ІИѴГШІ P R O P R I E T A R : SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 23 DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCD înscrisă sub No. 163 Trib. Ilfov ABONAMENTE: autorităţi şi instituţii 1000 lei de onoare S00 particulari 220 „ REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA APARE SĂPTĂMÂNAL BUCUREŞTI I Str. Brezolanu 23-25 PREŢUL 5 LEI TELEFON 3.30.10 ANUL XLVIII • Nr. 47 SÂMBĂTA 25 Noembrie 1939 Redactor responsabil : MIHAI NICULESCU Spirit şi rásboi sau râsboiul şi turnul de fildeş > de TOMA VLADESCU Conflictul oare desparte azi continentul nostru în câteva tabere de luptă ireductibile nu se limitează numai la atacu- rile prudente de o parte şi de alta la adăpostul celor două mari linii de apărare. Dar în domeniul spiritufllui, şi cu arme tot atât de tăioase, scriitori, oameni de idei au deschis lupta lor poate cu mai multă ardoare, cu mai multă viva- citate decât au prilejul s 'o iacă, pentru moment cel puţin, soldaţii cari sau dus pe front... Şi cel dintâi care s'ar putea spune ißä a ieşit din neutralitate a fost însuş Paul Valéry. Nu publica el, în primele zile ale răsboiului chiar, un arti- col destul de ofensiv, şi în care Monsieur Teste apărea de data asta icu o adevărată armură de soldat pe care nu şi-ar fi bănuit-o ?... Acest Monseiur Teste pe care vi-1 amintiţi ..occupé des merveilles de l 'instable, de sa durée étonnante" şi care în „insula lui interioară" desigur „se prefera", — iată-1 acum eoborînd totuş în posturile de apărare, acelea fireşte cărei sunt proprii... Va fi simţit el oare că turnul său de fildeş se găseşte oricum şi el în linia de bătae a bom- bardamentului aerian ? Este un sentiment pe care nil putem explica. El n'a fost însă recunoscut totdeauna. In timpuri calme şi leneşe, când oamenii lisbutesc să uite atât de uşor şi când pacea dă ülusdia că poate fi vecinică, se compun prin reviste şi cărţi cele mai extravagante discursuri... Doctri- nari pe care-i ştim şi cari pot foarte bine să doarmă gân- dind, elaborează adevăruri universale — şi atunci, în a- ceste somnoroase spaţii, îşi face apariţia acel „elere" ideal resemnat să privească lumea din balconul turnului său de ivoriu şi, orice s'ar întâmpla, convins că misiunea îmi este să arunce peste toate tranşeele numai o ramură veştedă de măslin... Dar spiritul acesta nu e numai atât de gol şi verbal cum a putut să ni-1 arate Benda acum vre-o 10 sau 12 ani, sau cum a putut să apară în atitudinea unui Romain Rolland — au-dessus de la mêlée. Mai grav e însă că el aparţine unei Întregi ordine spiri- tuale care a dus coniusia de gândire până in zilele noastre. Ea apare ca un însângerat regret, sau poate ca un nou o r _ goiliu după accidentul spiritual, ca o a doua cădetre a o- muiui, pe care-1 semnifică al XVI-lea veac al Reformei. Unitatea spirituală a lumii fâşiată de suveranitatea nouă „a sensului propriu", oamenii se găsiau având totuş nevoe de ceeace dărâmaseră. A trăi fără transcendenţă, fără des- tin, fără un sens in care mo artea însăşi şi toate dispari- ţiile să poată ii acceptate — era un nou blestem pe care probabil nimeni nu-1 prevăzuse... Şi in acest turn Babei al liberului examen, al drepturilor naturale, şi al unor valori egale, ce cuvânt ar fi putut să spună Regula de care oamenii nu se puteau lipsi ? Figura acestei lumi e de piâns. Гаршпі o evoaeă în pagini de iiere aproape. Trebuiau găsite într'adevăr alte Religii acum — ш locul aceleea care nu mai era. Trebuia desco- perit — cu litera mare — „Adevaruil". Şi acum e timpul când se fabrică deopotrivă acest cărtu- rar care va succede lui Christ — dar care, numai atâta cât este, va rămâne trist şi orb la marginea unor lumi unde n'ar avea cum să fia primit. Uneltele ştiinţei sunt grele şi fără puteri, iar Raţiunea este lucrul vag şi infirm atunci când aroganţa o face să ' treacă în alte domenii decât ale ei. Dar cărturarul suspendat între pământ şi cer, bătând la marile porţi care nu se deschid, va refusa deopotrivă sensul reaiiului, socotind că a se abstrage din vieaţă, din ordinea naturala ii constitue nu ştim ce ascensiune într'o lume totuş în care el n'are harul şi n'ar isbuti să pătrundă. De- solat de adevărul universal pe care nu iar putea găsi, acest „clerc" ideal se ridică împotriva adevărurilor singure în care trăim — caşicând dispreţul acestora ar fi condiţia de a accede pe înaltele posiţii ideale la care aspiră! Vrând să aibă totul, el rămâne fără nimic, într'o lume care nu mai arată decât propria figură a anarhiei. „Je vendrais la France, spune Renan undeva, pour trou- ver une vérité qui fliit m a r c h e r la philosophie. Que les co- saques viennent, pourvu quill me laissent las bibliothèques, des penseurs pour commerceir, une Academie pour m'enten- ûre, la liberté de penser et de dire. Je m 'anoblirai intérieu- rement et que m'importe que la vanité s'attache au nom de France ou de Cosaques. J'entends ceci grandement et inteflleotueilement". Se poate afirma că revendicările pe care Renan ie for- mula barbarilor nu erau deloc atât de mărunte — şi nu ştim сечаг fi gândit el dacă ar fi pu tut să surprindă anumite as- pecte ale timpului nostru ! Dar în orice caz acesta este tipul de cărturar care ni s'a propus până acum — un cărturar care se retrage din vieaţă şi care ar socoti incompatibil să organizeze legile ei, să spună cel puţin adevărurile care se pot găsi, acelea care ne fac să trăim. Atitudinea scriitorilor de azi însă are toate determină- rile necesităţii! Se poate considera înmormântat anonim acest Clerc ideal care a declamat prea mult în ultimul timp. Oamenii spiritului au dat un răspuns care nu mai suportă replică. Şi e răspunsul lui Valéry mai ales care coboară în arenă, dar tocmai pentru a-şi apăra turnul lui de ivoriu unde va continua să imagineze sfârşituri perfecte şi să ad- mire imaginare valuri ale unor oceane de alte culori. Spiritul cunoaşte răsboaele lui. Ele au aceeaşi necesitate, aceleaşi adevăruri fiindcă nu fac decât să se iintegreze în marile mişcări de apărare ale corpului naţional — care cuprinde tot. Dar dacă ar putea să le vadă, n'ar fi desigur prea mulţumit călugărul delà Wittenberg, acest „om ger- man" cum numeşte Fichte pe Martin Luther — şi care e sigur că a pregătit foarte mult din stările noastre de azi... Teodorescu-Sion Portret Snuga de apoi Doamne, când sleite pleoapele îmi vei lipi Şi-adormit la sân mă vei primi, Culcă-mă pe obositul călător Lângă prundul care plânge din isvor, Leagăn ca de maic' alinător, Unde-i strunga fratelui păstor, Unde străjue podoabă pururi verde Ramul frăţior să mă desmierde, Să înspic tăcut din negrul lut, Soarele, bujor de-altar, să mai sărut Şi durut de drag să mă 'nfior. Când amurgul, lotru din senin, Trâmbe de 'ntuneric va destinde Şi va împânzi şi va cuprinde Văile, costişele cu pasul Un Şi tot plaiul şi tot raiul va fi plin de Slava mut'a stelelor şi-a lunii, Culmile, răsculmile minunii ! Şi'n biserica de aur a tăcerii, Culme din potirul mângâerii, Va purcede 'n liturghie dorul Şi păstorul cântecul durerii, Turmele adunând din şuer, Codrii legănând din fluer, Fă porunca ta pe aripile vântului Să dea svon de trâmbiţă pământului, Freamăt dulce de 'nviere tot mormântului, Să tresar şi eu din pat de ghiaţă, Şi din semnul meu de greu patmol Să desprind răpusa-mi viaţă ; Renăscut în nouă dimineaţă, Zărilor, cărărilor să dau ocol, Să mă 'narbor tot mai sus, să mă învoit, Să mă 'nramur peste lunci de Prut şi Olt; Dus afund, înlăcrimat ca mai demult, Să-mi cufund auzul beat, să mai ascult Cum străbate 'ndurerat hotarul gol Glas de frate ca un plâns domol, Viersul sfânt al codrilor, străbuna Lacrimă ce 'n taină o descântă luna, Tuturor cântărilor cununa. Şi de vrei, din nou în mila ta mă 'ngroapă Ca să dorm tihnit peste pământ şi apă Suflet potolit pe totdeauna. GEORGE MURNU Intre document şi ficţiune literară Referindu-se la elaborarea operei sale Die Leiden des Jungen Werthers, Goethe mărturiseşte că adunase în curs de doi ani „elementele" sufle- teşti ale acestei opere, fără să reu- şească a le găsi un principiu de cohe- ziune : „lipsea, adaugă Goethe, un eveniment, o fabulă, în care acestea să poată fi încorporate". Acest eve- niment eristalizator al operei a fost oferit de eestea sinuciderii lui Jeru- salem : în acest moment elaborarea lui Werther şi-a găsit unitatea şi echilibrul. Structura operelor literare este în general uniformă : creatorul exprimă indirect o confesiune spirituală prin mijlocirea unei fabule, a unei întâm- plări petrecute aevea sau inventate. Analiza critică poate despica deci în structura operei, de o parte datele sufleteşti proprii ale autorului, alcă- tuind experienţa lui de viaţă, fondul lui de gând şi simţire, iar de alta elementul oarecum accidental, fabu- latoriu, care se adaptează secundar datelor sufleteşti, prilej uindu-le ex- presia. Se poate prin urmare disocia în operă realitatea sufletească a au- torului, care e fundamentală, şi ele- mentul contingent, suportul narativ. Căci oricât ar contribui naraţiunea la expresia realităţii sufleteşti, şi ori- cât aceasta din urmă i s'ar incorpora de organic, nu putem totuş să-i a- cordăm un caracter de necesitate de aceiaş valoare cu substratul sufle- de ION BIBERI tesc al autorului : putem presupune, intr'adevăr, că aceiaş realitate de suflet ar putea fi exprimată şi prin mijlocirea unei alte „fabule", a unui alt vechicul de expresie. In aceste condiţii, ne putem întreba dacă fa- bulaţia în care se încorporează auten- ticitatea creatorului nu modifică acest fond de sensibilitate şi gândire. „Fa- bula", naraţiunea, ne apare ca un artificiu scriitoricesc, ca o convenţie tacit acceptată între scriitor şi ceti- tor, de a îmbrăca o realitate mai adâncă, pe care autorul şovăe să o exprime în substanţa ei nudă. Arti- ficiul fabulaţiei, privit subt acest un- ghiu, poate fi asemuit cu procedeul tehnic, întrebuinţat de nuveliştii de altă dată, de a încadra o povestire, precedând-o de o introducere în care eroul principal avea să evoce în faţa unei societăţi atente, peripeţii trăite şi a le da astfel o nuanţă de veridic. Toate acestea pot fi privite ca formule învechite, menite să corespundă sen- sibilităţii şi cerinţelor estetice ale unei epoci preferind expunerea di- rectă, fără artificiu şi fără diluări. Abel Hermant lua, de altminteri, cândva, o atare atitudine : „Orice ficţiune, scrie el, este o retorică, de invenţie copilărească şi săracă. Orice înjghebare aminteşte şiretlicul, min- ciuna şi pseudonimul. Aceste deghi- zări nu mai înşeală pe nimeni". Şi scriitorul adaugă : „nuditatea morală nu ne mai înspăimântă". El reclamă j£a seceratul misterelor Această ultimă, solemnă pace Pe care vocile cântând o vor, Declin făgăduit scump tuturor, La „punctus terminus'' isvor vivace, Din sine ca un rod o va desface Suprema tragere de sfânt zăvor, — Când viul soare, nelămuritor, De secerat misterele va coace... Noi, pân 'atunci, ne ştim grădini şi ogoare In umblet, — unde dureros răsar, Cu mii de ochi, enigme noui spre soare, Să feamăte prelung în vânt amar, Pân' le izbeşte un „Răspuns", ce moare Ca fulgerul, şi 'n lut se 'nalţă iar. ŞTEFAN STANESCU deci o literatură sinceră, conducând la coniesie şi esseu. (La confession dun erijam d hier. v. convoroirea lui Hermant eu Letevre in Une heure avec... .Premiere serie. p. lbU). Aşa dar : esseu, coniesiune, auto- biografie, scrisori, jurnal intim ; Rousseau, Samuel Fepys, Samt- Simon, Amiel, Gide, Aiiain, la care am putea aaauga o întreagă litera- tură, reunind pe gânditom şi artiştii care şi-au scris іѵіетошіе, şi-au lă- cut autobiografia, sau şi-au adunat scrisorile Iară altă preocupare decât de a mmănunchia тагшш şi docu- mente umane, călăuziţi de sinceri- tate, neurmarind aşezarea lor pro- prie în poziţii studiate şi mai aies, având grija de a nu modilica esenţa şi adevărul faptelor trecute. O grijă a sincerităţii şi un atare scrupul mo- ral, adâuganau-se faptului ca aceste mărturii nu sunt delormate prin pre- lucrarea necesară a rotunjim artis- tice, ne oieră în aceste opere ade- vărate fragmente de viaţa. Desigur, aceste documente nu vor putea purta pecetea unei totale obiectivităţi su- fleteşti, căci autorii lor vor ii lost adesea călăuziţi de năzuinţi subcon- ştiente, pe care nu şi le puteau des- luşi, dar în măsura in care acceptăm relativităţile omeneşti, putem privi aceste mărturii ca având chezăşii mai mari de adevăr decât literatura 'ob- ţinută prin transfigurarea şi distri- buirea după anumite concepţii este- tice a realităţii. Ne amintim cu acest prilej o scenă petrecută acum câţiva ani în camera de lucru a unui scriitor român, care ne citea un fragment de lucrare re- prezentând o scenă realmente petre- cută. In timpul lecturii scriitorul îşi arunca din când în când ochii asupra noastră spre a culege din expresia feţei mărturii asupra efectului aces- tei lecturi. Fragmentul citit nu ni se părea adevărat. Ii lipsea credibilita- tea şi naturalul. Faţa noastră a ex- primat fără îndoială acest sentiment, căci scriitorul şi-a întrerupt un mo- ment lectura, crezând necesară o explicaţie suplimentară : — Ştii, lucrurile nu s'au petrecut chiar aşa... A intervenit fireşte... vi- ziunea mea, un anumit aranjament, un fel de... cum să zic, o potriveală... într'un cuvânt creaţia... Desigur, libertatea artistului e destul de mare, dar ne întrebăm dacă prin această deformare a rea- lului el nu ne conduce la vicierea de nerecunoscut a vieţii, oferindu-ne în locul reflexului ei veridic o defor- mare fantezistă. Vom înţelege prin (Urmare în pag. ultimă) |- George Folescu George Folescu a dispărut intr'o dimineaţă dintre noi, năruind cu el un sens al artei, sfărâmând bucuria ce- lor pentru care glasul său însemna o alinare sau un drum spre marile iluzii. In terpiétante pe care acest ne- asemuwt artist le ridica din recwe înşiruiri de note, vor rămâne o аишшге cauda, aşa cum sunt aniniiidi'iue piAcen- lor spirituale ce nu se mai repeiwi. un regret v i u , u n goi in sunetul nosu'u. sunt oa- menii a caior Ѵійуа. esie cu a- tait mai scumpa, cu cat şuan ca ШОГЦІ nu pustiul sa-i uain nici un sens. »pie loiosui cui a murit uuueseuî Ua ьл mân- gâie pe cine, dmicouo, cu v o - cxia lui, аиііілюліе ca ѵишше marii adânci şi limşiute ? O mare Ыорлсааа, unue apa al- bastră surâde soarelui, unde viaţa daca este, esie caimâ şi luminoasă. O viaţă aeve, de paradis, uncie fiecare îşi trăie- şte odată cu prezentul anii trecuţi şi cei ce vor să vie. Asud simţeam muzica iui Folescu, şi eiectui ei magic mă despărţea de suferinţă, de itlciia de efemeritate, de vremelnicie. Dar însuşi crea torul acestor seninătăţi a tre- buit si dispară. Magicianul după scenă a devenit om, ca ori şi care, spre a-şi Sindura soarta. Nu^l vom mai auzi cântând, glasul lui nu va mai fi bal- sam al frământărilor noastre. Beethoven întreba pe patul de moarte: „Hummel, nu-1 aşa că am avut talent ? în- treba ca un om, care a avut un talent, dar pe care nu-1 mai are, lia un moment dat. Iată, a sosit momentul când Folescu nu mai are tatait, de ne-ar fi întrebat însă dacă l-a avut am fi ştiut ce să-l răspundem. Folescu a fost dintre cei a căror viaţă face cumplită moartea, dintre cei a căror viaţă este inadmisibili s'o ui- tăm. VICTOR POPESCU
Transcript
ІИѴГШІ P R O P R I E T A R :
SOC. A N . „ U N I V E R S U L " B U C U R E Ş T I , B R E Z O I A N U 23
DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCD înscrisă sub No. 163 Trib. Ilfov
A B O N A M E N T E :
autorităţi şi instituţii 1000 le i de onoare S00 particulari 220 „
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA APARE S Ă P T Ă M Â N A L BUCUREŞTI I Str. Brezolanu 23-25 P R E Ţ U L 5 L E I
T E L E F O N 3.30.10
A N U L X L V I I I • Nr. 47 SÂMBĂTA 25 Noembrie 1939
Redactor re sponsab i l : M I H A I N I C U L E S C U
Spirit şi rásboi sau râsboiul şi turnul de fildeş >
de TOMA VLADESCU
Conflictul oare desparte azi cont inentul nostru în câteva tabere de luptă ireductibile n u se l imitează numai la a tacurile prudente de o parte şi de alta la adăpostul celor două mari l ini i de apărare. Dar în domeniul spiritufllui, şi cu arme tot a tât de tăioase, scriitori, oameni de idei au deschis lupta lor poate cu mai m u l t ă ardoare, cu mai mul tă vivacitate decât au prilejul s'o i acă , pentru m o m e n t cel puţin, soldaţii cari s a u dus pe front... Şi cel dintâi care s'ar putea spune ißä a ieş i t din neutral i tate a fost însuş Paul Valéry. Nu publica el, în primele zile a le răsboiului chiar, u n articol destul de ofensiv, ş i î n care Monsieur Teste apărea de data asta icu o adevărată armură de soldat pe care n u ş i -ar fi bănuit-o ?... Acest Monseiur Teste pe care vi-1 aminti ţ i . .occupé des merve i l l es de l'instable, de sa d u r é e é t o n n a n t e " şi care în „insula lui interioară" desigur „se prefera", — iată-1 acum eoborînd totuş în posturile de apărare, acelea fireşte c ă r e i sunt proprii... Va fi s imţ i t el oare că turnul său de fi ldeş se găseşte oricum şi el în l inia de bătae a bombardamentului aerian ? Este un sent iment pe care n i l putem explica.
El n'a fost însă recunoscut totdeauna. In t impuri ca lme şi leneşe, c â n d oamenii lisbutesc să uite a t â t de uşor şi când pacea dă ülusdia că poate fi vecinică, se compun prin reviste ş i cărţi cele mai extravagante discursuri... Doctrinari pe care-i ş t im şi cari pot foarte bine să doarmă gândind, elaborează adevăruri universale — şi atunci, în a -ceste somnoroase spaţii , îşi face apariţia ace l „elere" ideal resemnat să privească lumea din balconul turnului său de ivoriu şi, orice s'ar întâmpla, convins că misiunea îmi este să arunce peste toate tranşeele numai o ramură veştedă de măslin. . .
Dar spiritul acesta nu e numai a tâ t de gol ş i verbal cum a putut să ni-1 arate Benda acum vre-o 10 sau 12 ani, sau cum a putut să apară în at i tudinea unui Romain Rolland — au-dessus de la mê lée .
Mai grav e însă c ă el aparţ ine unei Întregi ordine spirituale care a dus coniusia de gândire până in zilele noastre. Ea apare ca u n însângerat regret, sau poate ca u n nou o r _
goiliu după accidentul spiritual, ca o a doua cădetre a o-muiui, pe care-1 semnif ică al XVI-lea veac al Reformei. Unitatea spirituală a lumii fâşiată de suveranitatea nouă „a sensului propriu", oameni i se găsiau având totuş nevoe de ceeace dărâmaseră. A trăi fără transcendenţă , fără destin, fără u n sens in care m o artea însăşi ş i toate dispariţii le să poată i i acceptate — era u n nou blestem pe care probabil n i m e n i nu-1 prevăzuse...
Şi i n acest turn Babei a l liberului examen, a l drepturilor naturale, ş i al unor valori egale, ce cuvânt ar fi p u t u t să spună Regula de care oamenii n u se puteau lipsi ?
Figura aceste i lumi e de piâns. Гаршпі o evoaeă în pagini de i i ere aproape. Trebuiau găsite într'adevăr alte Religii acum — ш locul aceleea care nu mai era. Trebuia descoperit — cu litera mare — „Adevaruil".
Şi a c u m e t impul când se fabrică deopotrivă aces t cărturar care va succede lui Christ — dar care, n u m a i atâta cât este, va rămâne trist ş i orb l a marginea unor lumi unde n'ar avea c u m să fia primit.
Unelte le ş t i inţe i sunt grele şi fără puteri, iar Raţiunea este lucrul vag şi infirm atunci când aroganţa o face să
' treacă în alte domenii decât ale ei. Dar cărturarul suspendat între p ă m â n t ş i cer, bătând la
marile porţi care n u se deschid, va refusa deopotrivă sensul reaiiului, socotind că a se abstrage din vieaţă, din ordinea naturala ii constitue nu ş t im ce ascensiune într'o lume totuş în care el n'are harul şi n'ar isbuti să pătrundă. Desolat de adevărul universal pe care nu i a r putea găsi, acest „clerc" ideal se ridică împotriva adevărurilor s ingure în care trăim — caşicând dispreţul acestora ar fi condiţia de a accede pe înaltele posiţii ideale la care aspiră! Vrând să aibă totul, e l rămâne fără nimic, într'o lume care n u mai arată decât propria figură a anarhiei.
„Je v e n d r a i s la F r a n c e , spune Renan undeva, pour trouver u n e vé r i t é qui fliit m a r c h e r la ph i losoph ie . Que les cosaques v i ennen t , p o u r v u quill me l a i s sen t las b ib l io thèques , des p e n s e u r s p o u r commerceir, u n e Academie p o u r m ' e n t e n -ûre , l a l i be r t é d e penser e t de dire. Je m ' a n o b l i r a i i n t é r i eu r e m e n t e t que m ' i m p o r t e que la v a n i t é s ' a t t a c h e a u n o m de France ou de Cosaques. J'entends cec i g r a n d e m e n t et intef l leotuei lement" .
Se poate af irma că revendicările pe care Renan ie formula barbarilor nu erau deloc atât de mărunte — şi nu ş t im сечаг fi gândit e l dacă ar fi pu t u t să surprindă anumite aspecte ale timpului nostru !
Dar î n orice caz acesta es te t ipul de cărturar care n i s'a propus până acum — un cărturar care se retrage d in vieaţă şi care ar socoti incompatibil să organizeze legile ei, să spună cel puţ in adevărurile care se pot găsi, acelea care ne fac să tră im.
Ati tudinea scriitorilor de azi însă are toate determinările neces i tăţ i i ! Se poate considera înmormântat anonim acest Clerc ideal care a declamat prea mult în ultimul timp. Oameni i spiritului au dat u n răspuns care nu mai suportă replică. Şi e răspunsul lui Valéry mai a les care coboară în arenă, dar tocmai pentru a-şi apăra turnul lui de ivoriu unde v a cont inua să imagineze sfârşituri perfecte şi să a d mire imaginare valuri ale unor oceane de al te culori.
Spiritul cunoaşte răsboaele lui. Ele au aceeaşi necesitate, aceleaşi adevăruri fiindcă nu fac decât să se iintegreze în marile mişcări de apărare ale corpului naţ ional — care cuprinde tot . Dar dacă ar putea să le vadă, n'ar fi desigur prea mul ţumit călugărul delà Wittenberg, aces t „om german" cum numeşte F ichte pe Martin Luther — şi care e s igur că a pregătit foarte mul t d i n stările noastre de azi...
Teodorescu-Sion Portret
Snuga de apoi D o a m n e , c â n d sleite pleoapele î m i vei l ipi Ş i -adormit la sân m ă vei primi, C u l c ă - m ă pe obositul călător L â n g ă prundul care p l â n g e din isvor, L e a g ă n ca de maic ' al inător,
Unde - i s t r u n g a fratelui păstor, U n d e străjue podoabă pururi verde R a m u l frăţior să m ă desmierde, Să înspic t ă c u t din negrul lut, Soarele, bujor de-altar, să m a i sărut Şi durut de drag să m ă 'nfior.
Când amurgul , lotru din senin, Trâmbe de 'ntuneric va dest inde Şi va î m p â n z i şi va cuprinde Văile, costişele cu pasul Un Şi to t plaiul şi t o t raiul va fi pl in de
Slava m u t ' a stelelor şi-a luni i , Culmile, răsculmi le m i n u n i i !
Şi 'n biserica de aur a tăcerii , Culme din potirul mângâer i i , Va purcede 'n l i turghie dorul Şi păstorul c â n t e c u l durerii, Turmele a d u n â n d din şuer, Codrii l e g ă n â n d din fluer, Fă porunca ta pe aripile vântu lu i Să dea svon de trâmbi ţă p ă m â n t u l u i , F r e a m ă t dulce de 'nviere tot mormântu lu i , Să tresar şi eu din pat de gh ia ţă , Şi din s e m n u l m e u de greu patmol Să desprind răpusa-mi v ia ţă ; Renăscut în n o u ă d imineaţă , Zărilor, cărărilor să dau ocol, Să m ă 'narbor tot mai sus, să m ă învoit ,
Să m ă 'nramur pes te l u n c i de Prut şi Olt; D u s a fund, în lăcr imat ca m a i demult , S ă - m i cufund auzul beat, să ma i ascul t C u m străbate 'ndurerat hotarul gol Glas de frate ca u n p l â n s domol, Viersul s fân t al codrilor, s t răbuna Lacrimă ce 'n t a i n ă o descântă luna, Tuturor cântări lor c u n u n a . Şi de vrei, din nou în mila ta m ă 'ngroapă Ca să dorm t ihn i t peste p ă m â n t şi apă Suflet potol i t pe to tdeauna .
G E O R G E M U R N U
Intre document şi ficţiune literară R e f e r i n d u - s e la e l a b o r a r e a o p e r e i
sale Die Leiden des Jungen Werthers, G o e t h e m ă r t u r i s e ş t e că a d u n a s e în c u r s d e do i a n i „ e l e m e n t e l e " su f l e teş t i a l e aces te i ope re , f ă r ă să r e u şească a le găs i u n p r i n c i p i u d e c o h e -z iune : „ l ipsea, a d a u g ă Goe the , u n e v e n i m e n t , o fabulă , î n c a r e a c e s t e a să p o a t ă fi î n c o r p o r a t e " . Aces t e v e n i m e n t e r i s t a l i za to r a l ope re i a fost ofer i t d e ees tea s inuc ider i i lu i J e r u s a l e m : î n aces t m o m e n t e l a b o r a r e a lu i Werther ş i-a găs i t u n i t a t e a şi ech i l ib ru l .
S t r u c t u r a o p e r e l o r l i t e r a r e e s t e în g e n e r a l u n i f o r m ă : c r e a t o r u l e x p r i m ă i n d i r e c t o confes iune s p i r i t u a l ă p r i n mi j loc i rea u n e i fabu le , a u n e i î n t â m p l ă r i p e t r e c u t e a e v e a sau i n v e n t a t e . Ana l i za cr i t ică p o a t e despica dec i în s t r u c t u r a o p e r e i , de o p a r t e d a t e l e suf le teş t i p r o p r i i a le a u t o r u l u i , a lcăt u i n d e x p e r i e n ţ a lu i de v ia ţă , fondu l lui de g â n d şi s imţ i r e , i a r d e a l t a e l e m e n t u l o a r e c u m acc iden ta l , f a b u -la tor iu , c a r e se a d a p t e a z ă s e c u n d a r d a t e l o r suf le teş t i , p r i l e j u i n d u - l e e x pres ia . S e p o a t e p r i n u r m a r e disocia în o p e r ă r e a l i t a t e a suf le tească a a u to ru lu i , c a r e e f u n d a m e n t a l ă , şi e l e m e n t u l c o n t i n g e n t , s u p o r t u l n a r a t i v . Căci o r i câ t a r con t r i bu i n a r a ţ i u n e a la e x p r e s i a r ea l i t ă ţ i i suf le teş t i , şi o r i câ t aceas ta d in u r m ă i s 'ar i nco rpo ra de organ ic , n u p u t e m t o t u ş să - i a-c o r d ă m u n c a r a c t e r de neces i t a t e de aceiaş va loa r e cu s u b s t r a t u l suf le -
de ION BIBERI
tesc a l a u t o r u l u i : p u t e m p r e s u p u n e , i n t r ' a d e v ă r , că a c e i a ş r e a l i t a t e d e suf le t a r p u t e a fi e x p r i m a t ă şi p r i n mi j loc i r ea u n e i a l t e „ f abu le" , a u n u i a l t vech icu l d e e x p r e s i e . In aces te condi ţ i i , n e p u t e m î n t r e b a dacă fab u l a ţ i a î n c a r e se î nco rpo rează a u t e n t i c i t a t ea c r e a t o r u l u i n u modif ică aces t fond d e sens ib i l i t a t e şi g â n d i r e . „ F a bu l a " , n a r a ţ i u n e a , n e a p a r e c a u n ar t i f ic iu scr i i tor icesc , ca o c o n v e n ţ i e t ac i t a c c e p t a t ă î n t r e sc r i i to r şi ce t i tor , de a î m b r ă c a o r e a l i t a t e m a i adâncă , p e c a r e a u t o r u l şovăe să o e x p r i m e î n s u b s t a n ţ a ei n u d ă . A r t i ficiul fabula ţ ie i , p r i v i t s u b t aces t u n -gh iu , p o a t e fi a s e m u i t c u p r o c e d e u l t ehn i c , î n t r e b u i n ţ a t d e nuve l i ş t i i de a l t ă d a t ă , d e a î n c a d r a o poves t i r e , p r e c e d â n d - o de o i n t r o d u c e r e în ca r e e rou l p r i n c i p a l avea să evoce în fa ţa u n e i soc ie tă ţ i a t e n t e , pe r ipe ţ i i t r ă i t e şi a le d a as t fe l o n u a n ţ ă de ve r id i c . T o a t e a c e s t e a po t fi p r i v i t e ca f o r m u l e învech i t e , m e n i t e să c o r e s p u n d ă s e n s ib i l i tă ţ i i şi c e r i n ţ e l o r es te t ice a le u n e i epoc i p r e f e r i n d e x p u n e r e a direc tă , f ă ră a r t i f ic iu şi f ă ră d i luă r i . A b e l H e r m a n t lua , d e a l t m i n t e r i , c ândva , o a t a r e a t i t u d i n e : „Or ice f ic ţ iune , sc r ie el, e s t e o re to r ică , de i n v e n ţ i e cop i l ă rească şi să racă . Or ice î n j g h e b a r e a m i n t e ş t e ş i re t l icul , m i n c iuna şi p s e u d o n i m u l . Aces t e degh i zăr i n u m a i înşea lă p e n i m e n i " . Ş i sc r i i to ru l a d a u g ă : „ n u d i t a t e a m o r a l ă n u n e m a i î n s p ă i m â n t ă " . El r ec l amă
j£a seceratul misterelor Această u l t imă , s o l e m n ă p a c e P e care voci le c â n t â n d o vor, Dec l in f ă g ă d u i t s c u m p tuturor , La „ p u n c t u s terminus ' ' isvor vivace,
D i n s ine ca u n rod o va desface S u p r e m a tragere de s f â n t zăvor, — C â n d v iu l soare, ne lămuri tor , D e secerat mis tere le v a coace. . .
Noi, p â n 'atunci , ne ş t i m grădin i şi ogoare I n umble t , — u n d e dureros răsar, Cu mi i de ochi , e n i g m e n o u i spre soare,
Să f e a m ă t e pre lung î n v â n t amar , P â n ' le izbeşte u n „Răspuns", ce m o a r e Ca fulgerul , şi 'n lu t se 'na l ţă iar.
Ş T E F A N STANESCU
deci o l i t e r a t u r ă s inceră , c o n d u c â n d la con ies ie ş i esseu. (La confession dun e r i j am d hier. v. convoro i r ea lu i H e r m a n t e u L e t e v r e in Une heure avec... .P remiere se r i e . p . lbU).
Aşa d a r : esseu , con ies iune , a u t o biograf ie , scr isor i , j u r n a l i n t i m ; Rousseau , S a m u e l F e p y s , S a m t -S imon, Amie l , Gide , Ai ia in , la ca re a m p u t e a a a a u g a o î n t r e a g ă l i t e r a t u r ă , r e u n i n d p e g â n d i t o m şi a r t i ş t i i ca re ş i - au scr is і ѵ і е т о ш і е , ş i -au l ă -cut au tobiograf ia , sau ş i - au a d u n a t scr i sor i le I a r ă a l t ă p r e o c u p a r e decâ t de a m m ă n u n c h i a т а г ш ш şi d o c u m e n t e u m a n e , că lăuz i ţ i d e s ince r i t a t e , n e u r m a r i n d a şeza rea lor p r o p r i e în pozi ţ i i s t u d i a t e şi m a i aies , a v â n d g r i j a de a n u mod i l i ca e sen ţa şi a d e v ă r u l f ap te lo r t r e c u t e . O gr i j ă a s ince r i t ă ţ i i ş i u n a t a r e s c r u p u l m o ral , a d â u g a n a u - s e f a p t u l u i ca aces te m ă r t u r i i n u s u n t d e l o r m a t e p r i n p r e l u c r a r e a n e c e s a r ă a r o t u n j i m a r t i s t ice, n e o i e r ă în aces t e ope re a d e v ă r a t e f r a g m e n t e d e v ia ţ a . Des igur , aces te d o c u m e n t e n u vo r p u t e a p u r t a p e c e t e a u n e i t o t a l e ob iec t iv i t ă ţ i su f leteşt i , căci au to r i i lor vo r i i l o s t adesea că lăuz i ţ i de n ă z u i n ţ i subcon-ş t i en te , p e c a r e n u şi le p u t e a u des luşi , d a r în m ă s u r a in c a r e a c c e p t ă m re l a t iv i t ă ţ i l e omeneş t i , p u t e m pr iv i aces te m ă r t u r i i ca a v â n d chezăş i i m a i m a r i de a d e v ă r decâ t l i t e r a t u r a 'obţ i n u t ă p r i n t r a n s f i g u r a r e a şi d i s t r i b u i r e a d u p ă a n u m i t e concepţ i i e s t e t ice a rea l i t ă ţ i i .
N e a m i n t i m cu aces t p r i l e j o s cenă p e t r e c u t ă a c u m c â ţ i v a an i î n c a m e r a de l u c r u a u n u i sc r i i to r r o m â n , c a r e n e c i t ea u n f r a g m e n t de l u c r a r e r e p r e z e n t â n d o s cenă r e a l m e n t e p e t r e cută . I n t i m p u l l ec tu r i i sc r i i to ru l îşi a r u n c a d in când în c â n d ochii a s u p r a n o a s t r ă s p r e a cu lege d i n exp re s i a feţei m ă r t u r i i a s u p r a e fec tu lu i aces te i l ec tu r i . F r a g m e n t u l ci t i t n u n i se p ă r e a a d e v ă r a t . Ii l ipsea c red ib i l i t a t ea şi n a t u r a l u l . F a ţ a n o a s t r ă a e x p r i m a t fă ră î n d o i a l ă aces t s e n t i m e n t , căci sc r i i to ru l ş i -a î n t r e r u p t u n m o m e n t l ec tu ra , c r ezând necesa ră o exp l i ca ţ i e s u p l i m e n t a r ă :
— Şti i , l u c r u r i l e n u s 'au p e t r e c u t ch ia r aşa... A i n t e r v e n i t f ireşte. . . viz iunea mea , u n a n u m i t a r a n j a m e n t , u n fel de.. . c u m să zic, o pot r ivea lă . . . î n t r ' u n c u v â n t crea ţ ia . . .
Des igur , l i be r t a t ea a r t i s t u l u i e des tu l de m a r e , d a r n e î n t r e b ă m dacă p r i n aceas tă d e f o r m a r e a r ea lu lu i el n u n e c o n d u c e la v ic ie rea d e n e r e c u n o s c u t a vieţ i i , o f e r i n d u - n e în locul r e f l exu lu i ei ve r id ic o defor m a r e fantez is tă . V o m în ţ e l ege p r i n
(Urmare în pag. ultimă)
|- George Folescu
George Folescu a dispărut intr'o dimineaţă dintre noi, năruind cu el u n sens al artei, s fărâmând bucuria celor pentru care glasul său însemna o al inare sau un drum spre marile iluzii. In terpiétante pe care acest n e -asemuwt artist le ridica din r e c w e înşiruiri de note, vor rămâne o а и ш ш г е cauda, aşa c u m sunt aniniiidi'iue piAcen-lor spirituale ce nu se mai repeiwi. u n regret v i u , u n goi in sunetu l nosu'u. s u n t oam e n i i a c a i o r Ѵійуа. es ie cu a-tait mai scumpa, cu cat şuan ca Ш О Г Ц І nu pustiul sa- i uain nici un s e n s . »p ie loiosui cui a murit uuueseuî Ua ьл m â n gâie pe cine, dmicouo, cu v o -cxia lui, а и і і і л ю л і е ca ѵишше m a r i i adânci şi limşiute ? O mare Ы о р л с а а а , unue apa albastră surâde s o a r e l u i , unde viaţa daca este, esie ca imâ şi luminoasă. O viaţă aeve, de paradis, uncie fiecare îşi trăieşte odată cu prezentul anii trecuţi şi cei ce vor să vie.
A s u d s imţeam muzica iui Folescu, şi e iectui ei magic mă despărţea de suferinţă, de itlciia de efemeritate, de vremelnicie. Dar însuşi crea torul acestor seninătăţ i a trebuit s i dispară. Magicianul după scenă a devenit o m , ca ori şi care, spre a-şi Sindura soarta.
Nu^l vom mai auzi cântând, glasul lui n u va mai fi bals a m al frământărilor noastre.
Beethoven întreba pe patul de moarte: „Hummel, nu-1 aşa că am avut ta lent ? î n treba ca un om, care a avut un talent, dar pe care nu-1 mai are, lia un moment dat.
Iată, a sosit momentul când Folescu nu mai are tata i t , de n e - a r fi întrebat însă dacă l-a avut am fi ştiut ce să- l răspundem.
Folescu a fost dintre cei a căror viaţă face cumplită moartea, dintre cei a căror viaţă este inadmisibili s'o uităm.
VICTOR POPESCU
UNIVERSUL LITERAR = 25 Noembrie 1939
C R O N I C A L I T E R A R A Un fel de a preţui existenţa este de a o ase
m ă n a cu visul. Cu visul, e a se a s e a m ă n ă mai întâi prin modul de a începe s ă fie: apare la un moment dat, din neant fără sâ i i fost mai înainte şi cuprinde în sine dorinţa de a fi în eternitate, fără moarte.
De analogia cu visul nu ne vom sluji, ca de o principiu estetic, spre a da soăstenţei semnificaţie artistică, cum face Nietzsche, plâsmuind pentru vis mitul apollinicului, iar pentru viaţă mitul dyo-nisiacului. In cercetarea noastră am lăsat într'a-dins la oparte arta, pentru a c e e a că viaţa transcende arta. Arta nu acopere niciodată în întregime viaţa. Nietzsche crede ca elenii au chemat visul în ajutorul vieţii, că au plăsmuit pe zei din apariţiile senine a le reveriei, şi astfel au împăcat pe Dyo-nisos, divinitatea vieţii tragice. De timpuriu elenii au primit revelaţia unui adevăr: „Rasă efemeră şi mizerabilă, odrasla a hazardului şi a suferinţei, pentru ce mă sileşti să-ţi revelez ceeace ar fi mai de folos pentru tine să nu cunoşti niciodată? Binele suprem, este de a n u te fi născut, de a n u fi. neantul. Aceasta ar trebui să preferi: dar ţi-e cu neputinţa! Lucrul cel mai bun ce-ţi rămâne de dorit este să mori cât mai repede". Sunt vorbele lui Silene, învăţătorul lui Dyonisos, zeul vieţii care nu vrea să moară, şi pe care elenii l-au făcut simbolul primăverii, al naturii care înviază. Dar Dyonisos suferea şi spre a se mântui, a cerut a-jutor lui Apollo, visului: „Elenul a cunoscut şi a resimţit spaima şi oroarea existenţii ; pentru a-i fi cu putinţa sâ trâeascâ, a trebuit să evoce frumuseţea protectoare şi strălucită a visului olym-pic". (Nietzsche, Or ig ina Tragediei). Sunt uluitoare concluziile trase de Nietzsche din afirmaţia sa: cu seducţiile visului, elenii au potolit pe Dyonisos şi mai mult, au ajuns să exalte instinctul vieţii, doctrina beţiei vitale în e te rna întoarcere ; Astfel visătorul dyonisiac realizează dispariţia individului, risipirea sa liberatoare într'un sentiment de identificare mistică. „Acum, prin evanghelia armoniei universale, fiecare se simte alături de vecinul său, nu numai reunit, împăcat, contopit, dar şi identic în sine, ca şi când Maia s'ar fi destrămat, ca şi când n'ar flutura din ea decât petece, în faţa misteriosului Unu Primordial" , (op. cit.). Mulţi ani după apariţia cărţii în care scrie acestea, Nietzsche, recitind-o însemna ca un elogiu pentru tinereţea SG • /« In toată cartea, o tăcere profundă, şi ostilă, în ce priveşte creştinismul : el nu este nici apollonic, nici dionisiac ; el n e a g ă toate valorile estetic, — singurele valori pe care le recunoaşte Or ig ina tragediei , — el este nihilist în sensul cel mai adâncit, în vreme ce simbolul dyonisiac a atins extrema limită a afirmaţiei", (op. cit. în note).
Dacă autorul acestei propoziţii, ar fi un istoric, cel mai simplu lucru ar fi dovada că s'a înşelat cumplit, — că n'a cunoscut documentele reale a-supra creştinismului, că este victima ignoranţei. Dar este vorba nu de istoric, ci de filozof; care a cunoscut şi a interpretat ! Să reţinem ceeace este esenţial în filozofia lui Nietzsche: ura impotriva lui Usus. Nimic altceva decât un diabolic sentiment de ură, de invidie, de necaz I Tăcerea pe care declară că a păstrat-o, faţă de creştinism, în tot studiul 1-a ros de fapt c a o amarnică suferinţă. Muţenia lui . l 'a durut poate fiindcă £şi da s e a m a că unele din afirmaţiile despre elenism se acordau cu creştinismul şi multe din negaţiile despre creştinism s e cuveneau elenismului. Conştient de aceasta păstra tăcere totuşi, fiindcă voua un fundament al filozofiei voinţei de putere căreia i se opunea invincibilă învăţătura Nazarineanului. Când Nietzsche a aşternut pe hârtie cuvintele „evanghel ia armoniei universale", nu avea oare în minte pe cealaltă, a Logosului: „evanghel ia iubirii"? Când construia o frază măreaţă şi-o termina cu misteriosul Unul-Primon-dial", uitase oare doctrina lui Iisus despre „Dumnezeu-Tatăl"? In t ă ce rea lui
C u v â n t ş i c o s m o s Nietzsche se ascunde o şi mai crâncena mizerie când proclamă băutura narcotică şi „beţia" ca mijloc de a exalta viaţă, de a o ridica la rang de divinitate, de a-şi afirma un Dumnezeu: Dyonisos! Dyonisos nu poate trăi însă de la sine şi prin sine: are nevoie de celălalt zeu, al visului, pentru a-i face viaţa cu putinţă pirn valorile estetice ! Kier-regaard afirmă în tratatul despre „Desnădejde" că „valorile estetice" sunt un păcat, fiindcă ele îndepărtează de la v ia ţă . Ele nu sunt viaţa, ci o copie a ei. In creştinism, păcatul este a p ie rde yiaţa , a fi în primejdie de a muri, — orice este îndepărtaie de la viaţă, de la isvorul ei, înseamnă apropiere de moarte, de păcat. Creştinismul preferă înainte de orice, v ia ţa , /ceeace ni s ' a dat,— prin existenţă, starea de creatură, actul creatorului de a ne fi scos din neant, prin bună ta te . Căci dacă binele suprem este însăşi existenţa, acest bine suprem a isvorât dintr'o b u n ă t a t e supremă! Ceea ce copleşeşte fiinţa nu este forţa ei, ci bucuria de a fi, de a trăi, de a nu fi murit; acesta este primul şi cel mai puternic sentiment de creatură. Adevăratul sentiment auroral , al paradisului, al vieţii fără păqa t , fără moarte. Luminei interioare aprinse din bucuria de a fi viu, de a băi, de a te mişca, de a putea să ridici mâinile să cuprinzi lucrurile, de a înălţa ochii să contempli făpturile, putinţa de a simţi sângele cald. de a înţelege că trupul creşte, că are dorinţi, că iubeşte, şi că vrea să dorească şi să iubească în eternitate, — toate acestea formează binele suprem, pe care creştinismul îl preferă oricărui alt bine, fie estetic, filozofic, sau orice alt produs alt gloriei ! „Homines non gloriae sed vitae, non fa-mae sed salutis !" Nimeni nu simte nevoia de intermediar, de fantomele visului; Dyonisos s'a vindecat de neant. El este însăşi v ia ţa , nu este zeul, este viaţa ce s'a dăruit. în existenţă, viaţa de a-cuim, şi de aici, care nu se l eapădă pentru nimic, fiindcă e a este un semn, este semnul darului, al ieşirii din neant , al actului de iubire. Şi viaţa nu este decât viaţă, ea nu este Dumnezeu, fiindcă acesta este mai presus decât viaţa, este „Cel ce este", despre care noi nu ştim decât că este. El este şi „Unul-Primordial", şi mal mult decât atâta: este cel ce es te . „Deaceia se şi numeşte el împărat al veacurilor; pentru că în El şi în jurul lui este şi subsista toată existenţa. El n'a fost cândva, nici nu v a fi, nici nu s'a făcut, nici nu devine, nici nu va deveni. Mai curând chiar nici nu există, ci este senţa a celor ce există. Nu numai lucrurile care există, ci chiar existenţa lor vine delà el, cel ce există mai înainte de veacuri, căci el este vşnicia veacurilor şi cel ce există mai înainte de veacuri'. (Dionisie Pseudo-Areopagitu'l (veac. IV), t r ad . de Cicerone Iordăcheecu şi Th. Simens-chy) .Calea spre Unul-Primordial, nu mai este „e-vanghel ia armoniei universale" înşurubarea în cosmos prin dansul dyonisiac, prin beţ ie şi narcotice. O altă armonie a fost descoperi tă , mai a-propiată stării de creatură, decât g lor ioasa, dar neîndurata armonie a universului astral. „Pentrucă, Doamne, n'ai creat universul în univers, căci nu era nici un loc, unde ar fi putut s ă fie, înainte de a-1 fi făcut sâ fie. N'aveai, Doamne, nimic în mână, de care sâ te slujeşti ca sâ zideşti cerul şi pământul. De unde să-ţi fi venit substanţa, pe care n'ai creat-o, — şi din care s ă iei ca să creezi? Există ceva care să nu-şi datoreze existenţa, fiinţei tale? Ai cuvân ta t a ş a dar, şi lumea a luat existenţă, şi prin cuvântul tău ai creat-o! (Ergo dixisti et facta suni atque in verbo tui fecisti e a ! Augu
stin, Conf. 11, v.). O altă evanghel ie decât a „armoniei universului astral", pentru că vine mai de departe decât aceasta, deşi mai apropiată de creatură. Vine de la cel ce a creat însăşi această armonie universală, şi pe care îl lăudăm că a creat-o din neant. .„Ceeace slăvim este Dumnezeul unic, care prin cuvântul său... a scos din neant această zidire uriaşă cu toată arătarea elementelor, a corpurilor, a spiritelor, spre a sluji de podoabă a măreţiei sa le (omamentum majestatis suae) pentru aceasta elenii au dat lumii numele de Kosmos, (Tertullian, Apoi . XVII, 1) Elenii s'au oprit însă la a r m o n i a astrelor, la cosmos, şi la frumuseţea sa; ei n'au căutat mai departe, spre ceeace este a l t c e v a decât lumea, şi care este de preferat fiindcă este însăşi vecini-cia prin care lumea a ieşit din neant: cuvântul prin care lumea s'a făcut. In ce sens cuvântu l este mai apropiat de viaţa noastră, decât lumea, œ s m o s u l şi armonia universală? „Atunci, întorcându-mă către mine, mi-am zis: „Şi tu cine eşti?" Şi mi-am răspuns: „Sunt un om... Şi c eeace este mai preţios la mine, e starea interioară... Toate îmi spun: nu suntem noi Dumnezeu. El este cel ce ne-a făcut.
(Non sumus deus, et: ipse fecît nos). Omul lăuntric cunoaşte acestea prin intermediul omului exterior: eu , fiinţă interioară, eu, eu sufletul, am cunoscut acestea, prin semnele trupului... Ai devenit mai bun, sufletul meu, îţi spun, fiindcă tu dai viaţă trupului de care eşti legat, împrumutându-i din viaţa ta, pe care nici un trup nu o dă altui trup. Dar Dumnezeul tău este pentru tine, însăşi viaţa vieţii tale. (Deus autem tuus tibi vitae vita est). Augustin, op. cit. X, 9—10).
Cealaltă evanghelie nu este aşa dar a „armoniei stelare", ci a omului interior, (homo interior). Un alt cosmos, un alt univers, decât al elenilor, în care omul nu mai are nevoie s ă intre visând, sau în beţia dyonisiacă, pentru că acest univers esté însăşi v i a ţ a sa, este sufletul său interior, mai armonios decât cosmosul, fiindcă este mai înrudit cu cuvântul creatorului: este viu, şi poate slăvi pe creator, îi poate mulţumi că 1-a scos din neant. Dar visul? La ce mai slujeşte visul, dacă Dyonisos s'a vindecat de maladia neantului şi numai cere ajutorul vedeniilor lui Apollo? In creştinism, visul este transcendenţa, cea mai subtilă cale a transcendenţei, fiindcă prin e a se trece din universul iubirii omeneşti, în celălalt univers a l iubirii divine.
(Oprim la aces t idapitol p u b l i c a r e a în revistă a studiului nostru, d e o a r e c e v a a p ă r e a în curând , în volum, c u titlul „Clas ic ism şi Creştinism").
CONSTANTIN FANTANERD
Cronici germane
Câţiva scriitori sasi din Ardeal P r e a p u ţ i n i iau f o s t l a noii a c e i a c a r i e ' a u o c u p a t
die s c r i i t o r i i s a ş i c a r i t r ă e s c î n A r d e a l . C â ţ i v a s c r i i t c r i d e - a i n o ş t r i i - a u a m i n t i t î n a r t i c o l e s u m a r e , iiar ş i m a i p u ţ i n i a u f o s t a c e i a c a r i s ' a u truidi t s ă - i t r a d u c ă , f r a g m e n t a r c e l p u ţ i n . Ş i műciladiatö n ' a fost), acesta- , u n e f o r t i n u t i l , p e n t r u c ă o a m e n i c a r i t r ă e s c aiaettaiş f è l d e v i a ţ ă leu moi , v â z â r u d a c e l e a ş i l u c r u r i c a n o i , v o r f i p u t â n d s ă l e e x p r i m e î n t r ' u n c h i p a p a r t e d e - a c e l a a l n o s t r u , Oair n u n u m a i literatura comparată n e - a s u g e r a t î n s e m n ă r i l e d e f a ţ ă , c i c r e d i n ţ a c ă u n i i d i n t r e a c e ş t i c o n f r a ţ i m a i v r â s t n i e i , a u isbut i i t s ă î n l s e m n e c e v a p e n t r u m e n t a l i t a t e a p o p o r u l u i l o r . U n i i d i n t r e e i a u c h i a r o c i r c u l a ţ i e r ă s p â n d i t ă î n R e i c h , d a r p o a t e c ă a s t a n u - s p u n e m a r e l u c r u , m a i a i e s a z i .
V a t r e b u i s ă s p u n e m "din c a p u l l o c u l u i 1 că l i t e r a t u r a s ă s e a s c ă d i n A r d e a l e u n f e n o m e n d e s t u l d e v i u ş i d e i n t e r e s a n t , d o v e d i n d u - n e n u n u m a i c s c a r ă d e C u l t u r ă idJe c a r e ' trebue isă s e ţ i e s e a m a , c i ş i d e s -v o l t a r e a l i b e r ă ( î n toate ' s e n s u r i l e ) i n m i j l o c u l u n u i p o p o r c a r e ş t i e s ă - ş i r e s p e c t e m i n o r i t ă ţ i l e . C e n t r e d e c u l t u r ă v o m p u t e a c i t a d e s t u l e , f i e c a r e b u r g d i n a c e l „ S i e b e n b ü r g e n " f i i n d c â t e u n u l ; a s t f e l : B r a ş o v u l , S i b i u l , M e d i a ş u l , B i s t r i ţ a ş i S i g h i ş o a r a s u n t o r a ş e î n c a r e t r ă e s c şi l u c r e a z ă s c r i i t c r i n e m ţ i .
„ E l i n g s o r " a f o s t u n u l d i n c e l e m a i f r u m o a s e e p o c i a l e l i t e r a t u r i i s ă s e ş t i , ş i a z i tne a d u c e m a m i n t e c u o v i e s a t i s f a i c ţ i e d e v r e r h i l e e i b u n e . R e d a c t o r u l e i , n u n u m a i că a s t r â n s î n a c e s t e p a g i n i o e l i t ă s p i r i t u a l ă s ă s e a s c ă , e l i t ă p e c a r e s b u c i u m u l s t e r i l a l c l i p e i a c a m r i s i p i t - o , d a r î n p a g i n i l e l u i „ K l i n g s c r ' ' a u f o s t p r e z e n t a ţ i c e t i t o r i l o r c â ţ i v a d i n t r e c e l m a i r e p r e z e n t a t i v i s c r i i t o r i a i n o ş t r i . A s t f e l iau /fost t r a d u ş i 1 ş i p u b l i c a ţ i î n r e p e t a t e r â n d u r i : N i c h i f o r C r a i n i c , C e z a r P e t r e s e u , L u c i a n B l a g a , I o n P l i a t , Al. A. P h i l i p p i d e ş i î n c ă m u l ţ i a l ţ i i . I a r d a c ă - m i v a f i î n g ă d u i t să d e s c h i d î n a c e s t l o c o l i r i c a p a r a n t e z ă , v a t r e b u i să s p u n c ă î n 1933 , p r i m e l e v e r s u r i a l e c e l u i c e i s c ă l e ş t e a r t i c o l u l , a u a p ă r u t î n t ă l m ă c i r e g e r m a n ă , tct î n t r ' u n c a e b aii l u i „ K l i n g s o r " . S t ă r u i n d ş i a z i î n a p a r i ţ i e , r e v i s t a s'a m u t a t d e l à B r a ş o v l a S i b i u , i a r c e l c e - o r e d a c t e a z ă , e t â n ă r u l H a r a l d K r a s s e r , u n i n t e r e s a n t s c r i i t o r , t r a d u c ă t o r u l î n n e m ţ e ş t e a i r o m a n u l u i „ B a l t a g u l " a l id - lu i M i h a i l S a d o v e a n u . V e c h i u l „ K l i n g ö o r " s 'a d u s i n s ă , i a r a z i m a i p â l p ă e o l u m i n ă c a r e p a r e d e s t u l d e s t i n s ă ş i de c i u d a t ă , d e p ă ş i t ă d e v r e m i .
Tre icârM s ă a n a l i z ă m , î n l inul f o a r t e m a r i , c â ţ i v a r e p r e z e n t a n ţ i a i a c e s t e i l i t e r a t u r i , v a t r e b u i s ă î n c e p e m c u Aidelf M e s c h e n d ö r f e r , r o m a n c i e r ş i p o e t , d e ţ i n ă t o r a l „Medaliei Goethe", c a r e e u n f e l d e „ p r e m i u n a ţ i o n a l " . T l r ă i n d l a B r a ş o v , d - s a n e - a d a t î n r o m a n e l e „ D i e S t a d t i m O s t e n " ş i „ D e r B ü f f e l b r u n -п ѳ п " , u n i n t e r e s a n t t a b l o u a l v i e ţ i i S a ş i l o r , c u t o a t e o b i c e i u r i l e , l u p t e l e ş i v i s e l e l or . I n s p e c i a l p r i m u l , e u n r o m a n d e - o r a r ă f r u m u s e ţ e , o c a r t e c a r e t r e c e p r i n s u f l e t . U n a l t r o m a n , m a i v e c h i u , a/1 d - l u i M e s c h e n d ö r f e r e „ L e n o r e " , t r a d u s şi î n r o m â n e ş t e ; î n p a g i n i l e l u i a m a f l a t p e l â n g ă u n a e r d e p o é s i e şi c â t e v a p a s a g i i d e - o r a r ă f r u m u s e ţ e , t r a t â n d d e s p r e p o p o r u l r o m â n . A d o l f M e s c h e n d ö r f e r e s t e u n s c r u t e r a u t e n t i c ş i n u c r e d e m c ă e x a g e r ă m s p u n â n d c ă e c e l m a i d e s e a m ă d i n t r e a i s ă i . M a i t â n ă r c a M e s c h e n d ö r f e r , H e i n r i c h Zffliioh s ' a a f i r m a t î n t â i c a p o e t ş i n u v e l i s t , s c r i i n d a c e a î n c â n t ă t o a r e p o v e s t e a d o l e s c e n t i n ă „ W ä l d e r un/d L a t e r n e n s c h e i n " , c a r t e p l i n ă d e 'dJbueli şi p o é s i e , n u v e l ă p e r f e c t r e p r e z e n t a t i v ă a v i e ţ i i t i n e r i l o r S a ş i . „ K l i n g s c r " e t o t c r e a ţ i a e n t u B i a s m u l u i s ă u , r i s i p i t a z i î n m a r i s u c c e s e , c a r e s e m a n i f e s t ă î n r o m a n e f r u m o s s c r i s e , d a r c a r e p a r a a v e a a l t e p r e o c u p ă r i d e c â t c e l e p u r l i t e r a r e . L u c r u l d e c ă p e t e n i e e s t e î n s ă o ă d o m n u l H e i n r i c h Z i l i e n e u n s c r i i t o r m u l t c ă u t a t .
U n p o v e s t i t o r n e î n t r e c u t e d. E r w i n W i t t s t o c k , a u t o r a l c ă r ţ i l o r „ B r ü d e r n i m m d i e B r ü m i t " , „ D e r Z i n n e b o r n " ş i î n c ă a l a l t o r c â t o r v a , d e - u n r ă s u n ă t o r s u c c e s . P o s e d â n d , c a f o a r t e p u ţ i n i a l ţ i i , d a r u l p o v e s t i r i i , d. W i t t s t o c k a s c r i s c â t e v a n u v e l e c a r e n i - 1 a r a t ă c a p e - u n s c r i i t o r d e f i n i t i v f o r m a t . V c m p u n e o d a t ă î n a i n t e a ІеісіЬсшГлііі n o s t r u o m i n u n a t ă n u v e l ă d e - a l d - s a l e .
A p o i m a i e M i s c h Orendt, g â n d i t o r , f i n ş i r e t r a s , p e c a r e a m a v u t d e s e o r i b u c u r i a d e - a l c e t i i n pa ig i -nffle f o i l o r A r d e l e n e , i a r p e n t r u a î n c h e i a ş i r u l a c e s t e i s c r i i t o r i ( ş i r d e a l t f e l injcample ict ) v o m ci ita p e d. A d o l f Heitmann, u n u l id intre c e i m a i a d â n c i c u n o s c ă t o r i a i l i t e r a t u r i i n o a s t r e , u n s p i r i t c r i t i c f o a r t e î n z e s t r a t , c a r e d i n p ă c a t e s e r i s i p e ş t e î n f o i l e t o a n e s i a r t i c o l e . N o i a ş t e p t ă m d e l à d - s a c a r t e a c a r e s ă - 1 ' r e c o m a n d e t u t u r o r , c a p e - u n a u t e n t i c c r i t i c . V o r m a i f i c â ţ i v a s c r i i t o r i , p l a n u l n o s t i m i n i ţ i a l şi-a p r o p u s i n s ă n u m a i p e a c e ş t i a . , A m s t ă r u i t l a p r e z e n t a r e a l o r , n u d i n t r ' u n i e f t i n s p i r i t d e a m a b i l i t a t e , c i p e n t r u c ă n u t r i m c o n v i n g e r e a o ă a c e ş t i p u r t ă t o r i ide c u v â n t , s u n t p e r s o n a l i t ă ţ i i n t e r e s a n t e ş i d e m n e d e c u n o s c u t .
P o a t e c ă l i t e r a t u r a s a ş i l o r A r d e l e n i t r e c e a z i p r i n tr 'o c r i z ă a c u t ă , d i n m o t i v e m a i m u l t e x t e r i o a r e . N o i î n s ă n u v o m f a c e c o n s t a t ă r i c a r e t r e c d i n c o l o d e s c o p u l n o s t r u , c i n e v o m e x p r i m a d o a r c o n v i n g e r e a c ă a c e a s t ă c r i z ă , c h i a r d a c ă e e x i s t e n t ă , e u n a p u r m o m e n t a n ă şi c ă m â i n e v o m p u t e a a f l a î n t r e u m b r e , a c e e a ş i u n d ă d e l u m i n ă p u r e s t e t i c ă , p e c a r e - o i u b i m ş i p e n t r u c a r e a m s c r i s a c e s t e r â n d u r i .
Ş T E F A N B A C I U
Cronica ideilor
D e s p r e c r e d i n ţ ă O î n t r e b a r e d e p r i m ă î n s e m n ă t a t e c u p r i
v i r e la p r o b l e m a c r e d i n ţ e i p a r e a fi u r m ă toarea : c r e d i n ţ a e s t e o s t a r e subiectivă
ori u n a obiectivă ? A p o i , î n a c e i a ş i o r d i n e d e p r e o c u p ă r i , u r m e a z ă să r ă s p u n d e m d a c ă s i n g u r ă t a t e a e s t e p r o p r i e t ră ir i i c r e d i n c i o s u lui , or i d i m p o t r i v ă , s c o p u l m e t a f i z i c a l c r e d i n ţ e i s e c o n f u n d ă c u s c o p u l e i soc ia l , c u m p a r e să s u b s c r i e u n d e v a B e r d i a e f f : c e i a c e ar d u c e la c o n f u z i u n ? a c e l o r d o u ă f i n a l i t ă ţ i ,
c o n c l u z i u n e c a r e t r e b u e primită, , lîn o r i c e caz, c u m u l t ă p r u d e n ţ ă .
C o n t r a z i c â n d o p i n i u n e a lui B e r d i a e f f , G a br i e l M a r c e l , i n t e r v i n e într 'o l u c r a r e d i n 1935 1 ) c u o a r e c a r i a f i r m a ţ i u n i d e a j u n s d e o r i g i n a l e , u n e o r i c h i a r s u r p r i n z ă t o a r e , r e f e r i t o a r e la c r e d i n ţ ă . L e v o m a n a l i z a p r i n r a p o r t la î n t r e b ă r i l e d e m a i s u s , peintrucă a r ă s p u n d e d a c ă s i n g u r ă t a t e a şi s u b i e c t i v i s m u l s u n t s a u n u d e n a t u r a ş i d e e s e n ţ a c r e d i n ţ e i , e c h i v a l e a z ă c u a in tra î n m e d i u l c e n t r a l al a c e s t e i p r o b l e m e . N e a m i n t i m d e a f i r m a ţ i u n i l e f ă c u t e d e B e r d i a e f f î n t r ' u n a d i n „ m e d i t a ţ i u n i l e s a l e " (a tre ia ) — d e s p r e f u n c ţ i u n e a s o c i a l ă a s i n g u r ă tăţi i . In s o l i t u d i n e , e u l n o s t r u d e v i n e a p t a s e r e g ă s i î n f i i n ţ a a c e l e i p u r i t ă ţ i d e s u b s t a n ţ ă
de MIRCEA MATEESCU c a r e î l f a c e c a p a b i l a s e t r a n s c e n d e , v a l a b i l , s c a r a t r a n s c e n d e n ţ i i c o n d u c â n d , d e s c h i s , c ă t r e soc ia l . D u p ă c e t r a n s c e d e n ţ a e u l u i , î n m e d i u l i n t i m a l s o l i t u d i n e ! , e s t e u n f a p t î m p l i n i t , o ca ldă î n ţ e l e g e r e a l u m i i , u r m a t ă d e o a c c e p ţ i u n e t o t a l ă a s o c i a l u l u i — s u n t d e a ş t e p t a t . N i s e p a r e c ă g â n d u r i l e lu i B e r d i a e f f ar t r e b u i t r a d u s e a s t f e l : t r a n s c e n d e r e a e u l u i în f inguirătate , c a r e e s t e o s t a r e a c t i v subiectivă, c o n d u c e i a o b i e c t i v a r e a eu lu i , p e n t r u c ă s e n t i m e n t u l d e d r a g o s t e u n i v e r s a l ă c a r e v i n e d e p e u r m a trăiri i s u b i e c t u l u i ; 'este î n ţ e l e s ca o p r i v i r e obiectivă ş i o l i m p i c s e n i n ă a s u p r a l u m i i . A ş a d a r t r a n s c e n d a r e a e u l u i , d e ş i e s t e o p e r a s u b i e c t u l u i , e a s e f a c e î n s ă î n s e n s u l s o c i a l u l u i , a v â n d d r e p t r e z u l t a t a c c e p ţ i u n e a c r e ş t i n ă a l u m i i .
P e n t r u c ă t r a n s c e n d e n ţ a s u b i e c t u l u i t r e b u e să a i b ă o a d r e s ă şi u n o b i e c t , r ă m â n e s ă c o n s t a t ă m că e a s e î n t â m p l ă î n s e n s u l l u m i i d i n a f a r ă : şi p r o d u c â n d e f e c t e a s u p r a a c e s t e i a , dec i c o n s t i t u i n d u - ş i l u m e a d r e p t obiect. A f i r -m a ţ i u n e a r e v i n e , î n a l tă o r d i n e i d e a t i v ă , la H e i d e g g e r . M e n ţ i n e m d e a ic i c o n c l u z i u n e a p a r a d o x a l ă că s t a r e a d e e x t r e m ă l i m i t ă a t r ă irii s u b i e c t i v e e s t e o b i e c t i v a r e a , s o l i t u d i n e a
f i i n d m e d i u l d e f r o n t i e r ă d i n t r e c e l e d o u ă a t i t u d i n i a l e s p i r i t u l u i .
C u t o t u l d i f e r i t e s u n t c o n s t a t ă r i l e l u i G a b r i e l M a r c e l . A c e s t a u t o r s c r i e p r e a l a b i l că „ p r i m a i l u z i e p e c a r e t r e b u e s'o r i s i p i m e s t e c r e d i n ţ a î n s i n g u r ă t a t e , e a f i i n d p r i m u l o b s t a c o l d e î n v i n s şi , î n oairaoari î m p r e j u r ă r i , p r i m a t e n t a ţ i e care t r e b u e d e p ă ş i t ă " (298).
D i s t i n g â n d c a t e g o r i c î n t r e „ s c o p u l s o c i a l " ş i „ s c o p u l m e t a f i z i c " , M a r c e l n u p r e v e d e e u lu i f u n c ţ i u n e soc ia lă , n ic i n u s o c o a t e c r e d i n ţ a d r e p t o s t a r e s u b i e c t i v ă , O p r i v i r e a n a l i t i c ă a s u p r a c r e d i n ţ e i , u n a r i g u r o s şi e x c l u s i v m e taf iz ică , t i n d e lai c o n c l u z i a că p r o b l e m a a n g a j e a z ă î n e n u n ţ a r e a e i d a t e o b i e c t i v e . A d e v ă r u l o b i e c t i v , c a r e a r p u t e a fi realitatea c r e d i n ţ e i , s e d i s t i n g e p r i n opoz i ţ i a ou „ s t a r e a p a s i o n a l ă " a n e c r e d i n c i o s u l u i E v i d e n t că M a r c e l v o r b e ş t e d e o „ r e a l i t a t e o b i e c t i v ă " c a r e n u s e p o a t e î n ţ e l e g e î n s ă î n m o d l o g i c , c u a j u t o r u l metodeCor şi m i j l o a c e l o r a p e r c e p t i v e d e c a r e d i s p u n e , n o r m a l , r a ţ i u n e a n o a stră. D e a c e i a n u s u n t e m d e a c o r d c u a r g u m e n t a r e a p e c a r e aceşti a u t o r o î n c e a r c ă î m p o t r i v a c e l o r care a f i r m ă că „ n u cred". P r e c i z ă m : s u n t e m d e a c o r d c u f i n a l i t a t e a a c e s t e i a r g u m e n t ă r i , f ă r ă să s u b s c r i e m î n s ă a s u p r a m e t o d e i î n t r e b u i n ţ a t ă d e M a r c e l p e n t r u a c o m b a t e a l o c u ţ i u n i l e c e l o r l i p s i ţ i d e c r e d in ţă .
D a e x e m p l u : la a f i r m a ţ i u n e a f ă c u t ă d e u n n e c r e d i n c i o s „ ş t i u că n u e x i s t ă n i m i c " , a u t o r u l f r a n c e z î n v e d e r e a z ă e n o r m i t a t e a a c e s t e i propoziţ i iuni p e m o t i v că e a e s t e i m p o s i b i l ă a t â t a v r e m e cât i n d i v i d u l n e c r e d i n c i o s ,nu p o a t e p r e z e n t a o a n c h e t ă a s u p r a i n f i n i t u
lu i" (305). C u a l t e c u v i n t e , c â n d c i n e v a n e î n t â m p i n ă c u a t i t u d i n i n e g a t i v e s u b c u v â n t că
n'a p u t u t să c o n s t a t e , p r i n p r o p r i i m i j l o a c e , e x i s t e n ţ a c e r t ă a f i in ţe i a b s o l u t e , . a r g u m e n t u l s u p r e m c a r e t r e b u e să i-1 o p u n e m s'ar e n u n ţa î n f e l u l u r m ă t o r : „n 'a i d r e p t u l s ă t ă g ă -d u i e ş t i e x i s t e n ţ a Aceia, p e n t r u c ă s i n g u r a i c o n s t a t a t că n u p o ţ i c u n o a ş t e to tu l , i n f i n i t u l . Or, d a c ă l o g i c n i m e n i n'a e p u i z a t , c o g n i t i v , i n f i n i t u l , d e d u a ţ i u n e a n e c e s a r ă e s t e că , e x i s t â n d n e c u n o s c u t u l , e x i s t e n ţ a revelată a l u i D u m n e z e u e s t e d o v e d i t ă . . .
A m i m p r e s i u n e a că a s i s t ă m l a u n r a ţ i o n a m e n t , s a t i s f ă c ă t o r d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l e s t e t i s m u l u i d i a l e c t i c , d a r în t o t u l s t e r i l pr in r a p o r t l a p r o b l e m a c r e d i n ţ e i . G a b r i e l M a r c e l c o m b a t e l o g i c a n e c r e d i n c i o s u l u i şi p l e d e a z ă e x i s t e n ţ a c r e d i n ţ e i — t o t c u m i j l o a c e l o g i c e , şi a ic i t r e b u e i d e n t i f i c a t ă d i f c u l t a t e a p e c a r e s i n g u d ş i - o c r e i a z ă . C r e d i n ţ a î n D u m n e z e u , ş i o r i c e c r e d i n ţ ă , n u s e dovedeşte p r i n r a p o r t la i n s u f i c i e n ţ a l o g i c ă a o m u l u i .
E l i m i n â n d c u n o s c u t u l , n u u r m e a z ă să s p u n e m că c e i a c e r ă m â n e i m p l i c ă e x i s t e n ţ a m e -t a s e n s i b i l ă , d e c i j u s t i f i c ă a t i t u d i n e a c r e d i n c i o s u l u i . D u p ă c u m a nu crede e s t e o s t a r e p a s i o n a l ă , s u b i e c t i v ă , ori cât ar a f i r m a n e c r e d i n c i o ş i i că n u c r e d p e n t r u că s u n t „ o b i e c t ivi ' ' — to t a s e m e n e a a crede i m p l i c ă o s t a r e p e d e a s u p r a v e r i f i c ă r i i d i a l e c t i c e s a u p e r c e p ţ i e i l o g i c e .
I n t r e c r e d i n ţ ă ş i o b i e c t i v i t a t e n u t r e b u e să s t a b i l i m n i c i u n i e i d e r a p o r t . O b i e c t i v i t a t e a e s t e f u n c ţ i u n e a f i r e a s c ă a r a ţ i u n i i c u n o s c ă t o a re, o b i e c t i v i t a t e a e s t e p e f i rea ş i d e e s e n ţ a l o g i c e i : o m u l îş i c o n s t i t u e raţional, p r i n p r o -p o z i ţ i u n i d e j u d e c a t ă , „o ibec tu l" , a d i c ă l u m e a d i n a f a r ă . I n t r â n d î n a n a l i z a p r o c e s u l u i d e e l a b o r a r e a l u m i i , a d i c ă î n c e r c â n d o c r i t i c ă
a c u n o ş t i n ţ e i , n e c o n v i n g e m r e p e d e că a c t u l c u n o a ş t e r i i , î n t r ' a t â t c â t e s t e l o g i c ş i p e n t r u că e s t e l og i c , l i m i t e a z ă l u m e a s e n s i b i l ă p e m ă s u r a c o g n i t i v ă a p e r c e p ţ i e i : „ o b i e c t u l " c u n o ş t i n ţ e i c o n s t i t u i t l o g i c , dec i f in i t , n u a r e n i m i c a f a c e c u c r e d i n ţ a .
D e a c e i a , p e n t r u că n o ţ i u n e a d e o b i e c t i v i t a t e i m p l i c ă n e c e s i t a t e a m e t o d e i l o g i c e în a c tu l c u n o a ş t e r i i , c u m o b i e c t u l e s t e l i m i t a t i ar l o g i c a l i m i t a t i v ă , e s t e i n u t i l şi p e r i c u l o s a m a i c o n d i ţ i o n a o r d i n e a i n f i n i t u l u i , c ă r e i a a p a r ţ i n e c r e d i n ţ a , d e n o ţ i u n e a s e n s i b i l ă a o b i e c t i v i t ă tii. N u s o c o t i m a d e c v a t ă c a l e a a l e a s ă d e G a b r i e l M&rcel, c â n d d i s c u t ă c r e d i n ţ a d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l obiectivitătii e i şi c o m b a t e p e d e t r a c t o r i i c r e d i n ţ e i în m o d d i a l e c t i c .
M ă r t u r i s i r e a , u n e o r i f o a r t e s i n c e r ă , p e c a r e n e - o f a c e u n p r o f a n : „ î n r e a l i t a t e n u ş t i u d a c ă a m s a u n u c r e d i n ţ ă , n u ş t i u c e c r e d " — e x p r i m a o i n c e r t i u d i n e î n t r u t o t u l f i rească . In s e n s u l p r e c i z ă r i l o r d e m a i sus , u n e i a s e m e n e a m ă r t u r i s i r i e c h i v a l â n d o - tutent ică n e l i n i ş t e , i s e p o a t e r ă s p u n d e în f e l u l u r m ă t o r : n u t r e b u e să ş t i m ce c r e d e m . C r e d i n ţ a n u a r e obiect, s ta t i c , s p e c i f i c a t , a u t o n o m , limitat. A s p e c i f i c a o b i e c t u l c r e d i n ţ e i î n s e m n e a z ă a f a c e o o p e r a ţ u n e logica, d e l i m i t a r e a c u n o ş t i n ţ e i , n u a crede.
A trăi , î n o r d i n e a i n f i n i t u l u i , crezând, n u a r e n i m i c a f a c e c u a c u n o a ş t e , î n m o d f o r m a l , p r i n a c t u l l i m i t ă r i i r a ţ i o n a l e : a t u n c i c â n d crezi n i c i o d a t ă n u î ţ i a p a r e n e c e s a r s ă m o t i v e z i „ o b i e c t i v " î n c e cirezi şi d e c e , ori c e crezi . O a s e m e n e a t ă l m ă c i r e l o g i c ă r i s i p e ş t e d e s i g u r c r e d i n ţ a , t r a n s f o r m â n d - o î n t r ' u n s n o b i s m , s n o b i s m u l o b i c i n u i t a l m u l t o r a nare v o r b e s c t e o r e t i c d e s p r e c r e d i n ţ ă , s c o n t â n d î n c r e d i n ţ a a l tora .
25 Noembrie 1939 UNIVERSUL LITERAR 3
w Desch i se uşa b u c ă t ă r i e i cu b ă g a r e de
s e a m ă . N u e r a n i m e n i . D a r d e a l u n g u l p e r e ţ i l o r soba n e a g r ă
îşi r â n d u i s e a s e m e n e a u n u i cava le r m e d i e v a l , a r m e l e : c r a t i ţ e , ib r ice şi u n l i n g u r o i u .
S e repez i la r a f t u l p e ca re se gă seau cu ţ i t e l e .
M â i n i l e l u i n e r v o a s e le înce rcă p e r â n d . II a lese p e cel m a i m a r e . U n cu ţ i t d e b u c ă t ă r i e cu vâr fu l ascuţ i t , cu c a r e ai fi p u t u t să în jungh i i şi u n bivol .
D e s u b t p a t u l s e rv i t oa re i p is ica de cu loa rea cenuşe i scoase p r i n t r e c iucur i i c u v e r t u r e i u n cap m u s t ă c i o s -şi sper ia t , m i e u n ă scur t , îl f ixă o cl ipă cu flori le de p ă p ă d i e a le och i lo r şi d i spă ru .
î ş i auz ia paş i i . A t m o s f e r a i s e p ă r u de r o m a n pol i
ţ is t . A s c u n s e cu ţ i t u l b ine s u b t ha ină , ieşi
în c u l o a r şi se r e z e m ă d e zid să răsuf le . C â n d a t i n s e c l an ţ a do rmi to ru lu i , t r e
să r i . A i n t r a t c ineva în c u r t e ? D a c ă îl p r i n d e ? S e s t r e c u r ă cu t e a m ă î n ă u n t r u , că l
c â n d î n v â r f u l p ic ioare lor . D e a s u p r a p a t u r i l o r l a rg i , b ă t r â n e ş t i ,
d i n t r ' o r a m ă cu în f lo r i tu r i d e bronz , z â m b i a f e rcheş u n m i r e s t r â n g â n d d r ă găs to s t a l i a mi re se i .
M i r e l e d in t a b l o u p r i v e a o m u l d in c a m e r ă şi o m u l cu cu ţ i t u l a s c u n s s u b t h a i n ă se u i t a l a cel d in t ab lou .
S e m ă n a u a m â n d o i , n u m a i că cel d in c a m e r ă e ra m a i a d u s de spate, , cu t r ă s ă t u r i l e m a i adânc i t e , cu m u s t a ţ a m a i c ă z u t ă î n p ă r ţ i şi p e cap p u r t a p l e şuv ia v u l t u r u l u i . . .
Se r e c u l e s e r e p e d e d in a d m i r a ţ i a t a b lou lu i , scoase cu ţ i t u l şi p r i v i pe fer e a s t r ă d e a l u n g u l s t răz i i să obse rve dacă n u c u m v a v i n e d o a m n a Brebu , se r v i t o a r e a s au v r e u n a d in fete .
N u se zărea niciuna. A t u n c i s e ap rop i e de g a r d e r o b , îl m ă
s u r ă de sus p a n a in p o a e a şi z amh i . Înf ipse c u ţ i t u l p r m a e s p a r ç i t u r a uşi i l â n g ă b r o a s c a şi î m p m s e . Uda t a , de m a i m u i t e or i . Uşa p â r ă i şi s e deschise g r e u s c â n c ind ca u n copil .
A m ucis u n g a r d e r o b , îşi zise I e r e m i a B r e b u l ă s â n d u - s e în g e n u n c h i şi sco toc ind p r i n t r e ru fe .
T o c m a i l a fund găs i p a c h e t u l . S m u l s e d i n el zece h â r t i i a e ca te o mie , le vâ r î m o t o t o l în b u z u n a r şi p ă t u r i p a c h e t u l cu g r i j ă în ace iaş i loc.
î n c h i s e u ş a g a r d e r o b u l u i , d u s e c u ţ i t u l în b u c ă t ă r i e , l uă j u r n a l u l şi se aşeză p ic ior p e s t e p ic ior p e u n scaun , într 'o c a m e r ă a l ă t u r a t ă , ca şi când n u s a r i i î n t â m p l a t n i m i c .
P i p ă i n d bani i în g u r a b u z u n a r u l u i , se r e v ă z u cu b re ton , a l ă t u r i de p u ş c u l i ţ e l e copi lăr ie i .
To t u n cu ţ i t şi to t u n g a r d e r o b . N u m a i că a t u n c i m a i t r e b u i a şi u n scaun , f i indcă puşcu l i ţ e i , c a r e e ra s au u n bu to i sau u n câ ine m o p s , îi p lăcea deobice iu să s tea sus p e g a r d e r o b , a scunsă i n t r e g u t u i şi deacolo să te m o m e a s c ă . Hoa ţa !
P e l a t u l c u ţ i t u l u i v â r î t în cheo toa rea puşcu l i ţ e i , go logani i l u n e c a u înce t r o s -t o g o l i n d u - s e p e d u ş u m e a , l ângă p ic io ru l s c a u n u l u i , p e sub t masă şi p e sub t cov o a r e . Pretinzând ş i ei n u m a i a t â t : să - i caufi deabuşe i ea .
Cu g â t u l s t r â m b şi m â n a î n ţ epen i t ă , c â t ă î e r i c i r e apoi . A lu i e ra taraba l i -m o n a g i u i u i , cu Datoane de c iocoiatâ , cu b u c a i a t e i e i i ţ e de t u r t ă duice , cu g loan ţ e l e b o n b o a n e l o r de toa te c u l o r n e , cu ciocu şi n o r o c u înve l i t i n foiţă şi c u u n m o ţ de s p a r a n g h e l , cu pas t i l e le d e m e n tă ca a s p i r m a in p a c h e t e l e r o t u n d e şi cu d r e p t u n g h i u r i de simit . . .
C u r i o s ! .«.şezându-şi h â r t i i l e în p o r t -m o n e u , I e r e m a i B r e b u s imţ i — o poftă n e o b i ş n u i t ă de s imi t şi î ngh i ţ i î n sec.
I n ace laş i t i m p se deschise p o a r t a . L u ă z i a r u l şi işi po t r iv i o f igură p r e o
cupa tă , r i d i c â n d o s p r â n c e a n ă . —- B u n ă ziua, d ragă . — B u n ă , — m o r m ă i el, p r i v i n d p e
furiş . Ce-a i p ă ţ i t că n ' a i p l e c a t încă în oraş?
— î n t r e b ă ea r â n d u i n d u - ş i c u m p ă r ă t u r i l e . ,
— Te-arn aş t ep ta t . V r e a m să- ţ i s p u n că p lec v r e o două zile la ţară . . .
D o a m n a B r e b u se în toa r se n e d u m e r i tă , cât p e - a c i să- i scape u n p a c h e t d in m â n ă .
— C u m ? — S u n t două s ă r b ă t o r i . Să m ă r e p e d
p â n ă la ţ a r ă . N u ? T u ce zici? — Ce să cauţi a c u m la ţ a ră , omule ?
— se m i r ă şi m a i mult d o a m n a B r e b u . — S ă v ă d p e m a m a , d r a g ă ! — Ce t e - a găs i t do ru l ăs ta aşa t e a m -
n e s a m ? o m în t o a t ă f i rea ! — M a m a , dragă... — A ş a h o d o r o n c t r o n c : p lec la ţară . . . — M a m a , p u i u l e ! — îşi a scunse faţa
în z ia r I e r e m i a B r e b u şi de acolo d in a s c u n z ă t o a r e , c o n t i n u ă : — deal t fe l o să p lec ch ia r a c u m . A m u n t r e n la zece şi cincizeci . î m i i au n u m a i p a r d e s i u l . D o u ă zile...
— S ă - ţ i d au şi-o c ă m a ş ă de s c h i m b — se î n d r e p t ă , r e s e m n a t ă , s p r e d o r m i
tor d o a m n a B r e b u , d a r ei îi să r i î n a i n t e d e p e s c a u n şi-o a p u c ă de b r a ţ .
— N u u u u ! N u e nevo ie ! Ce, v r e i să p i e r d t r e n u l ? U i t e că a m şi p leca t .
î ş i l uă d in fugă pa rdes iu l , p ă l ă r i a ş i-o s ă r u t ă pe f run te .
—• S ă r u t - o p e G a b y şi pe Va len t i na . Viu L u n i !
— Sta i să - ţ i a d u c m ă c a r o ba t i s t ă . — N u u u u ! — şi-o s b u g h i sp r e s t r a d ă . In p o a r t ă se opr i ş i- i s t r igă d o a m n e i
B r e b u . — Auzi , p u i u l e ? — A u d . —Şt i i ceva ? E foa r te cu r ios . A m o
poftă g r o z a v ă de s imi t — şi fugi în sp re t r a m v a y .
Din p r a g , d o a m n a B r e b u îl p r i v i l u n g şi îşi făcu c ruce .
— A d a t în m i n t e a copii lor !
C â n d coborî d in t r a m v a y , la ga ră , se u i tă la n u m ă r u l vagonu lu i , 106, şi îl î n s e m n ă r e p e d e î n a g e n d ă .
T r e c u u n h a m a l . P r i m u l . F i i n d c ă nic i n ' a p u c a s e să v â r e a g e n d a
în b u z u n a r , îi î n s e m n ă şi n u m ă r u l ă s tu ia : 22.
A ş t e p t â n d la gh i şeu să ia bi le t , îl a r dea j ă r a t e c u l n e r v i l o r s u b t t ă lp i .
— Ei, d a r m u l t n e m a i ţ ine , d o m n u l e ! P e n t r u u n bi le t să faci coadă. . .
Şi c u m n u îi m a i v e n e a oda t ă r â n d u l , îi n u m ă r ă p e cei d ina in t ea l u i s c o ţ â n d d in n o u cre ionu l . Opt .
îş i epu izase r ă b d a r e a . Clocotea. î n t inse ban i i b i l e tu lu i p e s t e p ă l ă r i a unu ia , t u r t i n d u - i - o şi t r a n s i o r m a n d - o î n t r u n t r i co rn de m a r e ş a l , îl calcă p e cel d e - a -l ă t u r i p e ghea t a , oDi iganau - i să s t ea î n t r ' u n p ic ior ş i a s m u ţ i p r i v i r i l e i n j e c t a t e şi r â n j e t u l s t r â m b al ce lu i d in i a t ă .
— A i r ă b d a r e , d o m n u l e ! Ai r ăbda re . . . Cu g r e u t a t e , r ăzb i . — Unu , a doua , S ina ia ! Infăşcă b i le tu l şi r e s tu l , ş ap t e sp rezece
lei. Şap t e sp rezece , îşi zise. Să-1 î n s e m n şi p ' ă s t a .
Cu p a r d e s i u l u m f l a t în u r m a lu i ca o pe le r ină , gon i apoi s p r e p e r o n , îmtre-b â n d u - i p e toţ i hama l i i , zăpăci t , gâfâ ind , cu i n i m a la g u r ă .
— T r e n u l de Sinaia. . . P lăcerea . . . U n d e t r a g e p l ă c e r e a ? Se împ ied i că de scara vagonu lu i , p a r c u r s e cu loa ru l , u i t â n -du - se v e v e r i ţ ă î n t o a t e c o m p a r t i m e n te le . Desch ise uşa u n u i a şi î n t r e b ă p e s i n g u r u l d o m n d e p e c a n a p e a .
— Vă rog, ă s t a e p l ă c e r e a ? S ina ia ? D o m n u l cu fa ţa ca o pă t l ăg i că p r e a
coap tă r e v ă r s a t ă p e s t e g u l e r u l de c e l u loid şi cu b u r t a d o r m i t â n d în t re i v a l u r i p e g e n u n c h i , g r o h ă i u n „ d a " şi deschise ZlUl'Ui.
b e aşeză şi I e r e m i a B r e b u . D a r n ' a v e a a s t â m p ă r , . r ă r ea se convocase i n el p a r i a i e n t , u i a rac i lo r , i ş i aşeza p a r d e siul in p^asa de d e a s u p r a , 11 lua , 11 p ă t u r i con nou .
P e u r m a scoase ceasul , u i t â n d u - s e la cel a e visavis ca ia u n compl ice .
— Mai s u n t zece minu te . . . i r e c încet , n u ? l V i H |
D o m n u l g r a s n ic i n u clipi. — iv ie rgc^ ia b i n a i a '! — N u ! Іѳгеіша B r e b u î n c e p u să b a t ă t a c t u l
cu p ic io ru l . S i m ţ e a nevo ia sâ vorbească , deş i n u e r a i i rnou t a i n l i r e . b b u r a a in ei o vese l ie p e c a r e a r t i v r u t s o î m p a r t ă şi a l tu ia .
— Carevasaz ică , n u m e r g e ţ i la S ina ia? — N u ! — Ce p ă c a t ! P loeş t i ? — Nu . — l a să v ă d eu , ghicesc. . . Câmpina? . . .
B u ş t e n i ?... — Vă rog, n u v ă deran ja ţ i . . . Vă l ă
m u r e s c eu oacă v ă i n t e r e sează : Braşov — îşi descoper i n u m a i u n ocn i d in z ia r d o m n u l g ra s .
— E n u m o s şi la Braşov , da vezi d u m n e a t a , Sinaia . . . E a i t ă l u m e şi p e u r m ă ai cazinoul . . . V i l eg i a tu r ă ? — se ap lecă I e r e m i a B r e b u cu coate le p e g e n u n c h i p u s p e t ă i l ă su i a l ă .
N u p r i m i n ic i u n r ă s p u n s . V a g o a n e l e s e mişca ră , c l ă t i n â n d u - i p e
a m â n d o i . — A p leca t t r e n u l ! — îşi frecă m u l
ţ u m i t p a l m e l e I e r e m i a B r e b u şi cont i n u ă — t re i o r e face p â n ă la S ina ia ?
— C h i a r a t â t . D u p ă o s c u r t ă p a u z ă în ca re pomi i
î n c e p u r ă să defi leze pe la f e re s t r e l e v a g o n u l u i şi p e c â m p să a p a r ă p l u t o a -ne le de in fan t e r i ş t i ve rz i a le p o r u m b u -r i lor cu ş t iu le ţ i i l a cen t i ron î n loc de ba ione te , I e r e m i a B r e b u r e l u ă f i ru l vorbe i , deş i o m u l g r a s n u - l î n t r e b a s e n imic .
—• E u d a u o r a i t ă pe la S ina ia . Să văd. D a u lov i tu ra , s a u n 'o dau . A, n ' a m ban i mu l ţ i . Mai m u l t d e d i s t r ac ţ i e . Ceac p a c şi eu p e ici, pe colo. Ce m i - a m spus : două să rbă to r i , t i m p f rumos , ia d u - t e B r e b u l e şi vezi , ai noroc. . . Aşa e?
D e p e c a n a p e a u a de visavis p r i m i d r e p t r ă s p u n s u n î n c e p u t de sforăi t .
D o m n u l g r a s lăsă j u r n a l u l să- i l u n e c e la p ic ioare şi cu mâ in i l e aşeza te ca d o u ă pâ in i şoa re de seca ră p e p iept , că la
b u r t ă n u - i a j u n g e a u , î n c e p u să a c o m p a n i e z e locomot iva .
I e r e m i a B r e b u s c r â şn i d in măse l e . B o r ţ o s n e s i m ţ i t !
Şi c u m m a i s i m ţ e a nevo ia să se s p o vedească , să s tea de v o r b ă cu c ineva ! Câ te n u i -a r fi î n d r u g a t bo r ţo su lu i !
I - a r fi spus , de e x e m p l u , că e p e n s i o na r , ca a i e a o u a î e i e a e i i i a r iuu , că toa t a z iua se p l ic t i seş te î n casa , ca s in g u r a l u i p r e o c u p a r e m a i se r ioasa e să p i a t ea sca ia s i a r ş i t u l lun i i , apă , e l ec t r i ca şi guno iu l , ca işi î ncasează pens i a foa r t e g i e u n m o c a e l u m e m u i t a , ca î n f iecare cuminea^a u a ă caisul con cu r t e , ca isul c a r e s a usca t a e a c u m u n an , d a r p e ca r e ei t o t il udă , ca i e t e i e v o r să c u m p e r e u n a p a r a t d e racuo, că d o a m n a £>rebu a r e câ t eva zeci ae mi i s t r â n s e de ia coşni ţă şi pens ie , a scunse în garaeroD ş i cá e l azi ae d i m i n e a ţ ă a ae sch i s g a r d e r o b u l şi... a, nu , a s t a n ' a r fi spus -o , că e s ă t u l d e p o c a r a ş u l d u m i n i c a l la u n l e u c u A i e x a n d r e s c u de ia Poş t ă , cu m a d a m P e n c i u şi a l ţ i v e cini, că. . .
M i ş c â n d u - s e p e c a n a p e a , d o m n u l u i de visavis , i s e u m i l ă ve s t a g a t a să- i p l e s nească n a s t u r i i d in înehee to r i .
I e r e m i a B r e b u n u m ă r ă imed ia t . O p t ! A doua oa ră îi ieşi azi î n a i n t e op t . Bor ţosu l a r e op t n a s t u r i la ves tă .
Se p l i m b ă d o u ă o re p r i n p a r c u l ca -z inouiu i . INu se ű e s c m s e s e inca . ' l o tuş i , pe Danci a p ă r u s e r ă j ucă to r i i .
Uni i s e c u n o ş t e a u d u p ă c a r n e t u l d in m â n a î n s e m n a t cu c u r e , d iagonale , s i s t e m e şi d i i e r i t e i e r o g m e , p e c a r e î l c o n s u l t a u ca p e o r -yihia , a l ţ i i d u p ă n e r v o z i t a t e a cu c a r e u r m ă r e a u ceasu l , şi ce i d m u r m ă , d m ca re făcea p a r t e şi I e r e m i a B r e b u d u p ă ag i t a ţ i a c a v a l m ă a p ic ioare lor .
Când , i n l i ne , uşa f e r m e c a t ă se d e s chise, g r u p u l n ă v ă l i p e scăr i l a b i le te , ca t ă t a r i i .
— Nu, m u l ţ u m e s c . . . N u fumez. P e u r m ă r e g r e t ă . T r e b u i a să ia u n a
să i-o ducă lu i G a b y , că ea colec ţ ionează ţ igăr i .
Uşi le sălii de joc se desch i se ră şi oda t ă c u e le şi suf le tu l lu i I e r e m i a B r e b u .
— Să l u ă m fise — spuse monoc la tu l , a p u c â n d u - 1 cord ia l cu u n b r a ţ de s p a t e — da ap r o p o s , d o a m n a ce m a i f a c e ?
— Gospodăr i e . î m b ă t r â n e ş t e şi ea — şi s imţ i n ă v ă l i n d î n el t o a t ă s p o v e d a n i a d e s t i n a t ă bo r ţo su lu i d in t r e n şi că îl î neacă b u c u r i a : auz i , ă s t a moş ie r , să-1 a p u c e de u m ă r , să-1 î n t r e b e de n e v a s -t ă - sa . De u n d e îl cunoaş te , m ă nene , de u n d e ? C â t ă c i n s t e !
S c h i m b ă o m i e d e le i şi l u ă două t u r n u r i d e l i se .
— iviă scuzi, n e î n t â l n i m p e aci se r epez i m o n o c l a t u l să î n t â m p i n e o a o a m -n a a e p e ca r e c u r g e a u vu ip i i e a rg in t i i .
R ă m a s s ingur , i e r e m i a b i e o u işi t recu o p a i m a p e i r u n t e ca sa se d e z m e t i cească . N u - ş i a d u c e a m i n t e de el şi pace . S a se t i r a m o l i t in a ş a h a i V
A p o i s e i i x ă i n s p a t e i e u n o r a la m a s ă .
— F a c e ţ i jocur i l e , d o m n i l o r ! Crup ie r i i Încea rcă г ш е і е і е . — f a c e ţ i jocur i l e , d o m n i l o r ! P e i z i a z u r n e verz i a ie mesa to r , fisele
co lo ra te a u î n c e p u t s ă lunece , să d a n seze.
— F a c e ţ i jocur i l e , d o m n i l o r ! I e r e m i a b i e u u v a r i o intuia p r i n t r e
cei aeia m a s a şi s v a n i ca ie o l i sa p e numereie t r a m v a y uiui.
— inimic n u m a i c a a e ! Bi la r u i e t e i a i e i g a pes t e n u m e r e , s ă -
r inuu - i e , a m a g m d u - t e . — iNimic nu mai cade ! Crup ie r i i a ş t e a p t ă ca n i ş t e ciocli. — n i m i c n u m a i c a a e ! A c u m , a c u m , s u n t n u m a i och i c e i de la
m a s ă . — Cinci ! c u l e g e fisele c rup i e ru l , apoi
p l ă t e ş t e : — o t r a n s v e r s a l a ! — Aic i ! — Un ca reu . Roşu ! A le cui s u n t
fisele roşii ? — D o a m n a . — F a c e ţ i jocur i l e , d o m n i l o r ! — Douăzec i şi doi ! — s p u s e I e r e m i a
B r e b u g ă n a m a u - s e la h a m a l şi p i e r d u d in nou .
Nici op t n u - i ieşi. A t u n c i î nce rcă o l o v i t u r ă a ş e z â n d
t u r n u l d e fise p e 26 căci e r a î n 26 A u g u s t .
— F a c e ţ i jocur i l e , d o m n i l o r !.. N i m i c n u m a i c a d e !
Bila s ă r i u ş o r p e s t e 26. — Tre izec i şi cinci ! Un p l in şi-o
t r a n s v e r s a l ă !
I e r e m i a B r e b u îşi p ipă i ban i i î n p o r t -m o n e u — e r a u la locul lor — şi i n t r ă p u ţ i n î n b u j o r a t la fa ţă şi emoţ iona t .
S e aşeză şi el, ca ce i la l ţ i , în comode le fotolii d e p ie le c a r i î ţ i d a u senza ţ i a că eş t i cel p u ţ i n d i r e c t o r de b a n c ă sau m i n i s t r u de e x t e r n e .
P a r c ă sânge le îi c u r g e a ch iu ind p r i n v ine şi-1 cop leşea o fer ic i re n e m ă r g i n i t ă .
Se lăsă cu toa t ă s p i n a r e a i n lo to i iu , p r iv i p e s u b t g e n e p ic ioare le pe r fec t e şi de m ă t a s e a l e câ to rva cucoane , le c o m p a r ă în g â n d cu p ic ioare le s c u r t e de b i rou a le d o a m n e i B r e b u şi se dojeni s i n g u r : N u ţ i -e ruş ine , p e n s i o n a r idiot!
D in s o l e m n i t a t e a cu c a r e se aşezase i a fotoliu o b s e r v ă că c io rapu l i s'a r u p t la căleai şi a t u n c i , m i c ş o r a n d u - s e d e to t îşi t r a s e p a n t a l o n u l şi îşi a scunse p a n toful . ; ,
T o c m a i a t u n c i o p a l m ă căzu g r e a p e u m ă r u l lu i .
— Ce faci, d r a g ă ? C â n d ai ven i t ? I e r e m i a B r e b u a v u o cl ipă de n e d u
m e r i r e . S e u i t ă în d r eap t a , se u i t ă şi 'n s t ânga , m ă s u r ă şi o m u l d i n fa ţă : cu m i n e vo rbeş t e , s au cu a l t c i n e v a ? — şi r ă s p u n s e t i m i d : •—• m ă rog.. .
D a r d o m n u l d in fa ţă cu m o n o c l u şi în neg ru , îi î n t i n se o p a l m ă a lbă de a r i s toc ra t .
— î m i p a r e b ine că t e văd . P e m i n e ? — v r u să î n t r e b e I e r e m i a
B r e b u şi se r ă s g â n d i , ridicându-se în p ic ioare şi î nc l inându^se r e s p e c t u o s : şi m i e !
— Joc i ? — con t inuă d o m n u l b ine . — M'da . M a t a l e ? — A, des igur . A m câş t iga t i e r i două
su te de mi i . Aşa uşor . D i s t r ac ţ i e ! A m u z a m e n t , m o n c h e r i în ţe leg i , p e n t r u m i n e care s t au tot a n u l la moşie . .
— A v e ţ i m o ş i e ? •— pr iv i u lu i t I e r e mia B r e b u .
—• A v e ţ i ! Ce v o r b ă e aia? C u m n 'o ştii, b ă t r â n e p r i e t e n . I n R o m a n a ţ i . A m făcut a n u l ăs ta n i ş te g r â u . A u r ! — şi des făcând în fâşii t de pole ia lă u n p a c h e t de ţ igă r i s t r ă ine , îi ofer i .
Nu , m a s a e de v ină . Mă m u t la a l t ă m a s ă — se h o t ă r î I e r e m i a B r e b u s c h i m b â n d câ t eva h â r t i i de câ te o mie .
C ă u t â n d u n loc l ibe r la a l t ă m a s ă se izbi de T a c h e Şerbescu , fost coleg de b i rou .
— T u aici, m ă ? — Eu. Ce t e sper iaş i ? — P ie rz i ? — P ie rd . T u ? — Câşt ig do i pol i . I e r e m i a B r e b u îl l uă d e b r a ţ . — Ascu l t ă , m ă Tache , ia v ino să- ţ i
a r ă t pe c i n e v a — Şi-1 t â r î p r i n t r e m e s e . — Mă Tache , tu-1 cunoş t i p ' ă l a ?
D o m n u l ăla cu monoc lu ? T a c h e Ş e r b e s c u se cruci . — D e u n d e să cunosc eu d 'ăşt ia , m ă
B r e b u l e ! Ce m ă iei aşa... — Mă, n 'o fi fost c u m v a pe la noi p r i n
min i s t e r . Di rec tor , ceva.. . —• N u cred. — E , a t u n c i de u n d e m ă c u n o a ş t e el
pe m i n e , d o m n u l e . M o n c h e r în sus, m o n c h e r în jos, b ă t r â n e pr ie ten . . . T a r e cur ios , Tăchi ţă . . .
— De, m ă B r e b u l e , ş t iu eu ? — Moşier , mă , în R o m a n a ţ i . A făcu t
su te de v a g o a n e de g r â u , ca a u r u l n u a l tceva —• şi-1 t r a s e r e p e d e de m â n e c ă l â n g ă o m a s ă — sta i că a m o insp i r a ţ i e . P u n e şi t u p e op tsprezece , că iese !
— Nimic n u m a i cade ! — Douăzec i şi ş ap t e ! •—• In sp i r a ţ i e ! mof t ! — făcu T a c h e
Şe rbescu f ier t — dacă n u m ă l u a m d u p ă t ine , eu p u n e a m p e douăzec i şi şap te . Ce i n sp i r a ţ i e mă , aici t r e b u i e să a i s is t em, sau dacă nu , joci la duz ină ca m i n e .
L i b e r â n d u - s e u n scaun, I e r e m i a B r e b u se aşeză la masă .
— Zero ! •—• s t r igă el în fur ia t . — Zeroooo ! îi r ă s p u n s e bi la şi c r u
p i e ru l . A l ă tu r i , u n u l î n j u r ă cu g las t a r e . Glasu l c r u p i e r u l u i îl lovi în f run te ,
o rn icu l i n ime i i se opr i o clipă spe r i a t şi s c a u n u l p a r c ă se scufundă .
Şi ia răş i ieşi zero şi i a ră ş i e l îşi u m p l u b u z u n a r u l d e fise.
— F a c e ţ i jocur i l e , domni lo r ! A t u n c i o m â n ă a l b ă cu dege te l u n g i
îl b ă t u amica l pe u m ă r . î n t o a r s e capu l . O cunoş tea : e r a a moş ie ru lu i .
— Bravo , m o n c h e r ! — Cinsp rezeceee ! U n pl in şi u n
c a r e u ! Tot n u m ă r u l lui . G r e b l a c r u p i e r u l u i
îi î m p i n s e fisele. Nu- i v e n e a să c r e a d ă . M â n a a lbă eu dege te l ung i a p u c ă
de l ica t două fise din m o r m a n u l lu i şi le svâ r l i c r u p i e r u l u i d in capu l mese i : emp loyé ! Apo i m a i l u ă două şi le vâ r î în b u z u n a r : îm i dai voie ?
— Se poate ! — îşi r â n d u i I e r e m i a B r e b u napo leon i i de oase d u p ă m ă r i m e , z i cându-ş i : n 'o fi a v u t s ch imba t , se î n tâmplă . . . A c u m j u c a bo ie reş te . Îşi bu r duş i se b u z u n a r e l e şi p e d e a s u p r a i se p ă r u că p r i n s e s e cheia r u l e t e i şi a ş o t r o n u l u i cu n u m e r e . Se u i t ă d i sp re ţu i t o r la cei d i m p r e j u r . L a gâ l ceava a s c u ţ i t ă a cucoane io r p e câş t igul v r e u n u i n u m ă r , la d o m n u l m u m i f i c a t c a r e îns e a m n ă cifre şi n u ia n ic ioda tă , la l u n g a n u l c a r e îşi t r o sneş t e dege te le şi 'şi m ă n â n c ă m u s t a ţ a n u m ă r â n d ga lopu l bilei, la d o m n i ş o a r a care joacă la d u zină câ te u n pol şi care când îi a s v â r l ă c r u p i e r u l t r e i u s e se în roşeş t e ca ş i caiiu i - a r şopt i c ineva la u i e c n e o m ă g ă r i e şi ia sasu l a s u u a t ca u n s a m o v a r , u i n capu i mese i ca re işi n u i u r a bracul p e d e a s u p r a cape te io r u i s p e i a t : e caii m e u ! ü. c au m e u !
El, I e r e m i a b r e b u , d o m i n a masa . F i se le i u i c a a e a u p e n u m e r e m u l t e şi r a r e ori , lopaçica a e l a n g a r u l e t a n u - i r ă s p u n d e a înzeci t .
L a i n t e r v a l e scur te , m â n a m o ş i e r u l u i îi m â n g â i a u m ă r u l .
— Ce-i c u t ine , m o n c h e r ? î m i da i voe ?
Şi l u a o fisă, două sau t re i , p r o p o r ţ iona l cu câş t igul , j u s t i i i c â n u u - s e .
— Să p u n şi e u p e douăzeci . . . M a i t â r z iu r ă s ă r i şi T a c h e Şe rbescu
în s p a t e l e lu i . — B r e b u l e ! D ă - m i o fisă că a m p i e r
d u t tot . — F a c e ţ i jocur i le , d o m n i l o r ! — N i m i c n u m a i cade ! — B r e b u l e , m ă laşi t u p e m i n e ? O
fisă, m ă ! — S lăb eş t e - mă , d o m n u l e ! — îşi ieşi
d in f i re I e r e m i a B r e b u — n u m a i po t să j udec , n u m a i po t să u r m ă r e s c jocu l .
— Aşa e ! — se î n c r u n t ă şi moş i e ru l — lasă-1 d o m n u l e în pace . L -a i î n e -b u n i t .
P â n ă la u r m ă , T a c h e Şe rbescu izbut i . S t r â n g â n d cele d o u ă oase d ă r u i t e în
m â n ă , îşi c ro i d r u m cu coate le l a a l t ă m a s ă .
— Cinşpe ! Şa i şpe ! — r ă c n i el r ă g u ş i t şi ho lbă ochii , î n c h i n â n d u - s e d e câ teva or i cu l i m b a în ce ru l guri i . . .
— N i m i c n u m a i cade ! U n u u u ! — îi t ă i e r e sp i r a ţ i a c r u p i e r u l .
Ma i se î n v â r t i p l o u a t p e l a ce le la l te mese , m a i se scotoci p r i n b u z u n a r e , m a i c ă u t ă v r e u n c u n o s c u t şi se ap rop ie tot de m a s a lu i B r e b u .
R i d i c â n d u - s e p e vâ r fu l p ic ioare lor , p r i v i a t e n t p e s t e cape te le celor la l ţ i . I e r e m i a B r e b u câşt iga m e r e u (ce noroc porcesc!) şi d e câ te or i îi ieşea u n pl in, l u a o fisă ca d in fisele lu i şi-o a r u n c a d a r n i c e rup i e r i l o r — employé . . . şi a p u c a de l ica t , n u m a i c u două dege te ca să n u se m u r d ă r e a s c ă pa rcă , şi u n a p e n t r u el : — îmi da i voie. . . să p u n pe douăzeci . . .
— F a c e ţ i jocur i le , d o m n i l o r ! — N i m i c n u m a i c a d e ! I e r e m i a B r e b u a s c h i m b a t fisele. A r e
n u m a i i i se m a r i de câ te o s u t ă a c u m şi p lăc i d e câte o mie .
— Tre izec i şi c inc i ! U n cal, o t r a n s ve r sa l ă !
L â n g ă I e r e m i a B r e b u a u c rescu t ca d in p ă m â n t i lor i le , c â t eva d o m n i ş o a r e . U n a s'a r e z e m a t c h i a r b ine de to t cu şo ldul de m â n a l u i şi-i z â m b e ş t e .
— N i m i c n u m a i cade ! Ia u i t e - l c u m îşi î ndoapă b u z u n a r e l e
cu p lăc i şi a î n c e p u t să şi fumeze . — Zeroo ! U n pl in , t r e i cai ! Tot n u m ă r u l lu i a fost. — F a c e ţ i jocur i l e , d o m n i l o r ! T a c h e Şe rbescu p â n d e ş t e a s c u n s d u p ă
o cucoană ca d u p ă u n copac. C u m s'o desl ipi de l â n g ă el moş ie ru l , să se r e peadă .
— N i m i c n u m a i cade ! Monoc la tu l a s e rv i t c rupier i i , i -a s u
f la t c â t e v a fise şi-a sbugh i t -o la o m a s ă vec ină să le joace .
Ş e r p u i n d p e l ângă jucă to r i , T a c h e Şerbescu , î ngh ion t i p e u n a — p a r d o n , domni şoa ră , e p r i e t e n u l m e u ! •—• şi se fixă r a n i ţ ă î n s p a t e l e câş t igă to ru lu i .
— B r e b u l e , d ă - m i o fisă că n ' a m d e g a r d e r o b ă .
— L a s ă - m ă ! '— B r e b u l e ! Ii dai t u ă lu ia p e ca re
n u - l cunoş t i şi m i e n u ? — Tiiiii! u i te , c u m a i v e n i t aici, p i e rd !
Cobe ! — E u cobe, m ă ? B r e b u l e v r e a u să
p lec d r a g ă ! N ' a m de ga rde robă . . . T a c h e Şe rbescu c iupi d in nou câ teva
fise şi b u c u r o s cedă locul moş i e ru lu i c a r e tocmai se ap rop i a m ă s u r â n d u - 1 cu . m u l t ă g r e a ţ ă în p r iv i r i .
— Ai v e n i t ? — î n t r e b ă I e r emia B r e b u .
— Da ! R a s ! Ma i î ţ i i au o fisă ! — şi f i indcă bi la tocmai se î nvâ r t ea , m o ş i e ru l se p lecă la u r e c h e a lui conf idenţ ia l — a s c u l t ă m o n c h e r , dacă î ţ i iese douăzeci şi cinci, îm i d a i j u m ă t a t e . . .
(urmare în pag. 6-a)
UNIVERSUL LITERAR = 25 Noembrie 1939
C r o n i c a p l a s t i c a
de PAUL MIRACOVICI
SALONUL OFICIAL DE DESEN ŞI GRAVURA
E x c e l e n t ă i deea d e a e x p u n e d e -s e n u r i l e lu i Gr igorescu în c a d r u l S a lonu lu i oficial. E u n b u n pr i le j d e a con f run t a ope re l e c o n t e m p o r a n i l o r — a t â t de d i v e r s e — cu ace l e a l e m a e s t r u l u i c a r e a i n f l u e n ţ a t a t â t e a deceni i p i c t u r a r o m â n e a s c ă . D e s e n u -r i ie lu i Gr igorescu , ca şi p i c t u r a lui ,
p o a r t ă s e m n u l i m e d i a t u l u i , a l i n s t a n t a n e u l u i obse rva ţ i e i .
I nega l ab i l a sa s i g u r a n ţ ă , d a u n o ta ţ i i lo r sa le r e p e z i o e l e g a n ţ ă i n i m i tab i lă .
Gr igo re scu e scamotează cu o s u p r e m ă v i r t u oz i t a t e linia, o s u g e r e a ză n u m a i .
S i l u e t a u n e i ţ ă r ă n c i d e s e n a t ă cu m u i t r ea i i sm, desen u n d e l ima , cont u r u l e p r e z e n t a p r o a p e in toa te d e tal i i le , dovedeş t e însă că n u d i n d i f i cu l t ă ţ i a e m e ş t e ş u g ocoiea U r i g o r e s -c u l a r m e c u i , s o b r i e t a t e a u n u i uesen p u r n rua r , ci u in p r e i e r i n ţ a p e n t r u o a n u m i t a g raf ie p e ca re o c a u t ă ş i in р і с ш і а ьа. jctctoru с о п и е ш р о г а т ,
m a i a les cei t i ne r i a u m u l t de î n v ă ţ a t u m aiceasia c o n i r u n t a r e şi cei l u a i a lene i vor şt i sa t r a g ă concluzi i ue un i n t e r e s n e p r e ţ u i t .
N o t ă m în o rd inea a l fabe t ică ace le d in l uc r ă r i l e e x p u s e , car i n i s a u p ă r u t m a i s e m n i n u a u v e . D- r a IN. л.-con tz e x p u n e oouă desene co lo r a t e vioiu; P u i u Anas t a se scu , t r e i n u d u r i d e s e n a i e cu т ш ш l u g à . Ion A n e s t i n t r i m i t e u n a l i ş i o a n e sp i r i t ua l . A n g i i é b a d e a s e m e n e a a d m i r a b i l e desene , două i n t e r i o a r e şi d o u ă peisa je . H r a n a t л ѵ а с ш а п e x p u n e pe isag i i i n „ l av i s " t echn ica î n care a r e o a d e v ă r a t ă v i r tuoz i t a t e . D. B ă l ţ a t u , d e s e n e i n p e n i ţ a c a r e r e i e v ă p e u e i i c a -t u i p e i s a g i 3 t p e care -1 c u n o a ş t e m . O s i n g u r a l u c r a r e , i n t e r e s a n t a însă , de b c u i ^ e b ă r b i e r i , u. b e r e a e x p u n e pe isagi i c u n i i o r e n ţ a a g r e a o i i u e s e -n a u e , u e ş i c a m e i egan t e . u n a u t o p o r t r e t l e m a r c a b i l ut; d. T r a i a n Ы ц Ш -b a n c u ş . u . Boicescu t r i m i t e pe isagi i — s t r ăz i — t o a r t e p i to reş t i . L). C o n s t a n t i n C. C o r i s i a m m e i c u e x p u n e t r e i l u c r ă r i а ш ш г а ш е , uesenu i , ca şi desene le co lora te s u n t r e m a r c a b i l e p r i n i r a g e z i m e a şi d e u c a i e ^ e a lor . L). ivaron o o n s t a n u n e s c u ooveoeş t e in l u c r a m e e x p u s e i r u i n o a s e c â n t a ţ i de i l u s t r a to r . P a u l C o n s t a n t i n e s c u e x p u n e o s i n g u x ă l u c r a r e da r p u n ă d e c a l i t ă ţ i . Ъ е й р г е d -na Eca t . b e n g h i o z a m scr is cu p r i l e ju l expozi ţ ie i d-sa le . D-na L u c i a b e m e t r i a d e - b ă i ă c e s c u , ca î n t o t d e a u n a ş t ie să î n c h e g e m i n u n a t v e r v a cu sp i r i t u l de o D s e r v a -
ţ ie . D-sa e x p u n e p a t r u l u c r ă r i deo p o t r i v ă de i n t e r e s a n t e . R e m a r c ă m şi a c u m d e s e n u r i l e co lora te a l e d -ne i T a n t i D e m e t r i a d e Ş te fan , d-sa e în ev iden t p r o g r e s . D - n a M a r i a Droc a -d u c e ca şi a n u l t r e c u t o c o n t r i b u ţ i e p r i n t r e cele m a i i n t e r e s a n t e la Sa lon . D - n a E l e u t e r i a d e e x p u n e d o u ă r e m a r c a b i l e l u c r ă r i . D. G h i a ţ ă t r i m i t e d e s e n u r i î n t r ' o f ac tu r ă cu t o tu l nouă .
L u c i a n Gr igo rescu e x p u n e 3 g o u a c h e de o cuce r i t oa re e x u b e r a n ţ ă . D - r a Giossan t r i m i t e o s i n g u r ă lucrare , , u n desen co lora t , p l in de g ra ţ i e . D. R a d u Gr igorescu , d e s e n u r i p l ine d e p i to resc şi d - ra T a n t i I l iescu, cu p r i ve l i ş t i d in Tâ rgov i ş t e .
D. I onescu -Sor in evocă cu m u l t t a l e n t me lanco l i a t o a m n e i . D. G h e o r . g h e L a b i n n e în fă ţ i şează e x p e r i e n ţ e l e sa le componis t i ce î n t r ' u n desen foa r t e or ig ina l . D-sa e p r i n t r e p u ţ i n i i a r t i ş t i pe care- i p r e o c u p ă compozi ţ ia şi e a j u t a t în a c e a s t a de o se r ioasă c u n o a ş t e r e a desenu lu i . U n „Bale ic" ag reab i l s ch i ţ a t t r i m i t e d. Apos to l Mănc iu le scu .
D - n a Rodica M a n i u n e evocă şi d -sa Balc icu l î n a d m i r a b i l e l av iu r i . „ C a f e n e a u a " d-nei M a r i a M a n o l e s c u -B r u t e a n u e o l u c r a r e cu a lese cal i tă ţ i . R e m a r c a b i l e d e a s e m e n e a d e senu r i l e co lora te a l e d-lui Const . Mi -ha lcea . D - n a M a r i a Mi t i t e lu e x p u n e peisagi i d in S i ena d e s e n a t e cu m e ş teşug . D-na A d i n a Moscu Me l in t e n e a r a t ă î n c ă o d a t ă câ t de m u l t s t ă p â n e ş t e desenu l . D-sa a r e şi b u n u l gus t şi conş t i inc ioz i ta tea a d e v ă r a t u lui a r t i s t . A l e x a n d r u Moscu î m p a r t e p e dep l in cu d -na Moscu aceleaş i cal i tă ţ i . Pe i sage le e x p u s e a u f r u m u s e ţ ea g r a v u r i l o r vech i lo r m a e ş t r i ge r m a n i .
D - n a T a t i a n a Moscu d e b u t e a z ă în ch ipu l cel m a i p r o m i ţ ă t o r posibi l , d e s e n u r i l e d-sale s u n t b i n e obse rva te şi ones t făcute , n u a u n i m i c d in l ipsur i l e i n e r e n t e î n c e p u t u l u i . M u r -n u F i l ioneseu a r e f r u m o a s e în suş i r i d a r ele s u n t u m b r i t e de excesu l de de ta l i i .
In n u m ă r u l v i i to r v o m c o n t i n u a cronica Sa lonu lu i .
G ante eut toamnei I n n o a p t e a as ta s o m n u l n u m ă vrea.
A u d c u m trece v â n t u l pr in alei Şi s imt că l când pr in frunze pasu l ei .Frecând apoi î n ne l in i ş tea mea .
Va bate p o a t e 'n g e a m u r i şi la porţi Va p l â n g e obosită pe sub tei Va trece prin m o r m i n t e şi pe morţ i
Ii v a trezi s'o l a se l â n g ă ei.
D e s'o în toarce iară m a i târz iu Şi de va vrea lumini le să s t i n g ă N'o m a i opriţi, l ă sa ţ i -o să î n v i n g ă Şi să-şi răzbune treeerea'n pus t iu .
D e f a ţ a ş i -o vedea-a'n h e l e ş t e u Să n u - i spuneţ i că ceasul a t r e c u t Şi pe pus t iu l suf letului m e u Lăsaţ i să-ş i p lângă visul început .
IULIAN POPA
G r e d i n f a Celui m a i î n n a l t pisc azurat I -am trecut ochi i pes te -Apus: A j u n g în tr 'un port în s ingurat , D i n larguri le măr i i de sus .
D e a c u m joc g â n d u l far şi d o m n Pes te m u n ţ i i de pânze , î n s o m n , Ţ e s u t e c u vis de u n b a s m greu, Vrăjit de t a i n ă şi de D u m n e z e u .
Urc suf le tu l şi-1 ard î n păcat , I n focul de ape ce a u l e g a t Aripile c u m a g i a lor, Să n u l u ă m g â n d u l c u a l t sbor...
D a r de prea m u l ţ i an i a u s tăru i t î n d e m n u r i spre u n cer împietr i t :
S v â n t a p a d in aripi ş i -ogoare Cu flăcări de ogl inzi d in soare Şi trec şi pes te ziduri de mi t , Să a j u n g poves tea fără sfârşit. . .
Iar c â n d m'oiu întoarce n e g u r a t D e greu l tă lmăcir i i de sus , Voiu găs i jos pe O M U L Iisus, Pr in grâu l de l egendă înspicat .
SILVIU LAZ AR
N u m e l e î i p ă t r u n s e s e mi s t e r i o s în i n i m ă şi r e p e t a t e l e c h e m ă r i : Mar iana . . . Mar iana . . . Mar iana . . . c ă p ă t a s e r ă în s u f le tu l lu i r e z o n a n ţ e a r m o n i o a s e .
Aşa se scu la se : c h e m â n d . O c h e m a r e du ioasă c a u n c â n t d e ado lescen t .
Să l i tos t r e z u l t a t u l u n u i vis. ' . . . Sau o d e s p r i n d e r e v e s t i t o a r e d i n t r ' u n d u m -nezeesc u e s t m !!
N i k y D i n u l e a n u , t â n ă r r e d a c t o r la u n m a r e cot id ian, e ra n e d u m e r i t şi, t o tuşi , des tu l de m u l ţ u m i t . P e n t r u p r i m a a a t a s i m ţ e a o s t a r e ue p l u t i r e , u e n e -r i resc , ca m c i u d a t e l e s e n z a ţ u a i e u n u i s t u p e n a n t .
Ş i -a a d u n a t g â n d u r i l e , r e c o n s t i t u i n d to t ce-a l acu t , u e e a n d a ieşi t d e i a r e dac ţ i e şi p a n a l a t r ez i r ea lu i d in s o m n :
— A m los t l a v r e u n caba re t , c a r e p o a r t ă u r m a „Mar iana"! ' . . . i \ u i л . т auz i t v r e u n t a n g o s a u r o m a n ţ ă c u t e i t - m o t i v u l : Mariana. ' ' . . . i a r ă ş i nu!. . . A m vorb i t s au a m c u n o s c u t v r e o f emee c u aces t n u m e ! h o t a r i t nu!.. . A m d e v e n i t pe s t e n o a p t e compozi to r s au poe t , v e r s i l i c a n d n u m e l e aces t a o b s e o a n t : M a r i a n a N u !... A t u n c i ?... A m v i sa t ! Ei , a s t a , da , a r fi posibi l , f i indcă n u r e ţ i n visele .
E r a c u p r i n s d e o t u r b u r a r e desimier-d ă t o a r e , ce- i d ă d e a în fă ţ i ş a rea u n e i d e p l i n e m u l ţ u m i r i .
C â n d a a j u n s l a r e d a c ţ i e , a i n t r a t f r edonând . Colegi i l - au p r iv i t s u r p r i a ş i . Dove de a o s ince ră şi n e r e ţ i n u t ă d i spo zi ţ ie .
S 'a a ş e z a t l a m a s a de luc ru , d a r a r ă m a s cons t e rna t . Rev i s t a p e ca re o a-vea în fa ţă p u r t a t i t l u l „ M a r i a n a " . E r a u n n u m ă r , r e c e n t a p ă r u t , p u s p e b i r o u l lui , p e n t r u recenz ie ,
— Coinc iden ţă ?... Obses ie ?... T e l e p a t i e ?...
C u m N i k y D i n u l e a n u e r a în a j u n d e vacan ţă , a r u g a t p e u n coleg să facă recenzia .
A doua zi, a p l eca t la m a r e , la C a r -m e n - S y l v a . Ca u n i u b i t o r de p l a j ă şi u n s p o r t i v încerca t , şi-a i m p u s o va can ţ ă consac ra t ă n u m a i spo r tu lu i . N i mic din c e v a m o n d e n . Ducea o v ia ţ ă r e t r a să , încă lz i tă n u m a i de focul s a c r u a l u n e i i nepu izab i l e pas iun i : înnoitul.
Cu t oa t ă izo larea , se făcuse r e p e d e r e m a r c a t , p r i n c â t e v a cu rag ioa se p l e căr i în la rg , fap t ca re i-a a t r a s s i m p a t ia câ to rva n o s t i m e con i ţe .
I n t r ' u n a d i n zile, când , d u p ă o lungă . . . cu r să în l a rg , N i k y D i n u l e a n u se întorcea la ma l , u n a d i n a d m i r a t o a r e l e lui îl a ş t e p t a în a p r o p i e r e a co r tu lu i , u n d e ş t ia că se adăpos t e ş t e .
— Obosi t ?... l-a î n t â m p i n a t , o a r e cum, î ng r i j o r a t ă .
— Nic idecum, r ă s p u n s e p u ţ i n i n d i f e ren t D i n u l e a n u . Şi, î m b r ă c â n d u - ş i h a la tu l , se aşeză p e cearceafu l î n t i n s p e nis ip .
— D e - a t â t e a or i u r m ă r e s c a v e n t u r a d u m i t a l e în larg. . .
— Vă pas ionează ? — I n n o t şi eu a t â t c â t ş t iu , şi m a i
a l e s c â t pot , d a r cu ra ju l d u m i t a l e , de -a î n f r u n t a u n e o r i v a l u r i des tu l de s e r i oase, m ' a cap t iva t . Şi, f i indcă s u n t por n i t ă p e m ă r t u r i s i r i , t r e b u e să c o m p l e -
^ *£?fî J / V .,'
i Д
.*-J
tez, că î ţ i a d m i r m u ş c h i i şi co rpu l aces ta s u p e r b de a d e v ă r a t a t le t . .
— M ă s imt foa r t e onora t , con i ţ ă . Dar , dacă îmi îngădu i ţ i , p o t ş t i delà c ine po rnesc aces te m ă g u l i t o a r e a p r e cier i ?
— N u m a i delà m i n e . N ' a m ev iden ţ i a t î n d e a j u n s s ince r i t a t ea d in ca r e e le au po rn i t ?...
— Ba da, d a r ceeace v r e a u să vă rog, es te de - a v ă cunoaş t e . î m i da ţ i voie : N i k y D i n u l e a n u .
— Ostăşeanu . . . Sau , m a i b ine , poţ i s ă -mi spui . . . Mar iana . . .
— C u m ? ? ? . . . — Mar iana . . . N u p a r e u n n u m e d r ă
g u ţ şi u ş o r d e r e ţ i n u t ?... — Vede ţ i , coni ţă , m ' a m a v e n t u r a t
m u l t în l a r g — aşa c u m dea l t fe l r e c u noaş t e ţ i şi dv . — şi vă m ă r t u r i s e s c , că, o r icâ t aş fi de obosit , n ' a ş p r e g e t a de a m ă m a i a v e n t u r a oda tă , şi a s t a p e n t r u m o t i v u l că do re sc să c u r m ă m aici cunoş t in ţ a noas t ră . . .
— De c e ? — Vă es te to t a t â t de î n d r e p t ă ţ i t ă
L u i N. D.
Ük M/NCU-L£ULIU cur ioz i t a t ea d e a şt i m o t i v u l ce m ă face să comi t cea m a i g ro t e scă impo l i t e ţ ă , p l ecând , a ş a c u m î n d r e p t ă ţ i t cons ider f ap tu l d e a n u vă r ă s p u n d e la î n t r e b a r e . Vă c e r i e r t a r e şi vă s p u n s ă r u t m â i n i l e !...
Ş i -a s t r â n s , c a lm , t o a t e l u c r u r i l e de s u b co r t şi, i n c l i n a n d u - s e r e spec tuos , a p lecat , l ă sand-o p e o o a m n a o s t ă ş e a n u comple t u l u i t ă d e p u r t a r e a iu i .
C â n d a a j u n s în c a m e r a ce o c u p a în v i la „ L o n g a v i t a" , N i k y s 'a p o m e n i t m u s t r a n u u - s e şi î m p u t â n d u - ş i p u r t ă r i d e „ b ă d ă r a n " . S e acuza cu c r u z i m e că ş i -a c r ea t î n s u i i e t і а п ю т е ş i s u p e r s t i ţ i i ca cel m a i s i m p i u om.
S fâ rcu l a sp re i j u d e c ă ţ i n u ş i -a găs i t a s t â m p ă r , p a n a ce, t r â n t i t i n pa t , a p u t u t să a ţ ipească , c a n d s a scu ia t , e r a a l tu l .
P e b u z e a s i m ţ i t aceeaş i c h e m a r e d u ioasă ca u n can t de auo iescen t : M a r i a na. . . D e d a t a aceas ta , n u m e i e , î n t r u c h i p â n d ispi t i tor , t r u p u l p ü n de d o r i n ţ i al d o a m n e i d e p e p la jă , p ă t r u n s e m a i a d â n c în c e i u l a t a m u i t à a i n i m i i l u i N iky , ca să - l deposedeze d e t e a m a că a n u m i t e n u m e s u n t despr inse , pa rcă , d in v â r t e j u l des t ine lor , d e c a r i un i i oam e n i se s i m t u r m ă r i ţ i .
— P e s t e h o t ă r î r e a m e a , h o t ă r î r e a d e s t i n u l u i e c e a c a r e p e c e t l u e ş t e to tu l , î n d r ă z n i să cuge te , î n c â n t a t că j u d e ca ta îi e d i spusa la concesii .
A p a r i ţ i a î n v i a ţ a lu i a M a r i a n e i şi p r i n d e r e a n u m e l u i ei d e a n t e n e l e s u f le tu lu i , l e c o n s i d e r a ca o n e d e f i n i r e a f rumosu lu i , d ă r u i n d u - i o t i h n ă — d e m u l t a ş t e p t a t ă , — cu o r i z o n t u r i so r t i t e să însoreze o v i a ţ ă c h i n u i t ă .
D in ce nef i resc s 'a n ă s c u t s e n t i m e n t u l c a r e a p u s s t ă p â n i r e p e el? î n t â i , o t e a m ă , o t e a m ă supers t i ţ ioasă , a că r e i e x i s t e n ţ ă în o m u l cu l t j i g n e ş t e şi scade in t e l ec tu l ş i -apoi o incal i f icabi lă m o jicie. D in aces t m ă n u n c h i u de d ibu i r i şi t o a n e s'a c rea t o d o r i n ţ ă d inamică , cu t e z ă t o a r e în r ea l i ză r i .
Şi a d o u a zi dirr i ineaţâ , N i k y D i n u l e a n u c u t r e e r a p la ja , în c ă u t a r e a d o a m nei M a r i a n a Os t ă şeanu .
P e ce u r m e de m i s t e r călca, însă, ca să-şi i rosească a v â n t u l ?...
(Urmare tn pag. ultimă)
. • V i » • - l \
N i c o l a « G r i g o r e s c u Desen
N i c o l a e S t o i c a Pe Chei, Bucureşti
N. N. Tonitza
C r o n i c a m u z i c a l a
á e ROMEO ALKXANDBESCr
Wilhelm Kempff. D o u ă i n t e r p r e
t ă r i sol is te cu a c o m p a n i a m e n t u l „ F i
l a r m o n i c e i " şi două r e c i t a l u r i s 'au
a d ă u g a t s ă p t ă m â n a t r e c u t ă n u m ă r u
lu i i m p o r t a n t d e a p a r i ţ i i d e p â n ă a -
c u m a l e p i a n i s t u l u i g e r m a n W i l h e l m
K e m p f f în fa ţa pub l i cu lu i r o m â n e s c .
D i n n o u a r t a v i e şi o r ig ina l ă a a -
c e s t u i inepu izab i l c h i m i s t s o n o r a
abso rb i t a t e n ţ i a aud i t o r i l o r săi şi a
e x t r a s d in m u z i c a i n t e r p r e t a t ă , cu o
s p o n t a n e i t a t e m e r e u p r e z e n t ă , s en
su r i şi a s p e c t e e x p r e s i v e de m a r e
i n v e n t i v i t a t e şi relief. A d e s e a t e m e
r a r ă şi d e a c c e n t u a t ă s i ngu l a r i za
r e , r e p e r c u s i u n e a p e r s o n a l i t ă ţ i l u i
Kempf f în i n t e r p r e t a r e î i d ă u n i m
p u l s de l i b e r t a t e , o m a l e a b i l i t a t e şi o
a s c u ţ i m e d e r i t m şi accen t ca re , p u
t â n d fi o r i când sub iec t de d i scu ţ ie ,
n u s u n t m a i p u ţ i n e l m e n t e c a r e a -
p ă r ă u i m i t o r d e i m p e r i o s o cauză
muz ica l ă şi în conidi ţ iuni r e a l m e n t e
rea l i za te . Mişcăr i le , j ocu r i l e d e pol i
fonie, c h i p u r i l e n e n u m ă r a t e în ca re
K e m p f f r euşe ş t e d u p ă voe să m o d i
fice „ e m i s i u n e a " s o n o r ă a p i a n u l u i ,
f a cu l t a t e a d e a t r a n s f o r m a or ice s u
ges t i e şi p o r n i r e a s imţ i r i i m o m e n
t u l u i î n r e z u l t a t muz ica l , r ă s f r â n g
p e r e m p t o r i u p i a n i s t u l d u b l a t î n p e r
m a n e n ţ ă d e m u z i c i a n u l i m p r o v i z a
tor .
I n d e p e n d e n ţ a to t a l ă şi f l uc tuă r i l e
a r b i t r a r e a le u n o r a d in t imp i i c o m
pozi ţ i i lor d in p r o g r a m , a u s u r p r i n s
d e s igur , r ă m â n â n d to tu ş i a b a t e r i
a t â t de i n t e r e s a n t a r g u m e n t a t e , î n
câ t u r m ă r i r e a lo r s 'a făcut cu o r a r ă
î n c o r d a r e şi n e a ş t e p t a t e sat isfacţ i i
muz ica l e .
A n d a n t é i é şi f ina lu l une i s o n a t e
în fa m a j o r d e Mozar t , e x e c u t a t e cu
d e s t u l ă i n d i f e r e n ţ ă la t r ad i ţ i e , t o tu ş i
c u o vie p r e z e n ţ ă d e t â lc m a z a l t i a n ,
conce r tu l î n r e m i n o r d e Mozar t ,
cele i n t e r p r e t a t e d i n o p e r a lu i Bach ,
n i s 'au p ă r u t cele m a i r e p r e z e n t a t i
v e p e n t r u m a e s t r i a i scodi toare , f le
x ib i l ă şi c o m u n i c a t i v ă şi p e n t r u con
cep ţ ia i n t e n s p r o p r i e a l e f a imosu lu i
p i an i s t g e r m a n .
Concertele orchestrei „Radio". Cu
u n conce r t d e m u z i c ă r o m â n e a s c ă , s'a î n c e p u t s t a g i u n e a de s imfon ice a o r c h e s t r e i „ R a d i o " , p e n t r u p r i m a d a t ă i n t r e p r i n s ă p u b l i c c u c a r a c t e r p e r m a n e n t .
Ide ia d e a da aces te conce r t e D u min ica , dec i de a le p u t e a face a s c u l t a t e de t i n e r i m e a şco la ră şi s t u d e n ţ e a s c ă p r e c u m şi de d i fe r i te cat egor i i d e m u n c i t o r i , h o t ă r î r e a de a le m e n ţ i n e î n t r ' a d e v ă r p o p u l a r e p r i n mod ic i t a t ea cos tu lu i locur i lor , j u s t i fică cu p r i sos in ţă in i ţ i a t iva socie tă-ţei de „Rad io -Di fuz iune" şi o i m p u ne e logiului .
D. T h e o d o r Roga l sky , d i r i j o ru l conce r tu lu i de d e s c h i d e r e a c ic lu lui , ş i-a ales un p r o g r a m s imfonic în în t r e g i m e î n c h i n a t muz ice i r o m â n e ş t i .
Cu î n ţ e l e g e r e m u z i c a l ă ser ioasă şi ech i l ib ra tă , î n l ini i t r a i n i c cons t ru i t e şi b i n e re f lec ta te , d. Roga l s k y a ş t iu t să p ă s t r e z e f iecărei e x e c u ţ i u n i n o t a ei ca rac te r i s t i că , o b ţ i n â n d r e z u l t a t e d e omogen i t a t e , b u n ă î n c h e g a r e şi j u s t ă e x p r i m a r e ca r e a u scos în ev i d e n ţ ă a t â t c a p a c i t a t e a d-sa le de m u zic ian c â t şi d i sc ip l ina , v r e d n i c i a şi p r i c e p e r e a o rches t r e i „Rad io" .
Aceas t ă o r c h e s t r ă e s t e p e d r e p t i nd i ca t ă să c o n t r i b u e l a î m p l i n i r e a mi şcă re i m u z i c a l e r o m â n e ş t i p r i n c o n c e r t e p u b l i c e p e r m a n e n t e , i a r a c t i v i t a t e a ei v a t r e z i d e s igu r imbo ld nou c ă t r e a r t ă şi va l ă rg i c e r c u l p u b l icu lu i nos t ru , la a c ă r e i f o r m a r e va a ju t a aprec iab i l .
D - n a V a l e n t i n a Cre ţo iu -Tass ian , e m o ţ i o n a n t ă i n t e r p r e t ă a me lod ie i r o m â n e ş t i , d. P e t r e - M u n t e a n u , t e n o r de deosebi t t a l e n t e x p r e s i v şi co ru l A. C. T., a u d a t c o n c u r s u l aces tu i p r o m i ţ ă t o r începu t .
Studiu de nud
25 Noembrie 1939 UNIVERSUL LITERAR 5
PE DRUMURI DE LEGENDA
B u c o v i n a e s t e t a r a b a s m e l o r , a l e g e n d e l o r ş i a m ă n ă s t i r i l o r . I n s a t e l e r ă z ă ş e ş t i , a -ş e z a t e d e - a l u n g u l v ă i l o r , î n t â l n e ş t i c e l m a i c u r a t p o r t r o m â n e s c . Ţ ă r a n i i d e a i c i p ă s t r e a z ă c u s f i n ţ e n i e v e c h i l e o b i c e i u r i s t r ă m o ş e ş t i . D i n g u r ă î n g u r ă , d i n g e n e r a ţ i e i n g e n e r a ţ i e , s e t r a n s m i t b a s m e l e s i l e g e n d e l e î n l e g ă t u r ă c u m i n u n i l e a c e s t o r l o c u r i .
N i m i c m a i p l ă c u t ş i m a i r e c o n f o r t a n t î n a c e l a ş i t i m p p e n t r u u n t â n ă r i n t e l e c t u a l r o m â n , d e c â t o e x c u r s i e р г t ă r â m u r i b u c o -v i n e n e . B ă t ă t o r i n d p o t e c i l e u n d i o a s e ş i p l i n e de c a p r i c i i a l e m u n ţ i l o r b u c o v i n e n i , r ă m â i s u r p r i n s c â n d d e o d a t ă , î n l u m i n i ş u l u n e i p o i e n e c u s t â n ă a l ă t u r i , î ţ i a p a r t u r l e l e u n u i s c h i t s a u a l e u n e i m â n ă s t i r i . N i m i c m a i î n c â n t ă t o r p e n t r u o c h i îşi m a i o d i h n i t o r p e n t r u s u f l a t d e c â t o a s t f e l d e a-pari ţ i i e n e a ş t e p t a t ă . A f l â n d u - t e s u b z i d u r i l e n e g r e ş i î n v e c h i t e , a i i m p r e s i a c ă a i c u c e r i t t o t . T e s i m ţ i c u p r i n s de m i s t e r u l l u c r u r i l o r i n t r a t e î n l e g e n d ă . S i m ţ i c e v a m a r e î n p r e a j m a t a , c e c r e ş t e î n u m b r a z i d u r i l o r , f a n t a s t i c , i m a t e r i a l ş i t o t u ş i rea l .
D E V O R B A C U T R E C U T U L
L a f i e c a r e p a s f ă c u t p e m e l e a g u r i b u c o v i -n e n e d e s c o p e r i o p a g i n ă d i n t r e c u t u l r o m â n e s c . C e e a c e a l t ă d a t ă c i t e a i î n c ă r ţ i ş i î ţ i p ă r e a d e n e a t i n s , a p r i n z â n d u - ţ i i m a g i n a ţ i a d e c o p i l , a c u m s e d e s f ă ş o a r ă r e a l î n a i n t e a o c h i l o r . V o e v o z i v i t e j i , b o i e r i c r e d i n c i o ş i , h a t m a n i d e o a s t e , d r e g ă t o r i d e c e t ă ţ i s i v l ă d i c i e v l a v i o s ! ş i - a u î n s c r i s n u m e l e p e c â t e o p i a t r ă d e b i s e r i c ă , p r i d v o r , m o r m â n t , i c o n o s t a s , i c o a n ă , a e r , e v a n g h e l i e , c a n d e l ă s a u a l t d a r p r e ţ i o s a d u s l u i D u m n e z e u . F i e c a r e b i s e r i c u ţ ă c u l e g e n d a ei , c u c t i t o r u l e i , v o e v o d , m i t r o l o p i t , b o i e r s a u o ş t e a n , e o p a g i n ă p r e ţ i o a s ă d i n i s t o r i a M o l d o v e i . C a î n t r ' u n f i l m i s t o r i c i ţ i t r e c p e d i n a i n t e î n -t e m e e t o r i i : B o g d ă n e ş t i i ş i M u ş a t i n i i ; A -l e x a n d r u c e l B u n î n p a z a S f â n t u l u i d e i a S u c e a v a ; Ş t e f a n c e l M a r e c u t o a t e f a p t e l e l u i g l o r i o a s e , a l ă t u r i d e f i g u r a l e g e n d a r ă a S i h a s t r u l u i ; P e t r u R a r e s c u v i a ţ a lu i a v e n t u r o a s ă d e p e s c a r ş i d o m n ; A l e x a n d r u L ă -p u ş n e a n u c u t o a t e c r u z i m i l e l u i f ă r ă s e a m ă , n e î n t r e c u t i n e l e n i c i d e Ş t e f a n T o m ş a c e l m â n t u i t p r i n t r ' o m ă n ă s t i r e ; M o v i l e ş t i i c a r e s ' a u î m p r ă ş t i a t î n t o a t ă l u m e a , d u c â n d c u e i r o d u l s u f l e t u l u i , c a a c e l P e t r u M o v i l ă , a j u n s m a r e M i t r o p o l i t a l p r a v o s l a v n i c e i R u s i i , a t â t d e m a r e , î n c â t s e p u n e a î n t r e b a r e a c u i s ă s e s p u n ă „ P e t r u c e l M a r e " , M i t r o p o l i t u l u i P e t r u s a u Ţ a r u l u i P e t r u : V a s i l e L u p u , P e t r i c e i c u V o d ă , B a r n o v s c h i ş i t o t a l a i u l d e m i t r o p o l i ţ i , b o i e r i s a u o ş t e n i , î n s e m n a ţ i p e p e r g a m e n t e d o m n e ş t i s a u p e p i e t r e d e m ă n ă s t i r e .
C R I P T A D O M N E A S C A D E L A R Ă D Ă U Ţ I
I s t o r i a n o a s t r ă î n c e p e c u b i s e r i c a d o m n e a s c ă a l u i B o g d a n d e l à R ă d ă u ţ i . A c e a s t ă b i s e r i c ă a c ă r e i o r i g i n e s e p i e r d e i n l e g e n d a d e s c ă l i c a t u l u i , e s t e d e o s i m p l i t a t e s u r p r i n z ă t o a r e . J o a s ă , c a m a i t o a t e b i s e r i c i l e m a r a m u r e ş e n e , f ă r ă t u r l e , c u a c o p e r i ş d e ş i n d r i l ă c u s t r e ş i n ă m a r e ş i c u z i d u r i d e p i a t r ă , g r o a s e ş i p r i m i t i v e , s p r i j i n i t e de c â t e v a c o n t r a f o r t u r i . S e p ă s t r e a z ă î n f o r m a o r i g i n a l ă , , d a t ă d e B o g d a n . D o a r p r i d v o r u l i s ' a a d ă o g a t m a i t â r z i u d e A l e x a n d r u L ă -p u ş n e a n u .
E c e a m a i v e c h e b i s e r i c ă d i n M o l d o v a . E c e v a d e î n c e p u t u r i î n e a , o s i m p l i t a t e g r a ţ i o a s ă , c a r a c t e r i s t i c ă l u c r u r i l o r s i m p l e d a r t r a i n i c e .
S u b a c o p e r i ş u l t u r t i t d e ş i n d r i l ă a l a c e s t e i b i s e r i c i ţ ă r ă n e ş t i d o r m , î n c u l c u ş i s t o r i e , î n t e m e e t o r i i p r i n c i p a t u l u i m o l d o v e n e s c , B o g d a n V o e v o d ş i u r m a ş i i s ă i M u ş a t i n i : „Descălecători de ţară, dătători de legi
şi datini" c u m î i n u m e ş t e p o e t u l c a r e a i u b i t m u l t B u c o v i n a : M i h a i E m i n e s c u . S u b u m e d e l e
Mănăstirile bucovinene
Mănăstirea Put na: Clopotniţa
p i e t r e n e g r e s e o d i h n e s c : B o g d a n I î n t e -m e e t o r u l , L a ţ c u . Ş t e f a n ş i R o m a n M u ş a t , B o g d a n a l I I - l e a , f r a t e l e lu i A l e x a n d r u c e l B u n , B o g d a n a l I I I - l e a , t a t ă l l u i Ş t e f a n c e l M a r e , S t a n a ş i A n a s t a s i a , m a m a ş i s t r ă b u n a l u i Ş t e f a n . C a u n a c t d e r e c u n o ş t i n ţ ă ş i c a o d a t o r i e f a ţ ă d e s t r ă m o ş i ş i p ă r i n ţ i , Ş t e f a n c e l M a r e a î m p o d o b i t m o r m i n t e l e a c e s t o r a c u f r u m o a s e p i e t r e c u i n s c r i p ţ i i .
R ă m â i s u r p r i n s c â n d t e g â n d e ş t i , c ă p r i n a c e a s t ă b i s e r i c ă Î n t u n e c o a s ă , c u f e r e s t r e m i c i ş i z i d u r i a f u m a t e , î n c e p e i s t o r i a r o m â n e a s c ă . A d e v ă r s i m p l u d a r l u m i n o s . N i m i c m o n u m e n t a l , t o t u l s i m p l u ş i n a t u r a l c a ş i o g o a r e l e d i n j u r , c a s i ţ ă r a n i i c e v i n D u m i n i c a s ă s e r o a g e î n t r ' i n s a , o p e r f e c t ă a r m o n i e c u o m u l ş i n a t u r a , o î n f r ă ţ i r e a a l t a r u l u i c u ţ a r i n a d e - a l ă t u r i .
Ş i t o t u ş i , n u l i p s e ş t e a r t i s t i c u l , f o r m a t d i n
l i n i i s o b r e , c a r a c t e r i s t i c u l s t i l u l u i r o m â n e s c . M e ş t e r i i n ' a u f o s t o a m e n i p r e o c u p a ţ i d e s t i l ş i a r t i s t i c . A c e s t e a a u r e z u l t a t d i n o p e r a l o r t e r m i n a t ă ş i s u n t p r o d u s u l u n u i e c h i l i b r u p e r f e c t î n t r e d i m e n s i u n i l e lor s u f l e t e ş t i . T r e b u i a u n l o c d e r u g ă c i u n e , u n a l t a r s i m p l u ş i u n u l c a l a î n c e p u t u r i l e c r e ş t i n i s m u l u i . Ş i a r m o n i a d i n s u f l e t u l l o r a f ă c u t , i n s t i n c t i v d i n a c e s t l u c r u u t i l ş i o o p e r ă d e a r t ă .
ALEXANDRU CEL BUN ŞI SFÂNTUL DELA SUCEAVA
S u c e a v a , v e c h e a c a p i t a l ă a M o l d o v e i , s 'a b u c u r a t a e a t e n ţ i a t u t u r o r d o m n i t o r i l o r c a r e i ş i a v e a u a i c i r e ş e d i n ţ a . P r u n u l c a r e a
f ă c u t a i n S u c e a v a c e t a t e de s c a u n , a f o s t P e t r u M u ş a t . R o m a n ş i - a z i d i t m a i l a v a l e , p e a p a M o i a o v e i , c e t a t e a R o m a n , i a r ş t e f a n M u ş a t ş i - a m u t a t c u i t . a l a H â r i â u . U r m a ş u l lor , A l e x a n d r u c e i B u n , s t a b i l i d e f i n i t i v c a p . t a i a l a S u c e a v a , c a r e a r ă m a s a c i p a n ă c â n d A i e x n d i u L â p u ş n e a n u o m u t a l a I a ş i .
P r e s t i g i u l b u c e vi i c r e s c u m u i a l e s a u p â c e A i e x u n a r u , î n a i n t â n d m i t r o p o l i a M o l d o v e i , i i f i x ă a i c i r e ş e d i n ţ a , c u î n t â i u l M i t r o p o l i t I o s i f , e p i s c o p u l C e t ă ţ i i A l o e . P o a t e i a î n d e m n u l l u i Ios i f , A l e x a n d r u a d u s e i n c a p i t a l a ţ â r i i ş i m o a ş t e l e s f a n ţ u l u i I o a n c e i N o u , d e l à C e t a t e a - A i b ă .
C a r e - i p o v e s t e a v i e ţ a a c e s t u i s f â n t , c a r e d e v e n i s l a n t u l o c r o t i t o r a l M o l d o v e i ? E r a m i s i o n a r ş i i n c ă l ă t o r i i l e l u i s e o c u p a ş i c u n e g o ţ u l , c a s ă - ş i p o a t ă a g o n i s i p ă n e a z i l n i c a . A ş a a j u n s e e l c u d e s a g a c u m a r i uri ş i c u e v a n g h e l i a i n c e t a t e a G e n o v e z i l o r , s t ă p â n i t ă p e a t u n c i d e T ă t a r i . A c e a s t a e r a ciaui p e v r e m e a P o s a d e i l u i B a s a r a b V o e -v o a . T ă t a r i i l - a u p r i n s ş i l - a u s u p u s ia m u n c i g x e i e , p â n ă c â n d s f â n t u l i ş i d e t e d u n u i . . f e s t e ş a s e z e c i d e a n i a s t a t s f a n i t u l î n g r o p a t î n t r u n l o c a s c u n s d e f u r i a T ă t a r i l o r , i s u n u l ş i e v l a v i o s u l A l e x a n d r u a a d u s m o a ş t e i e l a s u c e a v a î n t r ' o r a c i ă d e c h i p a r o s , i r u m o s s c u l p t a t ă c u m u n c i l e M â n t u i -t o i u i u i ş i L e - a î n m o r m â n t a t c u m a r e a l a i i n b i s e r i c a M i t r o p o l i e i . P o i o n i i l u i S o b i e s k i , r a ş i u i n a M o i a o v a . , a u f u r a t s f â n t u l ş i i - u u d u s i n P o i o n i a , c r e z â n d c ă l e v a a u u c e ş i lor n o r o c . M a i t â r z i u , l a s t ă r u i n ţ a A u s t r i e i , e i a f o s t r e d a t M o l d o v e i r e i u a n -d u - s i l o c u l l u i d i n S u c e a v a , u n d e s e o d i h -
n a ş t e p a n ă a s t ă z i î n t r ' u n s i c . i u d e a r g i n t a u r i t , p e c a r e s u n t s c u l p t a t e s c e n e d i n m a r t i r i u l s i a n t u m i . I a r V e c h e a r a c l ă do c h i p a i o s i n c a r e a l o s t a u u s a e i a C e t a t e a -A i o a , s e p ă s t r e a z ă l a M ă n ă s t i r e a P u t n a .
MĂNĂSTIRILE Şi BISERICILE lí'liN SJLI'U'üAvA
I n j u r u l m o a ş t e . o r l ă . ă t o a r e d e m i n u n i v o e v o z i i a u z i a i t о і з е г . с і i r u m o a s e , d ă r u i t e c u a u r ş i i n i p o u o o H e c u p i c t u r i . N u m ă r u l lor a j u n s e s e p e t u n p i i u i C a n t e m i r l a c â t e v a z e c i . P e u n e . e i e - a d o n o r i t t i m p u l , a l t e i e m a i t r â e s c ş i a s t ă z i , p u a t L t e d e t o a t e a m i n t i r n e voevouaie, d i n c a u z a d u h u l u i r e n o v a t o r a l s t i â m L o r s t ă p â n i t o r i p â n ă i e r i .
P e r u i n i l e b i s e r i c u ţ e i l u i A l e x a n d r u c e l B u n c a r e a s e r v i t a e M r t . o p o l i e , ş t e f a n ce l M a r e , a z i d i t b i s e r i c a M h ă u ţ i l o r , c a r e a s e r v i t d e M i t r o p o l i e ( p â n ă c â n d B o g d a n şi Ş t e f ă n i ţ ă , u r m a ş i i l u i Ş t e f a n ce i M a i e , a u z i d i t b i s e r i c a S i . G h e o r g n e , p e c a r e a d e -s ă v a r ş i t - o , — l ă r g i n d - o ş i i n i r u m u s e ţ a n d - o , — P e t r u R a r e s , ş i a r e p a r a t - o m a i t â r z i u P e t r u Ş c h i o p u l . D e a t u n . i d a t e a z ă ş i p i c t u r a c u s f i n ţ i m a r i ş i l u m i n o ş i p e u n f o n d a l b a s t r u c u s t e l e ş i p o r t i e t e l e c t i t o r i l o r , p i c t u r ă r e d ă c u t ă n u d e m u l t d e a r t i ş t i v i e n e z i .
P e t r u R a r e s а r i d i c a t b i s e r i c a Sf. D i m i -t r i e , I s v o r î t o r u l d e m i r , m a r e ş i p u t e r n i c ă , c u f a ţ a d a l a r g ă , t ă i a t ă d e c e l e t r e i f e r e s t r e g o t i c e , ş i s p r i j . n i t ă d e c o n t r a f o r t u r i p u t e r n i c e . O c n i ţ e m a r i ş i m i c i î i î m p o d o b e s c p e r e ţ i i . P i c t u r i l e v e c h i a u f o s t a c o p e r i t e e u t e n c u i a l ă a l b ă . B o g ă ţ i e , d ă r n i c i e ş i c r e d i n ţ ă —• a l t ă d a t ă ; s ă r ă c i e , d e c a d e n ţ ă ş i m i c i m e
s u f l e t e a s c ă — a z i .
E l e n e i , g i n g a ş a D o a m n ă a l u i P e t r u R a r e s , i s e d a t o r e a z ă b i s e r i c a î n v i e r i i d i n 1551 , î n c h i n a t ă r ă p o s a t u l u i e i s o ţ , t r e c u t ă az i , n u ş t i u p r i n c e î m p r e j u r ă r i , î n m â i n i l e R u t e n i l o r u n i ţ i , c a r e a u c u r ă ţ i t - o d e s f i n ţ i i o r t o d o c ş i , p i c t a ţ i î n c e a m a i î n f l o r i t o a r e e p o c ă a a r t e i m o l d o v e n e ş t i .
P e l a 1610 b o i e r i i P r ă j e ş t i a u c l ă d i t î n s t i l u l l u i R a r e ş b i s e r i c a Sf . N i c o l a e , s o l i d ă , c u t u r n u l s v e l t .
I a r l a 1643 V a s i l e V o d ă a r i d i c a t o b i s e r i c ă „ c u h r a m u l c i n s t i t u l u i p r o o r o c , î n a -i n t e - m e r g ă t o r u l ş i b o t e z ă t o r u l I o a n . . . " m i c ă , c u f e r e s t r e m ă r u n t e ş i t i v i t ă c u b r â i e .
A c e s t e b i s e r i c i n ' a u a v u t n o r o c u l s ă s e p o a t ă m â n d r i c u p i c t u r a lor , c a S u c e v i ţ a , M o l d o v i ţ a , H u m o r ş i V o r o n e ţ . C a p i t a l a a f e s t m a i e x p u s ă a t a c u r i l o r ş i j a f u r i l o r , î n c a r e s 'a d i s t r u s c e e a c e a c e s t e b i s e r i c i a v e a u m a i d e p r e ţ : p i c t u r a , m o ş t e n i r e a l or d e l à c t i t o r i . P e c â n d c e l e l a l t e m â n ă s t i r i b u c o v i n e n e , f e r i t e î n v ă i , a s c u n s e , d e p a r t e d e ca-l e a c o t r o p i t o r i l o r , a u s c ă p a t n e v ă t ă m a t e .
MUZEUL DELA PUTNA
M u z e u l m ă n ă s t i r i i p ă s t r e a z ă o c o m o a r ă c e n u p o a t e f i e v a l u a t ă . S e p o t e v a l u a ş i r a g u r i l e d e m ă r g ă r i t a r e , g r a n a t e l e , s t e l e l e ş i p o r u m b e i i de a u r ş i a r g i n t , i n e l e l e , d u p ă b o a b e l e de m ă r g ă r i t a r s a u g r a m e l e d e a u r c e le c o n ţ i n . Dar c i n e p o a t e p r e ţ u i c r u c i l e d e c h i p a r o s c u i c o n i ţ e m i n i a t u r a l e , s c u l p t a t e f i n , c u r ă b d a r e î n g e r e a s c ă , a t â t d e f i n e i n c â t o c h i u l d e a b i a p o a t e d i s t i n g e l i n i i l e , t o a t e f e r e c a t e î n a u r ş i a r g i n t şi o r n a t e c u m ă r g ă r i t a r e . S a u i c o a n e l e bo
t e z u l u i , r ă s t i g n i r i i , î n v i e r i i ş i î n ă l ţ ă r i i D o m n u l u i ş i m a i a l e s c e a f e r e c a t ă î n a r g i n t a f ă c ă t o a r e i d e m i n u n i c u p r u n c u l I i s u s i n b r a ţ e , p u r t â n d p e c a p c o r o a n e d e a u r o r n a t e c u g r a n a t e , c a r n e o l u r i , m ă r g ă r i t a r e s i p i e t r e s c u m p e , r o ş i i ş i a l b a s t r e . C i n e p o a t e p r e ţ u i p e c e ţ i i l e ş i s i g i l i i l e d e p e h r i s o a v e l e d o m n e ş t i ; c ă d e l n i ţ e l e l u c r a t e a r t i s t i c î n a r g i n t a u r i t ş i î m p o d o b i t e c u l ă n ţ i ş o a r e ş i c l o p o ţ e i d e a u r , c u c a r e v l ă d i c i i a u t ă m â i a t f e ţ e s m e r i t e d e v o e v o z i ş i o b r a j i a l b i d e d o m n i ţ e ; c r i s t e l n i ţ e l e d e a r g i n t î n c a r e v o e v o z i i ş i c o m a n d a n ţ i i de o a s t e ş i - a u b o t e z a t c o c o n i i ; c h i v o t u r i l e , c a n d e l e l e , p o t i r e l e ş i p o c a l e l e d e a u r ş i a r g i n t , t o a t e i n t r a t e î n i s t o r i e .
D e n e p r e ţ u i t s u n t a e r e l e , e p i t a f u r i l e ş i a c o p e r e m i n t e l e d i n a t l a s r o ş u ş i a l b a s t r u , d a m a s t r o ş u s a u c a t i f e a v i ş i n i e ş i a l b a s t r ă c a m a r e a , b r o d a t e c u f i r de a u r , g r a n a t e ş i m ă r g ă r i t a r e , d e d o m n i ţ e l e b i z a n t i n e , m o l d o v e n e s a u r u s e , i n n o p ţ i l e l u n g i d e i a r n ă , v i s â n d l a o c h i i p r i n ţ i l o r c a r i c r o i a u i s t o r i a c u b u z d u g a n u l î n m â n ă l a h o t a r e . T o a t e a c e s t e o b i e c t e s f i n t e p o a r t ă n u m e d e v o é v o z i , d e d o m n i ţ e , d e l o g o f e ţ i , h a t m a n i , a r h i e r e i ş i c ă l u g ă r i .
i. •», . . . . .
fir
M ă n ă s t i r e a P u t n a : T u r n u l « d o m e l o r
P e n t r u c e r c e t ă t o r u l i s t o r i c ş i l i t e r a r v a l o a r e a c e a m a i m a r e a a c e s t u i m u z e u o f o r m e a z ă m u l ţ i m e a d e m a n u s c r i s e s l a v o n e ş i r o m â n e ş t i , d a t â n d d i n s e c o l u l X V p â n ă a s t ă z i . E v a n g h e l i i s l a v o n e , f o a r t e f r u m o s s c r i s e p e p e r g a m e n t , c u m i n i a t u r i , l e g a t e i n c a t i f e a ş i f e r e c a t e a r t i s t i c i n a u r ş i a r g i n t ; t e x t e h a g i o g r a f e î n l i m b a s l a v o n ă ş i r o m â n e a s c ă ; c a z a n i i , a p o s t o l é , o c t o i h u r i , p s a l t i r i ş i a c t e d i n d i f e r i t e s e c o l e ş i d e p r o v e n i e n ţ ă d i f e r i t ă , a l c ă t u e s c t e z a u r u l d e m a n u s c r i s e c a r e t r e b u e s c c e r c e t a t e . O m i n t e p e d e p s i t ă c u l i m b i l e s l a v e a r s c o a t e lo i v e a l ă m u l t e f a p t e n e c u n o s c u t e .
S U C E V I Ţ A , C T I T O R I A M O V I L E Ş T I L O R
U n v e a c m a i t â r z i u , î n t r e 1 5 8 2 — 1 5 3 5 . M o v i l e ş t i i a u r i d i c a t p e s t e m u n t e M ă n ă s t i r e a S u c e v i ţ a . î n c e p u t u l l - a f ă c u t v l ă d i c a G e o r g e M o v i l ă ş i a p o i I e r e m i a a d e s ă v â r ş i t î n c e p u t u l f r a t e l u i s ă u , t e r m i n â n d b i s e r i c a ş i î n f r u m u s e ţ â n d - o c u n e m u r i t o a r e p i c t u r ă . I a t ă c e s p u n e o l e g e n d ă d e s p r e î n c e p u t u l a c e s t e i b i s e r i c i . L o c u l b i s e r i c i i a f o s t a r ă t a t de D u m n e z e u p r i n t r ' o m i n u n e . I n f i e c a r e D u m i n i c ă , p e v r e m e a u t r e n i e i s e v e d e a u î n t r ' o p o i a n ă m u l t e l u m i n i a p r i n s e ş i p r e o ţ i ş i d i a c o n i î m b r ă c a ţ i î n o d ă j d i i c â n t a u c u g l a s d u l c e c a n o n u l î n v i e r i i l u i K r i s t o s . „ V ă z â n d I e r e m i i a V o d ă , a c e a m i -n u m e ş i l o c u l p r e f r u m o s , a u d a t l a u d ă i u i D u m n e z e u , ş i c u m a r e s â r g u i n ţ ă s ' a u a -p u c a t a z i d i a c e a s f â n t ă m o n ă r t i r e , c u m a r e c h e l t u i a l ă î m p o d o b i n d - o ş i î n f n u n u s e ţ â n d - o , ş i c u m o ş i i a u î n d e s t u l a t - o , ş i a u s f i n ţ i t - o P r e a s f i n ţ i t u l M i t r o p o l i t c h i r G é o r g i e M o v i l ă , f r a t e l e Hui I e r e m i a V o d ă ş i a l u i S i m e o n V o d ă M o v i l ă , i n s f â n t a ş i p r e l u m i n a t a z i a î n v i e r i i l u i Hs . . ." .
I n p a r t e a de r ă s ă r i t s ' a u c o n s t r u i t c h i l i i d i n p i a t r ă p e n t r u c ă l u g ă r i , i a r î m p r e j u r u i m ă n ă s t i r i i s 'a d u r a t u n z i d g r o s ş i p u t e r n i c , p r e v ă z u t c u c o n t r a f o r t u r i şi c â t e v a t u r n u r i d e a p ă r a r e , î n care s ' a u t ă i a t c r ă p ă t u r i p e n t r u p â n d a d u ş m a n u l u i .
I n î n c e p u t m ă n ă s t i r e a a f o s t a c o p e r i t ă c u t a b l e de p l u m b , c a ş i P u t n a , d a r Caz a c i i l u i T i m u s A m e l n i ţ c h i a u t o p i t p i n m -buil, p r e f ă i c â n d u - 1 i n g l o a n ţ e . D e a c e e a ş i s o a r t ă v i t r e g ă s 'a b u c u r a t ş i P u t n a .
V l ă d i c i i ş i e g u m e n i i , o a m e n i c u t r a g e r e de i n i m ă , a u a d ă o g a t c â t e c e v a , l e g â n d u - ş i n u m e l e d e c â t e u n i c o n o s t a s , s t r a n ă , a e r , e v a n g h e l i e s a u c a n d e l ă .
B i s e r i c a m ă n ă s t i r i i , mul l t p r e a m i c ă f a ţ ă de î n t i n d e r e a c h i l i i l o r ş i a z i d u r i l o r c e o î n c o n j o a r ă , e o b i j u t e r i e d e a r t ă . P r i v i t o r u l r ă m â n e î n m ă r m u r i t în f a ţ a p r e t u r i l o r r e l i g i o a s e c u c a r e e s t e î n f r u m u s e ţ a t ă b i s e r i c a ş i p e d i n ă u n t r u ş i p e d i n a f a r ă .
î n t r ' u n m ă r de a r g i n t a u r i t c a r e s e d e s f a c e î n d o u ă , s e p ă s t r e a z ă b l o n d u l p ă r a l D a a m n e i E ü s a b e t a , s o ţ i a l u i I e r e m i a M o v i l ă .
P E U R M E L E L U I P E T R U R A R E Ş
D e l à S u c e v i ţ a , u r c â n d p e s p i n a r e a m u n - i t e l u i ş i ţ i n â n d p l a i u l p â n ă l a c o b o r i r e a î n V a l e a M o l d o v i ţ e i . d a i p e s t e o a l t ă p a g i n ă de i s t o r i e r a r e ş e a s c ă . M ă n ă s t i r e a M o l d o v i ţ a , m â n d r a c t i t o r i e a Iui R a r e s . A c e s t v r e d n i c u r m a ş al l u i Ş t e f a n ce l M a r e n u s'a
de GEORGE PUTNEANU l ă s a t m a i p r e j o s d e c â t t a t ă l s ă u . A a d ă o g a t c â t e c e v a l a b i s e r i c i l e î n a i n t a ş i l o r s ă i ş i a c l ă d i t a l t e l e i a f e l d e m â n d r e . P r i n t r e e .e s u n t P o b r a t a , u n d e ş i d o a r m e s o m n u l d e v e c i , ş i M o l d o v i ţ a . C o n c e p u t ă c a m a i t o a t e m ă n ă s t i r i l e b u c o v i n e n e , i n f o r m ă d e c e t a t e , c u z i d u r i î m p r e j u r ş i t u r n u r i d e a p ă r a r e , a z i n u m a i s t a u i n p . c i o a r e d e c â t b i s e r i c u ţ a v e c h e ş i c â t e v a t u r n u r i , u n u l r e f ă c u t , l a c o l ţ u r i l e z i d u - i l o r d ă r ă p ă n a t e . I n d r e a p t a c u r c i i s e m a i v e d e u n i e s t d m cas e l e d o m n e ş t i cu e t a j d e o d i n i o a r ă . P a r c ă î l v ă d p e R a r e ş s t â n d l a s f a t cu v o r n i c u l G r o z a v ş i iceJai-ţi b o i e r i ş i p u n â n d l a c â t e v r e o n o u ă i n c u i s i u n e î n A r a e a l u l l u i Z a -p o i y a s a u i n P o l o n i a .
B i s e r i c u ţ a a r e l o r m a u n e i c r u c i cu u n s i n g u r t u ^ n s v e l t . I n t r a r e a i n D i s e r i e ă se f a c e p r i n t r ' u n p r i d v o r c u t r e i b o l ţ i . I n t r e p r o n a o s u l d e s t u l d e l a r g , s l a b l u m i n a t d e c â t e v a f e r e s t r u i c i g o t i c e , ş i n a o s u l c a r e se r o t u n j e ş t e i n a o s i a e , e o c ă m a r ă î n t u n e c o a s ă 111 c a r e se g ă s e s c c m o r m i n t e u e e p - s c o -p i i o r E i r e m d e R â a ă u ţ i , G h e o r g h e ş i Anast a s i e d e R o m a n ş i a l e c â t o r v a p â r c ă l a b i cu j u p a n e s e i e l o r .
L u c r u i c e l m a i d e p r e ţ a i c i e s t e p i c t u r a d e p e p e r e ţ i i i n t e r i o r i ş i e x t e r i o r i a i b i s e r i c i i . F i e s c d e , a e s t u l d e b i n e p ă s t r a t e , s u n t d e o f r u m u s e ţ e i a r ă . A i t e o o i e „ b e d e p^e ţ n u g ă s i m , i r e s t e b o g ă ţ i a ş i l u x u l c u r c i i lu i R a r e ş s u L ă a z i s ă r ă c i a .
HUMORUL ŞI VORONEŢUL
L u â n d c u r s u l M o l d o v e i î n sus s p r e i s -v o a r e , î n l o c u r i f e r i t e , p r i n t r e b r a z i , î ţ i a p a r a l t e d o u ă b i s e u c u ţ e î n s e m n a t e î n i s t o r i a n e a m u l u i ş i î n l i t e r a t u r a n o a s t r ă v e c h e : H u m o r u l ş i V o r o n e ţ u l .
P r i m a e o b i s e r i c ă a s e m ă n ă t o a r e cu c e a d e l à R ă d ă u ţ i , f ă r ă t u r l ă ş i c u a c o p e i i ş u l d e ş i n d r i l ă c u s t r e ş i n i t e l a r g i . A f o s t r i d i c a t ă p e l a 1530 de T e o d o r L o g o f ă t u l lu i P e t r u R a r e ş .
C e v a m a i sus d e H u m o r , p r i n t r e d e a l u r i Î m p ă d u r i t e c u b r a z i , r ă s a r e V o r o n e ţ u l , u n a d i n z e c i l e d e c t i t o r i i a l e l u i Ş t e f a n V o e v o d . E t ă i n u i t ă î n t r ' o v a l e a s c u n s ă de c a l e a b ă t ă t o r i t ă . Ş i a i c i , î m p r e j u r , m o r m a n e d e r u i n e p e c a r e c r e ş t e i a r b ă d i n b e l ş u g . B i s e r i c a a r e u n s i n g u r t u r n ş i a c o p e r i ş d e ş i n d r i l ă c u b o r u r i l a r g i , c a r e o c r o t e s c s f i n ţ i p i c t a ţ i f r u m o s p e u n c e r a i b a s t r u c u s t e l e . P a t r u c o n t r a f o r t u r i s p i i j i n e s c z i d u r L e b ă t r â n e ş t i d e l à ş t e f a n V o a ă , s u o c a r e se o d i h n e ş t e V l ă d i c a G r i g o r i e .
SFINŢII DELA SUCEVIŢA, MULiiOVIŢA, HUMiMt !>i VORONEŢ
M ă n ă s t i r i l e S u c e v i ţ a , M o l d o v i ţ a . , H u m o r ş i V o r o n e ţ s u n t v e s t i t e i n t o a t ă îumea p r i n frescele l o r . N i c ă . r i n u m a i î n t â l n e ş t i c e v a a s e m ă n ă t o r . C t i t o r i i a u a v u t g r i j ă s ă î n f r u m u s e ţ e z e b i s e r i c i l e l or c u p i c t u r i n e a i u r i t o a r e , l ă s â n d a s t f e l p o s t e r i t ă ţ i i o n i c i n u s e p o a t e m a i f r u m o a s ă m ă r t u r i e a v e a c u l u i l o r .
Z u g r ă v e a l a s'a p ă s t r a t i n t a c t ă , a t â t c e a d i n i n t e r i o r c â t ş i c e a d i n e x t e r i o r . E a a f o s t o c r o t i t ă d e b o r u r L e l a r g i a l e a c o p e r i ş u l u i , c a r a c t e r i s t i c a c e l o r m a i m u l t e d i n t r e m â n ă s t i . i i e b u c o v i n e n e . U n e l e i c o a n e s u n t a t â t d e c l a r e ş i v i i , î n c â t a i i m p r e s i a c ă a u f o s t p i c t a t e d e c u r â n d . C i n e s ă bă-n ă u i a s c â a z i c ă e l e p o a r t ă p e u m e r i a p r o a p e c i n c i v e a c u r i !
C e e a c e t e s u r p r i n d e î n p r i m u l r â n d , p r i v i n d p i c t u r i l e a c e s t o r b i s e r i c i , e s t e m a r e a l or a s e m ă n a r e . D a c ă n ' a i ş t i c ă e l e d a t e a z ă d i n e p o c i d i f e r i t e , a i c r e d e c ă m â n a ş i o c h i u l d i b a c i u a l e a c e l u i a ş i m e ş t e r l e - a u p i c t a t p e t o a t e . Ş c o a l a î n s ă a f o s t a c e e a ş i .
i a t ă ce s p u n e d. I o r g a d e s p r e p i c t u r a a c e s t e i m â n ă s t i r i : „ S u c e v i ţ a e d e s i g u r c e a m a i f r u m o s z u g r ă v i t ă b i s e r i c ă b i z a n t i n ă c e se p o a t e î n c h i p u i : p e d i n ă u n t r u , c a ş i p e d i n a f a r ă , e u n s t r ă l u c i t c o v o r d e c h i p u i i c a r e s e d e s f a c d e p e a r m o n i o s u l f o n d a l b a s t r u ş i v e r z u i " .
I n n a o s , s u b l u m i n a p a l i d ă a c e l o r t re i f e r e s t r e m i c i , t e î n t â m p i n ă f r u m u s e ţ e a a l a i u l u i d o m n e s c , z u g r ă v i t p e p e r e t e l e d i n d r e a p t a , î n f ă ţ i ş â n d p e c t i t o r i . I e r e m i a M o v i l ă , î m b r ă c a t î n h a i n e a r h i e r e ş t i d e m ă t a s e r o ş i e , c u c o r o a n ă p e c a p , f r u m o s ş i s p r â n c e n a t , o f e r ă m ă n ă s t i r e a M â n t u i t o r u l u i , c a r e a r e î n d r e a p t a p e M a i c a s a i ar î n s t â n g a u n a r h a n g h e l . I n f a ţ a l u i I e r e m i a s t ă C o n s t a n t i n , î n c ă m ă r u n ţ e l ş i f i r a v , c u m â n u ţ e l e r i d i c a t e s p r e M â n t u i t o r u l . I n f.-pa t e s e î n ş i r ă r e s t u l f a m i l i e i s a l e : D o m n i ţ a I r i n a , D o a m n a M a r i a , m a i c a ş i D o a m n a E l i s a b e t a , s o ţ i a V o e v o d u l u i , ş i o-d r a s l e l e s a l e : M a r i a , E c a t e r i n a , А і н х і г , S t a n a ş i Z a m f i r a . R e s t u l p e r e ţ i l o r s u n t p i c t a ţ i c u s f i n ţ i , s c e n e b i b l i c e ş i a p o c a l i p t i c e .
P i c t u r a d e l à M o l d o v i ţ a , a c ă r e i p ă s t r a r e e d e s ă v â r ş i t ă , d a t e a z ă d i n 1563 . E a s e a s e a m ă n ă a t â t d e m u l t c u c e a d e l à H m o r ş i V o r o n e ţ î n c â t s e c r e d e c ă a f o s t f ă c u t ă d e a c e l a ş i p i c t o r î n t o a t e t re i b i s e r i c i l e , c e e a c e n u e s t e e x c l u s .
I n n a o s , l a l o c u l d e s t i n a t c t i t o r i l o r , s e v ă d : P e t r u R a r e ş î n h a i n e l u n g i d e b r o c a r d ş i c o r o a n ă de a u r p e c a p ; D o a m n a s a E i e n a , s â r b o a i c ă d e n e a m ş i f a t ă d e d o m n , c u v e s m i n t e s c u m p e ş i c o r o a n ă d e a u r p e c a p , î m p o d o b i t ă cu p i e t r e s c u m p e , ş i c e i d o i c o p i i , E i e ş i Ş t e f a n , c a r e s t a u c u m i n ţ i l â n g ă p ă r i n ţ i i l o r , d a r c a r e m a i t â r z i u s e v o r b a t e ş i - ş i v o r s c o a t e o c h i i p e n t . u d o m n i e .
Z u g r ă v e a l a d e l à H u m o r e d i n s e c o l u l X V I , d e c i c a m d i n a c e l a ş i t i m p cu c e a d e l à . M o l d o v i ţ a ş i V o r o n e ţ . I n l o c u l c t i t o r i l o r s t ă f a m i l i a l u i R a r e ş d e l à M o l d o v i ţ a . N i m i c
n u s 'a s c h i m b a t , n i c i ţ i n u t ă , n i c i c u l o a r e . A d e v ă r a ţ i i e i c t i t o r i : L o g o f ă t u l T e o d o r c u s o ţ i a s a A n a s t a s i a , s ' a u r e t r a s d i n f a ţ a D o m n u l u i c e v a m a i i n f u n d , р э p e r e t e l e d e l â n g ă m o r m â n t . C â t ă m o d e s t i e ş i s u p u n e r e î n a c e s t b o i e r , c a r e n i c i p e z id , d e ş i i s e c u v e n e a , n ' a v o i t s ă t r e a c ă î n a i n t e a D o m n u l u i s ă u .
C t i t o r i a l u i ş t e f a n V o d ă d e l à V o r o n e ţ e ş i e a î n f r u m u s e ţ a t ă c u a l e a s ă p i c t u r ă , c a r e d a t e a z ă d i n v r e m e a u r m a ş i l o r l u i R a r e ş , c â n d p ă s t o r e a M o l d o v a V l ă d i c a G r i g o r i e , î n m o r m â n t a t s u b p i a t r a de m a r m o r ă d i n p r i d v o r u l b i s e r i c i i a d a o s d e e l , c a u n a d e v ă r a t c t i t o r .
I n d r e a p t a n a o s u l u i s u r â d e b ă l a n u l c u o c h i căpru , , Ş t e f a n V o d ă . A r e a l ă t u r i p e f r u m o a s a ş i o a c h e ş a s a D o a m n ă M a r i a R a d u l u i V o d ă . L â n g ă e i B o g d a n , l e i t - p o l s i t t a t ă l s ă u .
P r i v i n d î n t r ' u n a m u r g l e n e ş z u g r ă v e a l a d e l à V o r o n e ţ , c a r e î n c e p e a s ă i a p r o p o r ţ i i f a n t a s t i c e î n c e n u ş i u l ce s e c o b o r a , î m i v e n i î n m i n t e v e r s u l l a p i d a r a l p o e t u l u i I o n P i l a i t d i n „ S e a r ă l a V o r o n e ţ :
„ L a s f i n ţ i i ' n z u g r ă v e a l ă a m u r g u ' n g e n u n -c h i a " .
A m s p u s c ă p i c t u r a a c e s t o r b i s e r i c i s e a -s e a m ă n ă . N i c i o d a t ă n u s ' a f ă . u t la n o i o m a i d e s ă v â r ş i t ă a r t ă b i z a n t i n ă . E a e s t e p r o d u s u l e p o c i i d e î n f l o r i . e a r t i r i i ă i n M o l d o v a u r m a ş i l o r l u i Ş t e f a n c e l M a r e .
P e f o n d u l s e n i n u l u i a l b a s t r u a p a r c h i p u r i le s f i n ţ i l o r l u m i n o ş i ş i b l â n z i , c u c u n u n ă de a u r î n j u r u l f r u n ţ i i . D a r p e i s a g i u l s ă l b a t e c c u v e r d e l e c r u d a l p ă d u r i l o r , a i n f l u e n ţ a t o c h i u l p i c t o r u l u i , c a r e p r i v e a d e p e s c h e l e i m e n s i t a t e a m ă i i i v e r r i a c o d r i l o r b u c o v i n e n i . Ş i p e l â n g ă c u l o a r e a a l b a s t r ă , c a r a c t e r i s t i c b i z a n t i n ă , z u g r a v u l a i n t r o d u s ş i c u l o a r e a v e r d e a p e i s a g i u l u i m o l d o v e n e s c .
P e r e ţ i i a c e s t o r b i s e r i c i s u n t o a d e v ă r a t a b i b l i e d i v i n ă ş i p r o f a n ă . I n a f a r ă de s f i n ţ i , m a i î n t â l n i m d i f e r i t e s c e n e a p o c a l i p t i c e ş i h a g i o g r a f i c e . I m p r e s i o n a n t e : j u d e c a t a d i n u r m ă , d e l à V o r o n e ţ ; m u n r i l e Sf. I o a n ce l N o u , S c a r a l u i I a c o v s a u V ă m i l e v ă z d u h u lui , j u d e ţ u l c e l d e p e u r m ă s a u a r b o r e l e M â n t u i t o r u l u i , m a t e r i a l i z a t e p e p e r e ţ i i e x t e r i o r i d e l à S u c e v i ţ a .
D a r c e e s t e i n t e r e s a n t , î n t â l n i m ş i s c e n e s t r e i n e d e t e x t e l e b i b l i c e , a p o c a l i p t i c e ş i h a g i o g r a f i c , î m p r u m u t a t e d i n i s t o r i e , c a l u p t e l e p e n t r u c u c e r i r e a Ţ a r i g r a d u l u i a t a - • c a t d e i a n i c e r i ş i s p a h i i , z u g r ă v i t e p e p e r e ţ i i V o r o n e ţ u l u i ; s a u f i g u r i d i n a n t i c h i t a t e a p ă g â n ă , ca S o f o c l e , P l a t o n , P y t a g o r a ş i S i b i l a , î n f ă ţ i ş a ţ i c a î m p ă r a ţ i c u c o . o a n e p e c a p , p e e x t e r i o r u l p e r e ţ i l o r S u c e v i ţ i i .
L i t u r g h i a d u m n e z e e a s c ă s a u C â n t a r e a h e -r u v i n i i o r c u m i s e m a i z i c e , p i c t a t ă i n i n t e r i o r u l m ă n ă s t i r i i S u c e v i ţ a , e u n a d i n c e l e m a i f r u m o a s e i c o a n e p e c a r e a p r o d u s - o c â n d v a a r t a c r e ş t . n â . S c e n a î n f ă ţ i ş e a z ă p e H r i s t o s î n o d ă j d i i a r h i e r e ş t i , o f i c i i n d s e r v i c i u l d i v i n , s e c o n d a t d e a l a i u l î n g e r i l o r c a r e li a d u c t o t f e l u l de o b i e c t e l i t u r g . e e . A c r a s t ă s c e n ă s i m b o l i z e a z ă p l i n i r e a au .mn-ezeeş t i i s l u j b e d e c ă t r e p r e o t ( I i s u s ) , a j u t a t d e d i a c o n i ( î n g e r i i ) .
F r e s c e l e m ă n ă s t i r i l o r b u c o v i n e n e s u n t o p o e z i a s i m p l ă , n a i v ă ş i g r a ţ i o a s ă , c a r e n e t r a n s p o r t ă i n l u m e a a . t o r s e r o . e , m a i a -p r o a p e d e i s v o a r e l e r ă c o r o a s e ş i s ă n ă t o a s e a l e c r e ş t i n i s m u l u i .
D R A G O M I R N A , A R B O R E Ş I S O L C A . . .
P ă m â n t u l a c e s t a a l B u c o v i n e i a f o s t p a r c ă a l e s d e D u m n e z e u p e n t r u î n ă l ţ a r e a l o c a ş u r i l o r s a l e . N u e x i s t ă c o l ţ c a r e i ă n u i l e s f i n ţ i t c u c â t e o v e c h e m ă n ă s t i r e v o e v o d a i ă s a u b i s e r i c ă b o i e r e a s c ă .
A l ă t u r i d e b i s e r i c i l e l u i Ş t e f a n c e l M a r e şi P e t r u R a r e ş d i n S u c e a v a , M i t r o p o l i t u l C r i m c a a d u r a t l a D r a g o m i r n a , p e l a î n c e p u t u l s e c o l u l u i X V I I o m ă n ă s t i r e t r a i n i c ă
Mănăstirea Putna: Intrarea în alee
de p i a t r ă , c u z i d u r i g r o a s e . M a i t â r z i u M i -r o n B a r n o v s c h i a î n c o n j u r a t - o c u z i d u r i p u t e r n i c e , î n t ă r i t e c u c i n c i t u r n u r i , c u m s p u n e o v e c h e i n s c r i p ţ i e d e p e z i d .
B i s e r i c a m ă n ă s t i r i i e o b i j u t e r i e . I n s p e c i a l t u r n u l e ţ u l , s c u l p t a t c u t r a n d a f i r i , i c o a n e , b r â i e ş i f l or i , n u e î n t r e c u t n i c i d e c e l e a l e b i s e r i c i i d e l à C u r t e a d e A r g e ş . B r â i e d e c i u b u c e d a u o c o l b i s e r i c i i . C a d r e l e f e r e s t r e lor s c u l p t a t e a r t i s t i c î n p i a t r ă s p o r e s c e f e c t u l . I a r c o v o r u l d e z u g r ă v e a l ă de p e p e r e ţ i i i n t e r i o r i a i n a o s u l u i c u c e r e ş t e s u f l e t u l p r i v i t o r u l u i .
I n t r e S u c e a v a ş i R ă d ă u ţ i , L u c a A r b o r e , H a t m a n u l S u c e v i i l u i ş t e f a n ş i a u r m a ş i l o r a r i d i c a t î n 1502 o f r u m o a ; ă b i s e r i c ă d e p i a t r ă „ in n u m e l e t ă i e r i i c i n s t i t u l u i ş i v e s t i t u l u i p r o o r o c , î n a i n t e - m e r g ă t o r u l ş i b o t e z ă t o r u l I o a n " .
Z E R O C U C A I C o s t a c h e Şt. C a r a g i a l e (Urmare din pag. 3-a) I V
L u i I e r e m i a B r e b u i se b u l b u c ă s p e r i a t u n ocni ca u n a ibuş d e ou. N u î n ţ e legea ! L e u n d e şi p a n ă u n a e ? J u c a u la p a r t e V Ii e ra r u d a '. Nici m ă c a r n u - ş i a a u c e a a m m t e a e u n d e î l cunoaş i e . b e i a î n c e p u t u l jocu lu i to t îi ia d in l i se : î m i da i voie monc i i e r ? S ă p u n şi e u p e douăzec i ! Şi a c u m , a c u m să - i dea şi j u m a t a i e . Moş ie r î n R o m a n a ţ i , o m cu ban i sa se b u c u r e la câş t igu l lui. . .
11 c u p r i n s e o r u ş i n e şco lă rească şi roşu ca s iecta , s p u s e :
— ivu în t e i eg ! — Şti i — se p lecă i a ră ş i la u r e c h e a
lu i m o ş i e r u l — douăzec i şi c inc i e n u m ă r u l m e u . E u joc m e r e u p e douăzec i şi cmci . iu n u m ă r u l m e u , m o n c h e r !
E zăpăci t , conch i se I e r e m i a B r e b u a p â r a n u u - ş i i n s t i nc t i v p lăc i le cu p a l -m e i e .
— N i m i c n u m a i cade ! Pa i sp rezece ! R ă s u i i ă . C â t e v a j o c u r i n ic i n u m a i p u s e p e
douăzec i şi cmci . ' l o tu ş i p lăc i l e t r ă g e a u la el a t r a s e
p a r c a a e u n m a g n e t . T a c h e Ş e r b e s c u îi m a i făcu o vizi tă ,
d o m n i ş o a r a cu şo ldur i l e buc lucaşe , î n c u i m e a e n t u z i a s m u l u i , îl t r a s e t a n d r ă de u r e c h e :
— Eş t i fo rmidab i l ! O să s p a r g i b a n ca! î m i ctai voie să i au două l i se ?
— P o í t i m ! — o î m b i e moş ie ru l . C u m j u c a p e t oa t a m a s a , î n t â m p l ă
to r i e r e m i a ы е Ь и m i z ă şi e l p e a o u ă zeci şi cinci.
— Uouazec i şi c inc i cu lese p r i n p re -j u r c r u p i e r u l .
— A i n o s t r u ! — s ă r i vesel m o n o c l a tu l , î n t i n z a n d m â n a l u i a m a cu d e g e t e l u n g i — d a - m i j u m ă t a t e !
I n u e c a n e i e r e m i a b r e b u , d a r n u se d u m i r e ş t e .
— L e ce să - ţ i d a u j u m ă t a t e ? — M o n c h e r , monc i i e r , c e u i t u c eş t i :
N u t e - a m l ă m u r i t V E n u m ă r u l m e u . — U u m n u m ă r u l d u m i t a l e o m u l e ,
c â n d a m m i z a t e u p e ei. — ы п е ! J-»ar îl j oc p e 25 de câ t e or i
v iu în cazinou. E n u m ă r u l m e u , b á t r a m é p r i e t e n ! Hai , d ă - m i j u m a i a t e t e rog, n u m a s u p ă r a ! Ce d racu , câşt igi a t a t şi t e c a u c e ş L i i a u n f leac '. C a n a ie a s i g u r ca e n u m ă r u l m e u . Şi e r i a m c a ş u g a t cu ei.. .
Moş ie ru l a p r o a p e p l â n g e a . L u i i e r e m i a b r e D U 1 se i n o d ă c e v a în
b e r e g a t a . i \ u m a i p u t e a să s u p o r t e . Moşieri 1 P ă d r a c u !
— Na, dacă e n u m ă r u l d u m i t a l e ! — şi-i d a a u i i se le .
Se n a i c ă de là m a s ă în fu r ia t . P lăc i l e ii c l ă m p ă n e a u in b u z u n a r e d e
p a r c ă a r fi a v u t p i n t e n i şi c a s t a g n e t e pe i a toa te î n c h e e t u r i i e .
b e d u s e , l e s c h i m b ă în p lăc i de c â t e zece m i i şi s e î n d r e p t ă ame ţ i t , c l ă t i -n i n a u - s e s p r e a l t ă m a s ă .
Se u i t ă m i r a t i n ogl indă . E l es te? El, I e r e m i a breDur ' Îşi p ipă i c u dege te l e obra j i i . Se s t r â m b a , inon i se u n о с ш . Se p o e m cu p a l m a p e f r u n t e . î ş i î n d r e p t ă n o d u l c rava te i .
b a u p o a t e visează? Mai î nce rcă o u a t a uşa c lose tu lu i să
se a s i g u r e ca es te înc insă şi scoase de p r m u u z u n a r e — c u m m a i i ă ş ă i a u to l -toaşe ie de h a r ţ i i . L e n u m ă r ă d in n o u : şase s u t e c incizeci de m u ! Nic ioda tă n u avusese a t â t a b ă n e t i n m â n ă . Şase s u t e cmcizeci de m i i !
P e u n a e să se s t r e c o a r e a c u m ? L a uşa toa le te i ii p â n d e s c m o ş i e r u l
şi l a c h e Şe rbescu . S e ră ţo i se la ei i nd igna t . — A ş t e p t a ţ i - m ă aici! — că v r o i a u să
i n t r e d u p a el. Och i a i t ă u ş ă ca r e d ă d e a în sa l a d e
bacea ra şi se i u r i ş ă p e acolo . Î n t o r c e a u to ţ i cape iele d u p a el. E r a c i n e v a a c u m în caz inou .
— A s t a a câş t iga t a d i n e a o r i o j u m ă t a t e de mi l ion .
S e opr i i n p a r c , î n t i n se b r a ţ e l e şi t r a s e o duşcă a e ae r r ece în p iep t .
P a r c ă a r i i ieşi t d i n t r o ba ie d e a b u r i . I se p ă r e a c ă t r ă e ş t e î n t r u n v i s con
t i n u u , c ă n i s i pu l c a r e îl s câ r ţ â i a s u b t t a lpă es te d u p ă a l t t ă r î m .
Căzu i r á n t de emoţ ie , p e - o bancă . O v i a ţ ă î n t r e a g ă m u n c i s e , o v i a ţ ă î n
t r e a g ă c rezuse ca Cel de sus l-a u i t a t şi a c u m în câ t eva o r e şi-a u m p l u t b u z u n a r e l e şi-şi p o a t e î ndep l in i o r ice d o r in ţ ă .
— N i m i c n u m a i icade ! — Zerooooo ! Da! L -a j u c a t m e r e u p e zero c u cai. M a s a e ra u n c â m p p e ca re în f lo reau
fisele, panse le , toporaş i , garoafe , a l b ă s t re le , p ă p ă d i i şi el , g r ă d i n a r , l e c u legea.
— Zerooooo ! I n spa t e l e lu i s e p o s t a s e r ă d i r ec to r i i
caz inoului , î n c iuda m o ş i e r u l u i şi a lu i T a c h e Şe rbescu . Şuşo teau . A u s c h i m b a t de câ teva o r i c rup ie r i i . I i s i m ţ e a î n d ă r ă t u l s caunu lu i , ca doi co rb i n e g r i g a t a să-ş i înf igă g h i a r e l e în ceafa lui .
In z a d a r însă . Bi la r u l e t e i le d ă d e a cu tifla.
— Zerooooo ! Nic ioda tă n u l-a p r iv i t a t â t a l u m e .
Nic ioda tă n u l -au a d m i r a t şi n u i -au d a t gh ies a t â ţ i a ochi femeieş t i .
Şi a c u m s ingur , în p a r c , bogat . S e g â n d i c u m să p lece la Bucu re ş t i . Cu t r e n u l îi e frică. A t â ţ i a borfaş i .
P o a t e ch ia r d in caz inou îl u r m ă r e ş t e v r e u n u l .
Mai b i n e să ia o m a ş i n ă şi s ă de sc in -dă din e a î n că r ca t de p a c h e t e — Moş Crăc iun e o b o r i n d din m u n ţ i .
— B u n ă d iminea ţ a , copii ! Invese l i -ţ i -vă , s u n t e m boga ţ i !
E le des igu r a u să r â d ă c u h o h o t e ca deobiceiu .
— Ia r ă ş i v i sează t a ta , ca î n f iecare l u n ă .
F i i n d c ă în f iecare l u n ă el e s i g u r că a câş t iga t m i l i o n u l la lo te r i e .
Cu d o a m n a B r e b u t r e b u e să fie m a i p r u d e n t c â n d i-o a r ă t a hâ r t i i l e , că su feră d e cord .
O şi a u d e d â r d â i n d d e frică. — I-ai f u r a t ! — De u n d e , gogoloiule (n 'a m a i m â n
g â i a t - o aşa d e p e t i m p u l t r a m v a y u l u i cu cai).
— Z e r o ! P o ţ i s ă t e ' nc rez i însă î n t r ' u n şofeur?
Dacă t e lasă l u n g i t în şosea, cu o g a u r ă d e p i r o n în ţ ea s t ă?
— N i m i c n u m a i cade! — Zerooooo ! S f â r â i t u l r u l e t e i şi g lasu l c rup ie r i lo r
n u v r e a să- i iasă deloc d i n cap . S e r i dică de p e b a n c ă şi î ncepu să se p l i m be cu p a r d e s i u l b l i nda t de h â r t i i p e el, î m b ă i n d u - s e în r ă c o a r e a a m u r g u l u i , doar , d o a r o scăpa de a c e a s t ă obsesie.
— N i m i c n u m a i cade ! — Zerooooo ! L a „ D j a b u r o v " în v i t r i n ă îi p l ăcu u n
ceas de m â n ă , u n colier şi o roch ie d e cat i fea cu b r o d e r i e de a u r .
î ş i zise : ceasu l de m â n ă gogoloiului , co l ie ru l lui G a b y şi roch ia d e ca t i fea V a l e n t i n e i p e n t r u logodnă . Că a c u m g a r a n t a t că avoca tu l , s au sub loco t enen t u l c a r e îi face c u r t e o va c e r e în c ă să tor ie .
D a r el? El ce a r p u t e a să-ş i a leagă? D u p ă m u l t ă c h i b z u i n ţ ă , se ho tă r î . U n
g e a m a n t a n de p ie le de crocodil , cu n e n u m ă r a t e d e s p ă r ţ i t u r i , p e n t r u p a n t a loni , p e n t r u ha ine , p e n t r u pă lă r i i .
D e a c u m încolo o să a ibă ne vo i e de aşa ceva, f i indcă o să voiajeze. I n t r ă în magaz in , se i n t e r e s ă de p r e ţ u r i , d ă d u d in cap m u l ţ u m i t . „ B u n , bun , u n fleac, de a p a r a t de r ad io n ' a v e ţ i ?" Şi- i n ă zăr i o idee . In def in i t iv de ce n u l e - a r a d u c e şi p e e l e aici, o zi, două .
î n t r e b ă v â n z ă t o a r e a : — E v r e u n oficiu te legraf ic p r i n a p r o p i e r e ?
V â n z ă t o a r e a îi a r ă t ă a l ă t u r i cu d e g e t u l şi el fugi în t r ' aco lo n e b u n e ş t e : Mă î n t o r c i m e d i a t !
Scr i se r e p e d e t e l e g r a m a l â n g ă ghişeu , de p a r c ă avea a r g i n t v iu tocul .
Gogoloiule ! Câş t iga t S ina ia Caz inou şase s u
t e m i i ! N ' a m î n e b u n i t ! C u v â n t o-n o a r e ! I e r t a r e p e n t r u b a n i fu ra ţ i g a r d e r o b . Vino i m e d i a t e u fe te le aici . C u m p ă r a t cadour i ! T u n u cunoş t i fer ic i rea, gogoloiule! Mi-e frică m o a r t e sub i t ! Ura ! U r a ! Ura !
Ieremia Brebu Ţopă ia zăpăc i t tocu l r e z e r v o r pe
h â r t i e ca u n d a n s a t o r de s tep , s u b ţ i r e şi în frac.
F e r e s t r e l e 'cazinoului s t r ă l u c e a u de l u m i n ă .
— N i m i c n u m a i cade ! — Zerooooo ! î ş i a s t u p ă u rech i l e . Nu . Să n u m a i
i n t r e în cazinou. Totuş i , dacă a r m a i j uca o m i e ? N u m a i u n a . L a şase su t e cincizeci de m i i câş t iga ţ i î n t r ' o d u p ă amiază , n u e p ă c a t să n u m a i încerc i o m i e ?
M ă c a r s ă iasă d r u m u l fe te lor şi cadour i le . O m i e !
O să-ş i î n c h i p u e că a d a t - o bacşiş . Şi cu m i a a s t a dacă o să-1 joace d i n nou pe ze ro cu cai, p o a t e face ş a p t e s u t e d e mi i şi ch ia r m a i m u l t .
— Nimic n u m a i cade ! —Zerooooo !
U r c ă scăr i le caz inou lu i î n goană . Cât e două .
N u m a i o mie . D e r e s t u l b a n i l o r n ic i n ' a r e să se a t ingă . C h i a r j u r ă în gând . P e el, pe G a b y şi p e Va len t ina .
In hal i , n ăduş i ţ i , gâfâ ind , îi i eş i ră î n a i n t e moş i e ru l şi T a c h e Şe rbescu .
— Bine m o n c h e r , ne -a i l ă s a t aşa „ ţ u ţ " ! U n d e a i fost? D ă - n e şi n o u ă câ te o m i e ! S e poa t e ! T u câşt igi a t â t şi noi să n u j u c ă m ? Şt i i c ă a m a i ieşi t ze ro d e opt ori. . .
* Mâin i l e u m e d e t r e m u r â n d e s ' au l ipi t
p e m a r g i n e a mese i , a u î nc on j u r a t -o ca o ca raca t i ţ ă .
F u m u l d e ţ i g a r e s'a l ăsa t g ros ca o
Aci, î n Craiova, t r e b u r i l e m e r g e a u de m i n u n e . Actor i i şi spec ta to r i i e r a u deopo t r ivă m u l ţ u m i ţ i . P u b l i c u l venea d in oe în oe în n u m ă r m a i m a r e î n sa la l u i Oteteleşanu, iar t r u p a d e p u n e a t o a t e s for ţă r i l e ca să-1 m u l ţ u m e a s c ă p r i n -t r ' u n joc conşt i incios şi prim înno i r ea , cât m a i des, a r e pe r to r iu lu i .
T o c m a i în 1850,* când v i n e l a Craiova un a c t o r d in Iaşi, Costache Halëpliu — e l e v al l u i Millo — l u c r u r i l e i a u o î n t o r s ă t u r ă n e p l ă c u t ă . Aces t Halepliu a d u c e a c u s ine faim o a s a „Baba Hârca" vodev i lu l l u i МіИо, pe ca r e r euş i s'o i m p u i e în r e p e r t o r i u . Caragiale d in capu l locului n u v ă zuse cu och i b u n i acea „sdrenţuroasă cotoroanţă cu un laiu de ţigani, cu un beţişor în mână şi cu căldare alături" c u m scr ia el la 1 8 5 5 , 8 a ) c o n t i n u â n d şi m a i î n v e r ş u n a t : „ăst galimatias ţigănesc, ăst traghelef, astă fiică născută dm tampire de cuget, din vestejirea unui gust monstruos, astă vrăjitoare farâ condiţiuni, fără estetică, fără logică, fără consecuenţă şi fără ţintă, astă mârşavă şi fără morală Babă-Hârcă".
Cu t o a t e aces tea , Halepliu a i z b u t i t să-ş i i m p u i e , p r i n in t r ig i , r e p e r t o r i u l său, şi a s t t e l p i e sa a v ă z u t l u m i n a r a m p e i . D a r cum, î n t â m p l ă t o r , Viaü ica de R â m n i c e ra în Craiova, a u z i n d că ac tor i i scot p e scenă d rac i din cazan, i-a afur is i t „dacă se vor mai îngădui nişte asemenea nelegiuiţi a pângări mai mult, cu şmecheriile lor, un aşezământ iu) menit numai la creşterea şi buna educaţie a tinerimii", şi i-a d a t a fa ră d in localul şcoalei .
Caragiale p l ecă a t u n c i l a Bucureşti. N u p u t e a s ta fă ră u n t e a t r u , şi în Craiova n u se m a i p u t e a r id ica a l t ă scenă, nef i ind u n al t local p r o p r i u u n e i a s e m e n e a î n t r e p r i n d e r i . D e b ine d e r ău , ş t ia că la Bucureşti e r a o sa lă u n d e se p u t e a j uca .
R e î n t o r s în Capi ta lă , îşi r e î n t r e g e ş t e t r u p a şi desch ide s tag . 1850—51 în N o e m b r i e 1850, r ă m â n â n d p e loc p â n ă la s fârş i tu l v ie ţ i i . D e aci î n a i n t e , toa tă ac t i v i t a t ea sa v a fi d u s ă n u m a i în folosul scenei b u c u r e ş t e n e . A l e g e p iese le d in r e p e r t o r i u c u o deoseb i tă gr i jă , c ă u t â n d să înf i r ipe s t ag iun i d e n e u i t a t .
In 1852, cu ocazia desch ider i i „ T e a t r u l u i - c e l - m a r e " — ac tua lu l „ T e a t r u - n a ţ i o n a l " d in Bucureşti — es te n u m i t d i r ec to r al n o u l u i t e a t r u , a l ă t u r i d e l o a n Wachmann. Es te astfel p r i m u l d i r ec to r al „ T e a t r u l u i - n a ţ i o n a l " . T i m p de t re i s t a g i u n i conduce cu m u l t ă d ibăc ie şi b u n ă v o i n ţ ă n e sfârş i tă , n o u a i n s t i t u ţ i e na ţ iona lă . C â n d şi când p leca v a r a în s t r ă i n ă t a t e , d u p ă î m p r e j u r ă r i , 4 1 ) şi a d u c e a cu s ine piese din r e p e r t o r i u l pa r iz ian , ţ i n â n d u - s e p e t o a t ă cl ipa în p a s cu n o u t ă ţ i l e v r e m i i .
P u t e r e a sa c r e a t o a r e z ideş te c ă r ă m i d ă l â n g ă c ă r ă m i d ă n u m a i p e n t r u b u n u l m e r s al t e a t r u l u i r o m â n e s c , câci când la 1 Iulie 1855 p ă r ă s e ş t e d i r ec ţ i a „ T e a t r u l u i - e e l - M a r e " , n u a r e n i c i u n prof i t pe r sona l , ci d o a r defici te .
D a r m u n c a lu i neobos i t ă p e t ă r â m u l a r t e i na ţ iona le , m u n c a lu i d e s i n t e r e s a t ă a fost t u r b u r a t ă de a p a r i ţ i a lui Millo — în 1853 4 2 ) la l u m i n a r a m p e i b u c u r e ş t e n e . P o r n i n d de là Iaşi î n t r ' u n m a r e t u r n e u p r i n ţ a r ă , a junse şi la noi în Bucureşti. V e r v a - i neseca tă , c o m e d i a lui uşoa ră , cân tece lu - i spus c u tâ lc , e n t u z i a s m e a z ă p u b l i c u l nos t ru p u ţ i n c a m obosi t de r e p e r t o r i u l lu i Caragiale. Răsuf lau u ş u r a ţ i a c u m buoureş t en i i , în fa ţa Ch i r i ţ e lo r lui M. Millo S i m ţ e a o m u l n e v o i a de a-şi m a i desc re ţ i f r u n t e a şi d e a r â d e m u l t , c u m n u m a i la u n spectacol Millo se p u t e a r âde . N u m a i aşa a j u n s e a c t o r u l i e şan să se i m p u i e la Bucureşti,
d e I O N D I A C U
şi n u m a i a şa ş i -a găs i t p r o t e c t o r i i ca r i l -au sp r i j i n i t să i n t r e în t r u p e „ T e a t r u l u i - c e l - M a r e " . Şi c u m Caragiale n u a v e a p r o t e c t o r i a l ţ i decâ t m u n c a - i şi t a l e n t u l , t r e b u i e , b i e tu l , sa- i î n d u r e m u l t e capr ic i i ş i m u l t e r ă u t ă ţ i nou lu i anga j a t .
D e l à începu t , Millo i-a r ă s t u r n a t r e p e r t o r i u l . A c ă u t a t să-ş i i n t r o a u c a voaev i l e i e - i şi can tece ie i e a d u s e d in Moldova . Apoi , .capricios d m cate a i a r ă , n u j u c a üeca t c a n d avea che i , şi a t u n c i t r e b u i a să joace , s t r i c â n d ch i a r o r o i -nea spec tacole lor , s a u a a a u g a n a bucă ţ i m a i a r a a e prog r a m . L e n e ş c u m era , n u voia să î n v e ţ e n i m i c nou , ci se m u i ţ â m e a n u m a i c u ce ş t ia . R ă u t ă c i o s şi egois t i a r ă m a r gini , n u - i p a s a d e r e s t u l t r u p e i . Or i c ine p u t e a să ş u i e r e , n u m a i el n u 4 a ) .
N u de p u ţ i n e o r i se p l â n g e a Caragiale ocâ rmui r i i , d e m u l t e l e n e c a z u r i ce i l e p r o u u c e a n o u i a n g a j a t ^ ) . Cu t oa t e aces tea , to tu l r ă m â n e a n e s e n i m o a t , aa ica Millo îşi üueea m a i d e p a r t e felul său de v ia ţ ă , c a r e căşuna to t so iu l de n e p l ă c e r i d i rec ţ ie i .
Insă , cu t oa t e r ă u t ă ţ i l e lu i Millo, Costache Caragiale — tocmai ca p i l dă de ca r ac t e r şi ob iec t iv i t a t e — n u i-a p u r t a t n i c ioda t ă u r ă . D i m p o t r i v ă , î n lboo , c a n d p ă r ă s e ş t e cond u c e r e a t e a t r u l u i , îi r e c u n o a ş t e lui Millo t oa t e ca l i t ă ţ i l e p e care l e avea ca ac to r : „ p e car vom ji de sinceri la descrierea defectelor vieţii sale particulare, pe atât trecem în tăcere şi cu respect pe lângă talentul său de scenă iő), care este unic în felul său, şi orice laude i s'ar face nu i-ar ajunge meritul. II cinstim destul ca artist, şi asemenea îl urăm ca om de partide şi shisme" *°).
D u p ă r e t r a g e r e a sa din p o s t u l de d i r e c t o r a l „ T e a t r u l u i ce l -Mare" , a c o n t i n u a t să joace pe ace iaş scenă s u b di fer i ţ i d i rec tor i . S p r e s fâ r ş i tu l v ie ţ i i , d u p ă lbbo încoace , se r e t r a g e câ tă v a v r e m e d i n t e a t r u , i n t r â n d în a v o c a t u r ă 4 7 ) . A fost p e r â n d avoca t şi j u d e c ă t o r de ocol. i n ace laş t i m p p r e d a lecţ i i de dec l ama ţ i e .
A r e i n t r a t î n t e a t r u p e n t r u p u ţ i n ă v r e m e , u l t i m a sa r e p r e z e n t a ţ i e f i ind în „Domniţa Roxandra" a iu i B. P. Has-deu. M o a r t e a l-a s ece ra t f u lge ră to r d i n t r e ai săi, în u r m a u n u i a t a c de cord , î n z iua de 13 Februarie 1877.
Astfe l ş i -a î nche i a t v i a ţ a ce l ca re a fost cea m a i p r o e m i n e n t ă i i g u r ă a t e a t r u l u i r o m â n e s c în p r i m a j u m ă t a t e a veacu lu i t r ecu t . Ş i s p u n „cea m a i p r o e m i n e n t ă ' ' p e l ângă ca l i tă ţ i le - i de n e î n t r e c u t d i r ec to r de t r u p ă , a v e a deopo t r i v ă ca l i tă ţ i excep ţ iona l e c a : ac tor , r eg i so r şi au to r , b i n e în ţe les , r a p o r t â n d or ice a p r e c i e r e la v r e m u r i l e sale .
39) I n b r o ş u r a , „Teatrul naţional în ţara românească'' p . 3 1 — 3 2 . 40) Ş c o a i a lu i Oteteleşanu. 41) S e d u c e a l a P a r i s p e s o c o t e a l a c u m n a t u l u i s ă u , m a r e l u i b o
g ă t a ş Gh. Colurgiopol, o a r e ţ i n e a î n c ă s ă t o r i e p e s o r a Iasomiei, p e Cleopatra Dimitriu.
42) M i l l o m a i f u s e s e p r i n B u c u r e ş t i î n 1849—50, c â n d C. Cara-43) Millo p r i m e a l u n a r — f ă r ă n i c i o î n t â r z i e r e — 120 g a l b e n i
şi a v e a dreţpt ş i l a u n b e n e f i c i u . 44) D o s . T e a t r u l - n a ţ i o n a l n r . 3/1850 p . 98.
îmbrăţişa cu cea mai fragidă graţie; le dicta aceia ce el cunoştea, 45) S c e n a . 46) „ T e a t r u l n a ţ i o n a l î n Ţ a r a - r o m â n e a s c ă " p . 34. 47) D u p ă t r a d i ţ i a f a m i l i e i ar fi s t u d i a t D r e p t u l la Paris, a j u t a t
f i i n d d e c u m n a t u l s ă u Gh. Colurgiopol (?).
cea ţă pe s t e pe luza d e p o s t a v a h i p o d r o m u l u i cu c a i n e v ă z u ţ i .
N u m a i u n soa re e lec t r ic a s c u n s s u b o s t r ea ş ină v e r d e şi l ă sa t la î n ă l ţ i m e a cape te lor , d r e p t î n mi j locu l mese i , îşi t a ie î n cea ţa as ta u n t r i u n g h i de l u m i n ă .
Masa şi mâ in i l e . Ai c r e d e : o ş e d i n ţ ă de sp i r i t i sm.
C h i p u r i l e s u n t î n p e n u m b r ă g a l b e n e de p a n o p t i c u m .
T r e b u i e să fie ca ld , căci m ă r g e l e l e d e s u d o a r e u m e z e s c t â m p l e l e , se ros togolesc p e obra j i , l ă s ând în u r m a lo r ş u v i ţe , de p a r c ă p louă p r i n t a v a n .
— Nimic n u m a i cade ! — Opt sp rezece ! Roşu, p a i r m a n q u e ! I e r e m i a B r e b u ş i -a î n ă l ţ a t în fa ţă
câ teva ca s t e l e d e p lăc i . P lăc i irosii cât o j u m ă t a t e d e c ă r ă m i d ă t ă i a t ă la u n cap.
S u r â d e . Şi a c u m r u l e t a îi e compl ice . C u m îşi a şează g r i ju l iu p lăc i le u n a
pes t e al ta , şi l e p o t r i v e ş t e p e m a r g i n i ca să n u iasă v r e u n co l ţ m a i în afară , se î n c h i p u i e u n M e ş t e r M a n o l e r i d i c â n d t u r n u r i şi c a t a p e t e s m e şi p a r c ă u n g las l ă u n t r i c îi s t r igă :
— A d u c e ţ i - m i că rămiz i ! m a i r e p e d e ! Mai r e p e d e şi cât m a i m u l t e !
Din n o u p a t r o n i i caz inou lu i îi v e ghează în spa te , în h a i n e l e lor n e g r e .
Se s c h i m b ă şi c r u p i e r u l . M â n a p ă roasă a p r o a s p ă t u l u i ven i t î ncea rcă r u le ta d e s c â n t â n d - o .
Os ten ta t iv , I e r e m i a B r e b u d ă r â m ă u n etaj de fise şi le î m p a r t ă p e t o a t ă masa . masa .
— Nimic n u m a i c a d e ! T re i zeci şi t r e i !
Tocma i p e t re izec i şi t r e i î l ocolise. Din n o u a a c o p e r i t m a s a c u plăc i . A p i e r d u t . î ş i g â t u i emoţ ia . î m p i n s e t oa t e p l ă
cile, e ta je le f rumos a l in ia te şi l e r ăvăş i pes te pa r ce l e l e n u m e r e l o r ca p e n i ş te p rop r i i p e t e de sânge .
S ă le r e c u p e r e z e p e cele la l te . R u l e t a s c â r ţ â i m a h a l a g e ş t e ca o roa
tă d e bâlc iu , bi la să r i de câ teva or i p e s t e c u t i u ţ e l e c i f re lor — pic! p ic! pic! — f iecare s ă r i t u r ă el o s imţea în moa le l e capu lu i — şi căzu în d e s p ă r ţ i t u r a lui 0 — a m câş t iga t ! î ş i să l t ă el o cl ipă t r u pul , l ă s â n d u - s e î n podu l p a l m e l o r da r se p r ă b u ş i înapoi p e scaun . Bila t r e c u s e a l ă tu r i .
S t r e c u r ă m â n a în b u z u n a r şi scoase câ teva hâ r t i i . A v e a impres i a că le fură . Se î ncu ra j a s ingur : la a t â t e a mi i c â t e va n u contează!
— P lăc i ! In spa te , moş i e ru l şi T a c h e Şe rbescu
a u făcut f ront c o m u n şi-1 sâcâ ie . — Joacă-1 m o n ş e r pe zero ! Şi m a i
d ă - n e şi n o u ă câ te o fisă! Hei , n ' auz i , d o m n u !
I e r e m i a B r e b u însă, g h e m u i t în c o a t e p e masă , cu ochii t ă c iun i în f undu l
capulu i , u r m ă r e ş t e capr ic i i le b i le i şi nu- i m a i ascul tă , deş i ei c â t eoda t ă îl sgâ l ţ â ie de u m e r i , s c u t u r â n d u - i ca d in t r ' u n p o m boabe le de s u d o a r e d e pe chel ie .
—- F a c e ţ i jocur i le , d o m n i l o r ! — Nimic n u m a i cade! Douăzec i ! T r e b u e să iasă p â n ă la u r m ă zero .
N u a câş t iga t c u el o a v e r e ? Şi fu ră m e r e u d in b u z u n a r e , d e s u m -
f lându- le . — Nimic n u m a i c a d e ! Unsp rezece ! F u m u l de ţ i g a r ă îl îneacă . îş i a u d e
r ă su f l a r ea g reoa ie . A r t r e b u i să iasă p u ţ i n în p a r c . Ei aşi! A c u m c â n d p i e r de? Dacă tocmai când se r id ică el delà m a s ă s t r i gă c u p r i e r u l zero? Nu . Va j u ca p e no rocu l d -ne i B r e b u şi a l fe telor . P e n t r u ele.
S c h i m b ă . Dă hâ r t i i , ia plăci . Şi deoda tă se sper ie . A r v r e a să s t r i ge ca şi c u m l-a fu ra t
c ineva. U n b u z u n a r e gol. Nu , n u ! N u m a i e acolo nici o h â r t i e .
— F a c e ţ i jocur i l e , domni lo r ! Nici gogoloiu l n ' a r e noroc . Nici fe
te le . E zăpăci t . I m p l o r ă p a r c ă m â n a c r u -
p i e ru lu i . S e u i t ă î n d r e a p t a şi 'n s t â n ga la cei la l ţ i j ucă to r i . Ei to ţ i p r i v e s c a t en ţ i , î n m ă r m u r i ţ i b i la ru l e t e i . Şi n ic i u n u l nu-1 î n t r e a b ă : Ce faci d o m n u l e B r e b u ? P ie rz i , d o m n u l e B r e b u ?
De ce n u se u i t ă nici u n u l la el? D e ce n u se o p r e ş t e o cl ipă m ă c a r
jocu l ? — Nimic n u m a i c a d e ! Douăzec i şi
p a t r u . î m p i n g e h â r t i i şi i se a r u n c ă în zgo
m o t de fa ian ţă p lăc i . N u m a i ş t ie u n d e să le p u n ă , c u m
să joace . A r v r e a să s c h i m b e cu c i n e v a o vo rbă , să-1 povă ţu ia scă . î n t o a r c e capul . N u m a i e în s p a t e n ic i moş ie ru l , nici T a c h e Şerbescu .
— F a c e ţ i jocur i l e , d o m n i l o r ! In a l t b u z u n a r gol îşi a f u n d ă ep i l ep
sia dege te lo r . î n c e a r c ă să r a ţ ioneze , să-şi a l c ă t u i a
scă u n p lan . Mâine. . . M â i n e c â n d vor ven i ele... c r u p i e r u l n u - i dă răgaz .
— F a c e ţ i jocur i l e , domni lo r ! I se p a r e că-1 ţ i n e n u m a i în p a l m e ,
că îl l oveş t e când p e u n ob raz c â n d p e a l tu l , f ă ră î n t r e r u p e r e .
T o t u l e u n vue t , o m o l a t e c ă a m e ţea lă .
Ţ i u u u u u u u u ! Ţ i u u u u u u u u ! — a tâ t aude .
— F a c e ţ i jocur i le , d o m n i l o r ! — P lăc i ! — î n g â n ă I e r e m i a Brebu ,
d a r m â i n i l e lu i scotocesc b u z u n a r e l e î nebun i t e , în z a d a r ^
II găs i p e m o ş i e r la o masă . Se a p l e că d iscre t la u r e c h e a lu i şi î i şopt i cu g lasu l u n u i o m în agonie .
— A s c u l t ă d ragă ! A m p i e r d u t tot!... — Ce vorbeş t i ! — îi căzu î n t r e fise
monoc lu l m o ş i e r u l u i . — D ă - m i o s u t ă d e le i că n ' a m c u ce
să p lec la B u c u r e ş t i ! T e rog.. . — Eu? Din câş t ig? Impos ib i l ! — îşi
a scunse c a p u l s u b t s c u t u l sp ină r i i m o ş ierul .
N u m a i ins i s tă . T a c h e Şe rbescu îi r ă s p u n s e la fel.
î ş i l u ă p a r d e s i u l şi p ă l ă r i a şi cobor î în pa rc . F r i g u l îi s t r â n s e u m e r i i şi-i c ă u t a î n c h e e t u r i l e .
P o r n i aga le , a d u s d e spa te , a c o m p a n ia t de t â r ş i t u l p i e t r i şu lu i .
F r i g u l îl sgâ l ţ â i a câ inos d in t oa t e m ă d u l a r e l e .
Se s imţea gol. F ă r ă pa rdes iu , fără ha ină , f ă ră riirnic. Şi g ă u n o s p e d i n ă u n t r u .
In g a r ă cons t a t ă c ă b i l e tu l e va l ab i l pe s t e op t zile.
Se t r ez i mic , n e î n s e m n a t în mi j locu l şoselei as fa l ta te , î n c o n j u r a t d e braz i negr i , îna l ţ i , g a t a p a r c ă să se p r ă v ă lească p e s t e el, să-1 îngh i t ă .
Cur ios : d e az i de d i m i n e a ţ ă d e când a v e n i t în S ina ia , deab ia a c u m obse rvă brazii . . .
P e m a r g i n e a şoselei e o vi lă cu f e r e s t r e l e l u m i n a t e . A r p u t e a să i n t r e , să c e a r ă adăpos t .
— A m p i e r d u t la Caz inou tot . î m i p e r m i t e ţ i să d o r m n u m a i p â n ă m â i n e ? In b u c ă t ă r i e , î n t r ' o sală , o r i u n d e .
Şi m â i n e p o a t e a r v e n i d o a m n a B r e b u cu fe te le .
D a r îşi a m i n t i că a r e u n n e p o t la P o i a n a Ţ a p u l u i şi se p r o ţ ă p i î na in t ea u n e i c ă r u ţ e .
— E m u l t , o m u l e , p â n ă la P o i a n a ? — F o zece k i l o m e t r i — îi r ă s p u n s e
m o g â l d e a ţ a d in fân. — M ă iei n e n e şi p ă m i n e ? — P ă i io t e -a ş i lua , m â n o a - t e - a r te tea ,
d a r vezi c ă e i apa bor ţoasă ! Şi I e r e m i a B r e b u p o r n i s i n g u r ca o
h a i m a n a să cuce rea scă şa rpe le d e a s falt a l şoselei .
Ieşi d i n Sinaia , t r e c u d e h a n u l „La Ca lu l B ă l a n " — c e - a r m a i fi i n t r a t î n ă u n t r u să se încă lzească — şi î ncepu să m ă r e a s c ă pasul , a l e r g â n d uneor i , su-f l ându-ş i în p u m n i .
D in c â n d în când îl a j u n g e d in u r m ă , de3cope rmdu- l , conu l d e l u m i n ă a l câ te u n e i maş in i sau c a d e n ţ a r e g u l a t ă a v r e une i g loabe de că ru ţ ă .
A t u n c i e l se op reş t e şi r id ică o m â n ă în sus .
— S p r e P o i a n a ? I a - m ă n e n e şi p e mine . . .
Insă n i m e n i n u se î n d u r a să-1 cul eagă depe şosea.
Buşteni, August 1939. N E A G U R Ä D U L E S C U
(Desenele autorului)
25 Noembrie 1939 UNIVERSUL LITERAR 7
TEATRUL STUDIO NATIONAL; SA DIVORŢAM: COMEDIE IN
TREI ACTE DE SARDOU ŞI NAJAC
D e o a r e c e s u c c e s u l p e c a r e l - a o b ţ i n u t „ S ă d i v o r ţ a m " e s t e m e r i t a t ş i î n t e r p r e t a i e a a x e d r e p t l a t o a t e e i o g n e , e s t e n e c e s a r ca i n a - n t e d e a - i r e l e v a s a a t r a g e m a t e n t a a s u p r a u n u i f a p t c e p e n t r u s c e n e l e n o a s t r e n a ţ i o n a l e n u e s t e c â t u ş i d e p u ţ i n î m o u -c u r â t o r . E s t e v o r o a a e a l e g e r e a r e p e r t o r i u l u i , c e r e v i n c u n d u -c e i e i ceaueior c u r o i c o v â r ş i t o r i n c u l t u r a ţ a r i i .
D a c a p e d a n t i s m u l ş i e x a g e r a r e a î n d i s c e r n e r e a p . e s e i o r a e n i n e a e а n j u c a t e ar î n s e m n a o p r e j u ü i c i a D u a a t i t u d i n e , — o a r e c a r e l i b e r t ă ţ i , s p i r i t l a r g , e v o i u u v s e c e r e t o t d e - a u n a c e i o r c e v o e s c c u s u c c e s s ă c o n d u c ă o p e r e t e cu i tu i ra i e — t o t a s u t t i p u t e m s p u n e c a l i p s a d e a t i t u -a m e c r i t i c a ş i l i c e n ţ e l e p r e a n u m e r o a s e n u s u n t d e c â t i n d e t r i m e n t u l i n s t i t u ţ i i l o r d e a r t ă .
C o n c l u z i a c a r e o v o i m e x t r a s ă d i n a c e a s t a p r e m i z a s e r e f e r ă i a j u a e c a r e a r e p r e z e n t ă r i i l u i Să divorţam, d e V i c t o r i e n
S a r d o u . O c r i t i c ă î m p o t r i v a a -e e s t u i v o d e v i i i s t , a v â n d m ve -u e r e s u c c e s u l p e c a r e l-a o b ţ i n u t i n t o t u e a u n a , a r 11 n e i a i o c u l e i , d a r o r e z e r v ă e s t e î n d r e p t ă ţ i t ă . A n u m e , n u S a r d o u a r i i a u t o r u l a t a t d e v i g u r o s ş i a e i m p o r t a n t , c a r e s ă î m b i e u n T e a t r u . N a ţ i o n a l s ă - i m o n t e z e c u c o n s e c v e n ţ a s u c c e s e l e .
V o d e v i i i s t d e s e a m ă , s p i r i t u a l , n u l i p s i t d e i n t e l i g e n ţ a , a e s i g u r , d a r n u m a i u n c r e a t o r m e d i o c r u î n a r t a d r a m a t i c ă p e n t r u s i m p l u l m o t i v c ă n u e d r a m a t u r g . Ş i p e c a t f a r s e l e l u i s u n t a n t r e n a n t e ş i a m u z a n t e p e o s c e n ă c ă u t â n d s u c c e s u ş o r , p e a t â t , la S t u d i o s a u N a ţ i o n a l r e p r e z i n t ă o s t r a n i e a t i t u a m e de c o n c u r e n ţ ă , n e â n d r e i p t ă ţ i t ă c u n i m i c î m p o t r i v a n e n u m ă r a ţ i l o r a u t o r i s t r ă i n i ş i r o m â n i , m o d e r n i şi e v e n t u a l d i n a c e i a s e p o c ă a lu i S a r d c u d a c ă e a e s t e m a i a t r ă g ă t o a r e .
D u p ă a c e a s t ă i n t r o d u c e r e , s ă r e v e n i m l a r e p r e z e i n t a ţ i e p r o p r i u z i s , ce m e r i t ă , d u p ă c u m s p u n e a m , i n t r e a g a a d m i r a ţ i e .
R e g i a d - l u i V. E n e s c u i n prim u l r â n d , f i i n d c ă s p r e d e o s e b i r e d e m u l t e a l t e p i e s e , a c i , s e e v i d e n ţ i a z ă c u p r i s o s i n ţ ă p r i n r i t m u l s u s ţ i n u t ş.i m e ş t e ş u g i t . A -c e s t s p e c t a c o l , n e c e s i t â n d v i b r a n t ă d e s f ă ş u r a r e s c e n i c ă a a v u t n e v o e s ă f i e p e r f e c t î n c h e g a t p e n t r u a n u t â n j i n i c i o c l i p ă . E s t e p e n t r u d. E n e s c u u n f e r i c i t s u c c e s .
A n s a m b l u l c u c a r e a i s b u t i t a t â t d e b i n e s ă f o r m e z e r e p r e z e n t a ţ i a r e g i s o r u l , a f o s t a l c ă t u i t d i n c e i m a i t a l e n t a ţ i i n t e r p r e ţ i d e c o m e d i e p e c a r e - i a v e m .
D - n a M a r i e t t a D e c u l e s c u , t i n e r e a s c ă ş i p l ă c u t ă i n t e r p r e t a r e , d a c ă m u n e i e m o m e n t e n u a r fi v u l g a r ă , — n u ş t i m d a c ă ş i t i a u u c - e r e a n u e s t e de v i n ă p e n t r u a c e a s t a — f ă r ă s ă e x a g e r ă m o v e d e m i n t r u n u l d i n c e l e m a i b u n e r o l u r i . A l ă t u r i d e ea , d. V a l e n t i n e a n u a a l c ă t u i t o f r u m o a s a r e a l i z a r e p l i n ă d e v e r v ă ş i s p i r i t , c u m u l t n e r v ş i h o t ă -r ire d e a n u l ă s a n i c i - o c l i p ă a c ţ i u n e a s ă t r e n e z e .
D . B a l a b a n a a v u t p r e c u m n u s'a m a i î n t â m p l a t d e m u l t ă v r e m e , u n roll e v i d e n ţ i a t , ş a r j â n d v i o l e n t u n t i p d e î n c r e z u t t â n ă r , c u c e r i t o r ş i r i d i c o l .
„Să divorţăm", e s t e o c o m e d i e u ş o a r ă t r a t â n d t e m a f o a r t e c u n o s c u t ă a d i v o r ţ u l u i p e v r e m e a c â n d , i n F r a n ţ a , o p i n i a p u b l i c ă î n t r e a g ă s e a f l a f r ă m â n t a t ă d e v o t a r e a u n e i l e g i c a r e s ă s p r i j i n e s a u s ă i n f r a n g ă d o r i n ţ a d e d e s p ă r ţ i r e î n t r e s o ţ i .
A n t i c i p â n d c u o t e l e g r a m ă t i c l u i t ă a b i l , u n v o t a l C a m e r e i c a r e s 'a d a t n u m a i c u 8 l u n i m a i t â r z i u , u n t â n ă r p l i n d e e l î n s u ş f o r ţ e a z ă o s i t u a ţ i e , p u -n â n d u - s e p e e l î n d r e p t u r i l e s o ţ u l u i , i a r p e f o s t u l b ă r b a t î n r o l u l t o t d e a u n a i n e d i t al a -m a n t u l u i .
D e a c i d d e u r g i n e v i t a b i l e m o m e n t e p a r a d o x a l e , p l i n e d e h a z c e l e m a i a d e s e a or i , p e n t r u c a p â n ă l a s f â r ş i t t o t u l s ă s e l ă m u r e a s c ă p l ă c u t , m e n a j u l p a s a g e r t u r b u r a t c o n s t a t â n d c ă e r a m u l t m a i p l ă c u t ă s i t u a ţ i a a n t e r i o a r ă m i c i l o r d i f e r e n d e l i p s i t e d e i m p o r t a n ţ ă .
C u a c e s t e c u v i n t e a s u p r a s u b i e c t u l u i a m f ă c u t o e x p u n e r e p e c â t a m p u t u t m a i j u s t ă a s u p r a p r e m i e r e i d e V i n e r i , 17. P e n t r u a î n c h e i a , t r e b u e s ă a d ă u g ă m s a t i s f a c ţ i a p e c a r e n e - a p r o c u r a t - o s i s t e m u l „avant-premie-rei", i d e a l ă m e t o d ă p e n t r u a a n t r e n a i n t e r p r e t a r e a c u p u b l i c u l , î n a i n t e d e m a r e a e x p e r i e n ţ a a p r e m i e r e i f a ţ ă d e c r i t i c ă ş i p e r s o n a l i t ă ţ i c o m p e t e n t e .
VICTOR POPESCU
Informaţii Săptămâna viitoare pensiona
rii elegantului „Balamuc Palace Hotel" vor invada vitrinele.
In curând va apare un volum închinat generaţiei tinere actoriceşti, datorit colaborării domnilor V i c t o r P o p e s c u şi G e o r g e V o i n e s c u .
-|- Agatha Bârsescu A g a t h a Bârsescu a m u r i t
aşa c u m şi-a t r ă i t u l t i m u l act al d r a m a t i c e i sale . ex i s t en ţ e . Modes t Liniş t i t .
De al tfel de m u l t i n t r a s e în u i t a r e . Şi u i t a r e a ce lor la l ţ i es te p r i m a fază a m o r ţi i . U i t a r ea t ocma i a t e a t r u lu i r o m â n e s c , ca re a c u m o revendică , şi se acope re — p u ţ i n ipocr i t — c u c r epu l n e g r u a l d u r e r i i .
A g a t h a B â r s e s c u a fost t o tuş i o g lo r i e e u r o p e a n ă , şi p o a t e n u m e r i t a i nd i f e r en ţ a m a n i f e s t ă — n u a oficial i tăţii — d a r a pub l i cu lu i : cel p u ţ i n a gene ra ţ i i l o r ca re o cunoş t eau .
Ab ia a c u m , b ă t r â n i i î ncep să-ş i desgh ie ţe i n imi l e şi să
găsească acolo câ te o a m i n t i re , câ te o emoţie . . .
— A fost u n suf le t ma re . . . O d o a m n ă în n e g r u şi-o
a m i n t e ş t e pe scenă, î n t r ' u n a d i n t r e s u p e r b e l e e i apa r i ţ i i , ca re , ,te î n g h e ţ a u " .
A l t c i n e v a n u p o a t e să-i u i t e m ă r i n i m i a şi p a s i u n e a de a dărui . . .
A g a t h a Bâ r se scu a dă ru i t ,
n e c o n t e n i t ; d e la scenă şi p â n ă în u l t imi i a n i ai v ie ţ i i c ând îşi a ju ta e levi i de la cons e r v a t o r s e r v i n d u - l e B U R S E L U N A R E din p u ţ i n i i ei ban i .
Ducea o v ia ţ ă m o d e s t ă . Locu ia la ho te l . Totuş i , s ing u r a ei- p r e o c u p a r e e ra t e a t ru l , î ş i iubea elevi i c u m p u ţ in i „ m a e ş t r i " o fac. M a r e l e ei vis e r a să -ş i dea o r e p r e z e n t a ţ i e de r e t r a g e r e . I n u l t imi i an i îşi p r e g ă t e a , încă, spec taco lu l .
U n a t ac de pa ra l i z i e îi n ă -r u e p roec te le . Totuş i , p â n ă în u l t i m u l t i m p îşi lucra , z i l nic, glasul . . .
A c u m , spec taco lu l ei de r e t r a g e r e va fi sup l in i t de o c o m e m o r a r e .
O c o m e m o r a r e la ca re se vo r p l â n g e m u l t e l ac r imi , se vo r e x p r i m a r e g r e t e , şi ca re va r e a d u c e p r i n t r e noi , o clipă, a m i n t i r e a aces te i i m e n s e pe r sona l i t ă ţ i .
M ă c a r acum, A g a t h a B â r sescu, de acolo de u n d e e, să s imtă r e c u n o ş t i n ţ a n o a s t r ă p e n t r u su f le tu l e i m a r e şi p e n t r u to t ce a c lădi t în t e a t r u l r o m â n e s c .
GEORGE VOINESCU
SCALA : FATA BĂTRÂNĂ N u s u n t , b ă n u e s c , s i n g u r u l a d
m i r a t o r a l B e t t e i D a v i s . V o r p r i c e p e d e c i c i t i t o r i i t o a t e s u p e r l a t i v e l e p e c a r i s u n t s i l i t s ă l e î n t r e b u i n ţ e z , f ă c â n d c r o n i c a u n u i f i l m î n c a r e e a i n t e r p r e t e a z ă r o l u l p r i n c i p a l .
Ş i d e a s t ă d a t ă a fost n e v o e s ă c o n s t a t c u p ă r e r e d e r ă u c ă v o c a b u l a r u l m e u n u c o n ţ i n e c u v i n t e p o t r i v i t e p e n t r u a c a r a c t e r i z a j o c u l m i n u n a t a l a c e s t e i a c t r i ţ e .
D e o b i c e i u , a c t o r i i d e c i n e m a t o g r a f , d u c , î n t i m p u l t u r n ă r i i u r i u i f i l m o l u p t ă c u a c e l i n a m i c i n v i z i b i l c a r e e s t e „ M a j e s t a -t e a S a , S p e c t a t o r u l " , c e l c e c u c â t e v a s ă p t ă m â n i m a i t â r z i u , c o n f o r t a b i l i n s t a l a t î n t r ' u n f o t o l i u , s e v a s i m ţ i d a t o r s ă - ş i d e a p ă r e r e a d e s p r e f i l m u l p e c a r e l - a v ă z u t . C e i c â ţ i v a p o l i î n c a s a ţ i d e c ă t r e c a s i e r i ţ ă , t r a n s f o r m ă î n c r i t i c a c e r b p e c e l m a i p a ş n i c c e t ă ţ e a n .
D a c ă D o m n u l S p e c t a t o r b i n e -v o e ş t e să r â d ă l a o s c e n ă c o m i că , s a u să p l â n g ă l a o s c e n ă t r a g i c ă , î n s e a m n ă că f i l m u l „a prins" i a r a c t o r u l r e s p e c t i v s e p o a t e s o c o t i „o v e d e t ă " , n u m e l e l u i f i i n d p r o n u n ţ a t , m â i n e , a l ă t u r i d e n u m e l e c e l o r m a i î n s e m n a t e p e r s o n a l i t ă ţ i p o l i t i c e .
B e t t e D a v i s , î n a f a r ă d e l u p t a p e c a r e o d u c e c u p u b l i c u l , m a i e s i l i t ă să se r ă z b o i a s c ă c u u n a l t i n a m i c , c a r e î n c e l e m a i m u l t e c a z u r i e s t e t o c m a i u n c o l a b o r a t o r a l a c t o r u l u i .
E s t e v o r b a d e s p r e s c e n a r i s t . Şi ce l m a i i n t e l i g e n t s c e n a r i s t ,
n ă s c o c i n d o p o v e s t e p e n t r u u n f i l m a l B e t t e i D a v i s , c a d e , m a i î n t o t d e a u n a î n p ă c a t u l că , t e n t a t d e j o c u l c o m p l e x a l a c t r i ţ e i , s e s i m t e o b l i g a t s ă i n v e n t e z e n u m a i a c ţ i u n i î n c â l c i t e , c u u n c â t se p o a t e d e p r o n u n ţ a t iz r o m a n t ic , a m i n t i n d r o m a n e l e l u i D é l l y s a u G e o r g e s O h n e t .
B e t t e D a v i s , c u e n o r m u l ei, t a l e n t , i s b u t e ş t e s ă s a l v e z e şi c e l e m a i n e v e r o s i m i l e r o l u r i .
C ă c i , ce p u t e m s p u n e a l t c e v a d e s p r e f i l m u l „ F a t a b ă t r â n ă " , d e c â t că e s t e d o a r o l u n g ă s e r i e d e n e n o r o c i r i p r o v o c a t e d e f i i n ţ e c ă r o r a l e p l a c e s ă - ş i c o m p l i c e e x i s t e n ţ a ? Şi c â n d a s i s t ă m la j o c u l s p l e n d i d a l B e t t e i D a v i s î n u l t i m e l e s c e n e a l e f i l m u l u i , n e g â n d i m c u m e l a n c o l i e l a t o t c e - a r p u t e a r e a l i z a a c e a s t ă a c -t r i c ă , d a c ă a r fi d i s t r i b u i t ă î n t r ' u n r o l s i m p l u ş i u m a n .
P e n t r u r o l u r i l e „ l a c r i m o g e n e " s e p o a t e r e c u r g e l a c r i z e l e d e n e r v i a l e L u i s e i R a i n e r .
A m r e v ă z u t - o c u m a r e p l ă c e r e p e M i r i a m H o p k i n s , o m a r e a c t r i ţ ă c a r e a ş t i u t s ă n u se l a s e e c l i p s a t ă d e B e t t e D a v i s .
G e o r g e s B r e n t , m a i m o d e s t , a p r e f e r a t să s t e a î n u m b r ă .
ARO : UNION PACIFIC
C o m p a r a t ă f i i n d c u f i l m u l „ O r a ş u l B l e s t e m a ţ i l o r " p r e z e n t a t , n u d e m u l t t i m p d e c i n e m a t o g r a f u l S c a l a , p e l i c u l a o f e r i t ă d e c i n e m a t o g r a f u l A r o , p a r e a fi m u l t i n f e r i o a r ă .
F i l m e l e c u p i o n e r i a i A m e r i -cei a u s u c c e s u l a s i g u r a t d e a c e a s c e n ă d e p e l a m i j l o c u l l o r , î n c a r e n e e s t e p r e z e n t a t ă o b ă t a e la c a r e ia p a r t e t o a t ă l u m e a d i n -t r ' u n b a r .
S u n t u ş o r d e î n c h i p u i t c l i p e l e a m u z a n t e c a r i s e p o t i v i î n t i m p u l u n e i b ă t ă i , i s c a t ă d i n t r ' u n m o t i v d e n i m i c .
I n p r i v i n ţ a a c e a s t a f i l m u l d e l à S c a l a î n t r e c e a o r i c e a ş t e p t ă r i . P u b l i c u l e r a a t e n t ş i r e g r e t a
s f â r ş i t u l .
E s t e d r e p t că l a a c e s t s u c c e s c o n t r i b u i a u a t â t f o r ţ a d e n a m i l ă a l u i A l l a n H a l e , c â t şi a g i l i t a t e a l u i E r r o l F l y n n , a c t o r i , c a r i d a c ă n u s u n t p o s e s o r i i u n u i p r e a m a r e t a l e n t , ş t i u î n s c h i m b să s e b a t ă s t r a ş n i c .
F i l m u l d e l à A r o , s e b u c u r ă , c a s ă s p u n a ş a , d e o d i s t r i b u ţ i e m a i s e l e c t ă . B a r b a r a S t a n w i c k e s t e o a c t r i ţ ă f o a r t e t a l e n t a t ă , t o t a ş a d u p ă c u m A k i m - T a m i -roff, . L y n n e O v e n m a n n şi J o e l M a c C r e a a u * r e p u r t a t s u c c e s e î n r o i u r i d e s t u l d e g r e l e .
P e n t r u a c e s t e m o t i v e , l i s 'a o f e r i t u n s c e n a r i u d i n c a r e t r e b u i a să r e z u l t e că p i o n e r i i a m e r i c a n i , î n a t a r ă d e m u ş c h i , m a i a v e a u şi s u f l e t .
P u b l i c u l a a s i s t a t d e c i la n i ş t e î n t â m p l ă r i n u p r e a p a l p i t a n t e , m i r â n d u - s e c a f i l m u l n u s e m a i t e r m i n ă ş i i n t e r e s â n d u - s e m e r e u : „ B i n e , d a r b ă t a i a c â n d a r e loc ?"
N ' a f o s t î n f i l m n i c i o b ă t a e , Ş i n e m i r ă m că C e c i l B . d e M i i l e , s p e c i a l i s t î n s c e n e d e m a s sa , n ' a r e a l i z a l - o . F i l m u l a r e şi p ă r ţ i b u n e , d i n t r e c a r i r e m a r c ă m s c e n e l e î n c a r i a p a r a g h i o -t a n ţ i i e r o u l u i ( A k i m T a m i r o f f ş i L y n e O v e r m a n n , d o i c o m i c i d e c l a s ă ) .
CARLTON : I EMUE A ŞI LEOPARDUL
A m c o n s t a t a t u n l u c r u s u r p r i n z ă t o r : e x i s t ă î n c i n e m a t o g r a f u l g e r m a n o f e m e e f r u m o a s ă .
M a i m u l t c h i a r : n u e v o r b a d e s p r e u n a d i n a c e l e f r u m u s e ţ i f a d e ş i c u coz i , s p e c i f i c e g e r m a n e .
H e r t h a F e i l e r , a ş a se n u m e ş t e n o u a a c t r i ţ ă g e r m a n ă , e d e o f r u m u s e ţ e t u r b u r ă t o a r e , j o c u l e i , d e a s e m e n e a , n e l i i n d d e loc s u p ă r ă t o r .
P e n t r u a c e s t n u m e n o u p e c a r e n i l - a a d u s c i n e m a t o g r a f u l C a r l t o n , n u n e - a e n e r v a t p r e a m u l t b a n a l a p o v e s t e d i n l u m e a c i r c u l u i , c u o a m e n i r ă i ş i b u n : . H a n s S ö h n k e r şi P a u l H ö r b i g e r a u î n b ă t r â n i t . N a f t a l i n a e s t e r e c o m a n d a b i l ă p e n t r u a c e ş t i a c t o r i c a r i a u a v u t •— t r e b u e s ă r e c u n o a ş t e m — ş i e p o c a l o r d e s u c c e s .
A c e a s t a a fo s t î n s ă p e l a î n c e p u t u l f i l m u l u i v o r b i t o r . E c a m m u l t d e a t u n c i ş i , p a r c ă , l u m e a e r a m a i p u ţ i n p r e t e n ţ i o a s ă î n v r e m u r i l e a c e l e a .
TRAIAN LALESCU
Cum a tră i t şi... murit un . .Teatru al t iner i lor 6 6
„A fost odată..." Dar dacă ţineţi minte, cititorilor, v'am spus acum câteva numere, cum şi ce a fest odată... „aveam sală, regizor, p'.esă... ploua cu găleata., era pr'n 1932... şi n'aveam trupă..." Aşa sună povestea voastră...
Şi-am plecat la vânătoare, sau la seceriş, cum vreţi...
Elena Galaction „animatoarea" noastră de eri, mi-a spus că n'o lasă tata să joace... (Simplu ca orice răspuns care-ţi retează elanul). Era un argument suprem în faţa căruia m'am înclinat respectuos ca în faţa unui mormânt...
Pe Coca Faraco n'o simpatiza cineva din trupă căci „avea ochi prea mari şi cosiţe împletite 'n şapte"... Prea era cuminte, sau avea un aer cuminte, pentru juneţea noastră şi, mai ales, pentru piesa noastră cu care ne închipuiam că dacă nu vom răsturna lumea, cel puţin o vom tulbura un pic.
Lucia Demetrius şi Dida Pre-descu, au venit cu bucuria şi entuziasmul drept plocon şi în plus cu 500 lei fiecare... (M'au „împrumutat" să închiriez perdelele de sac ale d-lui Conabie — decorurile de mai târziu ale teatrului nostru. Citiserăm noi undeva că şi pe vremea lui Shakespeare, tot aşa se juca).
Tot cu entuziasm au venit şi Tanti Cocea şi Eugen Stoiceanu (ăsta fără 500 lei).
Cwneliu Temenschi, grav ca un englez în mijlocul unui trib african „a acceptat" să traducă piesa „Krenkheit der Yugend" a lui Ferdinand Bruckner iar c'omnul Ghiţă Dulan, îngrijitorul talei „ S i n d i c a t u l ziariştilor" ne-a figăduit că în zilele când n'o iă-i fie o c u p a t ă t i n g i r e a (cu cartofi prăjiţi sau alte „delicate^-suri" culinare)^ o să ne-o împrumute pzntru a o preface în gong ! ! !... Emil Botta, pretindea în gura mare că, prin vrăji al căror secret îl deţine, e în stare să metamorfozeze totul. El spunea că Ţ.oate „să facă ' şi spectatori. Eram în mult dorita ţară a visurilor noastre Un salut pentru tine, Ghiţă Dulan, în aminti* rea serei aceleia când ţi-ai răsturnat pe jurnal, pilaful de orez din tingire a-gong, fiindcă eri târziu şi trebuia să începem !
Şi iată-ne strânşi într'o zi la repetiţie.
Prima adunare a „Companiei 13 şi V... Nici un consiliu, nici
II o înţelegere nici un pact înainte de a începe „agresiunea" noastră Contra spectatorilor !
In capul mesei, serios şi melancolic: George Mihail Zamfi-rescu, regisorul, cloşca. Puii de aur alături, Mania Antonova — adusă în cuibul nostru de Gemi — Tanti Cocea, Emil Botta, Lucia Demetrius, Eugen Stoiceanu, Dida Predescu şi subsemnatul.
Subsemnatul, care găsisem piesa, sala, regisorul trupa, iar pe deasupra fiind şi tânăr şi talentat (aşa credeam pe atunci) voiam să-l joc pe Fred, eroul piesei. Cum Mania Antonov, — eroina — nu credea tot aşa, a vrut altfel şi rolul i-a fost dat lui Ion Gheorghiu actualmente la „Muncă şi voe bună".
M'am supus crudei soarte şi-am rămas să fac „administraţie"; să bat gongul şi să trag cortina...
Şi repetiţiile au început ca un basm frumos. Dece toate începuturile sunt frumoase7 Venea Gemi Zamfirescu, tocmai din Ferentari, la noi, la „13 şi 1" şi repetam delà 4 d. m. până după miezul nopţii...
Fiecare frază era reluată si sucită şi răsucită de câteva ori... Apoi fiecare scenă, ca să sfârşim prin: ,,Stop! Halt! luăm actul de-a capo"...
Când terminam sau mai bine zis, suspendam repetiţia oraşul era îngheţat şi pustiu sub ameninţările unui fioros Decembrie...
Pe străzile deşarte, trupa — bulvcată în jurul lui Gemi, de braţele căruia atârnau ca două poveri frumoase Tani Cocea şi Lucia Demetrius, — îşi continua discuţiile asupra realizărei visatului nostru spectacol.
Şi vorbeam... şi vorbeam... şi vorbeam până îngheţam... Atunci bunul Gemi fugea singur spre dealul Veseliei ca unul care se salvează dintr'o primejdie... Era şi timpul... Tramvaele de dimineaţă îşi începeau plimbările prin cetate...
...Premiera era mereu amânată, dar într'o bună zi am recurs la o mică fraudă, la un fel de şantaj sentimental. M'am dus la Gemi Zamfirescu şi i-am spus
că „personalul artistic" vrea să aibă loc premiera cât mai repede. In orice caz să nu intrăm în Ianuarie 1933... Gemi s 'a supărat, a
C a b o t i n i i
D. SO/ARE Z. SOARE, în regia căruia se repetă la Teatrul Naţional „Familia Mannon"
şi „Dodsworth"
0 l u m e î m p o t r i v a c ă r e i a n u s e p o a t e l u p t a ; m e s e r i a ş i p e c a r e s o a r t a î i î m p i n g e d e p a r t e d e a s c u ţ i ş u l g u s t u l u i p u b l i c .
P r i n d i s c r e t a l u i r e n u n ţ a r e l a e l o g i u l s p e c t a c o l u l u i r a f i n a t ş i p r i n a p r o p i e r e a d e p e r i f e r i c u l s e n t i m e n t a l , c a b o t i n u l e i n c o r i g i b i l u l p r o f e s i o n i s t i n t e l e c t u a l c a r e ţ i n e l a r e s p e c t u l u l t i m e i c l a u z e a c o n t r a c t u l u i s o c i a l .
P e c a b o t i n n u - 1 r a b d ă i n i m a s ă s t e a l o c u l u i .
P o a r t ă î n s u f l e t n o s t a l g i a c ă l ă t o r i i l o r f ă r ă ţ e l .
N i m i c n u - 1 p o a t e î n g r i j o r a m a i m u l t d e c â t i t i n e r a r i u l . . . f i x a l t u r n e e l o r t e a t r a l e .
Ş i c â t ă v o l u p t a t e s i m t e e l î n l u p t a c u n e c u n o s c u t u l !
1 s ' ar p ă r e a p o a t e j i c n i t o a r e p r o p u n e r e a u n u i t u r n e u c u v a g o n s p e c i a l a m e n a j a t , c u o p r i r i l i m i t a t e , c u p l e c ă r i o r g a n i z a t e , c u a f i ş e c o l o r a t e , c u r e g l e m e n t ă r i f i s c a l e ş i c u t o t s a d i z m u l b u r g h e z i e i a r t i s t i c e .
C a b o t i n u l e c o n c r e t i z a r e a l i b e r t ă ţ i i d e f i n i t i v e . B l a z o n u l l u i e f o a m e a .
U m p l e - i b u z u n a r u l c u b a n i ş i l - a i n e n o r o c i t . P u n e - i c l i ş e u l î n g a z e t ă ş i p e a f i ş , p u n e - 1 s ă j o a c e î n t r ' o s a l ă o f i c i a l ă ş i l - a i d ă r â m a t .
A r m a i f i e l a r t i s t d a c ă n ' a r f i l ă s a t s ă c ă l ă t o r e a s c ă i n v a g o n d e a t r e i a , î n g h e s u i t ş i î n g h i o n t i t ?
C e s ' ar a l e g e d e e l , d a c ă î n l o c s ă d o a r m ă c u a l ţ i c i n c i ş a s e î n o d ă i ţ ă la h a n , l - a i l u a d e l à b a r i e r ă or i d i n p r e a j m a g ă r i i s i l - a i d u c e l a c e n t r u , î n t r ' u n h o t e l c o n f o r t a b i l ? . . .
C â n d î i v i n e l u i p o f t ă s ă d e a s t r e c h e a , n i m e n i n u - 1 m a i ţ i n e î n f r â u .
II c h e a m ă p r o v i n c i a c u b u c u r i a r ă s p â n t i i l o r e i , î l c h e a m ă f i e r b i n ţ e a l a „ f a s o l i i ' p e c a r e e l ş t i e c â t d e r e c e o g ă s e ş t e i n n o b l e ţ e a s p e c t a c o l u l u i c a l i f i c a t .
C e s ' a r a l e g e d e c a p u l ş i t a l e n t u l l u i , d a c ă p u b l i c u l d i n s a l ă n u l - a r î n t r e r u p e î n t i m p u l s p e c t a c o l u l u i , d a c ă n u l - a r r ă s p l ă t i c u f l u ă e r ă t u r i ?
Ce s'ar f a c e e l d a c ă l a p r i m a p a u z ă n ' a r f i a m e n i n ţ a t d e a -g e n ţ i i f i s c u l u i , c a r i a u c o n s t a t a t î n r â n j e t u l c o t o r u l u i de b i l e t e d u b l a u t i l i z a r e a u n u i t i m b r u d e d o i l e i ? . . .
E l ş i n u m a i e l s i m t e b u c u r i a „ c h i u l u l u i " t r a s p r o p r i e t a r u l u i s ă l i i u n d e a j u c a t .
F r u m o s d u i u m d e b u c u r i i , p e c a r e p u ţ i n i i a r i s t o c r a ţ i a i a r t e i d r a m a t i c e î l t r ă e s c t o t u ş i î n
s a t i s f a c ţ i a u n o r s i t u a ţ i i p r i v i l e g i a t e .
P r i n t r e a l t e m u l t e p l i c t i s e l i c o s t i s i t o a r e , a s u p r a c a b o t i n u l u i s e m a i a b a t e ş i l e g a l i t a t e a d r e p t u l u i d e a u t o r .
C e f e l d e s o c o t e a l ă o m a i f i g ă s i n d a c t u a l i t a t e a d i p l o m a ţ i e i s u b t i l e l o r f o r m e d e p e r c e p e r e a d r e p t u r i l o r d e a u t o r , r ă s c o l i n d c e n u ş a p o s t e r i t ă ţ i i c r e a t o a r e , c â n d ' v i r g i n i t a t e a t a l e n t e l o r l i t e r a r e c o n t e m p o r a n e g ă s e ş t e f o r m u l a f e r i c i t ă a a i d a p t ă r i l o r ş i l o c a l i z ă r i l o r ?
P e n t r u c e a t u n c i . C a b o t i n u l n ' a r f i î n d r e p t ă ţ i t s ă s c h i m b e s i e l n u m a i t i t l u l c o m e d i e i ş i s'o j o a c e î n p o f i d a l e g a l i t ă ţ i i e x e c u t o r i l o r ?
T r e b u e s ă r e c u n o a ş t e m c ă î n m a r e a m a s ă a s p e c t a t o r i l o r , c a b o t i n u l s e b u c u r ă d e s i n c e r i t a t e a , s t i m a ş i c o n s a c r a r e a l u i .
P r o v i n c i a a r t i s t i c ă s e î n ş e a l ă m a i p u ţ i n d e c â t C a p i t a l a î n a -p r e c i e r e a s u c e s e l o r : a l t f e l n ' a r a v e a n i c i o r a ţ i u n e d e m e r s u r i l e ş i r e c o m a n d ă r i l e o f i c i a l e p e n t r u î n c u r a j a r e a a r t e i ş i l i t e -r a t u r e i o r i g i n a l e .
C a b o t i n u l l u p t ă s i n g u r ; e l n ' a r e „ h â r t i i l a m â n ă " .
P u b l i c u l l u i v i n e l a t e a t r u d i n c o n v i n g e r e .
Ş i p u ţ i n i ş t i u c ă a c e a s t ă , s u p e r b ă c o n v i n g e r e „ s e l a s ă g r e u " î n f a ţ a m a r e i p u b l i c i t ă ţ i , f o r -m u l â n d u - ş i a p r e c i e r i l e , d i n c o l o d e c o m p e t i n ţ e l e n o t o r i i .
C u t r i s t e ţ e a ş i h a z u l l u i , c a b o t i n u l a r e u n r o s t î n v i a ţ a n o a s t r ă a r t i s t i c ă .
E l ş i n u m a i e l s e a b a t e ş i s e o p r e ş t e p r i n o r ă ş e l e ş i t â r g u r i r ă z l e ţ e u n d e n i c i o d a t ă p o f t a d e c â ş t i g a a r t e i n u ş t i e s ă a j u n g ă .
C a b o t i n u l p a r e c o n v i n s d e i n u t i l i t a t e a p r o t o c o l u l u i . F r a c u l i m p u n e ş i u m i l e ş t e . H a i n a lu i d e g a l ă e s u f l e t u l .
S u b o f o r m ă s a u a l t a m a i t o ţ i s l u j i t o r i i v e r b u l u i s e î n t â l n e s c p e p r a g u l s u c e s e l o r , e v i t â n d î n s ă c o n c u b i n a j u l s e n t i m e n t a l .
P o a t e c ă î m p r e j u r ă r i l e v o r m a i i n d i c a m a t u r i t a t e a , s i n c e r i t ă ţ i i p u b l i c e ş i c i n e ş t i e d a c ă n u v o m g ă s i ş i l a C a b o t i n o r e z e r v ă s e n t i m e n t a l ă p e n t r u r e a b i l i t a r e a g u s t u l u i r e g l e m e n t a t d e e l u c u b r a ţ i i a c c i d e n t a l e .
C a b o t i n u l n u s i m t e n e v o i a g l o r i f i c ă r i i h i p n o t i c e ; e l s e m u l ţ u m e ş t e c u s u c c e s u l p e r m a n e n t a l n e c u n o s c u t u l u i . . .
GH. S O A R E
strigat la mine, mi-a zis câteva românisme, cari după spusa lui Caragiale, le-am luat drept o-magiu, dar am obţinut un fel de ,,ucaz" un aviz pentru leneşii trupei cari nu-şi „studiaseră" rolele, prin care „compania 13 şi 1" era înştiinţată că premiera va avea loc la 31 Decembrie. Trupa la rândul ei a sărit în sus indignată dar premiera a avut loc în seara anului nou. (Afişele ne-au fost tipărite gratuit de „Vremea", căreia i-am rămas datori doar cu recunoştinţa).
O sală plină, cu amici şi ina-mici, pe ici, pe colo, ne-a aplaudat la scenă deschisă (scena dintre Mania Antonva şi Botta). Entuziasm, felicitări. Domnul Camil Petrescu, actualul director al Teatrului Naţional, ne-a felicitat, având cuvinte de laudă pentru Tanti şi Botta, făgăduind că va seri o piesă pentru compania noastră. Reţetă 532 l e i : garderoba.
A doua seară. Sf. Vasile. Lumea absentă. Doar patru invitaţi ai Luciei Demetrius...
Mania şi Gemi nervoşi nevoe mare. „Nu mai jucăm... Suspendăm spectacolul"... Eu desperat că mi se duce visul pe copcă : „Nu. Jucăm... Jucăm!... Şi Mania, care avea atunci caşi acum un temperament torenţial, îmi trânteşte farfuria în cap... (s'a spart farfuria, eu fiind, cum se spune, tare de cap). Câteva schije, din farfuria-proectil l-au nimerit pe Aurică Benghescu, antreprenorul,
care era părtaş cu noi — p â n ă acum — numai la câştigul seral!
Şi până la sfârşit spectacolul s'a jucat. La cassă reţetă 80 lei. (Patru invitaţi a 20 lei garderoba)... Dar după două săptămâni, publicul începuse să vină singur aşa că ultimul spectacol a adus o reţetă de 3250 lei !!!
Persistenţa noastră învinsese... Am încercai apoi încă un spec
tacol cu „George Dandin descătuşai" în regia lui Lighetti, delà Piscator-Theater-Berlin... Spectacol de teatru expresionist, în care Dandin intra pe scenă legat de mâini, în chip de marionetă... Iar succes mare, de premieră... bucurie, entuziasm, etc.. Mai ales că George Dandin era jucat de mine...
Şi într'o zi de sfârşit de Februarie, ne-am împrăştiat, ca a-burii pământului, primăvara...
Mania Antonova a p l e c a t în turneu... Tanti Cocea a fost angajată la Teatru Ventura... Ni-neta Guşti se „plictisise" de moarte... Eugen Stoiceanu terminase cu ghicitul în cărţi şi cafea la toţi membrii companiei... Mimi Enăceanu începuse să ia lecţii de balet, Lucia Demetrius să scrie romane... Ion Marian se pregătea să moară iar eu mi-am reluat rolul de figurant la Teatrid Naţional... Numai lui Emil Botta i se deschisese gustul de teatru... Şi s'a dus să-l facă la Chişinău la teatrul deacolo.
George Mihail Zamfirescu, plecase cu lacrimi în ochi, odată cu ultimul spectacol al „Molimei", Iar Iosif Lighetti s'a dus direct la Berlin... Pasă-mi-te îi expirase paşaportul şi nu era nici bogat...
Am mai încercat noi, eu şi Botta să refacem lucrurile, dar se prăsiseră nişte şobolani, artistici, în micul nostru teatru cari ne-au torpilat ,,Corabia cu rataţi" cum o botezase în glumă Botta, pesimist profesionist, neştiind că gluma lui va fi o realitate, oarecum, şi că rom naufragia deabinelea.
Dece-ai trimis, Doamne, în mijlocul nostru cele câteva cobe cari ne-au măcinat dragostea şi visele ?
Şi-am încălecat pe o şea... Etc. Etc....
I O N D A M I A N
Doamna Carmen Georgescu joacă rolul ,,Viorica" în noua piesa a d-lui N. Iorga „Vagabondul", în care obţine un frumos succes.
• Se repetă ,,Aşa cum vi se pare"
comedia lui Pirandello, în regia d-lui N. Massim.
D. N. Creţoiu delà „Teatrul Naţional", joacă în reprezentaţie.
„Nu te iubesc" de d-ra Kisse-leff va fi viitoarea premieră.
Avant premiera, va avea loc Vineri 1 Decembrie.
Regia : d. V. Enescu. •
Următoarea reluare, în mati-neele clasice pentru tineret, va fi „Ovidiu", cu o distribuţie pe care o vom anunţa la timp. Regia: d. V. Bumbeşti. Premiera: Joi 30 Noembrie.
* In faza repetiţiilor se află
„Dodsworth" de Lewis (dramatizare de Havvard) în regia d-lui Soare Z. Soare.
„Familia Mannon" de O'Neil, în regia d-lui Soare Z. Soare cu d-nele : Marioara Voiculescu, Aura Buzescu, Lily Carandino şi d-nii: Giugulescu, Torna Dimi-triu, Petre Nove, V. Lăzărescu etc.
„Concertul" de Heirman Bahr în regia d-lui CAMIL PETRESCU.
„Femeia Cezarului" de Luca cu d-na Marioara Zimniceanu în rolul principal.
S T U D I O
Viitoarea „Cici" de N. d-lui Enescu.
premiera Kiriţescu,
va fi în regia
Baletul „paşoptist" al compozitorului Mihail Jora, a fost pus în studiu. *
Kir Ianudoa, opera compozitorului Sabin Drăgoiu, va fi reprezentată pentru prima dată la Cluj, iar după aceea va trece şi în repertoriul Operei din Bucureşti.
FI 'ZATQ.UL biN /J\ D/NDA я
Turneul „Calul Năzdrăvan" cu Doamna Maria Filotti şi d. Mihai Popescu în rolurile principale, cunoaşte un succes triumfal.
O inovaţie de mult discutată va fi constituită de spectacolele de ora 6.
Există, fără îndoială, un public de ora 6 care írequenteazá cinematografele. Pentru acest public, d. TUDOR MUŞATESCU va întocmi un repertoriu special, care se va juca exclusiv la această oră, şi în premieră, şi în reprezentaţiile obişnuite.
Seria va fi inaugurată cu o comedie originala, datorita d-lui TUDOK MUŞATESCU a cărei titlu nu este încă fixat.
Tot la această oră se va juca şi marele succes „Aproape de cer", care continuă să se reprezinte în matineurile de Joi, Sâmbătă şi Duminică.
In acelaşi repertoriu va intra „Jean III" de Sacha Guitry cu MARCEL ANGHELESCU în rolul principal şi „Jean de la Lune" celebra piesă a lui Marcel Achard.
сшогр/л La teatrul „Comoedia" d. Sică
A.exaniiresitu a pus in repetiţie celebra piesă „Marionetele" de Pierre Y» oui. O exceienta. uustri-buiţie în frunte cu Leny Caler, George Vraca, G. Timica şi Maşu Fotino, în regia d-lui I. 'Şahi-ghian.
• Delà Crăciun, repertoriul nu
va mai fi întocmit pe bază de „serie". Se vor juca alternativ piesele din repertoriul stagiunii în «urs.
• Se organizează pentru după
sărbători un mare turneu cu „Două palme", marele succes al d-lui Timică.
TEATRUL VESEL
„Părintele căţeilor" se mai joacă în Capitală până la 10 Decembrie, când teatrul „Cărăbuş" se întoarce din turneu. De la această dată porneşte într'un lung turneu în ţară (acelaşi ansamblu şi decoruri din Capitală).
CO La 28 Noembrie, tot la „Dal
les", concertul de violoncel al d-lui George Cocea.
Şezătoarea „Universului literar" Şezătoarea reviste i „Universul Literar", a n u n ţ a t ă
p e n t r u d a t a de 3 Decembrie a. c , ora 4 d. a., la Ateneu l R o m â n , se v a desfăşura d u p ă u r m ă t o r u l prog r a m :
Confer inţa , .Despre poeţ i i de azi", pe care o va ţ ine d. Şerban Cioculescu, u r m a t ă de lecturi şi recitări d in operele proprii, f ă c u t e de scriitorii : George Gregorian, Mihai l Sorbul, Mate i Alexandrescu , Ş t e fan Baciu, Emi l Bot ta , Virgil Carianopol , C o n s t a n t i n F â n -tâneru , Tra ian La lescu şi Victor Popescu .
Bi lete le de 30 şi 20 lei a u fost puse în vânzare , c u începere de là 15 Noembrie crt., la l ibrăriile „Cartea R o m â n e a s c ă " şi „Universul". La 3 Decembrie , se vor găs i la cassa Ateneu lu i ( Intrarea d in s trada F r a n k l i n ) .
UNIVERSUL LITERAR 25 Noembrie 1939
L i t e r a t u r ă , a r t a * i d e i . . . 9 CARTEA SĂPTĂMÂNII
„Suflet Japonez", roman de Gh. Băgulescu, (partea II, 2 vol. ed. „Universul", 1939
Cit i tor i i î ş i a m i n t e s c d e r o m a n u l , , S u f l e t j a p o n e z " a l d - l u i G h . B ă g u l e s c u , a p ă r u t a c u m a p r o a p e d o i a n i , î n e d i t u r a „ U n i v e r s u l " .
D u p ă c u m t i t l u l a r a t ă , c a r t e a a r e s u b i e c t d i n v i a ţ a J a p o n i e i , p e c a r e a u t o r u l a c u n o s e u t - o b i n e , f i i n d a t a ş a t m i l i t a r a l R o m â n i e i la T o k i o . C e e a c e a a p ă r u t î n 1937 d i n „ S u f l e t j a p o n e z " , c o n s t i t u i a d o a r p a r t e a I; a u t o r u l c o n c e p u s e î n s ă o p e r a p e u n p l a n v a s t d e t r i l o g i e ; d e c â t e v a z i l e s e a f iă î n l i b r ă r i i şi p a r t e a II a t r i l o g i e i , t i p ă r i t ă î n d o u ă v o l u m e a m p l e , e x c e l e n t e d i t a t e , e u i l u s traţ i i d i n a r t a j a p o n e z ă . D i n d e s v o l t a r e a d i n c e î n c e m a i l a r g ă c e o dă opere i , r e i e s e i n t e n ţ i a d - l u i col . Băgiulasou, d e a z u g r ă v i î n d i m e n s i u n i m a r i o e p o c ă d'm i s t o r i a ţăr i i r ă s ă r i t e n e . E p o c a a c e a s t a e s t e e v u l m e d i u j a p o n e z , î n t r e s e c o l u l 16 şi 17.
A n a l o g e v u l u i - m e d i u e u r o p e a n , ş; e v u l m e d i u j a p o n e z s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r ' o d e s c e n t r a l i z a r e a p u t e r i l o r p o l i t i c e d i n s tat . In cap i t a l a ţăr i i , Mi c a d o u l ( î m p ă n a t u l ) e x e r c i t a m a i m u l t p u t e r e a s p i r i t u a lă, e l f i i n d ş e f u l s u p r e m a l r e l i g ie i . C o n d u c e r e a p o l i t i c ă o d e ţ i n e a , p e l â n g ă împărat , s h o g u n u l , î n c â t cu v r e m e a , s h o g u n a t u l d e v i n e a d e v ă r a t a for ţă în s tat . In e v u l m e d i u j a p o n e z , s e m a i p ă s tra î n s ă , oa s; î n E u r o p a , i n d e p e n d e n ţ a n o b i l i l o r d i n p r o v i n c i e , a c e i d a i m y o , î n s l u j b a cărora s e a f l a u s a m u r a i i (mi l i tar i i ) . C u c a sta d a i m y o , v i n e î n c o n f l i c t s h o -guruul o a r e n u s e m u l ţ u m e ş t e s ă d e ţ i n ă p u t e r e a p o l i t i c ă î n l o c u l împăratu lu i , , ci t i n d e s ă - ş i e x e r
c i t e a u t o r i t a t e a şi a s u p r a p r o v i n c i i lor . N o b i l i i m e d i e v a l i a i p r o v i n c i e i î n t r e ţ i n e a u î n s ă u n r e g i m d e m o r a v u r i c a v a l e r e ş t i , c u r e s p e c t p e n t r u t r a d i ţ i a r e l i g i o a s ă ş i a v i r t u ţ i l o r d e cas tă . L u p t a î n c e p e d e c i î n t r e g e n e r a ţ i a n o u ă d e u z u n p a t o r i po l i t i e i , ş i g e n e r a ţ ia t r a d i ţ i i l o r d e n o b l e ţ e . D . co l . G h . B ă g u l e s c u a c u n o s c u t î n J a p o n i a , p e u r m a ş i ; a u t e n t i c i a i a -c e s t e i v e c h i c a s t e d e d a i m y o . R o m a n u l „ S u f l e t j a p o n e z " , oupuikude p o v e s t e a lor, a n o b i l i l o r d i n f a m i l i a A s a n o N a g a t o m o şi Naiga-nori , car i t r ă i a u î n c a s t e l u l d e l à A k o . î m p o t r i v a 1щ d a i m y o A s a n o s'a ridicat u z u r p a t o r u l A k u -T a r o , o a r e a s i l i t p e n o b i l să - ş i falcă hiara-kiri . A v e r i l e i - a u fos t
c o n f i s c a t e i ar s a m u r a i i s 'au î m p r ă ş t i a t . A t â t s e c u p r i n d e a d i n p o v e s t e a i s t o r i c ă a d a i m y l o r , î n p r i m a p a r t e a t r i o l o g i e i d - l u i col . B ă g u l e s c u . In a d o u a pante , m a j desvoltialtă (2 vo l . ) a l u c r ă r i i , a u toru l i s t o r i s e ş t e r e v o l t a s a m u r a i l o r r ă m a ş i c r e d i n c i o ş i lu i d a i m y o A s a n o N a g a n o r i , î m p o t r i v a lu i Kiira, fitul lui A k u - T a r o . E s t e o l u p t ă î n t r e o a r m a t ă d e c a v a l e r i şi una d c m e r c e n a r i . S a m u r a i i î n v i n g ; p e d e p s e s c p e Kiira şi r ă s -b u n ă p e A s a n o N a g a n o r i . In a -o e a s t ă l u m e d e v i c l e n i i şi a s p r i m i r ă s b o i n i c e s e s t r e c o a r ă f igur i f e -m e n i m e p ü n e d e f a r m e c , ca S h i -zuika ş i R i k u - k o . D e a l t f e l î n p a g i n a t e i m e n s u l u i r o m a n a l d- i t i i B ă g u l e s c u p l u t e ş t e c a p t i v a n t ă , g r a ţ i a e x o t i c ă a o r i e n t u l u i , î n e-v o c ă r i , î n d e l i c a t e ţ e a l in i i l or , î n n u ş t i u ce v r a j ă d e l e g e n d ă .
SENSUL UNEI SĂRBĂTORIRI D . N . I. H e r e s c u , p r e ş e d i n t e l e
S o c . S c r i s o r i l o r R o m â n i a í o s t s ă r b ă t o r i t p r i n t r ' u n b a n c h e t l a A t h é n é e P a l a c e .
I n d i s c u r s u r i l e n u m e r o a s e c e s 'au ţ i n u t , s'a e x p r i m a t s e n s u l a c e s t e i sămbător ir i . C o l a b o r a t o r la c o n d u c e r e a S . S. R . - u l u i , a l ă tur d e d e f u n c t u l p r e ş e d i n t e N . C o n d i e s c u , t i m p d e m a i m u l ţ i an i , d . N. I. Herescu r e p r e z i n t ă a s t ă z i , î n l o c u l ce -1 d e ţ i n e , i d e i a ridicării s c r i i t o r i l o r la r a n g u l s o c i a l c u v e n i t , m o ş t e n i t ă d e la N . C o n d i e s c u .
A c e s t e f o r t c o n ş t i e n t d i n c o n d u c e r e a S o c . S c r i i t o r i l o r R o m â n i , t r e b u e c u a t â t m a i m u l t s u s ţ i n u t î n t r ' u n m o m e n t c â n d M. S . R e g e l e C a r o l II a î n t i n s o c r o t o -t i rea a s u p r a c ă r ţ i i ş i c ă r t u r a r i l o r . O e t a p ă n o u ă î n c e p e p e n t r u l i t e r a t u r a r o m â n e a s c ă . D . N . I. H e r e s c u , a l e s p r e ş e d i n t e îş i ia a s u p r ă - ş i s a r c i n a d e i n t e g r a r e a scr i i tor i lor î n m i ş c a r e a d e r e n a ş t e r e a ţăr i i . D e a i c i şi s e n s u l s ă r bător i r i i d - s a l e .
M e m b r i i S . S . R . - u l u i s 'au s t r â n s î n j u r u l t â n ă r u l u i p r e ş e d i n t e la m a s a o m a g i a l ă , s p r e a - i e x p r i m a î n c r e d e r e a , şi s p r e a a r ă t a că p a r t i c i p ă la p l a n u l d - s a l e d e l u c r u .
S'a d e s p r i n s a c e a s t a d i n d i s c u r s u r i l e d - l u i m i n i s t r u N. Zigre, al d - l u i s u b s e c r e t a r d e S t a t Ion Marin Sadoveanu şi a l d - l o r Camil Petrescu, Al. Manu, Radu Gyr, Ion Minulescu...
DOUĂZECI DE ANI DELA MOARTEA LUI VLAHUŢA L a 19 N o e m b r i e s 'au î m p l i n i t
20 d e a n i d e l a m o a r t e a lu i A l e x a n d r u V l a h u ţ ă . Niicio i m p o r t a n ţ ă d e o s e b i t ă n u s'a a c o r da t a c e s t e i d a t e l i t e r a r e . î n t r ' a d e v ă r n u m a i c i t i m p e V l a h u ţ ă , n e g l i j e n ţ a n o a s t r ă .comite o m a r e g r e ş a l ă . A r t r e b u i s ă - l c i t i m ,
aşa. c u m a r t r e b u i s ă - l o i t i m p e G r i g o r e A l e x a i a d r e s o u , p e E l i a d e Rădulescu , , р э A l e c t t R u s o ş i p e V . A l e c s a n d r i . E i s u n t m a i instructivi d e c â t o c a r t e la m o d ă ,
m a i a l e s s t r e i n ă . A l e x a n d r u V l a h u ţ ă a s c r i s a n u m e s p r e a instrui. E s t e u n a u t o r moralist, a l n o s t r u . D r e p t u l d e a fi r e i n t e g r a t a c t u a l i t ă ţ i i î l p l e d e a z ă o p e r a ş i p e r s o n a l i t a t e a lu i , şi m e m o r i a n o a s t r ă c a r e î l v e d e p r i e t e n c u E m i n e s e u ş i C a r a g i a l e .
O SPEŢA NOUA DE SCRIITOR
S p u n e m d e s p r e d. G e o r g e s c u D e l a f r a s că e s t e , l a no i , o s p e ţ ă n o u ă d e scr i i tor A a t r a s a t e n ţ i a p u b l i c u l u i marat, î n u l t i m u l t i m p , t u t re i căr ţ i : л Т а г і ş i s lab i" , , C u m a m c u c e r i t v i a ţ a " ş i „ î n t ă r i r e a ş i r i d i c a r e a n e a m u l u i " . L u c r a r e a d i n u r m ă a a p ă r u t z i -Cele a c e s t e a . I n c e c o n s t a n o u t a t e a d e a u t o r a d - l u i G e o r g e s i c u -D e l a f r a s ?
I n a c e e a că s c r i s u l d - s a l e r e p r e z i n t ă e x p e r i e n ţ a p e r s o n a l ă a c u m u l a t ă î n t i m p u l v i e ţ i i , d e la î n c e p u t u l d i f ic i l , p â n ă La i z b â n d a ei socială. A d e v ă r u l d a v i a ţ ă a l d - l u i G e o r g e s c u - D e l a f r a s e s t e d e n a t u r ă p r a c t i c ă . El s e r e f e r ă l a f a p i e , la r e a l i z ă r i . V i r t u ţ i l e c u l t i v a t e d e a u t o r p u n р э i n d i v i d î n r e l a ţ i a cea m a i productivă c u s o c i e t a t e a . P r i n u r m a r e a v e m în' d. G e o r g e s c u - D e l a f r a s u n s c r i i t o r a l ipropri i lor sale fapte, d - s a i n t e r e s e a z ă p r i n „ C u m a m c u c e r i t v i a ţ a " .
ION BUCUR
I o n A . B u c u r e s t e a u t o r u l u n u i m a n u s c r i s cu p o e z i i „La m a l u r i d e l in i ş t i" . Tânăxiul p o e t c a u t ă un e d i t o r o a r e să f a c ă d i n t r ' u n „ m a n u s c r i s " o c a r t e . A m p u b l i c a t d e m a i m u l t e ori, v e r s u r i d e I o n A . B u c u r î n r e v i s t a n o a s t r ă , şi a m c ă u t a t d e a s e m e n i s ă p r e z e n t ă m p e autor , c i t i tor i lor , c u d o r i n ţ a ca n u m e l e s ă - i f i e r e ţ i nut . P e n t r u că I o n A . B u c u r a r e t a l e n t u l t r e b u i n c i o s s p r e a m e r i t a să i s e r e ţ i e n u m e l e , a c e s t n u m e p e o a r e v r e a s ă - l p u e a c u m p e o car te , mai. c o n c r e t d e c â t î n r e v e r ia p a g i n i l o r d e m a n u s c r i s .
LUPTĂTORII
M ă r t u r i s i m t o a t ă p r e ţ u i r e a n o a s t r ă p e n t r u î n d e m n u r i l e p e c a r e l e s i m t f o ş t i i l u p t ă t o r i ai r ă s b o i u l u i d e î n t r e g i r e , d a a e x p r i m a î n v e r s u r i emoţi iCe c e l e - a u t ră i t p e f r o n t . A u f o s t s tăr i s u f l e t e ş t i g r e l e , t r ă i t e d e o a m e n i b r a v i î n m o m e n t e d e e r o i s m m e m o r a b i l . G â n d u l că t r e b u e s ă s e p o m e n e a s c ă ş i să s e t r a n s m i t ă p o s t e r i t ă ţ i i e x p e r i e n ţ a d e v i t e j i e ş i j er t fă , s fătuieşte p e foş t i i l u p tă tor i s ă o a ş t e a r n ă î n v e r s u r i .
A c e s t e r â n d u r i s u n t p r i l e j u i t e d e .poezia „ G l a s u l Cennei'' , c o m p u s ă d e d. c o l o n e l M a t e e s c u , i n v a l i d d e războ i , şi d e d i c a t ă d - l u i c o l o n e l C. Lupaişcu, f o s t l u p t ă t o r p e „ C e r n a " . i a t ă d o u ă s t r o f e m i ş c ă t o a r e d i n p o e z i a d - l u i c o l o n e l M a t e e s c u :
Da! numai tu ne poţi spune, Câte frunţi ai răcorit, Şi cu câte, câte jertfe, Oastea noastră a biruit!
Iară apa-ţi cristalină Fu pătată de-al lor sânge, Câţi viteji si-au dat viaţa Fără murmur, fără a plânge.
A j u n g â n d u - п э la r e d a c ţ i e p o e z ia „ G l a s u l C e r n e i " , î i f a o e . n a -c e a s t ă p r e z e n t a r e p l i n ă d e p r e ţ u i r e
V e r s u r i l e d-liui c o l o n e l M a t e e s c u a m i n t e s c j e r t f a e r o i l o r n e a m u l u i , care , î n d e o s e b i î n z i l e l e n o a s t r e , t r e b u e a m i n t i t ă ,
HOTAR, POEME DE DIMITRIE SCHEIANU, COLECŢIA „ADO
NIS", 1939
D i m i t r i e S c h e i a n u v e r s i f i c ă la f e l cu toţ i d e v â r s t a lu i , a d i c ă l a fel c u t o ţ i cari c r e d că p o e z i a e i m a g i n e . In c e r e v i s t ă , î n ce b r o ş u r i c ă n u s e î n t â l n e s c m e t a f o r e ca a l e d - l u i S c h e i a n u : „ a p e l e tr i s te ţ i i" , „ l e s p e d e a u i t ă rii'', „ c i u t u r i d e airşiţă", ,„oaer d e / lumină" „ d a n t s l ă d e n i n s o a r e " , „ m a n t i e d e as tre" , „ f e c i o a r e d e s p u m ă " , „siuîletuil zarzăr", „ t r e p
t e d e l u m i n ă " , „ m e r i i t inere ţ i i" , „ l i n i ş t i a lbe" , „por ţ i d e v i s" , „ c e s t e l e d e l u m i n ă " , „ d e g e t e d e f u m " , „ c i u t u r a v i e ţ i i " , „ g r â n e l e an i lor" , „ f u i o r d e r u g ă " , „ l e s p e d a d e g â n d " , „ p o t i r e d e l u m i n ă " , „ c h i l i m u r i d e l u m i n ă " , „ h o r b o t e d e r o u ă " , „ l e s p e z i d e a r ş i ţ ă " „bai iade a l b e " , c a e r d e s e n i n " , „ p r a g u r i d e tăcere ' ' . . .? e t c . e t c . D e r e m a r c a t c ă d S c h e i a n u r e p e t ă , î n t r ' o c u l e g e r e d e 15 b u c ă ţ i , c u v i n t e l e „ c i u t u r i " , „caer", ş i „ l e s pede" , cai ş i c â n d i m a g i n i l e b r o d a t e p e s u p o r t u l l o r a r f i e x c e p ţ i o n a l e . Im f o n d , s u n t b a n a l e , c u t o a t ă a p a r e n t a l or s e d u c ţ i e . . .
A. J CRONIN: GR AN CANA-RIA, ROMAN TRAD. iDE JUL.
GIURGEA A a p ă r u t z i l e l e aceste ia , l i p ă _
rf'ft (Ln e d . „ C u l t u r a R ă m â n e a -senă", romiamul Gran Canada, d e A . J. C r o n i n , î n t r a d u c e r e a d-luiii Jufl. G i u r g e a , c i u n o s j j i t u l ş i a p r e c i a t u l t ă l m ă c i t o r d i n labern t u m e n g l e z ă c o n t e m p o r a n ă . A. J. O r o n ü n , s'a năisauit î n 1896. î n S c o ţ i a ; î n 1914 a î n c e p u t să s t u d i e z e m e d i c i n a , a j u n g â n d u n medl ic s t r ă l u c i t , ciu o maire ca -rforă ş t i i n ţ i f i c ă .
O r o n i n la p r o f i t a t t a t t impul l p i a a t i c e i i s a l e mediiiaalc d e e x p e r i e n ţ a v i e ţ i i d i r e c t e î n c o n t a c t u l o u oameinâi . S e r t a r e l e l u i s e u m p l e a m cai. c a e t e d e î n s e m n ă r i , a n a u am, p â n ă can id O r c n i n s 'a d e _ cas s ă l a s e metffinsiia ş i s ă se d e d i c e l i t e r a t u r i i .
S'a retiras l a ţ a r i ф a sortis r o m a n u l Castelul Pălărierului, c u сйіге a avuit um i m e i n s s u c c e s . A u w m a i t a l t e r o m a n e de, r ă s u n ă t o r s u c c e s , p r i n t r e c a r e ş i Gram Ca. naria, p e c a r e n i - l . d ă r u i e ş t e d. J u l G i u r g e a î n t r a d u c e r e ca p e u n a d i n c e l e m a i butne c ă r ţ i a l e l i t e r a t u r i i e n g l e z e .
AL. LASCAROV-MOLDOVANU
V r e ţ i s ă şt i ţ i c e - a p u b l i c a t p â n ă a s t ă z i d. L a s c a r o v - ' M o l d o v a -n u ?
I a t ă :
.Pe tre L i c i u — c o n f e r i n ţ ă ; Z i l e d e c a m p a n i e (1913); P o v e s t i r i l e lu i S p u l b e r ; H o t a r e ş i s i n g u r ă tă ţ i ; I n g r ă d i n a l u i N a ş Muşait;
R e v o l u ţ i a d e m â i n e ; î n s e n i n a r e ; D o m n u l P r e ş e d i n t e ; F a b u l e şi s a t i r e ; S c u f i ţ a r o ş i e ; U n t ă c i u n e ş i - u n c ă r b u n e ; A n t o l o g i a D o b r o -g e i ( în c o l a b . c u A p . D . C u l e a ) ; P e d r u m u r i d e ţ a r ă ; C o h o r t e l e miorţei; P e u r m a v i j e l i e i ; N o p ţ i
d e M o l d o v a ( i lus traţ i i d e A B o r -d e n a c h e ) ; F a b u l e p e n t r u t i n e r e t ; O m u l c a r e t a c e ; D r u m u r i — s c h i ţ e şi n u v e l e ; C o n s t i t u ţ i a cea n o u ă , d e s l u ş i t ă p e î n ţ e l e s u l t u t u rora ; D a c ă a m c u n o a ş t e — s c r i sor i c r e ş t i n e ; C a s a d i n p ă d u r e ; S c h i t u l c u p l o p i ; C o n c o r d a n ţ ă a N. T e s t a m e n t ; Viaţ ide S f in ţ i l or v o l . I, II , I II , IV. V. D i s t i n s e ou d i p l o m ă d e o n o a r e a I. P . S. P a t r i a r h ; F l o r i c r e ş t i n e ; V i a ţ a c r e ş t i n ă î n p i l d e ; D e v o r b ă c u s ă t e nii:; L a .apusul s o a r e l u i ; C r u c e d e n a ţ i o n a l i s m — î n s e m n ă r i l e unu i t r e c ă t o r ; T ă l m ă c i r i d i n Sf. Ioan G u r ă d e a u r ; B i s e r i c a n ă r u i t ă ; M a m i n a ; R o m a n u l F ú r n i ce i ; T ă -bunu; î n t o a r c e r e a l u i A n d r e i P ă -t r a ş c u ( D i p l o m a d e o n o a r e a I-P. S. P a t r i a r h şi p r e m i u l „I. A l -B r ă t e s c u - V o i n e ş t d 1937").
T r a d u c e r i :
T u r g h e n i e f : A n c i a r : A . D a u d e t : S o r i s o r i d i n m o a r a m e a ; E . F r o m e n t i n : D o m i n i q u e ; S. Smii les : Aju i tă - te s i n g u r ! ; C a r d i n a l u l W i -s e m a n : F a b i o l a ; N . I o r g a : I s t o ria R o m â n i l o r ş i - a c i v i l i z a ţ i e i lor; B . d e S a i n t P i e r r e : P a u l şi V i r g i n i a ; V l a d i m i r G h i k a : F e m e i a adul;teră : p i e s ă d e t e a t r u ş; J o h n L i i b o o h : F e r i c i r e a d e a trăi .
I a t ă ş i c e v a m a i t i p ă r i : B u g a — r o m a n i s t o r i c ; V a l e a
P l â n g e r i i — r o m a n ; F i u l risipitor —• r o m a n ; A l t e f lori c r e ş t i n e ; F u r n i c a — p o e m d r a m a t i c î n v e r s u r i ; V i e ţ i l e Sfinţi i lor, v o l . V I şi V I I ; O. G o l d s m i i t h : P r e o t u l d i n W a k e f i e l d .
A c e a s t ă n o t ă n e - o pr i le ju ieş te r e e d i t a r e a r o m a n u l u i „ B i s e r i c a n ă r u i t ă " , o c a r t e b u n ă a a u t o rulu i .
intre document si ficţiune literară Mănăstirile bucovinene (urmare din pag. I)
u r m a r e i n d i f e r e n ţ a şi, adesea , opozi ţ ia a n u m i t o r sp i r i t e f a ţă de a c e s t e p r e l u c r ă r i s t i l is t ice, c ă r o r a l e n e a g ă or ice i n t e r e s , p r e f e r â n d l e c t u r a d e c u -m e n t a r ă a u n e i scr isor i , a u n e i p a g in i s i n c e r e de M e m o r i i s a u u n esseu . u p a g i n a d i n P e p y s l ă m u r e ş t e m a i b m e a s u p r a soc ie tă ţ i i eng ieze con t i m p u l uomnie i i u i uhar i .es 11 decâ t t oa i e r o m a n e i e t i m p u i u i la u n ioc ; Memor i i l e i u i Casanova s au ü a m t -bui ioi i con ţ in d o c u m e n t e o m e n e ş t i de
p r i m orcan ; u n esseu a a a n c i t , p r i n c o n c e n t r a r e a şi a s c u ţ i m e a v e u e r u o r s au p r i n l ă r g i m e a o r i zon tu lu i p e care ii ce rce t ează p o a t e i i m a i c o n c l u d e n t ueca t zece r o m a n e u i i u a t e , şi c o n s t r u i t e ш j u r u l u n o r pe r ipe ţ i i i m a g i n a r e s a u a u n o r e v e n i m e n t e p e t i e c u i e i n a u e v a r , a a r e x p u s e u e -i o r m a t şi î an t ez i s t ; i a r u n capi to l O i n t r u n t r a t a t a e ps inologie e m a i boga t i n Î n v ă ţ ă m i n t e decâ t t oa t e c ă r ţ i le i i t e r a i e a e ana l iza i n t e r ioa ră .
Obiec ţ i i l e a d u s e p r e l u c r ă r i i a r t i s t ice şi î an tez ie i , t i n z â n d a s t a to rn ic i î n m o d exc ius iv va l i d i t a t ea docum e n t u l u i şi t r a n s c r i e r i i ob iec t ive a f a p t u l u i b r u t s u n t specioase , l n r e a l i t a te , cu o r i câ tă g r i j ă s a r consacra u n c ă u t ă t o r a l a d e v ă r u l u i d o c u m e n t a r să î n r eg i s t r eze u n fapt , î n l ă t u r â n d coef ic ien tu l s a u p e r s o n a l d e a v e d e a l uc ru r i l e , r e f u l â n d u - ş i t e n d i n ţ e l e sa l e n e m ă r t u r i s i t e , s a u a n u i â n d u - ş i p r o p r i a v iz iune , el n u v a reuş i . Cn ia r î n r e g i s t r a r e a fotografică, p r e s u p u n â n d în p r i n c i p i u a c ţ i u n e a exc lus ivă a u n o r fac tor i t ehn ic i , s u r p r i n d e r e a r e a l u l u i în ob i ec t i v i t a t ea lu i es te u n ţ e l c o n d a m n a t n u n u m a i d e teor ia cunoaş te r i i , d a r şi d e d a t e l e ps iho lo gice a le i nd iv idua l i t ă ţ i i u m a n e .
F i e c a r e i n d i v i d u a l i t a t e îşi f o r m e a ză p r i n s in teză o v i z iune p r o p r i e a s u p r a r ea l i t ă ţ i i ; f iecare i n d i v i d u a l i t a t e r ă s f r â n g e d u p ă u n ind i ce p a r t i c u l a r î n t r e g u l de d a t e e x t e r i o a r e , p r e l u -c r â n d u - l e î n t r ' o i m a g i n e s in te t i că . A r t i s t u l va î n c o r p o r a acea s t ă r ea l i t a t e i n t e r i o a r ă î n o p e r a d e a r t ă . Căci or ice r e a l i t a t e es te î n p r i m u l r â n d psihologică, or ice r ă s f r â n g e r e a r e a lu lu i î n t r ' o conş t i in ţă v ă d e ş t e o o p t ică p a r t i c u l a r ă . D a r tocmai î n aceas t ă optică, în acea s t ă v iz iune , în aceas tă l u m e specif ică, e l a b o r a t ă de v ia ţ a l ă u n t r i c ă a a r t i s t u lu i , cons t ă i n t e r e s u l o p e r e i d e a r t ă . A c e a s t a d in
u r m ă n e r ă s f r â n g e n u n u m a i m i ş c ă r i le d e suflet , v i b r a ţ i a une i sens ib i l i tă ţ i , d a r şi a tmos fe r a spec ia lă în in t e r i o ru l că r e i a a r t i s t u l cu fundă l u c r u r i l e l u m i i . In aces t sens , f iecare o p e r ă a r t i s t i că înfă ţ i şează o l u m e de s ine s t ă t ă t o a r e , c u legi , t o n a l i t a t e şi s t r u c t u r ă p ropr i i . R e c u n o a ş t e m , î n ope re l e p i c t u r a l e delà p r i m a v e d e r e aces te v iz iun i pe r sona le , i den t i f i -c â n d u - l e : R u b e n s , R u y d a ë l , B ruege l , Tizian, Miche l -Ange lo . Deş i n u to t a t â t de văd i t e , a ce s t e v iz iun i se af i r m ă c u tot a t â t a c l a r i t a t e şi î n r e s t u l ope re lo r a r t i s t ice , m a i c o n t u r a t e
la a r t e l e p las t ice , m a i p u ţ i n ev iden t e , d a r to t a ş a de c o h é r e n t e î n l i t e r a t u r a desc r ip t ivă , r e d u c â n d u - s e în m u z i c ă şi poez i a l i r i că l a u n s i m p l u ha lo emoţ iona l , p u t â n d însă evoca i m a g i n a t i v c o r e s p o n d e n ţ e co lo ra t e şi c o n t u r u r i , D e p a r t e deci de a a n i h i l a va loa rea de d o c u m e n t u m a n în cazul c a a c c e p t a m exc lus iv aces t c r i te r iu , o p e r a a r t i s t i că i i v a a u r m a , p r i n î n i a ţ i ş a r e a u n e i v iz iuni p e r s o n a l e a s u p r a l u m i i şi v i e ţu .
D e a u m i n t e n , m e i i n cazul t r a n scr ie r i lo r cu intenp .1 u e oDiectivitate a i a p t e i o r p e t r e c u t e , m e m o r i i s au au_ t o b i o g r a u i , n u a s i s t am ia а і ш ш а г е а aces te i v iz iuni , ci l a o e x p r i m a r e m a i voa i a t ă a ei, m a i p u ţ i n co lora tă , şi l ips i t a u n e o r i d e c o n t u r a r t i s t i c , u î n l ă t u r a r e a coef ic ien tu lu i p e r s o n a l î n v iz iunea l u m i i n e a p a r e ca u n n o n sens ps inoiogie . e x p e r i m e n t u l n a t u ra l i s t a d o v e u i t de a l t m i n t e r i p r e z e n ţa , adesea e x a g e r a t ă , a aces tu i coefic ien t i na iv idua i , c n i a r în cazu l în c a r e a r t i ş t i i p r o c e d a u conş t i en t şi p r o g r a m a t i c la o s u p r i m a r e a lu i . N u s'a vorbit o a r e de l i r i smul l u i Zoia ?
F a n t e z i a l i b e r ă s au p r e l u c r a r e a a r t i s t i că a f a p t u l u i b r u t n u r e p r e z in tă deci decâ t o e x a g e r a r e a u n u i coeficient i nd iv idua l , c a r e în „ g e n u r i l e " l i t e r a r e d o c u m e n t a r e a p a r e m a i r e d u s . T o t u l s e r e d u c e l a o d i f e r e n ţ ă de g r a d . I n t e r v e n ţ i a a r t i s t i că a d e v ă r a t ă n u t r e b u e să i ie , de s igu r , c o m p a r a t ă „ a r a n j a m e n t u l u i " abil , u r m ă r i n d efecte de s u r p r i z ă , de e l e g a n ţ ă n a r a t i v ă s a u ceia ce e d e a d r e p t u l p e nibi l , d e s t i l f r u m o s p i e p t ă n a t . Es te î n aceas t ă i n t e r v e n ţ i e p e ca r e o p r e s u p u n e r ea l i za rea a r t i s t i că o a d e v ă r a t ă t r a n s f i g u r a r e a r ea lu lu i , o p l ă m ă d i r e a lu i d in n o u d u p ă a l t e s i m e t r i i ş i î n ace l a ş t i m p o s u b l i m a r e a lu i , c a r e f ă r ă să - i u suce seva vieţ i i , conduce la un ive r sa l i z a r e . Goriot , J u l i e n Sore l s au E m m a B o v a r y , i n d iv idua l i t ă ţ i (pre lucra te de fan tez ia a r t i s t ică , p r i n c o n d e n s a r e a u n o r m o dèle de v ia ţă , s u n t pe r sonag i i v e r i d ice şi c o h é r e n t e . F o r m u l a „ c o n c u r e n ţ e i s t ă r i i c i v i l e " consac ră de a l t m i n t e r i va l i d i t a t ea p r e l u c r ă r i i a r t i s t ice , a fantez i i ş i a l i be r t ă ţ i i c r e a t o a r e a a r t i s tu lu i , c a r e n u p o a t e fi r ob i t conc re tu lu i ş i f a p t u l u i d ive r s .
P a r t i c i p a r e a i nd iv idua l i t ă ţ i i a u t o r u l u i în o p e r e l e u n d e i m a g i n a ţ i a p u r ă deşi p a r e a fi exc lusă , în m e m o r i i , scr isor i şi j u r n a l e i n t i m e , es te în fapt efect ivă , deşi m a i p u ţ i n văd i t ă . Dacă fan tez ia f abu l a to r i e este, p r a c tic, s u p r i m a t ă , r ă m â n e i n t e r p r e t a r e a fapte lor , p r e z e n t a r e a lor s u b t a n u m i t e i m a g i n i şi a n u m i t e l u m i n i ; r ă m â n e m a i a les a t m o s f e r a emoţ iona lă , a t i t u d i n e a i n t i m ă a a u t o r u l u i în faţa v ie ţ i i şi î n u l t i m a anal iză , o r icâ t a r p ă r e a aceas ta d e p a r a d o x a l , a r t a lu i . Căci v o m găsi t o a t e aces tea şi la Rousseau , şi la P e p y s şi la Casanova , şi, m a i a les , la S a i n t - S i m o n .
ION B D 3 E R I
A c e s t b ă t r â n ş i c r e d i n c i o s s f e t n i c a l l u i S t e f a n c e l M a r e a v ă z u t c u o c h i i l u i m o a r t e a c r u n t ă a f i i l or s ă i , s ă v â r ş i t a d i n p o r u n c a v i f o r o s u l u i Ş t e f ă n i ţ ă . A c u m se o d i h n e ş t e î n p a c e a l ă t u r i d e j u p â n e a s a I u l i a n a ş i d e f i i i s ă i . D o a r c â n d a u d e c l o p o t e l e d e l à R ă d ă u ţ i îşi S u c e a v a , c r e z â n d c ă e p â r j o l i n ţ a r ă , s e s b a t e n e p u t i n c i o s s u b l e s p e d e a - i d e p i a t r ă .
L a c â t e v a c e a s u r i d e A r b o r e ş i R ă d ă u ţ i , p e d r u m d e m u n t e , b ă t r â n u l Ş t e f a n T o m s a a z i d i t l a S o l e a o m ă n ă s t i r e t o t a t â t d e f r u m o a s ă c a a l u i A t a n a s i e C r i m c a d e l à D r a -g o m i r n a , s p r e m â n t u i r e a s u f l e t u l u i s ă u d e p ă c a t e l e s ă v â r ş i t e p r i n u c i d e r e a a t â t o r m a r i b o i e r i a i ţ ă r i i . A s t ă z i s e r v e ş t e d e b i s e r i c ă p a r o h i a l ă . P e s t e z u g r ă v e a l a v e c h e m â i n i i n c o n ş t i e n t e a u l i p i t t e n c u i a l ă a l b ă . î n c o l o , b i s e r i c a e s t e c u m a l ă s a t - o m ă r i n i m i a l u i Ş t e f a n T o m ş a : î n a l t ă , t i v i t ă c u c i u b u c e î n c o l ă c i t e , c u t u r n u l s v e l t ş i e l e g a n t , î m p o d o b i t c u o c n i ţ e . V r e m u r i l e n o u i i - a u Î n l o c u i t a c o p e r i ş u l d e ş i n d r i l ă c u a l t u l d e ţ i g l ă .
M Ă N Ă S T I R I L E B U C O V I N E N E I N C U L T U R A R O M A N E A S C A
M ă n ă s t i r i l e b u c o v i n e n e a u j u c a t u n r o l d e o s e b i t î n c u l t u r a r o m â n e a s c ă . O r i c e m i ş c a r e c u l t u r a l ă s a u a r t i s t i c ă d i n t r e c u t e i n l e g ă t u r ă c u a c e s t e m â n ă s t i r i .
M â n ă s t i r i l e ş i b i s e r i c i l e a u f o s t u n b u n pr i l e j p e n t r u m a n i f e s t a r e a t e n d i n ţ e l o r a r t i s t i c e . S i n g u r e l e m ă r t u r i i d e a r h i t e c t u r ă , s c u l p t u r ă ş i p i c t u r ă d i n t r e c u t , î n e l e l e g ă s i m .
I a t ă c e s p u n c â ţ i v a s a v a n ţ i s t r e i n i d e s p r e c o m o r i l e n o a s t r e a s c u n s e î n v ă i l e B u c o v i n e i ;
„ E p o c a c u p r i n s ă î n t r e d o m n i a l u i R a r e ş ş i a c e e a a M o v i l e ş t i l o r e s t e e p o c a s t r ă l u c i t ă a p i c t u r i i m o l d o v e n e ş t i , u r m â n d a p o g e u l a r h i t e c t u r i i s u b Ş t e f a n c e l M a r e . . . N u c u n o s c n i m i c m a i f r u m o s ca n u a n ţ e l e i m e n s u l u i a r b o r e c a r e a c o p e r e t o t p e r e t e l e d e S u d d e l à V o r o n e ţ , c u c e l e d o u ă c o l o r i d o m i n a n t e , v e r d e l e ş i a l b a s t r u l , c a r e f o r m e a z ă — o r i c â t d e s u r p r i n z ă t o a r e a r p ă r e a a -c s a s t ă a s e m ă n a r e — c e l m a i m o a l e c o v o r р э c a r e - 1 p o ţ i v i s a . N u c u n o s c n i m i c m a i s o m p t u o s ş i î n ace la i ş i t i m p m a i d u l c e p e n t r u o c h i d e c â t a u r u l ş i a z u r u l j u d e c ă ţ i i d i n u r m ă d e l à V o r o n e ţ " . ( P . H e n r y ) .
„ I n v ă u e p ă r ă s i t e a l e B u c o v i n e i s u n t c o m o r i de a r t ă c u m n u s e m a i î n t â l n e s c n i -c ă i r i p e l u m e . . . P e p e r e ţ i i e x t e r i o r i a i b i s e r i c i lor d i n S u c e v i ţ a , V o r o n e ţ , M ă n ă s t i r e a H u m o r u l u i , V a t r a M o l d o v i ţ e i , e t c . s e v ă d a c e l e i c o a n e a l e b i s e r i c i i o r t o d o x e c a r e t e r ă p e s c c u t o t u l ş i c a r e , c u c o l o r i l e l or v i i ,
p l i v i t e d e d e p a r t e , î ţ i f a c i m p r e s i a u n u i c o v o r p e r s a n . A ş a m â n d r i e n u m a i î n t â l n e ş t i a i u r e a . Ş i a c e a s t ă b o g ă ţ i e d e c o l o r i t e s t ă p â n e ş t e ş i m a i m u l t î n i n t e r i o r u l b i s e r i c i l o r u n d e i s e a d a o g ă l u c i u l a b u n d e n t a l a u r u l u i , p e c a r e c â t e v a r a z e d i s c r e t e d e s o a r e , p ă t r u n z â n d p r i n f e r e s t r e , i l r i d i c ă l a u n p u t e r n i c n i v e l a r t i s t i c " . (I . S t r y g o w s k i ) .
. j F ă c u t e p e n t r u p i i n - a e r , e x p u s e d e - a d r e p -t u l l u m i n e i c e r e ş t i , a c e s t e p i c t u r i a l - f r e s c o a u o f r ă g e z i m e .derîKEent ş i o a u t o r i t a t e
(Urmare din pag. 5-a) d e c o r a t i v ă c a r e n e î n c â n t ă . . . D a r a c e a s t ă î m b r ă c ă m i n t e e x t e r i o a r ă n u t r e b u e s ă n e a s c u n d ă i n t e r e s u l ş i f a r m e c u l p i c t u r e i s a n c t u a r u l u i . . . n e p ă s t r e a z ă e x p r e s i u n i d i n c e l e m a i î n a l t e a l e g â n d i r i i b i z a n t i n e . . . p r i n c o s t u m e ş i p o r t r e t e , o s e r i e î n t r e a g ă d e o -p e r e î n c a r e s e a f i r m ă p o e z i a v i e ţ i i r o m â n e ş t i , î n t i n e r i n d f o r m e l e a n t i c e . . . " . ( H . F o -c i l l o n ) .
D a c ă s t r e i n i i a u a j u n s s ă r e c u n o a s c ă şi s ă p r e ţ u i a s c ă a r t a m ă n ă s t i r i l o r b u c o v i n e n e , c u a t â t m a i m u l t n o i t r e b u e s ă ş t i m s'o p r e ţ u i m c a p e c e a m a i a l e a s ă z e s t r e
a r t i s t i c ă . î n t r ' a d e v ă r , m â n ă s t i r i l e a c e s t e a r e p r e z i n t ă p e n t r u n e a m u l n o s t r u c o m o r i n e p r e ţ u i t e ş i v i i t o r u l u n o r p o s i b i l i t ă ţ i s u r p r i n z ă t o a r e . A c u m , c â n d m a i m u l t c a o r i c â n d , s e t i n d e s p r e v a l o r i f i c a r e a v i r t u ţ i l o r e t n i c e ş i s e p u n e p r o b l e m a u n u i „ s t i l r o m â n e s c " î n t o a t e d o m e n i i l e d e m a n i f e s t a r e a l e n e a m u l u i n o s t r u , c e l p u ţ i n p e n t r u ar h i t e c t u r ă , s c u l p t u r ă ş i p i c t u r ă , m â n ă s t i r i l e b u c o v i n e n e o f e r ă c e l m a i a u t e n t i c „ s t i l m o l d o v e n e s c " .
GEORGE PUTNEANU
D E S T I N (Urmare din pag. 4-a)
TIPOGRAFIA ZIARULUI „UNIVERSUL" BUCUREŞTI STR. BREZOIANU 23.
Nicăer i n u o zărea , n i c ă e r i n u o s i m ţea p r e z e n t ă , aşa c u m p r e z e n t ă e r a d e -a c u m în i n i m a lui . P i ecase Fug i se , izgoni tă d e ace ia că ru i a e a îi ad re sa se ce ie m a i m ă g u l i t o a r e vorbe? . . . U n d e era , î n a f a r a de svacn i toa rea ei p r e z e n ţ ă d i n e l ?...
Şi to t m a i dorn ic o căuta , ca p e u n leac a l t r i s t e ţ i i ş i a l su ie r in ţ i i . . .
Câ t de m i c i s'a p ă r u t a t u n c i spa ţ iu l , to t c ă u t â n d - o şi negăs ind -o p e M a r i a n a !...
I s tov i t d e - a t â t a n e b ă n u i t ă î n c o r d a r e , i n t r ă s u b c o r t şi apoi , d u p ă p u ţ i n , p e n t r u o d e s t i n d e r e a ne rv i l o r , i n t r ă in apă . Mişcăr i l e lu i , c a r i a l t ă d a t ă î l î n t ă r î t a u să s m u l g ă s p u m e d in va lu r i , de d a t a aceas ta e r a u m a i l e n t e ş i c h i a r anevoioase . S i m ţ e a aceeaş i m u s t r a r e ca a t u n c i c â n d o p ă r ă s i s e o s t e n t a t i v pe M a r i a n a . Ince t - î nce t , î n a i n t â n d s p r e l a rg , ză r i î n a p r o p i e r e a lu i u n c a p d e femee , înc ins de o casche tă a l b ă de cauc iuc . Se opr i ca fasc ina t de a s e m ă n a r e a c u M a r i a n a , şi p r i v i n d - o m a i a-t en t , s e convinse . E r a ea !
— Mar i ana ! . . . M a r i a n a !... a u răscol i t ag re s iv c a l m u l şi l in iş tea măr i i , s t r i g ă te le lu i .
Mojicia p e oare o făouse cu o zi î na in te , el o vedea în ochii ace le ia p e c a r e o cău t a c u do r in ţ ă . D a r N i k y D i n u l e a -n u se înşe la . E l n u p r i c e p e a că ochii ei c l ipeau ne l in i ş t i ţ i de s p a i m a p e ca r e o s i m ţ e a î n ă u n t r u , şi p e c a r e M a r i a n a spe ra să n 'o m a i î nce r ce n ic icând .
S e p r i v e s c i n t e n s şi se recunosc ; da r a m â n d o i a r voi să fugă u n u l de a l tu l . Şi, to tuş i , r ă m â n locului , a t r a ş i pa rcă , de c ruz imea u n u i des t in .
— D u m n e a t a ? . . . r e u ş i să î n t r e b e , su r p r in să , M a r i a n a .
—- Da, eu, Mar iana . . . eu... I a r t ă - m ă L . — Că eşti a t â t de int im. . . — Nu, că m ' a m p u r t a t a şa d e u r î t
i e r i cu t ine. . . A h !... dacă a i în ţe lege. . . — D a r şt i i că m ă a m u z i ? !... Dacă
e r a i er i , c u m eşt i azi, p o a t e că a c u m n u - m i m a i p lăcea i , c u m îmi placi , f i indcă m ' a i făcut să t r e c p r i n t r ' o f ebră de i m p u t ă r i , D o a m n e , Doamne . . . c'o să -mi t r e b u i a s c ă o s ă p t ă m â n ă ca să m ă des in tox ic d e ele...
•— Şi eu , Mar iana . . . Şi eu . — H a i m a i b ine sa m e r g e m p u ţ i n î n
larg. . . — I n l a r g ? — Da. c e , t e spe r i e p r o p u n e r e a
m e a ? D u m n e a t a , u n c a m p i o n ? ! — N u , dar. . . dar . . . n u ş t i u ce
m ' a f ăcu t — a p r o a p e — s ă n u - ţ i p r i mesc p r o p u n e r e a . . . ş t i i s ă î n n o ţ i ?...
— Oarecum!. . . D a r a l ă t u r i a e u n „ m a e s t r u " d e ta l i a d - t a l e , m ă s i m t î n s iguran ţă . . .
— A t u n c i , ha ide ţ i . Ca u n p r i n o s d e r e c u n o ş t i n ţ ă a d u s
m o m e n t u l u i că i -a p u s , i a r , i a ţ ă ' n i a t ă , s ' au l ă s a t î ndu lc i ţ i d e poezia loculu i şi, a m b a l a ţ i d e suf lu l s e n z u a l şi de r i t m u l mişcăr i lo r , şi^au c r o i t ca o t a ină , cale s p r e l a rg , î n t r ' u n i m n a l t u m u l t o a s e l o r s i m ţ u r i a n g r e n a t e d e necunoscu t . . .
— N u m a i p o t ! i -a fost ca o s l abă r u g ă c ă t r e cel p e c a r e v i a ţ a i l -a a d u s la căpă t â i , ca o s p e r a n ţ ă .
— C u m ?... î n t r e b ă s p e r i a t N i k y D i -n u l e a n u . N u m a i poţ i? . . . S t a i să t e a j u t şi s ă i e ş i m l a mai . . .
D a r câ t e r a p â n ă s ă - a j u n g ă acolo... O m o l e ş i r e î n mişcă r i l e b r a ţ e l o r şi o
vu i r e , o a d â n c e a u în i a d u l a p e i , r e a d u când-o l a s u p r a f a ţ ă o u f a ţ a c r i s p a t ă , pes te c a r e s e u r z e a v o i n ţ a v i j e l ioasă a in s t inc tu lu i d e c o n s e r v a r e , c u s e n z a ţ i i de ridicări la ce r , ca să se a f u n d e i a răşi , i n e r t ă ca o f loare t o p i t ă d e a r ş i ţ ă , î n a d â n c u l v e r z u i a l ape i , e r a u u l t i m e l e s b a t e r i a l e v ie ţ i i Mar i ane i . . .
— M a r i a n a !... M a r i a n a !... s t r i g a î n fricoşat , d e snădă jdu i t , f r â n t , N i k y D i -n u l e a n u .
Şi M a r i a n a , ca yă spuns l a d e s p e r a te le l u i s t r i gă t e , s'a m a i a r ă t a t o d a t ă cu n i ş t e ochi m a r i , î n g r o z i t o r d e m a r i , ieşi ţ i d in o r b i t e şi a t i n g â n d u - 1 cu m â na, s'a a d â n c i t def in i t iv . . .
î n n e b u n i t d e g roaza c u c a r e m â n a M a r i a n e i îi s t r â n g e a p i c i o r u l şi îl t r ă gea în c i m i t i r u l ei, s 'a s b ă t u t , n u s t r i g â n d a ju to r , ci c h e m â n d - o , a ş a c u m — d e a t u n c i — o c h e a m ă m e r e u , m e r e u , c u p r i n s de-o n e l e c u i t ă n e b u n i e :
— Mariana! . . . Mar iana! . . . Mar iana! . . . • • • » г
ION MIN'CU-LEHLIU
Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării dir. G-l* P. T. T. Nr. 24464-939.
