaşi timp, resursele necesare pentru generaţiile viitoare. Ea îşi mobilizează capacităţile pentru a asigura servicii medicale calitative, un nivel de viaţă ridicat pentru toţi rezidenţii săi prin limitarea deşeurilor, prevenirea poluării, maximizarea conservării şi prin dezvoltarea resurselor locale şi a utilizării eficiente a lor pentru revitalizarea economiei locale.

Institutul pentru Comunităţi Durabile a identificat urmatoarele componente ale unei comunităţi durabile (vezi A Guide to implementing Local Environmental Action Programs, Regional Environmental Centre for Central and Eastern Europe, 2000):

Integritate Ecologică

Securitate Economică

Responsabilitate şi împuternicire

Bunăstare socială

Dezvoltarea durabilă a comunităţii se bazează pe resursele locale şi strategiile de adaptare elaborate şi promovate în cadrul comunităţii. Această abordare vine să consolideze realizările comunităţilor în domeniul dezvoltării.

Astăzi în lume sunt peste 6416 comunităţi locale (municipii, sate) care elaborează şi implementează strategii şi planuri locale de acţiuni de dezvoltare durabilă. Acest proces a fost impulsionat de Agenda 21 - Planul Global de Acţiuni pentru Dezvoltare Durabilă în secolul 21, adoptat la Rio de Janeiro în 1992 care, reflectă consensul global şi angajamentul politic la cel mai înalt nivel privind dezvoltarea durabilă.

Cele patru domenii ale Agendei 21:

Dimensiuni Sociale şi Economice,

Conservarea şi managementul resurselor pentru dezvoltare,

Consolidarea rolului Grupurilor Majore,

Mijloace de implementare

Evidenţiază obiectivele şi activităţile prioritare de dezvoltare la nivel global, orientând acţiunile la nivel naţional şi local.

În anii 2001-2002, Consiliul Internaţional pentru Iniţiative Locale de Mediu (ICLEI) a realizat un sondaj de opinie privind procesul Agenda Locala 21 la nivel global. în comparaţie cu anul 1997, când 1812 localităţi din circa 64 de tări implementau procesul Agenda Locala 21, în anul 2002 erau angajate în proces 6416 localităţi din 113 ţări ale lumii. 80 la sută din aceste localităţi sunt situate în Europa, alte 28 de ţări aparţin continentului African. Acelaşi sondaj menţionează că modul în care o localitate se dezvoltă durabil îl reprezintă planificarea durabilă care integrează domeniile economic, social şi de mediu.

Pagina 6 / 123

1.1. DEZVOLTAREA LOCALĂ DURABILĂ 1.1.a. Dezvoltarea durabilă :

„acea dezvoltare ce răspunde nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a răspunde nevoilor lor”

Raportul Brundtland, 1987, reafirmat în cadrul Summitului Pământului de la Rio, 1992

Mult timp mediul a fost tratat ca un sector aparte, izolat, iar sărăcia ca o problemă socială, în loc să fie ambele considerate ca preocupări transversale, interdependente cu celelalte domenii ale dezvoltării.

În cadrul conceptului de dezvoltare durabilă, mediul este abordat din perspectiva a trei aspecte:

resursele naturale,

poluarea

„catastrofele lente”

care par neglijabile pe termen scurt dar care pot fi dramatice pe termen lung.

1.1.B. DEZVOLTAREA LOCALĂ = DEZVOLTAREA COMUNITARĂ + PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII

Dezvoltare comunitară = participare activă şi integrarea comunităţii în procesele de dezvoltare locală în vederea atingerii bunăstării pentru toţi membrii ei

Planificarea dezvoltării = ansamblu de procese ce implică toate persoanele sau grupurile de persoane din interiorul sau exteriorul comunităţii interesate (stakeholders), prin care se stabileşte o strategie cu obiective clare de atins într-o anumită perioadă determinată, precum şi măsurile ce trebuie întreprinse pentru a le atinge.

Planificarea poate fi de tip:

o expert (realizată de un grup de experţi în domeniul planificării strategice a dezvoltării, utilizată în general atunci când strategia este cerută din exterior),

o consultativ (implicând un grup restrâns de stakeholderi) sau

o participativ (cu participarea tuturor factorilor interesaţi ai comunităţii, demers care cere timp dar care este şi cel mai recomandat pentru a avea susţinerea întregii comunităţi şi pentru o viziune cât mai realistă a viitorului acceptat de toţi).

Figura 1

Trei Dimensiuni (Piloni)

Socială; economică; de mediu

Pagina 7 / 123

1.2. STRATEGIILE LOCALE DE DEZVOLTARE DURABILĂ (SLDD)

1.2.a. Definire : Instrumente participative având drept obiectiv

asigurarea progresului economic,

echitabil pe plan social,

protejând, în acelaşi timp, resursele şi mediul pentru generaţiile viitoare

Caracteristici :

Reprezintă un ansamblu de procese participative care, prin analiză, dezbatere, consolidarea capacităţilor, planificare şi mobilizarea resurselor, permit comunităţii să progreseze.

Trebuie să concentreze efortul strategic asupra unui număr restrâns de obiective prioritare :

o clare şi realiste,

o economice, sociale şi de mediu,

o complementare şi interdependente,

o pe care încearcă să le concilieze într-o viziune integrată.

Este un demers pe termen lung, un proiect de viitor. Este viziunea viitorului comunităţii, viziune împărtăşită la nivel local şi transpusă în obiective strategice şi planuri de acţiune concrete.

Punerea să în practică necesită timp şi se realizează progresiv, într-o manieră realistă.

Reprezintă un cadru de referinţă menit să faciliteze luarea deciziilor.

Nu reprezintă doar un plan de acţiuni şi nici un plan gravat în piatră, ci integrează sisteme flexibile de ameliorare continuă (exemplu : evaluările continue şi cea de demi-parcurs care permit determinarea piedicilor şi a greşelilor, precum şi îmbunătăţiri sau schimbări de direcţie).

Este necesară o coerenţă între strategiile diferitelor niveluri (naţional, regional, local).

Necesită un angajement politic puternic.

Figura 2

SDD = VIZIUNEA DEVENIRII

tradusă într-un program de acţiuni + un proces de mobilizare

Pagina 8 / 123

1.2.B. METODOLOGIA ELABORARII STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE

Obiectivul lucrării

Obiectivul lucrării este determinat de rolul pe care primăria şi consiliul local orașului Topoloveni îl au în procesul de dezvoltare locala şi, în consecinţă, lucrarea propune un instrument de conducere a acestui proces structurat la nivel politic şi executiv.

Rezultatele prezentului demers vor fi cuantificate prin:

(1). Scanarea opţiunilor instituţionale

(2). Elaborarea planului de dezvoltare spaţială

Aceste patru rezultate vor oferi cadrul necesar creşterii în timp a eficacităţii intervenţiei prin:

Competenţă tehnică în luarea deciziei, a proiectării, a realizării investiţiilor precum şi a activităţilor de operare şi de întreţinere a acestor investiţii;

Capacitate de analiză a veniturilor locale, în scopul îmbunătăţirii managementului financiar al executivului primăriei;

Capacitatea de răspuns a organizaţiilor publice la cererea de funcţiuni urbane, coordonată cu capacitatea de planificare a acestora;

Sensibilizare la nevoile populaţiei din punct de vedere al creşterii şi direcţionării ofertei de locuri de muncă către activităţi legate de producţia de bunuri şi servicii;

Sensibilizare la aspecte de protecţia mediului şi reglementare a iniţiativelor/acţiunilor sectorului privat/cetăţenilor în scopul prevenirii efectelor negative ale acestor iniţiative/activităţi.

Stabilirea obiectivului într-o abordare participativă permite stabilirea unor termene estimative în care să se ajungă la unele rezultate concrete în abordare concretizate în stabilirea etapelor de lucru a colectivului de lucru, nucleul care va agrega ulterior activitaea tuturor actorilor implicaţi şi etapizarea activităţilor în contextul deja abordat

Pagina 9 / 123

2. Contextul general al dezvoltarii

2.1. Contextul European

Uniunea Europeană a parcurs un drum lung de la cei 6 membri iniţiali, ce au creat Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului în 1952 şi Comunitatea Economică Europeană în 1958, până în prezent când are 27 de membri şi se întinde de la Atlantic la Marea Neagră.

Uniunea Europeană a cunoscut mai multe valuri de aderări: Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie în 1973, Grecia în 1981, Portugalia şi Spania în 1986, Austria, Finlanda şi Suedia în 1995, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria în 2004, Bulgaria şi Romania în 2007. Fiecare aderare a contribuit la diversitatea culturală şi lingvistică ce reprezintă deja o marcă a Uniunii Europene.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un stat care doreşte să devină parte a UE sunt stabilite în Tratatul de la Maastricht: respectarea principiului libertăţii, democraţiei, drepturilor fundamentale şi drepturilor omului precum şi existenţa statului de drept. Condiţiile de baza pe care trebuie să le îndeplinească un stat înainte de a deveni membru al UE:

Instituţii stabile ce garantează democraţia, statul de drept, drepturile omului şi protecţia minorităţilor (criteriul instituţional);

O economie de piaţă funcţională şi capacitatea de a face faţă presiunilor concurenţiale de pe piaţa internă (criteriul economic);

Capacitatea de a-şi asuma obligaţiile de membru precum şi existenţa unei administraţii capabile să pună in practică legislaţia europeană (criteriul administrativ).

Uniunea Europeană nu este un spaţiu destinat numai partidelor politice, firmelor mari sau sindicatelor. Uniunea este dedicată, în primul rând, cetăţenilor săi europeni, pentru a le oferi un spaţiu de libertate fără de frontiere, un cadru de securitate si justiţie, precum şi o piaţă internă, în care concurenţa să fie liberă şi garantată. Mai mult de atât, Uniunea Europeană promovează atât coeziunea economică şi socială, cât şi solidaritatea între statele membre. Pentru ca aceste deziderate să fie mai aproape de cetăţeni, Uniunea susţine mai multe politici de apropiere faţă de aceştia.

Politica Agricolă Comună

Politica Agricolă Comună îşi are rădăcinile în Europa de Vest a anilor ’50, unde societatea fusese profund marcată de anii de război şi unde agricultura fusese paralizată, impiedicând astfel aprovizionarea cu alimente. Iniţial, PAC a pus accentul pe încurajarea creşterii productivităţii agricole, pentru a le asigura consumatorilor o aprovizionare constantă cu produse alimentare la preţuri accesibile, dar şi pentru a crea un sector agricol viabil pentru UE. Datorită PAC, agricultorii beneficiau de subvenţii şi sisteme care le garantau preţuri ridicate ce îi stimulau să producă mai mult. De asemenea, se acordau ajutoare financiare pentru restructurarea agriculturii, de exemplu prin sprijinirea investiţiilor în ferme în scopul dezvoltării şi gestionării capacităţilor lor tehnologice, astfel încât să se poată adapta la condiţiile economice şi sociale ale vremii.

Anumite măsuri au fost introduse sub forma unor ajutoare pentru pensionarea anticipată, pentru formarea profesională şi pentru regiunile defavorizate.

Politica Agricolă Comună şi-a atins cu succes obiectivul de autoaprovizionare a Uniunii Europene începând cu anii ’80. Cu toate acestea, UE a ajuns să se confrunte dintr-o dată cu excedente aproape permanente din principalele produse agricole, dintre care unele au fost exportate (cu ajutorul subvenţiilor), în timp ce altele au trebuit depozitate sau dispersate în interiorul UE. Aceste măsuri au atras cheltuieli bugetare ridicate, au distorsionat anumite pieţe mondiale, nu au servit întotdeauna cel mai bine intereselor agricultorilor, devenind astfel nepopulare în rândul consumatorilor şi contribuabililor.

În acelaşi timp, societatea a devenit tot mai preocupată de durabilitatea agriculturii în contextul protecţiei mediului, Summit-ul mondial de la Rio (1992) fiind, în acest sens, un reper important la

Pagina 10 / 123

începutul anilor ’90.

Multe dintre schimbările importante ale PAC avuseseră deja loc în anii ’80, dar s-au accentuat în special la începutul anilor ’90. Limitarea producţiei a contribuit la reducerea excedentelor (cotele de lapte din 1983) şi s-a pus un nou accent pe agricultura ecologică. Pentru a beneficia de ajutoare directe, agricultorii au fost nevoiţi să îşi îndrepte atenţia spre piaţă şi să răspundă noilor priorităţi ale publicului (reforma MacSharry din 1992).

Schimbarea de strategie, care a avut loc în 1999 prin reforma „Agendei 2000“ şi care favorizează competitivitatea agriculturii europene, include, de asemenea, un element fundamental nou – o politică de dezvoltare rurală destinată să încurajeze numeroase iniţiative rurale, ajutând totodată agricultorii să îşi restructureze fermele şi să diversifice şi să îmbunătăţească comercializarea produselor. S-a stabilit un plafon bugetar pentru a asigura contribuabilii că nicio cheltuială legată de PAC nu va scăpa de sub control. În 2003 s-a convenit în cele din urmă asupra unei reforme fundamentale noi.

Agricultorii nu mai sunt plătiţi doar pentru a produce produse alimentare. Astăzi, cererea este principala forţă motrice a PAC. Ea ţine seama pe deplin de preocupările consumatorilor şi contribuabililor, lăsând în acelaşi timp agricultorilor din UE libertatea de a-şi adapta producţia la cerinţele pieţei. În trecut, cu cât agricultorii produceau mai mult, cu atât primeau mai multe subvenţii. În viitor, marea majoritate a ajutoarelor destinate fermierilor vor fi plătite independent de cantităţile produse. În cadrul noului sistem, agricultorii vor continua să primească plăţi directe cu scopul de a menţine stabilitatea veniturilor, dar legătura cu producţia a fost eliminată.

În afară de aceasta, agricultorii trebuie să respecte standarde de protecţie a mediului, de siguranţă a alimentelor şi de protecţie a plantelor şi animalelor. În cazul nerespectării acestor standarde, vor risca reduceri ale plăţilor directe de care beneficiază (o condiţie cunoscută sub denumirea de „eco-condiţionalitate“). Eliminarea legăturii dintre subvenţii şi producţie (denumită de obicei „decuplare“) îi va face pe agricultorii UE mai competitivi şi mai orientaţi către piaţă. Aceştia vor fi liberi să producă ceea ce este mai profitabil pentru ei, bucurându-se totodată de dorita stabilitate a venitului.

Această serie de reforme a conturat un viitor mai limpede pentru PAC, evidenţiind şi mai mult valoarea pe care o are pentru întreaga societate.

Pentru perioada 2007-2013, Directoratul General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală dispune de două instrumente financiare pentru implementarea politicii agricole şi de dezvoltare rurală: Fondul European pentru Garantare Agricolă (pentru plăţile directe către fermieri şi pentru măsuri de piaţă) şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru măsurile privind dezvoltarea rurală.

Politica de coeziune a Uniunii Europene

Articolul 158 al Tratatului de constituire a Comunităţii Europene (CE) indică faptul că CE urmăreşte reducerea disparităţilor dintre nivelurile de dezvoltare a diverselor regiuni, cu scopul consolidării coeziunii în UE. Prima măsură în acest sens a fost iniţiată în 1975, odată cu introducerea politicii regionale şi a Fondului European de Dezvoltare Regională.

Trei reforme succesive au simplificat sistemul de implementare a politicilor regionale şi au descentralizat managementul fondurilor, în perioada 1988 – 2000. Cea de a patra reformă, prevăzută pentru perioada 2007-2013, include tratarea celor două noi probleme majore cu care se confruntă UE: o mai mare disparitate regională datorită extinderilor recente şi o populaţie în curs de îmbătrânire, globalizarea şi progresul tehnologic. De asemenea, Agendele Lisabona şi Goteborg au introdus ţinte noi în domeniile creşterii şi dezvoltării durabile.

Politica de Coeziune îşi propune trei mari obiective pentru perioada 2007-2013, fiind reglementată de un cadru inovator legislativ şi de management, finanţat prin circa 50 de miliarde de euro pe an.

Obiectivul de convergentă îşi propune să stimuleze creşterea şi ocuparea forţei de muncă în cele mai slab dezvoltate regiuni, punând accentul pe inovare, societate bazată pe cunoaştere, adaptabilitate la schimbările economice şi sociale, precum şi pe calitatea mediului înconjurător şi eficienţa administraţiei. Obiectivul se adresează regiunilor europene al cărui PIB pe locuitor este mai mic decât 75% din PIB-ul mediu al UE. Astfel, 8 state membre beneficiază integral de acest obiectiv (Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, România şi Slovenia), în restul statelor membre doar unele regiuni corespunzând criteriilor

Pagina 11 / 123

de aplicare a obiectivului.

Obiectivul de competitivitate regională şi ocupare a forţei de muncă vizează consolidarea competitivităţii şi atractivităţii regiunilor, precum şi a gradului de ocupare, prin anticiparea schimbărilor de natură economică şi socială. Acest obiectiv se adresează tuturor regiunilor care nu sunt acoperite de obiectivul de convergenţă.

Obiectivul de cooperare teritorială europeană îşi propune întărirea cooperării transfrontaliere, transnaţionale şi interregionale. Acest obiectiv, completează cele două obiective de convergenţă şi competitivitatea regională, promovând soluţii comune pentru autorităţile din diferitele state, în domenii cum ar fi: dezvoltarea urbană, rurală şi costieră, dezvoltarea relaţiilor economice şi a întreprinderilor mici şi mijlocii.

În perioada 2007-2013, Politica de Coeziune va beneficia de 35,7% din bugetul total al Uniunii Europene, aproximativ 347 miliarde euro. Această sumă este alocată celor trei obiective, astfel: 81.54% pentru obiectivul de convergenţă, 15.95% pentru competitivitatea regiunilor şi 2.52% pentru obiectivul de cooperare teritorială. Finanţarea Politicii de Coeziune se realizează prin intermediul a trei instrumente structurale, precum şi prin alte instrumente complementare:

Fondul European de Dezvoltare Regională, destinat finanţării tuturor celor trei obiective;

Fondul de Coeziune, destinat finanţării obiectivului de convergenţă, în particular ţărilor al căror venit naţional brut este mai mic decat 90% din media în Uniunea Europeană;

Fondul Social European, pentru finanţarea obiectivelor de convergenţă şi competitivitatea regională.

Politica de dezvoltare regională a României reprezintă o politică naţională, care are ca scop diminuarea disparităţilor de dezvoltare dintre regiunile şi diferitele zone ale ţării şi preântâmpinarea apariţiei de noi dezechilibre iar, prin aceasta, diminuarea diferenţelor de dezvoltare dintre România, în ansamblu, şi celelalte state membre ale UE.

Politica regională a României este reflectată în Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizont 2013-2020-2030. Obiectivele naționale 2020 sunt următoarele:

Asigurarea funcționării eficiente și în condiții de siguranța sistemului energetic național, atingerea nivelului mediu actual al UE în privința intensității și eficienței energetice; îndeplinirea obligațiilor asumate de România în cadrul pachetului legislativ „Schimbări climatice și energie din surse regenerabile” și la nivel internațional în urma adoptării unui nou acord global în domeniu; promovarea ș �i aplicarea unor m suri de adaptare la efectele schimbărilor climatice și respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Atingerea nivelului mediu actual al UE în privința eficienței economice, sociale și de mediu a transporturilor și realizarea unor progrese substanțiale în dezvoltarea infrastructurii de transport.

Decuplarea creșterii economice de degradarea mediului prin inversarea raportului dintre consumul de resurse și crearea de valoare adăugată și apropierea de indicii medii de performanță ai UE privind sustenabilitatea consumului și producției.

Atingerea nivelului mediu actual al țărilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale.

Atingerea unor parametri apropiați de nivelul mediu actual al stării de sănătate a populației și al calității serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE; integrarea aspectelor de sănătate și demografice în toate politicile publice ale României.

�Promovarea consecvent , în noul cadru legislativ și instituțional, a normelor și standardelor UE cu privire la incluziunea socială, egalitatea de șanse și sprijinirea activă a grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei Naționale pe termen lung privind populația și fenomenele migratorii.

Conturarea domeniilor specifice de aplicare a expertizei și resurselor disponibile în România în slujba asistenței pentru dezvoltare, și alocarea în acest scop a circa 0,50% din venitul național brut.

Atingerea nivelului mediu de performanță al UE în domeniul educației și formării profesionale, cu excepția serviciilor în mediul rural și pentru grupurile dezavantajate, unde țintele sunt cele ale UE

Pagina 12 / 123

pentru 2010.

Încadrarea cercetării românești în fluxul principal al evoluțiilor științifice și tehnologice din UE; generalizarea activităților inovative; apariția unor centre de excelență cu impact internațional.

Consolidarea structurilor din domeniul agro-alimentar și silvic concomitent cu dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale pentru reducerea în continuare a decalajelor și atingerea nivelului mediu actual de performanță al țărilor membre ale UE; afirmarea României ca element de stabilitate a securității alimentare în Europa de Sud-Est.

Constituirea la nivel regional, conform strategiilor de dezvoltare spațiala, a sistemului policentric de arii funcționale urbane (aglomerări urbane) și de coridoare de urbanizare în lungul arterelor de transport de interes european (policentricitate de rețea).

Finalizarea, în linii generale, a cadastrului general al României și asigurarea transparenței și accesibilității sistemului.

Definitivarea � procesului de reform în administrația publică și reducerea substanțială a decalajelor față de nivelul mediu de performanță al administrației centrale și locale și al serviciilor publice din celelalte state membre ale UE; creșterea gradului de încredere și satisfacție al cetățenilor în raporturile cu autoritățile administrației publice centrale și locale.

Politica de Mediu

Uniunea Europeană s-a implicat în protecţia mediului înconjurător abia în anii ’70, când această problemă a devenit de interes la nivel mondial. Primele măsuri luate la nivel European vizau ameliorarea calităţii vieţii, limitarea poluării, introducerea principiului prevenirii poluării şi cel al raţionalizării resurselor naturale. La început aceste măsuri erau orizontale, integrate în alte politici comunitare, abia în 1982, devenind o politică de sine stătătoare.

Astfel, în 1990 a fost înfiinţată Agenţia Europeană a Mediului, au fost adoptate măsuri privind tratarea deşeurilor periculoase, liberul acces la informaţia privind mediul înconjurător, conservarea biodiversităţii. A fost de asemenea adoptat programul LIFE, ca instrument financiar de gestiune a proiectelor privind protecţia mediului înconjurător din statele membre.

Politica europeană se concentrează în prezent pe combaterea creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră, pe protecţia biodiversităţii, rezolvarea problemei deşertificării, a despăduririlor abuzive, a impactului poluării asupra sănătăţii publice.

Întreaga politică se bazează pe principiul „poluatorul plăteşte”. „Plata” poate să ia mai multe forme: investiţii pentru alinierea la standardele de mediu, obligaţia de a lua înapoi, de a recicla sau de a elmina produsele după utilizarea de către consumatori sau o taxă impusă întreprinderilor sau comsumatorilor care folosesc produse neecologice, cum este cazul anumitor ambalaje.

Politica fiscală

Politica europeană în domeniul impozitării are două mari componente: impozitarea directă – care este responsabilitatea statelor membre şi impozitarea indirectă, ce afectează libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor.

Statele membre au luat deja măsuri pentru a preveni evaziunea fiscală şi dubla impozitare, iar politica europeană în domeniu are ca scop să se asigure că pe piaţa internă concurenţa nu este distorsionată de diferenţe între sistemele şi ratele de impozitare indirectă. În plus, au fost luate măsuri pentru a preveni efectele negative ale competiţiei în domeniul impozitării, ce pot apărea în cazul transferurilor de fonduri între statele membre ale Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte taxa pe valoarea adaugată există un acord între statele membre de a o fixa la minim 15%. Evident sunt şi excepţii de la această regulă, existând bunuri exceptate de TVA sau cărora li se aplică un TVA scăzut.

Diferenţele în nivelurile accizelor practicate de statele membre pot distorsiona foarte uşor concurenţa, de aceea se supun unor reglementări comune. Cu toate acestea, intervin anumite diferenţe culturale (decizia unei ţări de acciza sau nu băuturile alcoolice cum ar fi vinul şi berea) şi diferenţele economice – spre exemplu, unei ţări care se bucură de un sector al finanţelor publice sănătos nu i se poate impune să aplice diverse impozite doar de dragul impozitării.

Pagina 13 / 123

În domeniul impozitării companiilor, Uniunea Europeană are două obiective majore: să evite competiţia neloială în domeniul impozitării şi să asigure libera circulaţie a capitalurilor. Regulile Uniunii împiedică statele membre să folosească sistemul impozitelor pentru a influenţa deciziile de investiţii în detrimentul altor state membre. Mai mult, UE urmăreşte stabilirea unei baze de impozitare comune pentru toate companiile din UE, adică acelaşi tip de tranzacţie să se supună unui singur set de reguli, lăsând totodată la nivelul statelor membre să stabilească nivelul ratei impozitării.

Cercetare şi inovare

Principalul motiv pentru existenţa unei acţiuni europene în domeniul cercetării şi inovării îl constituie nevoia pentru coordonarea activităţilor ţărilor membre pentru creşterea eficacităţii şi reducerii costurilor, precum şi consolidarea competitivităţii internaţionale a economiei europene.

Printre cele mai importante realizări în cadrul acestei politici se numără stabilirea unui sistem uniform de standarde şi specificaţii tehnice, ceea ce a dus la diminuarea sau chiar la eliminarea barierelor tehnologice în calea liberei circulaţii.

Principalul instrument al politicii de cercetare şi inovare îl constituie programele cadru multianuale. În perioada 2007-2013 se desfăsoară Programul Cadru 7 (PC7) ce are un buget de 50,5 miliarde euro, cu 40% mai mult decât predecesorul sau, Programul Cadru 6.

Energie

Iniţial, politica în domeniul energiei se baza pe cărbune şi pe energia nucleară. Cele două componente ale sectorului energetic au fost reglementate chiar de la înfiinţarea Comunităţii Europene prin Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului şi, respectiv, prin Tratatul Euratom.

Ca urmare a crizei energetice din 1970 şi a faptului că energia nucleară a început să devină controversată, Uniunea Europeană a dezvoltat o altă abordare care să răspundă mai bine necesităţilor pieţei unice europene. În acest sens, principalele obiective ale politicii în domeniul energiei vizau crearea unei pieţe energetice interne, bazată pe concurenţă, dereglementare, dezvoltare durabilă şi protecţia consumatorilor, o mai bună cooperare internaţională, garantarea siguranţei furnizării energie şi micşorarea impactului negativ asupra mediului înconjurător.

În a doua jumătate a anilor ’90, Uniunea Europeană a adoptat măsuri pentru liberalizarea pieţelor gazelor naturale şi a electricităţii şi norme pentru standardizarea utilajelor şi a produselor energetice. Mai mult, UE a luat o serie de măsuri şi a iniţiat programe de acţiune pentru a diminua dependenţa faţă de furnizorii externi de combustibili fosili şi de energie şi pentru a garanta siguranţa aprovizionării.

În martie 2007, liderii UE au ajuns la concluzia că trebuie să dezvolte o politică integrată în domeniul energiei şi a protecţiei mediului înconjurător cu scopul de a reduce consumul de combustibili fosili (ce reprezintă o resursă naturală epuizabilă), de a pune în aplicare modalităţi de economisire a energiei şi de a pune la punct metode alternative de producere a energiei electrice.

În prezent 80% din nevoia de energie a Uniunii este susţinută de combustibili fosili – gaze naturale, petrol şi cărbune, din care o mare parte este importată, făcând astfel ca Uniunea Europeană să fie deosebit de vulnerabilă la potenţialele reduceri ale ofertei sau la creşterea preţurilor pe plan internaţional. În acest sens, s-a ajuns la concluzia că o serie de măsuri trebuie luate pană în 2020 pentru a răspunde mai bine nevoilor consumatorilor şi pentru a proteja mediul înconjurător. Astfel, se urmăreşte:

Economisirea a 20% din consumul de energie previzionat pentru 2020;

Creşterea până la 20% a surselor energetice regenerabile (energie solară, eoliană, biomasă) în totalul consumului de energie;

Creştere, cel puţin, până la 10% a biocombustibililor până în 2020, cu condiţia ca biocombustibilii de „a doua generaţie” din culturi neagricole să devină disponibili pentru comercializare;

Reducerea, până în 2020, cu cel puţin 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră;

Realizarea unei pieţe energetice interne care să aducă beneficii în mod real şi eficient pentru fiecare persoana şi companie în parte;

Pagina 14 / 123

O mai bună integrare a politicii în domeniul energie cu alte politici cum ar fi politica agricolă şi cea comercială;

O mai bună cooperare internaţională.

Transporturi

Transporturile reprezintă una dintre politicile ce au fost considerate de interes comunitar înca de la înfiinţarea Comunităţilor Europene. De la semnarea Tratatului de la Roma, politica în acest domeniu s-a axat pe desfiinţarea frontierelor între ţările membre, contribuind astfel la atingerea obiectivului de liberă circulaţie a bunurilor şi personalelor. Scopul politicii în domeniul transporturilor este de a contribui la crearea pieţei interne, de a asigura dezvoltarea durabilă a sectorului, de a extinde reţelele de transport în toată Uniunea Europeană, de a maximiza folosirea reţelelor de transport şi de a promova cooperarea internaţională.

Realizarea pieţei unice europene a însemnat un punct de turnură pentru politica în domeniul transporturilor. Astfel, înlăturarea graniţelor interne ale Uniunii Europene a dus la o creştere semnificativă a transportului de bunuri şi persoane pe distanţe lungi. Pentru ca cetăţenii europeni şi companiile din UE să se bucure pe deplin de beneficiile pieţei interne, în ultimul deceniu Uniunea Europeană a luat măsuri pentru liberalizarea pieţelor naţionale de transport, în special cele privind transportul rutier şi aerian şi într-o mai mică măsură transportul pe căile ferate.

În urma deschiderii pieţelor transportului rutier, camioanele pot acţiona şi în alte ţări decât cea de origine, astfel că nu mai sunt nevoite să parcurgă distanţe foarte lungi fără încărcătură. În 2003 a intrat în vigoare un prim pachet de măsuri vizând liberalizarea transportului pe căile ferate, deschizând liberei concurenţe aproximativ 70-80% din totalul traficului pe căi ferate.

Ca efect al liberalizării transportului aerian, călătorii beneficiază de tarife mai mici şi de conexiuni mai bune între statele membre. Mai mult, în 2007, UE a semnat un acord de „cer deschis” cu SUA conform căruia orice linie aeriană europeană poate zbura din orice municipiu al Uniuni către orice municipiu din SUA.

De asemenea, Uniunea Europeană promovează proiecte majore de infrastructură de transport, aşa numitele Reţele Trans-Europene ale căror obiective sunt de a elimina blocajele pe principalele căi navigabile est-vest ce fac legătura între Rin, Main şi Dunare; de a pune în aplicare un program menit să reglementeze traficul pe rutele maritime congestionate aflate de-a lungul coastelor ţărilor UE şi de a moderniza mai multe căi ferate ce leagă nordul de sudul Europei, respectiv estul de vest.

În 2001, prin Cartea Albă a Transporturilor, revizuită în 2006, Comisia a stabilit o serie de măsuri pentru fiecare segment de transport în parte, din care unele sunt deja puse în aplicare (spre exemplu perioada obligatorie de odihnă pentru şoferii de camioane a crescut de la 8 la 9 ore). Alte obiective vizate de Cartea Albă sunt: stoparea declinului transportului de călători şi marfă pe căile ferate; reducerea întârzierilor avioanelor prin crearea unei structuri integrate la nivel european pentru controlul traficului aerian; investiţii mai mari în modernizarea rutelor navigabile interne şi maritime; combinarea modalităţilor de transport pentru diminuarea blocajelor, reducerea preţurilor şi ameliorarea calităţii aerului.

2.2. Fondurile disponibile

Autoritatile centrale au un rol important în stabilirea strategiilor naţionale de dezvoltare, precum şi identificarea domeniilor de excelenţă caracteristice fiecarei regiuni, în susţinerea domeniilor cu poteţial ridicat dar şi a domeniilor deficitare ce trebuie sprijinite.

Autoritaţile locale au un rol important în realizarea strategiilor de dezvoltare economică, în identificarea surselor de finanţare ce pot fi atrase, în atragerea investitorilor în zonă, în alocarea de fonduri de la bugetele locale pentru domeniile deficitare.

Începând cu anul 2007, anul aderării la Uniunea Europeana, România beneficiază de noi oportunităţi pentru atragerea de surse de finanţare necesare dezvoltării proiectelor de importanţă locală, regională şi naţională.

Pagina 15 / 123

Sursele de finanțare posibile pentru realizarea obiectivelor Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă, conform Planului Național de Dezvoltare, Programelor Operaționale și planurilor de acțiune specifice aprobate sunt:

Contribuția UE prin instrumentele structurale (Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune) pentru obiectivul „Convergență” și obiectivul „Cooperare teritorială Europeană” și cofinanțarea națională publică (buget de stat, bugete locale, credite externe, alte surse publice) și privată aferentă.

Fondurile de tip structural ale UE (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Fondul European de Pescuit) și cofinanțarea națională aferentă din surse publice și private.

Fonduri alocate de la bugetul de stat și bugetele locale destinate programelor de investiții pentru dezvoltare, având obiective similare celor cofinanțate din fondurile comunitare sus-menționate.

Credite externe pentru investiții din partea instituțiilor financiare internaționale (Banca Europeană de Investiții – � BEI, Banca European pentru Reconstrucție și Dezvoltare – BERD, Banca Mondială etc.) precum și din alte surse (fonduri suverane, fonduri private cu profil investițional etc.) pentru susținerea unor proiecte naționale congruente cu obiectivele Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă și a Strategiei UE în materie.

Alte instrumente financiare (încurajarea, în continuare, a investi �țiilor str ine directe, utilizarea mai activă a pieței de capital, în speță prin lansarea de oferte publice inițiale (IPO), lărgirea bazei de creditare bancară prin stimularea economisirii interne, dezvoltarea instrumentelor de plasament pe

�termen lung, concesionarea unor proiecte de infrastructură i utilități publice, promovarea parteneriatelor public-privat etc.).

La nivel central şi local există proiecte investiţionale, pentru îmbunătăţirea condiţiilor economice, sociale, culturale. Ordonatorii de credite sunt în căutarea surselor de finanţare necesare dezvoltării locale, necesare creşterii competitivităţii.

Aceste surse de finanţare pot proveni din:

A. Fonduri europene

B. Finanţare prin programe guvernamentale

C. Bugetul statului

D. Bugetul judeţean

E. Bugete locale

F. Parteneriate publice-private

G. Emisiuni de obligaţiuni judeţene şi municipale

H. Credite bancare

I. Sponsorizări

J. Finanţare creativă

Fondurile structurale şi de coeziune sunt generic, a doua investiţie ca pondere, după Politica Agricolă Comună, din bugetul Uniunii Europene. Fondurile structurale şi de coeziune sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.

Instrumentele structurale cuprind:

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) care susţine investiţii în diferite tipuri de infrastructură, unităţi de cercetare, învăţământ, medicale, dezvoltare de facilităţi de producţie şi prelucrare, dezvoltarea turismului, îmbunătăţirea calităţii mediului, dezvoltarea reţelelor locale şi regionale de transport şi a mijloacelor de transport în comun etc., precum şi investiţii de tip sprijin financiar şi consultanţă pentru IMM-uri, dezvoltare de servicii pentru cercetare şi dezvoltare, iniţiative de transfer tehnologic etc.

FEDR sprijină, de asemenea, investiţii în contextul iniţiativelor speciale de cooperare transfrontalieră, transnaţională şi interregională în cadrul obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”.

Pagina 16 / 123

Regulamentul nr 1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) defineşte rolul şi domeniile de intervenţie, precum şi promovarea investiţiilor publice şi private, care contribuie la reducerea disparităţilor regionale în cadrul Uniunii Europene. FEDR susţine programe care vizează dezvoltarea regională, progresul economic, creşterea competitivităţii şi cooperarea teritorială. Priorităţile de finanţare includ cercetarea, inovarea, protecţia mediului şi prevenirea riscurilor, dar şi investiţiile în infrastructură în regiunile cel mai puţin dezvoltate.

Fondul Social European (FSE) sprijină investiţii ce contribuie la creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor, îmbunătăţirea accesului la ocupare şi participarea pe piaţa muncii, îmbunătăţirea nivelului de incluziune socială prin combaterea discriminării şi facilitarea accesului pe piaţa muncii a persoanelor dezavantajate, precum şi promovarea parteneriatului pentru reformă în domeniile ocupării şi ale incluziunii.

Fondul Social European (regelementat prin Regulamentul nr. 1081/2006) este implementat în conformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi se concentrează pe patru domenii principale:

- Integrarea în muncă a şomerilor prin formare profesională şi diverse măsuri privind piaţa muncii;

- Sprijinirea întreprinzătorilor şi măsuri de îmbunătăţire a abilităţilor şi productivităţii persoanelor angajate;

- Implementarea de acţiuni care să vizeze incluziunea socială a persoanelor din grupurile dezavantajate;

- Îmbunătăţirea sistemelor de învăţământ, inclusiv a învăţământului profesional şi tehnic, Fondul de Coeziune (FC) finanţează proiectele mari de infrastructură cum ar fi construcţia şi modernizarea coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T) şi investiţiile majore în infrastructura de mediu (apă, canalizare, deşeuri etc), precum şi proiecte care vizează îmbunătăţirea traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal.

Fondul de Coeziune, reglementat de Regulamentul nr. 1084/2006, susţine măsurile din domeniul reţelelor pan-europene de transport, fiind accesibil statelor membre al căror venit naţional brut este mai mic de 90% din media comunitară, respectiv noile state membre ca, Grecia şi Portugalia. Investiţiile din instrumentele structurale vor fi completate de fondurile Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene şi cele ale Politicii Comune de Pescuit.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) are ca scop creşterea competitivităţii în sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale prin promovarea diversificării activităţilor economice şi prin acţiuni specifice destinate protecţiei mediului înconjurător. De asemenea, prin proiectele de tip LEADER, se vor finanţa şi implementa strategii de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune din zonele rurale şi a abordărilor experimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea rurală.

Fondul European pentru Pescuit (FEP) sprijină investiţiile pentru dezvoltarea resurselor acvatice vii, modernizarea ambarcaţiunilor de pescuit şi îmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselor piscicole. De asemenea, se vor sprijini şi implementarea strategiilor pentru promovarea dezvoltării durabile a zonelor de coastă.

Un factor cheie în ceea ce priveşte provocările potenţiale legate de accesul la fondurile structurale îl constituie capacitatea structurilor instituţionale şi administrative pentru gestionarea acestor fonduri, precum şi pentru îmbunătăţirea capitalului fizic şi uman necesar utilizării acestor fonduri.

Aceasta depinde de posibilităţile autorităţilor centrale şi locale de a participa la cofinanţarea proiectelor ce beneficiază de finanţare, precum şi de capacitatea administraţiei centrale, regionale şi locale de a accesa diferite surse de finanţare publice şi private.

Pagina 17 / 123

2.3. Documente strategice nationale

Fondurile structurale sunt aplicate într-o ţară membră a Uniunii Europene prin intermediul prevederilor cuprinse într-un Plan Naţional de Dezvoltare (PND), concept specific Politicii Europene de Coeziune Economică şi Socială, care oferă o concepţie coerentă şi stabilă privind dezvoltarea statelor membre UE, transpusă în priorităţi de dezvoltare, programe, proiecte, în concordanţă cu principiul programării fondurilor structurale.

Programul Naţional de Dezvoltare (PND) reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, aprobat de Guvern şi elaborat într-un larg parteneriat care orientează dezvoltarea socio-economică a Romaniei în conformitate cu Politica de Coeziune a UE.

PND este o reflectare a nevoilor dezvoltare, axându-se atât pe orientările strategice comunitare privind coeziunea, cât şi pe priorităţile Agendei Lisabona şi obiectivele de la Goteborg, respectiv creşterea competitivităţii, ocuparea deplină şi protecţia durabilă a mediului.

Obiectivul global al PND îl reprezintă reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică dintre Romania şi statele membre ale Uniunii Europene. Obiectivul global al PND se sprijină pe trei obiective specifice:

Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;

Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;

Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.

Conform noului acquis privind Politica de Coeziune a Uniunii Europene, fiecare Stat Membru elaborează un Cadru Strategic Naţional de Referinţă (CSNR), ca document de referinţă pentru programarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune. Acest document nu va servi însă ca instrument de management, ci ca document strategic prin care se stabilesc priorităţile de intervenţie ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune în perioada de referinţă.

Obiectivele tematice pentru cadrul financiar 2014-2020 sunt urmatoarele:

1.Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării

2. Îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC

3. Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM)

4. Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele

5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor

6. Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor

7. Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore

8. Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă

9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare 10. Investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții

11. Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă

In perioada 2014-2020, România va investi în toate cele 11 obiective tematice ale strategiei Europa 2020, folosind resursele fondurilor europene structurale şi de investiţii (fondurilor ESI), prin intermediul programelor operaționale 2014-2020, prezentate mai jos în continuitate cu programele aferente perioadei 2007-2013:

Programul Operațional Capital Uman (PO CU) stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007�2013 și contribuind, totodată, la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014�2020) � implicit al Fondurilor

Pagina 18 / 123

Europene Structurale și de Investiții din România, şi anume, de a reduce disparităţile de dezvoltare economică şi socială dintre România şi Statele Membre ale UE.

Programul Operațional Competitivitate (POC) susține investiții menite să răspundă nevoilor și provocărilor legate de nivelul redus al competitivității economice, în special în ceea ce privește (a) sprijinul insuficient pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) și (b) infrastructura subdezvoltată de TIC și implicit servicii slab dezvoltate, poziționându�se astfel ca un factor generator de intervenții orizontale în economie și societate, de natură să antreneze creștere și sustenabilitate.

Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Naţional pentru Reformă şi cu Recomandările Specifice de Ţară, concentrându-se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin măsuri de eficienţă energetică şi promovare a energiei verzi, precum şi prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul şi o utilizare mai eficientă a resurselor.

Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel naţional: Infrastructura şi Resursele.

POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

Programul Operațional Asistență Tehnică (PO AT) 2014-2020 are drept scop asigurarea unui proces de implementare eficientă şi eficace a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în România în conformitate cu principiile şi regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare, management, inclusiv management financiar, monitorizare şi control, pe baza responsabilităţilor împărţite între Statele Membre şi Comisia Europeană.

Obiectivul global al POAT 2014-2020 este de a asigura capacitatea şi instrumentele necesare pentru o eficientă coordonare, gestionare şi control al intervenţiilor finanţate din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii, precum şi o implementare eficientă, bine orientată şi corectă a POAT, Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi a Programului Operaţional Competitivitate (POC).

Programul se bazează pe cadrul general descris de prevederile Acordului de Parteneriat iar abordarea strategică POAT este corelată cu documentele strategice relevante la nivel european şi național, respectiv cu prevederile specifice domeniului de AT reieşite din Strategia Europa 2020, Planul Naţional de Reformă 2013-2014, precum şi cu Strategia pentru consolidarea capacității administrației publice din România 2014-2020.

POAT 2014-2020 fiind proiectat să răspundă prevederilor Regulamentului 1303/2013 stipulate la Art. 59, va oferi sprijin pentru: pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare și comunicare, colaborare în rețea, soluționare a reclamațiilor, control și audit.

POAT 2014-2020 este proiectat ţinând cont de noua arhitectură a sistemului de coordonare, gestionare şi control al FESI, cu patru autorităţi de management în cadrul MFE și își propune să sprijine aspectele orizontale pentru toate PO finanțate din FESI, iar pentru cele trei programe finanțate din FEDR/FC aflate în directa gestionare a MFE (POIM, POC și POAT), să acorde asistenţă aspectelor specifice implementării acestora.

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 este succesorul Programului Operațional Regional 2007-2020 și unul dintre programele prin care România va putea accesa fondurile europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada 2014-2020.

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în calitate de Autoritate de Management, a fost adoptat de Comisia Europeană (CE) pe data de 23 iunie 2015.

Pagina 19 / 123

Viziunea strategică privind nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă POR 2014-2020 are la bază analiza situației economice și sociale a regiunilor României (în Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020), care a dus la identificarea principalelor probleme:

Cercetare-dezvoltare și inovare: transfer limitat al rezultatelor cercetării în piață și nivel scăzut de asimilare a inovării în firme,

IMM: sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra competitivității economiilor regionale. Principalele puncte slabe ale sectorului IMM-urilor, în documentele de programare strategică națională, sunt:

gradul redus de cultură antreprenorială – reflectat prin densitatea relativ scăzută a afacerilor în toate regiunile,

reziliența scăzută a noilor afaceri – 2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe piață în primul an de viață.

Eficiență energetică: consumuri energetice nesustenabile și potențial de economisire ridicat în infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice și clădiri rezidențiale.

Mediu: nivel de poluare ridicat în zonele urbane.

Dezvoltare urbană: zone urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzător în orașele din România.

Resurse de patrimoniu: resurse valoroase de patrimoniu cultural slab valorificate.

Turism: potențial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial – alternativă pentru revigorarea zonelor mai puțin dezvoltate/izolate.

Infrastructură rutieră : gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale ţării, care are drept consecinţă o atractivitate scăzută şi investiţii extrem de reduse.

Infrastructura socială și pentru educație: infrastructurile educaționale, de sănătate și de servicii sociale subdimensionate împiedică incluziunea socială și dezvoltarea capitalului uman.

Cadastru: nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea politicilor privind dezvoltarea socio-economică a comunităților locale.

Capacitate administrativă: nevoia întăririi capacității administrative a Autorității de Management a POR, a Organismelor de Implementare a POR și a beneficiarilor, pentru o bună implementare a POR.

Aceste direcții de acțiune au fost corelate cu direcțiile de acțiune strategică menționate de Comisia Europeană în ceea ce privește finanțarea din Fondurile Europene Structurale și de Investiții, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020:

Inovare şi cercetare;

Agenda digitală;

Sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri);

Economie cu emisii reduse de carbon.

POR 2014–2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

Aceste obiective sunt traduse în 11 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică), care au în total o alocare estimată de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro - contribuția națională:

Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic

Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii

Pagina 20 / 123

Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon

Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile

Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională

Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului

Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale

Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban

Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară

Axa prioritară 12: Asistență tehnică

Programul Operațional Capacitate Administrativă (PO CA) va promova crearea unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea socio-economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de calitate, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Pentru a putea îndeplini acest rol, administrația publică are nevoie de resurse umane competente și bine gestionate, un management eficient și transparent al utilizării resurselor, o structură instituțional-administrativă adecvată, precum și de proceduri clare, simple și predictibile de funcționare. O astfel de administrație trebuie să fie capabilă să ofere decidenților politici instrumentele necesare fundamentării și implementării unor politici publice în interesul cetățenilor. Optimizarea administrației este o condiție importantă pentru punerea în aplicare a oricărei schimbări structurale către o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

POCA 2014-2020 se adresează tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale României. În cadrul Programului vor putea obține finanțare următoarele tipuri de beneficiari: autorități și instituții publice centrale, autorități administrative autonome, ONG-uri, parteneri sociali, instituțiile de învățământ superior acreditate și de cercetare, Academia Română, autorități și instituții publice locale de la nivelul județelor și municipiilor, autorități și instituții publice locale beneficiare ITI, instituțiile din sistemul judiciar.

Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (PO AD) asigură pe întreaga perioadă 2014 - 2020 distribuția gratuită de ajutoare alimentare în toate localitățile din tara în favoarea persoanelor dezavantajate. POAD este o continuare a Programului European de Ajutorare a Defavorizaților (PEAD) derulat în perioada 2007 -2013.

Programul este finanțat în proporție de 85% din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane și în proporție de 15% din bugetul național. Categoriile beneficiare de ajutoare alimentare în cadrul POAD sunt stabilite de Ministerul Muncii și sunt menționate în art. 3 al Hotărârii de Guvern nr. 799/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Pagina 21 / 123

3. Coordonate privind dezvoltarea comunitatilor urbane

3.1. Context National privind dezvoltarea orașului Topoloveni

Rețele de transport

Documentele strategice sectoriale cu implicații asupra rețelei de transport la nivelul orașului Topoloveni sunt: Planul Național de Dezvoltare 2013-2020 (PND), Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR), Planul de Dezvoltare Regională al regiunii Sud Muntenia 2014-2020, Master Planul General de Transport pentru România 2015-2025, Strategia de dezvoltare teritorială integrată a teritoriului Argeș - Muscel, Strategia de dezvoltare durabilă a Orașului Topoloveni 2014 – 2020. În tabelul următor sunt prezentate sintetic principalele prevederi ale acestor documente și incidența lor asupra orașului Topoloveni (sursa: Plan de mobilitate Urbană Durabilă 2016- 2025): Tabel 2 | Prevederi din documente strategice cu privire la mobilitate Tip document Prevederi

Planul Național de Dezvoltare 2013-2020 (PND)

- Ajustarea treptată a structurii transporturilor prin transferul echilibrat al unei părți din transportul rutier spre celelalte moduri de transport;

- Modernizarea infrastructurilor de transport rutier, feroviar, naval și aerian, ceea ce va permite optimizarea utilizării mijloacelor de transport, creșterea vitezelor medii de circulație și a fluidității traficului și lărgirea paletei de preferințe ale beneficiarilor, în condiții de competitivitate;

- Accelerarea scoaterii din exploatare a mijloacelor de transport cu uzură fizică și morală avansată și înlocuirea acestora cu mijloace moderne, conforme cu normele de eficientă economică, socială și ecologică ale UE;

- Transferul echilibrat al unei părți din transportul rutier pe cel feroviar prin creșterea vitezei de circulație pe căile ferate la 140(160 km/ora și reînnoirea parcului de material rulant, cu ținta de a obține o cotă de piață de 15% până în 2015 (26% pentru transportul de pasageri);

- Implementarea standardelor UE privind transportul indermodal sau combinat și cel containerizat, interoperabilitatea și managementul traficului.

Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR)

- Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene – investiţiile în infrastructură vor îmbunătăţi calitatea reţelelor rutiere şi feroviare, precum şi a navigaţiei pe Dunăre (axele prioritare TEN-T nr. 7, 18 şi 22) şi vor sprijini dezvoltarea mediului de afaceri şi crearea de noi locuri de muncă. Investiţiile vor îmbunătăţi, de asemenea, accesibilitatea şi inter-conectivitatea dintre drumurile naţionale, judeţene şi locale, căi ferate, aeroporturi şi servicii navale, asigurând totodată legături mai bune cu rutele TEN-T.

Pagina 22 / 123

Planul de Dezvoltare Regională al regiunii Sud Muntenia 2014 -2020

- Dezvoltarea, modernizarea și reabilitarea infrastructurii rutiere prin investiții care stimulează mobilitatea regională și conectarea cu regiunile învecinate;

- Modernizarea transportului public și de mărfuri.

Master Planul General de Transport pentru România 2015 - 2025

- Îmbunătățirea mobilității populației și a traficului aferent transportului de mărfuri în cadrul rețelei TEN-T de bază și a rețelei extinse, prin construcția unei rețele de autostrăzi și drumuri expres;

- Asigurarea accesului pentru populație și pentru mediul de afaceri la rețeaua TEN-T de bază și la rețeaua extinsă, prin construcția coridoarelor de legătură națională;

- Asigurarea unei rețele de transport rutier sigure și operaționale, care să contribuie la reducerea numărului de accidente rutiere, precum și la reducerea timpilor de călătorie;

- Asigurarea unei rețele de transport propice mediului înconjurător, prin implementarea proiectelor de variantă de ocolire.

Strategia de dezvoltare durabilă a Orașului Topoloveni 2014 – 2020

- Reabilitarea unui nr. de 25 km de alei pietonale;

- Crearea pistelor de bicicleta care să lege străzile din centrul orașului;

- Construcție pod peste Cârcinov în drumul Eteriei pentru a facilita accesul la gradiniță;

- Realizarea unei centuri ocolitoare a orașului Topoloveni în vederea devierii traficului greu, dar și a reducerii poluării aerului/fonice;

- Asfaltarea străzilor ce au fost degradate în orașul Topoloveni;

- Amenajare parcari la nivelul orașului (un nr. de 700);

- Modernizare aerodrom Topoloveni;

- Modernizare prelungire asfalt DJ702-Costești-Rociu-Cireșu-Topoloveni-Botesti-Dâmbovița-Candesti Vale- Gemana;

- Amenajare /Modernizare Piața Orășenească;

- Amenajare traseu ciclism off road – aferent circuitului Topoloveni Summer Tour.

Pagina 23 / 123

Zone protejate

Conform listei monumentelor istorice şi de arhitectură judeţul Argeș (2015) oraşul Topoloveni este menţionat cu următoarele monumente istorice și de arhitectură:

Cod LMI Denumire Adresă Datare AG-II-m-B-13819 Hotel, azi Sediu Consum Coop Calea București 82 1936 AG-II-a-B-13817 Ansamblul Liceului Industrial

Ion Mihalache Calea București 131 1933

AG-II-m-B-13817.01 Liceu Calea București 131 1933 AG-II-m-B-13817.02 Internat Calea București 131 1940 AG-II-m-B-13820 Casa Ivănescu Calea București 207 AG-II-a-A-13814 Fostul schit Din Vii Str. Izvorului 17,

cartier Gloreștii Badii 1745, ref. Înc.sec. XX

AG-II-m-A-13814.01 Biserica Adormirea Maicii Domnului

Str. Izvorului 17, cartier Gloreștii Badii

1745

AG-II-m-A-13814.02 Fosta Școală Agricolă Str. Izvorului 17, cartier Gloreștii Badii

Înc.sec. XX

AG-II-m-A-13814.02 Incintă Str. Izvorului 17, cartier Gloreștii Badii

1745, ref. Înc.sec. XX

AG-II-m-A-13815 Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril

Str. Mihai Mihail. Slt. 53, cartier Inuri

1706

AG-II-m-B-13816 Cămin Cultural Str. Mihalache Ion 1 1936 AG-II-a-B-13818 Hala de carne și pește, azi

restaurant Popasul Radului Str. Popovici Maximilian 2

Cca. 1935

AG-IV-m-A-14015 Cruce de piatră La Troiță Cartier Țigănești, lângă km 5

1647

AG-IV-m-A-14013 Cruce de piatră Calea București, în curtea bisericii noi (nr. 227)

1662


1712

Conform Repertoriul Arheologic Național, în orașul Topoveni există trei situri arheologice :

Cod RAN 13766.03

Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) AG-IV-m-A-14013

Nume Cruce de piatră la Curtea de Argeş

Județ Argeş

Unitate administrativă Oraş Topoloveni

Localitate Topoloveni

Reper În curtea bisericii noi

Categorie structură de cult/religioasă

Tip cruce

Data ultimei modificări a fişei 26.3.2009 Descoperiri în cadrul sitului:

Categorie/ Tip

Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală

Descriere/ Observații

Cod LMI

cruce / cruce Epoca medievală dezvoltată (1662)

Pagina 24 / 123

Cod RAN 13766.04



Județ Argeş





Tip cruce


Categorie/ Tip



Cod LMI

cruce / cruce Epoca medievală târzie (1712)

Cod RAN 13766.05


Nume Cruce de piatră La troiţa de la Topoloveni

Județ Argeş




Tip cruce


Categorie/ Tip



Cod LMI

Epoca medievală dezvoltată (1647)

Resurse turistice

Potentialul cultural al localităţii este conferit de existenţa monumentelor istorice şi de patrimonial cultural cărora li se mai adaugă şi tradiţiile specifice zonei. In unitatea administrativ teritoriala Topoloveni există următoarele monumente istorice de importanţă naţională şi universală şi de importanţă locală, înscrise în lista monumentelor istorice si lista monumentelor de patrimoniu:

Fostul schit „ Din vii „ 1745

Biserica Goleştii – Badii „ Adormirea Maicii Domnului „ – 1745 medievală târzie

Fosta Şcoala Agricolă – mijlocul secolului al XVIII –lea

Biserica Inuri „ Sf Arhanghel Mihail şi Gavril „ – 1706 medievală târzie

Cămin Cultural - 1936

Casa / Liceu Ion Mihalache şi Internat – construite în perioada 1933-1940

Pagina 25 / 123

La aceasta data mai există şi alte imobile propuse a fi declarate şi clasate ca monumente istorice de interes public local, după cum urmează :

Casa „ Mărăşoiu „ -1928

Crama „ Răducanu „ – 1938

Crama „ Boţârcan „ - 1884

Vila „ Ion Mihalache „ – 1940

Sediu „ Ferma Viticolă „ -1940

Casa „ Iriminoiu „ - 1938

Pe lângă acestea in oraşul Topoloveni există Parcul dendrologic Ion Gh. Popovici (inginer silvic care in anul 1896 a infiintat primul ocol silvic privat din Romania), fantina haiducului Radu lui Anghel si Gradina de vara "Popasul Haiducului" acestea fiind numai citeva repere interesante pe harta turistica a localitatii. Se mai poate aminti Casa Ion Raducanu (profesor - intemeietorul Facultatii de Stiinte Economice Bucuresti) si deputat (propune Legea acordarii concediului de odihna platit - 1928), sediul primei Cooperative (podgoria care a imbuteliat vin la sticla pentru comercializare) ori Muzeul orasenesc ce detine documente vechi care furnizeaza informatii despre atestarea documentara a localitatii (1421), ceramica veche, fotografii.

Orasul Topoloveni are şi un mare avantaj fiind situat foarte aproape de citeva atractii turistice ce merita vazute:

- Muzeul Golesti (al fratilor Golesti) 9 km,

- Manastirea Rancaciov - 7 km,

- Manastirea Calinesti - 6 km,

- Vila Florica (a familiei Bratianu) - 10 km,

- Casa memoriala Liviu Rebreanu - 12 km,

- Manastirea Curtea de Arges - 60 km,

- Castrul de la Cetateni - 40 km,

- Cetatea lui Vlad Tepes de la Poienari - 70 km.

Atracții turistice :

Festivalul International Carpati se desfasoara anual in perioada 09 – 15 august.

Festivalul reuneste formatii folclorice internationale de renume, orasul Topoloveni fiind la a 10 a participare. Anul acesta festivalul se va desfasura in localitatea noastra in sediul noii Case de Cultura. Prin desfasurarea acestui festival se consolideaza noi legaturi de prietenie intre localitatea noastra si localitati din afara tarii.

Tabara de pictura si sculptura

Mestesugurile in Topoloveni

Mestesugurile in Topoloveni, in sistem organizat, dateaza din 01.05.1950, data infiintarii Cooperativei Mestesugaresti Muncitoarea. Cooperativa a luat fiinta cu un numar de 30 cooperatori care executau la domiciliu, cusaturi nationale ( ii, fete de masa , stergare, mileuri si covoare tesute (covorul romanesc). Mai tarziu activitatea de covoare a fost organizata in sectii de productie avand o prima locatie in Vitichesti, iar mai tirziu in actualul sediu al societatii. Cooperativa a continuat sa dezvolte activitatea de covoare atat cu munca la domiciliu cat si in sectii infiintate in satul Tiganesti si Municipiul Pitesti. Cusaturile nationale se executau la domiciliul lucratoarelor care erau organizate in 17 centre in comunele limitrofe localitatii Topoloveni cat si in cadrul unei sectii organizate la sediul societatii.

Pagina 26 / 123

In satul Tiganesti, sat apartinator orasului Topoloveni, a mai fost organizata o sectie de ,, tesaturi cu alesaturi ’’. Din aceasta tesatura se executau cuverturi, stergare, fete de masa.

Cooperativa a infiintat in localitati precum Cosesti, Contesti si Domnesti centre unde se executau fote, marame si bete. La Domnesti se executau si broderii cu margele si paiete.

Dupa 1970 s-au construit doua complexe la sediul societatii, un altul in centrul localitatii si a fost cumparat in Pitesti un complex in care au fost organizate sectii de covoare innodate ( tip persan ) si sectii de confectii cu aplicatii de broderie manuala si broderie de masina in activitatea de covoare si cusaturi populare. In anul 1989 isi desfasurau activitatea un numar de 3000 de lucratoare.

Trebuie mentionat ca suportul pe care se executau cusaturile nationale (panza Extrahant 40/1 si 70/1 ) era tesut tot in cadrul cooperativei.

Tot din categoria mestesugurilor in cooperativa se executau produse artizanale din lemn ( plosti, butoiase, rame de oglinzi, vaze, diverse bibelouri ).

A mai functionat o sectie de imprimerie manuala (basmale, esarfe, pasmanterie diversa).

La domiciliu se mai executau impletituri cu croseta din fir de bumbac, mileuri, fete de masa (laseta) si diverse aplicatii pentru confectii. S-au mai executat si zaruri din os.

In prezent in cadrul Societatii Cooperativei Mestesugaresti Muncitoarea se executa (la domiciliu) cusaturi nationale : ii, fete de masa, mileuri, produse solicitate pe piata interna.

Covoarele muntenesti

Inceputul mestesugului de producere a covoarelor este foarte vechi . El a aparut ca urmare , a necesitatii oamenilor de a produce tesaturi groase pe care sa le puna pe jos ( pe pamint ) in locuinte reci , iar pe de alta parte ca urmare a cresterii productiei in lana , in urma dezvoltarii cresterii animalelor , mai ales a oilor si a caprelor cu lana fina.

Tesutul si cusutul pentru familie faceau parte dintre indeletnicirile de baza ale femeii muscelene. De la piese de port cotidian la cele de sarbatoare si pina la textilele care ‘ imbraca ‘ locuinta , era totul lucrat de maini harnice si maiestre. Pina de curind se preia traditia ca fetele sa deprinda in familie arta tesutului. Cele mai multe incepeau la 6-7 ani sa coasa prima ‘floare de pinza’ sau sa-si ajute mama la ‘facutul’ razboiului. Si astfel, deprindea arta tesutului si cusutului , straduindu-se sa realizeze piese cit mai frumoase cu care sa se mandreasca in sat.

Covoarele realizate in cadrul gospodariilor atat la razboiul clasic cat si la gherghef sunt de o frumusete rara ceea ce le-a facut renumite si la nivel international . Pornind de la piesele simple cu cateva motive ornamentale si ajungand la cele care contin motive geometrice si florale ample, trecind de la o gama cromatica simpla de rosu, negru, albastru inchis si ajungand la una mai noua care include culori vii, contrastante, covoarele muscelene realizate cu atata maiestrie sunt de o frumusete rara. La inceput, culorile erau obtinute cu ajutorul florilor de tei, cojilor de ceapa, coji de nuca, iar mai tarziu pe cale chimica.

Cel mai frecvent pe suprafata covoarelor sunt motivele florale in diferite forme de prezentare, ca simbol al vietii si aperpetuarii ei.Imaginile simbolice ale celor patru elemente din natura se prezentau in stravechile podoabe sub diferite forme geometrice. Dintre motivele cele mai frumoase in arta covoarelor sunt cele care infatiseaza imagini de pasari si animale, simbolizind ‘’ perechea” ca principiu de baza al existentei, din ea luand nastere insasi viata.

Motivul geometric specific Muscelului prezent in aproape toate tesaturile este rombul care incadreaza o cruce, motive specific romanesti; rombul apare si in structura de lemn a caselor taranesti reprezentand infinitul, continuitatea in timp, iar crucea este simbolul vietii spirituale a taranului roman.

Pagina 27 / 123

Gastronomie – produse traditionale:

- Magiunul de Topoloveni ,, Magiunus Scorillos”– magiun natural din prune, produs traditional romanesc, care in temeiul Legii nr.84/ 1998 , a fost inregistrat la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, Certificat de Inregistrare Marca Nr.54527, titular S.C.SONIMPEX SERV COM S.R.L. Topoloveni, obtinand protectie pe teritoriul Romaniei

- Otetul de Topoloveni produs original romanesc , obtinut din zaharuri, drojdie de vin si alcool, conform sistemului de management al calitatii EN ISO9001:2001 si sigurantei alimentare HACCP (anexa)

- Vitelul la protap de Topoloveni

- Bunatati de Topoloveni

- Tuica de Topoloveni

- Vinul de Topoloveni

Rețeaua de localități

În raport cu acestea, gradul de dotare al orașului Topoloveni este evidențiat în tabelul următor:

Categorie Dotări existente Dotări necesare administratie publica, autorități judecătorești lși asociații

- Oficiu Poştal - Sediu Primărie - Sediu Poliţie

- Judecătorie, parchet, tribunal, notariat

educație - învățământ liceal - grădinițe - învățământ primar și gimanzial

sănătate, asistență socială

- 5 cabinete medicale de familie - 8 cabinete de specialitate - 10 cabinete stomatologice - 4 farmacii - dispensar de pneumofiziologie - stație de salvare

- Secție- spital, maternitate, creșă, cămin de bătrâni

cultură - 3 biblioteci - 2 muzee - cămin cultural - clubul elevilor - casa de cultură

- cinematograf, sală de expoziție, club - Biblioteca - Cămin cultural

turism - 30 hoteluri șI restaurante sport- agrement - 2 parcuri

- teren de sport cu dotări aferente

3.2. Context Judetean privind dezvoltarea orașului Topoloveni

La nivelul regiunii de dezvoltare Sud Muntenia, rețeaua rutieră a preluat o mare parte din transportul de persoane și de marfă, aspect care a survenit pe fondul declinului transportului feroviar. Astfel, la sfârșitul anului 2011, regiunea dispunea de 15,18% din totalul de drumuri publice la nivel național, respectiv 12.707 km, fiind astfel a doua din țară după acest criteriu. Din totalul de drumuri publice din regiune, 21,95% sunt drumuri naționale, iar 78,04% sunt drumuri

Pagina 28 / 123

județene și comunale1. Județul Argeș beneficiează și el de aceleași puncte tari, respectiv o densitate ridicată a drumurilor în teritoriu.

Regiunea beneficiază de o amplasare geografică strategică prin faptul că reprezintă o mare parte din granița de sud a României și zona de intersecție a mai multor axe TEN-T. Un număr semnificativ de drumuri europene străbat regiunea, facilitând accesibilitatea acesteia la nivel național și internațional: E60 (Oradea-Constanța), E70 (Timișoara-Giurgiu), E 81 (Satu Mare-Constanța), E85 (Suceava-Giurgiu), E574 (Bacău-Craiova), E577 (Slobozia-Galați). În plus, regiunea Sud Muntenia beneficiază și de aportul pozitiv al autostrăzilor A1 (București-Pitești), A2 (București-Constanța) și A3 (București-Ploiești).

Rețeaua rutieră are un rol important în accesul facil între centrele urbane din regiune, aspect datorat în parte și densității peste media națională a drumurilor. Calitatea acestor legături, în special a celor de interes regional și/sau local, este însă nesatisfăcătoare, având în vedere că doar 33%15 din rețeaua rutieră este modernizată (procentul majoritar, 90%, din modernizări fiind deținut de drumuriloe naționale). Județul care a beneficiază de cel mai mare procent de drumuri publice reabilitate din regiune este Județul Argeș.

Drumurile naţionale, pe care sunt înregistrate cele mai ridicate valori de trafic, au beneficiat în ultimul timp de investiţii în vederea reabilitării, astfel încât starea lor tehnică asigură condiţii corespunzătoare de deplasare, ceea ce le subliniază carcaterul de culoare de dezvoltare.

Transportul pe calea ferată a fost afectat în ultima perioadă de deteriorarea continuă a infrastructurii, rezultând astfel o calitate scăzută a serviciilor, mai ales din punctul de vedere al vitezelor de deplasare. În plus, costurile relativ ridicate pentru utilizatori, cumulat cu duratele lungi de călătorie și serviciile neperformante, comparativ cu transportul rutier, au condus la scăderea semnificativă a utilizării căii ferate pentru transportul de pasageri și transportul de marfă.

Raportul de activitate al CFR pentru anul 2011 menționează faptul că, în comparație cu transportul rutier, cota de piaţă a transportului feroviar de călători (exprimată prin evoluţia procentuală a pasagerilor transportaţi pe calea ferată faţă de numărul total al pasagerilor transportaţi de cele 4 sisteme de transport) a avut o evoluţie descendentă (de la 39,3% in 1998 la 19,7% in 2011)2.

În cadrul județului Argeș, transportul public de pasageri, la nivel interurban, se realizează și prin intermediul companiilor private, cu autobuze și microbuze. Comparativ cu transportul public pe calea ferată, acesta a înregistrat în ultima perioadă o creștere semnificativă din punctul de vedere al numărului de pasageri transportați. Această creștere este în mod evident o rezultantă a serviciilor slabe oferite de transportul feroviar.

În ceea ce privește transportul intermodal, în regiunea Sud Muntenia există două zone strategice propuse pentru amenajarea de noi terminale intermodale în perioada 2014-2020: Calafat-Craiova-Pitești, respectiv Giurgiu-Oltenița-Ploiești3.

1 Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (2015), Planul de Dezvoltare Regională 2014-2020 al regiunii Sud Muntenia. Documentația poate fi accesată la adresa: http://www.adrmuntenia.ro/static/18/planul-de-dezvoltare-regionala.html [18.01.2016] 2 SC Urban Team SRL (2015), Studiu de circulații. Actualizare Plan Urbanistic General Orașul Topoloveni, Primăria Orașului Topoloveni, București. 3 Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (2011), Strategia de transport intermodal în România. Documentația poate fi accesată la adresa: http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/strategii_sectoriale/strategie_de_transport_intermodal_text.pdf [18.01.2016]

Pagina 29 / 123

3.3. Context local privind dezvoltarea orașului Topoloveni

În anul 1968, Topoloveni a fost declarat oraş, iar de atunci şi până în prezent el a cunoscut o dezvoltare susținută, sectorul economic păstrându-și și astăzi caracterul industrial agrar. Numărul populaţiei a crescut în decursul timpului, oraşul având în prezent 10.2194 locuitori, dintre care 5.407 femei şi 4.812 bărbaţi. Topoloveni oferă locuitorilor săi acces la un număr relativ ridicat de servicii, printre care instituții de învățământ, instituții de sănătate publică, instituții culturale, instituții financiar-bancare, spații pentru spectacole, judecătorie etc.

Din punct de vedere al relațiilor în teritoriu5, Topoloveni este oraş de rangul III și face parte din polii de creştere ai Regiunii Sud Muntenia. Acesta beneficiază de conectivitate primară, fiind traversat de Drumul Naţional, care parcurge traseul localităţilor Bucureşti, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Sebeș, Deva, Arad, Nădlac, ajungând în Ungaria, şi constituind traseu european (E 81) pe porţiunea Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piteşti – Bucureşti.

Drumul judeţean DJ 702 are km 0+00 în Topoloveni (la intersecţia cu DN 7) şi asigură legătura oraşului în cadrul judeţului, cu comunele apropiate (Dobreşti şi Boţeşti) şi cu judeţul alăturat, Dâmboviţa.

Satele Ţigăneşti, Botărcani, Gorăneşti şi Crinteşti, care aparţin oraşului, sunt legate între ele şi de Topoloveni tot prin intermediul drumului judeţean DJ 702, iar drumurile comunale DC 67 şi DC 97A asigură conexiunea Topoloveni – Călineşti (gară), respectiv Gorăneşti - DJ 702.

Prin proiectul ”Reabilitarea infrastructurii de transport între autostrada A1 şi DN 7 - DJ 702 Topoloveni” s-a realizat racordarea oraşului la autostradă, creându-se astfel o legătură directă şi rapidă cu București şi Pitești, reşedinţa judeţului.

Principalele proiecte aflate in desfasurare, sunt:

Orasul Topoloveni in cadrul parteneriatului dintre Biserica Inuri si Consiliul Local al Orasului Topoloveni, a depus in anul 2008, in cadul Programului Operational Regional, Axa Prioritara 5, “Dezvoltarea durabila si promovarea turismului”, Domeniul major de interventie 5.1., “Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/modernizarea infrastructurii conexe”. Astfel, in anul 2010 s-a semnat contractul de finantare nr. 836 cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice pentru proiectul: “Consolidare – Restaurare si Valorificare Turistica a Bisericii cu Hramul “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” Inuri, oras Topoloveni, avand ca valoare totala proiect: 4.107.369,83 lei, din care contributia Uniunii Europene: 2.754.544,39 lei, contributia Guvernului Romaniei: 421.283,26 lei, Contributia Orasului Topoloveni: 148.878,60 lei. Implementarea proiectului s-a realizat in perioada 2010-2014 si a presupus doua etape principale :

1) De restaurare a monumentului in sine, pentru readucerea la starea initiala si durabilitatea sa peste veacuri in aceasta forma, care se bazeaza pe folosirea combinata a unor metode si tehnologii specific acestui tip de monumente cu materiale si tehnici dintre cele mai modern;

2) De valorificare in scop turistic a acestui monument, etapa care se bazeaza in cea mai mare parte pe interventia utilizarii mijloacelor celor mai moderne de informare si comunicare.

Prin acest proiect s-a realizat un ansamblu arhitectura-structura, menit sa-i asigure durabilitatea in timp a monumentului, in integralitatea sa si a tuturor elementelor sale componenete: picture, inscriptii de piatra, sculpturi in lemn si toate elementele artistice care fac din aceasta biserica o bijuterie a arhitecturii de inceput de secol al XVIII – lea.

4 Direcţia Regională de Statistică Argeş, Recensământul Populației și Locuințelor – 20 octombrie 2011 5 SC Urban Team SRL (2015), Studiu de circulații. Actualizare Plan Urbanistic General Orașul Topoloveni, Primăria Orașului Topoloveni, București.

Pagina 30 / 123

Realizarea proiectului de restaurare a Bisericii monument din Inuri si de introducere in circuitul turistic religios si memorial –istoric a contribuit la dezvoltarea si consolidarea turismului ca activitate economica in localitate si la intarirea rolului si locului acestuia in cadrul vietii economico-sociale a intregii comunitati.

Orasul Topoloveni in cadrul parteneriatului dintre Biserica Golestii-Badii si Consiliul Local al Orasului Topoloveni, a depus in anul 2008, in cadul Programului Operational Regional, Axa Prioritara 5, “Dezvoltarea durabila si promovarea turismului”, Domeniul major de interventie 5.1., “Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/modernizarea infrastructurii conexe”. Astfel, in anul 2010 s-a semnat contractul de finantare nr. 835 cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice pentru proiectul: “Consolidare – Restaurare si Valorificare Turistica a Bisericii cu Hramul “Adormirea Maicii Domnului” Golestii-Badii, oras Topoloveni, avand ca valoare totala proiect: 7.221.758 lei, din care valoare totala eligibila a proiectului: 5.459.957,01 lei , contributia Uniunii Europene: 4.640.963,46 lei, contributia Guvernului Romaniei: 709.794,41 lei, Contributia Orasului Topoloveni: 109.199,14 lei. Implementarea proiectului s-a realizat in perioada 2010-2015 si a presupus doua etape principale :

1) De restaurare a monumentului in sine, pentru readucerea la starea initiala si durabilitatea sa peste veacuri in aceasta forma, care se bazeaza pe folosirea combinata a unor metode si tehnologii specific acestui tip de monumente cu materiale si tehnici dintre cele mai modern;

2) De valorificare in scop turistic a acestui monument, etapa care se bazeaza in cea mai mare parte pe interventia utilizarii mijloacelor celor mai moderne de informare si comunicare.

Prin acest proiect s-a realizat un ansamblu arhitectura-structura, menit sa-i asigure durabilitatea in timp a monumentului, in integralitatea sa si a tuturor elementelor sale componenete: picturi, inscriptii de piatra, sculpturi in lemn si toate elementele artistice care fac din aceasta biserica o bijuterie a arhitecturii de inceput de secol al XVIII – lea.

Obiectivul general al proiectului il reprezinta intarirea rolului turismului in economia locala si cresterea contributiei sale la dezvoltarea acestei zone, ca urmare a dezvoltarii turismului cultural-religios, forma noua in cadrul activitatilor turistice practicate in localitatea Topoloveni si in zonele invecinate.

Proiectul, va intari efectele economice si ale celorlalte obiective turistice din zona, prin contributia sa la cresterea numarului de turisti in localitate si a importantei activitatilor turistice in economia locala.

Efectele dezvoltarii acestor activitati legate de industria turismului se vor face simtite pe de o parte, prin cresterea veniturilor populatiei locale, pe masura cresterii oportunitatilor de dezvoltare a afacerii lor, iar pe de alta parte, prin cresterea veniturilor la bugetul local, capabil astfel sa satisfaca mai bine nevoile curente si de investitii ale localitatii.

Pagina 31 / 123

4. Auditul situației existente

4.1. Identificarea factorilor dezvoltării

4.1.1. Dezvoltare spatiala

Terenul intravilan al orașului Topoloveni ocupă în prezent o suprafaţă de 859 de hectare

(aproximativ 24% din totalul suprafeței administrative- mai precis 23,82% ).

An 2014 An 2006

ZONE FUNCTIONALE Suprafata (ha)

Procent (% ) din total intravilan

Suprafata (ha)

Procent (% ) din total intravilan

Locuinte si functiuni complementare

638,32 75,29 181,70 26,90

Unitati industriale si depozite 80.13 10,36 56,20 8,3

Unitati agro-zootehnice 0 0 10,70 1,60

Institutii si servicii de interes public

24 2,79 10,20 1,50

Cai de comunicatie si transport (rutier)

73 8,49 29,80 4,40

Spatii verzi, sport, agrement, protectie

26,49 3,08 5,60 0,80

Constructii tehnico-edilitare si zone protectie

12,56 1,46 0,96 0,14

Gospodarire comunala, cimitire

4,79 0,56 4,16 0,60

Destinatie speciala 0 0 0 0

TOTAL INTRAVILAN 859 299,32

Sursa: Strategie de dezvoltare orașul Topoloveni.

Zonele funcţionale din intravilanul existent:

Zona activitati productive

Sectorul industrial in orasul Topoloveni este diversificat activitatile societatilor din Topoloveni dezvoltandu-se in sectoare precum: industria alimentara (prelucrarea legumelor si fructelor, fabricarea painii ), industria constructoare de masini, industria maselor plastice, industria textila, etc

Principalii agenți economici care își desfășoară activitatea în orașul Topoloveni sunt prezentați în tabelul următor.

Pagina 32 / 123

Nr. crt.

Denumire societate Localitatea Nr. angajati

Cifra deafaceri

Profit Domeniul de activitate

1. Componente Auto Topoloveni 362 62.500.391 1.674.625 CAEN – 2932- Fabricarea altor piese si accesorii pentru autovehicule

2. Elemente Comanda

Topoloveni 114 20.928.413 285.686

CAEN – 2932- Fabricarea altor piese si accesorii pentru autovehicule

3. SC Bamesa Otel SA

Topoloveni 103

434.168.137

23.238.166

CAEN – 2562 – Operatiuni de mecanica generala

4. SC Conalim 2005 SRL

Topoloveni

28 11.236.799 241.464

CAEN – 4120 – Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale

5. SC Gold Plast Production SRL

Topoloveni 456 90.645.668 5.953.336

CAEN – 2229 – Fabricarea altor produse din material plastic

6. MGC International Investment SRL

Topoloveni

78 22.936.728 18752

CAEN – 1039- Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor

7. SC Panimar Grup 2000 SRL

Topoloveni 57 533.800 110425

CAEN – 1071 – Fabricarea painii

8. SC Spicul Brancovenesc SRL

Topoloveni

78 7.493.907 334.414

CAEN – 1071 – Fabricarea painii

9. Grup Industrial Filler si Pulbere SRL

Topoloveni 21 6.297.486 243.686

CAEN – 0811 – Extractia pietrei ornamentale si a pietrei pentru constructii

Sursa: Strategie de dezvoltare orașul Topoloveni.

Sectorul industrial in orasul Topoloveni este diversificat activitatile societatilor din Topoloveni dezvoltandu-se in sectoare precum: industria alimentara (prelucrarea legumelor si fructelor, fabricarea painii ), industria constructoare de masini, industria maselor plastice, industria textila, etc. Unitățile industriale și de depozite sunt grupate pe platforma sudică în vecinătatea căii ferate București- Pitești.

Unităţi cu activităţi agricole:

Agricultura, pomicultura şi viticultura au luat o amploare mare în această zonă, solurile (podzolice, brun roşcat podzolice sau cele argilo-nisipoase din lunca Argeşului) fiind deosebit de fertile. Caracteristica peisajului geografic al zonei este dat de vii şi livezi, în perioada interbelică înfiinţându-se Cooperativa Viticolă “Dealul Topolovenilor” care prelucra şi valorifica în comun strugurii de calitate superioară. Cultura pomilor fructiferi ocupă un loc important datorită configuraţiei reliefului, dealurile reprezentând aproape jumătate din suprafaţa localităţii şi datorită condiţiilor pedo-climatice (prunul fiind cultura cea mai extinsă). În perioada interbelică,

Pagina 33 / 123

cooperativa “Dealul Topolovenilor” avea deschise aproximativ 20 de magazine de desfacere a vinului în judeţ şi în localităţi din ţară. Aici s-a înfiinţat în perioada interbelică fabrica de marmeladă care în anul 1941 a fost preluată de Ministerul Agriculturii, Direcţia Viticulturii. Se produceau marmeladă şi magiun din dovleac, prune, mere. În prezent, firma Sonimpex Topoloveni comercializează magiunul de prune sub denumirea de "Magiun de Topoloveni", promovând produsul în sine şi localitatea deopotrivă.

În anul 2014 era activă o singură companie în domeniul agricol, respectiv cultivarea strugurilor (M.GH. VITIS PRODUCT SRL cu 8 salariaţi). Unele companii nu au obţinut rezultate în anul 2014, fiind înregistrate pierderi (RAMYON AGROTEHNOLOGY SRL în domeniul cultivării cerealelor, RA IMPEX AG SRL în domeniul cultivării legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor şi CARCINEVO TOPOLOVENI SRL în domeniul cultivării fructelor, arbuştilor fructiferi, căpşunilor).

Rezultate remarcabile au înregistrat companiile din domeniul silvic OCOL SILVIC PRIVAT STEJARII şi MUSC EXFOREST SRL.

Zonă aferentă locuinţelor şi funcţiunilor complementare

Începand cu 2012 au fost date in folosinta in orasul Topoloveni un numar de 60 de unitati locative A.N.L. (in anul 2008 mai fusese dat in folosinta un astfel de bloc cu 20 de unitati locative) iar la momentul acesta mai exista un numar de aproximativ 500 de solicitari pentru astfel de locuinte.

Blocurile din orasul Topoloveni (in numar de 49) sunt in situate in domeniul privat al unitatii administrativ teritoriale, iar cele 80 de unitati locative construite in regim de inchiriere prin A.N.L., se afla in domeniul privat al statului, fiind in administrarea Orasului Topoloveni. Primaria detine in domeniul privat al localitatii la nivelul anului 2015 un numar de 15 unitati locative pe raza orasului Topoloveni. (12 apartamente, 3 case)

Zona de recreere – parcuri

La nivelul orașului Topoloveni repartiția spațiilor verzi este următoarea:

Tipuri de spatii verzi

Nr. inventar din Domeniul Public

Denumirea bunului Elemente de identificare

71 Spatii verzi in zona centrala Str. Calea Bucuresti, in fata obiectivelor : C.L. Topoloveni; bloc P36; bloc P34; in fata blocurilor de locuinte : P33, P32, P5, P4, P5a. S.t.= 13.553 mp

72 Spatii verzi situate in zona blocurilor de locuinte

Str. Parcului, in fata blocurilor : P29, P40, P36,P37,P38,P21, P21a,P20. Str. Inv. Biolaru, in fata blocurilor P56,P13,P14,P57,P15, P39,P16,P30. S.t.=11.267 mp


In fata blocurilor CC4, CU3, P3. S=770 mp


In fata blocurilor P27,P26b,P28c P28a. S.t.= 1.160 mp

89 Spatii verzi pe str. Calea Bucuresti

Situate de o parte si de alta a trotuarelor amenajate S=21.800 mp

Spaţii verzi publice cu acces nelimitat

98 Spatii verzi pe str. Inv. Ion Situate de o prte si de alta a

Pagina 34 / 123

Mihalache strazii, incepand de la intersectia cu DN7 si pana la Scoala Primara Tiganesti Linie S=11.360 mp

110 Spatii verzi pe str. Vitichesti Situate de o parte si de alta a strazii S=2.580mp

126 Spatii verzi pe str. Garii Situate de o parte si de alta a strazii S=1.368 mp

302 Teren reprezentand curtea scolii

Liceu tehnologic Tiganesti centru . S= 4.780 mp N Crintoiu Stefan si Martin Gheorghe, E DJ702, V Ulita Botarcani, S most. Marculescu

Spaţii verzi publice cu acces limitat


Scoala Generala Golestii Badii S=3.518 mp.Str. Calea Bucuresti N, teren arabil S DN7, E Pietroi Nicolae si Mihai Constantin, V Tacica Vasile l


Scoala Primara Tiganesti Linie S=1.754 mp . N=Drum vicinal, E=Teren arabil, S=Musa Ion, V=DJ702

8 Parc dendrologic punct Verzea

Str. Vitichesti, S=33.405 mp, cu vecinii : N=proprietate Dinescu Nicolae, E=str. Vitichesti+propr. pers fizice S-V propr. Ionescu Codreanu si Costea Aurica

Parc Ocol Silvic “Ing. Gheorghe Popovici”

Str. Calea Bucuresti S=20.000 mp

Pagina 35 / 123

Figura 3 Localizare zone de activități productive și servicii la nivelul orașului Topoloveni- zonele de activități productive sunt localizate cu precădere în raport cu axele majore de comunicație (cale ferată) și în sudul orașului (periferic) și concentrare servicii în cadrul zonei centrale. Se remarcă prezența grădinilor urbane, o caraceristică a dezvoltării orașului Topoloveni.

Pagina 36 / 123

Cultură:

Conform listei monumentelor istorice şi de arhitectură judeţul Argeș (2015) oraşul Toploveni este menţionat cu următoarele monumente istorice și de arhitectură:







1745


Înc.sec. XX





1706



Cca. 1935


1647


1662


1712


Cod RAN 13766.03



Județ Argeş





Tip cruce


Categorie/ Tip



Cod LMI


Pagina 37 / 123

Cod RAN 13766.04



Județ Argeş





Tip cruce


Categorie/ Tip



Cod LMI


Cod RAN 13766.05



Județ Argeş




Tip cruce


Categorie/ Tip



Cod LMI


Învăţământ:

- Gradinita cu program normal Lumea Copiilor Topoloveni

- Gradinita cu program prelungit Licuricii

- Liceul Tehnologic Topoloveni

- Liceul Teoretic Ion Mihalache

Pagina 38 / 123

Figura 4 Localizarea unităților de învățământ la nivelul Orașului Topoloveni: preșcolar, școlar, liceal. Se remarcă existența unor ample zone de locuit aflate in afara razei de deservire conform reglementărilor în vigoare, cu precădere în cartierele nordice, majoritatea unităților de învățământ fiind situate în cadrul zonei centrale.

Pagina 39 / 123

Bilanţul teritorial pentru intravilanul orașului Topoloveni:

Teritoriul intravilan al orașului Topoloveni ocupă în prezent o suprafaţă de 859 de hectare

(aproximativ 24% din totalul suprafeței administrative).

An 2014 ZONE FUNCTIONALE

Suprafata (ha) %

Locuinte si functiuni complementare 638,32 75,29

Unitati industriale si depozite 80.13 10,36

Unitati agro-zootehnice 0 0

Institutii si servicii de interes public 24 2,79

Cai de comunicatie si transport (rutier) 73 8,49

Spatii verzi, sport, agrement, protectie 26,49 3,08

Constructii tehnico-edilitare si zone protectie 12,56 1,46

Gospodarire comunala, cimitire 4,79 0,56

Destinatie speciala 0 0

TOTAL INTRAVILAN 859 100

Din punct de vedere al evoluției terenului, în ultimii 5 ani structura suprafeței administrative a

orașului s-a modificat in urma cedarii unor suprafete de catre comunele invecinate (Calinesti,

Cateasca, Priboieni, Leordeni, Bogati) prin care Orasul Topoloveni si-a marit suprafata

administrativa.

Suprafața Categorie de folosință

An 2014

Teren agricol, din care:

- arabil 1414 ha

- pășuni și fânețe 203 ha

- vii și livezi 260 ha

Păduri si alte terenuri cu vegetație forestieră 758 ha

Ape și bălți 5 ha

Teren intravilan 859 ha

Drumuri (km) 73 ha

Neproductiv 34 ha

Suprafața totală 3606 ha

Sursa: Strategia de dezvoltare a orașului Topoloveni.

Pagina 40 / 123

Figura 5 Tendințe dezvoltare la nivelul orașului Topoloveni.

Pagina 41 / 123

4.1.2. Locuirea

Evoluția fondului locativ din orașul Topoloveni in perioada 2010-2014

An Total locuințe (numar)

Total suprafață locuibilă (mp)

Proprietate publică (numar)

Proprietate privată (numar)

Proprietate privată (mixtă)

2002 3696 137771 0 3696 0

2010 3805 139271 0 3805 0

2011 3817 195538 0 3817 0

2012 3890 198538 0 3890 0

2013 3837 197223 0 3837 0

2014 3866 198376 0 3866 0

Se observă că o modificare seminificativa in ceea ce priveste evolutia fondului locativ in orasul Topoloveni are loc incepand cu anul 2011 an in care isi fac simtita prezenta investitiile cu capital strain (spaniol/ italian/libanez) si in sectorul acesta, muncitorii care lucreaza in aceste unitati incercand sa se stabilizeze in orasul Topoloveni.

De asemenea incepand cu 2012 au fost date in folosinta in orasul Topoloveni un numar de 60 de unitati locative A.N.L. (in anul 2008 mai fusese dat in folosinta un astfel de bloc cu 20 de unitati locative) iar la momentul acesta mai exista un numar de aproximativ 500 de solicitari pentru astfel de locuinte.

Blocurile din orasul Topoloveni (in numar de 49) sunt in situate in domeniul privat al unitatii administrativ teritoriale, iar cele 80 de unitati locative construite in regim de inchiriere prin A.N.L., se afla in domeniul privat al statului, fiind in administrarea Orasului Topoloveni. Primaria detine in domeniul privat al localitatii la nivelul anului 2015 un numar de 15 unitati locative pe raza orasului Topoloveni. (12 apartamente, 3 case)

Anul 2015 Forme de

proprietate Metri patrati arie desfasurata

Total 203348Proprietate publica 4313Proprietate privata 199035

0

50000

100000

150000

200000

250000

Total

Proprietate publica

Proprietate privata

Din punct de vedere al ariei desfășurate a locuințelor, se observă că ponderea ridicată o au locuințele private. La nivelul anului 2015 au fost finalizate 12 locuințe private.

Pagina 42 / 123

Anul 2015 Surse de finantare

Numar Total 12

Din fonduri private 12Din care: din fondurile populatiei 12

Categorii de constructii Numar Metri patrati suprafata

utila Cladiri rezidentiale (exclusiv cele

pentru colectivitati) 18 2470 Alte cladiri 6 441

Din punct de vedere al autorizațiilor de construire eliberate la nivelul anului 2015 se observă că ponderea cea mai ridicată o au locuințele, alte clădiri reprezentînd cca.25% din total.

Figura 6 Dispunerea zonelor de locuinte la nivelul orașului Topoloveni. Se remarca tendinta de mentinere a unor terenuri neconstruite in cadrul intravilanului.

Pagina 43 / 123

4.1.1. Patrimoniu natural si construit Elemente ale cadrului natural

Oraşul Topoloveni este situat în partea central-sudică a ţării, în partea de nord-vest a Munteniei şi sud-estul judeţului Argeş, la contactul dintre lunca Argeşului şi dealurile platformei Cândeşti. Oraşul este în suprafaţă de 3384 ha, fiind traversat de la nord la sud de pârâul Cârcinov şi de râul Argeş la limita sudică. De asemenea, localitatea este traversată şi de Drumul Naţional nr. 7 Bucureşti – Piteşti, aflându-se la 95 km de Bucureşti şi 20 km de Piteşti. Pârâul Cârcinov străbate localitatea de la nord la sud, iar râul Argeş scaldă localitatea la limita sa sudică.

Din punct de vedere morfostructural, zona se încadrează în două subunităţi: Piemontul Getic, subunitate colinară si Câmpia Română, subunitate de platformă. Piemontului Getic îi aparţin dealurile din partea de nord, nord-est, iar Luncii Argesului, subunitate a Câmpiei Române, terenurile din sudul localităţii. Altitudinea localităţii este cuprinsă între 224 m în Lunca Argesului si 375 m în dealul din nord-estul satului Inuri. Localitatea este scaldată la limita sa sudică de apele Argeşului şi este travesată de la nord la sud de pârâul Cârcinov.

Depozitele aluvionare cuaternare din albia râului Argeş oferă mari cantităţi de pietrişuri şi nisipuri care sunt exploatate intens pentru construcţii. De asemenea, argila şi alte roci sunt folosite pentru producerea cărămizilor.

În perioadele bogate în precipitaţii, localitatea, în partea sa colinară, cunoaşte acţiunea a numeroşi torenţi care au fost supuşi unor uşoare lucrări de regularizare a cursurilor, în vederea prevenirii acţiunii lor distructive.

Solurile sunt reprezentate, pe pantele dealurilor, de cele podzolice şi brun roşcat podzolice, iar în Lunca Argeşului, de cele argilo-nisipoase destul de fertile. Pe aceste soluri locuitorii au practicat din cele mai vechi timpuri agricultura, o amploare deosebită cunoscând-o pomicultura şi viticultura.

Flora şi fauna sunt bogat reprezentate, fiind specific tuturor zonelor de contact dintre deal şi luncă. Flora este reprezentată de către pădurea colinară, vegetaţia de silvostepă şi, azonal, de cea de luncă, iar fauna este caracteristică acestor zone de floră şi anume biotipuri de pădure colinară şi, în mică măsură, celui de silvostepă.

Localitatea are o climă temperat continentală, de pădure. În lunile de iarnă nu se înregistrează temperaturi foarte scăzute sau viscole puternice, iar verile sunt mai puţin toride. Localitatea este scăldată la limita sa sudică de apele Argeşului şi este traversată de la nord la sud de pârâul Cârcinov, care într-o anumită perioadă de timp i-a împrumutat şi numele Târgului Cârcinov.

În oraşul Topoloveni, clima este temperat continental cu următoarele caracteristici: - Temperatura medie anuală: 8-9 °C;

- Temperature minimă absolută: 3 °C;

- Temperatura maximă absolută: 39 °C;

- Direcţia predominantă a vântului este nord-vest, sud-est;

Resurse naturale:

- terenuri agricole in Lunca Argesului si zona colinara;

- bazin pomicol si viticol in zona colinara si legumicol in zona de campie;

- paduri situate in zona colinara a localitatii cu flora si fauna reprezentativa;

- pasuni;

- zacaminte de titei si gaze naturale;

- retea hidrografica bogata;

- depozite aluvionare – pietris si nisip de foarte buna calitate;

- huma si argila.

Pagina 44 / 123

Patrimoniu construit

Conform listei monumentelor istorice şi de arhitectură judeţul Argeș (2015) oraşul Toploveni este menţionat cu următoarele monumente istorice și de arhitectură:







1745


Înc.sec. XX





1706



Cca. 1935


1647


1662


1712


Cod RAN 13766.03



Județ Argeş





Tip cruce


Categorie/ Tip



Cod LMI


Pagina 45 / 123

Cod RAN 13766.04



Județ Argeş





Tip cruce


Categorie/ Tip



Cod LMI


Cod RAN 13766.05



Județ Argeş




Tip cruce


Categorie/ Tip



Cod LMI


Patrimoniu natural

Spatii verzi și zone de agrement

La nivelul orașului Topoloveni repartiția spațiilor verzi este următoarea:

Tipuri de spatii verzi

Nr. inventar din Domeniul Public

Denumirea bunului Elemente de identificare

Spaţii verzi publice cu acces

71 Spatii verzi in zona centrala Str. Calea Bucuresti, in fata obiectivelor : C.L. Topoloveni; bloc P36; bloc P34; in fata blocurilor de locuinte : P33, P32,

Pagina 46 / 123

P5, P4, P5a. S.t.= 13.553 mp 72 Spatii verzi situate in zona

blocurilor de locuinte Str. Parcului, in fata blocurilor : P29, P40, P36,P37,P38,P21, P21a,P20. Str. Inv. Biolaru, in fata blocurilor P56,P13,P14,P57,P15, P39,P16,P30. S.t.=11.267 mp


In fata blocurilor CC4, CU3, P3. S=770 mp


In fata blocurilor P27,P26b,P28c P28a. S.t.= 1.160 mp

89 Spatii verzi pe str. Calea Bucuresti

Situate de o parte si de alta a trotuarelor amenajate S=21.800 mp

98 Spatii verzi pe str. Inv. Ion Mihalache

Situate de o prte si de alta a strazii, incepand de la intersectia cu DN7 si pana la Scoala Primara Tiganesti Linie S=11.360 mp

110 Spatii verzi pe str. Vitichesti Situate de o parte si de alta a strazii S=2.580mp

nelimitat

126 Spatii verzi pe str. Garii Situate de o parte si de alta a strazii S=1.368 mp


Liceu tehnologic Tiganesti centru . S= 4.780 mp N Crintoiu Stefan si Martin Gheorghe, E DJ702, V Ulita Botarcani, S most. Marculescu

Spaţii verzi publice cu acces limitat


Scoala Generala Golestii Badii S=3.518 mp.Str. Calea Bucuresti N, teren arabil S DN7, E Pietroi Nicolae si Mihai Constantin, V Tacica Vasile l


Scoala Primara Tiganesti Linie S=1.754 mp . N=Drum vicinal, E=Teren arabil, S=Musa Ion, V=DJ702

8 Parc dendrologic punct Verzea

Str. Vitichesti, S=33.405 mp, cu vecinii : N=proprietate Dinescu Nicolae, E=str. Vitichesti+propr. pers fizice S-V propr. Ionescu Codreanu si Costea Aurica

Parc Ocol Silvic “Ing. Gheorghe Popovici”

Str. Calea Bucuresti S=20.000 mp

Orașul dispune de o suprafață de 18,74 ha spații verzi, suprafața medie a spațiilor verzi fiind de de aproximativ 17,63 m2/locuitor (valoare obţinută prin raportarea suprafeţei totale a spaţiilor verzi la populaţia orașului, de 10627 de locuitori). Având în vedere prevederile Ordonanţei de Urgenţă 114/2007, prin care autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 26 m2/locuitor (media impusă la nivel european), până la data de 31 decembrie 2013, se poate constata că la nivelul localităţii, nu este

Pagina 47 / 123

îndeplinită această cerinţă, fiind necesară suplimentarea spațiilor verzi cu cca 8,89 ha. Suprafața necesară de spații verzi este completată de spațiile verzi aferente instituțiilor publice, zonele de protecție pentru coridoarele de infrastructură tehnică, zăvoaielor și cimitirelor (cca. 2 ha) precum și cele aferente grădinilor urbane (cu pondere ridicată la nivelul intravilanului orașului Topoloveni).

Având în vedere aspectele prezentate, ca şi măsură pentru creşterea nivelului calităţii vieţii pentru membrii comunităţii locale şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, se impune adoptarea de către autorităţile publice locale a unui plan de acţiune în vederea extinderii suprafeţei spaţiilor verzi în zonele deficitare din acest punct de vedere şi pentru atingerea ţintei impuse prin prevederile Ordonanţei de Urgenţă 114/2007 pentru anul 2013, de 26 m2/locuitor.

Figura 7 Localizare spații verzi și grad de deservire. Se remarcă slaba deservire a zonei de centrale și a zonelor de locuințe periferice.

Pagina 48 / 123

Principalele disfuncții vizînd spațiile verzi existente sunt:

- suprafața minimă/ locuitor sub pragul solicitat de 26 mp/ locuitor

- zona de locuințe indivduale nu este deservită corespunzător de spații verzi (parcuri, grădini, scuaruri)

Utilizarea terenurilor in extravilan

Utilizarea terenurilor în extravilan este indicată în tabelul următor:

Suprafața (ha / km) Categorie de folosințã

An 2014 An 2013 An 2012 An 2011 An 2010

Teren agricol, din care:

- arabil 1414 ha 1414ha 1180 ha 1180 ha 1215 ha

- pãșuni și fânețe 203 ha 203 ha 248 ha 248 ha 314 ha

- vii și livezi 260 ha 260 ha 268 ha 268 ha 233 ha

Pãduri si alte terenuri cu vegetație forestierã

758 ha 758 ha 738 ha 738 ha 672 ha

Ape și bãlți 5 ha 5 ha 34 ha 34 ha 34 ha

Teren intravilan 859 ha 859 ha 767 ha 767 ha 767 ha

Drumuri (km) 73 ha 73 ha 109 ha 109 ha 109 ha

Neproductiv 34 ha 34 ha 33 ha 33 ha 33 ha

Suprafața totalã 3606 ha 3606 ha 3377 ha 3377 ha 3377 ha

Sursa: Strategia de dezvoltare a orașului Topoloveni

Conform tabelului anterior, se remarcă o pondere ridicată a terenurilor arabile (32,55%) și pădurilor (19,56%).

Figura 8 Utilizare terenurilor în extravilan.

Pagina 49 / 123

4.1.4. Populatia- evolutie demografica si forta de munca

La Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 20 octombrie 2011, populaţia oraşului Topoloveni număra 102196 locuitori, reprezentând 3,6% din populaţia urbană a judeţului Argeş. Comparativ cu numărul populaţiei înregistrat în anul 2002, s-a înregistrat o scădere cu 376 persoane, respectiv 3,5% în anul 2011 faţă de 2002. Populaţia oraşului Topoloveni a cunoscut o tendinţă continuă de creştere demografică, de la 9452 locuitori în anul 1992 la 10.219 în anul 2011, respectiv cu 767 persoane. Această creştere se datorează apropierii de municipiul Piteşti -20 km şi a numărului mare de comune care se află în jurul oraşului Topoloveni şi pe care le deserveşte: Leordeni, Călineşti, Căteasca, Priboieni, Bogaţi.

Evoluția populației orașului Topoloveni între anii 1992 și 2014

Evoluţia populaţiei oraşului Topoloveni

9557

8727

8000

8200

8400

8600

8800

9000

9200

9400

9600

9800

10000

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Structura populatiei pe sexe

La recensământul din 2011, populaţia oraşului Topoloveni avea o structură demografică feminizată, respectiv 5407 femei la 4812 bărbaţi, o pondere a femeilor de 53%. Din graficul de mai jos se poate observa numărul mai mare al femeilor faţă de cel al bărbaţilor după 40 ani, diferenţă care se accentuează în favoarea femeilor după vârsta de 70 ani. Excedentul feminin este explicat de supramortalitatea masculină, speranţa de viaţă mai mare a femeilor şi pierderile efectivelor de bărbaţi în timpul celor două războaie mondiale, diferenţa fiind de 540 femei raportate la bărbaţii de aceeaşi grupă de vârstă (40 – 85 ani şi peste).

RPL 2011, Raportul pe sexe și vârste

Raportul pe sexe şi grupe de vârstă la recensământul din 2011, populaţia oraşului Topoloveni

0

100

200

300

400

500

600

700

Sub5

5 - 9 10 -14

15 -19

20 -24

25 -29

30 -34

35 -39

40 -44

45 -49

50 -54

55 -59

60 -64

65 -69

70 -74

75-79

80-84

85ani

masculin feminin

Sursa: http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

6 Sursa: Direcţia Regională de Statistică Argeş

Pagina 50 / 123

Structura pe grupe de varsta

Reprezentarea structurii pe grupe de vârstă permite evaluarea gradului de îmbătrânire al populaţiei. Astfel, populaţia tânără s-a considerat între 0-14 ani, cea adultă între 15-64 ani şi cea bătrână peste 65 ani conform clasificării folosite de Institutul Naţional de Statistică.

Se poate afirma că nu creşterea în sine a numărului populaţiei reprezintă factorul cel mai important în dezvoltarea socio-economică a unei localităţi, ci modificarea structurii pe vârste.

Populația orașului Topoloveni - Evoluția structurii pe grupe de vârstă între anii 2002 și 2011

Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei oraşului Topoloveni între 2002 şi 2011

-24%

11%

-2%

-30% -20% -10% 0% 10% 20% 30%

0-14

15-59

peste 60

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, baza de date TEMPO online

Populaţia cu vârsta peste 60 ani a urmat trendul general de creştere în efectiv de la 1540 la 1715 persoane (11%) în timp ce populaţia cu vârsta între 15-59 ani a scăzut cu 2%. O scădere importantă s-a înregistrat la grupa 0-14 ani, în anul 2011 fiind cu ¼ mai puţini tineri faţă de efectivul din 2002.

Ponderea mare a persoanelor adulte este benefică pentru economia locală, asigurând resurse de muncă pentru noi investiţii şi constituind un factor de creştere demografică în perspectivă.

Populația pe grupe de vârstă (RPL 2002 și RPL 2011)

Grupe de vârstă 2002 % 2011 % Diferenţe 2002/2011

0-14 1780 17% 1353 13% 427 -24% 15-59 7275 69% 7151 70% 124 -2% peste 60 1540 15% 1715 17% -175 11% Total 10595 100% 10219 100% 376 -4%

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Argeş

După cum arată situaţia comparativă a structurii populaţiei pe grupe mari de vârstă, s-au menţinut tendinţele de scădere a numărului populaţiei cu vârsta între 0-14 ani, însă într-o măsură redusă şi de creştere a numărului populaţiei cu vârsta peste 65 ani.

Pagina 51 / 123

Populația orașului Topoloveni - Evoluția structurii pe grupe de vârstă între anii 2002 și 2011

Structura pe grupe de vârste a populaţiei oraşului Topoloveni în 2002

17%15%

69%

0-14

15-59

peste 60

Structura pe grupe de vârste a populaţiei oraşului Topoloveni în 2011

70%

17% 13%

0-14

15-59

peste 60

Sursa: DRS Argeş şi INS, baza de date Tempo online

Populația României - Structura pe grupe de vârstă (RPL 2011)

Structura pe grupe de vârste a populaţiei României la recensământul din 2011

16%

22%

62%

0-14

15-59

peste 60

Sursa: http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

Faţă de nivelul naţional, structura pe grupe de vârste în cazul populaţiei oraşului Topoloveni arată o pondere mai mare a populaţiei adulte, o pondere mai redusă a vârstnicilor şi o pondere a tinerilor sub nivelul naţional.

După criteriul gradului de întinerire al populaţiei evaluat prin calculul ponderii persoanelor cu vârsta peste 65 ani7, oraşul Topoloveni deţinea în anul 2011 o populaţie îmbătrânită, ponderea acestui grup de vârstă fiind de 12%.

Evoluția populației

Se disting două perioade diferite în evoluţia sporului migrator: număr mai mare de stabiliri decât de plecări până în 1999, după care sporul migrator a fost variabil. În ceea ce priveşte sporul natural, acesta a luat valori pozitive şi negative, preponderent negative în ultimii ani, numărul născuţilor vii fiind în scădere. Populaţia oraşului Topoloveni s-a menţinut ca efectiv prin migraţia pozitivă şi în măsură mai mică prin sporul natural pozitiv între născuţii vii şi decedaţi.

7 O populaţie este tânără dacă ponderea populaţiei cu vârsta peste 65 ani este sub 5%, Vladimir Trebici, Demografie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979

Pagina 52 / 123

Oraşul Topoloveni – Evoluția comparativă a sporurilor natural și migrator (1990 - 2012)

Evoluţia comparativă a sporurilor natural şi migrator, oraş Topoloveni

-100

-50

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

spor natural spor migrator

Sursa: INS, baza de date Tempo online

Ratele brute ale natalităţii şi mortalităţii

Rata natalităţii, observată în intervalul 1990-2014, a înregistrat valoarea maximă în anul 1992, 13,2 născuţii vii la 1000 locuitori, valoare mult peste media de 9 înregistrată în perioada luată în analiză. La nivel naţional era înregistrată în anul 2014 o rată a natalităţii de doar 8,3 născuţi vii la 1000 locuitori, sub valoarea înregistrată în oraşul Topoloveni de 8,8 la mia de locuitori.

Populația oraşului Topoloveni – Evoluția ratelor natalității și mortalității (1992 - 2014)

Evoluţia ratelor natalităţii şi mortalităţii a populaţiei oraşului Topoloveni

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

rata natalităţii rata mortalităţii

deficit demografic


Sporul natural

Definit în literatura de specialitate ca diferenţă între numărul născuţilor vii şi cel al decedaţilor într-un an, acest indicator relevă creşterea sau diminuarea naturală a populaţiei.

Dacă până în anul 2000 sporul natural înregistra valori preponderent pozitive, situaţia acestui indicator s-a deteriorat, numărul persoanelor decedate depăşindu-l constant pe al născuţilor vii.

Situaţia demografică din ţările europene arată că şansele de revigorare demografică prin

Pagina 53 / 123

creşterea numărului de naşteri sunt foarte scăzute, tendinţa fiind de reducere continuă a numărului de copii pe care o familie decide să îi aibă. Aportul important de populaţie adultă aflată la vârsta fetilităţii va determina întârzierea procesului de îmbătrânire demografică a populaţiei oraşului Topoloveni.

Populația oraşului Topoloveni – Evoluția mișcării naturale (1990 - 2014)

Evoluţia mişcării naturale a populaţiei oraşului Topoloveni

-40

-20

0

20

40

60

80

100

120

140

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

născuţi vii decedaţi spor natural


Sporul migraţiei

Calculat ca diferenţă între numărul de stabiliri de domiciliu şi de plecări, sporul migraţiei relevă creşterea sau diminuarea populaţiei. Constatăm faptul că în ultimii ani numărul stabilirilor a fost mai mare decât cel al plecărilor, tendinţa fiind de scădere a numărului de stabiliri.

Populația oraşului Topoloveni – Evoluția mișcării migratorii (1990 - 2012)

Evoluţia mişcării migratorii a populaţiei oraşului Topoloveni

-100

0

100

200

300

400

500

600

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

stabiliri plecări spor migrator

Pagina 54 / 123

Nivelul de instruire al populației

În procesul dezvoltării, capitalul uman este cea mai importantă variabilă. Nivelul de instruire al populaţiei reprezintă un indicator important al calităţii şi potenţialului forţei de muncă, într-o perioadă a interconectării, competiţiei şi deschiderii pieţelor. Structura populaţiei după forma de învăţământ absolvită8 cu vârsta de 10 ani şi peste arată că cele mai multe persoane din oraşul Topoloveni, mai mult de 1/3 au absolvit gimnaziul (36%). O schimbare notabilă între cele 2 recensăminte este dublarea numărului celor care au absolvit o formă de învăţământ superior ceea ce va avea consecinţe pozitive asupra economiei locale, respectiv creşterea iniţiativelor economice, creşterea calităţii serviciilor etc. Un fapt pozitiv este şi ponderea mai redusă a celor ce nu au absolvit o şcoală în total populaţie 2%.

Ponderea populației de 10 ani și peste după nivelul școlii absolvite

Populaţia de 10 ani şi peste după nivelul şcolii absolvite

14%

4%

36%14%

21%

9% 2% învăţământ superior

învăţământ postliceal şide maiştriînvăţământ liceal

învăţământ profesionalşi de uceniciînvăţământ gimnazial

învăţământ primar

fără şcoală absolvită

Direcţia Judeţeană de Statistică Argeş

Între 2002 şi 2011 se constată evoluţii pozitive, respectiv creşterea numărului celor ce au absolvit o formă de învăţământ superior şi o reducere a celor care au absolvit învăţământul gimnazial, primar sau a celor care nu au absolvit nicio şcoală (de la 280 la 148 persoane în 2011).

Populaţia de 10 ani şi peste după nivelul şcolii absolvite

Populaţia de 10 ani şi peste după nivelul şcolii absolvite RPL 2002 RPL

2011 Evoluţie

2011/2002 %

2011/2002

TOTAL 9590 9355 -235 -2,5 din care, absolvenţi de 0 învăţământ superior 658 1354 696 105,8învăţământ postliceal şi de maiştri 290 413 123 42,4învăţământ liceal 2874 3283 409 14,2învăţământ profesional şi de ucenici 1654 1335 -319 -19,3învăţământ gimnazial 2374 1934 -440 -18,5învăţământ primar 1459 888 -571 -39,1fără şcoală absolvită 280 148 -132 -47,1

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Argeş

8 Sursa: Direcţia Regională de Statistică Argeş

Pagina 55 / 123

Evoluţia şi structura forţei de muncă

Datele disponibile pentru analiza resurselor de muncă provin de la recensămintele din 2002 şi 2011. Astfel, la recensământul din 2011 au fost înregistrate mai multe persoane active decât în anul 2002 şi reciproc mai puţine persoane inactive, numărul mai redus provenind din scăderea demografică a grupei de vârstă 0-14 ani (cu 728 mai puţini tineri în 2011 faţă de 2002). Situaţia înregistrată a şomajului la recensăminte arată de asemenea o situaţie favorabilă în 2011 faţă de 2002. Evoluţia favorabilă a ocupării se explică prin faptul că numeroşi locuitori ai oraşului Topoloveni sunt angajaţi în oraşele mari Piteşti (20 km) şi Bucureşti (100 km).

Populaţia activă și cea inactivă (RPL 2002 și 2011)

RPL 2002

RPL 2011

2011/ 2002

TOTAL 10595 10219 -376 din care: - populaţie activă 4566 4918 352 - ocupată 3556 4411 855 - şomer în căutarea altui loc de muncă 634 369 -265 - şomer în căutarea primului loc de muncă 376 138 -238 - populaţie inactivă 6029 5301 -728 - elev / student 2082 1428 -654 - pensionar 2157 2222 65 - casnică 691 578 -113 - întreţinut de stat sau organizaţii private 50 29 -21 - întreţinut de altă persoană 917 787 -130 - întreţinut din alte surse - 92 - altă situaţie economică 132 165 33


Evoluţia populaţiei ocupate după criteriul ramurilor economice arată reduceri ale numărului locurilor de muncă în sectorul primar-agricultură, silvicultură, industria extractivă dar şi în domeniile poştă-telecomunicaţii şi activităţi financiar-bancare. Creşteri importante ale ocupării s-au înregistrat în industria prelucrătoare, energie electrică şi gaze, construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante, transport şi depozitare, administraţie publică (mai mult de 10% faţă de 2002). Au fost înregistrate creşteri şi în domeniile învăţământ şi sănătate, însă mai puţin semnificative ca număr.

Situaţia comparativă a populaţii ocupate pe domenii ale economiei naţionale la recensăminte (RPL 2002 și 2011)

RPL 2002 RPL 2011 2011/ 2002

% 2011/2002

TOTAL 3556 4411 855 24,0

din care, ocupată în:

- agricultură 360 293 -67 -18,6

- silvicultură, exploatare forestieră, economia vânatului şi pescuit

25 22 -3 -12,0

- industria extractiva 83 50 -33 -39,8

- industria prelucrătoare 1401 1604 203 14,5

Pagina 56 / 123

- energie electrică şi termică, gaze şi apă 77 86 9 11,7 - construcţii 120 257 137 114,2 - comerţ 440 623 183 41,6

- hoteluri şi restaurante 51 91 40 78,4

- transporturi şi depozitare 111 217 106 95,5

- poştă şi telecomunicaţii 58 27 -31 -53,4

- activităţi financiar-bancare 105 37 -68 -64,8

- activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 0 84 84 - - servicii administrative şi activităţi de servicii suport

0 100 100 -

- administraţie publică 289 406 117 40,5

- învăţământ 205 209 4 2,0

- sănătate 163 172 9 5,5

- alte activităţi 68 133 65 95,6


Evoluţia activităţilor economice după numărul persoanelor ocupate se poate observa din tabelul de mai jos. Majoritatea activităţilor economice au cunoscut un proces de expansiune, reducerile de personal fiind cauzate de schimbările de la nivel naţional în domeniile poştei, telecomunicaţiilor şi activităţilor bancare. Activitatea predominantă este deţinută de industria prelucrătoare în cadrul căreia lucrau în anul 2011 mai mult de jumătate din persoanele ocupate din oraşul Topoloveni (55%). În comerţ, a II-a activitate ca importanţă economică, erau ocupate 22% din persoanele ocupate.

Evoluția activităților economice după numărul persoanelor ocupate pe activități ale economiei naţionale între 2002 și 2011

Evoluţia activităţilor economice după numărul persoanelor ocupate pe activităţi ale economiei naţionale între 2002 şi 2011

-250 -200 -150 -100 -50 0 50 100 150 200 250

agricultură

industria extractiva

industria prelucrătoare

construcţii

comerţ

hoteluri şi restaurante

transporturi şi depozitare

poştă şi telecomunicaţii

activităţi financiar-bancare

activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice

servicii administrative

administraţie publică


Din punct de vedere a structurii demografice care împarte populaţia după grupele de vârstă în populaţie activă (15-64) şi inactivă (0-14 ani şi peste 65 ani) raportul indică o relaţie de dependenţă, fapt ce sugerează scăderea presiunii celor inactivi asupra celor activi. Explicaţia rezidă în faptul că în ultimul deceniu au intrat pe piaţa muncii generaţiile născute prin politica pronatalistă a anilor ’60. Acest fapt exprimă un grad mai ridicat de vitalitate a resurselor de muncă, existând însă pericolul unui şomaj ridicat.

Pagina 57 / 123

Situaţia comparativă a raportului de dependenţă demografică între recensăminte (RPL 2002 și 2011)

TOTAL

Populaţie activa

15-64 ani

Populaţie inactivă

(0-14 ani)

Populaţie inactivă

(peste 65 ani)

Total populaţie inactivă

Raport

dependenţă

2002 10595 7709 1780 1106 2886 37 persoane

inactive la 100 persoane active

2011 10219 7662 1353 1204 2557 33 persoane

inactive la 100 persoane active


Raportul de dependenţă surprinde schimbările în structura grupelor de vârstă. Un grad mai mare de dependenţă a persoanelor inactive economic la recensământul din 2002 faţă de cel din 2011 “ascunde” populaţiile numeroase de copii născuţi după luarea măsurilor pronataliste din 1966. În 2011 raportul de dependenţă era mai mic decât cel din 2002, doar 33 de persoane inactive fiind susţinute economic de 100 persoane active. Schimbarea raportului arată pe de o parte creşterea efectivului de populaţie în vârstă şi scăderea efectivelor de tineri cu vârsta până la 14 ani. Scăderea grupei de vârstă tinere a contribuit în cea mai mare măsură la reducerea efectivului populaţiei inactive. Datorită fenomenului de îmbătrânire demografică, rata de dependenţă economică a celor inactivi faţă de cei activi va creşte în viitor, chiar dacă această creştere va fi compensată în cifre absolute de scăderea efectivelor de tineri.

Disfunctionalitati

Populaţia oraşului Topoloveni va fi afectată în viitor de următoarele fenomene demografice cu efecte asupra situaţiei economico-sociale:

Dezechilibre demografice pe sexe la populaţia cu vârsta peste 55 ani (exedent feminin-mai mult cu 402 femei decât bărbaţi)

Reducerea cu ¼ a populaţiei tinere (0-14 ani) între cele 2 recensăminte faţă de efectivul înregistrat în 2002, ceea ce pune pe termen lung problema înlocuirii generaţiilor şi a concentrării resurselor educaţionale, restrângerea activităţii unor şcoli, grădiniţe, reducerea necesarului de cadre didactice

Scăderea ponderii populaţiei tinere cu vârsta între 0-14 ani în total populaţie de la 17% în 2002 la 13% în 2011 (la nivel naţional 16% în 2011)

Creşterea numărului populaţiei cu vârsta peste 65 ani şi în consecinţă a problemelor sociale şi economice legate de aceasta

Presiune asupra pieţei locale a forţei de muncă prin intrarea pe piaţă a generaţiilor născute înainte de 1990

Scăderea efectivelor de populaţie tânără care reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea localităţii va reprezenta un factor restrictiv prin deficitul de resurse de muncă.

Probleme sociale legate de asigurarea cu locuinţe, crearea de locuri de muncă, şcolarizare, programe educaţionale corespunzătoare pentru etnicii rromi, a căror efectiv are tendinţa de creştere.

Pagina 58 / 123

4.1.3. Educatie, sanatate si asistenta sociala

Educaţie

În orasul Topoloveni cea mai mare pondere cand vorbim de nivelul institutiei de invatamant absolvite se regaseste la nivelul secundar unde cei mai multi sunt absolventi de liceu.

Si nivelul superior este oarecum bine reprezentat raportat la numarul de locuitori insa aici procentul celor cu studii superioare comporta anumite discutii.

Absolventii de liceu din orasul Topoloveni urmeaza in general studiile superioare in centrele universitare din Pitesti si Bucuresti unde o mare parte se si stabilesc in cautarea unor locuri de munca mai bine platite, sau in practicarea unor meserii care pe plan local nu pot fi exercitate. Deci o parte importanta a celor cu studii superioare migreaza catre marile orase din vecinatatea Topoloveniului.

N I V E L U L I N S T I T U T I E I D E I N V A T A M A N T A B S O L V I T E

Superior Secundar Fara scoala absolvita

din care:

Superior din care: Orașul

Topoloveni

POPULATIA STABILA DE 10 ANI SI PESTE TOTAL

Total

Universitar de licenta

Post- liceal si de maistri Total

Liceal

Profesional si de ucenici

Inferior (gimnazial)

Primar Tot

al Persoane analfabet

Total, din care: 9355

1354 1264 413 6552 3283 1335 1934 888

148 43

Masculin 4409 630 599 206 3207 1537 932 738 323 43 10

Feminin 4946 724 665 207 3345 1746 403 1196 565 105 33

Sursa: Recensământul populației 2011

Nr. crt.

Unitate de învãȚãmânt Adresa Personalitate juridicã /Arondatã

Acreditatã /Autorizatã

ÎnvãȚãmânt public / privat

ÎNVÃȚÃMÂNT PREȘCOLAR

1. Gradinita cu program normal Lumea Copiilor Topoloveni

Topoloveni, str. Calea Bucuresti, nr.74

Personalitate Juridica DA Public

2. Gradinita cu program prelungit Licuricii


Personalitate juridica DA Privat

ÎNVÃȚÃMÂNT PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

Liceul Tehnologic Topoloveni


Personalitate juridica DA Public

INVÃȚÃMÂNT LICEAL

Liceul TehnologicTopoloveni

Topoloveni, sat

Personalitate juridica In curs de autorizare

Public

Pagina 59 / 123

Tiganesti, nr.104

Liceul Teoretic IonMihalache


Personalitate juridica DA Public

Sursa: Primăria Topoloveni prin date colectate de la institutiile de invatamant aflate pe raza orasului

Încadrarea personalului didactic în anul şcolar 2013 – 2014, pentru învăţământul preuniversitar, în oraşul Topoloveni

Norme / posturi didactice acoperite cu: Nr.

crt. Specialitatea catedrei (postului)

Norme / posturi didactice (numãr)

Titulari Suplinitori

1 Educatoare 17 posturi 17 0

2 ÎnvãȚãtori 21 posturi 20 1

3 Profesori 75 posturi 55 20

4 Discipline tehnice 2 posturi - 2

TOTAL 115 92 23

Sursa: Primăria Topoloveni prin date colectate de la institutiile de invatamant aflate pe raza orasului,

Aprobarea planurilor de şcolarizareale unităţilor de învăţământ din oraşul Topoloveni s-a realizat conform actelor normative în vigoare. Astfel, în anul şcolar 2013- 2014 au fost înscriși un numar total de 2010 elevi, din care preșcolari 221.

Evoluția numărului de elevi, pe ani școlari

Tip instituȚie / Nr. înscriȘi 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

GrãdiniȚe 252 250 220 221

Școli generale 897 886 971 968

Licee 657 751 805 821

TOTAL 1806 1887 1996 2010

Sursa: Primăria Topoloveni, Liceul Tehnologic Topoloveni, Liceul Teoretic „Ion Mihalache”, Gradinita cu program normal Lumea Copiilor

Situaţia elevilor înscrişi în anul școlar 2013 – 2014

Pagina 60 / 123

Unitatea de învãȚãmânt

Nr. înscriȘi

Clasa Nr. promovaȚi

RepetenȚi Abandon Școlar

Rata promovabilitãȚii

Pregãtitoare 97 0 0 100% I 81 0 0 100% II 119 0 0 100% III 116 0 0 100% IV 100 0 0 100% V 92 1 0 99% VI 83 0 0 100% VII 104 0 0 100%

Liceul Tehnologic Topoloveni

VIII 94 0 0 100% IX 55 1 0 99%

V 22 0 0 100% VI 28 0 0 100% VII 0 0 0 0 VIII 31 0 0 100% IX 168 10 0 94% X 161 4 0 97% XI 189 0 0 91%

Liceul Teoretic Ion Mihalache

XII 169 0 0 94%

Sursa: Primăria Topoloveni, prin date colectate de la institutiile de invatamant aflate pe raza orasului,

SANATATE

In localitate funcționează 5 cabinete medicale familiale, 8 cabinete de specialitate – 10 cabinete medicale stomatologice individuale.

Furnizori de servicii de sănătate

NR. CRT.

Furnizori de servicii de sãnãtate

Unitate de stat / Privatã

1. C.M.I.dr. RAPEANU ELENA stat

2. C.M.I. dr. TAHAS CLAUDIU stat

3. C.M.I dr. ARSENE DORINA stat

4. C.M.I. dr. GAVRILA FLORICA stat

5. S.C. LABOR BIOMED SRL stat

6. C.M.I. dr. MORARU CONSTANTIN stat

7. C.M.I. dr. BELCHITA CONSTANTIN stat

8. C.M.I. dr. BICA STEFAN stat

9. C.M.I. dr. TAHER WALID KHALED privat

10. C.M.I. dr. DOVLECEL ANDREEA privat

11. C.M.I. dr. ZARIOIU TEODORA privat

12. C.M.I. dr. IVAN CORINA privat C.M.I. dr. RIZEA OANA RODICA privat

Pagina 61 / 123

C.M.I. dr. GAVRILA PAUL privat C.M.I. dr. BUTAN ANA MARIA privat C.M.I. dr. NEAGOE EMILIA privat C.M.I. dr. GEANTA ELEONORA privat C.M.I. dr. BILOUS CATALIN privat C.M.I. dr. EDLER ANCA privat C.M.I. dr. MARGINEANU RALUCA privat C.M.I. dr. NURCIU MIHAI privat S.C. XANDRA DENT SRL privat

Sursa - DSP ARGES

Indicatori servicii de sănătate

Spitale

Cabinete Medicale Stomatologice Individuale

Cabinete Medici de Familie

Farmacii Indicatori

De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare

Numărul unităților

0 0 0 10 5 0 0 4

Numărul de paturi

0 0 0 0 0 0 0 0

Numărul de medici specialiști

0 0 0 0 0 0 0 0

Numărul de asistente

0 0 0 10 5 0 0 0

Sursa - DSP Arges

Medici

Nr. Crt.

Indicatori 2014 2013 2012 2011 2010

1 Numãr medici de familie 5 5 5 5 5

2 Numãr medici specialisti 8 8 7 7 5

Sursa: D.S.P. Arges

Orasul Topoloveni nu dispune de un spital orasenesc, localitatea fiind in apropierea Spitalului Judetean Arges, la aproximativ 20 km si in apropierea Spitalului de Pneumofitziologie Leordeni situat la aproximativ 3 km. In orasul Topoloveni functioneaza din anul 2008 Serviciul de Ambulanta iar din primavara anului 2015 a fost deschis si un punct de interventie al S.M.U.R.D.

In orasul Topoloveni exista sub tutela Spitalului Leordeni dispensarul de pneumofiziologie.

Pagina 62 / 123

CULTURA

Biserica veche din cătunul Inuri, având hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril – 1706, epoca medievală târzie.

Denumirea cătunului Inuri provine de la una din vechile ocupaţii practicate în trecut de populaţia din zonă, producerea culturilor de in, prima menţionare documentară a acestuia fiind făcută după 1847.

Cătunul Inuri este situat în partea de nord-vest a satului Topoloveni, care în secolul al XVIII-lea aparţinea moşiei boierilor Topoloveni.

Cunoscută sub numele de Biserica Inuri, ea are forma obişnuită a vechilor biserici, aceea a unei corăbii, lungă de 18m, lată de 4,50m şi înaltă numai de 10m. Învelişul a fost întotdeauna de lemn (şindrilă sau şiţă), iar temelia şi zidurile sunt din piatră şi cărămidă.

Monumentul păstrează trei pisanii: una în pridvor, deasupra uşii la intrare, a doua în interior pe zidul dintre naos şi pronaos, iar a treia se află deasupra uşii de la intrarea în pronaos.

Astfel, în pridvor, deasupra uşii de la intrare, pe o piatră dreptunghiulară, se află următoarea inscripţie: "Această sfântă şi dumnezeească biserică ce este heamul sfinţii îngeri Mihail şi Gavril, este zidită din temelie de robul lui Dumnezeu jupân Gheorghe de la Ianina şi jupâneasa dum(nea)lui Marica şi coconii dum(nea)lor Istrate, Marica şi Radu, ca să fie dum(nea)lor pomană în veci, în zilele luminatului Domn Io Constandin Basarab voevod (Brâncoveanu). Luna Iulie 24 Leat 7214 (=1706)".

Cea de-a doua inscripţie, din interiorul bisericii, se află sus, pe zidul despărţitor dintre naos şi pronaos. Cuprinsul ei este asemănător celui care te întâmpină în pridvor: "Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea sfântului Duh, rădicatu-s-au această cinstită şi dumnezeească biserică den temelia ei derobul lui Dumnezeu Gheorghe şi Marica întru cinstea şi lauda sfântului şi slăvitului al puterilor cereşti voevod arhistratig Mihail în zilele luminatului Domn Io Constantin Basarab voevod.m.-ţa...leat 7214 (=1706)." Amândouă aceste inscripţii au fost puse de ctitorul întemeietor.

Cea de-a treia inscripţie este mai nouă, fiind pusă de către un nepot al ctitorului, la 61 ani distanţă în timp, deasupra uşii de la intrarea în pronaos. Literele sunt scrise cu alb şi se observă cu greu, iar textul se descifrează cu dificultate: "Această sfîntă şi dumnezeiască biserică, ce este hramul Voievozilor, este făcută din temelie şi zugrăvită până la săvârşirea ei de dum(nea)lui jupân Gheorghe Topoloveanu, moşimeu, la leat 7214 (=1706). Iar acum, din mila lui Dumnezeu, făcut-am şi eu multă silinţă de o am zugrăvit peste tot precum se vede şi s-a isprăvit în zilele prea luminatului Domn Io Alexandru Scarlat Ghica voevod leat 7275 (=1767) Iunie."

Pe aceeaşi parte a zidului vestic sunt zugrăviţi şi ctitorii, în următoarea ordine: Pe dreapta, începând din dreptul uşii şi ţinând cu mâna stângă biserica, jupân Şerban Topoloveanu biv Logofăt za. Visterie, având în faţă pe jupân Ilie; jupân Mihai post(elinic) sin ego ţine în faţă pe jupân Radu; jupân Şerban sin ego în dreapta cu un copil fără nume. În continuare pe zidul dinspre miazăzi până la fereastră, jupân Gheorghe Topoloveanu şi jupâniţa ego Marica (ctitorii întemeetori), jupân Istate Topoloveanu vtori post(elnic) cu jupâniţa ego Safta în faţă cu doi copii: Ştefan şi Iordache, dincolo de fereastră jupân Costandin Vlădescu vtori comis cu jupâniţa ego Stanca având în faţă in copil Matei.

Pe stânga (tot în aceeaşi ordine) jupâniţa ego Maria, (soţia lui Şerban) ţine şi ea cu mâna dreaptă biserica şi lângă ea cocoana Păuna. Pe peretele dinspre miazănoapte în continuare Ion, Manole, Andrei snă Şerban cu cocoana ego Safta, Alexandru biv vel Cafegiu zet Şerban Topoloveanu, iar dincolo de fereastră Meletie egumen.

Aşadar în dreapta sunt trecute neamurile ctitorului întemeetor până la Şerban Topoloveanu care zugrăveşte din nou biserica după 61 ani de la zidire, iar în stânga familia lui (soţia şi copiii).

Pagina 63 / 123

În pridvor se mai află o piatră cu litere aproape şterse, cu textul în limba slavonă care nu mai poate fi descifrat. Afară, sub streaşină, pe zidul sudic, meşterul Savu a trecut data de 24 Iunie 7214 (=1706), probabil data la care s-a finalizat zidirea bisericii. Pictura veche a fost făcută de zugravul Mihai Iordache.

Biserica Goleștii Badii

Biserica cea veche cunoscută sub numele Goleştii Badii şi denumită la început Nuceteanca, poartă denumirea satului situat în partea de miazăzi a Topolovenilor.

În 1745, ieromonahul Dionisie, egumenul Mănăstirii Nucet zidea această biserică pe locul unui schit "care va fi ajuns la proastă stare".

În pridvor, deasupra uşii de la intrare în pronaos, e o piatră dreptunghiulară cu următore inscripţie scoasă în relief: "Această sfântă biserică unde se prăznuieşte sfânta Adormire a Născătoarei de Dumnezeu şi pomenirea sfântului părintelui Visarion arhiepiscopul Larisei, acum în zilele Mării Sale, Io Costandin Nicolae voevod din temelie o au făcut preacuviosul igumen al Nucetului chir Dionisie ieromonahul, înfrumuseţând-o cu toată cheltuiala sfinţii sale, făcând şi case precum se vede, întru a sfinţii sale şi a părinţilor sfinţii sale, veacinică pomenire, îndreptând cârma pravoslaviei prea sfinţitului, de Dumnezeu trimis, chiar Neofit mitropolitul. Şi s-au săvârşit în luna lui Aprilie 15 leat 7253 (=1745)."

Pridvorul are 4 stâlpi în faţă şi pictura în frescă, aşa că s-a conservat destul de bine. Cum stai cu faţa spre răsărit, în dreapta uşii de la intrare în pronaos, sunt înfăţişate chinurile iadului, prin un balaur înfricoşat, cu gura căscată din care ies flăcări de foc, gata să înghită tot felul de păcătoşi: pe ucigaşi, pe cei ce dorm în loc să se ducă la biserică, pe bogatul nemilostiv, cârciumarul, hoţul, croitorul, măcelarul, cojocarul, murarul (cei ce vând strâmb şi înşală).

În partea de sus sunt zugrăviţi: Darie împărat, Por şi Alexandru Machedon. În stânga uşii este zugrăvită grădina raiului în care se văd: apostoli, arhierei, mucenici, fecioarele înţelepte – cele neînţelepte au rămas afară – şi alţi sfinţi. Deasupra inscripţiei e şi chipul sfântului Visarion, iar în bolta pridvorului Sfântu Gheorghe bătut cu vână de bou si în alt loc, tot acest sfânt dus în faţa împăratului.

Mănăstirea Nucet avea hramul Sfântul Gheorghe. De aceea ctitorul acestei biserici, ieromonahul Dionisie, a pus să se zugrăvească la metohul Nucetului şi pe sfântul Gheorghe.

Pronaosul e foarte mic şi în formă dreptunghiulară, despărţit de naos printr-un zid gros şi puţin înalt, aşa că se poate vedea destul de bine până la altar. La mijloc sunt 2 stâlpi cilindrici, înalţi până la boltă. Ca să intri în naos, trebuie să treci printre aceşti stâlpi. vÎn dreapta uşii de la intrare se vede chipul ctitorului, Dionisie ieromonah, care ţine cu mâna biserica. În zidurile dinspre miazănoapte şi miazăzi sunt câte 3 ferestre mici, iar în cel de la altar, numai una.

Obiceiuri locale

Dintre obiceiurile traditionale care pastreaza si astazi forme ample de desfasurare, amintim:

Vinaritul la Topoloveni

Din documentul datat la 19 iunie 1421, care atesta existenta localitatii Topoloveni, se mentioneaza "Vitichesti, mai sus de Topoloveni". Denumirea acestei mici localitati - Vitichesti - care face acum parte din orasul Topoloveni, vine chiar de la vita de vie (Latinescul vitea), etimologic, numele comunei fiind compus din cuvintele latinesti vitea - vita si chest - sfat, in traducere insemnand locul (sfatul) vitei.

În Topoloveni, se pot vizita crame cu traditie, de unde se pot procura vinuri alese: Crama Botarcani, Crama Marasoiu.

Pagina 64 / 123

Focul lui Sumedru (in seara zilei de 25 octombrie)

Traditia este legata de sarbatorirea Sfantului Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de mir - protectorul orasului Topoloveni. Împaratul Maximilian l-a prins si l-a pus in temnita pe Dimitrie pentru ca marturisea dreapta credinta. Un tanar crestin, Nestor, mergand la Sfantul Dimitrie in temnita, i-a zis sa se roage pentru el fiindca vrea sa se lupte cu Lie, un om puternic din cetate. Luand binecuvantarea lui Dimitrie, Nestor l-a omorat pe Lie. Afland ca Sfantul Dimitrie a indemnat la aceasta pe Nestor, maniindu-se, imparatul a trimis ostasi si le-a poruncit sa-l strapunga cu sulitele pe Sfantul in temnita. Facandu-se aceasta, indata marele Dimitrie si-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu, facand dupa moartea sa multe minuni si tamaduiri. Din porunca Împaratului, s-a taiat apoi si capul Sfantului Nestor.

La eveniment participa alaturi de reprezentantii comunitatii locale, cetateni ai localitatii si personalitati din judet si din tara, etnologi, muzeografi. Este o ocazie unica pentru reintalnirea fiilor satului, schimb de experienta, promovarea obiceiurilor locale. Este o sarbatoare specifica zonei Muscelului, unica in tara. Dupa ce focul este aprins, intr-o explozie de bucurie, copiii striga: "Hai la focul lui Sumedru, ca a prins Dumitru iedu!". Este o sarbatoare a recoltei. Au loc expozitii de produse traditionale (cozonac, otet, magiun si vin) si arta populara (renumitele covoare romanesti si alte tesaturi, obiecte din ceramica, lut, lemn). Spectacolele folclorice sunt urmate de aprinderea focului care simbolizeaza purificarea atat spiritual, cat si a naturii inconjuratoare, facand trecerea de la toamna la iarna. În jurul acestui foc, satenii impart nuci, mere, pere, struguri, must, covrigi, cozonac in amintirea mortilor.

Festivalul International Carpati. Se desfasoara anual in perioada 09 - 15 august. Festivalul reuneste formatii folclorice internationale, membre ale Uniunii Europene: Grecia, Spania, Italia, Portugalia, Franta etc.

Mestesuguri Mestesugurile in sistem organizat dateaza din 1950. Se realizau cusaturi traditionale: ii, fete de masa, stergare, milieuri si covoare tesute (covorul romanesc), produse artizanale din lemn (plosti, butoiase, rame de oglinzi, vaze, diverse bibelouri), imprimerie manuala (basmale, esarfe, diverse), zaruri din os.

Covoarele realizate in cadrul gospodariilor, atat la razboiul clasic, cat si la gherghef, sunt de o frumusete rara, ceea ce le-a facut renumite la nivel international, pornind de la piesele simple cu cateva motive ornamentale si ajungand la cele care contin motive geometrice si florale ample, trecand de la o gama cromatica simpla de rosu, negru, albastru inchis.

Gastronomie - Magiunul de Topoloveni - magiun natural din prune, produs care "din peste 2000 de produse traditionale autohtone identificate si atestate de Ministerul Agriculturii, este primul si singurul inscris pana acum in procesul de obtinere a protectiei europene de brand autentic romanesc". - Produse traditionale sub brandul "Bunatati de Topoloveni"

- Otetul de Topoloveni

- Vinul si tuica de Topoloveni

- Vitelul la protap

Pagina 65 / 123

4.1.6. Mediul economic

Agricultura

Structura fondului funciar cuprinde în cele 3606 ha suprafaţă totală următoarele utilizări la nivelul anului 2014: terenuri agricole 1949 ha, din care 1431 arabil, 156 păşuni, 92 fâneţe, 179 vii şi pepiniere viticole şi 91 ha livezi si pepiniere pomicole. Terenurile neagricole reprezintă mai puţin de jumătate din suprafaţa totală, respectiv 1657 ha care includ 758 ha păduri şi altă vegetaţie forestieră, 767 ha ocupată cu construcţii, 73 căi de comunicaţii şi căi ferate, 54 terenuri degradate şi neproductive şi 5 ha ape, bălţi.

Structura sufrafeței agricole în anul 2014

Structura suprafeţei agricole a oraşului Topoloveni în anul 2014

73%

8%

5%

9%5%

Arabila

Pasuni

Finete

Vii si pepiniereviticole

Livezi si pepinierepomicole


Oraşul Topoloveni se încadrează în două subunităţi morfostructurale: Piemontul Getic, subunitate colinară şi Câmpia Română, subunitate de platformă. Piemontului Getic îi aparţin dealurile din partea de nord, nord-est, iar Luncii Argeşului, subunitate a Câmpiei Române, terenurile din sudul localităţii.

În prezent structura fondului funciar indică predominarea terenurilor arabile comparativ cu cele viticole, pomicole, forestiere şi păşuni. Agricultura se bazează pe calitatea ridicată a solului din teritoriul administrativ al oraşului Topoloveni, caracteristică insuficientă pentru o agricultură modernă şi competitivă. Funcţia agricolă a oraşului se materializează în producţia de origine vegetală, animală precum şi, prelucrarea primară a produselor vegetale şi animale pentru consum intern.

În anul 2014 au fost înregistrate creşteri faţă de anii precedenţi în ceea ce priveşte unele suprafeţe agricole, respectiv terenurile arabile, suprafaţa deţinută de entităţi private de vii şi pepiniere viticole. De remarcat faptul că suprafaţa livezilor şi a pepinierelor pomicole s-a dublat, de la 54 la 91 ha, 89 ha fiind în proprietate privată.

Suprafeţele păşunilor au scăzut de 3,4 ori în 2014 faţă de 2013 iar a fâneţelor s-a dublat, de la 48 la 92 ha.

Pagina 66 / 123

Modul de folosinţă al suprafeţei agricole după forma de proprietate

Ani 2010 2011 2012 2013 2014

Modul de folosinţă al suprafeţei agricole

Forme de proprietate

UM: Ha Total Total 3303 3303 3303 3303 3606

- Proprietate privată 2787 2827 2827 2827 3106Agricola Total 2015 2015 2015 2015 1949

- Proprietate privată 1657 1657 1657 1657 1860Arabila Total 1200 1200 1200 1200 1431

- Proprietate privată 1200 1200 1200 1200 1383Pasuni Total 534 534 534 534 156

- Proprietate privată 211 211 211 311 125Finete Total 48 48 48 48 92

- Proprietate privată 48 48 48 48 92Vii si pepiniere viticole Total 179 179 179 179 179

- Proprietate privată 144 144 144 44 171Livezi si pepiniere

pomicole Total

54 54 54 54 91- Proprietate privată 54 54 54 54 89


Conform bazei de date pe care am avut-o la dispoziţie, (baza de date BorgDesign), în anul 2014 era activă o singură companie în domeniul agricol, respectiv cultivarea strugurilor (M.GH. VITIS PRODUCT SRL cu 8 salariaţi). Unele companii nu au obţinut rezultate în anul 2014, fiind înregistrate pierderi (RAMYON AGROTEHNOLOGY SRL în domeniul cultivării cerealelor, RA IMPEX AG SRL în domeniul cultivării legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor şi CARCINEVO TOPOLOVENI SRL în domeniul cultivării fructelor, arbuştilor fructiferi, căpşunilor).

Rezultate remarcabile au înregistrat companiile din domeniul silvic OCOL SILVIC PRIVAT STEJARII (44 angajaţi) şi MUSC EXFOREST SRL (domeniul exploatare forestieră cu 6 angajaţi).

Industrie şi construcţii

Administraţia locală a oraşului Topoloveni a facilitat delimitarea în teritoriu a unor parcele pentru amplasarea de activităţi industriale. Au fost aprobate 2 planuri urbanistice zonale în anul 2006 (PUZ Centru Industrial Topoloveni, beneficiar SC Bamesa Oţel SA şi PUZ Centru Industrial Topoloveni cu firmele SC Romstal Imex SRL, SC Valplast Industrie SRL şi GIS SA) iar în 2013 a fost realizat PUZ Parc fotovoltaic.

În teritoriu, zonele unde sunt amplasate activităţi industriale sunt situate în zonele introduse în intravilan dar şi în oraş, în zonele cu funcţiuni mixte locuire / activităţi economice.

Au fost identificate zonele cu concentrări de activităţi economice, criteriul utilizat fiind agentii economici cu mai mult de 9 salariaţi9.

Cel mai mare angajator din localitatea Topoloveni, SC GOLD PLAST PRODUCTION SRL, este amplasat pe strada Gării şi avea un număr de 456 salariaţi în anul 2014. În zona Gării au sediul şi alte firme cu număr mai mic de salariaţi, respectiv AGROMEC TOPOLOVENI SA (15 persoane) ş.a.

O altă zonă de concentrare este strada Maximilian Popovici unde au sediul SC COMPONENTE AUTO SA (362 angajaţi), SC ELEMENTE COMANDA AUTO SA (114 angajaţi),

9 Sursa datelor: Baza de date BorgDesign, 2015

Pagina 67 / 123

MGC INTERNATIONAL INVESTMENTS SRL (78 angajaţi), PANIMAR GRUP 2000 SRL (58 angajaţi), SCULARIE REPARAŢII UTILAJE SA (45 angajaţi), TIGMA METAL PROINDUSTRY SRL (12 angajaţi), MULTICOLOR BROD 2008 SRL (7 angajaţi) şi altele (au fost localizate în teritoriu doar o parte din companii cu număr mai mare de 5 angajaţi şi cu profil industrial).

Un alt important angajator este BAMESA OTEL SA (103 salariaţi) amplasat într-o zonă delimitată în anul 2006 prin PUZ Hale industriale din anul 2006 având adresa str. Depozitelor, nr. 2, Topoloveni.

Pe Calea Bucureşti, stradă care leagă oraşul Topoloveni de Piteşti sunt amplasate numeroase centre comerciale IONTON DALI DANS SRL (92 angajaţi), AUTO IMPEX PRIMA SRL (63 angajaţi), VALAHIA TOTAL PRODUCTION SRL (16 angajaţi), CONSUMCOOP TOPOLOVENI SOCIETATE COOPERATIVA (15 angajaţi), DEXHART AUTOMOBILE SRL (15 angajaţi), dar şi firme de prelucrare CP COMPANY TEX SRL (72 angajaţi).

O altă zonă unde sunt concentrate companii private este strada Ion Mihalache, cel mai mare angajator fiind LIRA STAR92 SRL cu profil de activitate comercial, având 68 de salariaţi, CATADUM ACTIV JOB SRL cu 10 salariaţi

La nivelul autorităţilor locale există deschidere pentru susţinerea amplasării de noi investiţii, retehnologizare sau înfiinţarea de noi fabrici, crearea de centre de colectare, sortare, ambalare, refrigerare, a unui antrepozit de băuturi alcoolice sau în realizarea unei ferme de creştere a animalelor şi a unui abator. (Sursa:www.topoloveni.ro)

Într-o perioadă de restrângere a activităţilor economice după debutul crizei economice mondiale din 2008, la nivelul oraşului Topoloveni numărul agenţilor economici a scăzut, între 2010 şi 2014 scăderea fiind cu 68 de unităţi (de de la 267 la 199).

Număr agenţi economici (anii 2010 - 2014)

Număr agenţi economici 2010 2014 2010 /

2014Agricultură, silvicultură, pescuit 7 8 1Industria extractivă 2 1 -1Industria prelucrătoare 92 23 -69Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 4 4 0Construcţii 8 11 3Comerţ 71 71 0Transporturi 23 23 0Hoteluri şi restaurante 14 14 0Informaţii şi comunicaţii 4 4 0Intermedieri financiare şi asigurări 3 3 0Tranzacţii imobiliare 2 2 0Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 17 18 1Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 8 7 -1Învăţământ 1 1 0Sănătate şi asistenţa socială 3 2 -1Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 2 2 0Alte activităţi de servicii 6 5 -1TOTAL 267 199 -68

Sursa: www.listafirme.ro

Pagina 68 / 123

Contrar evoluţiilor negative din perioada de criză, respectiv închiderea unor firme şi scăderea numărului de start-up-uri, numărul salariaţilor a crescut cu 504, respectiv cu 32% în 2014 faţă de 2010. Este remarcabilă creşterea numărului de salariaţi din industria prelucrătoare cu 223 persoane în condiţiile unei scăderi cu 69 unităţi economice în acest sector. Cea mai mare creştere de personal s-a înregistrat în domeniul industriei prelucrătoare, respectiv ramurile Fabricarea altor produse din material plastic (de la 234 în 2010 la 456 salariaţi în 2014) şi Fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicole (de la 296 în 2010 la 362 salariaţi în 2014).

Numărul salariaţilor a crescut cu 21 în industria extractivă faţă de niciun salariat în 2010. O creştere importantă a cunoscut domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului, de aproape 5 ori mai mulţi salariaţi (creşterea s-a înregistrat în domeniul silviculturii cu 38 mai multe persoane salariate în 2014 faţă de 2010).

Activităţile comerciale au luat avânt în perioada studiată deşi numărul total al companiilor a rămas acelaşi, 71; în cadrul acestor societăţi erau angajate cu 185 mai multe persoane în 2014 faţă de 2010.

Este de remarcat faptul că sectorul transporturilor a cunoscut o creştere importantă a numărului de angajaţi (dublare) în condiţiile în care numărul de firme înregistrate a rămas acelaşi.

Număr salariați (anii 2010 - 2014)

Salariaţi 2010 2014 2010 /

2014Agricultură, silvicultură, pescuit 12 58 46Industria extractivă 0 21 21Industria prelucrătoare 1160 1383 223Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 0 0 0Construcţii 52 43 -9Comerţ 237 422 185Transporturi 36 68 32Hoteluri şi restaurante 26 30 4Informaţii şi comunicaţii 5 2 -3Intermedieri financiare şi asigurări 0 4 4Tranzacţii imobiliare 1 0 -1Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 19 20 1Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 2 5 3Învăţământ 7 4 -3Sănătate şi asistenţa socială 9 6 -3Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 1 2 1Alte activităţi de servicii 3 6 3TOTAL 1570 2074 504


O imagine a schimbărilor economice între 2010 şi 2014 luând ca şi criteriu numărul de angajaţi se poate vizualiza în graficul de mai jos. Industria prelucrătoare este cea în care sunt în continuare angajate cele mai multe persoane, 67% în 2014, în scădere faţă de 2010 când au fost ocupate 74%.

Pagina 69 / 123

Ponderea principalelor activități în totalul angajaților între anii 2010 - 2014

Ponderea principalelor activităţi în totalul angajaţilor din Topoloveni

73,90%

15,10%

2,30%

66,70%

20,30%

3,30%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

Industria prelucrătoare Comerţ Transporturi

2010

2014


Evoluția numărului de salariați pe domenii între anii 2010 - 2014

Evoluţia numărului de salariaţi pe domenii ale economiei naţionale între 2010 şi 2014

0 200 400 600 800 1000 1200 1400

Agricultură, silvicultură, pescuit

Industria extractivă

Industria prelucrătoare

Constructii

Comerţ

Transporturi

Hoteluri si restaurante

Activitati profesionale

2010

2014


Sectorul comerţului a câştigat o pondere mai mare în economia locală, fiind al II-lea domeniu ca importanţă după numărul de angajaţi cu 21% în 2014, cu 6 procente mai mult faţă de 2010.

Analiza economiei locale după ponderea numărului de angajaţi arată faptul că industria prelucrătoare este cea mai importantă ramură economică a oraşului Topoloveni chiar în condiţiile scăderii ponderii numărului de firme în 2014 faţă de 2010 şi a numărului de salariaţi. Această ramură economică deţine însă prima poziţie în termeni de venituri (83,6% din totalul cifrei de afaceri realizate de firmele din Topoloveni în anul 2014). Existenţa unor firme de industrie prelucrătoare care îşi exportă produsele face ca economia locală să fie sustenabilă.

Industria prelucrătoare este diversificată în oraşul Topoloveni iar un fapt remarcabil este existenţa unor societăţi cu tradiţie fondate la începutul secolului trecut sau în perioada interbelică care continuă activitatea economică (fabrica de prelucrare a fructelor si legumelor fondată în 1901) care a devenit în prezent MGC Topoloveni, un complex de fabrici, respectiv Fabrica de Semipreparate din Carne, Legume si Mixte şi Fabrica de Conserve Fructe, Legume, Carne si Mixte. De asemenea, fabrica producătoare a magiunului de Topoloveni, SC Sonimpex SRL este o

Pagina 70 / 123

continuare a activităţii fabricii de conserve din localitate. Industria fabricării pieselor şi accesoriilor pentru maşini are o tradiţie de peste 35 de ani în Topoloveni, aici înfiinţându-se în anul 1979 întreprinderea de Supape şi Bolţuri Topoloveni (ISB) căreia i-a fost acordată în anul 2013 premiul ”Renault Quality Supplier Award 2013”. Celelalte firme din acest domeniu au fost fondate în perioada 2001-2003 şi furnizează echipamente auto pentru Automobile Dacia, Renault, Renault Industrie Roumanie etc.

Faţă de anul reper 2010, în anul 2014 remarcăm locul pe care îl dobândeşte sectorul primar prin activităţile extractive şi silvice, creştere a numărului de salariaţi care face să scadă ponderea numărului de angajaţi în industria de prelucrare şi în celelalte domenii.

Ponderea numărului de angajați pe domenii în anul 2010

Ponderea numărului de angajaţi pe domenii ale economiei naţionale în anul 2010

76%

3%

15%

2%

2%0%

1%1%

Agricultură, silvicultură,pescuitIndustria extractivă


Constructii

Comerţ

Transporturi




Ponderea numărului de angajați pe domenii în anul 2014

Ponderea numărului de angajaţi pe domenii ale economiei naţionale în anul 2014

68%

2%

21%

3%

1%3%

1%1%

Agricultură, silvicultură,pescuitIndustria extractivă


Constructii

Comerţ

Transporturi




Sectoarele unde indicatorii numărului de firme, al cifrei de afaceri şi al numărului de salariaţi cresc sunt comerţul şi transporturile.

Pagina 71 / 123

Activităţile industriale în care sunt angajate cele mai multe persoane (au fost luate în considerare cele cu peste 50 persoane angajate) sunt fabricarea produselor din material plastic (o singură societate comercială fondată în anul 2005 unde erau angajate 456 persoane în 2014), fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule, operaţiuni de mecanică generală, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor, fabricarea altor articole de îmbrăcăminte, fabricarea pâinii.

După criteriul cifrei de afaceri, cea mai mare valoare a acesteia este deţinută de către o societate comercială care realizează produse din material plastic, urmată de agenţi economici din domeniul fabricării pieselor şi accesoriilor pentru autovehicule, a operaţiunilor de mecanică generală şi a prelucrării şi conservării fructelor şi legumelor.

Ponderea principalelor sectoare în economia oraşului Topoloveni

Activitatea Nr. Firme Cifra de afaceri Nr. Salariaţi

2010 2014 2010 2014 2010 2014

Industria prelucrătoare 34,5% 11,6% 88,7% 83,6% 73,9% 66,7%

Comerţ 26,6% 35,7% 7,9% 12,9% 15,1% 20,3%

Transporturi 8,6% 11,6% 1,4% 1,5% 2,3% 3,3%

Agricultură, silvicultură, pescuit

2,6% 4,0% 0,1% 0,2% 0,8% 2,8%

Construcţii 3,0% 5,5% 0,9% 0,4% 3,3% 2,1%


Ponderea principalelor activități în totalul cifrei de afaceri între anii 2010 - 2014

Ponderea principalelor activităţi în totalul cifei de afaceri obţinute în Topoloveni

88,7%

7,9%1,4%

83,6%

12,9%

1,5%0,0%

10,0%

20,0%

30,0%

40,0%

50,0%

60,0%

70,0%

80,0%

90,0%

100,0%

Industria prelucrătoare Comerţ Transporturi

2010

2014


Sectorul comerţului, cuprinzând cu precădere comerţul de retail, a cunoscut o creştere importantă a nivelului veniturilor între 2010 şi 2014.

Analiza pe domenii ale economiei naţionale după criteriile cifrei de afaceri şi a profitului net arată creşterea totală a volumului de vânzări în condiţiile scăderii profitului net.

Veniturile firmelor au crescut în perioada 2010-2014 cu cca 54,7% iar profitul net a scăzut cu 13%. După nivelul cifrei de afaceri, sectoarele economice în creştere sunt industria prelucrătoare, comerţul, transporturile, agricultura, silvicultura şi industria extractivă iar domeniul construcţiilor a cunoscut o scădere a volumului vânzărilor cu 1/3.

Pagina 72 / 123

Profitul net este cel mai important indicator evidenţiat de documentele contabile10.

O firma care nu obţine profit nu îşi îndeplineşte scopul economic pentru care a fost constituită. Majoritatea firmelor obţineau profit în anul 2014 însă volumul acestuia se situa sub cel atins în anul 2010, an reper. Evoluţiile din ultima perioadă arată scăderea profitului în majoritatea domeniilor economice, iar după criteriul profitabilităţii, doar domeniile comercial, industrie extractivă şi transport au înregistrat rezultate pozitive .

Evoluţia principalelor domenii economice din Topoloveni în perioada 2010-2014

Variaţie % Cifra de afaceri (lei) Profit net

2010/2014

Activitatea

2010 2014 2010 2014 Cifra de afaceri

Profit net

Total 509224813 787728946 42825219 37312820 54,7 -12,9Industria prelucrătoare

451616463 658519557 40690230 32402788 45,8 -20,4

Comerţ 40267130 101466324 1116985 3697780 152,0 231,1Transporturi 7109563 12091694 -96148 340320 70,1 454,0Agricultură, silvicultură

721019 1587254 23265 16281 120,1 -30,0

Construcţii 4549641 2799055 323197 -306 -38,5 -100,1Industria extractivă

626315 6297486 88548 243686 905,5 175,2


Analiza distribuţiei firmelor după numărul mediu de salariaţi pune în evidenţă predominanţa netă a firmelor mici şi a micro-întreprinderilor. Astfel, în anul 2014, doar 4 societăţi comerciale aveau peste 100 salariaţi (faţă de 3 în 2007), 7 aveau între 50 şi 99 salariaţi la fel ca în 2010. Numărul firmelor având între 10 şi 49 salariaţi s-a modificat uşor în perioada analizată: de la 28 în 2007 la 32 în 2011. Predomină microîntreprinderile: cele având între 1 şi 9 salariaţi erau în număr de 132, iar numărul celor fără salariaţi se ridica în anul 2011 la 94.

Evoluţia distribuţiei firmelor din Topoloveni pe categorii de mărime (după numărul de salariaţi)

2010 2011 2012 2013 2014

Total firme, din care: 201 201 201 201 201

100 salariati si peste 3 3 3 4 4

50-99 salariati 7 9 10 7 7

10-49 salariati 12 12 13 16 16

1-9 salariati 67 75 83 82 83

fara salariati 112 102 92 92 91


10 Este prezentat sub două forme: brut și net. Profitul brut se calculează ca diferență între veniturile și cheltuielile totale iar profitul net scăzând din cel brut impozitul pe profit.

Pagina 73 / 123

Evoluția numărului de firme pe clase de mărime între anii 2010 - 2014

Evoluţia numărului de firme pe clase de mărime

0 20 40 60 80 100 120

100 salariati si peste

50-99 salariati

10-49 salariati

1-9 salariati

fara salariati

2014

2013

2012

2011

2010


Turism

Trasee turistice existente

Trasee Turistice pentru bicicleta

Topoloveniul este o zona cu mult potential, care ofera ciclistilor dormici de adrenalina o aventura presarata cu poteci virgine si natura pura, cu urcari dificile si coborari tehnice. Orasul este pandit la tot pasul de dealuri ce se intind pe toata suprafata de vest a judetului Arges, o zona cunoscuta bine de mountain bikeri, cu mult potential si natura in adevaratul sens al cuvantului. Traseul strabate aproximativ 40 km de dealuri cu paduri dese, dar presarate si de campuri cu drumuri forestiere late, care va provoaca sa va demonstrati abilitatile de sprinter. Se recomanda a fi un traseu ce face fata cu brio pretentiilor riderilor experimentati dar care reuseste, de asemenea, sa introduca pe oricine in tainele acestui sport minunat.

Topoloveni Bike Adventure

Topoloveni Bike Adventure este o competitie de mountainbike maraton care se desfasoara anual cu sprijinul Primariei Orasului Topoloveni si al C.S. Top Arena Topoloveni. Acest proiect isi propune promovarea mersului pe bicicleta dar si a sportului in general. Organizatorii isi propun sa satisfaca dorinta de afirmare a oricarei persoane care vrea sa inceapa acest sport, dar si antrenamentul celor deja experimentati.

Topoloveni Summer Tour

Topoloveni Summer Tour este un concurs de ciclism inclus in calendarul evenimentelor organizate de Riders Club, aflat la prima editie in 28 iunie 2015. Concursul a propus doua trasee, unul scurt de 21 km si unul standard de 39 km. La primul exista o diferenta de nivel de aproximativ 300 de metri, iar la al doilea diferenta este de 600 de metri. Tura Scurta este destinata riderilor de nivel 4, mai putin experimentati, ce alearga intr-o cursa de agrement, dar si participantilor care au sub 14 ani.

Pagina 74 / 123

Structuri cazare

La nivelul orașului Topoloveni funcționează următoarele structuri de cazare turistică cu o capacitate totală de 56 locuri:

Ani Anul 2016

UM: Numar Tipuri de structuri de primire turistica

Numar Total 2

Hoteluri 1

Sursa: INSSE- Tempo online

Ani Anul 2016 UM: Locuri

Tipuri de structuri de primire turistica

Locuri Total 56

Hoteluri 30 Pensiuni turistice 26


Ani Anul 2015

UM: Numar persoane Tipuri de structuri de primire turistica

Numar persoane Total 3615

Hoteluri 670 Pensiuni turistice 2945


Direcții de dezvoltare economică

Oraşul Topoloveni excelează prin câteva activităţi economice care-i definesc profilul: pomicultura,

vicultura, prelucrarea şi industrializarea fructelor, meşteşugurile tradiţionale şi mai recent

activităţile de fabricare a pieselor şi accesoriilor pentru maşini (începând cu anii ’80). Oraşul se

bucură de apropierea de municipiul Piteşti, specializându-se tot mai mult în fabricarea

echipamentelor auto destinate întreprinderilor Automobile Dacia, Renault, Renault Industrie

Roumanie.

Activităţile economice tradiţionale au fost valorificate după 1990 prin modernizarea fabricilor

existente şi crearea unora noi. Un atu în procesul de dezvoltare recent al oraşului l-a constituit

existenţa unei forţe de muncă specializată în activităţi de prelucrare (industria alimentară,

fabricarea pieselor şi accesoriilor auto, a materialelor plastice etc).

Apropierea de municipiul Piteşti facilitează ocuparea unora din persoanele în vârstă de muncă din

Topoloveni în cadrul companiilor din municipiu, cu consecinţe pozitive asupra nivelului de

calificare, a nivelului de instruire, a reducerii numărului de şomeri etc. De remarcat este faptul că

între ultimele recensăminte ale populaţiei, respectiv anii 2002 şi 2011, s-a dublat numărul

locuitorilor din Topoloveni care au absolvit o formă de învăţământ superior, ceea ce va avea

consecinţe pozitive asupra economiei locale, respectiv creşterea iniţiativelor economice, creşterea

Pagina 75 / 123

calităţii serviciilor etc.

Pe teritoriul oraşului Topoloveni există terenuri care au ca destinaţie activităţi industriale şi pot

primi în continuare alte investiţii. Administraţia locală este deschisă iniţiativelor economice şi le

sprijină.

Oraşul Topoloveni prezintă un profil economic interesant, atât industrial cât şi primar-agrar-

tradiţional, respectiv activităţi meşteşugăreşti, agricole-pomicultură, viticultură, valorificându-şi în

mod durabil resursele naturale şi tradiţiile locale.

Pentru a transforma in realitate viziunea despre dezvoltarea orașului Topoloveni se vor urmari urmatoarele obiective principale :

- Crearea de locuri de munca bine concomitent cu majorarea salariilor;

- Sprijinirea dezvoltarii afacerilor;

- Atragerea de noi investitii;

- Reconversia si perfectionarea resurselor umane.

Pentru a atinge aceste obiective, in parteneriat cu toti cei ce pot contribui la dezvoltarea orasului , va/vor trebui :

- dezvoltarea calitatii fortei de munca in sectoarele cu potential de crestere;

- sprijinirea si incurajarea agentilor economici mici si mijlocii;

- sprijinirea investitorilor si a celor care vor sa investeasca in orasul prin furnizarea de servicii care sa ii ajute sa isi desfasoare activitatea

- promovarea oportunitatilor de investii prin campanii de marketing la nivel central si local

Obiectiv strategic

Obiective

specifice/operaþionale

Proiecte propuse

Sursa de finanþare potenþialã

Terme

n estim

at Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si initiativelor private; Valorificarea sectorului horticol din bazinul Carcinovului; Promovarea brand-urilor locale.

Dezvoltarea spiritului antreprenorial; Crearea unor zone de turism – baze de agrement ; Crearea de parteneriate public – private in vederea promovarii traditiilor si produselor locale.

Construirea si amenajarea unor baze turistice si de agrement conform standardelor in vigoare, respectiv crearea si dezvoltarea unei zone de campare pentru rulote; Promovarea brand-urilor locale si a monumentelor istorice prin intermediul activitatilor de turism ecumenic si gastronomic ; Creare centru multifunctional cu scopul diseminarii informatiilor privind fondurile de finantare si sprijinirii I.M.M.-urilor.

P.O.R axa 7 P.I. 7.1.Buget local buget de

stat

Parteneriat

2016-2020

2016-2020

Pagina 76 / 123

Refacerea bazinului pomicol si infiintarea unui centru teritorial pentru colectarea / depozitarea legumelor si fructelor. Reabilitarea sistemului de irigatii la nivelul U.A.T. Topoloveni si/sau in cadrul Asociatiei Utilizatorilor de Apa. Infiintare asociatie U.A.T. de tip CLLD

P.N.D.R. P.N.D.R.

2016-2020

2016-2020

Obiectiv strategic

Obiective specifice/oper

aþionale

Proiecte propuse Sursa de finanþare potenþialã

Termen

estimat

Formarea tinerilor in vederea ocuparii cerintelor de pe piata muncii la nivel local si nu numai; Cresterea calitatii serviciilor de asistenta sociala; Promovarea monumentelor istorice si de cult existente in localitate

Diversificarea specializarilor din cadrul Liceului Tehnologic; Crearea de centre sociale destinate persoanelor in varsta.

Constructie si dotare campus tehnologic – Liceul Tehnologic Topoloveni;

Crearea unui centru de cercetare /inovare in domeniul alimentatiei publce;

Construire baza sportiva in orasul Topoloveni – sat Tiganesti;

Constructie si dotare cresa in orasul Topoloveni pentru un nr de …. copii;

Campanii de promovare a evenimentelor locale in conformitate cu planul de activitate educational si cultural;

Construire si dotare centrul social Verzea

Construirea unui numar de 300 de unitati locative destinate tinerilor (A.N.L.);

P.O.R. axa 10 P.I. 10.1, buget local/buget de stat Parteneriat cu mediu universitar Buget local/buget de stat (O.G. 28) P.O.R. axa 10 P.I. 10.1 Parteneriat P.O.R. axa 9 Buget local/ buget de stat

2016-2020

2016-2020 2016-2020 2016-2020 2016-2020 2016-2020 2016-2020

Pagina 77 / 123

Construire de locuinte sociale pentru persoane nevoiase – 100 unitati locative;

Reabilitarea si modernizarea muzeului orasenesc.

Extindere sali de clasa la scoala generala

Constructie bazin de innot pentru agreement

Zona de agreement destinata persoanelor de varsta a treia

P.O.R axa 8 P.I. 8.1. P.O.R. axa 5 P.I. 5.1 P.O.R. axa 10 P.I.101 Buget local/buget de stat Buget local/buget de stat

2016-2020 2016-2020 2016-2020 2016-2020

4.1.7. Infrastructura (cai de comunicatie si retele edilitare)

Infrastructura rutieră

A. Drumuri naţionale, judeţene şi locale

Orașul Topoloveni este traversat de Drumul Național 7, beneficiind astfel de conectivitate primară. Acest traseu conectează capitala tării de Arad, respectiv punctul vamal Nădlac, în vestul României. Drumul traversează localitățile Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Sebeș, Deva, Arad, Nădlac, ajungând în Ungaria, şi constituie traseu european (E 81) pe porţiunea Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piteşti – Bucureşti.

Topoloveni reprezintă punctul de start pentru Drumul Judeţean DJ 702, care are km 0+00 la intersecţia cu DN 7. Acesta asigură legătura oraşului în cadrul judeţului cu comunele apropiate (Dobreşti şi Boţeşti) şi cu judeţul alăturat, Dâmboviţa.

Satele Ţigăneşti, Botărcani, Gorăneşti şi Crinteşti, care aparţin oraşului, sunt legate între ele şi de Topoloveni tot prin intermediul drumului judeţean DJ 702, iar drumurile comunale DC 67 şi DC 97A asigură conexiunea Topoloveni – Călineşti (gară), respectiv Gorăneşti - DJ 702.

Orașul Topoloveni beneficiază și de legătură directă cu Autostrada A1, respectiv cu orașele București și Pitești, prin intermediul proiectului ”Reabilitarea infrastructurii de transport între autostrada A1 şi DN 7 - DJ 702 Topoloveni”.

Distanţa rutieră faţă de Bucureşti este de 95 km, iar faţă de Piteşti, de 20 km.

B. Reţeaua stradală și spații de parcare

Structura sistemului de străzi din orașul Topoloveni este una simplă, excentrică din punct de vedere spațial, aceasta dezvoltându-se cu precădere spre zona de nord a orașului, în strânsă corelare cu țesutul urban. Numărul traseelor este relativ redus – trei străzi de categoria II și III, la care se adaugă cele de categoria IV – cu rol de acces și de folosință locală. Numărul intersecțiilor majore este de asemenea mic, existând doar trei astfel de puncte între străzi de categoria II și III.

Pagina 78 / 123

Sistemul de circulații este unul ierarhizat, rețeaua stradală a orașulului Topoloveni fiind compusă din trei categorii de trasee:

Categoria II – Calea București (DN 7)

Aceasta funcționează în cadrul Topoloveniului cu rol de arteră magistrală, realizând legăturile cu celelate orașe din vecinătate precum și cu drumurile naționale și europene din regiune.

În plus, aceasta asigură în prezent tranzitul rapid prin localitate, de la sud-est la nord-vest, atât pentru locuitori cât și pentru cei care doar traversează orașul. In plus, în lungul acestui traseu sunt amplasate majoritatea funcțiunilor complementare locuirii, vitale la nivelul orașului – comerț și servicii, alimentație publică, funcțiuni administrative, învățământ, culte etc.

Categoria III – Strada Ion Mihalache (DJ 702), Strada Vițichești (DC 67), DC 97A

Acestea funcționează în cadrul orașului cu rol de străzi de legătură și străzi colectoare, facilitând accesul rapid al rezidenților din zonele de locuințe individuale către centru și/sau către artere de legătură cu exteriorul orașului (Calea București).

De asemenea, străzile de categoria III asigură un acces facil dinspre zonele de locuințe către principalele instituții de învățământ, instituții administrative și către zona comercială majoră a orașului.

Un rol deosebit îl are Drumul Comunal 67, la sud de DN 7, acesta realizând o legătură directă a orașului Topoloveni cu Autostrada A1, precum și cu stația de cale ferată din extremitatea de vest a localității.

Categoria IV – majoritatea a străzilor din Topoloveni

Aceste străzi funcționează în cadrul orașului cu rol de folosință locală, oferind acces atât către și în interiorul zonelor de locuințe colective din zona de centru, cât și între zonele constituite din locuințe individuale din interiorul localității.

În plus, aceste străzi creează legătura dintre marile zone de producție/activități comerciale și traseele majore ale orașului.

Conectivitate

Conectivitatea în interiorul sistemului de străzi din orașul Topoloveni este relativ bună, existând doar câteva zone cu probleme. În aceste cazuri, s-au identificat întreruperi ale tramei stradale care îngrunează sau chiar fac imposibilă parcurgerea fluidă și/sau în siguranță a traseului, ori accesul la anumite locații. Astfel de deficiențe au fost localizate atât în interiorul zonei centrale (Strada Inv. Biolaru; Strada Ionescu-Strada Blocurilor) cât și în zona de locuințe individuale, la nord de Calea București. Aceste situații trebuie avute în vedere în special în planificarea ulterioară a dezvoltării/completării tramei stradale actuale, ținând seama de faptul că în prezent, aceste legături fie sunt utilizate cu riscul producerii unor evenimente rutiere, fie sunt necesar a fi create. În aceste categorii întră inclusiv podurile existente, dar degradate, și legături noi necesare peste pârâul Cârcinov. În această analiză nu s-au luat în considerare ca fiind probleme traseele cu rol de acces local/servitute.

Gabarite

Gabaritul străzilor principale, respectiv de categoria II și III, respectă normele în vigoare, având un profil transversal cu 4, respectiv 2 benzi de ciruclație, la care se adaugă spațiul necesar deaplsărilor pietonale. Astfel, Calea București (DN 7) are patru benzi pe sens pentru circulația auto (14m lățime), plus trotuare/spații dimensionate pentru ciruclația pietonală. Străzile Ion

Pagina 79 / 123

Mihalache (DJ 702) și Vițichești (DC 67), ca trasee de grad III, au două benzi pe sens pentru circulația auto (6-7m lățime), plus trotuare/spații dimensionate pentru ciruclația pietonală.

Străzile de catgoria IV, cu rol de acces și folosință locală, sunt dimensionate la valori cuprinse între 3,5m și 7m, atât în funcție de amplasarea și importanța acestora în oraș (zona centrală/zona de locuințe individuale) cât și în funcție de intrarea lor într-un proces de reabiliatare și reprofilare.

În general, ampriza străzilor de grad IV nu oferă spațiu suficient pentru amenajarea profilelor transversale conform legislației în vigoare11.

Fluxuri

Recensământul de trafic efectuat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România în 2015 a înregistrat pe Drumul Naţional 7, în interiorul oraşului, o cifră de 9320 vt/24h la intrarea dinspre județul Dâmboviţa, respectiv 9550 vt/24h la ieşirea din oraş, spre Piteşti. Aceste valoari sunt relativ mari pentru un drum naţional. Valorile de trafic înregistrate pe traseul drumului judeţean DJ 702 în oraş sunt sub media drumurilor judeţene, respectiv 2600 vt/zih, de patru ori mai mici decât cele de pe drumul naţional. În plus, fluxul de pe traseul drumurilor comunale DC 67 şi DC 97A este şi mai redus, fiind de 600 vt/zi.

Conform celui mai recent studiu de cirulații20 pentru orașul Topoloveni, axele majore de trafic nu vor avea încărcări suplimentare mai mari de 10%. Același studiu arată faptul că:

Aproximativ 90% din traficul auto exterior are originea sau destinaţia în limitele oraşului, 11% din traficul în cauză făcând parte din traficul de tranzit;

73% din traficul de mare tonaj are originea sau destinaţia în limitele oraşului, dar 27% este trafic de tranzit;

Traficul exterior deţine o cotă de peste medie a traficului de mare tonaj (15%).

Starea fizică

În prezent, orașul Topoloveni beneficiază de un sistem de străzi într-o stare fizică relativ bună, aproximativ 70% din totalul de trasee fiind asfaltate. Trama stradală majoră este complet reabilitată la nivelul suprafețelor pentru deplasări rutiere - atât Calea București (DN 7) cât și străzile Ion Mihalache (DJ 702), respectiv Vițichești (DJ 67) dispun de o parte carosabilă în stare bună, cu îmbrăcăminți asfaltice fără probleme de calitate.

Calea București (DN 7) se află în prezent în reabilitare parțială - spațiile destinate circulației pietonale din zona centrală fiind refacute cu materiale care să diferențieze aceste trasee de calea de rulare pentru autovehicule. Astfel, în zona centrală, calitatea trotuarelor va fi conformă cu necesitățile imediat după finalizarea lucrărilor în curs. Situația este însă cu totul alta în zonele de intrare și ieșire din localitate, acolo unde traficul pietonal se desfășoară pe acostament/pe alei înguste aflate pe spațiile plantate adiacente căii de rulare. Această situație este valabilă pentru întreg traseul Drumului Național 7, dinspre localitatea Cârciumărești până la intersecția cu Strada Zăvoiului, respectiv dinspre localitatea Călinești până la intersecția cu Drumul Comunal 67 (Strada Vițichești).

Sistemul de colectare și evacuare a apelor pluviale în lungul Căii București este realizat din rigole sub formă de șanțuri necimentate.

Strada Ion Mihalache (DJ 702), deși dispune de o cale de rulare auto în stare bună, nu oferă condiții de siguranță pentru deplasarea pietonilor – nu există trotuare amenajate corespunzător, astfel că traficul pietonal se desfășoară pe acostament și/sau pe o alee îngustă, în stare de

11 SC Urban Team SRL (2015), Studiu de circulații. Actualizare Plan Urbanistic General Orașul Topoloveni, Primăria Orașului Topoloveni, București.

Pagina 80 / 123

degradare, aflată pe spațiul plantat adiacent căii de rulare. Aleea menționată, care poate reprezenta o bază pentru reabilitare ca și trotuar, nu se continuă însă pe toată lungimea străzii I. Mihalache, oprindu-se la căteva sute de metri la nord de intersecția cu Strada Visarion Sachelarie.

Sistemul de colectare și evacuare a apelor pluviale în lungul Străzii Ion Mihalache este realizat din rigole sub formă de șanțuri necimentate.

Strada Vițichești (DC 67) este în prezent traseul cu cel mai ridicat nivel de calitate din punct de vedere al condițiilor de deplasare și de siguanță. Acesta dispune, pe lăngă calea de rulare auto în stare bună, de trotuare amenajate pe ambele sensuri de circulație, pavate și înalțate pentru diferențierea față de circulația rutieră. Lățimea acestora este suficientă pentru două fluxuri de pietoni pe fiecare sens, raportat bineînțeles și la valorile de trafic pietonal din zonă.

În lungul acestui traseu se remarcă însă căteva zone deficitare din punct de vedere al ciruclației pietonale, exitând puncte de întrerupere a unuia dintre trotuare, pe un sens, fără posibilitatea de traversare prin loc marcat/semnalizat - în punctul de tarversare a podețului de la nord de Strada Livezilor; la câteva sute de metri sud de intersecția cu Strada Ion Mihalache).

Sistemul de colectare și evacuare a apelor pluviale în lungul Străzii Vițichești este reabilitat, realizat cu rigole cimentate, și beneficiază de accese din beton pentru intrările pietonale și auto în imobile.

Alte categorii de străzi din orașul Topoloveni, respectiv cele de acces și de folosință locală (categoria IV) sunt în mare parte neasfaltate, traficul care se desfășoară pe acestea fiind unul ușor. Aceste trasee urmează a fi reabilitate din punctul de vedere al îmbrăcaminților, respectiv reprofilate conform cu necesitățile, după reabilitarea și modernizarea infrastructurilor tehnice (rețele de apă, canalizare, iluminat, gaze naturale). Excepție fac o parte din străzile de categora IV din zona centrală a orașului, care sunt asfaltate. Unele din acestea beneficiază și de spații amenajate pentru o circulație pietonală minimală, chiar dacă în anumite cazuri calitatea îmbrăcăminților lasă de dorit. O parte din aceste străzi necesită și îmbunătățiri ale calității căii de rulare rutiere.

În cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, care prevedea îmbunătăţirea infrastructurii regionale în vederea sprijinirii unei dezvoltari durabile a polului urban de creştere Topoloveni din cadrul regiunii Sud Muntenia, au fost reabilitate şapte străzi: Maximilian Popovici, St. Mihai Mihail, Prof. Ioan Răducanu, Zăvoiului, Cârcinov, Nucilor, Maior Gh. Cocioceanu. Obiectivul proiectului a constat din fluidizarea traficului înregistrat pe cele aceste şapte străzi reabilitate, reducerea timpului de transport, precum şi modernizarea şi extinderea utilităţilor existente în infrastructura străzilor (respectiv a reţelei de apă şi a celei de canalizare)12.

Staționarea

Conform datelor oficiale13, în orașul Topoloveni există un număr total de 825 locuri de parcare amenajate/marcate. Dintre acestea, 175 vor funcționa ca parcări laterale marcate, care vor fi folosite pe timp de noapte, ziua fiind dedicate ca spațiu pentru circulație rutieră.

Pentru zona centrală sunt dedicate un număr de 133 spații publice de parcare, amenajate în jurul Primăriei, Casei de Cultură și a Judecătoriei. Restul locurilor amenajate, respectiv 692, sunt dedicate parcării de reședință, în timp ce pentru transportul în comun (maxi-taxi) sunt dedicate 4 locuri de staționare pentru preluarea pasagerilor – la intersecția dintre Calea București și Strada Ion Mihalache. Parcările de reședință sunt asociate zonei de locuințe colective din centrul orașului, acestea fiind amenajate în interiorul incintelor de blocuri, delimitate prin marcaje rutiere. Un aspect important este faptul că necesarul de locuri de parcare pentru rezidenți nu este suficient, ținând seama de faptul că, pe de o parte, numărul de autovehicule înregistrate este de

12 SC Urban Team SRL (2015), Studiu de circulații. Actualizare Plan Urbanistic General Orașul Topoloveni, Primăria Orașului Topoloveni, București. 13 Consiliul Local al Orașului Topoloveni

Pagina 81 / 123

1482, iar pe de altă parte, există câteva locuințe colective care nu dispun de nicio facilitate de parcare în față sau în vecinătate. În această situație, se ajunge la incomodarea/blocarea părții carosabile, și chiar a trotuarelor sau a spațiilor verzi, de automobile parcate ilegal în zona de locuințe colective. În plus, în zona centrală, în lungul Căii București, deseori 2 din cele 4 benzi de circulație sunt blocate de autovehicule parcate neregulamentar.

În ceea ce privește alte funcțiuni importante la nivel local și chiar regional, precum învățământul, se remarcă disponibilitatea unor locuri de parcare dedicate Liceului Teoretic Ion Mihalache, care pot fi utilizate atât de vizitatori, pe perioadă limitată, cât și de către profesori, pe durata cursurilor. În schimb, Grădinița Lumea Copiilor, localizată la pe Calea București, nu dispune de niciun loc de parcare.

În completarea spațiilor de staționare amenajate de municipalitate, există un număr de arpoximativ 70 de locuri de parcare dedicate, oferite de către compania care deține cel mai mare spațiu comercial din oraș utilizatorilor acestui spațiu.

În exteriorul zonei centrale, problemele de paracre sunt minime, având în vedere că morfologia țesutului, cu carcateristici mai degrabă rurale decât urbane, oferă posibilitatea parcării pe parcelă.

Transportul în comun

Orașul Topoloveni nu beneficiază de transport public propriu, locuitorii având la dispoziție exclusiv servicii oferite de operatori privați pentru deplasările urbane.

Transportul interurban și interjudețean se realizează pe traseul drumurilor naționale și județene, respectiv DN 7, DJ 702, DJ 702A și DJ 702C, cu microbuze ale operatorilor privați. Astfel, este asigurată legătura cu localități învecinate precum Pitești, Stefănești, Călinești, Leordeni etc. Pe teritoriul Orașului Topoloveni există două stații de autobuze, cea din zona centrală beneficiind de o organizare minimală, respectiv 4 locuri de parcare dedicate pentru îmbarcarea și debarcarea pasagerilor. Aria de deservire a acestui mod de transport este una de tip culoar, în lungul traseelor rutiere pe care le parcurg, cu o lațime de 600-800 m în laterale.

Transportul în comun în interiorul orașului este asigurat de taxiuri, de asemenea în regim de operare privat. Pentru aceștia nu există spații dedicate pentru așteptare/preluare clienți. Aria de deservire este una flexibilă, raportată la necesitățile de deplasare ale utilizatorilor acestui serviciu de transport.

În ceea ce privește transportul în comun pe calea ferată, acesta se realizează pe linia de cale ferată dublă neelectrificată București-Pitești, parte din magistrala CFR 901. Aceasta nu este în prezent modernizată. Stația CF care deservește orașul Topoloveni se află la limita administrativă dintre acesta și localitatea Călinești, fiind amplasată la km 92,1 al magistralei 901 București-Craiova. În prezent atât clădirea cât și drumul de acces către stația CF se află în stare de degaradare – drumul este neasfaltat, de pământ, iar clădirea necesită reabilitări și modernizări atât în ceea ce privește fațadele cât și sala de așteptare.

ALIMENTARE CU APĂ

Sursa de apă

In orașul Topoloveni, principala sursă de apă o constituie apa subterană, alimentarea cu apă realizându-se prin extragerea acesteia din puțuri forate. Există un numar de 17 puțuri forate, insa necesarul localitatii este asigurat din 12 puturi, facand totodata precizarea ca si celelalate 5 puturi sunt tot cu apa potabilă.

Pagina 82 / 123

Sistem de colectare si depozitare

Apa extrasă din puțuri este colectată în 3 depozite/rezervoare cu o capacitate de 180mc/200mc/1000mc, capacitatea totală fiind de 1380 mc. Potabilizarea apei se face prin tratarea cu clor gazos și trecerea acesteia prin stația de filtrare înainte de depozitare.

Stația de tratare a apei a fost pusa in functiune in noiembrie 2012 iar la acest moment este in executie o noua statie de tratare ce va asigura locuitorilor si agentilor economici din Topoloveni apă potabilă. Sistemul de alimentare cu apă funcționează corespunzător, apa extrasă fiind adusă la parametrii igienico-sanitari impuși de lege, facandu-se buletine de analiza lunara de catre operatorul de apa.

Rețeaua de alimentare cu apă are o lungime totală de 23,9 km și la sfarsitul anului 2016 prin intermediul proiectului cu finantare europeana- “Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Arges” aceasta retea este modernizata si extinsa astfel incat la sfarsitul proiectului toti cetatenii orasului Topoloveni sa aiba acces la reteaua de apa si canalizare.

Orasul Topoloveni a implementat in perioada 2010-2014 proiectul „Modernizarea si reabiltarea retelei de strazi urbane in Orasul Topoloveni” proiect ce a presupus si extinderea retelei de apa pe strazile ce au intrat sub incidenta acestuia pe o lungime de 8466,50 km.

Din totalul de 3852 de locuințe, până în acest moment la sistemul de alimentare cu apă sunt racordate 2887, adică un procent de aproximativ 75%. Restul populatiei isi asigura apa din resurse proprii (foraje individuale) desi pentru o mare parte exista posibilitatea de a se conecta la reteaua de apa.

Tipuri de utilizatori ai serviciilor de alimentare cu apă 2013 -2014:

TIPURI DE UTILIZATORI Nr. racordate la retea alimentare cu apã

CASE PARTICULARE POPULAÞIE (nr. contracte, în toate cartierele oraºului)

900

Contracte individuale la blocuri 642

AGENÞI ECONOMICI 158

UNITÃÞI UNITÃÞI SOCIALE (ºcoli, grãdiniþe, dispensar, piaþã, unitatea de pompieri)

22

TOTAL 1722

Facem mentiunea ca toate apartamentele din orasul Topoloveni sunt conectate la reteaua de apa (un numar de 1987 apartamente), 642 prin contracte individuale, restul prin intermediul asociatiilor de proprietari.

Consumul de apă potabilă

Consumul de apă potabilă în orașul Topoloveni în perioada 2010-2014:

ANUL CONSUM metri cubi / zi

2010 880,97

2011 821,63

2012 777,95

2013 715,93

2014 669,76

Pagina 83 / 123

În România, Ordinul ministrului sănătăţii 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede, între altele, cantitatea minimă de apă pe zi pentru un locuitor, care trebuie să fie de minim 50 litri (în scopul acoperirii necesarului fiziologic, igienei individuale şi pregătirii hranei).

Consumul de apa inregistreaza conform datelor o scadere semnificativa, scadere ce este data in primul rand de modernizarea retelelor si a contoarelor, pierderile fiind diminuate substantial odata cu inlocuirea acestor elemente.

Surse de poluare a apei in oraș

Poluarea apei subterane se datorează folosirii pesticidelor si a îngrășămintelor chimice în agricultură precum si existenței unor fose rudimentare folosite de gospodăriile locale. Elementele cele mai poluante ca urmare a celor mentionate anterior sunt nitrații și cei mai periculoși nitriții.

Din informatiile analizate, este mai mult decât evident faptul că necesarul de apă este acoperit și se fac eforturi ca acest necesar sa fie asigurat indiferent de conditiile climaterice în acest sens, soluțiile fiind conturate de reprezentanții autorității locale în proiecte de investiții de tipul :

- Extindere front de captare și rețea aducțiune – 5 foraje noi si o retea noua de aductiune cu o lungime de 1,2 km.

- Reabilitare stații tratare existente – este in constructie o noua statie de epurare si tratare a apei

- Extindere rețea distribuție având în vedere tendința de dezvoltare a localității – 23,85 km

- Extindere gospodărie Apă – capacitate stocare 1500 mc

- Capacitate pompare 212 mc/h

- Reabilitarea retelei de apa pe o lungime de 13,98 km.

-

CANALIZARE

În prezent, rețeaua de canalizare este in curs de extindere si reabilitare, pe toată raza localității avand termen final de executie septembrie 2016. Se vor realiza 33,77 km de rețea.

Prin intermediul proiectului Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Arges a fost semnat in data de 09.07.2014 contractul de lucrari C.L.11- avand ca obiect- Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelei de distributie si retelei de canalizare in aglomerarea Topoloveni.

Rețeaua de colectare a apelor pluviale din orașul Topoloveni este formată din șanțuri și rigolele de scurgere a apelor pluviale, acestea sunt permanent intretinute pentru a nu fi colmatate evitand astfel riscul ca localitatea să fie inundată de fiecare dată când va ploua mai abundent.

Orasul Topoloveni a implementat in perioada 2010-2014 proiectul „Modernizarea si reabiltarea retelei de strazi urbane in Orasul Topoloveni” proiect ce a presupus si extinderea retelei de apa uzata pe strazile ce au intrat sub incidenta acestuia pe o lungime de 8075,13 km, precum si realizarea canalizarii pluviale pe o lungime de 8031,90 km.

Pagina 84 / 123

INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE, GAZE NATURALE

In orasul Topoloveni energia termica este obtinuta prin intermediul centralelor proprii de apartament (in cazul locuitorilor de la bloc) conectate la sistemul de alimentare cu gaze, sistemul centralizat de inaclzire nefiind functional (desi s-au facut investitii in centralele ce deserveau sistemul centralizat, la acest moment acestea sunt in conservare)

Ceilalti consumatori de energie termica isi asigura aceasta resursa in regim propriu prin centrale racordate la sistemul de alimentare cu gaze naturale, centrale racordate la sursa de gaz petrolier lichefiat, centrale conectate la reteaua de energie electrica, centrale pe combustibil solid (lemn, carbune, peleti, brichete rumegus, etc) sau sobe pe lemne.

ILUMINAT PUBLIC ȘI ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

Sistemul de iluminat public reprezintă ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasă tenșiune subterane sau aeriene, fundaţii, stâlpi, instalaţii de legare la pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme, armături, echipamente de comandă, automatizare și măsurare utilizate pentru iluminatul public.

Reţeaua de iluminat public din orașul Topoloveni aparţine S.C. CEZ S.A. și are o lungime de 3,6 km.

Infrastructura reţelei de alimentare a iluminatului public

Denumire An 2010 An 2011 An 2012 An 2013 An 2014

Stâlpi de iluminat aparþinând companiei .........

1096 1096 1096 1096 1096

Corpuri de iluminat 1176 1176 1176 1176 1176

Sursa: Primăria Topoloveni

Din cele 1101 corpuri de iluminat, cele pe LED sunt 75 bucăți, pe sodiu 1101 bucăți.

In ceea ce privește consumul de energie, după estimativul pe 2014 pentru instituțiile importante și în același timp mari consumatoare de energie, se observă o tendință de creștere a consumului. Acest lucru presupune luarea unor măsuri de optimizare a consumurilor energetice printr-o exploatare raţională a instalaţiilor şi eliminarea factorilor de consum excesiv din aceste unități.

Consumuri de energie, pe tipuri de consumatori din oraș Topoloveni

Consumuri anuale (kwh)

Tipuri de utilizatori 2013 2014 2015 estimat

Primãrie 1.141.308Kwh 1.250.958Kwh

1.410.010Kwh

Liceul Teoretic Ion Mihalache 21965 Kwh 19182Kwh

19500Kwh

Liceul Tehnologic Topoloveni 35089Kwh 40264Kwh

41350Kwh

TOTAL 1198362Kwh 1310404Kwh 1470860Kwh

Sursa: Primăria Topoloveni

Pagina 85 / 123

TELECOMUNICAȚII

Pe teritoriul orașului Topoloveni funcționează un oficiu poștal. Orașul este conectat la serviciile de telefonie fixă ROMTELECOM.

Serviciile de telefonie mobilă au acoperire corespunzătoare pentru toate zonele din localitate - VODAFONE, ORANGE, COSMOTE, servicii de televiziune prin satelit, DOLCE , FOCUS SAT și BOOM TV, televiziune prin cablu S.C. Leanding S.R.L.

Rețeaua de internet este asigurată de ROMTELECOM, și S.C. Leanding S.R.L.

4.2. Identificarea tendințelor de dezvoltare

In contextul actual la nivelul orașului Topoloveni se remarca urmatoarele tendinte de dezvoltare:

- imbunatatirea infrastructurii localitatii va crea mai multe locuri de munca, va aduce mai multe investii in zona, si mai multi turisti

- dezvoltarea sectorului industrial prin companiile de traditie dar si prin noile companii

- cresterea interesului fata de sectorului agricol

- atragerea unui numar mai mare de turisti printr-o mai buna promovare

- cresterea nivelului de trai ai populatiei

- imbunatatirea serviciilor publice oferite populatiei

4.3. Analiza SWOT

Dezvoltare spațială și mediu

Puncte tari Puncte slabe - dezvoltare funcțională mixtă - existența obiective de patrimoniu - tendința de aglutinare a zonelor productive - existența grădinilor urban, o caracteristică a orașului Topoloveni - Retea hidrorafica bogata - Potential forestier - Potential agricol si zootehnic - Existenta legaturii directe cu autostrada A1 Bucuresti – Pitesti - Retelele nationale si judetene ce traverseaza orasul sunt modernizate - Parte din reteaua de strazi urbane ( un numar de 7 strazi) din oras este modernizata si reabilitata prin POR 2007-2013 - Existenta retelelor de alimentare cu apa si canalizare , cu un grad de acoperire de 100% - grad de racordare la reteaua electrica de 100% - Calitatea apei potabile este foarte buna si este disponibila 24h/zi - Existenta unui fond forestier bogat in imediata apropiere a orasului – atent gestionat de catre Ocolul Silvic Privat „Stejarii Muscelului” care vegheaza la exploatarea rationala a acestuia

- dotările pentru turism sunt insuficiente - nu există zone preuzinale şi nici spaţii verzi de protecţie - suprafa�a minimă spatii verzi/ locuitor sub pragul solicitat de 26 mp/ locuitor - zona de locuin�e indivduale nu este deservită corespunzător de spa�ii verzi (parcuri, grădini, scuaruri) - lipsa spatiilor verzi, a zonelor de loisir si agrement - existenta unor zone destructurate (atat de locuinte cat si industriale) ce necesita reconfigurare urbanistica -Retea de drumuri locale ce necesita reabilitare ; -Lipsa unei centuri ocolitoare a orasului Topoloveni - Lispa pistelor pentru biciclete - Retea de trotuare si alei pietonale insuficienta ; - Poduri , podete insuficiente – avand in vedere dezvoltarea orasului - Lipsa unor perdele de vegetatie de-a lungul cailor rutiere (in special in zona drumului ce face legatura cu autostrada A1) - Nu exista suficiente locuri de joaca pentru copii iar cele existente sunt amenajate cu mobilier vechi, de regula, din piese metalice - Lipsa locurilor de parcare ce face ca o parte a spatiilor verzi sa fie ocupate de masini - Nivel ridicat de zgomot ambiental generat de traficul rutier

Oportunitati Amenintari - Dezvoltarea sectorului agricol si zootehnic prin existenta in teritoriu a GAL Drumul Carelor

- Cadrul legislativ national care sufera diverse modificari

Pagina 86 / 123

Locuire

Puncte tari Puncte slabe - deservirea echilibrată a zonelor de locuit cu dotri comerciale, unități de învățământ, etc. - dezvoltare funcțională mixtă - tendința de aglutinare a zonelor productive

- în zonele de locuit lipsesc spaţiile verzi şi locurile de joacă pentru copii - nu sunt suficiente zone amenajate pentru sport şi agrement - nesatisfacera deservirii cu min 26 mp/ locuitor - suprafață locuibilă redusă

Social

Puncte tari Puncte slabe -Omogenitatea si stabilitatea populatiei -Ocuparea fortei de munca locale urmareste profilul economic al orasului - Resurse umane calificate in domeniile in care s-ar putea identifica oportunitati ecomice -Predomina populatia tanara - Grad ridicat al fortei de munca calificata

‐

Oportunitati Amenintari - Posibilitatea accesarii unor programe de finantare guvernamentala pentru reconversie profesionala si crearea de noi locuri de munca pentru someri - Programe pentru dezvoltarea ONG –urilor care ar da posibilitatea atragerii de fonduri - Programe guvernamentale de subventionare a angajarii absolventilor de invatamant de orice tip - Programe europene de dezvoltare a resurselor umane

- Migrarea populatiei – inclusiv a functionarilor publici in alte sectoare economice - Imbatranirea populatiei - Valorificarea principiului de libera circulatie a persoanelor dupa aderarea Romaniei la UE - Lipsa fondurilor bigetare , autoritati – institutii de invatamant – mediu de afaceri

Economie

Puncte tari Puncte slabe - Existenta brand-ului local „Magiun de Topoloveni” – recunoscut si promovat pe plan national si international - Existenta unui Centru National de Informare Turistica ce are ca scop promovarea si punerea in valoare a monumentelor istorice existente in teritoriul unitatii administrativ teritoriale - Existenta agentilor economici din diverse sectoare de activitate (industrie alimentara, sector hotelier, componente auto, confectii – textile, societati agricole) - Dezvoltarea sectorului de servicii - Personal calificat in industria auto, confectii, prelucrarea lemnului

- Lipsa centrelor de afaceri, informare si consultanta in afaceri - Lipsa asociatiilor de intreprinzatori locali - Parteneriate public-private insuficient dezvoltate

Oportunitati Amenintari - Atragerea investitorilor prin acordarea de facilitati locale - Implicarea actorilor locali din domeniile socio-economice in rezolvarea problemelor comunitatii - Diversificarea activitatilor economice - Programe guvernamentale si europene de stimulare a dezvoltarii intreprinderilor

- Instabilitatea legislativa - Cadrul legislativ insuficient pentru sprijinul IMM-urilor la debut - Oferta de creditare greu accesibile (prezentarea unor garantii mari)

Pagina 87 / 123

Sănătate

Puncte tari Puncte slabe - Existenta unui Centru de Zi pentru copii aflati in situatii de risc - Cabinetele medicale existente in cadrul Policlinicii sunt dotate corespunzator - ONG-urile se implica activ in domeniul asistentei sociale - Numar redus de persoane asistate social - Existenta unor spatii locative pentru specialistii din domeniul medical care ar dori sa se stabileasca in orasul Topoloveni – blocuri ANL

-

Oportunitati Amenintari - Deblocarea angajarilor in sistemul bugetar – atragerea de specialisti -Dezvoltarea acestui domeniu prin accesarea de fonduri structurale si de investitii (FSI) in cadrul exercitiului bugetar 2014-2020

- Costurile ridicate ale ap, lipsa fondurilor si braturii medicale si birocratia conduc la renuntarea actului de modernizare si dotare a spatiilor medicale existente.

Educație, cultură

Puncte tari Puncte slabe - Existenta a doua licee – unul cu profil teoretic si unul cu profil tehnologic - Existenta a doua gradinite de stat cu program normal si a unei gradinite private - Dotarea unitatilor scolare de invatamant cu echipament informatic, existenta unor cabinete specializate dotate cu mijloace multimedia - Rezultate foarte bune obtinute la olimpiadele de nivel judetean si national - Gradinita cu program prelungit – aflata in constructie finantare din fonduri guvernamentale ( PNDL – OUG 28/2013) - Colaborare buna intre institutiile de invatamant si autoritatile locale - Obiective de patrimoniu national (cele doua Biserici reabilitate prin POR 2007-2013, A.P.5, D.M.I. 5.2) incluse in circuitul turistic - Obiective de patromoniu local incluse in grupa B a monumentelor istorice (conform Legii nr. 442/2001) - Muzeu local - Casa de Cultura „Pr. Ion Ionescu” - Existenta evenimentelor locale si preocuparea continua a autoritatilor locale de a mentine si a improspata aceste traditii („Focul lu’ Sumedru”, „Vinaritul la Topoloveni”)

- Dotarea insuficienta a de grup unitatilor de invatamant; - Lipsa infrastructurii pentru copii cu gr de varsta 0-3 ani - Lipsa unui psiholog in fiecare scoala cu norma intreaga - Absenta cabinetelor stomatologice in scoli

Oportunitati Amenintari - Valorificarea traditiei sportive – orasul Topoloveni este cunoscut pentru perfomantele obtinute in cadrul competitiilor sportive ( handbal, sah, tenis de masa etc) - Construirea si dezvoltarea unei baze sportive (proiect inceput prin program guvernamental – OG 7/2006 – si in prezent sistat) - Promovarea activitatilor sportive pentru orice varsta - Infiintarea unor scoli de vara - Reactivarea muzeului local - Programe de reconversie profesionala - Dezvoltarea acestui domeniu prin accesarea de fonduri structurale si de investitii (FSI) in cadrul exercitiului bugetar 2014-2020, Axa Prioritara 10 – Dezvoltarea infrastructurii educationale

- Migrarea tinerilor in strainatate - Venituri mici din cultura, sport, arta

Pagina 88 / 123

Turism

Puncte tari Puncte slabe - Mediul natural atractiv si o pozitie geografica favorabila - Repere istorice (Radu lu’ Anghel, T. Vladimirescu, I. Mihalache,Golestii) - Existenta monumentelor istorice si edificiilor din zona - Existenta pensiunilor turistice si a hotelurilor din zona - Existenta manifestarilor culturale - Existenta obiceiurilor culturale - Existenta unui Centru National de Informare si Promovare Turistica (CNIPT- in constructie prin POR 2007-2013)

- Lipsa unor proiect de promovare locala, lipsa unor asocieri intre localitati avand ca scop promovarea intregii regiuni - Obiectivele turistice nu sunt suficient promovate - Lipsa unui plan pe termen lung de dezvoltare a turismului local - Parcuri si zone de agrement insuficiente

Oportunitati Amenintari - Dezvoltarea unor pensiuni agro-turistice - Construirea si amenajarea unor baze turistice si de agrement conform standardelor aflate in vigoare ( aici avem in vedere crearea si dezvoltarea unei zone de campare pentru rulote) - Dezvoltarea si promovarea turismului ecumenic si gastronomic – avand in vedere existenta celor doua biserici monumente istorice existente precum si a brandurilor „Magiun de Topoloveni” si „Bunatati de Topoloveni” - Existenta in orasul Topoloveni a unui Aerodrom - utilizat in momentul de fata in vederea desfasurarii unor activitati de agrement si petrecere a timpului liber – cu potential de a deveni in viitor un nod de comunicatie aerian - Accesarea fondurilor europene privind dezvoltarea si promovarea turismului atat de administratia locala, cat si de IMM-uri - Cresterea interesului national si european privind valorificarea zonelor cu potential turistic - Apropierea de Muzeul de la Golesti si Lipatti

- Cadrul legislativ si posibila alocare (redirectionare) de fonduri guvernamentale in favoarea altor orase /regiuni considerate mai interesante de catre turisti si investitorii in turism

4.4. Diagnostic

Oraşul Topoloveni excelează prin câteva activităţi economice care-i definesc profilul: pomicultura, vicultura, prelucrarea şi industrializarea fructelor, meşteşugurile tradiţionale şi mai recent activităţile de fabricare a pieselor şi accesoriilor pentru maşini (începând cu anii ’80). Oraşul se bucură de apropierea de municipiul Piteşti, specializându-se tot mai mult în fabricarea echipamentelor auto destinate întreprinderilor Automobile Dacia, Renault, Renault Industrie Roumanie.

Activităţile economice tradiţionale au fost valorificate după 1990 prin modernizarea fabricilor existente şi crearea unora noi. Un atu în procesul de dezvoltare recent al oraşului l-a constituit existenţa unei forţe de muncă specializată în activităţi de prelucrare (industria alimentară, fabricarea pieselor şi accesoriilor auto, a materialelor plastice etc).

Apropierea de municipiul Piteşti facilitează ocuparea unora din persoanele în vârstă de muncă din Topoloveni în cadrul companiilor din municipiu, cu consecinţe pozitive asupra nivelului de calificare, a nivelului de instruire, a reducerii numărului de şomeri etc. De remarcat este faptul că între ultimele recensăminte ale populaţiei, respectiv anii 2002 şi 2011, s-a dublat numărul locuitorilor din Topoloveni care au absolvit o formă de învăţământ superior, ceea ce va avea consecinţe pozitive asupra economiei locale, respectiv creşterea iniţiativelor economice, creşterea calităţii serviciilor etc.

Pe teritoriul oraşului Topoloveni există terenuri care au ca destinaţie activităţi industriale şi pot primi în continuare alte investiţii. Administraţia locală este deschisă iniţiativelor economice şi le sprijină. Oraşul Topoloveni prezintă un profil economic interesant, atât industrial cât şi primar-agrar- tradiţional, respectiv activităţi meşteşugăreşti, agricole-pomicultură, viticultură, valorificându-şi în mod durabil resursele naturale şi tradiţiile locale.

Pagina 89 / 123

5. Viziune și obiective strategice de dezvoltare:

5.1. Conceptul strategic de dezvoltare bazat pe valorile/ identitatea comunității locale

Dezvoltarea sau regenerarea unei asezari urbane este determinata semnificativ de schimbarile care se produc in structura economiei locale, in structura populatiei si in cultura comunitara. Pe de alta parte, dezvoltarea comunitatii este substantial influentata de aplicarea unui management adecvat si axat pe trei tinte principale: dezvoltarea infrastructurii si asigurarea accesului la infrastructura, protectia mediului ambiant si dezvoltarea economica competitiva. Totodata, dezvoltarea comunitatii trebuie sa tina cont de caracterul limitat al resurselor (natural, umane si financiare) fiind necesara alocarea echilibrata a acestora.

Dezvoltarea si modernizarea comunitatii locale depinde numai de factorii locali, de legislativul si executivul fiecarei unități administrative, ea putand fi realizata prin stabilirea cu prioritate a strategiilor de dezvoltare si identificarea surselor de finantare a proiectelor de dezvoltare locala, conform standardelor europene.

Realizarea obiectivelor generale se intemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare si/ sau regenerare, politicile, precum si programele si proiectele se vor face cu respectarea urmatoarelor principii cheie:

Așezarea nevoilor și dorințelor locuitorilor în prim- plan

Integritate și încredere

Inovare

Deschidere și comunicare

Dezvoltarea durabila și respect pentru mediu

Intarirea capacitatii institutionale

Realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public- privat

Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare in baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala

VALORI PRINCIPII

Cadrul natural A�ezarea nevoilor �i dorin�elor locuitorilor în prim- plan

Avantajele economice șI tradițiile locale Integritate �i încredere

Forta de munca locala Inovare

Deschidere �i comunicare



Intarirea capacitatii institutionale

Realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public- privat

Resursele naturale

Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare in baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatial

Pagina 90 / 123

SCOP:

Pe termen mediu, orașul Topoloveni va deveni o destinatie preferata a agentilor economici interesati in dezvoltarea activitatilor din sector industrial care sa ofere forta de munca calificata si conditii optime de locuit pentru rezidenti.

VIZIUNEA STRATEGICA DE DEZVOLTARE

Formularea viziunii de dezvoltare a orașului Topoloveni este rezultatul actualizării Strategiei de Dezvoltare Locală existentă, aceasta fiind actualizată cu date spațiale necesare implementării obiectivelor de dezvoltare si corelării cu Planul Urbanistic General. Pe baza informaţiilor colectate la nivel local şi a analizei stării actuale a diverşilor indicatori, se poate concluziona că orașul Topoloveni se află în plin proces de dezvoltare locală, având un nivel relativ ridicat al calităţii vieţii. De asemenea, poziţia geografică permite localităţii să atragă resurse importante în ceea ce priveşte dezvoltarea viitoare a comunităţii.

Provocarea la care trebuie să răspundă administraţia publică şi întreaga comunitate este aceea de a genera un ritm constant de dezvoltare economică, care să servească bunăstării locuitorilor orașului.

Din acest motiv, dezvoltarea infrastructurii trebuie să rămână o prioritate pentru orașul Topoloveni. În acelaşi timp, creşterea competitivităţii sectorului industrial, revitalizarea vieţii comunităţii şi dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la comunitate sunt importante direcţii de dezvoltare locală. În acord cu aceste deziderate de dezvoltare, prin Planul Urbanistic General este urmărită asigurarea terenurilor pentru dezvoltare, precum și dezvoltarea echilibrată a municipiul, în acord cu principiile dezvoltării durabile.

Conform Strategiei Locale de Dezvoltare existente și în baza analizei situație existente și a tendințelor de dezvoltare, precum și a opțiunii actorilor urbani, am optat pentru preluarea viziunii de dezvoltare (deziderat imeprios necesar în sensul menținerii continuității dezvoltarii). Aceasta abordare este posibila datorita convergentei avantajelor rezultate din caracteristica reliefului, dezvoltare economică actuală dar si existenta unei forte de munca calificate si disponibile. Potentialul zonei obliga la un management performant care sa ia in considerare toate aspectele impuse de principiile de dezvoltare durabila.

Stabilirea unei viziuni de dezvoltare se bazeaza pe constientizarea colectiva a nevoii de cooperare intre toti actorii implicati si fiecare membru al colectivitatii locale.

5.2. Directii de dezvoltare ale orașului Topoloveni in perioada 2016- 2030 – corelare Strategia de Dezvoltare Locală și Planul Urbanistic General

Din punct de vedere al stabilirii unui curs orientativ procesului de dezvoltare durabila a orașului Topoloveni analizele corelate cu Strategia de Dezvoltare Locală existentă au evidentiat urmatoarele directii strategice, care urmăresc implementarea unui proces de dezvoltare bazat pe continuitate a deciziilor și acțiunilor destinate dezvoltării:

D1. Dezvoltare urbanistică

Imbunatatirea accesului locuitorilor la spatii destinate petrecerii timpului liber

Modernizarea retelei de strazi urbane;

Eficienta energetica;

Energii regenerabile;

Siguranta cetatenilor, traficului.

Pagina 91 / 123

Integrarea unei viziuni centrată pe utilizarea mijloacelor de deplasare nepoluante și pe pietoni, în deciziile urbanistice și de circulație de la nivelul municipalității;

Dezvoltarea unei politici de parcare la nivelul orașului care să contribuie la diminuarea utilizării automobilului personal pentru deplasări pe distanțe scurte;

Asigurarea unui cadru propice funcționării și dezvoltării activităților productive fără afectarea mobilității urbane;

D2. Sănătate, educație, cultură

Formarea tinerilor in vederea ocuparii cerintelor de pe piata muncii la nivel local si nu numai;

Cresterea calitatii serviciilor de asistenta sociala;

Promovarea monumentelor istorice si de cult existente in localitate

D3. Economie. Turism

Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si initiativelor private;

Valorificarea sectorului horticol din bazinul Carcinovului;

Promovarea brand-urilor locale.

Figura 9 Distribuția spațială a noilor zone de dezvoltare. Sursa: P.M.U.D. Topoloveni.

Pagina 92 / 123

Figura 10 Distribuția spațială a zonelor purtătoare de dezvoltare la nivelul orașului Topoloveni (activități productive, grădini urbane- agricultură urbană, zone mixte comerț- servicii și activități productive- depozitare)

Pagina 93 / 123

5.3. Formularea obiectivelor strategice

Operaţionalizarea direcţiilor de acţiune a dus la formularea unor măsuri care urmează să fie implementate atât de administraţia publică locală, acolo unde are competenţă, dar şi de către orice organizaţie publică sau privată al cărei domeniu de competenţă se intersectează cu măsurile propuse.

Măsurile propuse vor fi implementate printr-un singur proiect sau printr-o serie de proiecte finanţate din surse diverse (resursele proprii ale localităţii, finanţări de la bugetul judeţean/naţional sau programe comunitare). Administraţia publică locală are sarcina de a monitoriza în permanenţă oportunităţile de finanţare şi în funcţie de caracteristicile fiecărei surse în parte poate aborda printr-o cerere de finanţare una sau mai multe măsuri.

Direcție strategică Obiective propuse Obiective a căror implementare este condiționată de asigurarea cadrului spațial- corelare PUG

I.1. Amenajare de spatii verzi; ● I.2. Crearea, reconversia si refunctionalizarea terenurilor degradate, vacante sau neutilizate din Orasul Topoloveni

●

I.3. Cresterea confortului urban pentru locuitorii aflati in zonele afectate de introducerea utilitatilor publice;

-

I.4. Infiintarea de unitati de producere a energiei prin folosirea resurselor regenerabile;

●

I.5. Implementarea de sisteme video in scopul cresterii sigurantei cetatenilor si a traficului;

-

I.6. Cresterea gradului de eficienta energetica a cladirilor multietajate din orasul Topoloveni;

-

I.7. Spații și deplasări pietonale atractive, sigure și eficiente. ● I.8. Infrastructură ciclabilă sigură, atractivă și accesibilă tuturor locuitorilor orașului.

●

I.9. Sistem de transport în comun îmbunătățit. - I.10. Numărul de vehicule grele care tranzitează orașul Topoloveni micșorat cu cel puțin 70%.

●

I.11. Număr de autovehicule de marfă micșorat cu minim 70% în centrul orașului.

●

I.12. Utilizare a automobilului personal pentru distanțe scurte redusă cu cel puțin 20%.

-

I.13. Număr de autoturisme parcate neregulamentar în zona centrală micșorat cu 50%.

●

I.14. Creșterea siguranței pietonilor în zona trecerilor pentru pietoni - I.15. Număr de autoturisme parcate neregulamentar în zonele de locuințe colective micșorat cu 80%.

●

I.16. Zone de locuințe și noi dezvoltări urbanistice accesibile într-un mod cât mai eficient și sigur.

●

I.17. Siguranță crescută în deplasarea cu autovehicule pe străzile din oraș.

-

I.18. Accesibilitate ridicată pentru Aerodromul Topoloveni. ●

D1.

Dez

volta

re u

rban

istic

ă

I.19. Accesibilitate ridicată a zonelor de producție.

●

II.1. Diversificarea specializarilor din cadrul Liceului Tehnologic; -

D2.

Să

năta

te,

educ

ație

, cu

ltură

II.2. Crearea de centre sociale destinate persoanelor in varsta. ●

III.1. Dezvoltarea spiritului antreprenorial; - III.2. Crearea unor zone de turism – baze de agrement ; ●

D3.

Ec

onom

ie.

Turis

m

III.3. Crearea de parteneriate public – private in vederea promovarii traditiilor si produselor locale.

-

Pagina 94 / 123

Asa cum s-a aratat pe percursul lucrarii Strategia de dezvoltare este un proces continuu si flexibil de moderinizare urmaind a fi modificata pe parcursul implementarii. Totodata Factorii de raspundere, decidentii la nivel local vor trebui sa mentina deschis dialogul cu membrii comunitatii mai ales ca aspiratiile acestora se pot schimba odata cu trecerea timpului si prin aparitia unor modificari structurale.

6. Planul de acțiune

6.1. Matricea logica: Obiective ► Programe ► Proiecte

Direcție strategică

Obiective propuse Programe/ Proiecte cu materializare spatiala

Reabilitarea unui nr de 25 km de alei pietonale; I.1. Amenajare de spatii verzi; Crearea pistelor de bicicleta care sa lege strazile de centrul orasului;

I.2. Crearea, reconversia si refunctionalizarea terenurilor degradate, vacante sau neutilizate din Orasul Topoloveni

Amenajare parc nou in orasul Topoloveni pct. Cacova.


Constructie pod peste Carcinov in drumul Eteriei pentru a facilita accesul la gradinita


Realizarea unei centuri ocolitoare a orasului Topoloveni in vederea devierii traficului greu, dar si a reducerii poluarii aerului/fonice;


Asfaltarea strazilor ce au fost degradate in orasul Topoloveni


Extinderea retelei de utilitati publice in zona parcului industrial Modernizarea /extinderea sistemului de iluminat public prin intermediul lampilor cu led alimentate prin energie fotovoltaica in vederea reducerii consumului; Amenajare parcari la nivelul orasului (un nr de 700); Dotarea orasului cu mobilier urban; Amenajare hirdoenergetica pe raul Arges (microhidrocentrala); Productie energie din surse regenerabile – centrala fotovoltaica; Impaduriri pe terenurile degradate cu plante energetice/ Crearea de perdele forestiere Modernizare aerodrom Topoloveni Modernizare drumul Eteriei Modernizare prelungire asfalt DJ702- Costesti-Rociu-Ciresu-Topoloveni-Botesti-Dambovita-Candesti Vale- Gemana Amenajare /Modernizare Piata Oraseneasca Modernizare /echipare/regenerare urbana in orasul Topoloveni-zona central

Amenajare traseu ciclism off road – aferent circuitului Topoloveni Summer Tour

D1.

Dez

volta

re u

rban

istic

ă

I.7. Spații și deplasări pietonale atractive, sigure și eficiente.

Construire trotuare pe Str. Ion Mihalache (DJ 702): pe sensul spre nord până la intersec�ia cu Str. V. Sachelarie; pe ambele sensuri de la intersec�ia cu Str. V. Sachelarie până la limita administrativă din nord | pe Str. Vi�iche�ti (DC 67) de la calea ferată până la limita administrativă de sud | pe străzile din zona de locuin�e

Pagina 95 / 123



colective din nord-estul zonei centrale. Reabilitare trotuare pe Calea Bucure�ti (DN 7) de la intersec�ia cu Str. Zăvoiului până la limita administrativă estică; de la intersec�ia cu Str. Ionescu până la limita administrativă de vest | pe Str. Ion Mihalache (DJ 702) – sensul spre sud, de la intersec�ia cu Str. V. Sachelarie. Amenajare trasee pietonale minimale (1 flux de circula�ie) pe străzile din satele apar�inătoare �i din zona periurbană a Topoloveniului. Reabilitare �i completare trotuare pe străzile din zona de locuin�e colective din sud-vestul zonei centrale. Reabilitarea spa�iilor publice pietonale dedicate loisir-ului �i relaxării din zona centrală (parcul public de la vest de pârâul Cârcinov, spa�iul pietonal major din zona centrală etc). Construire trasee pietonale de loisir/agrement, la nord de zona centrală a ora�ului, care să conecteze obiectivele turistice din zonă (Biserica Adormirea Maicii Domnului, Biserica �igăne�ti, parcuri publice etc.). Construire traseu pietonal pe strada de acces către gara CF Căline�ti Construire benzi ciclabile, pe fiecare sens de cirucla�ie, pe arterele principale: Calea Bucure�ti (DN 7), Str. Ion Mihalache (DJ 702) �i Str. Vi�iche�ti (DC 67). Amenajare facilită�i de parcare a bicicletelor în vecinătatea institu�iilor publice centrale (primărie, bibliotecă, institu�ii de învă�ământ de stat, centru casa de cultură etc.) – rasteluri metalice fixe, de minim 10 locuri. Amenajare facilită�i de parcare a bicicletelor în zona centrală, în proximitatea unor func�iuni de interes public (sta�ie transport în comun, zone de loisir/relaxare, parcuri etc.). Implementare regulament local care să prevadă obligativitatea amenajării de parcări pentru biciclete în cazul principalilor angajatori - cu peste 10 salaria�i (ex. marile zone de produc�ie). Amenajare/marcare trasee ciclo-turistice, la nord de zona centrală a ora�ului, care să conecteze obiectivele turistice din zonă (Biserica Adormirea Maicii Domnului, Biserica �igăne�ti, parcuri publice etc.). Amenajare/marcare trasee/zone ciclabile de tip ‚off road’ pentru activită�i sportive.

I.8. Infrastructură ciclabilă sigură, atractivă și accesibilă tuturor locuitorilor orașului.

Construire pistă ciclabilă care să conecteze zona centrală a ora�ului cu Aerodromul Topoloveni. Amenajarea a 11 locuri de așteptare/preluare pasageri pentru maxi-taxi/autocare/taxiuri în zona centrală (spații de așteptare acoperite, cu bănci și semnalizare a traseelor de autocar/maxi-taxi). Crearea unui parteneriat instituțional între Primăria Orașului Topoloveni și Primăria Orașului Călinești în vederea reabilitării drumului de acces la stația CF Călinești și modernizarea clădirii gării

I.9. Sistem de transport în comun îmbunătățit.

Construire traseu ciclabil pe strada de acces către gara CF Călinești

I.10. Numărul de vehicule grele care tranzitează Construire centură ocolitoare a zonei centrale, pe la sud

Pagina 96 / 123



de aceasta. Construire căi de acces între centură și marile zone de producție. Implementare interdicție de acces în zona centrală pentru autovehicule de mare tonaj.

orașul Topoloveni micșorat cu cel puțin 70%.

Amenajare spații de descărcare marfă, rezervate, cu durată limitată de staționare, pentru funcțiunile comerciale din zona centrală.


Rezervarea terenurilor pentru crearea acceselor necesare către și în interiorul noilor zone de dezvoltare urbanistică Reabilitarea (sistematizarea și asfaltarea) străzilor din satele aparținătoare (Ţigăneşti, Boţârcani, Goroneşti şi Crinteşti) și din zona periurbană a Topoloveniului, și a traseului de acces către Dealul cu Vii. Implementare sistem de taxare pentru parcările publice din zona centrală.


Construire pod nou peste pârâul Cârcinov (zona de intrare în satul Crintești).


Amenajare locuri de parcare de reședință suplimentare în zona de locuințe colective.

I.14. Creșterea siguranței pietonilor în zona trecerilor pentru pietoni

I.15. Număr de autoturisme parcate neregulamentar în zonele de locuințe colective micșorat cu 80%.


Reabilitarea a trei poduri peste pârâul Cârcinov.


Semnalizarea intersecțiilor între străzi de categoria II și IV, și a trecerilor la nivel cu calea ferată (str. Nucilor, centură și accese aferente propuse).

I.18. Accesibilitate ridicată pentru Aerodromul Topoloveni.

Reabilitare (sistematizare și asfaltare) trasee perimetrale Aerodromului Topoloveni (trasee de mentenață).

Construire traseu pietonal care să conecteze DN 7 cu Aerodromul Topoloveni.


Constructie si dotare campus tehnologic – Liceul Tehnologic Topoloveni; Construire baza sportiva in orasul Topoloveni – sat Tiganesti; Constructie si dotare cresa in orasul Topoloveni pentru un nr de …. copii; Construirea unui numar de 300 de unitati locative destinate tinerilor (A.N.L.); Construire de locuinte sociale pentru persoane nevoiase – 100 unitati locative; Reabilitarea si modernizarea muzeului orasenesc.

II.1. Diversificarea specializarilor din cadrul Liceului Tehnologic;

Constructie bazin de innot pentru agreement Construire si dotare centrul social Verzea

D2.

Săn

ătat

e, e

ducație

, cul

tură

II.2. Crearea de centre sociale destinate persoanelor in varsta.


Pagina 97 / 123



III.1. Dezvoltarea spiritului antreprenorial; Refacerea bazinului pomicol si infiintarea unui centru teritorial pentru colectarea / depozitarea legumelor si fructelor.

III.2. Crearea unor zone de turism – baze de agrement ;

Construirea si amenajarea unor baze turistice si de agrement conform standardelor in vigoare, respectiv crearea si dezvoltarea unei zone de campare pentru rulote; Creare centru multifunctional cu scopul diseminarii informatiilor privind fondurile de finantare si sprijinirii I.M.M.-urilor.

D3.

Eco

nom

ie. T

uris

m


Reabilitarea sistemului de irigatii la nivelul U.A.T. Topoloveni si/sau in cadrul Asociatiei Utilizatorilor de Apa.

6.2. Oportunități de finanțare

Autoritatile centrale au un rol important in stabilirea strategiilor nationale de dezvoltare, precum si identificarea domeniilor de excelenta caracteristice fiecarei regiuni, in sustinerea domeniilor cu potetial ridicat dar si a domeniilor deficitare ce trebuie sprijinite.

Autoritatile locale au un rol important in realizarea strategiilor de dezvoltare economica, in identificarea surselor de finantare ce pot fi atrase, in atragerea investitorilor in zona, in alocarea de fonduri de la bugetele locale pentru domeniile deficitare.

Incepand cu anul 2007, anul aderarii la Uniunea Europeana, Romania beneficiaza de noi oportunitati pentru atragerea de surse de finantare necesare dezvoltarii proiectelor de importanta locala, regionala si nationala.

La nivel central si local existra proiecte investitionale, pentru imbunatatatirea confitiilor economice, sociale, culturale. Ordonatorii de credite sunt in cautarea surselor de finantare necesaare dezvoltarii locale, necesare cresterii competitivitatii. Aceste surse de finantare pot proveni din:

A. Fonduri europene

B. Finantare prin programe guvernamentale

C. Bugetul statului

D. Bugetul judetean

E. Bugete locale

F. Parteneriate publice-private

G. Emisiuni de obligatiuni judetene si municipale

H. Credite bancare

I. Sponsorizari

J. Finantare creativa

In tabelul urmator sunt prezentate sintetic sursele potentiale de finantare pe domenii si tipuri de proiecte:

Pagina 98 / 123

Palier Linie finantare

Domeniu Subdomeniu Eligibilitate

1.1.Creșterea ocupării tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare şi cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia)

Axa Prioritară 1 - Inițiativa locuri de muncă pentru tineri

1.2. îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16-24 ani, cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia)

Solicitantul trebuie să fie o organizaţie legal con stituită în România, cu personalitate juridică, conform legislaţiei româneşti aplicabile pentru fie care structură cu personalitate juridică desemnată ca fiind eligibilă prin Condiţiile specifice aplica bile pentru fiecare cerere de propuneri de proiecte

2.1. creșterea ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia) � 2.2. îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia)

Axa Prioritară 2 - Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs

2.3. creșterea numărului tinerilor NEETs inactivi înregistrați la Serviciul Public de Ocupare 3.1. Creșterea ocupării șomerilor și a persoanelor inactive, cu accent pe şomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor cu nivel redus de educație Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al șomerilor și persoanelor inactive, cu accent pe şomerii de lungădurată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor cu nivel redus de educație 3.2. Creșterea ocupării cetățenilor români aparținând minorităţii roma Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al cetățenilor români aparținând minorităţii roma

3.3. Creșterea ocupării persoanelor din mediul rural, înspecial cele din agricultura de subzistență și semi-subzistență Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al persoanelor din mediul rural, în special cele din agricultura de subzistență și semi-subzistență 3.4. Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană

3.5. Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode, practici etc de management al resurselor umane și de condiții de lucru 3.6. îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/ domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI

3.7. Creșterea șanselor de reintegrare pe piața muncii a lucrătorilor care urmează să fie disponibilizați/ concediați prin urnizarea de măsuri de outplacement

FON

DU

RI E

UR

OPE

NE

Prog

ram

ul O

perațio

nal C

apita

l Um

an (P

O C

U)

Axa Prioritară 3 - Locuri de muncă pentru toți

3.8. Adaptarea structurilor SPO de la nivel național și teritorial prin introducerea unor noi instrumente / sisteme / proceduri / servicii / mecanisme etc. privind nevoile pieței muncii/ corelarea cererii cu oferta de forță de muncă, monitorizarea serviciilor furnizate de SPO, dezvoltarea bazei de date privind tinerii NEETs

Pagina 99 / 123



3.9. Creșterea satisfacției clienților SPO, a diversității și gradului de cuprindere a serviciilor oferite angajatorilor șI persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă

3.10. Imbunătățirea nivelului de cunoștințe/ competențe/ aptitudini aferente sectoarelor economice/ domeniilor identificate conform SNC şi SNCDI ale

angajaților reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității roma, prin implementarea de măsuri integrate reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate (non roma), prin implementarea de măsuri integrate îmbunătățirea alfabetizării digitale a populației din comunități dezavantajate prin susținerea procesului de formare în cadrul rețelei PAPI (eincluziune) reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile care au depăşit situaţia de vulnerabilitate prin furnizarea unor servicii sociale/ medicale/ socio-profesionale/ formare profesională etc. adecvate nevoilor specifice în vederea integrării socio-profesionale

reducerea numărului de comunități marginalizateîn care există populație aparținând minorității roma (acele comunități în care populația aparținând minorității roma reprezintă minim 10% din totalul populației la nivelul

comunității) aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, prin implementarea de măsuri integrate

creşterea calităţii sistemului de asistenţă socială prin introducerea de instrumente/ proceduri/ mecanisme etc. şi prin îmbunătățirea nivelului de

competențe al profesioniștilor din sistem creșterea numărului de persoane care beneficiază de servicii de asistență socială la nivelul comunității

creșterea utilizării/aplicării de soluții TIC (e-asistență socială, serviciile electronice etc.) în furnizarea serviciilor sociale imbunătățirea nivelului de competențe al profesioniștilor din sectorul medical creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce pentru principalele patologii

creșterea numărului de persoane care beneficiază de servicii de asistență medicală la nivelul comunității creșterea utilizării/aplicării de soluții TIC(e-sănătate, telemedicină etc.) în furnizarea serviciilor medicale

reducerea numărului de copii și tineri plasațiîn instituții prin furnizarea de servicii la nivelul comunității

număr crescut al tinerilor instituționalizați care dobândesc abilitățile necesare pentru a putea avea o viață independentă la părăsirea instituției rezidențiale creșterea numărului de asistenți maternali și sociali la nivelul comunității

Axa Prioritară 4 - Incluziunea socială și combaterea sărăciei

consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate (roma și non-roma) din orașe cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populație aparținând minorității Roma, prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC.

Axa Prioritară 5 - Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)

reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate din zona rurală și orașe cu o populație de până la 20.000 locuitori prin implementarea de măsuri/

Pagina 100 / 123



operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC 6.1 Creșterea numărului de tineri NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la SPO care se reîntorc în educație în programe detip a doua șansă, inclusiv în programe de formare profesională inițială 6.2 Creșterea participării la învăţământul ante-preșcolar și preșcolar, în special a grupurilor cu risc de părăsire timpurie a școlii, cu accent pe copiii aparținând minorității roma și a celor din mediul rural 6.3 Reducerea părăsirii timpurii a școlii prin măsuri integrate de prevenire și de asigurare a oportunităților egale pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile, cu accent pe elevii aparținând minorității roma și elevii din mediul rural/ comunitățile dezavantajate socio-economic 6.4 Creșterea numărului de tineri care au abandonatșcoala și de adulți care nu și-au finalizat educația obligatorie care se reîntorc în sistemul de educație și formare, inclusiv prin programe de tip a doua șansă și programe de formare profesională 6.5 Creșterea numărului de oferte educaționale orientate pe formarea de competențe și pe utilizarea de soluţii digitale/de tip TIC în procesul de predare 6.6 Îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul preuniversitar în vederea promovării unor servicii educaţionale de calitate orientate pe nevoile elevilor și a unei școli incluzive. 6.7 Creșterea participării la învăţământul terțiar universitar și non-universitar organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate în special pentru cei care provin din grupuri vulnerabile 6.8 Implementarea de măsuri sistemice în învățământul terțiar universitar și non-universitar organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate pentru a facilita adaptarea la cerințele pieței muncii 6.9 Îmbunătățirea nivelului de competențe al personalului didactic din învățământul terțiar universitar și non-universitar organizat încadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate în ceea ce priveşte conţinutul educaţional inovator şi resursele de învăţare moderne şi flexibile 6.10 Diversificarea ofertelor educaționale în învățământul terțiar universitar și non-universitar tehnic organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate corelate cu nevoile pieței muncii din sectoarele economice/ domeniile identificate prin SNC şi SNCDI 6.11 Creșterea participării la programele de formare profesională inițială, în special pentru elevii/ucenicii care provin din comunități dezavantajate, cu accent pe mediul rural și cei aparținând minorității roma 6.12 Creșterea participării la programele de formare profesională continuă, cu accent pe acei adulţi cu un nivel scăzut de calificare și persoanele cu vârsta de peste 40 ani, din zone rurale defavorizate, inclusiv prin re cunoașterea și certificarea rezultatelor învățării dobândite în contexte non-fo

rmale și informale 6.13 Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non universitar care își găsesc un loc de muncă urmarea accesului la activități de învățare/ cercetare/ inovare la un potențial loc demuncă, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conf orm SNC şi domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI

Axa Prioritară 6 - Educație și competențe

6.14 Facilitarea inserției pe piața muncii a viitorilor absolvenții de învățământ secundar și terțiar non-universitar (ISCED 2 – 4 nivel de calificare 3 - 5) prin sprijinirea activităților de învățare la un potențial loc de muncă și prin dezvoltarea parteneriatelor între unitățile de învățământ și companii, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conf orm SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI

Pagina 101 / 123



6.15 Îmbunătățirea nivelului de competențe al personalului didactic, a formatorilor, a evaluatorilor de competențe profesionale și personalului din întreprinderi cu atribuții in învățarea la locul de muncă 6.16 Creșterea numărului de oferte furnizate de sistemul de educație și formare profesională adaptate la nevoile și tendințele de dezvoltare ale pieței muncii

6.17 Creșterea numărului de programe de formare profesională pentru sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI bazate pe unsistem de anticipare a nevoilor și tendințelor de dezvoltare ale pieței muncii prin investiții în capacitatea furnizorilor de formare și prin stimularea partener iatelor cu mediul de afacer 7.1.Imbunătăţirea capacităţii AM și OI ale POCU de a gestiona şi implementa în mod eficient şi eficace programul operațional.

7.2. Imbunătăţirea capacităţii beneficiarilor POCU de a implementa în mod eficient şi eficace proiecte de tip FSE

Axa Prioritara 7 - Asistenţa Tehnica

7.3. Creșterea gradului de informare a beneficiarilor și potențialilor beneficiari POCU privind activitățile care pot face obiectul FSE, valorizarea și implementarea de bune practici și inițiative în domeniul FSE 1.1. Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul superior, în special promovarea investițiilor în dezvoltarea de produse și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea socială, ecoinovarea și aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de rețele și de grupuri și inovarea deschisă prin specializarea inteligentă, precum și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată, liniilor pilot, acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de producție avansate și de primă producție, în special în domeniul tehnologiilor generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general

Axa Prioritară 1 - Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității economice și dezvoltarii afacerilor

1.2. Îmbunătățirea infrastructurilor de cercetare și inovare (C&I) și a capacităților pentru a dezvolta excelența în materie de C&I și promovarea centrelor de competență, în special a celor de interes european, prin conectarea acestora cu structuri existente sau emergente de clusterizare care urmăresc inovarea și dezvoltarea economică, într‐un mod care răspunde nevoilor de dezvoltare în care sunt interesate comunitățile în care acestea se dezvoltă

Entităţi cu personalitate juridică constituite conform prevederilor Legii nr. 31 privind societăţile comerciale din 16 noiembrie 1990,republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau conform prevederilor Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, cu modificările și completările ulterioare, sau conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, cu modificările și completările ulterioare, precum și conform reglementărilor specifice similare din alte state membre UE

Prog

ram

ul O

perațio

nal C

ompe

titiv

itate

(PO

C)

Axa Prioritară 2 - Tehnologia Informației și Comunicației (TIC)

2.1. Extinderea conexiunii în bandă largă și difuzarea rețelelor de mare viteză, precum și sprijinirea adoptării tehnologiilor emergente și a rețelelor pentru economia digitală; incluziune digitală, cultură online și e‐sănătate

Pagina 102 / 123



2.2. Dezvoltarea produselor și serviciilor TIC, a comerțului electronic și a cererii de TIC;

pentru o economie digitală competitivă

2.3. Consolidarea aplicațiilor TIC pentru guvernare electronică, e‐learning 1.1 Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua rutieră TEN-T centrală 1.2 Creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală

1.3 Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală

Axa Prioritară 1 - Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T și a metroului

1.4 Creşterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în București-Ilfov 2.1 Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T globală 2.2 Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T 2.3 Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor 2.4 Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi 2.5 Creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi reducerea impactului transporturilor asupra mediului

2.6 Reducerea timpului de staţionare la punctele de comunicare transnaţională

Axa Prioritară 2 - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient

2.7 Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar 3.1 Reducerea numărului depozitelor neconforme şi creşterea gradului de pregătire pentru reciclare a deşeurilor în România

Axa Prioritară 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor

3.2 Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei

4.1 Creşterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor degradate 4.2 Creşterea nivelului de evaluare şi monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional prin dezvoltarea instrumentelor de monitorizare

Axa Prioritară 4 - Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric

4.3 Reducerea suprafeţelor poluate istoric

5.1 Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră

Axa Prioritară 5 - Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor 5.2 Creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă la

dezastre a echipajelor de intervenție 6.1 Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal) 6.2 Reducerea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali 6.3 Reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor

Axa Prioritară 6 - Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon

6.4 Creşterea economiilor în consumul de energie primară produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă

7.1 Creşterea eficienţei energetice în sistemele centralizate de transport şi distribuţie a energiei termice în oraşele selectate

Axa Prioritară 7 - Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate

7.2 Creşterea eficienţei energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul Bucureşti

Prog

ram

ul O

perațio

nal I

nfra

stru

ctură

Mar

e (P

OIM

)

Axa Prioritară 8 - 8.1 Creşterea capacităţii Sistemului Energetic Naţional pentru preluarea

Pagina 103 / 123



energiei produse din resurse regenerabile

Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale

8.2 Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine

1.1. Întărirea capacității beneficiarilor de proiecte finanțate din FESI de a pregăti şi implementa proiecte mature

Axa Prioritară 1 - Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa proiecte finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri

1.2. Asigurarea transparenței și credibilității FESI și a rolului Politicii de Coeziune a UE

2.1. Îmbunătățirea cadrului de reglementare, strategic şi procedural pentru coordonarea și implementarea FESI

Prog

ram

ul O

perațio

nal A

sist

ență

Teh

nică

(PO

AT)

Axa Prioritară 2 - Sprijin pentru coordonarea, gestionarea şi controlul FESI

2.2. Dezvoltarea și menținerea unui sistem informatic funcțional și eficient pentru FSC, precum și întărirea capacității utilizatorilor săi

Axa Prioritară 3 - Creșterea eficienței şi eficacităţii resurselor umane implicate în sistemul de coordonare, gestionare şi control al FESI în România

3.1. Dezvoltarea unei politici îmbunătățite a managementului resurselor umane care să asigure stabilitatea, calificarea și motivarea adecvată a personalului care lucrează în cadrul sistemului de coordonare, gestionare și control al FESI.

instituțiile implicate în coordonarea, gestionarea și controlul fondurilor ESI (Ministerul Fondurilor Europene, Autoritățile de Management, Organismele Intermediare, Autoritatea de Certificare și Plată, Autoritatea de Audit, Departamentul pentru Luptă Antifraudă)

anumite instituții care sprijină sistemul de coordonare, gestionare și control al fondurilor ESI (Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, Serviciul de Telecomunicații Speciale)

beneficiarii care gestionează un număr mare de proiecte (portofolii de proiecte) finanțate POIM și POC (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională)14

structuri care sprijină implementarea investițiilor teritoriale integrate (ADI ITI Delta Dunării)

Axa Prioritară 1 - Promovarea transferului tehnologic

crearea, modernizarea şi extinderea infrastructurilor de inovare şi transfer tehnologic, inclusiv dotare

Entități juridic constituite care desfășoară sau își creează o infrastructură cu rol de transfer tehnologic

Prog

ram

ul

Ope

rațio

nal

Reg

iona

l (P

OR

)

Axa Prioritară 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi

construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii IMM, inclusiv dotare cu instalații, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, mașini,

IMM uri

14 Pentru beneficiarii proiectelor finanțate din POC și POIM, activitatea de management de proiect este eligibilă în cadrul proiectului și este finanțată din aceste programe operaționale. Din POAT este eligibilă numai asistența pentru gestionarea portofoliului de proiecte, necesară beneficiarilor POIM și POC care gestionează un număr mare de proiecte.

Pagina 104 / 123



mijlocii inclusiv noi tehnologii crearea/ modernizare/ extinderea incubatoarelor/ acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor aferente

Axa Prioritară 3 - Sprijinirea creșterii eficienței energetice în clădirile publice

eficiență energetică a clădirilor publice, inclusiv măsuri de consolidare a acestora

eficiență energetică a clădirilor rezidențiale, inclusiv măsuri de consolidare a acestora

investiții în iluminatul public

măsuri pentru transport urban (căi de rulare/ piste de bicicliști/ achiziție mijloace de transport ecologice/ electrice, etc.)

autorități publice centrale și locale

Axa Prioritară 4 - Dezvoltare urbană durabilă

măsuri pentru transport urban (căi de rulare/ piste de bicicliști/ achiziție mijloace de transport ecologice/ electrice, etc.)

revitalizarea zonelor urbane (reconversia și refuncționalizarea terenurilor abandonate, etc.)

acțiuni integrate pentru comunități marginalizate prin: clădiri pentru activități educative, culturale și recreative; facilități destinate utilizării publice, cum ar fi: zone verzi de mici dimensiuni, piețe publice, scuaruri, părculețe etc.; străzi urbane și utilități de bază la scară mică.

infrastructura de educație (creșe, grădinițe, licee tehnologice, școli profesionale și tehnice)

autorități publice locale mediul urban

Axa Prioritară 5 - Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

restaurarea, protecția și valorificarea patrimoniului cultural

autorități publice locale

autorități publice centrale

ONG uri

unități de cult

parteneriate

Axa Prioritară 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală

reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene care asigura conectivitatea, directa sau indirecta cu reteaua TEN T

construcţia / reabilitarea / modernizarea şoselelor de centură cu statut de drum judeţean aflate pe traseul drumului judetean respectiv

autorități publice locale (CJ)

Axa Prioritară 7 - Diversificarea

valorificarea economică a potențialului turistic balnear


Pagina 105 / 123



economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului

valorificarea economică a potențialului turistic cu specific local

infrastructură turistică publică de agrement

parteneriate

Axa Prioritară 8 - Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale

construcţia de spitale regionale

reabilitarea/modernizarea/ dotarea cu echipamente a spitalelor judeţene de urgenţă

reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de servicii medicale (ambulatorii, unităţi de primiri urgenţe)

construirea/reabilitarea/modernizarea/ dotarea centrelor comunitare de intervenţie integrată

reabilitare/ modernizarea/ dotarea infrastructurii de servicii sociale fără componentă rezidențială construcţie/reabilitare de locuinţe de tip familial, apartamente de tip familial, locuinţe protejate etc.


furnizori de servicii sociale de drept public și privat, acreditați conform legii

parteneriate

Axa Prioritară 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban

Construirea/reabilitare/modernizare locuinţelor sociale

Investiţii în infrastructura de sănătate, educație şi servicii sociale

Stimularea ocupării - activităţi de economie socială

Activităţi de dezvoltare comunitară integrată - activităţi de informare, consiliere

Unităţi administrativ‐teritoriale (APL)

Furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditaţi conform legii

ONG‐uri

Axa Prioritară 10 - Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii educaţionale antepreșcolare (creșe), preșcolare (gradinițe) și a celei pentru învățământul general obligatoriu (școli I‐ VIII)

reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii școlilor profesionale, liceelor tehnologice

reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale universitare

unităţi administrativ‐teritoriale (APL)

instituţii de învăţământ superior de stat

Prog

ram

ul

Ope

rațio

nal

Cap

acita

te

Adm

inis

trat

ivă Axa prioritară 1 -

Administrație publică și sistem judiciar eficiente

1.1 - Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP

B) Categorii de parteneri eligibili

Autorităţi și instituţii publice centrale așa cum sunt ele

Pagina 106 / 123



1.2 - Dezvoltarea și implementarea de politici și instrumente unitare și moderne de management al resurselor umane; 1.3 - Dezvoltarea și implementarea de sisteme standard și instrumente moderne și eficiente de management la nivelul instituțiilor din sistemului judiciar

1.4 - Creșterea transparenței și responsabilității sistemului de achiziții publice în vederea aplicării unitare a normelor și procedurilor de achiziții publice și reducerea neregulilor în acest domeniu 2.1 - Introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică locală ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordanță cu SCAP 2.2 - Creșterea transparenței, eticii și integrității în cadrul autorităților și instituțiilor publice

Axa prioritară 2 - Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente

2.3 - Asigurarea unei transparențe și integrități sporite la nivelul sistemului judiciar în vederea îmbunătățirii accesului și a calității serviciilor furnizate la nivelul acestuia.

Axa prioritară 3 - Asistență tehnică

adresate în SCAP și în SMBR;

Autorităţi administrative autonome;

Instituții publice de învățământ superior acreditate și de cercetare, Academia Română.

Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (PO AD) 1.1 sprijin pentru formarea profesională, precum și a acțiunilor pentru dobândirea de competențe

Entități publice sau private care activează în domeniul formării profesionale a adulților și care îndeplinesc criteriile de eligibilitate și de selecție

M01 Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare

1.2 - sprijin pentru activități demonstrative și acțiuni de informare

Entităţi publice și/sau private care au în obiectul de activitate activități de informare/demonstrative și/sau diseminare.

M02 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei

2.1 sprijin pentru ajutorul în vederea beneficierii de utilizarea serviciilor de consiliere

Furnizori de servicii de consiliere care sunt entităţi publice și/sau private înfiinţate conform legislaţiei în vigoare, selectați în baza unei proceduri de achiziție publică

4.1 sprijin pentru investiții în exploatații agricole

fermieri, cu excepți persoanelor fizice neautorizate ; cooperative (cooperativele agricole și societățile cooperative agricole), grupuri de producători, constituite în baza legislației națio nale în vigoare care deservesc interesele membrilor;

Fina

ntar

e pr

in p

rogr

ame

guve

rnam

enta

le

Prog

ram

ul N

aţio

nal d

e D

ezvo

ltare

Rur

ală

(PN

DR

)

M04 Investiții în active fizice

4.2 sprijin pentru investiții în Întreprinderi, cooperative și

Pagina 107 / 123



prelucrare/comercializare și/sau dezvoltare de produse agricole

grupuri de producători definite conform legislației naționale în vigoare

4.3 sprijin pentru investiții în infrastructură legate de dezvoltarea, modernizarea și adaptarea sectoarelor agricol și forestier

Agricol Unităţi administrativ teritoriale şi/sau asociaţii ale acestora constituite conform legilației naționale în vigoare. Silvic Persoane juridice de drept privat/alte forme de organizare proprietari de pădure şi/sau asociaţiile acestora conform legislației în vigoare; Unități administrativ teritoriale şi/sau asociaţii ale acestora, proprietari de pădure, conform legislației în vigoare; Administratorul fondului forestier proprietate publică a statului conform legislației în vigoare. Irigații Organizaţii/federaţii ale utilizatorilor de apă înființate în conformitate cu legislația în vigoare, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole

6.1 ajutor la înființarea de societăți pentru tinerii fermier

tânărul fermierașa cum este definit în art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013*, care se instalează ca unic șef al exploatației agricole; persoană juridică cu mai mulți acționari unde un tânăr fermier, așa cum este definit în art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatațieşi deţine cel puţin 50%+1 din acţiuni

M06 Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor

6.2 sprijin pentru demararea de afaceri cu activități neagricole în zonele rurale

fermieri sau membrii unei gospodarii agricole, care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități non -agricole în spațiul rural pentru prima dată. Persoanele fizice neautorizate nu sunt

Pagina 108 / 123



eligibile; Microîntreprinderi și întrepri nderi mici existente din spațiul rural, care își propun activități non-agricole, pe care pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin; Micro-întreprinderi și întreprinderi mici noi, înființate în anul depunerii aplicației de finanțare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desfășurat activități până în momentul depunerii acesteia (start-ups

6.3 Ajutor pentru începerea activității acordat pentru dezvoltarea fermelor mici

Fermierii care au drept de proprietate și/sau drept de folosinţă pentru o exploatație agricolă care intră în categoria de fermă mică conform definiției relevante cu excepția persoanelor fizice neautorizate.

6.4 sprijin pentru investiții în creare și dezvoltare de activități neagricole

micro-întreprinderi și întreprinderi non-agricole mici existente și nou înființate din spațiul rural; (fermieri sau membrii unor gospodării agricole care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități non-agricole în zona ruralăîn cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi și întreprinderi mici, cu excepția persoanelor fizice neautorizate

6.5 Schema pentru micii fermieri

Fermieri ale căror exploatații îndeplinesc condițiile definiţiei fermei mici în cadrul schemei simplificate din Pilonul 1 și au aplicat cel puțin un an această schemă, conform Titlului V din R (UE) nr. 1307/2013.

M 07 - Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale

7.2 - sprijin pentru investiții în crearea, îmbunătățirea și ex tinderea tuturor tipurilor de

Comunele și asociațiile acestora conform legislației naționale în vigoare;

Pagina 109 / 123



infrastructuri la scară mică, inclusiv investiții în domeniul e nergiei din surse regenerabile și a sistemelor de economisire a energiei

ONG-uri pentru investiții în infrastructura educațională (grădi nițe) și socială (creşe și infrastructură de tip after-school).

7.6 - sprijin pentru studii și investiții asociate cu întreține rea, refacerea și modernizarea patrimoniului cultural și natural al satelor al pe isajelor rurale și al siturilor de înaltă valoare naturală, inclusiv cu aspectele soc ioeconomice conexe, precum și acțiuni de sensibilizare ecologică

Comunele definite conform legislației în vigoare; ONG-uri definite conform legislației în vigoare; Unități de cult conform legislației în vigoare; Persoane fizice autorizate/societăți comerciale care dețin în a dministrare obiective de patrimoniu cultural de utilitate publică, de clasă B.

M08 Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor

8.1 sprijin pentru împădurire/crearea de suprafețe împădurite

Beneficiarii sprijinului prin această măsură sunt deţinătorii publici și privați de teren agricol şi neagricol și formele asociative ale acestora. În cazul terenurilor aflate în proprietatea statului, sprijinul se poate acorda doar dacă autoritatea care gestionează respectivele terenuri este un organism privat sau o unitate administrativ teritorială (UAT) de nivel LAU 2

M09 Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură

9.1 înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură

Grupurile de producători din sectorul agricol (exceptând grupurile sprijinite prin sub -programul pomicol) care se încadrează în definiția IMM -urilor și care au fost ecunoscute oficial de către autoritatea competentă înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014

M10 Agromediu și climă

10.1 plăți pentru angajamente privind agromediul și clima

Fermierii (utilizatori ai terenurilor agricole

11.1 plăți pentru practici și metode de conversie către agricultura ecologică

Fermierii activi (utilizatori ai terenurilor agricole) înregistrați în sistemul de agricultură ecologică

M 11 Agricultură ecologică

11.2 plăți pentru de menținerea de practici și metode pentru agricultura ecologică

Fermierii activi (utilizatori ai terenurilor agricole) înregistrați în sistemul de agricultură ecologică

M13 Plăți pentru zone care se confruntă cu

13.1 plată compensatorie în zonele montane

Beneficiarii acestei submăsuri sunt fermierii activi

Pagina 110 / 123



13.2 plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative

constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice

13.3 plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice

M15 Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor

15.1 plăți pentru angajamentele în materie de silvomediu și climă

Proprietarii de terenuri din FFN Asociații ale proprietarilor de terenuri prevăzuți anterior

16.1 sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale ale PEI pentru productivitatea și durabilitatea agriculturii 16.2 sprijin pentru proiecte-pilot și pentru dezvoltarea de noi produse, practici, procese și tehnologii

Grupurile Operaționale (GO)

M16 Cooperare

6.4 sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în vederea stabilirii de lanțuri scurte de aprovizionare și de piețe locale și a dezvoltării acestora, precum și pentru promovarea de activități la nivel local privind dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale

Parteneriatele constituite din cel puţin un partener și cel puțin un fermier sau un grup de producători/o cooperativă care își desfășoară activitatea în sectorul agricol. Fermieri; Microîntreprinderi și întreprinderi mici; Organizații neguvernamentale; Consilii locale; Unități școlare, sanitare, de agrement și de alimentație publică

M17 -Gestionarea riscurilor

17.2 Fonduri mutuale pentru fenomene climatice cu efecte adverse, boli ale animalelor și ale plantelor, infestări parazitare și pentru incidente de mediu

Fonduri mutuale pentru agricultură constituite şi acreditate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în conformitate cu legislația națională în vigoare

19.1 Sprijin pregătitor

un parteneriat existent autorizat conform OG 26/2000; (un nou parteneriat –fără personalitate juri

M19 Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER

19.2 Sprijin pentru implementarea operațiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității

Entități private/publice, stabilite prin fișa măsurii din SDL, cu respectarea prevederilor din Reg. UE1305/2013. GAL-uri pentru anumite operațiuni de interes public

Pagina 111 / 123



pentru comunitate și teritoriul respectiv identificate în SDL , pentru care niciun alt so licitant nu-și manifestă interesul și se aplică măsuri de evitare a conflictului de interese.

19.3 Pregătirea și punerea în aplicare a activităților de cooperare ale grupului de acțiune locală

Grupurile de Acțiune Locală autorizate de AM PNDR pentru perioada de programare 2014 -2020 vor beneficia de sprijin prin PNDR

19.4 Sprijin pentru costurile de funcționare și animare

Grupuri de Acțiune Locală autorizate de AM PNDR pentru perioada de programare 2014 -2020.

BU

GET

UL

STA

TULU

I Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru investiŃii finanŃate din iprumuturi externe la a căror realizare contribuie si Guvernul, potrivit legii, si se aprobă anual, pozitie globală, prin legea bugetului de stat. Din bugetul de stat si din alte bugete se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finanŃarea unor programe de dezvoltare sau sociale de interes naŃional, judeŃean ori local. AutorităŃile deliberative pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări si servicii publice locale.

PAR

TEN

ERIA

TE

PUB

LIC

E-PR

IVA

TE

Parteneriatele public-privat sunt forme de cooperare intre autoritatile publice si sectorul privat pentru finantarea, conceptia, constructia , renovarea, gestionarea sau intretinerea infrastructurilor, sau pentru furnizarea de servicii care in mod traditional ar fi fost acoperite de sectorul public. La nivelul UE, PPP-urile sunt folosite mai ales in sectorul transporturilor (drumuri si sine ferate), in domeniul cladirilor si institutiilor publice (scoli, spitale, inchisori) si in sectorul de mediu (tratarea apei, gestionarea deseurilor).

EUROBRD APL Investitii - credit de investitii in completarea surselor proprii, pentru finatarea componentei de contributie proprie aferentă proiectelor cu componentă fonduri europene postaderare.

Beneficiari: comuna, orasul, municipiul, judrtul sau asocieri ale acestora.

EUROBRD APL Suport - credit de investitii revolving pe termen scurt sau mediu, destinat finantarii decalajului de plati existent intre realizarea plătilor aferente proiectului de investitie si incasarile de fonduri europene nerambursabile.

Beneficiari: comuna, orasul, municipiul, judetul sau asocieri ale acestora.

EUROBRD APL Linie/Credit de Investitii - credit de investitii pe termen mediu si lung pentru finantarea unuia sau mai multor proiecte de investitii, avabd două componente: finantarea componentei de contributie proprie aferentă proiectelor cu componentă fonduri europene nerambursabile; finantarea decalajului de plăti existent intre realizarea plătilor aferente proiectului de investitie si incasările de la entitatea finantatoare a fonduri europene nerambursabile.

Beneficiari: comuna, orasul, municipiul, judetul sau asocieri ale acestora.

Pachetul EU Agri BCR destinat finantarii si implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile

micro 絜 treprinderi, Persoane Fizice Autorizate, Asociatii Familiale, Asociatii de Producatori, IMM-uri, intreprinderi mari, Autoritati Publice Locale mici (comune) care vor să acceseze PNDR;

- Pachetul EU Competitiv BCR este destinat finantarii si implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile

companii mari si IMM-uri in cadrul POS CCE;

CR

EDIT

E B

AN

CA

RE

Pachetul EU Infrastructura BCR este destinat finanŃării si implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile

entitati publice in cadrul POR si PNDR;

Pagina 112 / 123



- Pachetul EU Pescuit BCR este destinat finantarii si implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile

microintreprinderi, Persoane Fizice Autorizate, Asociatii Familiale, Asociatii de Producători, IMM-uri, intreprinderi mari, Autorităti Publice Locale mici (comune) in cadrul Programului Operational pentru Pescuit.

- Pachetul EU Turism BCR este destinat finantarii si implementarii prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile

entităti publice si/sau private in cadrul POR si PNDR;

FIN

AN

TAR

E C

REA

TIVA

Autoritatile locale au avantajul de a detine cladiri, spatii, terenuri , putand obtine resurse suplimentare prin : inchirierea de spatii pentru expozitii, simpozioane, concerte organizarea de competitii sportive organizarea de expozitii de arta temporare inchirierea de spatii pentru concerte in aer liber inchirierea spatiilor libere agentilor economicisau persoanelor fizice

6.3. Schema strategică de dezvoltare spațială și identificare programe/ proiecte de dezvoltare cu materializare spațială (corelare cu prevederi PUG orașului Topoloveni)

În continuare sunt prezentate obiectivele, programele și proiectele cu materializare spațială la nivelul orașului Topoloveni și localizarea acestora relaționat propunerilor Planului Urbanistic General:

Obiective propuse Programe/ Proiecte cu materializare spatiala Simbol Reabilitarea unui nr de 25 km de alei pietonale; I.1.A I.1. Amenajare de spatii verzi; Crearea pistelor de bicicleta care sa lege strazile de centrul orasului;

I.1.B


Amenajare parc nou in orasul Topoloveni pct. Cacova. I.2.A



I.3.A



I.4.A



I.5.A

Extinderea retelei de utilitati publice in zona parcului industrial

I.6.A

Modernizarea /extinderea sistemului de iluminat public prin intermediul lampilor cu led alimentate prin energie fotovoltaica in vederea reducerii consumului;

I.6.B

Amenajare parcari la nivelul orasului (un nr de 700); I.6.C Dotarea orasului cu mobilier urban; I.6.D Amenajare hirdoenergetica pe raul Arges (microhidrocentrala);

I.6.E

Productie energie din surse regenerabile – centrala fotovoltaica;

I.6.F


Impaduriri pe terenurile degradate cu plante energetice/ Crearea de perdele forestiere

I.6.G

Pagina 113 / 123

Obiective propuse Programe/ Proiecte cu materializare spatiala Simbol Modernizare aerodrom Topoloveni I.6.H Modernizare drumul Eteriei I.6.I Modernizare prelungire asfalt DJ702- Costesti-Rociu-Ciresu-Topoloveni-Botesti-Dambovita-Candesti Vale- Gemana

I.6.J

Amenajare /Modernizare Piata Oraseneasca I.6.K Modernizare /echipare/regenerare urbana in orasul Topoloveni-zona central

I.6.L


I.6.M

Figura 11 Localizare spațială a programelor și proiectelor din cadrul Direcției de dezvoltare I.

Pagina 114 / 123

Obiective propuse Programe/ Proiecte cu materializare spatiala Simbol Constructie si dotare campus tehnologic – Liceul Tehnologic Topoloveni;

II.1.A


II.1.B


II.1.C

Construirea unui numar de 300 de unitati locative destinate tinerilor (A.N.L.);

II.1.D

Construire de locuinte sociale pentru persoane nevoiase – 100 unitati locative;

II.1.E

Reabilitarea si modernizarea muzeului orasenesc. II.1.F


Constructie bazin de innot pentru agreement II.1.G Construire si dotare centrul social Verzea II.2.A. II.2. Crearea de centre sociale destinate persoanelor in

varsta.


II.2.B.

Figura 12 Localizare spațială a programelor și proiectelor din cadrul Direcției de dezvoltare II.

Pagina 115 / 123

Obiective propuse Programe/ Proiecte cu materializare spatiala Simbol


III.1.A

III.2. Crearea unor zone de turism – baze de agrement ; Construirea si amenajarea unor baze turistice si de agrement conform standardelor in vigoare, respectiv crearea si dezvoltarea unei zone de campare pentru rulote;

III.2.A

Creare centru multifunctional cu scopul diseminarii informatiilor privind fondurile de finantare si sprijinirii I.M.M.-urilor.

III.3.A III.3. Crearea de parteneriate public – private in vederea promovarii traditiilor si produselor locale.


Figura 13 Localizare spațială a programelor și proiectelor din cadrul Direcției de dezvoltare III.

Pagina 116 / 123

6.4. Schemă de implementare- etapizare

Perioada de implementare


2016- 2021

2021-2026

2026-2031

Reabilitarea unui nr de 25 km de alei pietonale; I.1. Amenajare de spatii verzi; Crearea pistelor de bicicleta care sa lege strazile de centrul orasului;


Amenajare parc nou in orasul Topoloveni pct. Cacova.








Extinderea retelei de utilitati publice in zona parcului industrial

Modernizarea /extinderea sistemului de iluminat public prin intermediul lampilor cu led alimentate prin energie fotovoltaica in vederea reducerii consumului;

Amenajare parcari la nivelul orasului (un nr de 700); Dotarea orasului cu mobilier urban; Amenajare hirdoenergetica pe raul Arges (microhidrocentrala);

Productie energie din surse regenerabile – centrala fotovoltaica;

Impaduriri pe terenurile degradate cu plante energetice/ Crearea de perdele forestiere

Modernizare aerodrom Topoloveni Modernizare drumul Eteriei Modernizare prelungire asfalt DJ702- Costesti-Rociu-Ciresu-Topoloveni-Botesti-Dambovita-Candesti Vale- Gemana

Amenajare /Modernizare Piata Oraseneasca Modernizare /echipare/regenerare urbana in orasul Topoloveni-zona central


Construire trotuare pe Str. Ion Mihalache (DJ 702): pe sensul spre nord până la intersec�ia cu Str. V. Sachelarie; pe ambele sensuri de la intersec�ia cu Str. V. Sachelarie până la limita administrativă din nord | pe Str. Vi�iche�ti (DC 67) de la calea ferată până la limita administrativă de sud | pe străzile din zona de locuin�e colective din nord-estul zonei centrale.

I.7. Spații și deplasări pietonale atractive, sigure și eficiente.

Reabilitare trotuare pe Calea Bucure�ti (DN 7) de

Pagina 117 / 123



2016- 2021

2021-2026

2026-2031

la intersec�ia cu Str. Zăvoiului până la limita administrativă estică; de la intersec�ia cu Str. Ionescu până la limita administrativă de vest | pe Str. Ion Mihalache (DJ 702) – sensul spre sud, de la intersec�ia cu Str. V. Sachelarie. Amenajare trasee pietonale minimale (1 flux de circula�ie) pe străzile din satele apar�inătoare �i din zona periurbană a Topoloveniului.

Reabilitare �i completare trotuare pe străzile din zona de locuin�e colective din sud-vestul zonei centrale.

Reabilitarea spa�iilor publice pietonale dedicate loisir-ului �i relaxării din zona centrală (parcul public de la vest de pârâul Cârcinov, spa�iul pietonal major din zona centrală etc).

Construire trasee pietonale de loisir/agrement, la nord de zona centrală a ora�ului, care să conecteze obiectivele turistice din zonă (Biserica Adormirea Maicii Domnului, Biserica �igăne�ti, parcuri publice etc.).

Construire traseu pietonal pe strada de acces către gara CF Căline�ti

Construire benzi ciclabile, pe fiecare sens de cirucla�ie, pe arterele principale: Calea Bucure�ti (DN 7), Str. Ion Mihalache (DJ 702) �i Str. Vi�iche�ti (DC 67).

Amenajare facilită�i de parcare a bicicletelor în vecinătatea institu�iilor publice centrale (primărie, bibliotecă, institu�ii de învă�ământ de stat, centru casa de cultură etc.) – rasteluri metalice fixe, de minim 10 locuri.

Amenajare facilită�i de parcare a bicicletelor în zona centrală, în proximitatea unor func�iuni de interes public (sta�ie transport în comun, zone de loisir/relaxare, parcuri etc.).

Implementare regulament local care să prevadă obligativitatea amenajării de parcări pentru biciclete în cazul principalilor angajatori - cu peste 10 salaria�i (ex. marile zone de produc�ie).

Amenajare/marcare trasee ciclo-turistice, la nord de zona centrală a ora�ului, care să conecteze obiectivele turistice din zonă (Biserica Adormirea Maicii Domnului, Biserica �igăne�ti, parcuri publice etc.).

Amenajare/marcare trasee/zone ciclabile de tip ‚off road’ pentru activită�i sportive.

I.8. Infrastructură ciclabilă sigură, atractivă și accesibilă tuturor locuitorilor orașului.

Construire pistă ciclabilă care să conecteze zona centrală a ora�ului cu Aerodromul Topoloveni.

Amenajarea a 11 locuri de așteptare/preluare pasageri pentru maxi-taxi/autocare/taxiuri în zona centrală (spații de așteptare acoperite, cu bănci și semnalizare a traseelor de autocar/maxi-taxi).

I.9. Sistem de transport în comun îmbunătățit.

Crearea unui parteneriat instituțional între Primăria Orașului Topoloveni și Primăria Orașului Călinești în vederea reabilitării drumului de acces la stația CF

Pagina 118 / 123



2016- 2021

2021-2026

2026-2031

Călinești și modernizarea clădirii gării Construire traseu ciclabil pe strada de acces către gara CF Călinești

Construire centură ocolitoare a zonei centrale, pe la sud de aceasta.

Construire căi de acces între centură și marile zone de producție.

Implementare interdicție de acces în zona centrală pentru autovehicule de mare tonaj.

I.10. Numărul de vehicule grele care tranzitează orașul Topoloveni micșorat cu cel puțin 70%.

Amenajare spații de descărcare marfă, rezervate, cu durată limitată de staționare, pentru funcțiunile comerciale din zona centrală.


Rezervarea terenurilor pentru crearea acceselor necesare către și în interiorul noilor zone de dezvoltare urbanistică

Reabilitarea (sistematizarea și asfaltarea) străzilor din satele aparținătoare (Ţigăneşti, Boţârcani, Goroneşti şi Crinteşti) și din zona periurbană a Topoloveniului, și a traseului de acces către Dealul cu Vii.

Implementare sistem de taxare pentru parcările publice din zona centrală.


Construire pod nou peste pârâul Cârcinov (zona de intrare în satul Crintești).


Amenajare locuri de parcare de reședință suplimentare în zona de locuințe colective.

I.14. Creșterea siguranței pietonilor în zona trecerilor pentru pietoni

I.15. Număr de autoturisme parcate neregulamentar în zonele de locuințe colective micșorat cu 80%.


Reabilitarea a trei poduri peste pârâul Cârcinov.


Semnalizarea intersecțiilor între străzi de categoria II și IV, și a trecerilor la nivel cu calea ferată (str. Nucilor, centură și accese aferente propuse).

I.18. Accesibilitate ridicată pentru Aerodromul Topoloveni.

Reabilitare (sistematizare și asfaltare) trasee perimetrale Aerodromului Topoloveni (trasee de mentenață).

Construire traseu pietonal care să conecteze DN 7 cu Aerodromul Topoloveni.


Constructie si dotare campus tehnologic – Liceul Tehnologic Topoloveni;




Construirea unui numar de 300 de unitati locative

Pagina 119 / 123



2016- 2021

2021-2026

2026-2031

destinate tinerilor (A.N.L.); Construire de locuinte sociale pentru persoane nevoiase – 100 unitati locative;

Reabilitarea si modernizarea muzeului orasenesc.

Constructie bazin de innot pentru agreement Construire si dotare centrul social Verzea II.2. Crearea de centre sociale destinate

persoanelor in varsta.



III.2. Crearea unor zone de turism – baze de agrement ;

Construirea si amenajarea unor baze turistice si de agrement conform standardelor in vigoare, respectiv crearea si dezvoltarea unei zone de campare pentru rulote;

Creare centru multifunctional cu scopul diseminarii informatiilor privind fondurile de finantare si sprijinirii I.M.M.-urilor.



7. Implementare, control și monitorizare

7.1. Parteneriate oportune

Parteneriatele implică o colaborare stransă pe bază de dialog sistematic intre diferiti actori si este relevant pentru gradul de descentralizare care caracterizează intreaga politică de coeziune economică si socială in Uniunea Europeană. Parteneriatele presupun adeseori implicarea actorilor relevanți precum:

- autorități regionale, locale, urbane si alte autorități publice competente;

- parteneri economici si sociali;

- orice alt organism considerat a fi in măsură să reprezinte societatea civilă, organizațiile

- civile si organismele insărcinate cu promovarea egalității dintre bărbați si femei.

Conform Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu completările si modificările ulterioare, Consiliul Local al Orașului Topoloveni are următoarele prerogative:

- hotărăste, in condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau străine, in vederea finanțării si realizării in comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;

- hotărăste, in condițiile legii, infrățirea comunei, orasului sau municipiului cu unități

Pagina 120 / 123

- administrativ-teritoriale din alte țări;

- hotărăste, in condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unități administrativteritoriale din țară sau din străinătate, precum si aderarea la asociații naționale si internaționale ale autorităților administrației publice locale, in vederea promovării unor interese comune.

Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară constituite in baza Legii 215/2001 a administrației publice locale, structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, inființate, in condițiile legii, de către unități administrativ teritoriale pentru realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea in comun a unor servicii publice, reprezintă o formă viabilă de colaborare intre autorități publice locale.

Avantajele unei astfel de forme de asociere si colaborare sunt:

- sprijinul acordat de către guvern pentru asocierea unităților administrativ-teritoriale prin programe naționale de dezvoltare;

- crearea unei forme asociative larg utilizată la nivel local si regional;

- dezvoltarea serviciilor oferite de administrațiile publice locale respective

- cresterea capacității de cofinanțare a proiectelor in perspectiva accesării fondurilor structurale;

- accesarea mai rapidă a fondurilor structurale in perioada 2009-2013 pentru următoarele domenii: infrastructură de transport, asistență socială, educație si formare, mediul de afaceri local, turism, modernizarea utilităților publice, managementul deseurilor

Parteneriatele public-private (PPP) - constituie o modalitate de introducere a managementului privat in serviciile publice, pe calea unei legături contractuale pe termen lung intre un operator si o autoritate publică.

In mod fundamental parteneriatul public-privat asigură serviciul public in totalitate sau parțial, in funcție de fondurile private atrase si face apel la know-how-ul sectorului privat.

Aspectele care trebuie luate in considerare in cazul implicării autorităților locale in astfel de parteneriate sunt următoarele:

- cresterea posibilităților de finanțare a realizării proiectelor de infrastructură, cu impact favorabil asupra logisticii dezvoltării afacerilor;

- interesul sectorului privat pentru colaborarea cu sectorul public in operațiuni generatoare de profit;

- sporirea atractivității pentru investitori străini si autohtoni;

- multiplicarea si diversificarea locurilor de muncă;

- participarea sectorului privat la realizarea de comenzi in domeniul infrastructurii si al unor proiecte de interes general cu finanțări din fonduri publice;

Selectarea partenerilor privați in vederea incheierii de parteneriate public-private se face pe baza următoarelor principii: libera concurență, proporționalitatea, recunoasterea mutual, tratamentul egal nediscriminatoriu, transparența.

ONG-urile, pe langă rolul de liant intre administrația publică si cetățeni, acestea pot contribui la realizarea in comun a unor acțiuni, servicii sau proiecte de interes public local in domeniul asistenței sociale, sănătății, educației, culturii, protecției mediului, etc.

Principalele avantaje ale unui astfel de parteneriat, ce recomandă ONG-urile ca buni parteneri ai administrației publice sunt:

- flexibilitatea lor in a oferi exact acele servicii care sunt necesare beneficiarilor;

- flexibilitate mare a ONG-urilor in ceea ce priveste instrumentele utilizate in oferirea serviciilor;

Pagina 121 / 123

- cunoasterea mai bună a nevoilor comunității;

- resurse mai mari de timp;

- expertiza;

- capacitate de atragere de fonduri;

- dinamism.

De asemenea, o altă formă importanta de parteneriat este cea cu autoritatile publice care functioneaza la nivel județean: Parteneriate sau solicitarea de asistență de specialitate Consiliului Județean Arges, instituție care, in baza legii 215/2001 republicate are competența de a acorda consultanță in domenii specifice, in condițiile legii, unităților administrativ-teritoriale din județ, la cererea acestora; Direcția Generala de Asistență Socială si Protecția Copilului, instituție in subordinea Consiliului Județean, pentru activități de asistenta socială; Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă in vederea derularii unor activități legate de dezvoltarea resurselor umane, in calitate de furnizor autorizat de cursuri de formare si reconversie profesionala, care sunt gratuite pentru persoanele care nu dispun de venituri.

7.2. Monitorizare, indicatori de evaluare, analiză impact

Coordonare

Coordonarea implementarii Strategiei de dezvoltare locala va fi asumata si asigurata de Consiliul Local si Primaria orașului Topoloveni. Structura care va asigura coordonarea Strategiei va fi fie de sine statatoare, existenta, de exemplu Biroul de Integrarea Europeana, fie o structura noua, creata special cu acest scop, si care sa cuprinda functionari publici cu specializari tehnice, financiare si de administratie, a caror viziune si experienta sa permita acoperirea tuturor aspectelor integrate si extinse pe care le presupune implementarea unei strategii multisectoriale si pe termen lung. Structura va fi condusa de Primar.

Responsabilitatile structurii de coordonare a Strategiei de dezvoltare locala - propuneri:

Asigurarea coodonarii si urmaririi stadiului implementarii Strategiei;

Asigurarea unui management eficient si corect in implementarea strategiei, inclusiv a gestionarii financiare corecte a fondurilor alocate implementarii actiunilor asumate de Primarie sau de Primarie in varii parteneriate;

Monitorizarea modului de implementare, respectiv realizarea indicatorilor de progres, impact si rezultat a obiectivelor, directiilor si actiunilor de dezvoltare;

Asigurarea resurselor tehnice si administrative necesare bunei implementari a Strategiei;

Organizarea monitorizarii, evaluarii si revizuirii periodice a implementarii;

Elaborarea rapoartelor de implementare si de revizuire perioadice, dupa graficul de raportare agreat de Primarie;

Urmarirea implementarii si impactului Planului de comunicare si promovare a Strategiei

Implementare

Implementarea Strategiei de dezvoltare locala este un proces complex, care implica si afecteaza intreaga comunitate. Data fiind amploarea si diversitatea actiunilor intra- si inter-sectoariale ale Strategiei, se propune o serie de instrumente de implementare care sa faciliteze atingerea viziunii si obiectivelor de dezvoltare ale Strategiei.

1. Planul de actiuni este o prezentare structurata a tuturor actiunilor si proiectelor propuse de Strategie, cu date si informatii privind modul de abordare – in corelare cu alte actiuni sau prin parteneriate strategice, resursele financiare necesare si surse posibile pentru asigurarea lor, legislatia care guverneaza proiectul, indicatorii de rezultat care permit evaluarea implementarii actiunii.

Pagina 122 / 123

2. Planificarea in timp a planului de actiuni, pe termen scurt si pe intreaga perioada de planificare, indica etapele de parcurs pentru implementarea proiectelor, respectand prioritatile identificate prin exercitiile de consultare a comunitatii.

3. Parteneriatul local continua si extinde eforturile de implicare si consultare a diverselor grupuri de interese locale din perioada de elaborare a Strategiei, fiind expresia raspunderii asumate de acele entitati sau grupuri de entitati in ceea ce priveste contributia directa si planificata la transpunerea Strategiei. Pentru a asigura succesul Strategiei, aceasta trebuie sa devina un document de lucru nu numai pentru Consiliul Local si Primaria orașului Topoloveni, ci si pentru entitatile cuprinse in parteneriatul local, un document care sa le ghideze propriile planuri de viitor.

4. Asumarea responsabilitatilor de implementare, de catre Consiliul local si Primaria orașului Topoloveni, precum si de catre Parteneriatul local.

5. Planului de comunicare si promovare a Strategiei catre comunitatea locala si alte entitati interesate este un instrument care va mari vizibilitatea asupra Strategiei, va informa si educa populatia, grupurile de interese si de initiativa, astfel incat sa se asigure implicarea prin propriile proiecte si sustinerea Strategiei.

MONITORIZARE SI EVALUARE

Activitatile de monitorizare si evaluare a impactului si rezultatelor au ca scop asigurarea eficientei si calitatii in implementare, urmarirea sensului de implementare a strategiei si a componentelor sale, respectiv realizarea obiectivelor propuse.

Monitorizarea implementarii

Monitorizarea implementarii strategiei, ca intreg, si a actiunilor concrete urmareste realizarea obiectivelor in contextul actiunilor/activitatilor propuse, a resurselor umane, materiale si financiare alocate, respectarea planificarilor in timp, buna functionare a parteneriatelor generale sau individuale pe proiecte, performantele echipelor de implementare, etc.

In cazul aparitiei de devieri de la planificat, a situatiilor de criza sau de forta majora, modificari ale elementelor de preconditie, aparitia de reactii negative sau neasteptate din partea participantilor la strategie sau proiect, etc. activitatea de monitorizare va genera actiuni de ajustare – restructurare – alocari suplimentare, prin care sa se asigure cele mai eficiente si rationale solutii de remediere si readucere a Strategiei sau proiectelor pe sensul de implementare prevazut si, astfel, sa se asigure realizarea impactului asteptat.

Evaluarea rezultatelor si impactului

Sistemul de evaluare permite sa se aprecieze in ce masura Strategia si proiectele componente si-au atins obiectivele propuse, iar rezultatele tangibile si intangibile sunt cele prevazute, in termeni de eficienta, calitate si cantitate.

Evaluarea se realizeaza la trei momente cheie:

- Evaluarea anterioara inceperii actiunii: se evalueaza impactul potential al actiunii si corectitudinea presupunerilor, constituind un element important de decizie asupra oportunitatii proiectului/actiunii.

- Evaluarea intermediara a actiunii: se efetueaza la jumatatea perioadei de implementare, analizand cursul corect al actiunii si rezultele intermediare.

- Evaluarea finala se realizeaza dupa finalizarea proiectului, imediat sau/si dupa anumite perioade, pentru a analiza daca au fost atinse rezultele prevazute de proiect. Aceasta evaluare poate servi ca justificare pentru noi priecte care sa consolideze sau sa corecteze rezultele realizate.

Pentru realizarea monitorizarii si evaluarii, atat la nivel de strategie cat si la nivel de actiune individuala, se vor utilizeaza doua tipuri de indicatori: indicatori de progres, la nivel de strategie si indicatori de impact si de rezultat, la nivel de actiuni concrete.

Pagina 123 / 123

In ceea ce priveste indicatorii de impact si de rezultat, acestia se stabilesc pentru fiecare actiune si proiect concret in parte, recomandari in acest sens fiind facute in planul de actiuni.

REVIZUIRE

Strategia de dezvoltare locala va fi revizuita periodic, pentru a se evalua succesul eforturilor de implementare si a lua toate masurile ca planul sa ramana valabil pe masura de comunitatea evolueaza. Se vor opera ajustarile, rafinarile si actualizarile necesare, astfel incat cetatenii sa fie convinsi cum comunitatea lor se dezvolta in sensul progresului social, economic si environmental.

Revizuirea Strategiei se va realiza la intervale relativ scurte, datorita perspectivelor de schimbari rapide si consistente la nivelul intregii societati romanesti. Prima revizuire se recomanda la finele perioadei de “termen scurt” – 2020. Revizuirea va cuprinde toate etapele de elaborare, in mod special etapele de consultare a comunitatii si de evaluare de mediu.

Exercitiul de revizuire va tine cont de urmatoarele elemente:

Rezultatele monitorizarii implementarii si evaluarii impactului strategiei pana la momentul revizuirii;

Evolutia bugetului local;

Legislatie noua cu efecte directe asupra orașului Topoloveni;

Modificari in strategiile nationale, regionale sau judetene, cu efecte directe asupra orașului Topoloveni.

Gradul de realizaer a obiectivelor/ măsurilor cu implementare spațială/ necesitatea de reconsiderare a unora dintre acestea ca urmare a transformării contextului socio- economic local/ regional

Indiferent de ritmul de revizuire, este necesara o raportare anuala a rezultelor de implementare, care sa includa o detaliere a proiectelor care urmeaza sa fie continuate sau atacate in urmatorul ciclu de 12 luni si efectele acestora asupra exercitiului bugetar.

Date post:	26-Aug-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

...Strategie Locală de Dezvoltare aferentă Plan Urbanistic General Orașului Topoloveni, județ...

Documents