BIBLIOTECA NATIONALISTA
No. 12.
Cuzaliodä dupanii saia doua zi dupä detronare
RESUMAT AL UNET CONFERINTE TINUTE
LA RIMNICU-VILCII, IN FEBRUAR 1909
de N. -1 0 R G A.
V. LENIL-DE-MUNTE
Tipografia NEAMUL ROMANESC", societate cooperativa909.
-.-
,..,elEA.-
AL
ig
,..)
,r;,.4k,,t,....
i
^V
Cuza-ifotla i dupanii saia doua zi dupa detronare
RESUMAT AL UNEi CONFERINTE MUTE LA Rimmcu-viLthI,IN FEBRUAR 1909
I.
Serbdrile din Ianuar, cu prilejUl aniversdrif Uniril,scos la iveald o multime de fapte neasteptate, care
insä fireste, trebuie sh bucure pe oricihe cd doresteadevärate virtuti sä räsard in mijlocul poporulul nostru.
Aceste serbarI pe care oficialitatea nu le-a voit, careracut in ciuda oficialitatil Si cu toate cd oficia-
litatea le void doar in anume chip, ail dovedit i prin sta.-ruinta cu care publicul de pretutindeni a descoperitsi a aclamat pe adevaratil captuitorI al Uniril, pe care.deci nu se invoid s'o recunoasca ca o miscare nationaldcu caracter anonim, aü dovedit existenta unel con-stiinte romänesti, until spirit public romänesc, ceiace e inceputul unel adevdrate opinii publice i, cuopinie publicd, intr'un popor bine inzestrat cum e alnostru, se poate ajunge departe, mult mai departe decum s'ar fi ajuns fart opinie publicd, prin activitateamonotonh a politicianilor de meserie.
Serbärile din Ianuar aü dovedit insä Inca un lucru :innainte de dInsele s'ar fi crezut Ca Rominil sint unpopor nerecunoscdtor, ca eI se deosebesc chiar prinnerecunostintà fatä de toate celelalte neamurI ale Eu-ropeI,in rindul mntäiü fireste fata de neamurile apu-sene, care ail un adevdrat cult fatrt de trecut i o
):
`,/
14111
-
2ft
.
-
s'au
4 --adinch admiratie i adevArath recunostinta fata de eroitlor nationall. Mergeg orlunde in Italia, i in cel maimic centru veti gasi pomenig in chipuri °de marmura'pe ace! cari aü intemeiat Statul italian de astazi: in rindulintäiü pe cavalerescul rege, gata sä riste totul pentru,tara sa, pe Victor-Emanuel ; in al doilea rind pe Ga-ribaldi, spada fulgerätoare a revolutiei prin , care s'afaurit Statul italian, in al treilea rind pe Cavour,mintea acelei revolutii intemeietoare de un singur-Stat pentru o singurh natiune. Veti mai vedea iarasipe zidul palatelor sail caselor cu infatisare mai mo-desth tablite de marmura care amintesc trecerea prinorasul acei a cuthril personalitati hothritoare in viatapoporului italian, ori, si mai dese on, basterea In aceloras, petrecerea mai indelungath in cuprinsul lul aunor oameni can aü avut un rol de capetenie in dez-voltarea natiel italiene si culturil Cu care ea semindreste.
La nol, fie si in cel d'inthhi ora l RomAniei, _inBucuresti, ati cauta in zädar astfel de statul i astfelde tablite comemorative ; in schimb pe strada care s'arputea numi aleia statuilor in Capitala Romhniel, yetivedea un Mihal Viteazul de bronz cit puterea derecunostinta a vremurilor cind a fost comandat in strai-natate asezat intre dol innoitori al culturil noastre
intre Lazar i Eliade Rädulescu, amindol in infätisareaunor predicatorT al crezului cultural. Mai departeo uriash aglomeratie de basoreliefurl in aceste baso-reliefuri se poate vedea i chipul regelui Carol, regelenostru de astazi de chipuri alegorice, i peste carestapineste o figura ; figura lui Ion Brätianu, care poatefi privit doar in insusire simbolich, cuprinzind in elpe toti tovarhsii sal de munch, intre cari unil aü fostmai marl decit el, precum altil all putut fi mai mididecit dinsul. Inca mai departe, asezat comod intr'unscaun, ca si cum n'ar fi fost revolutionar tot asa deavintat ca i Brätianu cu gestul sail larg, sta C. A..
Rosetti i Inca mai 6epar1e un fost primar al Bucu-restilor, Meat din bronz, in proportii foarte marl,Pache Protopopescu, arata cea din urma forma a re--cunostintel nationale.
0 statuie a lui Cuza-Voclh, intemeietorul Romänier
,
_ 5 _.de astkl, o statuie a lul Kogalniceanu, teoreticianulmisca'riT de regenerare, o statuie a Mi. Alecsandri, celmai mare, mal senin poet al neamulul din vremile tre-cute, o statuie a lul Eminescu, cel mai original spirit;care a imbogaitit poesia romaneasca, chiar o statuiea lig Stefan-cel-Mare, cel mai imyairhtesc dintre Domnilnostri, ati canto in zaidar inch in BucurestI astkl.Aceastälaltä aleie de statul existd numa1 in datorianoasträ a tuturora, datorie neindeplinith si in idealul,generatiilor viitoare, ideal pe scare ele vor sti sä-1 in-deplineascd.
S'ar zice decI cä néamul nostru e un neam de ne-recunoscAtorT, ea el a uitat fapta buna Maltä in fo-losul sati. El bine, aplausele acelea unanime, cu atita.cäldura, i sinceritate, care ail rasunat pretutindenlcind s'ati pomenit numele Jul Cuza-Vodd si al lin' Ko-gälniceanu, cind chipul lor a apärut, fie si in forma
aceasta dovedeste eh poporul romänesc, dacanu oficialitatea romaneasca, poate sh dovedeasca re-munostinca lath de facatoril lul de bine.
Am venit s vä arät ca istoric si istoricil sint malscrupulok In proclamarea unel credinte privitoare laepocele, la personalitatile si la evenimentele trecutululfiindch se asteapta in chip firesc ca vorba lor säatraga mai multa raspundere,am venit srt vä arat,pe temeiul märturisirilor contimporane i, in genere,pe temeiul cunostintelor istorice ce se pot avea astkl,ca entusiasmul din timpul serbärilor Uniril, ca recu-nostinta pentru Cuza-Voda i pentru colaboratorilnu sint ràü asezate de lumea romäneasch de astkl,.ca el sint vrednicl in adevar de uriasa popularitatede care se bucura mal ales amintirea celuiDomn al Romäniel Unite.
Cad, orice ar fi zis acel cari, tot intr'o lund deFebruar, acum mai putin de 50 de aril de zile,Tästurnat printr'un miserabil complot militar al unor
naiva,
sal,
d'intdia
H.
1-ad
'
6
ofiteri uitatorl de datoria lor, oricit ar fi anUntat co-respondentul bucurestean al «Gazetel TranSilvaniellfch Sash din Brasov avearl drept sä vorbeascal in foaialor de emiscare general' cu flamure), epe stra-dele Bucurestilor militia si poporul cu cocarde i cuflamure umbla in sus si in jos», eh annaintea pala-tului, multime de oameni cu flamure i prapuri umblacu strigaltex. ramine ca singur fapt adevarat di dela inceputul pand la sfirsitul Domniel sale, scurtä inzile i bogata in fapte, cuza-Voda a fost iubit de lo-cuitoril Bucurestilor, de acest popor pe care corespon-dentil i martorit interesati II arata ca pornit de niinieimpotriva lul, eh el a fost iubit Inca din clipa cind,cu septe anl innainte de ziva chiar a Msturnärii, elintra in Bucurestl, primit cum niciodatä Domn rominnu fusese primit in acest oras, samanat cu lion si in-timpinat cu zimbete, salutat cu striatele de bucurieale tuturor, nu mai putin ale femeilor, pänä lacele mai innalte doamne din cea mat bung' societate.Dana in ultimele zile de stgpinire Cuza-Vodä a lostun om iubit.
Mai iubit chiar decit cele mai marl chipurl din tre-cutul nostru. Ce sä mai vorbim de Traian batrinul,de care nu putem spune dacä a facut bine sail räüaducindu-ne aid, dar care in mice cas a stricat ros-turile celor mai vechl locuitorl al acestui parnintcgruia, de la atita-departare de vreme, noi nu-i putemvorbi in limba noasträ, pe care el nu ar putea-o in-telege, si nu sintem in stare a-i vonbi in limbape care nu toti dintre noi o cunosc! Dar iatä, In vre-muff mai apropiate de ale noastre strdlucitul rdzboinicMihal Viteazul, cu cel citiva alai de furtunoasä aid-pinire, al lui, a disparut farä urma in ceia ce privesteamintirea poporulul ; gloria Jul nu mai incälzeste astral,pe nimeni din cel de jos ; pe cit 11 stim noi de binesi ne inspiram de isprava lui, pe atit nu-1 cunoastede loc multimea. Un altul, mal vechiti si mai maredecit Mihal, acel Stefan-cel-Mare, care nu s'a faultvinovat fatä de neamul ski prin apasarea straturilorde jos ale natiunil ; Stefan-cel-Mare e amintit doarca incepator al tuturor lucrurilor vechl. Ale luT sinttoate ruinele ; ale lui toate cimpiile de lupte ; ale lul
ca
si
si,
lut,.
toate podurile därimate si toate cetatile in ruine,dariubire poporald nu se indreapta spre dinsul. Pe Hughaceasta admiratie catre un eroti ajuns acum fabulos inamintirea neamulul, din polriva iubire se indreapthcatre Cuza-Vodd, iubire pentru dezrobirea teranilor,fart indoiala, iubire pentru innapoiarea catre natiunea teritoriulul national usurpat in larga parte de calm,gärii ; iubire, in ceia ce ne priveste pe nol, pen-tru demnitatea cu care a represintat tara, pe care ela intemeiat-o unitar si solid asa cum a ffintat pe urma.Dar in ceia ce priveste poporul, iubirea aceasta arealte explicatil i de aceste explicatil trebuie sä fie vorbainlaid :
Ni-a placut nouä totdeauna, in toate vremile, deoamenii frumosT, i Cuza-Voda a fost om frumos. _Caom frumos se infktiseaed pe scena istorica i in fru-rnuseta luT bärbäteascsä dispare. Ardelenil, Ungurenif,cari vAzut trecind prin Brasov, Oradea-Mare, siearl pomenesc, in Februar i Martie 1866, de fata luT&ming, ca si cum nu s'ar fi sävirsit de asa patinavreme un monstruos atentat impotriva situatiel salede Suveran, i acestia ail fost influentati de frumu-sEta acestef figurl. Ca orn frumos s'a ails din viatd,avind abia 53 de ani, s'a dus pe neasteptate in cursulunef cdlatorif pentru insgnatosare, de la Florenta laHeidelberg, de unde n'a mai iesit. Parch e bine cä s'adus atuncf ; un Cuza bAtrin, un Cuza tirindulf ba,trinetile pänd astazi, un Cuza impovdrat de multe de-ceptif si, cine tie, poate aplecat catre unele concesii,,un Cuza arMirit i dezgustat, sag cuprins de durereafaptelor istoriel noastre contimporane, un astfel deCuza, tr6ind 1flC cu desilusiile i nacazul luT in mij-lbcul nostru, ar strica acea splendid, figura de min-dru ostas.1 In toate timpurile placut Domnil frumosi ;
daca Bogdan, fiul lul Stefan-cel-Mare, nu s'a Uitat bineco amIndof ochil, 1-ail poreclit imediat : (corbub SiMoldovenil nu s'ail luptat bucurosT pentru dinsul; dacaPetru Schiopul, pe care Tirolesil, in mijlocul caroras'a addpostit, nu 1-ail simtit a fi schiop _niciodatd, vor-bind doar de greutatea lul in a merge &Mare, daca
7
greci
1-ati
ni-ati
,
f =Kin
8 ---
decl Petru Schiopu alignia putin cu piciorul, indatäi s'a alipit calificativul acesta de batjocurd, si in totcursul Domniel sale lumea a primit cu cea mai marebucurie domnisorl liner)" i frumosl, veniti. cu Cazacid dincolo de Nistru.
Frumos trebuia sä fie cel Domn al Principa-telor-unite. Toatd lumea a pretuit aceastä frumuseta,nu e deci de mirare deed i el, om find, i nicI-odatä nu a avut pretentia sä fie sfint, ca detractorillul, in privinta sfinteniel carora se pot manifesta oare-care reserve , s'a läsat ispitit de vraja a doI ochlfrumosT, dol ochl frumosl vesnic aceiasl, pe cari nui-a schimbat decl, cum schimbd altil, cari ail ajuns peurmä niste asa de aspri criticl al acestel singure gre-sell a caracterulul
Ceia ce pläcea la Cuza-Vodd nu era Inca numal frumuseta, chiar i frumuseta energica ce sede bin,until barbat ; placea cavalerismul : un cavalerismcare se vddeste in figura sa ca si in toate gesturile,cuvintele sale. Amintiti-vd fata lul deschisä, luminathde dol ochl care nu cuprind nicl trufie, nici rathrnicie,nici siretenie. Amintiti-vd de cuvintdrile lul vestitacuvintare, de piidà, pe care a indireptat-o intr'o anumeclipd impotriva Mitropolitulul Moldovel Sofronie, care,constient de drepturile Bisericii sale, nu void sk in-gäduie anume mäsuri ale Guvernului impotriva elnumele DoinnuluI a fost suprimat din rughciunile pu-blice, Si atuncl Domnul, cu prilejul receptiunil de AnulNot, s'a indreptat chtre Mitropolit amintindu-1 cufranchetä crude, cä, dacä personal el nu pretinde stfie rugat Dumnezeil pentru dinsul de Mitropolit, casef al Statulul,, el are si dreptul i datoria de a im-pune aceasta In cuprinsul stgpinirii sale. Si, cum stiV,
Vod'a n'a phrasit acest punct de vedere, iar Mitropo-litul, rar Mitropolit, ca pe vremea aceia, nevoindprimeascä acest punct de vedere, s'a exilat de bunhvoie in singurdtatea unel mänästirli unde moartea 1-agäsit in curind.
d'intaiil
:\ III. ,-
sailsi
:
/4,
,
si
sail.
sd
9
Sincer sr franc in gindul si in vorba sa, necrutindpe nimenT i. pe de alth parte, nedespretuind pe ni-menT, Cuza-Voda, deprins a spune adevdrul cu curaj,a cistigat iubirea tuturor, chiar a celor cari puteag fimustrati de dinsul prin aceastä libertate cavalereascha lirnbagiului sat. Caci èl n'a crutat pe nimenT, nicichiar pe cutare tinär, mai tiriiir rector al Universitatiidin Dueuresti, cladith de dinsul, care abia intors dinStrainatate, arhitect cu reputatie mare, se invrednicise,innaintea legil cumulului i prin urmare in propor-tie mai mica decit dupd legea cumulului, de un marenumär de slujbe si care, la presintarea sa, Domnului,fu apostrofat de dinsul cu aceste cuvinte : «tu esti acelacare maninci septe chite ?» (pite, pint). Vorbele aces-tea aveati rost, se raspindiati in toate straturile so-ciale ; lumea primia in unele casuri lectil de morald,de demnitate, de patriotism, de iubire de neam, in aceaformã glumeata, primia invätäturi de intelepciune,astfel Stapinitorul avea asupra -terii o necontenità ac-.tiune indreptätoare. Generatiile urmatoare 1st' aducaminte de asemenea lucruri si de aceia II iubesc inch.pe Domnul care stia sä vorbeasca fiecaruia, nu dupdrangul säü saü folosul pe care 11 putea trage de ladinsul, ci duph mama pe care o. cheltuise, duph pri-ceperea pe care o dovedise, dupd valoarea morala aactelor sale si a persoanel sale.
IV.
A mai fost iubit Cuza-Voda pana la fanatism unfanatism care se pastreazd i pana astazi pentruvitejia ,lui. Cad a fost fara indoiala un viteaz, unuldin cei maT bunt viteji : niciodatä nu i-a pasat dedinsul, de tronul sat, de sanatatea sa, de viata i chiarde reputatia sa. Tara era totul pentru dinsu, tara pecare a intemeiat-o, pe care a stiut sä o represinte cudemnitate i pe care a putut s'o paraseasch fara Western.Astfel de viteji nu se formeazd prin niciun exemplu
nicio lecturd : el se nasc. Ferice de tara care ajungesh-i aiba in fruntea sa, caci, altfel, viteazul vegeteazafard folos pentru dinsa -intr'o situatie care-1 impie-
t
'
si
si
deca e a avea inriurirea binefächtoare asupra mer-sulul poporuluI ! Om fara frica, dar nu fard pre-vedere ; fara crutare de sine, dar nu fard grija teril,Cuza a meritat astfel pe deplin, si in aceasta privintA,recunostinta .contimporanilor sal,*ca si a celor carivenit crupa. dinsul.
Si 1-at iubit cu totil i pentru popularitatea sa. Dinvedhi vremuri, asa sintem noT deprinsl, find un neamnobil i nasciit pentru libertate, sà vorbim de-a dreptulcu stapinitoril nostri. Domnil de odinioard primian peorfcine judecail dupa obiceiul pamintului i dupa in te-lepciunea lor ceasurl intregi judecatile supusilor panala eel din urmd, cari aveaf bucurie, chiar dacii pierdeanprocesul, ca af avut judecata innaintea Mariel Sale.De sigur ca agazi lucrurile s'aii schirnbat i ce seputea atunci, nu se mai poate in zilele noastre. Pe cit e
, posibil in9d, ca sä se capete inimile Rominilor, trebuie.sa se apropie cineva de dinsil, sa trdiasca in mijlocullor, trebuie sa arate ca drag de dinsii si are increderein el. Asa a fost Alexandra ca Domn romin.Acum citeva saptämini, am avut cinstea de a Ii primitin audienta de nobila i sfinta femeie care a pastratcu mai multa credinta amintirea lui, de Maria SaDoamna Elena, i, vorbindu-mi despre popularitatea decare se bucura raposatul el sot, iml vorbia cam in cu.-.vintele acestea : Lui Cuza-Voda nu-I placea pompastrhlucirea ; se amesteca bucuros in ; de citeorl nu spus: pazeste-te, potl intimpina pe unnebun care sa traga asupra ta; de ce sh nu te ferestl ?lar el rdspundea, cu un gest care voia sa spuie : el, cemare paguba! De la inceputul liana la sfirsitul Domnielsale, a fost vazut orlunde, de oricine. S'a apropiat faratrufie si de ceI mai midi si a avut urechea deschisapentru plingerile lor. El n'a scazut prin aceasta, dari-a innältat pe el, cad oamenii se innalta 'totdeaunaprin acea superioara virtute a iubiril i recunostintelcatre eel mai marl, cari a dovedit tragere de inimasi bunatate rata de dinsil.
Iata de ce a fost iubit Cuza-Voda.
10
sag
aü
I-if
i-ain
si
14
V.
Si, atuncl, este aplecat cineva sd se intrebe ; dacA afosl iubit pentru acestea, de ce lOvitura de la 11 Fe-bruar, de ce izbinda el, de ce acea presupusa bu-curie a poporulul, de ce acea primire din partea otiriia situatiel celeI nouk de ce acea nevrednica izgonire,acel sfirsit unit al unel frumoase i marl Domn11?
Sh' intreMin intäiü pe dusmani, pe autoril miseariidin 11 Februar, pe acel cari intimpinat niclo im-potrivire i cari totusl putut stäpineaseäpatima, cintind bucuria unui triumf cistigat cu asa depatina primejdie i de putine jertfe.
lath proclamatia Guvernulul provisoriu, alcatuit din \generalul Golescu, e liberalii. mUnteni din 1859 \
nadajduise sa- ach Domn, si care nu putuse privicu multhmire suirea in Scaun a unui Moldovean carenu era socotit printre cel d'intdiii al generatielsale, din d. D. Sturdza, dn absenta lul Lascar Ca-targ[u, din nenorocitul colonel Haralambie, care si-arupt sabia de trAdAtor si a päräsit indatä rangurilearmatel, proclamatie contrasemnatà de ministrir: IonGhica, Dimitrie. Ghica, Ion Cantacuiino, P. Mavrogheni,C. A. Rosetti, acelasl Dimitrie Sturdza, si trAdatorulmaior Leca. Ea spune ea : adin nenorocire v'atI inselatin alegerea Domnulul chemat in capul natiunil ; anarhia
coruptiunea, calcarea legilor, desconsiderarea terilin lAuntru si in afark risipirea averil nationale craftprincipiile care conduceag acest Guvern vinovat». Sepomeneste de : acupa plinA a räbddrel natiunib, desoldati cari s'aü arAtat ademnl de strämosii ion, deun a patriotism la innAltimea situatiel), ba chiar, einear plates crede ? de onoare»:
Iata circulara ministrulul Ghica, din care se atlaaaclamatiunea oräsenilor Capitalel, dreptul redobinditacu entusiasticd veselie, sfirsitul suferintelor noastreacelor marl».
latá cleclaratia fAcutA de Guvern in CamerA, in
n'ati
.
Wansh-st
12
Camera aleash de Alexandru loan 1-it, in ,servila Ca-mera care-1 aplaudase de atitea on, 0 care 1-a sacri-ficat Para un tremur de induiosare, fara cel mat micsemn de *ere de rail. Dupa depunerea asa-numi-tului «act de abdicare», se arath cã Domnul, «fostulDomn "al Principatelor Unite Romine, a recunoscutin stirsit ca abdicarea sa a fost ceruth de catre na-
itiune», eh «poporul intreg al Capitalei a dorit, a cerut,a efectuat si a salutat cu entusiasm aceasta abdicare»,care «corespunde vointet natiunit, atit de des si de so-lemn exprimate».
lath competenta parere a ereiculut maior Leca,cel care, dupa marturisirea tovarasilor sal, «a spartuna din usile Palatului natiunit» si a descoperitca cine II poftia sh intre acolo la miezul noptii,pe calea hotilor ? «spectacolul ce se presinta in-naintea poporulul si a ostasilor, fie si un spectacolde iubire vinovata», care nu privia, la urma urmelor,decit pe o singura persoana, care si-a innabusit du-rerea si a iertat de mutt, ridicindu-se astfel papa. la.acea innaltime de sfintenie care o deosebeste astaztprintre toate femeile neamulut nostru. Leca declaracd : «Actul ce am facut, este un fapt istoric i villa"-torilor Ii va raminea o glorie eterna pentru devola-mentul ce an avut catre patrie», caci el doar «prin spiritde disciplint si ordine», care era eo falä a lor», zädär-nicise grozava tradare ce se pregatia i cu care erasa se faca din tara noastra o a doua Polonie. Parecä acesti oament, cari dadusera naval& la saltareleDomnulul, n'ar fi luat la dinsit toate actele lul si nule-ar fi tinut pada mai ieri, in pastrareaSturdza, afitea zed de ant, pentru ca in urma sa ajungala aceiasi parere pe care de la inceput o exprimaseironic homnul izgonit : cä pot cerceta cit vreat inhirtiile acelea fara a gäsi nici cea mat mica urma deactiune impotriva intereselor patriot si ale neamulul.
Acestea sint dect *erne lui Leca, acel Leca, atundministru de Razboin, care crezuse ca face o deosebitaplacere generalulut Chazal, ministru de Razboin alBelgieT, de uncle. era sa se aduch noul Domn Filip deFlandra (care habar n'avea de aceastä cinste si a trait
s
d-lui
/
1
'
13
si a murit faith cea mai mica parere de rail ca nu.s'a bucurat de Tronul oferit de mina conspiratorilormilitari), aratindu-i ca «armata romina II insarcineaza,a transmiteD nu stiff ce sentiment de fratie fa ta dearmata belgiana i caruia i s'a raspuns ae Chazal,.dindu-i o lectie pe care poate n'a ca « multa-melte Excelentei Sale pentru sentimentele de simpatieD,fara a se pomeni insa de acea viteaza armata romina,in numele cdreia vorbise noul ministru de Razboiii.
VI.
Sh venim acuma la presa romina din anul 1866,presa romind putin represintata din mai multe motive,si din acela ca pe atunci Evreil nu cread o opiniepitiblica in sens nationalist, ba Doamne iarta-ma
in, sens cuzist, prin foile lor, menite sa innalte peunul fara dreptate, sa scada pe aliI fard. cuviinta ;dar trebuie sa o spunem si din causa masurilor pecare Cuza-Voda le luase impotriva ziarelor. ',densebine sail rail ? Din punctul de vedere al libertatil presei,din punctul de vedere al Drepturilor Omului, fara in-.doiala o grea vinovatie ; din punctul de vedere insa albunei orientari a cetatenilor cu privire la aface rile Sta-tului, Meuse bine Cuza-Voda atunci cind pusese pie-,deci raspindiril neadevarului si calomniei pe caleacoloanelor zilnice ale ziarelor.
Astfel Moldova n'avea niciun iar afara de celiar in Muntenia, adeca in Bucuresti, era «RominulD luiC. A. Rosetti, dtismanul hotdrit al Domnuhil, impotrivacaruia intrebuinta toate mijloacele, uneltind, innainteaoricui, conspiratia militara. Era si «Trompeta Carpa-Warp a lu Boliac, care, dupa ce prim'se din partea lui,Cuza atitea daruri in mina intinsa, apucase cu aceiasimina vinduta condeiul pentru a terfeli amintirea per-sonalitatii si a Domniel binefächtorului sad.
La aceste ziare, la triumfalele lor articole de fondAura 11 Februar 1866, sa ne coborim, stapinindu-ni
-7
simtR-o,
r
^
si
,
oficial,
.
.14
un dezgust firesc pentru ca sa invatam pang unde sepoate cohort neintelegerea si miselia.
«Rominub apare din noir a doua zi dupa detro-narea Domnitorului, si, inteun articol de fond, se punesh judece toate Saptele savirSite de la 1848, revolutialui Rosetti insusi, pana la 1866 : aziva de 11/23 Iunie
. inseamna. pentru Romania ruperea din nal a lanturporsi reluarea libertatib. Erati vremurl bune atunci :innabusirea revolutiei li-a inceput emigratia ; ati luptat
(-din nog pentru «Romania, care in 1857 se ridica defi iznoavd, deli. (panda foartel.. Peste doi ani se savirsi
Unirea. Lui Rosetti nu-I placea alesul din Ianuar, pe)\ care insa tot el 11 salutase din partea Muntenilor, atunci
cind Cuza era numai Domn al Moldova iata. ce, spune cu privire la dinsul : "e Alegerea facuta la- Iasin'a fost nemerith : comitetul pigmeilor a invins co-
., mitetul uriesilon. Pigmeii,- adeca Cuza-Voda si Ka-galniceanu ; uriasil : Rosetti impreuriä cu cei mat mindecit dinsul !
Se spune, mai departe, ca noul Domn n'avea aedu-catie, cunostinte si idel». Cuza, precum se stie, secobora dintr'o "familie mare moldoveneasca, mai maredecit ramura Rosetestilor din care venia scriitorulacestor rinduri. El primise crestere invijita la Paiisunde Rosetti n'a luat diploma mai mare decit diplomalui Cuza, si, in sfirsit, a nu avea ddeb inseamna : a'berm pe terani, a secularisa averile manästiresti, area Romania si a-I asigura viata in lume. Cuza, ur-eaza Rosetti mal departe, robise Tara, si scriitorul
enumerd : a felurite r'apiri si robiri Cie tot 'felul, ce in-durase 'Dana in curs de chid ani» pana la lovitura deStat facuta, cum se stie, pentru a strivi resistentaliner Camere care nu void improf)rietarirea teranilorsi, prin urmare, existenta realä a Romaniel , care lo-vitura de Stat este pentru dinsul uciderea deplina atuturor libertatilor. De aici innainte Domnul tiran cadein_ adelirul vitiulub, «atAcind pe rind libertatea indivi-dualä, onoarea, proprietated de tot felul, averea fie-caruia in parte preempt si cea comuna, familia chiar».S'a ajuns, spune el cu groaza, culegind toate amintirilesale istOrice, la o spaima ca acea din anul o mie pentru
"
-
,
i
i
-,/
,!
I
1
15
Apuseni. Cuza aa desconsiderat natia in ochii tuturorpopoarelor i ni-a dna astfel in ajun de a fi stersi canatie din harta Europe In, care «ne meprisaD si doriasä ne distruga aspre a nu molipsi aierul prin coruptiuneanoastraD. Palatul Domnesc ajunsese patat de rusineDsi de scirbaD, un amormint al tutulor
Era firesc deci ca un numar de tineri sa se puiepe lucru : citya, din cel mai alesi prin sentimente,prin educatie prin familiile lor «convdcara pe ceimai cunoscuti dintre barbatil nostri politiciD. Era sase ajunga astfel la o grozava revolutie, tolusi «atitde sublima». Un grup de ofiterl patriotiti, i maiales foarte respectuosl de juramintul lor si de da-toria lor de ostasi, ofiterI «bravi i patriop, spune Ro-setti adica : Haralambie Leca, capitanul Cos-tescu, Vasiliu (Pilat) Lipoianu i colonelul Cretulescu.EI se hotarasc a rästurna pe Domn navalind noapteain iatacul sail ca sal constate dna are sail ba bunemoravuri in viata privata. Adevarat eh unil gäsescaceasta procedare putin potrivita cu ceia ce a fosttotdeauna simtul siffletesc deosebitor al unei armatecu traditil de onoare. Rosetti se grabeste Ins sà neasigure, «opinia acestel fol in privinta clatoriei unuimilitar se stie eh nu e cea anume admisa de ostirepermanentä i, de altminteri, unul din tinerii aceia,Blaremberg, a luat asgpra-si sä dovedeasca aceastamal limpede decit ziva «cu aceia agerime ce earacte-riza pe acest june».
lath acum i Boliac. Pentru el, H Februar inseamnäca as'a comis gdnirea
anipersoanéi providentiale care n'a
trait decit septe implinith. Cum se vede, elegantalimpeziciunea formel shit la innaltimea sentimen-
telor, de loialism,si credinta care insulietesc pe scriitor.El se grabeste sa ni spuna de ce s'a facut rastur-narea : aAlexandru Cuza, suveranul de septe ani alRomanie1D nu putea sa rämlie fard o abdicare generalä
tuturor Rominilor din Romania liberä de senti-mentul lor de cetateni, de libertate, de moralitate, depudoare. Statul cazuse cu totul intr'un idiotism».Cuza este pentru dinsul ca «viermele de zapada.D gasit
i
1nsul,
,
a
.
vitiilorn.
si
16
in cunostintele sale de istorie naturala (care ar fiavut insusirea de a ingheta orice se aproprie de dinsul ;sat chiar fabuloasa vräjitoare, Circea Siciliana, carepreface pe cel ce se apropie de dinsa in afiinte imunde»(el se grabeste de altfelgindindu-se ca lumea nu poateuita ce se intimplase cu o zi innainte, ca a fost si elprintre aceste «fiinte imunde»). «Am fost amagit1 de opotriva trebuie sa ni iertam unul altuia». Si se gra-beste, de aitminteri sä curate pe toti curtesanil des-creditati al Circeel de pacatul lor, lasind pe unul singurimpovarat cu dinsul. Acest om e Mihail Kogalniceanu,cad iata te spune Boliac despre dinsul : ministru alacestul Domn, propriu i etern, nu rämine decit numaiministrul Kogalniceanu). 0 fi spus-o in ce sens o fivrut el ; not pastram declaratia insa in sensul nostrucare este si sensul judecatil "definitive al istoriel. Da,adevaratul ministru propriu i etern» al acestulDomn a fost Mihail Kogalniceanu !
(Motorul morbului national s'a expulsat precum seexpulsa o masea stricata de mina abila a unul den-tist». S'a patruns de ofiterii unel armate, pe care Bo-liac o lauclä pentru decisiunea, spontaneitatea, va-loarea i precisiuneav in (imundul cabinet de tava-lire) pentru a se cauta Suveranul somnoros». Si cu cebucurie spune gazetarul cum acesta s'a coborit dinpat, s'a «räzimat de usa spre resistenta, pentru a fispot impinsa usa peste dinsul de fortele destepte aleconspiratilon. Cu o lipsa de cel mal elementar cava-lerism, cu o obraznicie de simbrias revoltat, in eau-tarea altel simbril de la un stäpin not, Boliac indraz-neste a pomeni de acea priveliste a iataculul domnescpe care Rosetti päruse ca voieste sä o crute cetito-rilor, declarind ca dash cortina». Acestälalt ziarist vor-beste crud despre ceia ce i se pare lul a fi rusineavietil Domnulul detronat i, ca un dontrast fata deumilinta persoanel al drill rost nu era la palat, elinfa"tiseaza actul de eroism al acelui ofiter tradatorcare si-a intins spatele pentru a se iscali pe el actulde abdicare facut gata i adus in buzunarul conspira-torilor. Ar fi pacat Ed nu citam chiar cuvintele lulBoliac : dn lipsa de masa, unul din conjurati iiplecäspetele, si se iscali pe :dinsele usurarea patrieb.
_
,
,
.
,
17
Este vorba apol de aimnul maiestos de salvarechtre Creatore)) de arogationea locotenintelul ponti-ticelui,primat al Romanieix., care «pasia cu infricosatamaiestatel,, de proclamatia Guvernulni provisoriu asor-bita cu aviditate i fericire», i, de &lath', acest omcare n'avea fanatismul, nici ingustimea de vederl a luiRosetti, se larnureste asupra ticalosiei pe care o savirsia.Faptele marl ale Domniel incheiate printr'o crimai se ivesc innaintea ochilor, acele fapte marl pe carele laudase prosa gazetarulul si le slavise versurile poe-tulul. Tichlosia in care cadea din filch si interes inaceasta clipa i se vadi intreaga i atuncidind exemplulaltora, cari, mal tirziii, din situatiuni mai innalte S invremuri care putead cuprinde o judecath cu mult maisenind , el cearch sä that o deosebire intre omul, ur-marit de blesteme in adapostul sail din Bucuresti, indrumul saig de pribeag pe acalea cea Wired de Domnilfugarl, i intre actiunea lul ca Domn. Mustrarea decuget il smulge marturisirl ca acestea care razbunape deplin bunul simt i sentimentele de dreptate de o'potrivä jignite : aCuza va ocupa singur mai multe pa-oinT istoria poporului romin decit toti ceilalti Domnice i-ag preces : el si-a dat tot bunul, i natiunea if vati recunoscatoare pentru aceasta in perpetuti)). Si elmintuie cu absurda teorie ct adupg ce se iea mieredin fagure, albina trebuieste gonna».
Ca si cum viata Jul Cuza, iubirea lul, ingaduith satneingaduita, patima lui, fie si yinovata, cä i cum a-ceaqsta singurä iubire in afarà de casnicie, ca si cumaceasta ar putea interesa pe judecatorul unui Suveran,
r si nu faptele pe care le-a savirsit ! in acest chip dejudecare, cel mai minunat rege al Franciel ar trebui sätie bunul sot, bunul pärinte, bunul frate, bunulLudovic al XV1-lea, care, impodobit cu toateblind ca un miel, simtitor ca o femeie, econom ca unnegustor, a dus totusi regalitatea francesä la peire,tara la primejdie, iar nenorocitul lui cap, nevinovat depacate ca ale Jul Cuza, pe esafod. Daca astazi am aveasa alegem intro un avicios» de felul lui Cuza i intreun barbat model in viata sa privata cum a fost Lu-dovic al XVI-lea, s'ar gäsi oare nebunul care sa preferepe cel de al doilea celul d'intaitt ? Cad doar un su-
-
in
flu,
'
48
veran nu se iea pentru el, ci se iea pentru tara ; ra-portul lul fata de dinsa e singurul raport care inte-reseazd, frith' ca pentru aceasta sä fie impiedecat mo-ralistul in dorinta, foarte fireascä, de a avea in acelasltimp un Intel* i energic suveran un om impo,dobit cu virtuti intre eel patru pareti al easel sale.
VII.
Deci acestea Sint invinuirile care s'ail adus lul Cuza-Veal. de dusmanl : Ca ar fi tradat tara, cind hirtiile
dovedit indatä monstruositatea acestel bänuiell ;cA ar fi atentat la libertatea publica, cind stim undear fi adus acea libertate publich i uncle a adus «tiranialul ; ca ar fi desonorat Palatul trhind intre zidurilelul viata. pe care i-o inghcluia i ierta cine suferia malmult de dinsa.
Acestea at fost capetele de acusare ale .contimpo-ranilor, i acestea aft fost reinnoite de cite orT a fostvorba de drepturile ce i se cuvin. E drept cä acelcare le innoiab erat bArbati de o virtute nebänuitä
monogaml de cele mai severe moravurT.
Pentru ca sä fim in masurã a judeca pe oamenlasa cum aft fost, pentru ca sä spaläm amintirea JulAlexandru Joan Lift de toate miserabilele clevetirl, saläsärn sä vorbeasca el; el in clipele acelea in bareorIcine ar fi fost stapinit .de durere, de minie, de dez-gust, de neincredere in viitorul tech care se arataseasa de neclreaptä in ceia ce priveste pe unit i asa denesimtitoare in ceia ce priveste pe altiI.
SA nu uitdm cà putine ceasurl duph detronare, Cuza-Vocla ar fi putut sä iea puterea din nob : trädase doar unsingur regitnenisi un singur grup de ofiterl ; toate cele-laltetrupe i corpul ofiteresc rämäseserà in inimh cu chi-pul lor. Un contimporan din acestI ofiterla märturisit de curind, intr'un ziar din Iasi, cà ifAcut lul Cuza propunerI formale de a se intoarce inDomnie i rhspunsul pe care el I-a dat din inchisoareasa provisorie lämureste mai mult asupra energiel
,
v
'Jul aft
;'ati
si
,
,
. '
A .
i
Domnulul
ii
t
19
iaialitäii acestui caracter, decit orice judecata a isto-ricilor 'de mai tirzia. Ca Domn, a declarat Cuza-Voda,ca represintant al autoritatii Statului si al principiu-lui de suveranitate, el ar fi fost dator sä spinzure inPiata Teatrulul pe ofiterif calcatori de credintä, siaceasta nu era aplecat sa o faca. Fara indoiald estesi acesta un punct de vedere ; un altul ar fi fost acelaCie a se intoarce Para a jertfi pe nimeni i a face dintradatorii eel mai impovarati de tradare sfetnicii saiascultatl, oarnenii cari sa-T stea in preajma i purta-torii celor mai innalte grade ale decoratiilor createde dinsul.
Na vom vorbi de actul de abdicatie ; el s'a adus luiCuza-Voda si 1-a iscalit pe spinarea acelul ofiter care aavut fericirea de a simti. cum' ase usureaza natia».
Amintind eh noul Guvern a lost pe deplin intemeiatfostul Domn cerea a nu i ase mai prelungi poprirea»,si el adauga, vorbind generalului Golescu dreptkra incunjur, fara nacaz i Cara *ere de rail, cuseninatatea deplina a cugetulul impacat, cu constiinta ii-nititk a ornului ajuns la sfirsitul fapteT sale :
(Dumneata stiT Ca principiul proclamat de Corpn-rile Statului a fost si este telul mieü, cad numai unPrincipe strain, dupa a mea *ere, poate chezasuiviitorul Romania
aSocot de prisos a mai adauga ca, precum ca PrintDomnitor al Romaniel am lucrat pururea pentru arealisa aceastä dorinta, asemenea i ca Print rominnu voiii conteni un minut de a face tot ce va atirnade la mine pentru aceasta.
«Doresc, domnule. general, dupa Imprejurarile ur-mate, a ma porni din tara cit mai degrabd.
(SA traiasca Romania h)
De acestea se interesa acum la plecare precum deacestea se interesase in eel septe ani plural de greutatimunca al Domniei sale primejduite.
Si, intr'o convorbire cu Golescu, pe care 11 chemaimpreuna cu Ion Ghica i Rosetti, voind a privi inochl pe acei cari" cutezaa sa priveasca la dinsul, el
_
_
.1
-----
ft
.
si
20
fAcu declaratia : cä eine nu va sustinea roma ordine-de lucrurT, nu poate fi decit un träddtor. intre el siintre dinsii, spunea el mai departe, a fost o singurddeosebire : «modul i alegerea momentulub.
Cu aceste cuvinte pe buze, plech el din tail, la 13-Februar seara, escortat pinä la rondul grädinii de laSosea de MiniStrii de Rdzboiii si de Interne, de colo-nelul Cornescu si de cdpitanul conjurat Costescu, decomisarul civil Anton Anion. Mai tirzia el a fost ales carepresintant in doutt rinduri, de MehedintenT, i n'a gäsitcu cale sä aduch cu persoana sa germenil de nemul-tAmire i turburare in tara. Fägäduielile pe care lefäcuse solemn la 12 si 13 Februar, aü fost astfel In-deplinite de dinsul cii sfintenie.
* *
Opinia publicä, färsa sh stie aceste lucruri, 1-a sinatit.Este bine ca aceia cari le cunosc s6.-1 dea sprijinutistoric de care ea are nevoie pentru legitimd ju-decdtile sale.
"
-
e
'
0ritEmiL)
Vel>r,..
%.41
(f)
UJ
'S,
,v
i
./
a-s1 (
