ROMANIA CURTEA DE APEL BUCURE$TI Splaiullndependentei nr.5, Cod postal 050091, Bucure~ti , Sector 4 SECTIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA $1 ASIGURARI SOCIALE

DOSARUL NR. 37046/3/2015 Materia: Litigii de munca Stadiul procesual al dosarului : Apel Obiectul dosarului : despagubire DISJUNS DIN DOSAR NR .16821/3/2015 Complet: s7 c.23a as-1m

Destinatar: UNIUNEA SINDICATELOR CADRE LOR DIDACTICE DIN UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE$TI iN NUMELE MEMBRULUI sAu TASCA GABRIEL DAN sector 3, Bucure~ti , LA AV. DUMITRU IULIA - str. CALOIAN JUDETU, nr. 17, bl. B4C, sc. B, ap. 57

COMUNICARE HOTARARE CIVILA

NR. 1285/2017 DIN DATA DE 01 Martie 2017

Stimata doamna/Stimate domn,

va comun icam, alaturat, copia hotararii civi le nr. 1285/2017, pronuntata la data de 01 Martie 2017, de catre CURTEA DE APEL B TI SECTIA A VI I-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA $1 ASIGURARI SOCIALE. <'~~~;,ij.?; ,~

. ~.,y 'if-be '"{)J. \1.: \ / I Cli,7.~~J.:;Dr~,. Semniit a grefi ,.;

,2\~ stf,~~)~)t. ) ; 1 ,,'\t . :, ./« '-'1.-.!!J ~-( ~:{<'i'~' .. . ~~.".t:..1 .... ~.' I ~J;:-~.s~~ .... v,,J ~~../

OM 20032017 1057 41 or COnlunlcare ' 4 din 5

ROMANIA

CUR TEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VII A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA.

SI ASIGURA.RI SOCIALE

Dosar nr. 37046/312015 (Numar In format vechi 63/2016)

Decizia civila nr. 1285 Sedinla publica din data de I mat1ie 2017

Curtea compusa din: PRESEDINTE: Alina Ionela Cotorogea

JUDECA.TOR: Mihaela Glodeanu GREFIER: Matache Daniela Adriana

Pe rol se afla solulionarea cererilor de apel formulate de apelanlii parali Universitatea Politehnica Bucure~ti, Ministerul Educatiei Nationale ~i Cercetarii Stiintifice ~i Statui Roman prin Ministerul Finantelor Publice Impotriva sentinlei civile nr.12769 din data de 07.12.2015, pronunlata de Tribunalul Bucure~ti - Seclia a VIII a Conflicte de Munca ~i Asigurari Sociale, In dosarul nr.37046/3/2015, In contradictoriu cu intimata reclamanta Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehnica Bucure~ti In numele membrului sau de sindicat Ta~ca Gabriel Dan ~i intimatul Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, pe fond cauza avilnd ca obiect "despagubire."

La apelul nominal Tacut In ~edinla publica a raspuns apelanta parata Universitatea Politehnica Bucure~ti, prin consilier juridic Stanescu Mantea Flavia Adina, cu delegalie de reprezentare la fila 136 la dosarul e ape!, lipsa fiind celelalte pa11i.

Procedura de citare este legallndeplinita. S-a Tacut referatul cauzei de catre grefierul de ~edinla, care Invedereaza faptul ca

la data de 15.02.2017 apelanta parata Universitatea Politehnica Bucure~ti a Indeplinit obligaliile dispuse prin Incheierea de la termenul anterior, dupa care:

Curtea constata ca s-a depus adeverinla care atesta ca intimatul reclamant prime~te sume compensatorii Incepand cu data de 01.09.2017, dar nu este precizat temeiul de drept.

Apelanta parata, prin consilierjuridic indica ca temei de drept aUG 20/2016. Nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, probe de administrat sau exceplii

de invocat, Curtea acorda cuvantul pentru dezbateri asupra apelului formula!. Avand cuviintul pe apelul formulat, apelanta parMa Universitatea Politehnica

Bucure~ti solicita admiterea apelului ~i sa fie respinsa sentinla civila apelata, astfel cum pe larg a fost expus In cererea de ape\.

In legatura cu apelurile formulate de ceilalli apelanli, pe calitatea procesuala, lasa la aprecierea instanlei de ape\.

Curtea, In raport de prevederile art. 394 Cod procedura civila, reline cauza In pronunlare.

CURTEA

1

Deliberand asnpra apelurilor de fata, constata urmiitoarele: Prin cererea Inregistratii pe rolul Tribunalului Bucure~ti Seclia a VIlI-a Conflicte

de Mundi Si Asiguriiri Sociale sub nr. 1682 1/3/20 15 ~i disjunsa prinlncheierea de ~edinla din 12.10.2015, formandu-se dosar nr. nr.37046/3/20 15 rec1amanta UNIUNEA SINDICA TELOR CADRELOR DIDACTICE DIN UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI in numele membrului de sindicat Ta~ca Gabriel Dan a solicitat obligarea paralilor Universitatea Politehnica din Bucure~ti, Ministerul Educatiei Nalionale, StatuI Roman Prin Ministerul Finantelor Publice la plata de despagubiri pentru prejudiciul creat prin discriminare, echivalente cu contravaloarea a 15% pentru titlul de doctor, calculate de la 01.01.20 I 0 pana la zi, actualizate cu indicele de inflalie lunar ~i in continuare, cu cheltuieli de judecata, pentru urmiitoarele considerente:

Prin sentinta civila nr. 12769 din data de 07.12.2015, pronuntata de catre Tribunalul Bucure~ti Seqia a VIlI-a Conflicte de Munca ~i Asigurari Sociale, a fost admisa, In parte, cererea de chemare in judecata ~i obligata parMa la acordarea ciitre rec1amanta cu titlu de despagubiri materiale a sumelor echivalente sporului de 15 % din indemnizalia de Incadrare bruta lunara, ca urmare a oblinerii titlului ~tiinlitic de doctor, calculata de la data depunerii diplomei la parata, dar nu mai devreme de 08.05.2012 a titlului de doctor de catre reclamanta, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflalie ~i In continuare pentru viitor prin inc1uderea acesteia In salariu de baza, conform art. I alin.5 din Legea nr.285/20 I O. Au fost respinse pretenliile aferente perioadei 01.01.20 I 0 -08.05.2012 ca fiind prescris dreptulla acliune.

in considerentele acestei hotarari, s-a retinut asupra excepliei prescripliei dreptului material la acliune pentru pretenliile aferente perioadei 01.01.20 I 0-08.05.20 12, ca obiectul cererii de fala 11 constituie un drept personal patrimonial, respectiv un drept de creanla.

Potrivit art. I al. I din Decretul nr. 16711958 privitor la prescriplia extinctiva, dreptul la aCliune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriplie daca nu a fost exercitat in tennenul prevazut de lege.

Art. 3 al. I al aceluia~i act normativ stabile~te termenul general de prescriplie de 3 ani, daca nu exista alte prevederi legale derogatorii, termen de prescriplie care incepe sa curga de la data cand se na~te dreptul la aCliune sau dreptul de a cere executarea silita (art. 7 din Decretulnr. 16711958).

Conform art. 268 aLI lit. c din Codul Muncii, cererile In materia conflictelor de munca pot fi formulate "in term en de 3 ani de la data na~terii dreptului la acliune, In situalia In care obiectul conflictului de munca a constat In plata unor drepturi salariale neacordate sau a unoI' despagubiri catre salariat".

Potrivit alt. 12 din Decretul nr. 16711958 privitor la prescriplia extinctiva, "in cazul cand un debitor este obligat la prestalii succesive, dreptul la aCliune cu privire la tiecare din aceste prestalii se stinge printr-o prescriplie deosebita".

Faptul cll este yorba de un drept supus prescripliei rezulta cu c1aritate din natura dreptului care impune plata periodica, respectiv lunariL Modalitatea ~i data plalii salariilor sunt stabilite ex pres prin art. I din Ordinul nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plalii salariilor la instituliile publice, In forma de la data introducerii acliunii, respectiv Intr-o singura tran~lllunara, In perioada 5-15 a lunii curente pentru luna precedenta. Momentul na~terii dreptului la acliune este cella care dreptul a fost Incalcat sau contestat ori, In lipsa unei inci'ilcari sau contestllri, data de la care el trebuie exercitat.

S-a re(inut astfel ca pana la momentul formularii aqiunii de fala s-a implinit termenul de prescriplie de 3 ani mai sus aratat pentru acordarea catre rec1amantul TASCA GABRIEL DAN, cu titlu de despagubiri materiale, a sumelor echivalente sporului de

2

15% din indemniza\ia de Incadrare bruW lunara, ca urmare a ob\inerii titlului ~tiin\ific de doctor, deoarece aqiunea a fost Inregistrata pe rolul instan\ei de fond la data de 08.05.2015.

Pe fondul cauzei s-a re\inut ca reclamantul TA~CA GABRIEL DAN are calitatea de cadru didactic la UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURE~TI fiind beneficiarul sporului de 15% din salariul de baza, pentru personalul didactic din Inva\amantul universitar cu titlul ~tiin\ific de doctor, a~a cum se prevede In 81t.50 alin.IO din Legea nl'. 12811 997.

Potrivit prevederilor att. I, 2 ~i 3 din OG nr. I 37/2000 In Romania, stat de drept, democratic ~i social, demnitatea omului, drepturile ~i libetta\ile ceta\enilor, libera dezvoltare a personalita\ii umane reprezinta valori supreme ~i sunt garantate de lege.

(2) Principiul egalita\ii Intre ceta\eni, al excluderii privilegiilor ~i discriminarii sunt garantate In special In exercitarea urmatoarelor drepturi:

D) drepturile civile, In special: (i) dreptul la munca, la libera alegere a ocupa\iei, la condi\ii de munca echitabile

~i satisIacatoare, la proteqia Impotriva ~omajului, la un salariu egal pentru munca egala, la 0 remunera\ie echitabila ~i satisIacatoare;

(4) Orice persoana fizica sau juridica are obliga\ia sa respecte principiile enun\ate la alin. (2).

Art. 2. - (I) Potrivit prezentei ordonan\e, prin discriminare se In\elege orice deosebire, excludere, restriqie sau preferin\a, pe baza de rasa, na\ionalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenen\a la 0 categorie defavorizata, precum ~i

orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, Inliiturarea recunoa~terii,

folosin\ei sau exercitarii, In condi\ii de egalitate, a drepturilor omului $i a libetta\ilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, In domeniul politic, economic, social ~i cultural sau In orice alte domenii ale vie\ii publice.

(I I) Comportamentul discriminatoriu prevazut la alin. (I )-(7) at rage raspunderea civila, contraven\ionala sau penala, dupa caz, In condi\iile legii.

Art. 3. - Dispozi\iile prezentei ordonan\e se aplica tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum ~i institu\iilor publice cu atribu\ii In ceea ce prive~te:

A) condi\iile de lncadrare In munca, criteriile ~i condi\iile de recrutare, selectare ~i promovare, accesul la toate formele ~i nivelurile de orientare, formare $i perfeqionare profesionala;

Para\ii, au lnvederat In lntampinare ca sporul de 15 % din indemniza\ia de lncadrare bruta lunara, acordata reclamantului care poseda titlul de doctor era abrogat la data la care pat1ile din prezen\a cauza au solicitat acordarea acestuia. S-a subliniat ca In Legea 111'.330/2009, sporul de 15 % pentru titlul de doctor ~tiin\ific In drept nu a mai fost prevazut, acesta acordandu-se In continuare numai personalului care a beneficiat de respectivul spor ~i In anul 2009.

Tribunalul a relinut ca situatia de fapt, astfel cum a fost recunoscuta de parata In lntampinare, confirma sus\inerile reclamantului In sensu I existen\ei unei situa\ii discriminatoare lntre detinatorii titlurilor de doctor obtinute anterior datei de 31.12.2009 ~i aceia care Ie-au ob\inut dupa aceasta data, lntrucat legillitorlll are dreptlll de a modi fica, suspenda sau anula sporuri, indemnizatii, etc., In functie de categoriile de personal carora Ii se acorda, lnsa cu respectarea principiului egalitatii. Hotararea n1'.671/20.11.2013 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii fiind pronun\ata In acest sens, lntr­o situatie de fapt similara.

3

in esenla, situalia acordarii acestui spor, poate fi astfel definita: legea a menlinut acest spor, prin introducerea acestuia In salariul de baza, pentru un grup de cadre didactice ~i a lnlaturat posibilitatea oblinerii acestuia, ca ~i parte a aceleia~i indemnizalii de baza, pentru un alt grup de cadre didactice, de~i ambele categorii de cadre didactice aparlin aceleia~i c1ase profesionale ~i desta~oara aceia~i activitate.

S-a constatat ca nu a fost respectat principiul egalitali ~i nediscriminarii, ca urmare a sistemului diferit de stabilire a indemnizaliei de baza pentru aceia~i categorie de salariali, principiu care In aceasta materie specifica, presupune plata egala pentru munca egala. Situalia discriminatoare a constat In esenla, In acest caz, In acordarea sporului respectiv ca parte a salariului de baza, doar pentru cadrele didactice care au oblinut acest titlu academic de doctor In drept lnainte de 31.12.2009.

Potrivit art.3 lit. c) din Legea nl'. 284/2010, sistemul de salarizare are la baza principiul echitalii ~i coerenlei, "prin crearea de oportunitali egale ~i remuneralie egala pentru munca de valoare egala, pe baza principii lor ~i normelor unitare privind stabilirea ~i acordarea salariului ~i a celorlalte drepturi de natura salariala ale personalului din sectorul bugetar".

La art.2 din Legea nl'. 285/20 lOse prevede ca, "in anul 20 II, pentru personalul nou-lncadrat pe functii, pentru personalul numitl1ncadrat In aceea~i institulie/autoritate publica pe functii de acela~i fel, precum ~i pentru personalul promovat In funclii sau In grad/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare In plata pentru functiile similare din institulia/autoritatea publica la care acesta este lncadrat".

Deci, potrivit acestor dispozilii legale, ordonatorul de credite este obligat sa respecte principiul egalitalii In drepturi ~i cel al nediscriminarii In cadrul relaliilor de munca, prin aplicarea aceluia~i sistem de salarizare pentru toli salarialii aflali In aceea~i situalie juridica (acela~i grad de pregatire profesionala)

Curtea Europeana a Drepturilor Omului, referitor de art.l4 privind interzicerea discriminarii, a apreciat ca diferenla de tratament devine discriminare, In sensul art. 14 din Convenlie, atunci ciind se induc distinctii lntre situalii analoage sau comparabile tara ca acestea sa se bazeze pe 0 justificare rezonabila ~i obiectiva (cauza Marks contra Belgiei).

De altfel, instanla europeana, In cauza Driha conta Romiiniei Hotariirea din 21.02.2008), a constatat existenla discriminarii lntre reclamanta ~i alte persoane care aparlineau aceleia~i categorii profesionale, iar In prezenla cauza se invoca discriminarea dintre reclamanli (intervenienli In interes propriu) ~i persoane care aparlin aceleia~i

categorii profesionale, care se afla In situalii comparabile, a~a cum s-a menlionat anterior. Astfel, instanla de fond a constatat d, spre deosebire de reclamanta, alIi colegi ai

acestora cu acela~i grad de pregatire profesionala, au 0 indemnizalie bruta lunara mai mare deciit ace~tia, ca urmare a lmprejurarii ca au oblinut titlul de doctor In drept anterior intrarii In vigoare a legii de salarizare. Or, instanla nu a observat, In spelii, nici un motiv care sa justifice 0 asemenea discriminare. Prin unnare, a fost lncalcat art.l4 din Convenlie.

Referitor la articolul 14 din Convenlia Europeanii a Drepturilor Omului invocat, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca diferenla de tratament devine 0

discriminare In miisura In care se induc distinclii lntre situalii analoge ~i comparabile. Dreptul instituit de Convenlia Europeanii a Drepturilor Omului, de a nu fi discriminare, este lncalcat nu doar atunci cand state Ie trateazii In mod diferit persoane aflate In situalii comparabile, analoge, tarii a oferi justificiiri obiective, rezonabile, ci ~i atunci cand statele omit sa trateze diferit, tot tara justiticiiri obiective ~i rezonabile, persoane aflate In situalii diferite, necomparabile - callza Thlimmenos/Greciei. Este adeviirat cii, Curtea Constitulionalii a declarat neconstitulionale anllmite articole din OG. nr. 137/2000 privind

4

prevenirea ~i sanqionarea tuturor formelor de discriminare, lnsa In cauza sunt aplicabile dispozitiile dreptului comunitar al muncii, dispozitii care au caracter prioritar fata de dreptul intern ~i anume prevederile Directivei Consiliului nr. 200/43/CEII9 iulie 2000 privind aplicarea principiului egalitatii de tratament lntre persoane, Tara deosebire de origine rasiala sau etnica ~i prevederile Directivei Consiliului nr. 2000178/CE/2 decembrie 2000 de creare a unui cadru general In favoarea egalitatii de tratament In ceea ce prive~te lncadrarea In munca ~i ocuparea fortei de munca, Totodata, art. 20 din Constitu(ia Romilniei prevede ca dispozitiile constitu\ionale privind drepturile ~i liberta(ile cetatenilor VOl' fi interpretate ~i aplicate In concordan(a cu Declara\ia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele ~i celelalte tratate la care Romania este parte.

Alt. 5 din Codulmuncii a stabilit ca In cadrul relatiilor de munca funqioneaza principiul egalitatii de tratament fata de to\i salaria(ii ~i angajatorii, fiind interzisa atilt discriminarea directa cat ~i indirecta, iar In art. 155 s-a stabilit ca salariul cuprinde salariul de baza, indemniza(iile, sporurile ~i alte adaosuri, art. 154 alin. 3 prevazand cala stabilirea ~i acordarea salariului, este interzisa orice discriminare.

Pactul International cu privire la drepturile civile ~i politice, In mt. 26 a stabilit ca toate persoanele sunt egale In fa(a legii ~i sunt lndreptatite Tara nici 0 discriminare, la protec(ie egala din partea legii, lege ce trebuie sa interzica orice discriminare ~i sa garanteze tuturor persoanelor protec(ie egala, efectiva lmpotriva discriminarii In baza oricarui criteriu. Conventia Europeana a Drepturilor Omului In Protocolul nr. 12 privind apararea drepturilor omului ~i liberta(ilor fundamentale, In paragraful nr. I a stabilit ca, exerci(iul drepturilor ~i libertatilor recunoscute de lege, trebuie sa fie asigurat Tara nici 0 discriminare bazata In special pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice, sau alt tip de opinii, origine nationala sau sociala, apartenen(a la 0 minoritate nationaI3 ... , nimeni nu poate fi diseriminat de niei 0 autoritate publica pe niei un eriteriu, iar In jurispruden(a C.J.C.E. In eauza Von J. L. - E. 1411983 s-a statuat ca ordinea juridica comunitara permite tuturor persoanelor ee se considera nedreptatite de 0

diseriminare, rezultata din acte normative, sa 0 invoce efectiv In litigiile de pe rolul tribunalelor na(ionale.

Art.23 alin. (2) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului prevede In mod expres ca "to(i oamenii, Tara nici 0 discriminare, au dreptul la un salariu ega I pentru munca egala". Carta sociala europeana revizuita (ratificata de Romania prin Legea nr. 74/1999) instituie necesitatea adoptarii (de catre state Ie care au acceptat ART.4 referitor la 0 salarizare echitabila) masurile necesare In vederea garantarii unei salarizarii echitabile, care sa \ina cont inclusiv de dreptul la 0 salal'izare egala pentl'u munca de valoal'e egala. In mod similar, Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale ~i culturale (adoptat In 1966 ~i ratificat de Romania prin Decretul nl'. 21211974) contine dispozi(ii relative la nediscriminare, inclusiv dreptul la un salariu echitabil ~i la 0

remunerare egaJii pentru 0 muncii de valoare egala. Cum aceste prevederi interna\ionale au prioritate In raport cu lntreaga legisla(ie

romana (conform mt.20 alin.1 In Constitu(ie), instan(a a apreciat ca, In conditiile In care munca desTa~urata de reclamanta este identica, la fel ~i pregatirea profesionala, cu aceea a membrilor aceleia~i categorii profesionale, diferen(a de remunerare nu este justificata, exclusiv pe considerentul datei la care s-a obtinut titlul ~tiin\ific de doctor.

In ceea ce prive~te deciziile Curlii Constitu(ionale nr.818-820103.07.2008, Tribunalul a retinut canu impieteaza cu nimic solu(ionarea prezentului litigiu. Prin aceste decizii Curtea Constitu(ionala a constatat ca prevederile alt. 1 , art.2 alin. (3) ~i art.27 alin. (1) din Ordonan(a Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea ~i sanc(ional'ea tuturor formelor de discriminare, republicata, sunt neconstitu(ionale, In masura In care din

5

acestea se desprinde inlelesul ca instanlele judeciHore~ti au competenla sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii, ~i sa Ie inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative.

In spela nu sunt incidente doar prevederile O.G. 137/2000, ci ~i cele ale Constituliei ROiTIllniei ~i Codul Muncii. Astfel potrivit art.l6 din Constitulie, cetalenii sunt egali in fala legii ~i autoritalilor publice, rara privilegii ~i rara discriminari, iar potrivit art.21, orice persoana se poate adresa justiliei pentru apararea drepturilor, a libertalilor ~i a intereselor sale legitime; nici 0 lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.

Ali.S din Codul Muncii interzice discriminarea, prevazand ca in cadrul relaliilor de munca funclioneaza principiul egalitalii de tratament fata de tOli salarialii ~i angajatorii, orice discriminare directa sau indirecta fiind interzisa. Prevederi asemanatoare sunt cuprinse ~i in Protocolul 12 la Convenlia Europeana a Drepturilor Omului, art.14 din Convenlia Europeana a Drepturilor Omului, art.2S alin. (I) din Declaralia Universala a Drepturilor Omului, art.26 din Pactul internalional cu privire la drepturile civile ~i politice.

In jurisprudenla C.C.J.E., cauza Von D. Kamann c. M. NordS.- E. 14/83, s-a statuat ca ordinea juridica comunitara permite tuturor persoanelor care se considera nedreptalite de 0 discriminare rezultata din acte normative sa 0 in voce efectiv in litigiile de pe rolul tribunalelor nalionale.

Principiul egalitalii in fala legii prevazut de art.16 alin.1 din Constitulie ~i al discriminarii prevazut de art.S alin.1 din Codul Muncii nu inseamna uniformitate, fiind admise solulii legislative diferite pentru situalii diferite, justificate obiectiv. Curtea Constitulionala a mai stabilit ca legiuitorul este in drept sa instituie anumite sporuri la indemnizaliile ~i salariile de baza, pe care Ie poate diferenlia in functie de categoriile de personal carora Ii se acorda. In acela~i sens, C.J.C.E. a statuat principiul egalitalii ca unul din principiile generale ale dreptului comunitar. In sfera dreptului comunitar, principiul egalitalii exclude ca situaliile comparabile sa tie tratate diferit ~i situaliile diferite sa fie tratate similar, cu exceplia cazului in care tratamentul este justificat obiectiv.

Impotriva acestei hotarari au declarat apel in term en legal apelanlii piirali Universitatea Politehnica Bucure~ti, Ministerul Educatiei Nationale ~i Cercetarii Stiintifice ~i Statui Roman prin Ministerul Finantelor Publice criticand sentinta pentru nelegalitate ~i netemeinicie.

Prin motivele de apel, apelanta Universitatea Politehnica Bucure~ti a aratat ca incepiind cu data de 01.01.20 I 0, toate prevederile legale privitoare la acordarea sporului pentru titlul ~tiinlific de doctor au fost abrogate prin Legea salarizarii unitare nr. 330/2009. In conformitate cu art.6 al O.U.G. nr.1I2010 privind unele masuri de reincadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar ~i stabilirea salariilor acestora, in cazul in care drepturile salariale determinate in conformitate cu Legea cadru 330/2009 sunt mai mici decM cele stabilite prin legi sau hotarari ale guvernului fala de luna decembrie 2009 se acorda 0 suma compensatorie cu caracter tranzitoriu care sa acopere diferenla, in masura in care persoana i~i desra~oara activitatea in acelea~i condilii. In anul 20 II, personalului care la data de 31 decembrie 2009 beneficia de sporul pentru titlul ~tiinlific de doctor i s-a menlinut suma aferenta acestui spor in compensalie tranzitorie conform prevederilor Legii 285/20 I 0 ~i a Legii nr.63/20 II.

Prin abrogarea prevederilor legislative privitoare la acordarea sporului pentru titlul ~tiinliflc de doctor, persoanele care au oblinut acest titlu dupii intrarea in vigoare a Legii

6

284/20 I 0 nu mai au baza legislativa In virtutea careia sa primeasca sporul de 15% ce face obiectul acestei cauze.

Privitor la discriminarea invocata In suslinerea aqiunii, apelanta a Invederat cii Legea nr. 324/2006 define~te discriminarea ca tiind: "orice deosebire, exciudere, restrictie sau preferinla, pe baza de rasa, nalionalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apat1enenla la 0 categorie defavorizata, precum ~i orice - alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, Inlaturarea recunoa~terii, folosinlei sau exercitarii, In condilii de egalitate, a drepturilor omului ~i a libertalilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, In domeniul politic, economic, social ~i cultural sau In orice alte domenii ale vielii publice."

In cauza, prin cere rea de chemare In judecata dedusa judecalii instanlei fondului, reciamanlii au solicitat, potrivit propriilor suslineri, ca instanla de judecata sa constatate caracterul discriminatoriu al dispoziliilor art.8 din Anexa 5 Legea 63/20 II ~i acordarea catre acesta a drepturilor reprezentiind sporul de doctorat de 15% anterior menlionat, cu titlu de despagubiri pentru discriminare, susliniind ca aceste dispozilii nu au 0 justificare obiectiva ~i rezonabila ~i sunt discriminatorii prin prisma prevederilor Constituliei Romaniei ~i a Codului Muncii, potrivit carora "toli oamenii, Tara nici 0 discriminare, au dreptulla salariu egal pentru munca egala".

Pe cale de consecinla, In mod nelegal, reciamantii, au solicitat instantei fondului sa constate neconstitutionalitatea prevederilor unui act normativ ~i sa acorde dreptul prevazut de norma juridica, unoI' persoane ce nu se Inscriu In ipoteza normei juridice (respectiv aceea de a fi beneficiar al titlului ~tiintific de doctor), deci implicit au solicitat "lnlocuirea (unoI' norme juridice) cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse In acte normative neavute In vedere de legiuitor la adoptarea actelor nonnative considerate discriminatorii.

Privitor la aceasta, prin deciziile C1Il1ii Constitutionale nr.818-82112008, obligatorii pentru in stante potrivit art.l47 alA din Constitutie, s-a constat ca "prevederile art. I, at1.2 alin.3 ~i art.27 alin. L din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea ~i sanctionarea tuturor fonnelor de discriminare, republicata, sunt neconstitutionale, In masura In care din acestea se desprinde Intelesul ca instantele judecatore~ti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii, ~i sa Ie Inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse In alte acte normative".

In ceea ce prive~te sustinerea instantei de fond ca legiuitorul are dreptul de a modi fica, suspenda, sau anula sporuri, indemnizatii ... functie de categoriile de personal cu respectarea principiului egalitatii, invocilnd ca exemplu Hotariirea 671/20.11.2013 a Consiliului National pentru combaterea discriminarii, a subliniat instantei de judecata ca aceasta hotariire nu este pronuntata Intr-o cauza similara ~i nu are legatura cu obiectul cauze!.

Chiar daca se va admite sustinerea instanlei de fond In ceea ce prive~te discriminarea, a solicitat sa se aiba In vedere faptul ca, reclamanlii au dreptul In acest proces, sa suslina nerespectarea legislaliei muncii de catre Universitatea Politehnica Bucure~ti prin neaplicarea corecta a legislatiei salarizarii (ceea ce nu este cazul) fapt ce ar fi putut duce la discriminarea lor In raport cu ceilalti angajati ~i nicidecum daca at1icolele de lege sunt sau nu constitutionale sau discriminatoare.

Diferenta de tratament dintre salariati nu a fost cauzata de catre angajator ci eventual de catre prevederile legale In materie, poate chiar de neconcordanta dintre

7

legislalia de pan a In anul 20 I 0 cu cea de dupa 01.01.20 I 0 neconcordanta care nu poate fi rezolvata In acest pl'Oces ~i pentru care instanla nu are calitate.

Cauza Oriha contra Romaniei, invocata In dispozitivul hotararilor atacate de catre instanla de fond a consideratm ca are legatura cu speta acestui dosar, fiind yorba de aplicarea In mod discriminatoriu a impozitului pe venit unui fost salariat al Ministerului de Interne In raport cu ceilalli salariali, In condiliile In care scutirea de impozit era prevazuta de aceea~i lege sub incidenla careia intrau tOli salarialii.

In cazul acestui dosar, sporul de 15% ce a fost considerat a nu fi fost acordat reclamanlilor, nu a mai fost intl'Odus In legislalia de dupa 01.01.20 I 0 a~a cum reiese din cele relatate mai sus cat ~i din toata legislalia invocata.

In suslinerea celor menlionate mai sus, a solicitat instanlei de judecata sa lina seam a ~i de Oecizia nr.89/2014 cat ~i a Oeciziei nr. 594/05.06.2012 prin care Curtea Constitulionala a respins exceplia de neconstitulionalitate a dispoziliilor 311.8 din cap. I al anexei 5 la Legea nr.63/20 II, invocat de recIamanli a dispoziliilor alin.6 ~i art.48 alin.1 pct.7 din Legea nr 330/2009 a art. 6 alin I din OUG nr. 112010 precum ~i ale art.! alin.5 din Legea 285/20 I 0 ceea ce demonstreaza rara echivoc ca, cererea de chemare In judecata este nefondata ~i lipsita de temei legal ~i implicit hotararile atacate prin acest Ape!.

Considera nefondata hotararea instanlei de fond de a disjunge dosarul nI'.l 16821/3/20 15 In 38 (treizeci ~i opt) de dosare identice care au aceea~i cerere de chemare In judecata cu acela~i obiect ~i In care toli reclamanlii sunt reprezentali In dosarul inilial de Uniunea Sindicatelor Cadrelor Oidactice din Universitatea Politehnica Bucure~ti prin avocat ~i care, to ate au primit hotarari ale instanlei de fond cu solulii identice.

In ceea ce prive~te solutia instanlei de fond prin care Universitatea Politehnica Bucure~ti a fost obligata sa acorde recIamanlilor despagubiri materiale actualizate cu indicele de inflalie Incepand cu data depunerii diplomei de catre ace~tia, a subliniat instanlei de ape I ca nu exista prevedere legislativa In acest sens ~i In acest caz sumele ce ar trebui acordate nu sunt prevazute In buget, deci Universitatea ca institulie publica nu poate elibera aceste sume rara un Ordin al Ministerului de finanle ~i/sau al Ministerului Educaliei ~i cercetarii ~tiinlifice.

Prin motivele de apel, apelantul parat Ministerul Educatiei Nationale ~i

Cercetiirii l;itiintifice a aratat ca instanla de fond nu a analizat modalitatea de plata a acestui spor cu raportare la calitatea de angajat a reclamantului ~i a Ministerului Educaliei Nalionale ~i Cercetarii ~tiinlifice, rapOllat la aceasta calitate a reclamantului.

Ministerului Educaliei Nalionale ~i Cercetarii ~tiinlifice nu a avut calitate pl'Ocesual pas iva In aceasta cauza, deoarece Intre Ministerul Educaliei Nalionale ~i

Cercetarii ~tiinlifice ~i cadrele didactice nu exista nici un fel de raportlll'i juridice de munca, cu atat mai mult nu exista nici obligalii din partea acestuia cu privire la plata salariilor acestora.

Prin definilie, rapOllurile juridice de munca au caracter intuituu personae ~i

presupun existenla numai a doua parli contractante spre deosebire de raportlll'ile juridice civile ~i cele comerciale.

Calitatea de angajator, a~a cum este definita aceasta nOliune la art. 10 ~i art. 14 din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii, republicata, cu modificarile ~i completarile ulterioare, o are numai universitatea, conform 311. 293 ~i urm. din Legea educaliei nalionale nr. 1/20 II, cu modificarile ~i completarile ulterioare.

Potrivit art. 121 din Legea educaliei nalionale nr. 1/2011, cu modificarile ~i

completarile ulterioare ~i In conformitate cu prevederile Legii nr. 90/200 I privind

8

organizarea ~i functionarea Guvernului Romaniei ~i a ministerelor, cu modificiirile ~i completarile ulterioare, Ministerul Educa(iei Na(ionale in calitate de organ de specialitate al administra(iei publice centrale are funqii publice specifice care implicii exerci(iul autoritii(ii de stat ~i functii de conducere, indrumare ~i control,

in niciun caz Ministerul nu are calitate de angajator fa(a de rec\aman(i, conform principiului specialita(ii capacita(ii de folosin(a, nu poate incheia contracte individuale de munca cu personalul didactic de predare, nu are competen(a de a recalcula salarii ~i implicit nici de a plati salarii,

in ipoteza admiterii unei astfel de cereri de chemare in judecata, Ministerul Educa(iei Na(ionale ~i Cercetarii Stiin(ifice nefiind angajatorul reclaman(ilor nu poate calcula ~i pliiti aceste sporuri, 0 asemenea obliga(ie este imposibil de executa!.

A precizat ca, in domeniul bugetar, procedura privind formarea, administrarea, angajarea ~i utilizarea fondurilor publice sunt supuse normelor de drept public, astfel incat in acest domeniu nu se pot realiza negocieri,

Potrivit art. 14 din Legea nr. 500/2002 privind tinan(ele publice, cu modificarile ~i completarile ulterioare "nici 0 cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetele prevazute la art. I (2) ~i nici angajata ~i efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala."

in al doilea rand Ministerul Educa(iei Na(ionale nu este ordonator de credite pentru finan(area inva(amantului universitar de stat.

Potrivit art. 222 ~i urm. Din Legea educa(iei nationale nr. 1/2011, cu modificarile ~i completarile ulterioare, toate resursele de finantare ale universitatilor de stat sunt venituri proprii, iar sumele alocate din bugetul Ministerului Educatiei Nationale sunt alocate pe baza de contract institutional pentru finan(area de baza, pentru fondul de burse ~i proteqie socialii a studentilor, pentru fondul de dezvoltare institulionalii, precum ~i pentru tinan(area de obiective de investi(ii ~i contract complementar pentru finanlarea reparatiilor capitale, a dotarilor ~i a altor cheltuieli de investitii, precum ~i subventii pentru cazare ~i masa.

Toate aceste venituri sunt utilizate de institutiile de inva(iimant superior, in conditiile autonomiei universitare, in vederea realizarii obiectivelor care Ie revin in cadrul politicii statului din domeniul invatiimantului ~i cercetarii ~tiintifice universitare, iar rectorii universitatilor de stat sunt direct responsabili de alocarea resurselor institutiei, priori tar spre depaJlamentele ~i structurile cele mai performante.

Avand in vedere prevederile legale invocate mai sus, a men(ionat cii, in ipoteza admiterii unei astfel de cereri de chemare in judecatii, Ministerul Educatiei Nationale nefiind angajatorul reclamantului nu poate calcula ~i pliHi aceste daune interese moratorii, o asemenea obliga(ie fiind imposibil de executa!.

A precizat cii, in domeniul bugetar, procedura privind formarea, administrarea, angajarea ~i utilizarea fond uri lor publice sunt supuse normelor de drept public, astfel incat in acest domeniu nu se pot realiza negocieri.

Potrivit art. 14 din Legea nr. 500/2002 privind finan(ele publice, cu modificarile ~i completarile ulterioare "nici 0 cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetele prevazute la art. I (2) ~i nici angajata ~i efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuialii."

Avand in vedere atributiile Ministerului Educa(iei Nationale care nu are calitatea de ordonator de credite pentru institutiile de invatiimant superior ~i nici angajator al personalului didactic, a reiterat exceptia lipsei calitii(ii procesual pasive a Ministerului Educatiei nation ale ~i Cercetarii Stiintifice.

9

De asemenea, aCliunea este inadmisibila raportat la prevederile art. 8 din Ancxa 5 la Legea nr. 63/20 II privind lncadrarea ~i salarizarea In anul 20 II a personalului didactic ~i didactic auxiliar din lnvalamant, cu modificarile ~i completarile ulterioare.

In conformitate cu aceste prevederi legale, beneficiarii compensaliei tranzitorii -spor pentru titlul ~tiinlific de doctor, sunt doar persoanele care la data de 31 deeembrie 2009 beneficiau de acest spor. Or, din motivarea cererii de chemare In judecata a rezultat faptul ca reclamantele au oblinut titlul ~tiinlific de doctor In anul 2012, prin urmare, solicitarea reclamantelor nu se lnscrie In condiliile legale.

Prin motivele de apel, apelantul parat Statui Roman prin Ministerul Fin3ntelor Publice a instanla de fond a omis sa se pronunle asupra excepliilor invocate prin lntampinare de paratul Statui Roman prin Ministerul Finanlelor Publiee, respectiv exceplia lipsei calitalii procesuale pasive, exceplia prematuritalii ~i exceplia inadmisibilitalii.

Procedand In acest mod, apeiantul considera ca instanla de fond a lnealcat obligalia stabilita de alt. 425 alin. (I) lit. b din Cod proc. civ. aeeea de a demonstra In scris de ce s-a ajuns la solulia data, obligalie esenliala, a carei lncalcare este sanclionata cu nulitatea hotararii conform art. 174 ~i 175 din C. proc. civ.

Neanalizarea excepliilor invocate In cauzii lmpiedica exercitarea controlului judiciar, punand instanla de apel In imposibilitate de a putea analiza justelea soluliei adoptate In lntregul sau, astfel incat, prin aceasta, paratul Statui Roman prin Ministerul Finanlelor Publice ar suferi 0 vatamare care nu se poate inlatura decat prin anularea hotararii.

Totodata, analiza excepliilor invocate de catre Statui Roman prin Ministerul Finanlelor Publice ~i admiterea uneia dintre acestea, ar fi obligat instanla sa respinga pretenliile reclamantului In raport (contradictoriu) eu institulia apelanta, pe de 0 parte, iar omisiunea de a pune 0 exceplie In dezbaterea contradictorie a parlilor ~i apoi de a 0

soluliona motivat, echivaleazii eu lncalcarea de catre instanlii a dreptului la apiirare fiindca, procedand astfel, I-a privat deopotriva de posibilitatea de a 0 susline ~i, respeetiv de a 0 combate, pe de alta.

Sub aspectul inadmisibilitalii cererii de chemare In judecata forl11ulatii de reclal11ant, apeiantul lnvedereaza ca, intrucat prevederile art.5 din OUG nr.2712006 ee reglementau salarizarea ~i alte drepturi ale judeeiitorilor, procurorilor ~i altor categorii de personal din sistemul justiliei judecatorii au fost abrogate, prin art.48 din Legea cadru nr. 330 din 5 noiel11brie 2009 privind salarizarea unitara a personalului plat it din fond uri publice, iar acest spor nu a l11ai fost prevazut nici prin Legea nr. 284/20 I 0 privind salarizarea In anul 20 II a personalului platit din fonduri pub lice, prin capiitul de eerere, privind constatarea existenlei discriminarii lntre reclamant, In calitate de delinator al titlului ~tiinlific de doctor ~i alte persoane deliniitoare ale aceluia~i titlu reclamantul solicitii practic instanlei judecatore~ti sa se substituie puterii legislative prin modifiearea cadrului legislativ In sensul dorit de acesta.

De altfel, acest fapt a fost deja stabilit ~i prin Decizia nr. 594 din 5 iunie 2012 referitoare la exceplia de neconstitulionalitate a dispoziliilor art. 30 alin. (6) ~i art. 48 alin. (I) pct. 7 din Legea-eadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, ale art. 6 alin. (I) din Ordonanja de urgenja a Guvernului nr. 1/2010 privind unele l11iisuri de relneadrare In funclii a unor categorii de personal din sectorul bugetar ~i stabilirea salariilor acestora, preCUl11 ~i ale art. I alin. (5) din Legea nr. 285/20 I 0 privind salarizarea in anul 20 II a personalului platit din fonduri publice, prin care Curtea Constitulionalii a constatat ca "sporurile, prel11iile ~i alte stimulente acordate

10

demnitarilor ~i altor salariati prin acte normative reprezinta drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate ~i garantate de Constitutie.

in decizia Curtii Constitutionale se retine faptul ca, "diferentierea indemnizatiilor ~i a salariilor de baza pentru demnitari ~i alti salariati din sectorul bugetar este optiunea libera a legiuitorului, tinand seama de importanta ~i complexitatea diferitelor functii. Legiuitorul este in drept, totodata, sa instituie anumite sporuri la indemnizatiile ~i salariile de baza, premii period ice ~i alte stimulente, pe care Ie poate diferentia in functie de categoriile de personal carora Ii se acorda, . poate modilica In diferite perioade de timp, Ie poate suspenda sau chiar anula.

Or, In cauza de fata, Curtea constata ca sporulln discutie a fost eliminat lncepiind cu data de I ianuarie 20 I O. Faptul ca sumele de bani aferente sporului au fost mentinute In continuare sub forma unei sume compensatorii cu caracter tranzitoriu pentru persoanele care 11 ave au In plata la data de 31 decembrie 2009 nu vizeaza existenta sau inexistenta sporului, ci reprezinta 0 masura tranzitorie pan a la intrarea In vigoare, In totalitate, a prevederilor Legii-cadru nr. 284/20 I 0 privind salarizarea unitara a personalului platit din fond uri publice, publicata In Monitorul Olicial al Romiiniei, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 20 I 0, lege In care nu se regase~te acest spor.

Prin urmare, este de competenta legiuitorului eliminarea sau, contra, acordarea drepturilor sal aria Ie suplimentare, Tara relevanta constitutionala, astfellncat abrogarea art. 48 alin. (I) pct. 7 din Legea-cadru nr.330/2009 nu este discriminatorie ~i nu afecteaza dreptul constitutional la salariu.

Potrivit art. 7 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009, realizarea trecerii la noul sistem de salarizare reglementat se efectueaza in mod etapizat, astfellncat In perioada de implementare a legii nicio persoana sa IllI lnregistreze 0 diminuare a salariului brut de care beneliciaza potrivit reglementarilor anterioare. De aceea, art. 30 alin. (6) din lege a prevazut ca, pentru persoanele ale carol' sporuri cu caracter permanent acordate In luna decembrie 2009 nu se mai regasesc In anexele la lege ~i nu au fost incluse In indemnizatiile lunare de incadrare, sumele corespunzatoare acestor sporuri vor li avute In vedere In legile anuale de salarizare, pana la acoperirea integrala a acestora. ar, a11. I alin. (5) din Legea nr. 285/20 I 0, criticata In prezenta cauza, nu face altceva decat sa integreze aceste sporuri, care In cursul anului 20 I 0 au fost acordate sub forma de sume compensatorii Cll caracter tranzitoriu, In indemnizatia lunara de lncadrare, Tara ca acordarea lor sa conduca la cre~teri salariale, altele decat cele prevazute de lege. Astfel, calculul celorlalte sporuri la indemnizatia lunara de lncadrare se va face Tara a lua in considerare suma compensatorie cu caracter tranzitoriu mentionata mai sus.

Nu in ultimul rand se retine de catre Curtea Constitutionala faptul ca, "a accepta sustinerea autorului exceptiei ar echivala cu subrogarea Curtii Constitutionale In sfera de competenta a legiuitorului ~i cu acordarea sporului in cauza, incalciind astfel art. 2 alin. (3) din Legea nr. 4711992. ( ... ) or, Curtea nu este competenta sa complineasca un atare text legislativ, intrucat, astfel cum s-a aratat mai sus, ar lncalca sfera de competenta a Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a tarii."

Apelantul solicita a se avea in vedere Decizia nr.838 pronuntata In ~edinta din data de 27 mai 2009, prin care Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatea judecatoreasca, reprezentata de inalta CUl1e Casatie ~i Justitie, pe de 0 parte ~i Parlamentul Romiiniei ~i Guvernul Romaniei, pe de alta parte, cerere fonnulata de Pre~edintele Romaniei In temeiul art. 146 lit. e) din Constitutie.

11

Astfel, cu unanimitate de voturi, "Curtea Constitutionala a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutional a intre autoritatea judecatoreasca. pe de 0 parte, ~i Parlamentul Romaniei ~i Guvernul Romaniei. pe de alta parte.

[n exercitarea atributiilor prevazute de att. 126 alin. 3 din Constitutie. [nalta Curte de Casalie ~i Justilie are competenta de a asigura interpretarea ~i aplicarea unitara a legii de catre toate instanlele judecatore~ti. cu respectarea principiului fundamental al separaliei ~i echilibrului puterilor. consacrat de alt. I alin. 4 din Constitulia Romaniei inalta Curte de Casatie ~i Justilie nu poate sa instituie. sa modifice sau sa abroge norme juridice cu putere de lege ori sa efectueze controlul de constitulionalitate al acestora".

Prin urmare, in lumina Deciziei nr.838 din data de 27 mai 2009 precum ~i a Deciziei nr.594 din 5 iunie 2012, pronunlate de Curtea Constitulionala, este evident faptul ca, a se da curs de catre instanla solicitarii reclamantului echivaleaza cu incalcarea unuia din principii Ie de funqionare ale statului de drept, respect iva principiului separaliei ~i

echilibrului puterilor in stat, astfel incat, solicitam admiterea excepliei inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata ~i respingerea acesteia. ca atare.

Sub aspectul lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice apelantul invedereaza ca StatuI Roman prin Ministerul Finanlelor Publice nu are calitate procesuala pasiva, nici in rapOlt de art.3 alin.( I) lit.c din HG nr.344 din 30 aprilie 2014 privind organizarea ~i funqionarea Ministerului Muncii, Familiei, Proteqiei Sociale ~i Persoanelor Varstnice, precum ~i pentru modificarea unor acte normative, in conformitate cu care, in vederea realizarii rolului sau, Ministerul Muncii, Familiei ~i Protecliei Sociale indepline~te funclia de reprezentare, respectiv "reprezinta Guvernul in .relaliile cu institutiile ~i organismele, organizatiile ~i asocialiile interne, europene ~i internationale din domeniile sale de activitate, promovand interesul national;"

Art.223 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil stabile~te faptul ca, "in raporturile civile in care se prezinta nemijlocit, in nume propriu, ca titular de drepturi ~i

obligalii, statuI participa prin Ministerul Finanlelor Publice, afara de cazul in care legea stabile~te un alt organ in acest sens."

Totodata, potrivit art.l, alin.1 din H.G. nr.34/2009 privind organizarea ~i

funqionarea Ministerului Finantelor Publice "Ministerul Finanlelor Publice se organizeaza ~i funqioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, care aplica strategia ~i Programul de guvernare in domeniul finanlelor publice" .

Or, pretenliile reclamantului constau in drepturi, care IllI pot Ii platite decat de catre angajator, iar chemarea in judecata a Statu lui Roman prin Ministerului Finanlelor Publice, in calitate de reprezentant al Statului Roman e nejustificata, avand in vedere ca reclamantul nu a avut ~i nu are raporturi de munciilserviciu incheiate cu Ministerul Finantelor Publice, pentru a ne Ii putut raporta la drepturi ~i obligatii izvorate din acestea, sau din alte rapolturi obligationale.

Prin urmare, reclamantul nefiind vreun moment salariat al Ministerului Finanlelor Publice, in cauza nu se realizeaza identitatea impusa de legea procesuala civila, intre parte a care poate fi obligata in raportullitigios ~i cea care detine calitatea de parat.

Aceea~i idee rezulta ~i din Decizia nr. 1012011 (publicata in Monitorul Oficial nr. 786/4.11.2011) prin care ina Ita Curte de Casalie ~i Justitie a admis recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casalie ~i Justitie. Astfel, prin respectiva decizie s-a relinut ca, "intre instituliile publice parate chemate in judecata pentru plata drepturilor de natura salariala ori a ajutoarelor linanciare ~i Ministerul Finanlelor Publice exista rapOlturi juridice de drept administrativ, care iau

12

na~tere In virtutea obligaliilor legale reciproce ~i specifice ce Ie revin In procesul bugetar, iar lntre Ministerul Finan\elor Publice ~i instituliile respective nu exista nicio obligalie de garan\ie sau de despagubire In cazul neexecutarii de catre 0 institu\ia publica a obliga\iei ce Ii incumba fie In baza raportului juridic de munca, fie In baza dispozi\iilor Legii nr. 315/2006."

inalta CUlte de Casalie ~i Justitie a constatat deci ca, de~i lntre institutiile publice pan He ~i Ministerul Finantelor Publice exista raporturi juridice de drept administrativ, nu exista 0 obliga\ie de garantie. Drept urmare, cu atat mai pu\in poate subzista obliga\ia de garantie lntre angajatul unei institulii publice finan\ate de la bugetul de stat ~i Ministerul Finantelor Publ ice, lntre cele doua subiecte neexistand niciun raport juridic.

Drept unnare, lntre reclamant ~i Ministerul Finan\elor Publice nu exista niciun fel de raporturi juridice ~i implicit, niciun fel de drepturi ~i obliga\ii reciproce.

Mai mult decat atat, trebuie avuta In vedere procedura bugetara reglementata de Legea nr.500/2002 privind finantele publice, respectiv faptul ca, decizia finala privind continutul bugetului, nu apar\ine Ministerului Finantelor Pub lice.

In considerarea acestei dispozi\ii legale, art.5 lit.e) din H.G. nr. 34/2009 privind organizarea ~i func\ionarea Ministerului Finantelor Publice prevede ca "In lndeplinirea atributiilor sale, Ministerul Finan\elor Publice este autorizat sa refuze cererile de finan\are de la bugetul de stat, de suplimentare ~i de virare a creditelor bugetare, In cazurile In care acestea nulndeplinesc conditiile legale sau se abat de la reglementarile In vigoare"

De asemenea, potrivit dispozi\iilor art.6 din Legea nr.500/2002, "Iegile bugetare anuale pot fi modificate In cursul exercitiului bugetar prin legi de rectificare, elaborate cel mai tarziu pana la data de 30 noiembrie. Legilor de rectificare Ii se vor aplica acelea~i proceduri ca ~i legilor bugetare anuale initiale, cu exceptia termenelor din calendarul bugetar."

Din coroborarea dispozi\iilor legale invocate mai sus, rezulta ca responsabilitatea Ministcrului Finan\clor Publice prive~te numai faza de proiect bugetar.

Totodata, solicita sa se aiba In vedere faptul ca, Ministerul Finan\elor Publice nu are lncheiate niciun fel de raporturi juridice, sau de alta natura obligationala, nici cu reclamantul ~i nici cu para\ii Universitatea Politehnica din Bucure~ti ~i Ministerul Educatiei Nationale care ar fi fost de natura sa justifice calitatea de parat a Statului Roman prin Ministerului Finantelor Publice.

Ministerul Finantelor Publice nu este ~i nu a fost ordonator de credite pentru reclamant. Ministerul Finan\elor Publice raspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, respectand procedura reglementata de Legea nr. 500/2002 privind finan\ele publice.

Pe de alta parte, neacordarea de catre ordonatorii principali de credite, care, potrivit legii, elaboreaza propriile lor bugete, a acestor drepturi bane~ti, nu poate atrage raspunderea Statului Roman prin Ministerul Finan\elor Publice.

Ministerul Finantelor Publice are atributii In elaborarea bugetului de stat, In functie de propunerile tuturor ordonatorilor principali de credite, de necesitatile estimate pentru anul respectiv ~i In principal, tinand cont de priorita\ile stabilite de Guvern.

Ciit prive~te criticile formulate pe fondul pretentiilor, apelantul lnvedereaza ca printr-o opinie juridica de specialitate, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a mentionat ca, "pentru a ne situa In domeniul de aplicare al art. 2, alin. I deosebirea, excluderea, restrictia sau preferinta trebuie sa aiba la baza unul din criteriile prevazute de catre art. 2 alin. 1 (din O.G. nr. 137/2000 - n.n.), ~i trebuie sa se refere la persoane atlate In situatii comparabile dar care sunt tratate In mod diferit datorita

13

apartenenlei lor la una din categoriile prevazute in textul de lege menlionat anterior. ... pentru a ne gasi in situalia unei fapte de discriminare trebuie sa avem doua situalii comparabile la care tratamentul aplicat sa fi fost diferit, avand la baza apartenenla la una din categoriile (criteriile) prevazute de lege.

Subsecvent, tratamentul diferenliat trebuie sa urmareasca sau sa aiba ca efect restrangerea ori inlaturarea recunoa~terii, folosinlei sau exercitarii, in condilii de egalitate, a drepturilor omului ~i a libertalilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul public, economic, social ~i cultural sau in orice alte domenii ale vielii publice."

" ... condilia criteriului ca mobil determinant trebuie interpretata in sensul existenlei ca element care este concretizat, materializat ~i care constituie cauza actului sau faptului discriminatoriu, ~i care, in situalia inexistentei, nu ar detennina savar~irea discriminarii. Astfel, natura discriminarii, sub aspectul ei constitutiv, decurge tocmai din faptul ca diferenla de tratament este determinata de existenta unui criteriu, ceea ce presupune 0 legatura de cauzalitate intre tratamentul diferit imputat ~i criteriul invocat in situatia persoanei care se considera discriminata."

Or, in cauza de fata, reclamantul nu a indicat in concret criteriul de discriminare, care ar fi stat la baza diferenlierii sesizate.

Pe de alta pat1e, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statu at ca politica salariala a personalului bugetar este atributul exclusiv al Statului, cuantumul drepturilor de natura salariala fiind indisolubil legat de nivelul resurselor bugetului din care acestea se achita, iar statui prin legislativul sau, dispune de 0 larga latitudine prin prisma Conventiei de a stabili politica economica ~i social a a tarii (Hotararea din 21.02.1986 pronuntata in cauza James ~i altii Impotriva Marii Britanii).

De asemenea, cu privire la "speranta legitima" s-a retinut de catre Curtea Europeana ca reprezentand un bun, In sensul primei reguli a art. I din Protocolul nr.1 la Conventie, in special atunci cand in favoarea particularilor a fost recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca dreptul la 0 creanta suficient de bine determinata impotriva statului pentru a fi exigibila (I-Iotararea din 15 iunie 2010, pronunlata in cauza M contra Romaniei), sau atunci cand cauza frecventelor modificari legislative, special prin interventia Guvernului prin ordonante succesive, s-a cautat sa . se contracareze masurile legislative, dispuse de Pari ament, cu privire la anumite politici ale statului (I-Iotanlrea nr.7 din 21 iulie 2005 pronuntata in cauza S ~i altii impotriva Romaniei, I-Iotararea din 01.12.2005 pronuntata in cauza P impotriva Romaniei, Hotararea din 20.07.2006 pronuntata in cauza Radu impotriva Romaniei).

Prin urmare, 0 creanta cum este cea privind un drept salarial, poate reprezenta un bun, numai in masura in care are 0 baza suficienta in dreptul intern. Or, in condiliile in care in dreptul intern au fost abrogate dispoziliile legale care reglementau acordarea sporului de 15% din indemnizalia de incadrare bruta lunara, ca uflnare a delinerii titlului ~tiinlitic de doctor, sumele solicitate de reclamant, nu reprezinta un bun in sensul art. I din Protocolul adilional nr.1 la Convenlie, 0 astfel de creanla neavand 0 baza suficienta in dreptul intern.

Apelantul parat Statui Roman prin Ministerul Finantelor Publice a formulat intampinare fata de cererea de apel formulata de Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehnica Bucure~ti prin care a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

Apelantul parat Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehnica Bucure~ti a formulat intampinare fala de cererile de apel formulate de apelantii parali Ministerul Educaliei ~i Cercetarii ~tiinlifice ~i Ministerul Finantelor Publice prin care a solicitat respingerea acestora ca nefondate.

14

Analizand apelurile declarate potrivit art.477 Cod procedura civila, in raport de actele ~i lucrarile dosarului, Curtea retine urmlitoarele:

Ciit prive~te apelul declarat de panltul Statui Roman prin Ministerul Finan\elor Publice, structurat pe trei critici principale: nepronun\area de catre instan\a de fond asupra excep\iilor invocate ~i in consecin\a incalcarea dreptului contradictorialita\ii, dreptului la aparare ~i dreptului oralita\ii, reiterarea excep\iilor lipsei calita\ii procesuale pasive ~i

excep\iei inadmisibilita\ii, precum ~i critici privind netemeinicia ac(iunii. Sunt Intemeiate criticile formulate de catre apelantul panlt Ministerul Finan\elor

Publice sub aspectul nepronun\arii asupra excep\iilor formulate, insa aceasta omisiune a instan\ei de fond va fi suplinita in cadrul solu\ionarii apelului, aspect permis de prevederile art. 476 Cod procedura civila. Chiar daca s-a produs par\ii apelante 0

vatamare prin incalcarea principiului contradictorialita\ii, Curtea reline ca aceasta nu este de natura a conduce la nulitatea hotararii instantei de fond, in condi\iile in care beneficiaza de 0 noua judecata in calea de atac, In cadrul careia se reiau toate aspectele invocate in fa\a instan\ei de fond, sub conditia antamarii lor In fala instan\ei de control judiciar.

Cat prive~te exceptia lipsei calitatii procesuale pasive reiterata in cadrul cererii de apel, Curtea retine ca primeaza fa\a de excep\ia inadmisibilitatii actiunii, motiv pentru care va fi analizata cu prioritate.

Potrivit obiectului actiunii ~i avand in vedere argumentele, in fapt ~i In drept, pe care aceasta se fundamenteaza, Curtea apreciaza ca cererea de chemare in judecata a paratului Ministerul Finan\elor Publice are un caracter accesoriu. Practic, prin introducerea acestui parat in proces, se urmarqte obligarea acestuia la alocarea ciitre ordonatorii secundari, sau dupa caz, te11iari de credite a fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale solicitate. Prin urmare, pmtea reclamanta are in vedere raporturile care subzista intre parata ~ unitatea de invatamant, ca ordonator final de credite ~i

Ministerul Finan\elor, ca ordonator principal de credite. Insa aceste raport nu are caracterul unui raport obligational, respectiv, calitatea de

ordonator principal de credite a Ministerului Finan\elor Publice nu presupune existen\a obligatiei implicite a acestuia de a aloca fondurile necesare catre ordonatorii secundariite11iari de credite, in sarcina carora sau instituit obligatii de plata, sau dupa caz, de alocare, a unor drepturi salariale. Cu alte cuvinte, atribu\iile Ministerului Finan\elor Publice In domeniul finan\elor publice nu cuprind 0 obliga\ie de garan\ie sau de despagubire, astfel ca lntre acest parat ~i institu\ia bugetara parata nu exista un raport juridic obliga\ional.

Intre institu\ia publica parata chemate In judecata pentru plata drepturilor de natura salariala ~i Ministerul Finan\elor Publice exista raporturi juridice de drept administrativ, care iau na~tere In virtutea obliga\iilor legale reciproce ~i specifice ce Ie revin In procesul bugetar, iar intre Ministerul Finantelor Publice ~i institu\ia respectiva nu exista nicio obligatie de garan\ie sau de despagubire In cazul neexecutarii de catre 0

institu\ie publica a obligatiei ce Ii incumba fie In baza raportului juridic de munca, fie In baza dispozi\iilor legii.

Este adevarat ca, In cadrul procesului bugetar, Ministerul Finantelor Publice repartizeaza ordonatorilor principali de credite sumele alocate acestora prin bugetul de stat, lndeplinind un rol de administrator al acestui buget, dar nu are atribu\ia de a vira acestora aile sume decat cele prevazute In legea bugetului de stat ~i cu respectarea acesteia.

Proeedura legala de executare de catre institu\iile publice a obligatiilor stabilite prin titluri executorii este reglementata de Ordonan\a Guvernului nr. 22/2002, eu

15

modificiirile ~i completiirile ulterioare, in cadrul ciireia ordonatorii principali de credite au obligalia de diligenlii de a efectua demersurile legale in vederea asiguriirii in bugetele proprii ~i ale instituliilor din subordine a creditelor bugetare necesare efectuiirii plalii sumelor stabilite prin titluri executorii, iar Ministerul Finanlelor Publice are rolul de a riispunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum ~i de a elabora proiectele de rectificare a acestor bugete, rol care se realizeazii prin atribuliile previizute de art. 19 lit. a), g), h) ~i i) din Legea nr. 500/2002, cu modificarile ~i completarile ulterioare, respectiv de art. 3 alin. (I) pct. 68, 11 ~i 13 din Hotararea Guvernului nr. 34/2009, cu modificiirile ~i completiirile ulterioare.

In plus, art. 3 din Ordonanla Guvernului nr. 22/2002, cu modificarile ~i completiirile ulterioare, dispune in sensu I di, in situalia in care instituliile publice nu i~i indeplinesc obligalia de platii in tennenul previizut de alt. 2 din ordonanlii, creditorul va putea recurge la procedura executiirii silite in conformitate cu dispoziliile Codului de procedura civilii ~i ale altor dispozilii legale aplicabile in materie.

In mod corelativ, obligaliei de diligenlii ce revine instituliilor publice in temeiul ~i in executarea dispozi\iilor Ordonanlei Guvernului nr. 22/2002, cu modificiirile ~i completiirile ulterioare, Ministerul Finanlelor Publice are obligalia de a efectua demersurile administrative necesare in vederea rectificiirii bugetului de stat.

Chiar in ipoteza in care ordonatorul de credite ~i-ar indeplini atribuliile ce ii revin in sensu I formuliirii de propuneri de cuprindere in bugetul propriu a sumelor necesare plii\ii obligaliilor stabilite prin titluri executorii, iar Ministerul Finan\elor Pub lice, la randul sau, ar intocmi ~i ar transmite spre aprobare propuneri de rectificare a bugetului de stat, dreptul de decizie aparline legislativului.

In sensu I expus s-a pronun\at ~i Inalta Curte de Casa\ie ~i Justilie, care prin Decizia nr. IOdin 19 septembrie 20 II a admis recursurile in interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe langii Ina Ita CUlte de Casalie ~i Justilie ~i de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Suceava ~i a stabilit cii: In aplicarea dispoziliilor art. 60 din Codul de procedurii civila raportat la art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finan\ele publice, cu modificiirile ~i completiirile ulterioare, ~i art. 14 din Ordonan\a Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaliilor de plata ale institu\iilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificarile ~i completarile ulterioare, cererea de chemare in garanlie a Ministerului Finanlelor Publice formulatii de catre institu\iile publice angajatoare sau ordonatorii de credite cu privire la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar ori la ajutorul financiar prevazut in favoarea cadrelor didactice titulare ~i/sau suplinitoare calilicate din invalamantul preuniversitar de Legea nr. 315/2006 privind stimularea achizilionarii de carli sau de programe educalionale pe suport electronic, necesare imbunatii\irii calitiilii activitii\ii didactice, in invii\iimantul preuniversitar, nu indepline~te cerin\ele previizute de textul de lege".

Potrivit dispozi\iilor art. 517 alinA din Codul de procedurii civila decizia pronunlatii in solu\ionarea unui recurs in interesul legii este obligatorie pentru instanlele de judecatii.

Chiar dacii aceastii decizie privqte cererea de chemare in garan\ie, care are un caracter incidental, Curtea opineazii cii electele acesteia pot fi extinse ~i in cazul cererilor accesorii, respectiv in situaliile in care Ministerul Finan\elor Publice este chemat in judecatii ca parat, tocmai datoritii finalitiilii similare pe care 0 au cele doua tipuri de cerert.

A vand in vedere considerentele expuse anterior, Curtea apreciazii cii nu mai e necesarii analizarea celorlalte critici subsumate pretenliilor formulate ~i admise in parte de ditre instanla de fond.

16

Cit prive~te apelul declarat de catre apelantul Ministerul Educaliei Nalionale ~i Cercetarii $tiinlifice privind lipsa calitalii procesuale pasive, Curtea reline cii In spela trebuie avut In vedere specificul raporturilor juridice de muncii ~i calitatea parlilor In aceste raporturi. in acest sens, potrivit art. 267 din Codul muncii, "pot fi parli In conflictele de munca: a) salarialii, precum ~i orice alta persoana titulara a unui drept sau a unei obligalii In temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de munca; b) angajatorii - persoane fizice ~i/sau persoane juridice -, agenlii de munca temporara, utilizatorii, precum ~i orice alta persoana care beneficiaza de 0 munca desfii~urata In condiliile prezentului cod; c) sindicatele ~i patronatele; d) alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocalie In temeiul legilor speciale sau al Codului de procedura civila."

Or, Ministerul Educaliei nu se poate Incadra In niciuna din aceste categorii. intre reclamant ~i acest panlt nu exista raporturi juridice de munca, ministerul neavand calitatea de angajator, dar nici pe cea de ordonator principal de credite pentru drepturile salariale pretinse de reclamante, fond uri Ie necesare acoperirii drepturi lor salariale ale persoanelor ce lucreaza In Invalamantul preuniversitar tiind asigurate din bugetele locale ale unitalilor administrativ teritoriale pe a caror raza l~i desfii~oara activitatea, astfellncat se constata ca nu exista identitate Intre acest parat ~i debitorul obligatiei In rapOliul juridic dedus judecatii.

Sub acest aspect, ClIliea retine ~i prevederile art. 104 din Legea nr. 1/20 II, In baza carora plata drepturilor salariale ale persoanelor din unita\ile ~colare se asigura din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata, prin bugetele locale.

in confonnitate cu aceste dispozi(ii, alocarea fond uri lor pentru finan\area de baza a unita\ii de Inva\amiint se face pe baza unei formule de finan\are aprobate prin ordin al ministrului educaliei, cercetarii, tineretului ~i spOliului care ia In considerare costul standard per e1ev/pre~colar, numarul de elevi/pre~colari din unitatea de Invalamant, precum ~i factorii de corec\ie dependenli de densitatea de elevi In zona, severitatea dezavantajelor, de limba de predare ~i alIi factori. Finanlarea de baza aprobata anual prin legea bugetului de stat se repartizeaza pe comune, ora~e, municipii ~i sectoare ale municipiului Bucure~ti de ciitre direcliile generale ale finan\elor publice judelene, respectiv a municipiului Bucure~ti, cu asistenla tehnica de specialitate a inspectoratelor ~colare judelene, respectiv a Inspectoratului $colar al Municipiului Bucure~ti.

Finanlarea de baza ~i finanlarea complementara se realizeaza pe baza contractu lui de management administrativ-financiar incheiat intre directorul unitalii de Invalamiint preuniversitar ~i primarul localitiiliilprimarul de sector in a careilcarui raza teritoriala se afla unitatea de Invalamant, respectiv cu pre~edintele consiliului jude\ean/primarul de sector, In cazul ~colilor speciale (art. 106).

in acela~i sens, ~i art. 13 alin. I din OUG nr. 32/200 I, cu modificarile ~i completarile ulterioare, dispune ca tinanlarea instituliilor de invalamant preuniversitar de stat, inclusiv cheltuielile de personal incluse in finanlarea de baza, se asigura din bugetele locale ale unitalilor administrativ-teritoriale pe a caror razii i~i desfii~oara activitatea.

Normele metodologice privind finanlarea invalamantului preuniversitar de stat, aprobate prin HG nr. 538/200 I reitereaza ideea potrivit careia cheltuielile invaliimiintului preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unitalilor administrativ-teritoriale, precum ~i obligalia autoritalilor administraliei publice locale ~i judelene, consiliile locale ~i primm'ii alqi, de a dispune masurile necesare pentru ca finanlarea acestor cheltuieli sa se efectueze potrivit prevederilor OUG nr. 32/200 I, legilor anuale ale bugetului de stat ~i principiilor inscrise In Legea nr. 1/2011.

17

Potrivit art. 110 alin. I, bugetul de venituri ~i cheltuieli se intocme~te anual, de catre fiecare unitate de invalamant preuniversitar, conform normelor metodologice de finanlare a inviilamantului preuniversitar elaborate de Ministerul Educaliei Nationale ~i

Cercetarii Stiinlilice, se aproba ~i se executa conform legii. in textul art. III sunt prevazute expres ce cheltuieli aferente unitatilor de invalamant preuniversitar se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Educatiei Nalionale ~i Cercetarii Stiintilice, in care nu sunt cuprinse insa cheltuielile cu salariile cadrelor didactice intrucat se regasesc in art. 104 alin. 2 lit. a din lege, mai sus expuse.

Pentru aceste motive, Cuttea constata ca apelantul-parat Ministerul Educatiei Nalionale ~i Cercetarii Stiintifice nu are calitate procesuala pasiva in cauza, unnand ca pe acest aspect sa fie reformata sentinta apelata, intruciit instanta de fond a Tacut 0 gre~ita aplicare a dispozitiilor legale.

Cat prive~te apelul declarat de pariita Universitatea Politehnica Bucure~ti cu privire la modul de solulionare a obiectului dedus judecalii, in rapolt de prevederile legale incidente, Curtea reline urmatoarele:

Intimatul Ta~ca Gabriel Dan, in numele careia Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehnica Bucure~ti a promovat prezenta aqiune, a devenit titulara diplomei de doctor in domeniul inginerie industrial a in baza Ordinului Ministrului Educaliei, Cercetarii, Tineretului si Sportului nI'.3639/27.03.20 12 (fila 15 dosarul de fond).

Urmare a oblinerii titlului de doctor, drepturile salariale cuvenite intimatului reclamant, in calitate de ~ef lucrari universitar al Universitiilii Politehnica, au ramas nemodificate. Mai exact, intimatul nu a putut beneficia de sp~nt! de 15% din salariul de baza prevazut de art.50 alin.IO din Legea nl'.12811997 privind Statutul personalului didactic pentru personalul didactic ce oblinea titlul ~tiinlific de doctor, intruciH dispoziliile art.50 alin.1 0 din Legea nl'. I 2811 997 au fost abrogate odata cu adoptarea de catre legiuitor a unor noi reglementari salariale aplicabile personalului pliitit din fondurile publice, printre care Legea nI'.330/2009, ~i noua lege de incadrare ~i salarizare in anul 2011 a personalului didactic ~i didactic auxiliar din invatiimant, respectiv Legea nr.63/20 II.

Potrivit art. I alin. (2) din Legea nl'. 330/2009, drepturile salariale ale personalului platit din fondurile publice sunt exclusiv cele prevazute in prezenta lege, dispozilia fiind reluata ~i in art. I alin. (2) din Legea-cadru nl'. 284/20 I O. Prin aceasta dispozitie, legea-cadru de salarizare a consacrat caracterul exclusiv al drepturilor salariale prevazute de acest act normativ ~i de actele normative anuale de salarizare.

Conform art. 30 alin. (6) din Legea nl'. 330/2009, daca sporul cu caracter permanent nu se mai regase~te in anexele la prezenta lege ~i nu a fost inclus in salariul de baziilindemnizatia lunara de incadrare, in aceasta categorie fiind ~i situatia sporului de doctorat, suma corespunziitoare acestui spor va fi avuta in vedere in legile anuale de salarizare, pan a la acoperirea integralii a acestuia. Aceasta norma este edictata in aplicarea inten\iei legiuitorului de a oferi 0 perioada tranzitorie intre cele doua sisteme de salarizare prin implementarea treptata, etapizata a dispoziliilor legii-cadru de salarizare, opliune exprimata in con\inutul art. 7 din Legea nl'. 330/2009, reluata ~i in art. 7 alin. (I) din Legea-cadru nl'. 284/20 I 0, conform careia "Aplicarea prevederilor prezentei legi se realizeaza etapizat, prin modificarea succesiva, dupa caz, a salariilor de baza, soldelor funqiilor de bazalsalariilor func\iilor de baza ~i a indemniza\iilor lunare de incadrare, prin legi speciale anuale de aplicare".

in baza art. 4 alin. (I) ~i art. 6 alin. (I) din OUG nl'. 1/2010 (actul normativ de salarizare pentru anul 2010), incepand cu luna ianuarie 2010, intregul personal din

18

sectorul bugetar va fi relncadrat corespunzator tran~elor de vechime In munca ~i pe func(iile corespunziHoare categoriei, gradului ~i treptei profesionale avute la 31 decembrie 2009, iar, In cazulln care drepturile salariale astfel determinate sunt mai mici decat cele stabilite prin legi sau hotarari ale Guvernului pentru funclia respect iva pentru luna decembrie 2009, se acorda 0 suma compensatorie cu caracter tranzitoriu care sa acoperc diferenla, In masura In care persoana l~i desTa~oara activitatea In acelea~i

condilii. Aceasta suma se include In salariul de baza, soldalsalariul funcliei de baza sau indemnizalia lunara de Incadrare, dupa caz, dar nu este luata In calcul la detenninarea altor drepturi de natura salariala care se stabilesc In func(ie de acestea.

Potrivit art. I alin. (5) din Legea nl'. 285/20 I 0, sporurile stabilite prin legi sau hotarari ale Guvernului necuprinse In Legea-cadru nl'. 330/2009 ~i care au fost acordate In anul 20 I 0 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, dupa caz, ca sporuri la data relncadrarii se introduc In salariul de baza, In indemnizalia de Incadrare bruta lunara, respectiv In solda/salariul de func(ie, Tara ca prin acordarea lor sa conduca la cre~teri salariale, altele decat cele prevazute de prezenta lege.

Aceea~i dispozilie de principiu este prevazuta In art. 8 din anexa nl'. 5 a Legii nl'. 63/20 II, lege speciala de salarizare anuala pentru cadrele didactice, In sensul ca "persoanele care la data de 31 decembrie 2009 beneficiau de un spor pentru titlul ~tiintific de doctor beneficiazii de 0 compensatie tranzitorie calculata prin aplicarea procentului de 15% la salariul de baza [ ... ]".

Prin art. I pct. 6 din Legea nr. 71/2015 de aprobare a OUG nl'. 83/2014 a fost completat art. 5, clarificandu-se conceptul de "nivel de salarizare In plata pentru func(ii similare", dupa cum unneaza: "Prin nivel de salarizare In plata pentru func(ii similare se intelege acela~i cuantum al salariului de baza cu cel al salarialilor avand aceea~i funclie, In care au fost incluse, dupa data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de incadrare, precum ~i sume1e aferente sporurilor de care au beneficiat Inainte de aceasta data, daca salariatul angajat, numit sau promovat indepline~te acelea~i condilii de studii -medii, superioare, postuniversitare, doctorale -, de vechime ~i i~i desTa~oara activitatea In acelea~i condilii, specifice locului de muncii la data angajarii sau promovarii."

Fala de dispoziliile legale menlionate anterior, sporul salarial de 15% acordat pentru delinatorul titlului ~tiinlific de doctor (sporul de doctorat), nu s-a mai regasit, ca atare, In legile-cadru de salarizare nr. 330/2009 ~i nl'. 284/2010, acesta nemaifiind acordat la incadrarea/relncadrarea personalului, potrivit noilor legi de salarizare.

Este de observat ca normele de drept afinnate anterior au Tacut obiectul unui recurs In interesullegii solutionat prin decizia nl'. 21/2016 pronuntata de lnalta Clllte de Casatie ~i Justitie ~i publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nl'. 1002 din 13 decembrie 2016. S-a statu at prin aceasta decizie ca in interpretarea ~i aplicarea dispozitiilor alt. 30 alin. (6) ~i art. 48 alin. (I) pct. 7 din Legea nl'. 330/2009, alt. 4 alin. (I), art. 6 alin. (I) din OUG nl'. 1/20 I 0, art. I alin. (5) din Legea 01'. 285/20 I 0 ~i art. 8 din anexa nl'. 5 a Legii nl'. 63/2011, au dreptul la sume compensatorii persoanele care au dobandit titlul de doctor dupa intrarea in vigoare a Legii nl'. 330/2009.

Cele dezlegate in drept, obligatorii pentru instante in temeiul art. 3307 din Codul de procedura civila, au fost argumentate astfel:

"Sporul de doctorat a supravieluit prin introducerea lui In salariul de baza, conform art. 6 alin. (I) din OUG nl'. 1/2010, acest tratament juridic fiind continuat de legile anuale de salarizare ... Legiuitorul nu a operat 0 abrogare veritabila ~i efectiva, ci a instituit 0 natura juridica noua pentru suma ce recompenseaza angajatul care i~i

perfec(ioneaza pregatirea profesionala prin oblinerea titlului ~tiinlific de doctol'. Prin includerea acestei sume in salariul de baza, rezulta ca un drept salarial secundar devine

19

parte a salariului, ca drept fundamental, recunoscut ~i apiirat de lege. Altfel spus, dreptul a supravieluit, chiar dacii a cunoscut 0 evolutie In planul reglementiirii ~i a dobandit 0

noua denumire: "sumii compensatorie", fiind inclus In salariul de bazii. Dispozitiile art. 5 alin. (I') ~i alin. (12) din Legea nr. 7112015 ~i ale art. 19' din Legea nr. 193/2016 au confirmat, ulterior, aceastii interpretare.

Prin legile anuale de salarizare, aceste sume compensatorii ar fi trebuit incluse In salariul de bazii, indiferent de data dobandirii titlului ~tiintific de doctor ... Existenta mai multor acte normative, adoptate succesiv lntr-un interval scurt de timp, In baza ciirora s-a intentionat salarizarea unicii a bugetarilor nu poate constitui un temei legal pentru instituirea unui tratament diferentiat ~i pentru nesocotirea principiului egalitatii de tratament fata de toti salariati i ~i care presupune platii egalii pentru muncii de valoare egalii. Criteriul temporal sau acela al unoI' reglementiiri dilerite nu poate justifica diferenle de salarizare intre persoane care exercitii aceea~i functie ~i care au aceea~i pregiitire profesionalii.

Prin urmare, nu poate fi acceptatii 0 situatie defavorabilii in ceea ce prive~te

personalul care, lncepand cu anul 20 II, lndepline~te conditiile necesare pentru a-i fi inclusii in salariu suma compensatorie de 15% din salariul de bazii, comparativ cu personalul care, In anul anterior, era astfel salarizat.

Reglementarea propusii de Legea nr. 330/2009, dar ~i cea previizutii de Legea­cadru nr. 284/20 I 0 ~i Legea nr. 285/20 lOa urmiirit un sistem unital' de salarizare, aparitia acestor acte normative fiind 0 consecintii a abrogiirii unoI' legi speciale de salarizare, existente In diferitele domenii ale sistemului bugetar. Desigur cii legiuitorul poate interveni cu modificiiri In politica salarialii, din raliuni economice, financiare, dar nu poate face acest lucru dedit dacii reglementeazii criterii uniforme ~i 0 metodologie de calcul exactii pentru ipoteze de fapt identice.

A vand In vedere prevederile art. 2 din Legea nr. 285/20 I 0 ~i art. I pct. I referitor la al in. (5') al art. I din Legea nr. 71/2015 rezultii cii nu existii niciun argument legal care siijustifice diferentele salariale dintre persoane care desfii~oarii aceea~i activitate in cadrul aceleia~i institutii. Salariile se stabilesc pe categorii de functii ~i pe niveluri de pregiitire profesionalii, iar nu In considerarea unoI' persoane privite ut singuli ~i care sunt, In mod lntampliitor, contemporane edictiirii unui act normativ.

Potrivit jurisprudenlei constante a instantei de contencios constitutional, precum ~i a celei a Curlii Europene a Drepturilor Omului, principiul egalitiitii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situalii care, in functie de scopul urmiirit, nu sunt diferite, iar un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice In mod rational ~i obiectiv.

A~adar, celor care au obtinut titlul de doctor dupii 12 decembrie 2009 ~i panii la aparitia Legii nr. 71/2015 nu lise acordii un spor de 15%, ci Ii se stabile~te un salariu de bazii care include "sume compensatorii" calculate conform metodei indicate la art. 8 din anexa nl'. V a Legii 111'. 63/20 II, doar a~a putandu-se asigura respectarea principiului lnscris in art. 3 lit. c) ~i d) din Legea nr. 330/2009. Situatiile tranzitorii nu lnsemnii inciilcarea legii ~i nu pot justifica diferente salariale importante perpetuate de la I ianuarie 2010 panii la 9 aprilie 2015".

Fala de cele dezlegate in drept de Ina Ita Curte de Casalie ~i Justilie ~i argumentele expuse, Curtea considerii cii nu mai poate avea In vedere interpretarea contrarii sus\inutii de apelanta paratii Universitatea Politehnica Bucure~ti prin cererea de apel, chiar dacii decizia obligatorie de recurs In interesul legii a fost pronun\atii ulterior sentin\ei date de prima instan\ii, impunandu-se cu for\a obligatorie instan\ei de apel lnvestita cu aplicarea corecta a acestor norme de drept.

20

in ceea ce prive~te perioada pentru care se impune acordarea catre reciamant a despagubirilor materiale echivalente sporului de 15% din indemnizatia de incadrare brutii lunara, unnare a obtinerii titlului ~tiintific de doctor, instanta de fond a dispus obligarea apelantei parate incepand cu data de 08,05.20 12 ~i in continuare pentru viitor, prin inciuderea acestora in salariu de baza. insa, prin adeverinta nr. 81102.02.2017 (fila 179 dosar apel) emisa de apelanta angajatoare a rezultat ca reclamantul Ta~ca Gabriel Dan prime~te suma compensatorie pentru titlul ~tiintific de doctor incepiind cu data de 01.09.2016, motiv pentru care pretentiile formulate in cadrul prezentului demers urmeaza a fi limitate pana la aceasta data.

Cu privire la criticile privind obligarea apelantei parate la plata daunelor materiale reprezentand actualizarea sumelor compensatorii cu indicele de inflatie, Curtea reline ca potrivit art. 1381 alin. (3) din Codul civil dreptul la repararea prejudiciului in cazul raspunderii contractuale ii sunt aplicabile, de fa data na$terii sale. Prin urmare, in cazul executarii cu intarziere a obligatiei de plata a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligatiei, daunele-interese sub forma dobanzii legale se datoreaza, fara a se face dovada unui prejudiciu ~i Tara ca principiul repararii integrale a prejudiciului sa poata fi nesocotit.

in aceste condilii sunt incidente dispoziliile invocate ale art. 1531 alin. (I), alin. (2) teza intai ~i art. 1535 alin. (I) din Codul civil, care con sacra principiul repararii integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii de catre debitor a obligatiei, conform caruia prejudiciul cuprinde atilt pierderea efectiv suferita de creditor (damnum emergens), cat ~i beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans). Potrivit acelora~i dispozitii, in cazul in care 0 suma de bani IllI este platita la scadenta, creditorul are dreptulla daune moratorii Tara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu.

Debitorul poate fi exonerat de obligatia de a repara integral prejudiciul cauzat prin executarea cu intiirziere a creantei stabilite prin titlu executoriu daca face dovada interventiei unui caz fortuit sau a unui caz de forta majora, ceea ce in cauza supusa judecalii nu s-a probat.

Fata de aceste considerente, in mod just Tribunalul, constatand existenla faptei ilicite culpabile a pariitei debitoare, savilr~ite cu vinovatie, in sensu I dispozitiilor legale ce instituie raspunderea civila, con stand in neexecutarea obligatiei de plata a drepturilor salariale, precum ~i existenta unui prejudiciu suferit de reciamantul creditor. a stabilit cii se impune repararea integrala a acestui prejudiciu, prin acordarea actualizarii sumelor cu indicele de inflatie.

Pentru aceste motive, in temeiul arl.480 alin.2 din Codul de procedura civila, Curtea va admite apelurile, va schimba in parte sentinta apelata, in sensu I ca va respinge acliunea in contradictoriu cu paralii StatuI Roman prin Ministerul Finantelor Publice ~i

Ministerul Educatiei Nationale ~i Cercetiirii Stiinlifice ca fiind indreptata impotriva unoI' persoane fara calitate procesualii pasiva, va respinge pretenliile ulterioare datei de 31.08.2016 ca neintemeiate. Totodata va mentine restul dispozitiilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE iN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile formulate de apelantii parati Ulliversitatea Politehniea Bueure~ti, eu sediul ill sector 3, Bucure~ti, SPL. Independentei, nr. 313, Ministerul Edueatiei Natiollale ~i Cereetarii Stiintifiee, cu sediul in sector I, Bucure~ti, General Berthelot, nr. 28-30 ~i StatuI Roman prin Ministerul Finantelor Publiee, cu sediul in

21

sector 5, Bucure~ti , str. Apolodor, nr. 17, lmpolriva sentin\ei civile nr.I 2769 din dala de 07. 12.201 5, pronunlala de Tribunalul Bucure~li - Sec\ia a VIII a Conflicte de Munca ~ i

Asigurari Sociale, In dosarul nr. 37046/3/201 5, In contradictoriu cu intimala rec lamanta Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehnicii Bucure~ti In numele membrului sau de sindical Ta~ca Gab ri el Dan, cu sediul ln seclor 3, Bucure~li , la avo Dumitru lulia - str. Caloian JudelU , nr. 17, bl. B4C, sC. B, ap. 57 ~ i intimalul Consiliul National pentru Combaterea Discrirniniirii, cu sediul In sector I , Bucure~li , Piala Valter Maracineanu, nr. 1-3.

Schimba In parte sentinla apelala, In sensu I ca: Respinge aqiunea In conlradicloriu cu pan1lii Statui Roman prin Minislerul

Finanlelor Publice ~ i Ministerul Educa\i ei Na\ionale ~ i Cercetarii $tiinlifice ca fiind lndreptata lrnpotriva un or persoane lara ca litate procesuala pasiva.

Respinge pretenli i Ie ulteri oare datei de 31.08.2016 ca nelntemeiate. Menline restul di spoziliilor. Definiti va. Pronunlata In ~edinla publica azi, 0 1.03.201 7.

PRESEDINTE Alina lonela Cotorogea

TchllOfCd : MGIl7 .03.2017 Dact: MCl7cxlI 4.03 .20 17 Jud. fond: Udallgiu Razvan

~- .

22

JUDECA.TOR Mihaela Glodeanu

~-.----.-.

'tache