В В. P. HASD EU

í.

98. — U N I V E R S U L L I T E R A R

C t i t o r i i I

B O G D A N PETRICEICU HASDEXJ; de VICTOR BILCIURh

Hasde i i a p a r în i s tor ie pela î n c e p u t u l veacu lu i al XVII-ila» î n r u d i ţ i cu Ştefan Pe t r i ce i cu d o m n u l Moldovei. Delà u n u l d in ei, Ştefan, oare m o a r e în l u p t a cu t u r c i i pe la 1673, r ă m â n doi băiet/' : Ni-cu iae ş i Gheorghe , pe ca r i îi înfiază

d o m n i t o r u l Ştefan Pe t r i ce icu u n c h i u l lor, din ca re p r i c ină îşi a l ipesc la n u m e l e l e ia mille şi n u m e l e t a t ă l u i adopt iv

Un s t r ă n e p o t a l l u i Gheorghe , T a d e u , a r e t r e i fii. Cel m a i mic , c a v a l e r u l Ale­x a n d r u Pe t r i ce i cu I l a s d e u , c ă s ă t o r i t cu El i sabe ta Danksz , este t a t ă l m a r e l u i no­st ru I l a s d e u .

T a d e u , căci a ş a se n u m e a el î n a i n t e de a i n t r a în t a r ă , îşi t e r m i n ă l iceul la C h i ş i n ă u şi la 16 a n i i n t r ă în un ive r s i ( a lea d in Kàrkof u n d e face d r e p t u i şi l i leri le. L u â n d u - ş i l icenţa în d rep t la

1854, i n t r ă în r e g i m e n t u l de h u s a r i con­tele Raideţki unde- ş i a t r a g e a s p r e obser-vaţiuini p e n t r u fan tez ia de а î n h ă m a t re i evre i l a o t r o i c ă şi a se p l i m b a a ş a pe s t răz i l e o r a ş u l u i . P u ţ i n ă v r e m e d u p ă a-ceas ta , fiind locotenent , îşi p ă l m u e ş t e că­

p i t a n u l în front şi s c a p ă d in convoiul sp re Siber ia , r e u ş i n d să fugă în Moldova, la Iaş i , c a m pela 1856. Cerându- i - se ex­t r ă d a r e a , Mihailache Cogă ln i ceanu , mi ­n i s t r u l de ex t e rne de a t u n c i , r euşeş t e să îl scape povă.ţuindu-l să-şi s ch imbe pe T a d e u în B o g d a n şi a r ă t â n d că I l a s d e u delà I a ş i e u n a l tu l , e B o g d a n , i a r n u Tadeu, pe сагеЛ c a u t ă ruş i i .

Pe la 1857, fiind j u d e c ă t o r la t r i b u n a ­lul d in Cahu l , refuză să a ju t e la alege­rea lu i Vogoride şi e des t i tu i t d in acea­stă cauză . La 1858 îl g ă s i m profesor de

is tor ie la I a ş i u n d e pub l i că revis' t ă m â n a l ă România, d even i t ă pest va l u n i Foaie de istorie românăA ceva m a i t â r z i u b ib l io tecaru l uni, ţ i i , îi dărueşi te 4000 de volume. ( la B u c u r e ş t i i se d ă locul de n, is tor ic în c o m i s i u n e a d o c u m e n t n ă s t i r i l p r î n c h i n a t e , i a r la 1862 po iază la I a ş i u n d e scoate P i n % u r m a t ă de Lumina în ca re publică) p r i m a o a r ă Rănosutul postelnic $ t i r ă Dudurn-mămuea pen i r t i cai d a t în iudeea tă si a elvi.'a t. l a p c ă s ă t o r i t e cu d-ra Fn/Mciu, rornsP la R o ş l a - A h n H u l u i . Un icu l frucP cestei că să to r i i , a fost I n 1 i.a. ferul acela oare s'a s ' i n s a ş a de finira

I l a s d e u a publ ica t t r ep t a t : StitL tice. asupra istoriei române. Lurar părintele filolor/iei lalinn-româпел

r u l u m o r i s t i c Aghiuţă, Trei ovret umor i s t i c ă Satirul. Studii asuvra? mului, Talmudul, Industria nalior streină, Industria ovreiaseTi fată c[y

cipiul concurenţii, Răzvan şi Viihc

m ă i s to r i că în v e r s u r i . P r i n ţ e s a Ц, d r a , d i ramă în proză , Trei crai def rit, comedie, poezii ocaz ionale , sev o t r a d u c e r e în versuyi a lui Ovidig d e o u t a t de Bol g r a d la 1867, l intră p

l i t ică şi la 1869 scoate î m p r e u n a y sali foaia pol i t ică Traiah, u r m a t ă u lumna lui Traian. Ca om polii'ic afi Istoria tolerantei religioase in lto,c

Ocnele în România, Moşiile staţii, mân, Satul model. B ă n u i t fă ră ta* a r fi fost a m e s t e c a t în t e n t a t i v a x£ delà Ploeş t i , a fost a r e s t a t şi apr r a t , ceeaee l 'a lecui t de pol i t ică . Ur o serie de ѣѴе opere : Arhiva isiit românilor, Ion Vodă cel Cumplit, I1

critică a românilor, Cuvinte din bc

Etymologicum Magnum Romanii cogito, Armenii în România, Rai Radu Negru, s tud i i filologice şi il confer in ţe şi câte a l te l u c r ă r i pb l

O ac t iv i t a t e l i t e r a r ă va sită în mii m e n i i : i s tor ic , filolog, l ingu i t , coi ţi ar , i^reholog, d r a m a t u r g , poet, pol z iar is t , folklór ist, o m poli t ic, pa t r i i ' rit ist, a î m p r ă ş t i a t în toa te acest» nil f l a că r a sp i r i t u lu i s ă u a g e r şi diţiiei sale i n c o m p a r a b i l e .

Ca polemis t , a u r ă m a s memorau sele ce a j u c a t Convorbirilor litet p ig rame le , polemici le d in Revistn ' (Zacheirtinele) (Eine Tri logie) etc.). S.

Poet n e l u a t în s e a m ă p â n ă la iu lul ie i , dev ine poet m a r e d u p ă ai t v e n i m e n t ca r e a j u c a t u n rol covi i în v i a ţ a lui de d u p ă ace ia (Gaudi i Poves t ea c r i n u l u i , A ş t e p t â n d , Ştt í Hadul ) . Dacă s ' a r m a i fi in teresaţ i de opera lui d u p ă m o a r t e desigur ] r u i n a da l a Belu, a r fi p u s să-i sa] i nv i t a ţ i a delà i n t r a r e :

„Călătorule opreşte şi intră, Moartea dă viată",

acel pururea du ios m o t t o d in Aşlt)

„Din două aripi un -avânt»: Din două sonuri un cuvânt, Din rapsodii o epopee;

U N I V E R S U L L I T E R A R .

Ori unde-asi fi, ori unde-i ea, Noi pururea vom scânteia Ca una singură idee"

I Dar că r tu ra ru l aces t a a t â t de age r si p e rodnic, n'a avut pa r t e de o pomen i re • r e d n i c ă de t r u d a lui d in v ia tă , d impo­t r i v ă , p a r c ă o fa ta l i ta te crează t ă c e r e jîn jurul numelui şi operei lui : Casa de Ba Câmpina, acel m ă r e ţ t e m p l u al vene

natului mag, m a i m u l t decar o r u i n ă , o puşine ; monumemtul-poemă delà Belu, altă ruşine : de bibliotecă nu se m a i şt ie lutnic !

Acum câţiva ani , îna in te de război , când casa delà C â m p i n a încă m a i p ă s t r a o înfăţişare vrednică de sp lendoarea ei din Irecut, a m cetit cu j u n g h i u l iu i n i m ă ş t i ­rea unui ziar din Bucureş t i p r in ca re percepţia «lin Câmpina t iv i ziua şi ora Scoaterii în vânzare cu toba a l u c r u r i l o r lin casă pen t ru nep l a t a dă r i l o r că t re stat !

Clavirul în sidefuri al Iuliei H a s d e u , portretaţi oqpiilei-ifeuonien de Miaiillart. portretul m a g u l u i de Mlrea, biblioteca, preţioasele m a n u s c r i s e , scoase la meza t pentru câteva mizerabi le su te de lei !'! : Ce condamnabi lă n e p ă s a r e !

Şi totuşi esite o a r e c u m expl icabi lă : bacă Hasdeu a r fi ş t iut să to lereze şi să -menajeze în viată , a r fi avut de s igu r a l t bpr i j in mora l d u p ă m o a r t e . El n 'a avu t pr ie ten i fiindcă n'a mi s tu i t med ioc r i ta­n a ; i-a stat în gât şi t oa t ă v i a ţ a a bi-fctuit-o nemilos. Pes te cine a căzut i ron ia fhii fină şi nu i a ind i spus Í Cine a în­crucişat condeiul cu el şi n'a ieşit sân­gerat '.'

De aceea ţipă cucuvaie le în fostu-i cul­cuş delà Câmpina ; de aceea ii e paragina m o r m â n t u l delà B e l u ; de aceea s'a a les praful de cărţ i le şi m a n u s c r i s e l e lui şi de aceea n u s'a găs i t în t o a t ă ţ a r a u,n bolovan de m a r m o r ă şi câ teva k i l o g r a m e de bronz car i să-i n e m u r e a s c ă chipul a-cela s c ă p ă r ă t o r de vioic iune şi de in te­l igentă, căci d o a r ă m a s c a de là a r h i v ă

o fi a v â n d pre tenţ ie să reprez in te pe Hasdeu .

Bogdan Peti ' iceicu Hasdeu , sup rav ie ­ţu ind Iuliei, a r ă m a s u l t imu l reprezen­tant al unu i n e a m de eroi in te lectual i ce a s t răluci t ne în t r e rup t în istorie v reme de 300 de ani .

VICTOR B I L C I U R E S C U

La atel ierul t ipografic Socec-Sander Teclu, din str . Rerzei, H a s d e u în t â lne ­şte pe Odobesou.

- Bine că te "«tâlnesc H a s d e u ; îmi t ipăresc operele şi f i indcă aces tea vor r ămâne , ţin să în t r ebu in ţez o r togra f i a cea mai r a ţ iona lă ; c u m sori tu boală , şcoală, coală ? cu ó s a u cu oa ?

— Eu nu scriu nici a ş a mici a şa . Scr iu bolă, şcolă, colă.

Şâ'înir'adevăr, n u n u m a i că scr ia ast­fel, ci şi p r o n u n ţ a a şa .

#

autograf

Pe o scr isoare a i s tor icu lu i A. D. Xe nupol pr in care r eg re t a tu l c ă r t u r a r ruf.a o cunoşt in ţă să p r imească o l is tă de sub­

scr ip ţ ie la i s t o r i a r o m â n i l o r ce t rebuia să a p a r ă în c u r â n d , H a s d e u scrie :

„Nu m i e de -oda tă Ci mi-e de n a d ă " .

„ P r o v e r b ".

4

t inicheana

La o a legere d e preşed in te al acade ­miei, c a n d i d a ţ i tund Ion Ghica şi Ti tu Maioresou, r euşeş t e Ion Ghica .

Maioresou ca re pe v remea aceia fuma. l u â n d u - ş i p ă l ă r i a să plece, îşi u i tă cu­t ia cu t u t u n .

H a s d e u îl s t r i g ă : - Ti tu le , t i n i c h e a u a !

Maioresou , c r e z â n d Să' tace a luzie la căde rea sa , îi r i pos t ează :

— Nu ѳ f r u m o s din parte-ţi ; cel pu­ţ in n u e colegial . L a fel ţi se p u t e a în­t â m p l a şi ţ ie.

— D a r ce-am z i s ? — îi r ă s p u n d ' Has­deu — ţi-ai u i t a t t i n i cheaua ou t u t u n

* arhitectul

Mare le filolog i t a l i an Angelo de Gu-b e r n a t i s , fiind oaspele lu i H a s d e u Ia C â m p i n a , aces t a a d a t u n p r â n z în cin s t ea m u s a f i r u l u i său , la ca re a poftit m a i m u l t e p e r s o n a l i t ă ţ i d in l u m e a H t e r a i ă de a t u n c i .

P r â n z u l s'a serv i t pe t e r a s a cea m a r e d in t u r n u l d in mi j loc al cas te lu lu i spî r i t t s t „Ju l ia H a s d e u " .

L a m a s ă , G u b e r n a t i s care a d m i r a s e cas te lu l şi a c u m a d m i r a t e r a s a şi pri­vel iş tea ce oferea de acolo v a l s a P r a h o vei, î n t r e a b ă pe a m f i t r i o n с іпз a fost ai b i t e d ü l , la ca re H a s d e u îi r ă s i u n d e că lu ! ia H a s d e u de acolo de u n d e e, în d ' fer i te c o m u n i c ă r i sp i r i t i s t e i-a coman­da t p ' a n u l şi t oa t e a m ă n u n t e l e .

Vă î nch ipu i ţ i s u r p r i n d e r e a filologu­lui i t a l i an la auzu l n u m e l u i aces tu i ar­hitect c a r e conducea l uc ră r i l e une i con­s t ruc ţ i i d i n l u m e a cea la l t ă .

Şi oa să n u a t i n g ă suscep t ib i l i t a t ea a m f i t r i o n u l ud pe c ă r e i ş t ia Spiritist, şopteşte vec inu lu i la u reche :

— Ascu l t ă pr ie tene , cu u n a rh i t ec t de lie l u m e a cea l a l t ă şi cu g r e u t a t e a aceas ­t a a n o a s t r ă a t u t u r o r , n u găseş t i că a m pu tea să ne t rez im de pe t e r a s ă în p ivn i ţ ă ? • •

* despre ale noastre

Se ştie că H a s d e u cămd că l ă to rea — de obice, î n t r e B u c u r e ş ' i şi Câmpina— ocupa o b a n c ă î n t r e a g ă cu ziare , cu cu­t ie de t u t u n , cu şa lu r i , câte oda tă cu că r ţ i s a u m a n u s c r i s e şi h a m a l i i , c a r i ii c u n o ş t e a u , n u aşezau n i c ioda t ă baga­jele că l ă to r i lo r în c o m p a r i i m e m u l u n d e că lă to rea el.

To tuş i in g a r a IMoeşti se u r c ă o doam­nă c a r e in s i s t ă să i n t r e în c o m p a r t i m e n tul în ca re venea delà C â m p i n a l l a ş d e u şi i zbu t ind să se ins ta leze acolo, se a-d re sează r e g r e t a t u l u i c ă r t u r a r .

— Am ţ i n u t î n a d i n s să că lă to resc cu d-fa, d-le H a s d e u , ca să m a i vorb im des­pre a le n o a s t r e .

— Şi c a m ce înţelegeţ i d -voas t ră , o-n o r a t ă d o a m n ă , p r in acest „despre ale n o a s t r e " ? — o î n t r e b ă Hasdeu .

— Adică desp re l i t e r a t u r ă .

Ia r H a s d e u , d e s a m ă g i t : — Eu , d-.nă, aş fi fost m u l t m a i în­

c â n t a t să ne o c u p ă m ou ceeace a m în ţeles eu p r in „despre ale n o a s t r e ' .

* portretul

In a u l a cea m a r e a cas t e lu lu i deia C â m p i n a , ad i că în c h i a r c u p r i n s u l tem plut u i de u n d e p o r n e a u cele d o u ă scă r ; spre ochiul lui D u m n e z e u , s u b c a r e era a ş e z a t ă s t a t u a lu i Cris t , H a s d e u avea câteva s t r a n e mobi le , u n fel de j i l ţu l i m a r i c a r i se p u t e a u t r a n s f o r m a ia n -voie în p a t u r i şi d e - a s u p r a c ă r o r a e r a po r t r e tu l în ulei a l sc r i i to r i lo r r o m â n i m a i de s e a m ă : Bălcescu, K o g ă l n i c e a n u , Alecsandr i , C r e a n g ă , N e g r u ţ i , ş. a., a ş a în cât c â n d te poftea s ă şezi, d e s e m n a jilţul cu n u m e l e s c r i i t o ru lu i de pe el . „şezi pe C r e a n g ă " s a u „ia pe Negru ţ i '

Venind vorba de Alecsandr i , r e g r e t a t a soţie a lui H a s d e u emi te p ă r e r e a că toţi scr i i tor i i au por t re te le b u n e , a fa ră de Alecsandr i ca re n u s e a m ă n ă de loc.

H a s d e u s u s ţ i n â n d c o n t r a r i u , d-na H a s d e u îl con t raz ice : d ă - m i voie să-1 cunosc pe A l e c s a n d r i m a i b ine ca tine.. . - — Vai de m i n e , d r a g ă , — îi t a i e vorba H a s d e u — d a c ă a m avea vre-o 30 de an i m a i pu ţ in , m ' a i face gelos !

NOTE BIOGRAFICE H a s d e u e b a s a r a b e a n , nă scu t - la îfi

F e b r u a r i e 1830 în c o m u n a Cr i s t ineş t i din jude ţu l Hot inu lu i , u n d e ş i -avea conacu l moşiei , conac şi moş i e conf isca te de gu v e r n u l m u s c ă l e s c d u p ă fuga lui în Ro­m â n i a . Cam pe la 1890 a r euş i t el, d u p ă mul t e şi anevo ioase in te rven ţ i i d ip loma­tice, să i se redea în posesie moşia si co­nacu l , pe ca r i le şi v inde în ace la ş an . i a r cu ban i i a c o n s t r u i ' cas te lu l spi r is t i s i de'.a C â m p i n a şi mormântu i l -poemă delà c imi i i ru l Belu.

Cel ce scrie aceste r â n d u r i a văzul re­producer i fotografice d u p ă p ic tur i le mu­rale ale s t r ă m o ş i l o r lui H a s d e u d in sala cea m a r e o c t a g o n a l ă a cas te lu lu i , fie ca re l a t u r ă de ootogon se rv ind de p a n o u pen t ru p o r t r e t u l u n u i a d in Hasde i , p r in ­tre ca r i m i - a d u c a m i n t e pe m a r e l e fa­bul is t T a r d e u ca re n ' a sc r i s decâ t în ru­seşte ; pe u n H a s d e u pictor , profesor la Academia de p i c t u r ă d in P e t e r s b u r g mor t t â n ă r ; pe s ă u A lexand ru , ce! ca re î m p r e u n ă cu Cos tache S t a m a t e re­p rezen tau t o a t ă l i t e r a t u r a şi c u l t u r a ro­m â n e a s c ă de a t u n c i în B a s a r a b i a .

БІ m o a r e la 25 Aug. 19b? la 10 ceasur i d i m i n e a ţ a la C â m p i n a şi a fost a d u s in Bucureş t i şi î ng ropa t l â n g ă Iu l ia şl „ne-veas ta sa r o m â n c ă ' " ' în m o r m â n t u l ridi­cat de el la Belu pe a leea p r i n c i p a l ă la s t â n g a ei a p r o a p e de capelă , În t r 'o at­mosferă de n e p ă s a r e ca r e a s t â r n i t a t u n d o leg i t imă revol tă . Cei ce-i s imţi s e r ă a scu ţ i şu l penei şi a l vervei lui nein t recute , a leseseră pri lejul de... r ăzbu­n a r e !

100. — U N I V E R S U L L I T E R A R

f» o e e GEORGE GREGORIAN

IN FAŢA LUI Şi I-am vorbit : Tu, Doamne, Tatăl meu ! Uscal de vis şi prăfuit de toamne, Târând butucul umbletului greu

Vin de sub stele, Doamne. Tot drumu-ini stă pe piept într'un niănuebi Primeşte-aceste flori de înserare ; Ti le-am adus, culese în genuehi,

Cărare cu cărare.

Părinte sunt flămând, nebun flămând, De-o frunte soră frunţii ce m'adună, De-un ochi curat şi umezit de gând, De-o vorbă cu lumini de lună. Tămădne-mă'n zâmbetele Tale, Afundă-mă în pacea Ta de munte ! Mi-e capul greu de sgomote brutale, De sgomote brutale şi mărunte !

O, glasul Tău ce m'a sădit în cânturi ! Prin el ііГаш scurs şi viu la el acum... Doar frunzele mi l'au grăit pe drum, lsvoarele şi frunzele din vânturi Ce pe 'nserat se furişau în stele, Şi-acolo sus îl depanau în şoapte Când tot Pământul, buhăit de noapte,

Răcnea la ele !

Şi Miaua Ta, oceanul ei sonor Ce-a rătăcit în umbra mea cu chip. Doar ea ini-a fost poverii de nisip Şi fund şi larg de vis răcoritor ! O, mâna Ta, rostită infinit In azimi ce departe se socot, iXăpiaznica ei goană peste tot Şi mila ei cii-adâncuri de-asfinţit !

Biet hârb de ape mari picurător, Mi 'ngădue-acuni buzele pe ea! Şi lnsă-niă să beau cât pot eu bea ! Acolo jos, când palid salahor, Din drumuri mă frângeam pe-o zare vie, Tuşea 'mprejur atâta neghiobie Şi-atâtea zâmbete mă rumegau, C a trebuit sfârşitul să mi'l dau !

Ara fost eu cea mai râncedă bucată ? Şi să fi fost eu oare cel mai rău ? Prea Bunule şi Tată ! De-mi cauţi o potecă 'n darul Tău, Dă-mi fundul unei bolţi şi-un vraf de chei ; La Tine'n prag vin toţi şi Tu o ştii, Am plâns cu toţi, cu mulţi mă restignii, Dar nu cunosc pe nimeni dintre ei !

TR. IONESCU

CIOBURI BĂTRÂNE I

Ne vom desface sufletele cruce: Tu 'n răsărit, eu spre apus in'oi duce Să mă destram în aspre zări greoi Şi nu in'oi mai întoarce înapoi.

Ne o m înflori lai uji o via(ă nouă : Tu aur, eu sălbatec strop de rouă Tu mladă u primăvară, eu mină Pornit pribeag din fara cu lumină.

II Pe drum de întuneric, fără vatră, Voi da cu pâine 'n câinii ce mă latră, Bând soarele cu ghiaţa din isvoare, Călcând în i a r n a inima 'n picioare.

Voi merge-aşa prin ploaie şi furtună Gonit de stele, blestemat de luna, Şi, împletind dantele dintr'o peana, Voi şterge câte-o lacrimă pe geană.

TIT Mă vor opri bordeiele de lut, Pe unde numai spaima u trecut. Pe unde strigă foamea la răscruce, Pe-acolo paşii vremii mă vor duce.

Voi muguri un zâmbet dintr'o snoavă, Voi creşte biruinţă în voroavă Şi-apoi, ascuns în mine ca'ntr'o baltă, Voi geme cu săracii laolaltă.

IV Şi voi cădea drumeţ-pe-uii vârf de munte Pe malul unei mări cu orizont în frunte, Sau, poate, voi ţinti la vre-unu hotar Pribeaga-mi umbră dusă în zadar.

Mă va culege o mână de creştin Ca pe o creangă de măslin Şi nu va şti că pune spre hodină Un cerşetor din ţara cu lumină.

N. DRAGHICESCU

P S A L M Părinte al luminii, mă vei ierta vreodată C a m pus un strop de umbră în drumul razei Taleíjj Că pe fâşia 'ngustă de lut, pe care pata Fiinţei mele cade, ar fi putut să crească д

Un pumn de iarbă verde, strălucitor în soare, i Şi pe pământul fraged ar fi zâmbit o floare c Mai mult? Că'n faguri mierea putea să se'nmulţeasib Cu-o picătură nouă ? Că până azi bucata s De umbră, care-aleargă în urma mea pe cale, 1 i\'ar fi 'negrit ţărâna şi piatra niciodată is

U N I V E R S U L LITERAR. — 101

S T Ă P Â N U L M O R Ţ I L O R Г de C. VLÄDESCU

Era gropar: g ropa ru l c imi t i ru lu i din marginea unui t â rguşor . Numiai u n d r u m te o jumăfcabe de oetas, in p a s u l convoiu­lui mor tuar , despă r ţ ea locaşul de veci I e freamătul vieţii . Ou taaibe asbe'a, pu -|itni dinre lodalinici şi air £i a d u s a m i n t e 6 f i zări t cândva pe g r o p a r pe •uli­ţele târgului .

Nimeni nu-I ş t ia c u m îşi duce v ia ta , mim îşi petrece vreuneia in r ă s t i m p u r i l e lungi diin'tre două î n m o r m â n t ă r i . Silke iiil'bfel ciime v r e a să ş t ie de el, ou' H i pewe de ros tu l unu i arop.-it c a r e ppa-i-esrt« din m o a r t e a a l tora , craie să a ibă ţ n gând pen t ru sufletul către p â n d e ş t e jRHimia. răsuflare a seimenilor lu i? H)e bună seamă, tnebuiile să. fi a v u t ş' »I uni mume. U i t a r e a luroiti p ă r e a î n s ă • 1-a şters din g r a i — poate şi din p ro -iria tuli a m im/tir e — ca pe o inscr ip ţ ie b a s ă die a s p r i m e a vmemílor pe cVutcea | e ta căpătâiull utuui m o r m â n t pă ră s i t , ţ i i ziceau, groparul; şi a t â t a e r a destul leniiru înteleisull ori cui avea t r i s tu l pr i ­i t sătji aducă a m i n t e ori să M o ş e a s c ă Bevit iibilba îndele tn ic i re a b ie tu lu i a n o lini.

S'atr fi z'is că In t o v ă r ă ş i a mor ţ i l o r se ипфеіа Intne ai ilui. DiuiiooUo de zidul ci-ßStiruluii începea ta ina cea m a r e peu-ru eJ, taiiuia vieţii, concepu tă cu aceiaşi fewiifi superstiiţioaisă ou care cei de d in-plo îşi ap l eacă cu sf ială sufletul nelli-lilştirt pieste m i s t e r a l covârş i to r all soni-u l u i alierii. {.Numai o n o u ă î n m o r m â n t a r e — tur-lirflml l in iş tea micUlui r e g a t al odih-ві peste care d o m n e a de u n ş i r de an i litra nuli gropar , e ra un nou pr i le j pem-îu el să fie ilairăş p ă r t a ş fă ră vo'.e la foniolUil vieţi», a d u s în t r eacă t de a c e i 1

ari însoţeau un m o r t . fAhinci îl vedeai a p ă r â n d dim adăpos-il lui necunoscut , cu bra ţe le a g ă ţ a t e ie coada, nelipsitei s ape l e g ă n a t ă pe ţnăir în r i tmul eovăe ta ic al p ic ioru lu i HrUod pe care-â t â r ă ş t e cu o c i u d a t ă • g a r e de s e a m ă p r in t r e m o r m i n t e , fe-mdu-le ca de leaima u n e i a t inger i dis-rugătoiaire. Prop t i t — aproape incmlăciudu-şi trai­

u l chinait — pe coada casmale i î n f ' p t ă I m a r g i n e a giwaipei p r o a s p ă t deschisă ie* braţele lu i lungi şi u s c a t e ca n iş te fângliii noduroase , aş tepta s fâ r ş i tu l lujbei ca să l a în primiine şi să r e d e a jâmân'tullui luibul ul'tiimuihii sosi t la Io­ni de odihnă . (Sta înţepenit , n u m a i ochii fără cu­tare se mişcau domol p u r t â n d p r i v i r e a K ş teareă de v i tă s o m n o r o a s ă pe fe­lie plânse a lo celor a d u n a ţ i . {O scl ipire meta l ică p ă r e a totuşi că li-I r e ş t e o Clipă în c ă u t ă t u r a a c e a s t a a-brni l tă când se op rea în t r e a c ă t pe si tiuil î ncon jura t de l u m e în t i m p ce m e l e vinete şi s t r iv i te , — l ă s â n d să 5 ма/dă câ teva r e s tu r i de dinţi înegr i ţ i Mn desp ică tu ra gu r i i îneccJtă î n t r ' o în-Uciire m u r d a r ă de m u s t ă ţ i şi ba rbă IUbătăicite — înoereau u n s u r â s de pros-saiscă m u l ţ u m i r e .

[Dau1 Ішшеа necă j i tă , nu sita să-1 p r i -i/aiscä. Si i>oate niai oda tă , n i m e n i n u şi Jerdut-e v r emea să se î n t r e b e ce fel de | n d u r i pu teau mocn i sub f r u n t e a în-pstă de un deget şi bo ţ i t ă de înciwţi-|H vineţii a bietei l e p ă d ă t u r i omeneş t i .

Doa r la p l eca re w e - o r u d ă de a mor­t u l u i l ă s a în g r a b ă câ ţ i va go logan i în p a l m a airgăaită pe oaire g r o p a r u l o in t i n d e a în neş t i r e , a p u c â n d bani i fără v r e - u n seimin de r e c u n o ş t i n ţ ă .

C â n d lumiea ana de m u l t p l e c a t ă şi g r o a p a u m p l u t ă d e a s u p r a s i c r iu lu i , gnoparuil s i n g u r îşi făcea încă de luc ru pe l â n g ă marmanu i l de p ă m â n t la mor-mânitull deab' la înch i s . L u c r a ou metiicu lioaisă ap l i ca r e , t ă r â i n d u - s e î m p r e j u r u l radicatrurátí de bo lovani , netbeeind ici, p o t r i v i n d diiniooilo cu sârguinţ ia u n u i ar­tist c ă u t â n d p e r f e c ţ i u n e a operai.

R ă m a s iia.răş siiingur — ou miou'ţii lui — g r o p a r u l p ă r e a hrezit la v : |atţă şi p r i n sbufull soios ai! păirullui de pe faţă, cu­v in t e ' b o l b o r o s i t e înso ţeau ges tu r i de în ţe legere cu n o u l oaspe, cu tovarăş i i lui m a i vecini, au o l u m e v ă z u t ă n u m a i de al.

Câiiiid sie d e p ă r t a însfârş i t , şontâc , şon­tâc, cu oasmaula b ă l ă g ă i r ' n d pe u m ă r , se oprea în r ă s t i m p u r i oa să ma i pr i ­vească în u r m ă la nouia-i Clădire, baraşi niormăiind o vorbă, două , a l ă i i n â n d crin aap in s e m n de a p r o b a r e ori do jana , în v r eme ce m i ş c a r e a braţului : a r ă t â n d câte u n m o r m â n t sau afltrull, p ă r e a să іпѵояюе m ă r t u r i a lor.

Riaire oiri în zilele fără i m n o r m â n t a r e . ici şi cdlo sie iveau pe l â n g ă cruci r ude de aJlie ceilotr duyi .

Groparall a p ă r e a şi al, a iprop : , 'ndu s e пьа.і mullt pe fur iş . Se opnea la depă r ­t a re nuanţai câ t să v a d ă şi m e r e m e n i t pe aaipă îşi ţiinieia n e m i ş o a t ă p l i v i r ea Mtîiiisă c ă t r e cei veni ţ i , pânidiinidu-i'e mi.ş-că.rille cu v ig i l en t a uniuri pazn ic b ă n u i ­tor.

Dajcft-d băga de s e a m ă , câ te o femeie î n l ă c r i m a t ă , îl miiluiia.

Iiinfr'o d u p ă a m i a z ă de v a r ă însă , pe când, şon tâc , şon tâc , o m u l sălbăităciilt r ă t ăcea , m o r m ă ' l n d ca de obioei, p r i n t r e niioirmiiiiite ca u n d u h n e a s t â m p ă r a t sub p o v a r a v i e - u n u i b les tem, p r iv i r ea lui r ă m a s e d e o d a t ă p i r o n i t ă cătne un g r u p de bărbaiţi ce se iv i se ră în Oap'uJl poteci i .

Penitru o r i ca re allltniil, liuerull n'a.r fi pă­ru t cu n imic v redn ic de o deosebi tă l ua re auniiiîtie.

U n soi de ne l in i ş t e p ă r u totuiş să t re -nvuie în corpul s ecă tu i t aJl t o v a r ă ş u l u i celor adormiţii în t i m p ce ochii lui, oli-piind cu p r i p i t e licăririi, u r m ă r e a u ou neob i şnu i t ă î n c o r d a r e — c u p r i n s parcă de presiimţiirea une i ptiunejdii n e l ă m u ­ri te — a p r o p i e r e a celor cari veneau .

D u p ă î m b r ă c ă m i n t e , doi-trei d rn t re ei, inrătau a fi o a m e n i de ora.ş, b a chiia,r nu p ă r e a u s ă s emen e la î n f ă ţ i ş a r e cu cei de prim partea, locuita ' . P e u r m a lor pă­şeau doi o a m e n i nevoiaişi, umiufl p u r t â n d pe u m ă r o oasma , o casmia l a fel cu scu la n e s l ă b i t ă de m â i n i l e g r o p a r u l u i .

Chipu l şi gestiuitiile lor n ' a v a a u n ' m i c c o m u n cu înfăţl işnrea a b ă t u t ă a orilor v'enli'ţi de obicei să p l â n g ă .

Vorb ind t a re , s t r ă in i i se î n d r e p t a u că t re Ul t imul m o r m â n t , u n d e u n t â n ă r fusese î n g r o p a t cu trei ailiie maţi 'naimte.

Ca nici oda tă , groparal l îşi repezi pa­şii împleticiiţi . înbrânoiit p a r c ă de o m â n ă n e v ă z u t ă , că t re oaspeţ i i t u r b u r ă ­tori .

— Iacă şi g r o p a r u l !.. îl î n t â m p i n ă unu l d in ei.

— Să ne dai o m â n ă de aijiutor „voi-n icule" , r âse al'itul a r ă t â n d că t r e cae-m a u a de pe umărai l lu i .

Gropairull se opri l â n g ă eii t ăcu t , p l im-bâindu-şi ceircetător privriiiaa m o a r t ă a »chiiilior l 'psi t i de culliolore p e fiiguriie lor. Apoi d e o d a t ă f ixând p e cel ou tapate:

— Ce c ă u t a ţ i aici ? s e ' n c r u n t ă el. Şi g lasu l lui n e o b i ş n u i t ca u n m â r â i t

de câiine r ău , s t â r n i u n fior niediumeriil in sufiliat'efiie celioiiiliailti.

— Hei-, ba t ă - t e l cercă să z â m b e a s c ă uitruil dilti d o m n i , ba, sumltietiii aici a u t o r i bate: J u d e c ă t o r , p rocu ro r , a d a o g ă a! p r i ­v ind căitire veciin.

— E ЬатиіаГа de animă, ziwe judecă borul, cu m â n a căitine minumânt. Trebu <e su A diesgiitopăm..

G r o p a r u l a scu l t ă fără vir'iun s e m n de initeiegere în ace iaş a t i t u d i n e bantui -boare.

1— T e lai î n v ă ţ a t să bot ieri — şitrenga-ru le — gllnumi Cell cu iotpaitia., î n c e p â n d să a r u n c e pământ iu l . De daitia asta o să-ţ i liuăun şi noi u n m o r t .

Deoda tă , ca s g u d u i t din s o m n o l e n ţ a lu i ctab tocească de î n t e egerea u l t ime-bor cuviinţe, ginotparufl sie s m u c i micleş-tâiiiiil u i â in r l e p e oolatda casmailei pe oare o r i d i c ă ameiniiiniţaitar. Făptu i ţ i . Iui acăl-citută ţiăiru să se î n t u e p t e bn ' r 'o tnoor d a r e netas teptată , slusţrinult ca de o tai­n i că p u t e r e lăumtr lcă .

— Să mu-mi lua ţ i niiai u n u l ! răioni el cu ochii atlibiţi d e o mâniie sub i t ă .

Să-i l ă sa ţ i aici... p e bobi! r e p e t ă ho r ­că i tu l de f iară ce<şi a r ă t a oolltii, în галі-jeKul hnidos all buzeltar v ine ţ i i .

Cel cu lopata incaiemeini o cl ipă, in l.irnp ce j'uidecătioru.l se dette u n p a s îna­poi .

. P r o c u r o r u l , păistirându-iŞii fiiraa, Încercă s ă vorbească , l u â n d o f igură a s p r ă .

Omull c i m i t i r u l u i însă , se î n d r e p t ă fioros cătme ei cu oaemtaUa, gatta. să lo^ vească, d a r cei doi luicrăborii, desmetriciţi se repeiz'j'ă să-ll bie-.

— E n e b u n ! aise tnsfàrsiit p r o a u r o r u l lutebisit. Duceţi îl de aiici1 şi... legaţ i -Л, l>oi'uinci el.

Gropa ru l se s b ă t e a în mâiiniile v igu­roase adie celor doi, ca u n animali p r i n s in oapcaină şi t r u p u l hii dovedea puberi nebăinuiibe..

— Să nu v'atiingeţi de mioti-ţi.i miei! atragă dl. Să n u - m i lua ţ i v r ' u n u l că vă u c i d ! Eu s â n t s t ă p â n u l lor!...

Apoi, o p r i n d u i s e deoda tă d in s m u c i -buri, cu u n g las schimbai t şi miişcătoo -:

— Nu kuat'i, n u l u a ţ i rtici umiufl din câţi mii-a d a t D u m n e z e u . El e s t ă p â n acolo, — se t â n g u i ril airăitâind sp re ceir — p e suflietiel'.e lor. Aéci n u m a i , eu sân t s t ă p â n pe t r u p u r i l e m o a r t e , a f i rmă cu tăriie băbrâiniu'l.

F u u n m o m e n t de ULurire, d u p ă ca re cei doi l u c r ă t o r i s e op in t i r ă d in nou şi-il hilară m a i muiit pe sus .

— Ilari., î m p ă n a t e al marţ l loir! îl îm­p i n s e cel ma i m u c a l i t .

G r o p a r u l se sbărtu dim nou în fu r i a t : — Dacă mri-'l Іиіафі, răoni el cu til t i-

miile puteri ' , a m să m ă b a g in locul lui!. . Am să m ă b a g în locul lui 1... s t ă ­

r u i a h o r c ă i t u l lui depărtâ-relu-ss . Cei doi o a m e n i l ' au d u s î n t r ' u n colţ,

l â n g ă z idul c i m i t i r u l u i . Ga să sten lo­cului , i-au scos c u r e a u a de l a b r â u şi

1 0 2 . I l N I V l i 1{ S U L L I T E R A R

O P O V E S T E A D E V Ă R A T A cu un câine fără stăpân—

de M I H A I L N E G R U

P o v e s t e ş t e u n p r i e t e n a l m e u , b u n a -m i c a l c o p i i l o r ş i m a i r e i u b i t o r a l a n i ­m a l e l o r :

„ . . . S u n t , i n v i a ţ ă , s i t u a ţ i i d u r e r o a s e a -p r o a p e i r e m e d i a b i l e ş i c a r i t e d e s n ă d ă j -d u i e s c p r i n p e r s p e c t i v a p e c a r e ţ i - o d e s ­c h i d .

A s c u l t ă n u m a i . . . N o a p t e a , d u p ă o r a 10, p e c a l e a V i c t o r i e i , u n v â n t a s p r u ş i î n g h e ţ a i t f a c e s ă t r e m u r e s t i c l o s l u m i n i l e f e l i n a r e l o r ş i g o n e ş t e p e d r u m e ţ i s p r e c a ­s ă o r i s p r e v r e u n l o c a l Î m b i e t o r p r i n c ă l ­d u r a d i n ă u n t r u . F u l g i r a r i d e z ă p a d ă c a d c a n i ş t e a c e . . . M e r g e a m r e p e d e , o u c a p u l î n g u l e r u l p a l t o n u l u i ş i c i m â i n i l e î n l e m n i t e , d e ş i l e ţ i n e a m î n b u z u n a r e ş i î n m ă n u ş i .

P e s t e d r u m d e f a i m o a s a „ T e r a s ă " , î n j o s u l v i t r i n e i u n e i p r ă v ă l i i , j o s p e p i a ­t r ă , z ă r e s c u n f e l d e m o g â l d e a ţ ă g h e ­

m u i t ă , î n f ă ş u r a t ă î n j u r n a l e . M ă d a u a -p r o a p e p r i v i n d c u r i o s . . . C e s a r p u t e a s a f i e a c o l o ? A h ! e u n c â i n e . . . S l a b ş i î n c o ­v r i g a t , c u c a p u l l a c o a d ă , d â r d â i e a m a r ­n i c p e u n j u r n a l .

I 1-a a ş t e r n u t p e p i a t r ă d e s i g u r v r e u n o m c u s u f l e t î n d u r ă t o r o a r e t r e b u i e s ă s e f i î n g r o z i t v ă i z â n d i u - i a c o l o . . . U n j u r ­n a l , p e p i a t r a r e c e g h i a ţ ă ! . . . Ş i v â n t u l t ă i o s , u s c a t ş i a p r i g p l i m b ă a c e l e d e z ă ­p a d ă oatr i v e s t e s c v i s c o l u l , î n n o a p t e a d e i a r n ă ş i o p r e ş t e r ă s u f l a r e a o m u l u i . . . S i m ­

ţ e a m c ă p a r c ă m i s e t a i e i n i m a u i t â n d u -m ă l a b i e t u l c â i n e . Ş t i u c e - a i s ă z i c i . A i s ă m ă î n t r e b i d e c e m ' a m o p r i t s i d e c e n ' a m t r e c u t î n a i n t e ? . . . N ' a m p u t u t ! A m ş i e u a c a s ă , d o m n u l e , u n c ă ţ e l c ă r u i a . — î n c h i p u e ş t e - ţ i , — m ' a m s i m ţ i t d a t o r s ă - i c u m p ă r o h ă i n u ţ ă , d e m i l ă , s ă n u t r e m u r e c â n d e s e p e a f a r ă .

Ş i ă s t a a c u m a , p e f o a i a d e h â r t i e , o u o c h i i î n c h i ş i ş i î n c o v r i g a t c u m ş e d e a a -e o l o , t r e b u i a d e s i g u r s ă m o a r ă î n n o a p ­t e a a c e e a , î n g h e ţ a t . . .

R â z i d e m i n e c â t v r e i . M ' a m o p r i t ,

i - a u l e g a t m â i n i l e . D a r f i i n d c ă b ă t r â n u l d a s ă sie s c o a l i e , i - a u î m p i e d i c a t ş i p i ­c i o a r e l e o u o b u c a t ă d e s f o a r ă .

— A ş i a , v e z i ! î i z i s e r â z â n d u n u l î n a ­i n t e s ă - 1 l a s e ' s t ă i c u m i n t e , s t ă p â n e a i m o r ţ i l o r , ş i n u u r l a c ă i s c / o l i d i n s o m n p e s u p u ş i i t ă i !

B ă t r â n u l , î l p r i v i d e o d a t ă o u l u a r e a -m'i'nite ş i g h i e i m u i i n d u - i s e p e p ă i m â n i t r ă ­m a s e n e m i ş c a t ş,i m u l t .

C â n d ş i - a u s f â r ş i t t r e a b a , o a m e n i i d r e p t ă ţ i i a iu p l e c a t , d iar p e g r o p a r l 'atu u i i ta i t î n c o l ţ u l l u i .

D e t a b i i a a d o t u a z i d e d i i m i m i e a ţ ă c e i dioti- m u n i o i i t i o r i , ş i - t a u a d u s a m i i n t e d e b ă t r â n u l begialt ş i în ig i r i ja ţ i i , o u t o t h a i z u l c e . c ă t i a u s ă f a c ă , s ' a u g r ă b i t s ă v ű e s ă - 1 d e s l e i g e .

G r o p a r u l î n s ă n u m l a i e r a l a tocul uinidie l ' i au l ă s i a t . U n m e i l e u n u i c o r p c a r e s e tăa -âs i e , i - a u d u s l a g r o a p a d i n a j u n .

I n f u n d u l e i , b ă t r â n u l , c u m e m b r e l e î n l c ă l e i g a t e , s ie r io is togol l t tee c u o a p u ' l îin jo i s s u b r e s t u l ş u b r e d u l u i c o r p f r â n t ş i g r ă m ă d i t î n d e i s o r d i i r a e c a u n m o i r m a i n d e v a c h i i i t u i r i a r u m c a t c u l o p a t a .

S t ă p â n u l m o r ţ i l o r . . . e r a m o r t .

C. V L A D E S C U

d o m n u l e , f r ă m â n t â n d u - m i m i n t e a c u m s ă - 1 s c a p , n u d e m o a r t e , o a r e t r e b u i a să -1 a j u n g ă o d a t ă c a p e o r i c e f ă p t u r ă , d a r d e d u r e r i l e p e c a r i n u l e m e r i t a . D e l u a t n u - t p u t e a m l u a , f i i n d c ă , p ă c ă t p s u l , p ă ­r e a c ă e ş i r â i o s . V o i a m s ă p l ă t e s c c u i v a , v r e u n u i n e g u s t o r m ă r u n t , s ă - 1 a d ă p o s t e a s c ă p â n ă a d o u a z i î n v r e o m a g a ­z i e , p e u n ţ o l , s ă - i c r u ţ e d u r e r i l e r ă m â ­n â n d c a a d o u a z i s ă s e d u c ă u n d e l - o î n d r e p t a D u m n e z e u ş i s ă m o a r ă î n n o a ­p t e a u r m ă t o a r e . . .

D a r p e c a l e a V i c t o r i e i d - t a ş t i i c e f e l d e p r ă v ă l i i s u n t ş i c e feil d e l u m e t r e c e . . . N u m a i l u m e a l e a s ă , o a r e n ' a r e v ' r e m e d e a ş a c e v a . . .

A m i n t r a t l a R i e g l e r , s ă i a u u n c e a i , s i s ă m ă g â n d e s c c e a ş p u t e a f a c e . A c o l o , d o i c u n o s c u ţ i a i m e i , — l a o m a s ă u n d e m ' a u c h e m a t , — v o r b e a u d e s t a b i ­l i z a r e , d e o u ă e x p o r t a t e , d e î m p r u m u t ş i d e u n m a n i f e s t c u v i a ţ ă n o u ă c e t ă ţ e ­n e a s c ă ş l o u l i b e r t a t e . . .

— „ D o m n i l o r , l e - a m s p u s l a o v r e m e , c u s f i a l ă , i e r t a ţ b m ă , ş i v ă r o g s^i n u rf t -d e ţ i d e m i n e . . . D a r u i t e u n d e m i e g â n ­d u l m i e , ş i u i t e d e c e n u rai g ă s e s c i i n i ş t e » " . . . .

ş i l e - a m s p u s p o v e s t e a c u c â i n e l e d e a f a r ă c a r e , p e u n p e t e c d e h â r t i e , p e p i a ­t r ă , n e m a i p u t â n d u - s e ţ i n e p e p i c i o a r e , t r e b u i a s ă m o a r ă î n n o a p t e a a c e e a , î n ­g h e ţ a t . . .

U n u d i n c u n o s c u ţ i , f i i n d c ă m i - e r a p r i ­e t e n m a i d e c u r â n d , n ' a z i s n i m i c . N u ­m a i s ' a u i t a t l u n g l a m i n e , . D a r c e l a i t , a p r i n z â n d o ţ i g a r ă , a r i d i c a t d i n u m e r i : „ A s t a e a c u m ! d e c e t e - a i o p r i t , d o m n u ­l e ? d e c e t e ^ a i u i t a t , î n l o c s ă t r e c i î n a i n ­t e ? . . . N u ş t i i c ă a ş a e v i a ţ a " ?

M ' a m î n f ă ş u r a t î n p a l t o n ş i a m p l e c a t d e l â n g ă e i . I n s e a r a a c e e a p o l i t i c a n u m ă i n t e r e s a d e l o c .

C u u n f e l d e t e a m a , c u g u l e r u l r i d i c a t l i a n ă l a u r e c h i , m ' a m î n d r e p t a t ter s p r e l o c u l u n d e e r a саіпеіэ. D a c ă l - o i i l u a t v r e u n o m c u i n i m ă să-1 a d ă p o s t e a s c ă ? . . . D a c ă s ' o f i r i d i c a t ş i s ' o f i c u i b ă r i t s i n g u r u n d e v a ?... A h ! D o a m n e , c e b i n e a r f i , ce­rni c u r i e a ş a v e a . . .

E t o t a c o l o . . . U i t e - 1 c u m s t ă c u c e h i i î n c h i ş i , c u c o a s t e l e r a r e s u b p i e l e a t ă b ă ­c i t ă p a r c ă , t r e m u r â n d p e p i a t r ă . . . D r a -c u ' s ă m ă i a , d a r p a r c ă m i з ' а и u m e z i t o c h i i , s i m ţ i n d i a r c ă m i s e t a i e i n i m a . I ţ i s p u n , d o m n u l e , f ă r ă r u ş i n e , c â - n i i v e n e a s ă p l â n g . . . A t u n c i m i - a m s p u s : o r i c e a r f i , d a r e u a c a s ă n u r i ă d u c , p â ­n ă n ' o i v e d e a a d ă p o s t i t ă a c e a s t ă n e f e r i c i t ă f ă p t u r ă a l u i D u m n e z e u . R â z i , d o m ­n u l e , c â t v r e i d e s l ă b i c i u n e a m e a , d a r i - a d e v ă i r a t . . .

A m t r e c u t î n f a ţ a „ T e r a s e i " c u g â n d u l s ă r o g p e p a t r o n s ă - 1 p r i m e a s c ă p e c â i ­n e î n ѵ г е ю m a g a z i e , p â n ă a d o u a z i . V o i a m s ă ş i p l ă t e s c . . . A ş f i p l ă t i t d i n t o a ­t ă i n i m a , n u m a i să - i l p r i m e a s c ă . D a r n u ş t i u c u m , p a i r c ă n ' a v e a m c u r a j . . A r f i z i s ă i a d e a c o l o , p o a t e , c ă a m î n e b u n i t . P e c â t ă v i r e m e , e u î m i ' n c h ' p i u n c ă n u e r ă u c e f a c .

C â n d , d e o d a t ă m ă p o m e n e s c p i e p t î n p i e p t o u t e n o r u l M i h ă i l a s c u - T o s c a n i . V e ­n e a , n u ş t i u d e u n d e , c u b a s u l D u m i ­t r e s c u , ş i v o i a u s ă i n t r e s ă s e î n c ă l z e a s ­c ă l a u n p a h a r d e v i n .

— A ! B u n ă s e a m a ! C e f a c i p ' a i c l ? N u

vii cu n o i să l u ă m u n p a h a r de a S t r a ş n i c ger m a i căzu a ş a deoda t ă , dt nule. . . s

— F r a ţ i l o r , zic, m e r g b u c u r o s , d a r f t â rz iu , că a c u m a a m treabă . . . Şi mă 1

t a m sp re t r o t o a r u l celai t undo tren£ câinele pe piatiră.

— Aaa! hoţulle... Am înţeles. . . De-ăi mi-eşti . . . Nu te m a i a s t â m p e r i de Ic

— Nu , m ă , diragă, zic, n i ce ce es1

Şi le cer î n t â i c u v â n t u l de onoaire n ' a u să s p u n ă n i m ă n u i e e - a u sä I f i indcă, în ţe legeţ i , n u - m i convine să d ă l u m e a de mine. . . E u t r ec ca om' r ios , şi u n i i m ă socotesc c h i a r un a s p r u ş l ho tă râ t . . . Şi le s p u n povef* cu câinele. . . î n t i n d m â n a şi li-1 f „Uite-1! E colo, pe o b u c a t ă de jura" Nu pot s ă m ă d ic a c a s ă , înţelege? Râde ţ i , f ra ţ i lor , d a r p a r c ă m i se tmf cioarelle"... 1

ă Am t r e c u t d r u m u l , câte t re i . Lufi

ieşea delà N a ţ i o n a l , în b l ă n u r i şi î n u

t oane , în m a ş i n i înch i se şi lumina ta — Uite-1, m ă , d ragă . . . Asta m o a r e i1

în n o a p t e a a s t a , s igu r ! D a r nu vi" să-1 las.. . S u n t u n o m slab , poate., r og să n u m ă s p u n e ţ i n i m ă n u i , săP s ' audă , f i indcă l u m e a , ştiţi . . .

Mihăi i lescu-Tosoani îmi d ă .m pti1

— „Ia lasă , domnule^ că ceeace ft foar te bine. H a i să-ll l u ă m de aici]

— „ P ă i , s ta i , zic, n u p u n e m â n a Ш Sta i n i ţe l , n u p u n e m â n a , că m i se I că e râios. . .

— II l u ă m aşa , ou n iş te j u rna l e , ö — Da! Şi u n d e să-1 d u c e m ? s B a s u l i n t e rv ine . — „II d u c e m la t<

loşii ă i a de là „Mercur" , aici în P | Să-1 ţ i n ă la n o a p t e d u p ă uşe , pe una la c ă l d u r ă , căni ia draou. . ."

Şi v o r b e a gros , că- ţ i spuse i celait-< b a s , şi e r a frig de- ţ i î n g h e ţ a răsufla

L a câ t i -va paş i a p a r e p o r t a r u l h° lu lu i Eng l i sh , ou h a i n ă g r o a s ă şi ou? c iu lă maire, s t â n d cu m â i n i l e în ЬшіД şi u i t â n d u - s e la noi . 1

T o s c a n i îl ia repede . — ,.Ia să p câinele ă s t a d 'a ici , m ă , omule , şi'^ d u c e m la „Mercur". . . E ioi, la doi ps Ia-l a şa , cu j u r n a l u l ă s t a , să nu" râ ios" . n

— „Să-1 l u ă m , d o m n u l e , s ă r eu... I l u ă m , s ă r a c u ! I a J l a ş a , cu jurnaU Că-ţ i p l ă t e sc p e n t r u os t enea l ă , să ІР Ce, d- ta n ' a i nevoie de ceva bani? d o m n u l e ! Să-1 l u ă m , s ă r a c u ! „Şi n f l c u r a m cât n u pot să- ţ i spun. . . &

P o r t a r u l 1-a lua t în b r a ţ e , cu îereff Câinele , î n l emni t , m a i avea pu te re să mârâ ie . . . P a s ă - m i - t e , el n u mai dea că m a i e c ineva ca r e să-i v rea î l le... Mi î n c h i p u i că se t e m e a de băl

Ş b a m p o r n i t a şa , no i t r e i ş i partir cu câ inele în b r a ţ e să-1 ducemt „ M e r c u r " şi să ne r u g ă m să-1 primei d u p ă uşe, să s tea acolo pe u n sac ,} m o a r ă m â i n e seară . . .

Mă b u c u r a m , domnule-, u i te , îţi drep t , ca de o ferioire ca re -mi vt mie, n u u n u i a n i m a l o rops i t .

D a r la „Mercur" , c â n d a m ajun ne-asm u i t a t pe feres t re , n ' a m avut a să i n t r ă m cu câinele . L u m e a s ta şi mà şi bea la mese le a ş t e r n u t e alb... N'am t r a t . S u n t s i g u r că che lne r i i neî l u a t la g o a n ă şi l u m e a n e - a r fi tiu»

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 103

Staţi, le spun eu a tunc i , p r iv ind ejur, ou desnădejde. Uite, ici, u n fel

B a n g , cu use. . au fuga şi deschid u ş a săli i d in ca r e Bară ma re ducea spre o serie de a-•toniente. „Aici e foarte bine! le s t r ig . E i aici. E m i n u n a t ! E calorifer! Ia I ce că ldură e!" • a m pus acolo, i n t r ' u n colţ. ş i - a m Щ, cu sufletul bucu ros c u m n a ş pu-• s ă - ţ i spun. „Fra ţ i lor , vă m u l ţ u m e s c ! ! t r ă i ţ i ! Uite, domnule , şi d u m i t a l e p i n i osteneală... Mergi s ă n ă t o s ! Văz, « t i un om bun!"

• am pornit spre casă, — n a m m a i • cu băeţii la un p a h a r de / i n cuini i vorba... Fi indcă, să-ţi spun drep t . >i n 'aveam de g â n d să s tau , d a r nu­ri I'' spusesem aşa , ca să nu încep deo-B cu câinele... Bă trăiţ i , fraţilor!" Şi -am plecat în-I s/pre oasă, plin de m u l ţ u m i r e de fcă ailtuil nu ma i e ra ca mine .

lupă vreun ceas două , acasă , s t r i v ind • g a r ă pe sc rumie ră , s t i n g e a m l u m i n a | n i ă culc, şi m ă g â n d e a m la b u c u r i a feelui. Ce bine t rebue să-i fie şi lu i , fcălduiră... L-am pus în t r 'o casă m a r e . •calorifer care încălzea p â n ă şi s ca r a , fcasă modernă e o b i n e c u v â n t a r e p â n ă • e n t r a um biet câine rebegit... Şi e ra

• I rmina pe s ca r ă la o ra 12 noaptea . . . Іюа de acolo se vede t r e a b a că n u se l la parate.. . Sau poate că l u m i n a ar-•până vin toţi loca tar i i , şi apoi se be . Trebuie să fi fost un i i d in ei la liu... chiar vedeam l u m e a cum iese i Naţional.. . Să ştii că a s a Ce r ă u

pare că nu e ra t o a t ă l u m e a sus , să n i a i fi i n t r a t n i m e n i pe uşe d u p ă ce a d u s câinele...

a ridic şi aiprind a l t ă ţ i ga ră , cu­ie deodată de nelinişte. . . „Să şti i că e ! Mai e r a lume care t r ebu ia să vi-Ce-o fi zis cel d in t â i loca tor ca re u

(ut şl a văzut câinele acolo, l â n g ă *ă, a l ă tu r i de calorifer?... S u n t s igur

• • a goni t , şi, Doamne , în ce chip t re-ie eă-t fi gonit !... î n t â i o u i t ă t u r ă toacă, apoi arm gest de scâ rbă , do

pan bogat... „Ieşi a f a r ă , j a v r a d r a ii !" ş i , cu o l ov i t u r ă de vârf de an in plin, în coastele şubrede ha­lte sub pielea t ă b ă c i t ă , câinele no |>vat «are pr ivea ou ochi m a r i şi

jziţi, t r ebu ie să se fi făcut mic , iu-se de ciment , apoi a ieşit sche-

Lnd, ou şa le le ' îndurera te , a f a r ă în tul tă ios şi în viscolul aspru. . . Aşa >uie să fi fost... P a r c ă v e d e a m în-

larea a idoma. . . Dominule, ce să-ţi spun 'Poată n o a p t e a m ' a m fră-

itart. Am a d o r m i t spre ziuă, cu u n aent pe oaire a b i a m i l-am l ămu-

Uneori îm i e r u ş i n e că s u n t om ! î ă gândesc cu g roază la s o a r t a u-

d in făptur i le b u n u l u i Dumnezeu , vede, care ş t ie şi caro r â n d u i e ş t e

li... Ciândeşte-te şi d u m n e a t a !"...

r ep rodus aci povestea, a p r o a p e cu î t cu cuvânt , a ş a c u m n i s'a s p u s . .

MIHAIL N E G R U

SECRETUL MEŞTERULUI CORNILLE

Щ

F r a n c i s e Marna i , u n b ă t r â n f laut is t , ve­nea d i n c â n d în c â n d s ă p e t r e a c ă s e a r a la m i n e şi b â n d v in fiert, m i -a poves t i t n o a p t e a t r e c u t ă o d r a m ă d in sa t a l că re i m a r t o r a fost şi m o a r a m e a a c u m câ ţ iva an i .

P o v e s t e a b ă t r â n u l u i m ' a m i ş c a t şi voi încerca s ă v'o povestesc a ş a c u m a m a u -zit 'o.

I n c h i p u i ţ i - v ă s c u m p i lectori , că v ă a-flaţi u n m o m e n t în fa ţa u n e i oale cu v in p a r f u m a t şi că u n b ă t r â n f laut is t vă vor­beşte.

Ţ a r a n o a s t r ă , s t i m a t e domn , n ' a fost o loca l i ta te m o a r t ă şi f ă r ă cân tec c u m este a s t ăz i . î n a i n t e v r e m e , se făcea a ic i m a r e comer ţ cu m ă c i n i ş u l , şi zece k i lome t r i de­p ă r t a r e , o a m e n i i de là ferme ne a d u c e a u g r â u l lor să-1 măcinăr i i . . .

De j u r î m p r e j u r u l s a tu lu i , dea lu r i l e e r a u acope r i t e cu m o r i de v â n t . In d r e a p t a şi în s t â n g a n u vedeai decâ t a r i p i ce v i r a u p e d e a s u p r a p in i lor , sp re v â n t u l de nord , ş i r u r i de m ă g a r i î n c ă r c a ţ i cu saci , u r c a u şi s c o b o r a u d r u m u r i l e ; şi e r a o p lă­cere s ' ascu l ţ i t o a t ă s ă p t ă m â n a pe cu lme pocne tu l bicelor , p â r ă i t u l pânzelor şi s t r i ­g ă t e de „dii...., hăi . . . " a l a ju to r i l o r de morar i . . . D u m i n i c a ne d u c e a m în cea t ă la m o a r ă . Acolo, morarii p l ă t e a u v inu l . Morăr i ţe le e r a u f r u m o a s e ca rrişte r eg ine cu b roboade le lor de d a n t e l ă şi c rucea lor de a u r . Eu , m i - a d u c e a m f lau tu l , şi p â n ă s e a r a t â r z iu , se j u c a u d a n s u r i n a ţ i o n a l e .

Vedeţi aceste mor i , e r a u b u c u r i a şi bo­g ă ţ i a ţ â r e i n o a s t r e .

Din nenoroc i r e f rancezi d in P a r i s , avu ­r ă ideia s ă înf i inţeze o n r o a r ă cu a b u r i pe ş o s e a u a T a r a s c o n u l u i . F r u m o a s ă şi n o u ă inven ţ ie ! O a m e n i i se d e p r i n s e r ă să t r i m e a t ă g r â u l lor la f ă ina r i , i a r s ă r m a ­nele m o r i de v â n t r ă m a s e r ă f ă r ă l uc ru . Câ tva t i m p , ele î n c e r c a r ă să lup te , d a r a-b u r u l fu cel m a i t a r e şi ia tă- le nevoite s ă se î nch idă u n a câ te u n a .

Nu se m a i v ă z u r ă ven ind mic i i m ă g a r i : Morăr i ţe le îşi v â n d u r ă c rucea de a u r . . Nici vin, nici joc !... Degeaba suf la v â n t u l , a r ip i l e r ă m â n e a u nec l in t i te .

Şi î n t r ' o b u n ă zi, c o m u n a dete o rd in s ă dărâme aceste r u i n e şi în locul lor se să­d i r ă vii şi m ă s l i n i . Cu t o a t ă î n t o r s ă t u r a luc ru r i lo r , o m o a r ă d i n deal a ţ i n u t piept , şi îşi m i ş c a a r ip i l e în n a s u l f ă ina r i lo r . E r a , m o a r a m e ş t e r u l u i Corni l le , acela despre care voi povest i în s e a r a aceas t a .

Meşterul Corni l le e ra urr m o r a r b ă t r â n , t r ă i se şaizeci a n i în fă ină şi a c u m e r a în­fur ia t de s t a r e a în ca re se găsea . înf i in­ţ a r e a f ă ină r i i l o r îl făceau ca n e b u n . Opt zile în ş i r I a u văzu t a l e r g â n d p r i n sa*, a ţ â ţ â n d l u m e a în j u r u l lui şi s t r i g â n d cât îl lira g u r a că voiau să o t r ăvească sa te le cu fă ina mor i l o r de a b u r i .

„Nu vă duce ţ i la ei, le zicea el, aceşt i b a n d i ţ i î n t r ebu in ţ ează a b u r u l p e n t r u fa­b r i c a r e a pâ ine i şi a c e a s t a este i n v e n ţ i a d r a c u l u i , pe c â n d eu lucrez cu v â n t u l de nord , ca re este r e s p i r a ţ i a lui Dumnezeu. . ." , s i astfel g ă s e a o m u l ţ i m e de cuv in te de laudă mor i l o r de vân t , d a r n i m e n i nu- 1

ascu l t a . Тш-bat de m â n i e , b ă t r â n u l se închise în

m o a r a lui , u n d e t r ă i s i n g u r c a o f i a ră să lba tecă . Nici pe n e p o a t a lui n u m a i voi s'o ţie l â n g ă el, Vivet ta e r a o copilă de 15 a n i ca re d u p ă m o a r t e a p ă r i n ţ i l o r s ă i n u m a i avea pe n i m e n i pe l u m e în a f a r ă de bun ic .

S ă r m a n a fată să văzu sili tă să-şi câş-

A L P H O N S E D A U D E T tige p â i n e a pe la ferme, d â n d a j u t o r la secer iş , la c re ş t e rea v i e rmi lo r de m ă t a s e şi la r eco l t a măs l i n i l o r . To tuş i b ă t r â n u l avea a e r u l că iubeş te a c e a s t ă copilă . Spre a o vedea, i se î n t â m p l a să m e a r g ă p a t r u k i lomet r i pe jos, to t p r i n a r ş i ţ a soa re lu i , p â n ă la f e r m a u n d e l u c r a şi c â n d e r a l â n g ă ea ore î n t r eg i o p r i v e a p l â n g â n d .

In sa te se c redea că b ă t r â n u l m o r a r , i sgonise pe Vivet ta , d i n c a u z a s g â r c e n i e i : şi nu- i făcea c ins te să-ş i lase n e p o a t a să se t â r a s c ă d i n f e r m ă în f e r m ă e x p u s ă b r u t a l i t ă ţ e i a n i m a l e l o r şi a mizer i i lo r t i -nereţe i .

Ei n u g ă s e a u po t r iv i t ca u n o m de con­d i ţ i a m e ş t e r u l u i Corni l le , ca re p â n ă aci ş t iuse să e facă r e spec t a t să u m b l e des­culţ ca u n ţ i gan , cu căc iu l ă g ă u r i t ă şi b r â u l s d r e n ţ u i t . Şi a d e v ă r a t că D u m i n i c a , c â n d îl vedeam i n t r â n d la l e tu rgh i e , nouă b ă t r â n i l o r , ne e r a r u ş i n e p e n t r u el, şi Cornil le s imţ i se î n c â t n u m a i î n d r ă s n e a s ă ia loc în s t r a n ă . R ă m â n e a î n t o t d e a u n a în fundu l biser icei la u n loc cu s ă r a c i i .

In v i a ţ a m e ş t e r u l u i Corni l le e r a ceva n e l ă m u r i t .

De m u l t ă v r eme n i m e n i , d i n s a t nu- i m a i a d u c e a g r â u , d a r a r ip i l e m o r i i îşi c o n t i n u a u m e r s u l ca m a i îna in te . . .

S e a r a , î n t â l n i a i pe b ă t r â n u l m o r a r pe şoele î n d e m n â n d u - ş i m ă g a r u l î m p o v ă r a t cu sac i de fă ină ,

— B u n ă s ea r a , m e ş t e r e Corni l le ! îi s t r i g a u ţ ă r a n i i ; m e r g e m ă c i n i ş u l , merge?

— Merge copii mei , r ă s p u n d e a b ă t r â ­nu l pe u n ton g l u m e ţ ! S l a v ă D o m n u l u i , l u c r u n u ne l ipseşte .

Şi d a c ă îl î n t r e b a u de u n d e d r a c u l u i provine a t â t a l u c r u îşi p u n e a u n deget la g u r ă ş i r ă s p u n d e a g r a v : „Sss t ! lucrez p e n t r u export. . .". N i c i o d a t ă n ' a m a v u t u n câş t ig m a i b u n . D a r ca să- ţ i v â r i n a s u l în m o a r a lu i n ic i p r i n m i n t e s ă nu- ţ i fi t recu t . Nici Vivet ta n u i n t r a n i c ioda t ă .

Când t recea i pe acolo vedeai u ş a înch i ­să, a r ip i l e m o r i i m e r e u în m i ş c a r e , m ă ­g a r u l p ă s c â n d i a r b a d i n t i n d ă , şi o pi­sică m a r e şi s l a b ă se t o l ă n e a la soa re , pe m a r g i n a feres t re i şi te p r i vea r ă u t ă c i o s .

Toa te aces t ea p ă r e a u o t a i n ă şi făcea l u m e a s ă c levetească . F i e c a r e expl ica se­cre tu l m e ş t e r u l u i Corni l le , d u p ă plac , d a r ves tea să r ă s p â n d i s e că în m o a r a aceas ta e r a u m a i m u l ţ i sac i cu b a n i , decâ t saci cu fă ină . «

După câ tva t i m p î n s ă to tu l se desco­per i ; şi i a t ă c u m :

F ă c â n d t i n e r e t u l să joace cu f lau tu l meu , b ă g a i de s e a m ă î n t r ' o zi că cel m a i m a r e d in băe ţ i i m e i şi m i c a Vive t ta , e r a u î nd răgos t i ţ i u n u l de a l tu l . Nu m ' a m su­pă ra t , căci d u p ă toa te n u m e l e Corni l le era s t i m a t de no i şi apo i pe m i c u ţ a şi f r u m o a s a Vivet ta îm i p l ăcea s ă o v ă d a-l e i g â n d în casa m e a . D a r c u m î n d r ă g o s ­t i ţ i i a v e a u pr i le ju l să fie m e r e u î m p r e u n ă , vo iam, de t e a m a î n t â m p l ă r i l o r , s ă a r a n j e z a c e a s t ă a facere câ t m a i r epede şi m ' a m u r c a t p â n ă s u s l a m o a r ă să-i şoptesc d o u ă vorbe şi b u n i c u l u i .

Ah ! b ă t r â n u l v r ă j i t o r ! Să fi v ă z u t c u m m ' a p r i m i t ! Cu n e p u t i n ţ ă să-1 fac s ă des­cuie u ş a . P r i n g a u r a cheii , i -am expl icat to tu l c u m m ' a m p r i c e p u t m a i b ine şi tot t i m p u l câ t îi v o r b e a m , t i c ă l o a s a ace ia de pisică m a r e şi s l abă îmi suf la ca u n d r a c pe d e a s u p r a c a p u l u i . B ă t r â n u l n ic i n u m ' a l ă s a t s ă i sp r ăvesc şi mi -a s t r i ga t foar te necuv i inc ios să m ă î n t o r c la f lau tu l m e u ; şi de e r a m g r ă b i t s ă -mi în so r b ă i a t u l , p u t e a m să găsesc fete la fă inâ-rie... Gândi ţ i -vă că m i se u r c a sânge le în

104. UNIVERSUL LITERAR

cop. auzind aceste vorbe rele: dar am a vjt atâtr; putere să mă stăpânesc si lă­sând acest bătrân nebun la roata lui, m'am întors spunând copiilor nemulţu­mirea mea. Sărmanii mieluşei nu le vé­nen să creadă : nu au cerut învpirea să se urce împreună la moară şi să vorbea­scă bunicului.... N'am av.it puterea s ă i refuz, si iată-i pe îndrăgostiţi plecaţi.

Par tocmai când au ajuns sus, meşte­rul Cornille plecase, uşa era zăvorită: dar plecând, bătrânul uitase scara afară şi copiilor le veni gând să intre pe fereas­tră, să vază ce se petrece în vestii,! moară.

Lucru ciudat I Hambarul era gol... Nici un snc, nici un bob <le grâu: nici picătură de făină pe pereţi şi pe pânzele de păian­jeni... Nu se simţea nici mirosul cald de grâu strivit, care îmbălsămează morile.

Osia morii era plină de praf şi pisica mare şi slabă dormea deasupra. încăpe­rea de jos avea acelaş aer de mizerie şi părăsire: Uri pat prost, câteva sdrenţe, o bucală de pâine pe o treaptă a scărei şi într'un colţ 3—4 saci plesniţi din care curgeau bolovani de pământ alb.

Acesta era secretul meşterului Cornille! Acest pământ îl plimba seara pe drum, cu să salveze prestigiul morii lăsând s,i se creadă că se făcea făină...

Copii, se întoarseră şi-mi povestiră plângând cele văzute. Mi s'a rupt inima auzindu-i... Fără să pierd o clipă, alergai IM vecini, le spusei totul in două cuvinte şi convenirăm să ducem fără întârziere, la moara Iui Cornille fot grâul ce se gă­sea acasă. Zis şi făcut. Tot satul porni l.i drum şi ajunserăm sus cu un convoiu de măgari încărcaţi cil grâu. dar grâu adevărat acesta.

Moara era. larg deschisă... In faţauşei, meşterul Cornille, şedea pe un sac cu piatră văroasă, şi plângea cu capul în mâini. Băgase de seamă la întoarcere că cineva pătrunsese în lipsa lui înlăuntrv; si descoperise tristul secret.

- Sărmanul de mine ! Nu-mi mai ră­mâne acum decât să mor. Moara e dezo­norată. Si plângea cu hohote să-ţi sfâşie sufletul, chemă moara cu fel de fel de nume şi-i vorbea ca unei fiinţe adevărate.

In momentul acesta, măgarii ajunseră sus şi noi am început să strigăm ce în linii urile bune nie morarilor.

Hei! Moară!... Hei meştere Cornille! Şi sacii se îngrămădiră în faţa uşei şi

frumosul bob auriu, se răspândi pe jos. in loate părţile...

Meşterul Cornille căscă ochii mari. A luat grâu în pumnul lui bătrân şi zicea plângând si râzând totdeodată :

E grâu ! Doamne Sfinte ! Grâu ade­vărat ! I.ăsaţi-mă să-l văd. Şi întorcându-se sj re noi :

— Hei ! Ştiam eu că o să vă întoarceţi. Aceşti făinari sunt nişte hoţi.

Voiam să-i ducem pe sus in sat : — Nu, nu, copii mei: trebue să dau mai

intâiu mâncare morii mele... Gândiţi-vă ! Câtă vreme e decând n'a

luat nimic la măsea... Şi noi toţi aveam lacrimi in ochi Na­

zalul pe sărmanul bătrân sbătându-se în dreapta şi stânga, golind sacii, suprave ghind roata, pe când bobul se strivea, iar praful subţire al grâului se urca în tavan.

Şi ca să fim drepţi, din acel moment, niciodată nu Гаш lăsat pe bătrânul mo­rar fără. lucru. Dar într'o dimineaţă meş­terul Cornille muri, şi aripile ultimei noastre mori nu se mai mişcară şi de .istă dată pentru totdeauna.

In româneşte de CORA

DE CE PĂMÂNTUL E ROTUND Trăiau odinioară într'o cetate două

familii puternice, stăpâne fiecare pe sule de robi si moşii întinse, şi aceste două familii se vrăjmăşenu din veacul veacu­rilor, ucizâridu-se cu neîndurare între ele, căutând cu ură neîmpăcată să se şteargă de pe suprafaţa pământului.

Văzând blestemul sângelui, din înal­tul cerului, preasfintei fecioare i se făcu milă de nemernicia vermilor şi se Iri­tări să-i împace, iar de dragul lor făcu pe cea mai mare dintre minuni.

Ultimmii capi ai celor două familii n veau un fecior di1 o bărbăţie neîntrecută >i o copilă de o frumuseţe nemai văzută. Dragostea lor trebuia să îngroape ura secolelor.

Dar diavolul veghia. Stăpânul pustiu­lui încerca să zădărnicească minunea păcii.

(iei doi tineri nu fost închişi iu câte un turn in all până îu nori şi cu pază neadormită alături.

Preasfâh'a fecioară veghia şi ea. (iu un semn le | orimei norilor să clădească pod măreţ in!re cele două turnuri, să unească cele două inimi iubitoare. Şi cei ce au vrut să-i despn rţenscă. i-nu unit şi mai mult prin voinţa cerului.

Când stăpânii celor două familii vrăi mase au auzit de minunea cerului, s'au a; rin s de o mânie fără hotar şi fiecare îşi luă copilul, întenmiţându-1 în cea inni nepal runsă celulă, păzindu-1 cu o sută de ostaşi, santinele încercate în primejdii.

Dar noaptea uşa celulei se deschidea de o mână nevăzută, paznicii adormeau şi cei doi îndrăgostiţi puteau să stea a-lăfuri până în zorii zilei.

( in i i vrăjmaşi aflând si această mi nune. au pus la cale fiecare în parie, stăpâniţi de aceiaşi inspiraţie drăcească, un plan nebun. Feciorul să fie dus în spre apus, pân la marginea pământu­lui, iar fata în spre Răeă.rit spre aceiaşi margine depărtată, pentru ca astfel nici gâ.nilul lor să nu mai poată străbate de-1 ărtarea cea fără de hotare.

Şi au plecat o mie de ostaşi cu fecio­rul in spre Apus şi-o altă mie cu copmi in s] re Soare răsare.

Si nu mers astfel ani de zile, străbă­tând fiecare, pustiuri, dealuri, munţi si plutind pe mări si oceane înfuriate.

'trişti, ca nişte umbre păşeau purtaţi de voinţa nebuniei părinţilor cei doi ti­neri, udând cu lacrimi amare fiecare I as, care sporea depărtarea între ei.

Căci atunci pământul — era ase­menea unui disc rotund, plutea ca o minge de aur îu aer. Iar marginile lui erau fixate cu un zid de argint înalt de o sută de paşi. Cei ce îndrăsneau să se urce în vârful acestui zid stăpâneau cu o privire întreg Universul. Stelele i se arătau făclii de nur. luna un taler (ie

diamant. Dar privind prea mult go~ se deschidea înainte înfiorător, îl a' un leşin aproape de moarte şi cad viu se rostogolea in spaţiul interpl tar, căzând mii de ani de-a-rândl adâncul lumilor, iu spre isvorul ini ricului. Acolo jos se transforma în bră unde va rămâne până la venireţj decăţii de apoi. [•

S| re această margine infiorătoaM cadrului mergeau cei doi tineri.

Şi când nu fost aproape de zid argint. îndrăgostiţii s'au grăbit si urce in vârful lui, şi de acolo privi go! şi -au întins mâinile î nspre n ginire, chemându-se cu strigăte de nădejde.

Prea milostivă fecioară lacrimă di la lor şi binecuvântându-le drag1

porunci pământului să-şi unească două margini şi glob (le aur să IUI cea mai mare dragoste, care a trăita dată.

Braţele cari se pierdeau în gol simţit (le-odată că se întâlnesc. Ini cari se chemau in zadar, s'au simţi odată aproape, bătând una pentrifl

(in.; ii familiilor vrăjmaşe auztfl cea din urmă minune, şi-au învins ii. liţi mânia şi iulinzându-şi mâna pif nească au încheiat istoria unui ral

nu mai avea sfârşit, printr'o • a durat şapte vieţi de oameni.

care cart

ION MUNTKAii

SEVER BURADA : Portret

UNIVERSUL LITERAR.

• i t « i M f i n a T o f «

AMINTIRI ASUPRA LUI HENRI BERGSON de HORI A FURTUNA

Henri Bergson ! I-am văzut fotografia î n t r ' u n a d in ru­

ptele care a n u n ţ a u că luase P r e m i u l Foliei. Şi am avut o cl ipă de d u r e r o a s ă j rpr indere văzând cum t i m p u l îi Im-

liítránise obrazul r umen şi îi obosise ex-esia ageră a ochilor. Am s imţ i t cât de

mult s'a iiidi'i ă r t a t v remea când e r a m istti<I•'11111! delà drept şi litere delà P a r i s . m când a ş t ep tam — cu un e n t u z i a s m I r e m ä făcea fericit, i a r p r i n t r e c t îmaraz j A o elocvenţă dor i toa re de a face prose-J t i — ora cinci în fiecare Vineri spre a Vă duce la College de F ranco ca să aud :'pe Henri Hergson.

( •P r ime le lui opere : Essai sur Ies do-mnérs i m mediales de la conscience si • Uulii'iï el mc in ni re in oare se găseş te de .•lltfnl schi ţată toată filozofia lui ulte-• o a r ă îi a t răsese respectul lumei uni-B r e i t e re şi a cercur i lo r şti inţifice si fi-ilisofiro competinte. • Volumul le Rire, venind după o în-« e a g ă serie de monograf ie a s u p r a râsu-iBii. dădu o explicaţie nouă . d a r incom-eŞJeetă. a cauzelor r â s u l u i , i i Pinea că r â d e m a t u n c i când ceva o Яепе.чс sau ceva viu se compor tă în iliip mecanic sau mort . — a r id ica t mu l -

i e discuţii şi numele lui Henr i Bergson Lficepu să fie cunoscut si de m a r e l e pu­blie. • a p a r i ţ i a insă a căr ţ i i VEvolution Crta-Jure r< fost începutul rnarei glori i a lui 4»ergson. I I.a Sorbona. Fr . R a u h şi A. L a l a u d e •p conferinţele de l icenţă a d n c e a u în • r t e dezbateri le punc tu l de vedere al iui

j fc rgson . Revistele şi z iarele e r a u pl ine le articole, de polemici, de v e r s u r i ch i a r • r e d iscutau sau foloseau deosebirea • in t re intel igenţă şi ins t inc t şi d u r a t a Sufletească e t c . ; lo m a e s t r u l u i . I a r

S n f i t e a t r u l din College de F r a n c e uncie p i ţinea cursu l , era cu totul n e î n c ă n ă t o r

• i n t r u mul ţ imea de s tuden ţ i , de ziar iş t i ш profesori, de in te lectual i si de.... liâ­mes tiu monde e r r e veneau să as is te .

Cursul lui Bergson era cursu l Ia modă li Paris . u l t imul Ioc undo se ma i fi­lozofează, ca să fi pu tu t să'l ascu l ţ i şl |ă ai un loc ma i b u n . t r e b u i a să vii cu

I Іе -о oră ma i de v reme .şi cu pri le j il a festa puteai să ascul ţ i si cu r su l lui Leroy Ina 11 i ÍM i care vorbea in ace laş amfi tea­tru în."infn,a lui Bergson, j Hi-aduc a m i n t e că s i m p a t i c u l clar ast-prt icul Leroy-Beaul ieu vorbea despre "i.puhilje şi pe m ă s u r ă ce p leda p e n t r u levői?, în r a m se află F r a n ţ a dn a f] m a i •mula tă , pe aceeaş m ă s u r ă se p o p u l a şi pla în care el vorbea. D a r pe r sp icac i t a ­tea bă t r ânu lu i m a e s t r u îl lăsa să v a d ă ЙІ acest subit in te res pen t ru finele cu r su -ui său nu t rebuie luat ca o r ă s p l a t ă ferdivă a mer i te lor sale .

In aş teptarea ( u r s u l u i lui Bergson, irai de multe ori izbit de câte o infâţ i-ţ r t e distinsă de s avan t cu favori ţ i . Po pâini înşirai , ca pe niş te m ă t ă n i i în

m i n t e n u m e l e posibile de s a v a n ţ i şi pro­fesori ca r i ;ir p u t e a să posede a p a r e n ţ a de m a i sus . — vedea i c u m dis t insa figu­ră de s a v a n t se r id i că în p ic ioare şl ce­dează locul une i dioamne de cea m a i au­ten t ică e l e g a n ţ ă . Vai ! Ceea ce se spu ea, e r a a d e v ă r a t : d o a m n e l e din l u m e a m a r e îşi t r i m e t e a u câ te u n valet ma4 chipeş , câte un m a i t re d 'botel să l e ' r e ţ l e din v r e m e locul l a c u r s u l lu i Bergson .

Am ascultat o d a t ă conve r sa ţ i a a doua d o a m n e de aces t ea ca r e p r i m e a u ziceau ele, — în casa lor toa te n u m e l e m a r i ale l i t e r a tu r i i şi ale poli t icei . Louis BarthOU şedea în ziua aceen la cu r s n u m a i cu două bănc i î n a i n t e a lor, şi a p u t u t auz i — în p a u z a d i n t r e cu r su l lui Leroy Bea-ulieu şi al Iui Bergson — cum cucoanele au a j u n s si la d â n s u l şi una din eie a început :

— Barthov ? Mais, ma chère, je le con­nais. Mais c'est vn médiocre, je roous a-ssure ?

Major i t a t ea a u d i t o r i l o r î n să e r a u stu­denţi si in te lec tua l i . Acolo a m văzu t pe P i e r r e L a s s e r r e , Gas ton Bageot , l ean Cocteau, C h a r l e s P e g u y . Denis Arniel , Pau l For t . Daniel Bathe lo t etc., i a r din­t r e r o m â n i pe Mi rcea D j u v a r a , M a r i n ş t e f ănescu , Al. B ă b e a n u , Ion P i l l â t Mir­cea Libros , D. Toaniţescu şi al ţ i i .

C â n d a p ă r e a Bergson — s c u n d ele­g a n t , m u s t a ţ a t u n s ă m ă r u n t , gu l e r t a r e , c r a v a t ă n e a g r ă — sa l a a m u ţ e a . Bergson se aşeza pe s c a u n , a r u n c a o p r iv i re asu­pra săl i i ca şi c u m a r fi v r u t să ' ş i recu­noască p r i e t en i i şi să re ia con tac tu l su­fletesc cu ei şi apoi începea să vorbească . Vorbea r a r de tot. a r t i c u l â n d cu m a r e c l a r i t a t e şi c ă u t â n d p a r c ă t o t d e a u n a în ochii noş t r i p u t i n ţ a ele a m e r g e m a i de­pa r t e .

Aveai i m p r e s i a u n u i sa l t în necunos ­cu t a u n u i m i n e r ca re a j u n g e sub ochii tăi fundur i l e î n t u n e c a t e ale p ă m â n t u l u i ca să scoa tă un a u r din ce în ce m a i ar­monios şi m a i a b u n d e n t . T o a t ă s a l a era o s i n g u r ă pr iv i re , o s i n g u r ă r ă s u f l a r e , o s i n g u r ă a t en ţ i e si un s i n g u r g â n d . I'.ergson începea p r in a r e z u m a In câ­teva cuv in te u l t ime le confer in ţe spre a ne a r ă t a p â n ă u n d o a junsese cu a n a l i s a filozofică a ideilor pe ca re le cr i t ica . A-poi începea ope ra cons t ruc t ivă . Vorbim răsp ica t , îsi î n tovă ră şa ' e x p u n e r e a CU metafore supe rbe — oaze fe rmeca te în­t r ' un deşert, dogor i to r — şi î n a i n t a cu p iec i z iune de c r o n o m e t r u p r i n t r ' o l u m e de concepte pe ca re o creea în fa ţa n o a s ­t r ă .

Neu i t a t în deosebi a fost a n u l când a vorbit desp re Natura ideilor genvalc. Am t r i m e s în a n u l ace la u n u i z i a r din Bucureş t i în f iecare s ă p t ă m â n ă o da r e de s e a m ă a c u r s u l u i lui Bergson şi ş t iu cil câ tă av id i t a t e pr ie ten i i ca re s t u d i a u filosof ia la Bucu re ş t i u r m ă r e a u g â n d u ­rile m a r e l u i filozof.

R e m a r c a b i l ă a fost u l t i m a lecţie a u-nui cu r s c â n d Bergson e p u i s â n d ane liza

m a t e r i e i t r a t a t e a voit s ă a r u n c e o pro-ecţie de l u m i n ă sp re v i i tor î n t r e b â n d u - o c care a r fi scopul vieţi i omeneş t i . Şi a a-r ă t a t c u m c h i a r cel m a i m a t e r i a l i s t cău­t ă t o r de avere , c u m i n d u s t r i a ş u l s t ă p â n pe o ce ta te de uzini , pe l â n g ă m u l ţ u m i ­r ea de a avea u n veni t d in ce în ce m a i m a r e , a r e în fond o m a r e m u l ţ u m i r e aceia de a fi c rea t ceva.

Scopul vieţii omeneş t i este de a creea, de a c reea în confort , în b ine , în f rumos , în conso la re în a d e v ă r . Şi de oarece sen­t i m e n t u l ce'l a i c r e â n d — şi d u p ă ce ai c rea t — e o m u l ţ u m i r e a r m o n i c ă şi a-d â n c ă , poate că scopul vieţei o m e n e ş t i este, spuneai Bergson , c r e a ţ i a es te t ică .

Mi -aduc a m i n t e de ziua aceea de p r i ­m ă v a r ă c â n d ne s p u n e a l u c r u r i l e aces­tea. S a l a e r a p l i n ă de in te lec tua l i şi a r ­t iş t i ca re ' ş i p u r t a u în p iep t gen iu l si b les t emul de a crede în idee şl în fru­mos . Ovaţi i le ce i s 'au f ăcu t lu i Bergson nu e r a u n u m a i u n o m a g i u a d u s inteli­genţe i lui c r e a t o a r e şi e r a u m u l ţ u m i r i l e t u t u r o r ace lo ra ca re îşi s i m ţ e a u v i a ţ a jus t i f ica tă şi suf le tu l s a lva t p r i n cuv in tele m a r e l u i cuge t ă to r .

Oda tă , î n t r ' u n s fâ r ş i t de t o a m n a , î n t r ' u n u l d in u l t im i i a n i c â n d s'a n ia i ţ i nu t cu r su l , a s i s t a s e m î m p r e u n ă cu Ion L u g o ş i a n u la lecţ ia de desch ide re . Admi­r a t o r i i f ana t i c i a i lu i Bergson Tau a ş ­tep ta t la eş i re . Mare mi -a fost emoţ iu -n e a c â n d 1'ekn văzu t că se î n d r e a p t ă sp re mine .

— Domnule , îmi zise. î n t i n z â n d u - m i m â n a , eşti de p a t r u a n i u n u l d in ascul ­t ă to r i i me i cei m a i c red inc ioş i şi cei m a i a t en ţ i . C u m te n u m e ş t i şi ce s tu­diezi ?

Şi a po rn i t încet cu noi pe r u e des F-coles, vorb ind cu m i n e filozofie, muz i că , l i t e r a t u r ă . N u ' m i venea s ă cred că m a ­rele Bergson poa te s ă r ă s p l ă t e a s c ă cu a t â t a a ten ţ i e , e n t u z i a s m u l şi a d m f r a ţ i a m ă duc s ă d i scu t filozofie cu el.

Ajunş i în fa ţa F a c u l t ă ţ i i de m e d i c i n ă . Henr i Bergson s'a' d e s p ă r ţ i t de noi , învi-t â n d u - m ă să m ă duc la el a c a s ă , la Au-teiul , ca să d i s c u t ă m filozofie. I n v i t a ţ i a a s t a a m lua t -o ca o s u p r e m ă , amab i l i ­ta te căci n ' a ş fi î n d r ă z n i t nici o d a t ă să m ă duc să d i scu t filazofie cu el.

S t a r e a bo lnăv i c ioa să a lu i Bergson l'a făcut să-şi î n t r e r u p ă c u r â n d c u r s u r i l e delà College de F r a n c e şi să se consac re une i m a r i l u c r ă r i la ca re m e d i t a de m a i mul ţ i a n i . î n a i n t e de a p ă r ă s i definit iv c a t e d r a lui , Be rgson se l ă sa se sup l in i t u n a n de c ă t r e ce lebrul sociolog René W o r m s . Audi ţ ia a c e s t u i a i m p r e s i o n a , să­lile r ă m â n e a u î n s ă pe sfer t goale căci l ipsea a t r a c ţ i a m a g i c ă a m a e s t r u l u i .

Am în fa ţa m e a caetele cu î n s e m n ă r i delà c u r s u r i l e lu i Bergson. Văd m i n u ­ţ ioasele ana l j se ce le face a s u p r a filoso-fiei lui P lo t in , Zenon , Berke ly , Spinoza , Descar tes , B i r a n , Comte şi app i rec i tesc

106. - U N I V E R S U L L I T E R A R

I N R A S P A R

I A R T O A M N A Dar r avag i i l e t o a m n e i p r i n t r e m u r i t o r i

i i i - s n u m a i aces tea : t o d m n a n u este n u ­m a i i svoru l neseca t de i n s p i r a ţ i e , cu r t eza ­n a nepo to l i t ă p r i n , elogii , a sc r ib i lo r a n o ­n i m i sau oficiali, n u e n u m a i cocheta ca r e n u ştie c u m să se m a i facă ad­m i r a t ă şi l ă u d a t ă , n u a d u c e în cor teg iu l ei f uneb ru a c e a s t ă u n i c ă neno roc i r e l i­t e r a r ă . U r m â n d i m e d i a t d u p ă v a r a cea c ă l d u r o a s ă şi î n d e m n ă t o a r e la o d i h n ă - -t o a m n a r e p r e z i n t ă epoca r e începer i i ac t i ­v i tă ţ i i pe toa te t e r e n u r i l e inc lus iv , cel l i t e ra r . F e n o m e n u l vă e î n d e a j u n s de c u n o s c u t d in p r e sa co t id i ană şi d in afi-şag iu l pub l ic : peste tot n i se a n u n ţ ă zi lnic a p a r i ţ i u n i şi r e a p a r i ţ i u n i de pe­r iodice, l i t e ra re , c u l t u r a l e , pol i t ice etc. F e n o m e n u l e a t â t de g e n e r a l şi de în­gr i j i to r , încâ t , p e n t r u s i m p l u l spec ta to r , f enomenul a p a r e ca o a d e v ă r a t ă ca la­

m i t a t e .

Nu a m i n t e r e s s ă fac n i m ă n u i recla­m ă , d a r p r iv i ţ i cele câ t eva foi eşi te, în u l t ime le 2 s ă p t ă m â n i , de s u b teasc , şi vă veţi convinge n u n u m a i că a n o t i m p u l plcios al t o a m n e i d ă de l u c r u cu legă to ­r i lo r t ipograf i ofer indu- le pag in i l e na ive ale c iuperc i lo r - rev i s te , d a r că m a j o r i t a ­tea aces to r foi, to t a t â t de a n o n i m e c h i a r c â n d p o a r t ă o s e m n ă t u r ă desci ­frabi lă , a d ă p o s t e s c în coloanele lor „ver­s u r i şi proză , schi ţe , nuve le , î n s e m n ă r i ' ' l ipsi te şi de r ă s p u n d e r e , şi de g a r a n ţ i e şi de p u ţ i n u l c a r e le-ar p u t e a face du­rabi le . E — des igu r — u n a d in cons ta ­t ă r i l e I n t r ' a d e v ă r d u r e r o a s e ca re — ge­n e r a l i z a t ă — ne duce l a la î n c h e e r e a că, t o a m n ă cu t o a m n ă , s c r i su l r o m â n e s c se

pasag i i l e i n s p i r a t e în ca re r e d ă cu d e m n i t a t e l ibertatea! o m u l u i des jugâr idu- l d in d e t e r m i n i s m , — în c a r e vorbeş te , — şi în a r t ă se ap rop i e de Bacon , R e n a n şi Nie tzsche — de evo lu ţ i a ca r e c reează o v i a ţ ă d i n ce în ce m a i c o n ş t i e n t ă şi p e r s o n a l i t ă ţ i o m e n e ş t i de gen iu , — în ca re a r a t ă că scopu l vie ţ i i n o a s t r e e c rea ţ i a , d o v a d ă s e n t i m e n t u l de b u c u r i e ce î n t o v ă r ă ş e ş t e c r ea ţ i a , — în ca r e a-r a t ă că filosof ia in tu i ţ i e i , luareat în pose­s i u n e d i r e c t ă a obiec tu lu i , n u e o filozo­fie m i s t i c ă ci e p u n t e a , l e g ă t u r a pe ca r e Bergson o a r u n c ă î n t r e me ta f i z i că şi şti­i n ţ ă . — în ca r e a n a l i z e a z ă t i m p u l lega t de p u r u l o m a g i u de s i m p l a repet i ţ ie , de m e c a n i c ă şi d u r a t a : t i m p u l va r i ab i l a l vieţ i lor c a r e t i n d e sp re o e t e r n i t a t e de v i a ţ ă .

D u p ă l'Energie spirituelle şi Durée et Simultanéité ( aces ta d in u r m ă cons t i -

LETIŢIA NICHIFOR: Case

p r e z i n t ă m e r e u m a i a n e m i c şi m a i l ipsi t de v igoa rea c a r a c t e r i s t i c ă opere lor de va loa re .

De-aici o a d o u a c a r a c t e r i s t i c ă — de-a s t ă d a t ă m a i a l t r u i s t ă — a t o a m n e i , a-ceas tă d o a m n ă s u p e r b ă , c a r e n u se m u l -ţ ă m e ş t e să se facă l ă u d a t ă şi c ă u t a t ă , d a r d ă ocaz iun i de p r i m e n i r e l i t e r a t u r i i , desch izându- i , p r i n p l o a i a p l i c t i s i toa re şi dezech i l i b ran t ă , por i nou i , tot a t â t e a p r i l e ju r i de e v a d a r e .

De-aic i s e m n i f i c a ţ i u n e a t o a m n e i : ca p r i e t enă , a poeţ i lor , m a i a les a ace lo ra c a r i d ibuesc pe c ă r ă r i l e i n t o r t o c h i a t e a le a r t e i ; de p r i e t e n ă a t ipogra f i lo r ca r i —

t u i n d cea m a i .p ro fundă c r i t i că a teori i­lor lu i E i n s t e i n ) , Be rgson l u c r e a z ă la o m a r e o p e r ă ca r e s ă s in te t izeze t o a t ă fi­lozofia lu i .

M u l t ă v r e m e p r e s u p u n e r i l e dedeau ti­t l u r i aces te i l u c r ă r i . O l u c r a r e а з и р г а Voinţei? O Etică?

Astăz i se şt ie că B e r g s o n l u c r e a z ă l a u n m a r e s t u d i u a s u p r a Mora le i . V a fi t r a n s m u t a r e a î n d o m e n i u l s p i r i t u a l i t ă ţ i i a a c ţ i u n e i o m u l u i p r i n t r e o a m e n i şi în n a t u r ă , — a concepte lor g e n e r a l e ale lui Bergson .

N e g a t de u n i i c u m a fost Ju l i en B e n u a , p u s de a l ţ i i în r â n d cu Soc ra t e şi cu Kan t , — Bergson este f ă r ă î ndo ia l ă cel m a i p ro fund c u g e t ă t o r d in zilele n o a s t r e şi u n u l d in cei m a i m a r i filosofi c a r i a u exis ta t .

H O RIA F U R T U N A

d u p ă a c t i v i t a t e a m o n o t o n ă d in vară j m a i ales, d u p ă cea la l t ă , de zi şi noapte d in A u g u s t şi Sep t embr i e — îşi M g ă s i câ t eva mot ive se r ioase de existent pe pe r iodu l cr i t ic a l e rne i . Va i î n s ă că n u p o a r t ă ace leaş i sena m e n t e t o a m n a şi p e n t r u m a r e l e publ« ca r e — a n de a n — î n c e p â n d din Iun Octombr ie , se vede m e r e u a m e n i n ţ a t d n ă v a l a a n o n i m ă a t i ne r i l o r începători.

I a t ă dece m ă cred î n d r e p t ă ţ i t să m tes t t o a m n a ca re , s u b a c e a s t ă nouă I f ă ţ i şa re , este c o n d u c ă t o a r e acoperi tă I celui m a i odios complo t lá a d r e s a SUIM

t u l u l omenesc , comp lo tu l de asasinan p r i n l i t e r a t u r ă p r o a s t ă a ceiace a r e acea suflet m a i m ă r e ţ şi m a i s fân t .

Căci, să n u se u i te u n l u c r u : majori t a t e a opere lo r pub l i ca t e t o a m n a în toajj aces te revis te , s â n t p roduse l e imediaa ale c ă l d u r i l o r c a n i c u l a r e ale ver i i . In Щ fel de î m p r e j u r ă r i , ele p ă s t r e a z ă Ы.м i m p r i m a t e u r m e l e a n o t i m p u l u i care le-i p r o d u s .

P A U L I. PAPADOPOL

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 107

P i S ¥ • C

E X P O Z I Ţ I I L E [teneu- IntriiMia din săl i le , d incolo de

ndă, se ascunde expozi ţ ia p i c to ru lu i Enea. Zic, se a s c u n d e , p e n t r u c ă tă­

inuite şi bune ale a r t i s t u l u i , în-uite într'o să l i ţ ă de m â n a a doua;,

• fi meritat cinat ea u n u i loc m a i încă şi mai uşor accesibi l pub l i cu lu i .

expozi ţ ia p e r s o n a l ă de a n u l t recu t , fie d in al te le colective. De altfel d-1 Neyl ies pa r e a fi de m u l t f ixat def in i t iv în fo rma a c t u a l ă . Ca de obiceiu, în expozi ţ ia d sale, foar te m u l t e l u o r ă r i su fe ră de g r ă m ă -dea l ă pe u n s p a ţ i u r e s t r â n s .

Cunoscute le - i cirezi de bivoli — in re-

GR. MANEA : Pe i sa j

Domnul Eue e d in t r e t iner i i p ic tor i pe kre l'am distins şi in a l te daţi, cu p r i ­lejul diferitelor expoziţ i i colective. P r o ­misiunile făcute a tunc i , le g ă s e s c în b u n a parte împlinite în expozi ţ ia p e r s o n a l ă Ш Ateneu. [ Progresul d-sale lent d a r s igur , э re ­zultatul unui vizibil sp i r i t d e d i s c ip l i nă sare nu lasă nimic h a z a r d u l u i şi supu-lànd mijloacele de r ea l i za re u n o r i n t en ­tai plastice concepute cu d e p l i n ă sin-nlate^ reuşeşte în mod firesc s i - i facă ie artist comunicativ, f ă r ă p r e t e n ţ i i d 'a rusca prin inovaţ i i ac roba t i ce , emot i Mea. specială a u n o r a m a t o r i de ori-

e&urat cu l u m â n a r e a . D*nul Enea nu negl i jează de senu l şi u se lasă furat de sedueţiunii le u n u i co­l i eftin şi c ă u t a t p e n t r u efecte locale irejudiciabile un i t ă ţ i i t ab lou lu i . Iu special por t re te le t â n ă r u l u i a r t i s t

sunt demne de o deosebi tă a t e n ţ i e : so-H desenate cu vădi te p r e o c u p ă r i de con-itrucţie sub un colori t l ega t şi sobru , ele dovedesc o m u n c ă a t e n t ă şi s t ă r u i ­toare.

Motivele foarte v a r i a t e , fericit a lese .şi ie puse în pag ină , s u n t s u s ţ i n u t e de sănătos simţ al compozi ţ ie i .

Pe alocurea o insu f i c i en tă p u n e r e în Woare, cu deosebire în pe isagi i , p rovo-

bd adesea confuziumi de p l a n u r i , e o Kádere uşor r emediab i l ă p e n t r u t a l e n t u l l-lui Knea care se în fă ţ i şează a t â t de aborios şi observator. I. Neylies. Multe clin l u c r ă r i l e d-sale

sunt deja cunoscute pub l i cu lu i , fie d in

paus , la a d ă p a t , la m u n c ă , — a c ă r o r g r u p ă r i vădesc i ncon te s t ab i l e ca l i t ă ţ i de compozi ţ ie , n u s u n t l ips i te de o v a g ă poezie pe ca r e a r t i s t u l o face să p lu tea ­scă peste- s i luetele a n i m a l e l o r g reoa ie , cu m i ş c ă r i m o l a t e c e în l u m i n i c repuscu­la re .

N u m e r o a s e pe i sag i i şi i n t e r i o a r e d in ţ a r ă ori col ţur i le p i toreş t i ale F r a n ţ e i fac m a j o r i t a t e a mot ive lor s i m p a t i c e în c a r i însă me t i cu loz i t a t ea , g r ă n i ă d i r i l e pe p la­n u r i r e s t r â n s e , c u l o r i t u l d u l c e a g cu ex­cese de t o n a l i t ă ţ i violacee,, s u n t sens i ­bile s căde r i . Aş p u t e a s p u n e că 'n ge­n e r a l — f ă r ă să pot a f i r m a d a c ă a-ceas ta e s a u n u o c a l i t a t e — d-1 Neylies , nu c a u t ă să se î n t r e a c ă pe s ine .

Gr. Manea. P o a t e g r a b a d 'a rea l iza n e a p ă r a t o expoziţ ie în i a r n a a c e a s t a ex­plică p r ezen ţ a m u l t o r l u c r ă r i foar te s labe a l ă t u r i de t ab lou r i l e b u n e a le d-äui M a n e a .

De n o t a t în deosebi u n n u d cu m u i t e ca l i t ă ţ i de desen, c o n s i s t e n ţ ă şi compo­ziţie ca şi câ t eva capete s â r g u i n c i o s s tu ­d ia t e .

Ma i p u ţ i n fericit i n s p i r a t în a legerea pe isagi i lor , adeseor i b a n a l e , cu a b u n d e n ­ţ ă de m ă r u n ţ i ş u r i şi de o f a c t u r ă şovăel-n ică .

Tab lou r i l e mic i , p r i n n o t a lor de s p o n t a n e i t a t e î n v i o r e a z ă aces t a n s a m b l u ca re în g e n e r a l n u r euşeş t e să p rez in te pe a r t i s t a ş a c u m îl c u n o a ş t e m d in a l te m a n i f e s t ă r i — O p a l e t ă m a i î n d r ă z n e a ţ ă si t o t u ş m a i î ng r i j i t ă a r fi u n spr i j in decis iv ca l i t ă ţ i lo r ca r i n u l ipsesc d-lui

M a n e a . Ionescu-Doru. Mul t evo lua t în u l t imi i

a n i . Mai p u ţ i n s i s t e m a t i c î n f a c t u r ă ca în t r ecu t , p ă s t r â n d t o t u ş r ep robab i l u l mij loc a l d e l i m i t ă r i i g ra f i ce î n t r e p la ­n u r i oa r e z u l t a t f a ta l a l l ipsei de j u s t ă vadoraţ ie .

M o n o t o n i a de l u m i n ă n u poa te fi re­mediată p r i n d i v e r s i u n e a t o n u r i l o r .

Din a c e a s t ă p r i c i n ă t ab lou r i l e d-lui Ionescu-Doru a u ceva a s e m u i t o r cu iu cru l m a n u a l pe o t ap i se r i e .

E de r e m a r c a t t o tu ş o s t ă r u i n ţ ă m a i

GR MANEA : Făgărăşeancă

vizibilă ca 'n a l te daţi, în desen şi di­fe ren ţ ie rea m a t e r i e i . A l t m i n t e r i , în ge­n e r a l , a r m o n i a l in i i lo r şi r e p a r t i ţ i a în­g r i j i t ă a m a s e l o r de c u l o a r e obţ in u n plăcut, efect decora t iv .

Aceas t ă d i n u r m ă p r e o c u p a r e î n l ă t u r ă p r i n excesul ei, pos ib i l i tă ţ i le a r t i s t u l u i d 'a s u b l i n i a cu d e s t u l ă v igoa re c a r a c t e ­ru l sub iec tu lu i şi specificul local într 'u.n colţ de n a t u r ă .

C. VLAD

108. — U N I V E R S U L L I T E R A R

€«izeTarii C O N S T A T Ă R I

FRANÇOIS MAURI

F I G U R I L E ACT U A LIT AŢ11

M

D. I. MIHALACHE

D. G. TATARASCU

(Caricaturi de Ion Sava)

L a P a r i s , e x p l o a t a r e a iub i r i i te de­păr tează , i e ea ; d a r la ţ a r ă ne a r a t ă o î n f ă ţ i ş a r e nev inova tă ; ae ru l ei de să­n ă t a t e ne t u l b u r ă ; depăşeş t e or ice me ta ­fizică.

Oamen i i de là ţ a r ă î m p ă r t ă ş e s c ino­cen ţ a dobi toace lor .

P e m a r g i n e a f luviu lu i m e u . m a m e l e se fac complicele fiicelor î n d r ă g o s t i t e . Cas t i t a t e a n u este l u a t ă în r â s , du r e n e c u n o s c u t ă .

N i m e n i nu crede în v i r t u t e a p reo tu lu i celui m a i a u s t e r .

— „Când m ă g â n d e s c , d o a m n ă Du-casse , că s u n t bănui t . . .

— „Ei, d o m n u l e a b a t e , l a s ă l imbi le rele să vorbească. . . d-ta eş t i t ână r . . . eşti liber...

— ..Vai, d o a m n ă Ducasse , n u c u m v a veţi c rede şi dvs...

— „Ei asfa-i , d-ta t r e b u e s ă faci n u m a i ce îţi p lace . De v r e m e ce n u faci n i c iun r ă u n i m ă n u i .

— „Dar , d o a m n ă Ducasse , î n c ă o d a t ă , vă jur...

— . .Desigur, d o m n u l e a b a t e . \ s t a e bună. . . dacă nici la v â r s t a d-tale n 'a i avea d rep tu l !

Cu n e p u t i n ţ ă s ă ieşi de a ic i .

Pe cei ca r e n ' au pă ră s i t -o n ic ioda tă , n a t u r a îi modelează cu v r emea după ch ipu l ei. îi î n t ă r e ş t e , îi s u p u n e să as ­cul te fără şovă i re legile sa le oarbe , ei vegetează, în sensu l p ro fund al t e r m e ­n u l u i . Toa tă v i a ţ a lor este r â n d u i t ă după a s t r e , o d a t ă soare le a p u s , ei n u m a i u r ­m e a z ă o ex i s ten ţă factice ; zorii îi t r e ­zeşte ca pe dobi toace şi a s e m e n i lor ei vânează , răscolesc p ă m â n t u l , soare le îi spa lă , şi p loa ia . Se ident i f ică cu p ă m â n ­tul , se în to rc sp re i n i m a lui f ă r ă să c r â c n e a s c ă — şi nici nu le place s ă p i a r ă . Nu îl c h e a m ă pe m e d i c la căpă ­tâ iu l u n u i b ă t r â n decâ t de f o r m ă şi n u m a i a t u n c i c â n d sun t s igu r i , că a-ceastă în t â i e vizită, va fi u l t i m a şi că b o l n a v u l n u m a i a r e nevoe în l u m e a a s t a de l eacur i .

Un băeţe l v ine în t r ' o s ea r ă , să-1 c au t e pe doc tor p e n t r u b u n i c u l lui bo lnav . „Şti i b ine că n ' a m u r i t încă ?" îl în­t r e a b ă m e d i c u l ne înc r eză to r . B ă i a t u l p ro tes t ează . P l e a c ă a m â n d o i în t r ă s u r ă , în n o a p t e a de i a r n ă , pe d r u m u l s t r i c a t al c âmpie i . L a câ ţ iva m e t r i de casă , doc toru l îşi l eagă a r m ă s a r u l de u n co­pac şi î n a i n t e a z ă cu p a s de l u p . Su r ­p r i n d e u n sgomot de râse te , de cân tece , de sticle d e s t u p a t e , tot zgomotu l u n e i i m e n s e b u c u r i i , p e n t r u că b ă t r â n u l a m u r i t . D a r b ă i a t u l fuge de r u p e p ă m â n ­tu l , să ves tească sosirea doc to ru lu i şi să dea a l a r m a . î n t r ' o s i n g u r ă cl ipă, p lanşe te le în locuesc râse te le , cân tece le s u n t s c h i m b a t e în s t r i g ă t e şi bocete.

Ţ a r i n a n u 1ă o m u l u i r ă g a z să-şi în­g r i j ească bo lnav i i . Obiceiul este să se pe t reacă n o a p t e a în o d a i a b o l n a v u l u i , să

se t r a g ă perdele le feres t re lor şi alt tu lu i . să fie l ă s a t tao tă ziua fără lui şi fără aer .

U n om inte l igent , cu r ios să afle c r u r i ce ţ in de sp i r i t şi ca re n'a pi n ic ioda tă o r a ş u l mic de provinci înch ide a p r o a p e t o t d e a u n a într'o c ia l i t a te , se m ă r g i n e ş t e , se opreşte l sub iec t local . F ă r ă r e s u r s e exteri f ă r ă i n s t r u m e n t de luc ru , el trăeştj fondul lui p ropr iu şi se s le ieş fe ;o i no len ţă un ive r sa l ă îl c u p r i n d e . Nici m a i a r e nevoie de oniu . P e n t r u con fate, el opreş te is tor ia lume i şi a iii la o a n u m i t ă epocă şi nu mai vrei c u n o a s c ă n imic dincolo de ea.

Ce p r i m e j d i e pen t ru un om hiMii a b s e n ţ a m a r t o r i l o r . Omul cel mai I nu se poa te vedea b ine decât în o a l to ra .

La t a r ă . un om cul t ivat ştie că i ronizat p e n t r u tot CP a r e el sunet d a r n i m e n i nu-i s p u n e trăsăturii» adevărat , r id icu le şi n imen i nu i It n u n t ă .

„Lumea" s lu jeş te m a i ales peu acest lucru : ne obligă să ne păzim, d e p ă r t e a z ă de con tac tu l imediat cu înş ine , ne d i s t r a g e . La t a r ă , eu îmi dt p r o p r i a m e a p r a d ă .

Ţ ă r a n u l se Indoeşte de istoriile l u m e a cea la l tă şi de cei ce i le povestf I I crede că or ic ine îşi cau tă , авм lui. in te resu l ; o un o m şiret, care v rea să fie d u s .

C.eeace este î n s p ă i m â n t ă t o r în vi de t a r ă , es te că te dă, fără nicio apăr ploii, fu r tun i i , zăpezii , nopţ i i . Viata i s t ră delà P a r i s s capă fenomenelor mosfer ice : r i t m u l ei nu a t â r n ă de ] tereologie . La ţ a r ă , p r a d ă t impului II o r ă ş e a n u l descoperă că el este un m a l n e a d a p t a t . C u m să trăească? c u m g â n d i r e a m a i poa t e continua globul ă s t a i n u n d a t , îngheţa t . g b ros .'

« T i m p u l . pe t r ecu t în provinc ie este iii

pul de v ia ţă a s c u n s ă , f ă r ă de care I poa te ex is ta u n des t in m a r e ; e o relrj gere î n a i n t e de a c ţ i u n e . P e un tant, prov inc ia l n i m i c n u îl poa te opri sh a d â n c e a s c ă în s i n e a lu i . Aminteşte* p l imbă r i l e ace lea s i n g u r a t i c e în grădiir publ ică d in B o r d e a u x , acea furie % a n a l i z ă , pe ca re o c r edea i steri lă, act note , în c a r e ficsai toa te descoperiri i n su lu i t ă u .

o seu mei ri** cu^it i le D-ra V., e o ar t is tă de t a l e n t ; d a r în -

ttslratá cu un fizic rât se poate de ne-llicit. Jurând la Heims o p iesă de Ded IVSPI, partenerul ei îi ad resa u r m ă t o a -*a replică : Hoamnă, te schimbi la fată. . ." tLas-o sfi se schimbe, s t r i g ă c ineva |li sala. nu va pierde n imic" .

j'O seară, la premiera une i oomedii hírt* slabe, se auzi de odalâ iun f lue ra t îutwiiic şi Liinjţ.

Jhitorul (II. de Born ier) ca re t r e m u r a li culise, exclamă cu p a r a p o n :

Ştiu eu (lela cine vine a s t a ! Colo-Iriul! ţ-te colonel? îl întrebă un confra te .

J - Un colonel de cavalerie , d u ş m a n u l teu cel mai înverşunat ! |Cu prilejul celei de a d o u a r ep rezen -

pititï. filieră! ii iile se init.el.ira. De d a t a tl:i nu mai fluera o s i ngu ra p e r s o a n ă , bera toată sala. |-Nu ţi-am spus eu, se vaită a u t o r u l , tMo<ul ile colonel !... Nu mă s lăbeş te I loc ! - Adevărat, mare d u ş m ă n i e t r ebue

l'imrte colonelul ! ii r ă s p u n s e eon-[ttele. Astuseară n'a luai venit s i ngu r , vriiii cu toi regimentul !

L _ , : < •'Le Rouvray, secretarul d-uei de So­igne într'o zi, umbla sub pe le r ină , cu o p ia-• cât toate zilele. Când fu în t r eba t ce p cu piatra, răspunse că e o m o s t r ă htru rasa pe care ar vrea s'o vâmdă.

I n Hi .'n marchiz, bogat put red , c ă r u i a îi pase în cap ideea că ştie să picteze, hemà într'o zi la el acasă pe celebrul fctor l'omssin, spre a-l cere pá ierna a ttpra ultimului tablou pe eare-1 smi ln-• k : j— Domnule marchiz, spuse P o u s s i n , i lipseşte un singur lucru ca să pu-1(1 li considerat un pictor m a r e : s ă r ă -

Bkw d'Albert, solia m a r e ş a l u l u i , e r a ptne* care avea toate ca l i tă ţ i le . Sin-liriil .-l (Mt-rl. era ca Iul dispreţuia O Dpa, două. i c i . şapie... de ş a m p a n i e , ptr'o zi girivindu-se în og l indă , excla-I mirată :

Din ce pricină 'oi fi a v â n d eu n a s u l •ou... I-Din pricina şampaniei delà b u f e t ! •шше cea mai bună p r ie tenă a ei.

b c i z a r CUM A F O S T F O N D A T S P I T A L U L

R O T H S C H I L D LA P A R I S

N u m a i f i l an t ropie i i se da to re ş t e ,,Fun-daţiunea Rothschild"; sp i ta l , ospiciu , or­fel inat , s a n a t o r i u , (70, r u e de P i e p u s ) : şi aces t s t a b i l i m e n t de u t i l i t a t e pub l i că , a. fost r e c u n o s c u t ca a t a r e p r in dec re tu l cu da t a de 8 Apri l ie 1886.

C o n s u l t a ţ i a , spec ia lă , p e n t r u bolnavi i a t i n ş i s a u su spec t a ţ i de m a l a d i i l e t ube r ­culozei p u l m o n a r e , a! deveni t p ivotu l l up ­tei c o n t r a tubercu loze i la sp i t a lu l Roth­schi ld .

Şi cu începere d in a n u l 1927, a c e a s t ă c o n s u l t a ţ i u n e de m a r e spec ia l i t a t e , sepa­r ă femeile de t inere le fete, ca r i pot să fie accep t a t e la „L'Espérance", s p i t a l u l şi l 'undaţ iunea ' Adelaidri dc Rothschild, sa­n a t o r i u c o n s t r u i t la Hautev i l l e , a p r o a p e de Belley (Ain).

CAT T R E B U E SA DOARMĂ OMUL

P â n ă la v â r s t a de şase lun i , copilul d o a r m e a p r o a p e t o a t ă z iua şi t o a t ă n o a p t e a , d a c ă el e s ă n ă t o s . Delà u n a n şi j u m ă t a t e p â n ă Ia doi a n i , îi t r e -buesc 16 ore de s o m n , î m p ă ţ i t e în d o u ă e tape : l i p r e n o a p t e a şi d o u ă ore z iua , d u p ă m a s a de là a m i a z ă . Delà v â r s t a de doi a n i la 0 a n i , d u r a t a s o m n u l u i se re ­d u c e la 14 ore . Delà 6 a n i la l i an i , a r e nevoe de 12 la 10 ore de s o m n .

î n c e p â n d de là 14 a n i , a c e a s t ă d u r a t ă poa te s ă fie r e d u s ă ld 9 ore , n u m e r o ş i a d u l ţ i c b i a r a u a d e s e a nevoe de cel p u ţ i n n o u ă ore de s o m n ca să-ş i î n t r e ţ i n ă să­n ă t a t e a şi vo ia b u n ă .

In g e n e r a l u n a d u l t n o r m a l ( sănă tos ) t r ebue să d o a r m ă 8 ore, pe c â n d u n bă­t r â n se m u l ţ u m e ş t e cu câ t eva o re ; în med ie 5—6.

c a r i c a t u r a z i l e i

P R U D E N T A

DOCTORUL. — Cum m a i m e r g i cu să­n ă t a t e a , d r a g u l m e u ?

C L I E N T U L (sper ia t ) . — Spune -mi , D-le doctor , cât m ă va cos ta , d a c ă vă r ă s ­pund ?...

I P O T E Z A

* • — • 11 QUwu - Vei vedea în c u r â n d , d r a g ă p r i e t ene ,

că o d a t ă cu p rogrese le te legraf ie i f ă r ă fir, a i s ă pescueş t i cu t res t i e f ă ră s foa ră şi u n d i ţ ă .

ŞOFERII . . .

• л ч -\ \\

or tu l Ce noroc popii.. .

t o v a r ă ş e ! Dacă n u i n t e r v e n e a p r i e t e n u l de s u b roţ i , d ă d e a m noi (Judye)

110. - U N I V E R S U L L I T E R A R

p q q m i u i ta tc B U C E A ş i C A P É T Î N À

B. P . IIAŞDEul

...puţine ale şi vinoase doveade vom a-duce, socotind că şi ceale multe tot atâta dovedesc cât şi ceaste puţine...

Cantemir, Chron. I. 81

P r i e t e n u l m e u D e l a v r a n c e a a r e in ti rea ' i , pe semne , de a cuge ta în i m a g i n i . C u m scrie , se scie ; d a r ş i a t u n c i c â n d vorbesce, d a c ă voiţi a i desboboci descr i -indu ' ş i p r i n g r a i u ceia ce gândesce ca şi c â n d ş i -ar vedé g â n d u l t r u p şi suflet de ' n a i n t e a ochi lor ş i ' n a c e l a ş t i m p tot t r a g e pe h â r t i a l in i i pes te l ini i , to t pi­c u r ă p u n o t u r i peste p u n o t u r i , le î n s o a r ă şi le desb ină , le u b r e ş c e şi le l u m i n e a z ă , î n t r ' o s e a r ă v o r b i a m a m â n d o i pol i t ică , b a n u . . . . v o r b i a m i s to r i a , desvo l t ând teor ia lu i Vico d e s p r e vec in lcu l d u s şi î n to r s i a r ă ş i d u s ş i î n t o r s a l î m t â m p l ă r i lor . D e l a v r a n c e a z u g r ă v i a o r o a t ă . Şi a ş a de a i d o m e a e r a f ăcu tă , î n c â t eu nu m ' a m p u t u t î n d u r a d e a i-o l ă s a pe m a s ă , ci a m pus 'o t ip t i l în b u z u n a r . A-casă , o m a i pr iv i i pe g â n d u r i . N u era tocma i g r e u de a în ţe lege a s o c i a ţ i u m a de idei, oare l 'a î m p i n s de là pol i t ică, v reu să zic de l à i s t o r i a l a r o a t ă , căci şi b ă t r â n u l Miron Cost in zicea oarecftnd :

Nici voi, lumii înţelepţi, cu filosof ia De roată hălăduiţi, nici fteologhia Vau scutit de primejdii, sfinţi părinţi

ai lumii. ѴЛ v'au adus la moarte amară pre unii...

R o a t a se ' nvâ r t e sce ; se ' nvâ r t e sce şi poli t ica, e r a m ă zic i s tor ia ; d a r c ă r u ţ a a r s t a b ă l ă b ă n i n d u - s e pe loc f ă r ă spor , d a c ă n ' a r fi ce-va ca re n u se îvâr tesee , şi acel ceva este os ia . Aceas tă n o u ă a-soc ia ţ iune de idei, a m e a de a s t ă d a t ă , mi-a p i roni t p r i v i r e a a n u m e a s u p r a pă r ­ţii c en t r a l e a roţ i i , acolo pe u n d e i n t r ă osia cea m â n t u i t o a r e , p r i n ca re se ш-lesnesce m i ş c a r e a , d a r ca re n u se mişcă , căci d a c ă a r i n t r a şi ea în h o r ă , va i de b ia ta c ă r u ţ ă . Şi i a t ă îii ce chip, m u l ţ ă -m i t ă lui D e l a v r a n c e a , s'a n ă s c u t pe neaş ­t ep ta t e ce r ce t a r ea de fa ţă .

In v i a ţ a de toa te zilele, unele l u c r u r i s a u l u c r ă r i ne a d u c a m i n t e de al te le cu ca r i ele se p r e - a s e a m ă n ă s a u de car i se pre-daosebesc, şi î n t r e c a r i este o le­g ă t u r ă de efect şi c a u s ă s a u de scop şi mijloc, or i pe oa r i n i s'a î n t â m p l a t de a vedea în ace la ş loc s a u în ace laş t i m p ; şi a d e s e a n u m a i a m i n t i r e a u n o r a d in ele ne a m i n t e s c pe celelalte, c a r i la r â n ­dul lor ne m a i a m i n t e s c une -o r i al tele şi i a r ă ş i a l te le . O a s e m e n e a a soc i a ţ i une de idei es te ce-va m a i m u l t i n d i v i d u a l , i a r p r i n u r m a r e t r e că to r , astfel că ace­laş luc ru , u n n a s b u n ă o a r ă s a u o gr i ­m a s ă , v ihe a s t ă z i poa te să -mi a d u c ă a-m i n t e u n botez, l u i P e t r u m â i n e o cu­n u n i e , lu i Pave l p p i - m â i n i o î n m o r m â n ­t a r e . Din d a t ă î n s ă ce o a s o c i a ţ i u n e de idei, t r e c â n d peste sfera i n d i v i d u a l ă şi lă ţ indunse a s u p r a u n e i colect ivi tă ţ i , i s -bu tesc în a c e a s t ă t e n d i n ţ ă a sa de r ă s ­p â n d i r e , a t u n c i ea se c r i s t a l i s ează în g r a i u p r i n d a r e a ace lu i a ş n u m e la cele două l u c r u r i s a u l u c r ă r i însoţ i te în min ­te, a ş a că — de p i ldă — R o m â n u l zice neves tu ică la o n e v a s t ă s c u n d u ţ ă sau

d r ă g ă l a ş ă , şi tot n e v ă s t u i c ă se c h e a m ă ,,miustela v u l g a r i s " , moldovemesce „hel­gea" , u n m i c c a r n i v o r l u n g u i e ţ şi cu botul a s cu ţ i t pe c a r e şi I t a l i en i i de a-s e m e n e a „ la d o n o l a " a d e c ă „cucon i ţ ă " . Aci asocia ţ iumea de idei n u m a i es te in d i v i d u a l ă şi t r e c ă t o a r e , n u m a i e u n rod al o ree ru lu i n o s t r u á t i t a t , ci devine o p rop r i e t a t e a genera i ţ iuni lor în t r eg i car i , m o ş t e n i n d ' o g a t a î n c h i e g a t ă u n a de la a l t a , a j u n g la u r m a u r m e l o r a o în t re ­b u i n ţ a mecan icesce f ă r ă a se g â n d i m ă ­ca r că termenul se n ă s c u s e d in ace ia că.-un s t r ă m o ş al lor oa re -ca re , cine scie, cu câ te v e a c u r i î n a i n t e , v ă z â n d pe m i c u ţ u l dobitoc, s p r i n t e n şi frumuşeii, îl a s e m ă -nase cu o femeiuşcă . Acel s t r ă m o ş p u t e a să fi fost R o m a n de ' n a i n t e de Traden , de vireme ce ace ia ş a s o c i a ţ i u n e de idei se af lă la Rom/ani şi la I t a l i en i tot-o d a t ă ; i a r d a c ă s ' a r adeve r i c u m v a că o au şi cei-lalţ i neo la t in i , v ech i mea ei cea i t a l i că a r fi a p r o a p e s i g u r ă ; zic „aproa ­pe", căci o s i g u r a n ţ ă dep l i nă s ' a r do­b â n d i n u m a i a t u n c i , c â n d ni s 'ar dovedi că a l t e n e a m u r i , Slavi i , G e r m a n i i , Celţii, n 'o a u şi d â n ş i i .

C e n t r u l cel g ă u r i t a l une i ro ţ i de că­r u ţ ă , ace la în oare pe d i n a f a r ă se în­fig spi ţele , i a r în l ă u n t r u ' i se r a z i m ă un c a p ă t a l osiei, se c h i a m ă în l i m b a s a n s ­c r i t ă năbhi a d e c ă „bur i c" . Nem-ţesoe b u r i c u l se zice nabel, la Angilo-saxon i nabel iair c e n t r u l roţ i i nabel, an ­glo-saxon napa. De aci P ic t e t t r a g e în cheerea că a c e a s t ă a s o c i a ţ i u n e de idei se va fi c r i s t a l i za t de ja în aceea epocă i m m e m o r i a l ă , c â n d Geirrnanii şi Ind i i , de ' m p r e u n ă cu cela-lalte g in ţ i a ş a zise i n d o -g e rman i ce , a l c ă t u i a u încă o s i n g u r ă t u l p i n ă . C o n c l u s i u n e a e c a m p r ip i t ă . Es te d e s i g u r că n e m ţ i i a u p ă s t r a t a p r o a ­pe n e s c h i m b a t n u m e l e p r i m i t i v al „bu­r i c u l u i " ; d a r ce u r m e a z ă d in a c e a s t a ? p ă s t r â n d u i , ei p u t e a u m a i t â r z i u , pe o cale n e a t â r n a t ă , s ă i aoa ţe la c e n t r u l ro ­ţii, ca şi la or ice a l t c en t ru , de oară -ce b u r i c u l la om este po t r iv i t ca u n punc t cen t ra l , şi deci ambele idei foar te lesne se î m b u c ă .

Să t r e c e m la popoare le neo-1 a ţ i ne de la Apus . Aci ni-se î n fă ţ i ş ează o asocia­ţ i une de idei cu to tu l a l t a , şi a n u m e a-ceia a c e n t r u l u i ro ţ i i cu o b a n i ţ ă , cu u n c iubă r , ou o oală , î n s f â r ş i t cu u n vas . Aşa : l a t inesce modiolus, d i m i n u t i v de la modius „ b a n i ţ ă " , de u n d e apoi f rance-sul moyen şi i t a l i a n u l mozzo; span io le -sce : eubo „ c i u b ă r " ; to t a ş a la por tu-gezi; la cel to-bretoni : pout „oală". Ide ia f u n d a m e n t a l ă este ace iaş i , deşi se des­b i n ă e lemente le mater is l le şi î n t r u cât­va n u a n ţ e l e : mozzo, cubo, pout, s â n t de o po t r ivă o m ă s u r ă de c a p a c i t a t e , un fel de out iă în ca re p o a t e i n t r a u n l u c r u .

In scur t , pe î n t r e a g a î n t i n d e r e de pă­m â n t c u p r i n s ă d e R o m â n i la mi j loc , de Sâ rb i şi B u l g a r i d i n t r ' o p a r t e şi d i n t r u p a r t e de U n g u r i , d o m n e s c e p e n t r u cen­t r u roţii u n a şi ace iaş i a s o c i a ţ i u n e de idei, pe care , de o v o m c ă u t a cu l u m i ­n a r e a , t o t u ş pe a i u r e a n 'o g ă s i m .

S lav ică ea n u este, căci toţ i s lav i i au p iu l i ţ ă . Deci n u moi a m luiat'o delà Şerbi şi B u l g a r i , ci d â n ş i i a u p r i m i t ' o de la

R o m â n i , ba încă l ă s â n d u ' i асеізж „ină" , oare la ei n u se p o t r i v e a » că s lavonesce „glavina" sau „Щ este u n adjec t iv î n s e m n â n d „a Щ s a u „a căpşorulluii", i a r n u sube „ c a p " s a u căpşor" . Vorba serbo» este d a r ă u n î n v e d e r a t împru i e noi, şi a c e a s t a n u n u m a i ca ásom de idei, ci to t -osdată şi ca foraf

P r i n u r m a r e , r e m â n în iuptä . f l şi R o m â n u l . Care de là o a r a î B roţii n u în fă ţ i şează p r i n ch ipu l» ' o a s e m ă n a r e ou o căpeţină, îndH c rează că doe popoare , f ie-canl^ sebi, a r fi p u t u t a j u n g e delà JjG a c e a s t ă a s o c i a ţ i u n e de idei atâilu d a t ă ; ş 'apoi t o c m a i doe ророак c ina te . î m p r u m u t , t r ebue să fiel» d a ; î n s ă cine a n u m e este imprim ru l şi cine e cel î m p r u m u t a t 1 p

U n g u r i i zic şi ei centrului A „cap" , d a r f ă r ă a avé la d î n s i i p soc i a ţ i une de idei, c a r e să ne d f l en igmei , căci desoh ize tu ra aceatfc t r u n u se chiaimă unguresce „ a l p r i n vrenun a l t termen cu ш р „ g u r ă " s a u d e o p a r t e оаге-оаЯ pulu l . C u v â n t u l , n e a p e r a t , t rehf l vechiu în l i m b a m a g h i a r ă , d e a e foar te r ă s p â n d i t şi n 'are » d a r u n g u r e s c él n u este decátB d o a r ă p r in m a t e r i a . a

Aşa d a r ă ca rac t e r i s t i c a i d e i A g ică a n u m i r i i c e n t r u l u i roţii le­la B u l g a r i , l a U n g u r i şi la R o p află o deslegaire. C â n d se în tăp doe p o p o a r e loouasc m a i mult Щ p r e u n ă , ele îşi a l toesc unul a f l n u m a i o s a m ă de ouvinte , d a r f l idei, t r a d u c ê n d u i l e d in graiu lup d u p ă c u m se t r a d u c b.asmuri, • cân tece . î n t r ' o a s e m e n e a împrp treiaba cea g r e a şi g i n g a ş ă este op sebi l ă m u r i t pe cal ce dă de oelB mesce . Serbi i , Bulgairii , Unguip s ' au r e v e r s â t a p ă t u l b u r e în v p mi j loc pe s u b poalele Bakaînmhp Carpa ţ i l o r , tot peste p rund Щ a u n e m e r i t p r e t u t i n d e n i şi tat S R o m â n i a u t r e b u i t s ă se Щ L u â n d delà noi căpeţină, unii d p pre făcu t 'o în agg, cei-lalţi în pbm glavciină...-

I Mar i sunt m i n u n i l e prietenul o

dala V r a n c e a ! F e c a l u l seu d e l g r a v i m e r e u cuge tă r i l e , un pefl t r u ca r e bine ' i fac d. X şi Y d e l i f ă r ă m i l ă ş i c h i a r f ă ră altele p î m p i n g e î n t r ' o s e a r ă de a d t p r o a t ă ; şi i a t ă că acea n ă b ă d ă i o p o tulesce de o d a t ă daparte-depp m a i p â n ă la BudanPes ta , ceriB acolo ou viteji i honvezi , cari s p d i n ţ a ţ i că la D u n ă r e , MagbJaip să fie m a i vechi decâ t Româip va s u p a r ă oum-va d. l lunfa lv jp bine că — nici u n a , nici doe, Щ l ega t cobză pe neastîmperatua • „Su t t ăn i că i " , şi astfal voiu scap U n g u r i , i a r De la Vrancea v a l el de dd. X şi Y. s

15 Ianuarie 1888 (Revistil

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 111

curii recitite itt ежігсі$е

C A S S A N O V A Octav Aubry

Despre Cassanova, acest aventurier celebru, s'au scris multe cărţi. Iar nu de mult s'a turnat şi un film, care a avut, fireşte, succes.

In paginile ce urmează, autorul, Octav Aubry, ne înfăţişează, poate, cel mai caracteristic episod din viaţa lui Cassanova.

Grenoble, în d u p ă a m i a z a zilei de ugust 17(50, soseşte cu poş t a l i onu l u n ~eţ turburător. Hote lu l la t r e i Del-cu trista lui fa ţadă cenuş ie , îi d is -

din prima ochire. Nici n u m a i să vadă camera pe care-o r e ţ i nuse ,

iculenzâ, face un sgomot d r ă c e s c . In urma lui lacheul, îna l t şi şmeche r , r â d e cu înţelesuri. In to rcându-se pe îna l te le

! sale locuri roşii, c ă l ă t o r u l s a l u t ă cu bre de prinţ pe hang i ţ ă , se u r c ă la loc In poştalion şi pleacă. I înalt, viguros, umer i la ţ i , t a l i a sub ţ i -lie, tenul brun, nasu l acvi l in , g u r a pu ternii,! şi foarte roşie, o e x t r e m ă vioi-Bune in mişcări, un fa rmec a l s u r â s u l u i №i in ochii de pasăre p u ţ i n b u l b u c a ţ i u n lu-ştiu-ce capricios şi vo lup tos , voia jo­rul e îmbrăcat e x t r a v a g a n t : h a i n ă de catifea gris brodată cu a u r , s u b m a n ­taua flotantă de m ă t a s e n e a g r ă , t r i c o r n ascuţit ca în Spania pe ca re se desfac, cu toate că moda a t recu t , boga te pene albe, risipă de bijuteri i , l a n ţ u r i şi cea­sornice cu brelocuri, inele la toa t e dege­tele. Vorbeşte cu pu te rn ic accen t i t a l i an , seu inflecţiuni d e s m i e r d ă t o a r e i a r în •ele momente cu o a s p r i m e a p r o a p e răguşită. Hâde adesea, a r ă t â n d u - ş i d in-Éi sănătoşi, şi câ teoda tă a ş a de t a r e în nit aplecat pe spate i se s c u t u r ă p e r u c a pudrată pe care şi-o a ş e a z ă a t u n c i cu una înstelată de pietre p re ţ ioase . Aşa l i a treizeci şi cinci de a n i , Jacques Ca­mnota. Veneţian p r in g r a ţ i a lui D u m -pteu şi Cavaler tle Seingalt d in p r o p r i a >a graţie"...

Prieten al d-lui de Volta i re , m a g i c i a n şi astrolog, excroc şi t r i ş e u r , p r i n ţ s a u [cavaler după cum î m p r e j u r ă r i l e o cer, doctor „în utroque j u r e " delà Unive r s i ­tatea din Padua acesta u n t i t lu ve r i t a ­bil de care însă nu se p r e a serveş te , do-flat cu o cultură ap rec iab i l ă pe v r e m e a aceea şi foarte va r ia tă , e x t r e m de în t r e ­prinzător cu femeile şi de o s i n c e r i t a t e •tentativa si plăcută fa ţă de bă rba ( i , întrebuinţează toată pu t e r ea s a de fer-iniecător pentru a-şi crea în j u r u - i o re -|ea de prietenii care să-i p r o c u r e d in [belşug şi cu orice preţ : b a n i , femei şi Matisfacţii pentru o v a n i t a t e ée n u cu­noaşte margini. [ Pentru cele opt zile cât t r e b u e s ă s tea la Grenoble şi-a stabil i t u n p r o g r a m şi pştigat o prietenie : b a r o n u l de Valen-glar.l. închiriază o vilă e l e g a n t ă în preajma oraşului, păz i tă de u n g a r d i a n bătrân, priceput în a r t a c u l i n a r ă şi t a -jtai a două fete î n c â n t ă t o a r e . [ Valenglard îl previne : „Fetele n u sun t [novice iar bătrânul e un pezeveghiu g a t a Iii le exploateze incondu i t a" . i - „Cu atât mai bine b a r o a n e , ne vom amuza straşnic. La ce-ar servi ban i i , Iacă nu să ne procure p lăcer i ?"

H O R O S C O P U L

Din p r i m a s e a r ă p e t r e c u t ă la Greno­ble, p ă t r u n d e în soc ie ta tea b u n ă a o ra ­şu lu i . Ocazia i-o p r o c u r ă u n concer t .

„Pe c â n d o exce len tă o r c h e s t r ă c â n t ă a r i i d i n R o m e a u şi de Glück, Veneţ ia -n u l îşi p l i m b ă p r iv i r i l e în sa l ă . P r i n t r e a t â t e a f igur i i nd i f e ren te s a u med ioc re , u n a s i n g u r ă a ţ â ţ ă g u s t u l s ă u de cunos ­că to r . O fa t ă t â n ă r ă , î n t r ' o roch ie s i m p l ă g r i s , î n s ă de o f r u m u s e ţ e d i n cele m a i s u r p r i n z ă t o a r e , e cu d o u ă r â n d u r i de s c a u n e î n a i n t e a lui . E a se î n t o a r c e d i n î n t â m p l a r e şi ochii s ă i se î n c r u c i ş e a z ă cu a i c a v a l e r u l u i c a r e îi e x a m i n e a z ă a-bil fa rmece le" .

E d- ra A n a de R o m a n s Couppier , fa tă s ă r a c ă şi c ins t i t ă , o r f a n ă c r e s c u t ă de u n c h i i să i .

D u p ă concer t , c a v a l e r u l de Se inga l t e p r e z e n t a t de b a r o n famil ie i Couppie r , conduce d o a m n e l e a c a s ă , le zăpăceş t e co c o m p l i m e n t e şi ob ţ ine o inv i t a ţ i e şi p r o m i s i u n e a că vor p a r t i c i p a la o s e r b a r e g r a n d i o a s ă pe ca re o o r g a n i z a s e în vi la sa . C â n d se î n t o a r c e a c a s ă găseş t e în ca­m e r a de d o r m i t pe cele d o u ă fete a le g a r d i a n u l u i conso la t cu b a c ş i ş u r i g r a s e .

D a r i n i m a c a v a l e r u l u i a r ă m a s la d- ra R o m a n s .

P e n t r u a o cucer i şi ca s'o facă s ă ple­ce cu el la P a r i s îi face ho roscopu l p r i n care- i prez ice că va deven i în s c u r t t i m p m e t r e s a rege lu i , de là ca re va a v e a u n fiu, şi că v a j u c a u n m a r e ro l la Cur te . Ce v i i to r f r u m o s p e n t r u o fa t ă d i n vre ­m e a aceea ! P e n t r u a n u d a loc î n s ă bă-nue l i lo r şi s i m ţ i n d că începe s ă iubeas ­că p r e a se r ios p e n t r u t e m p e r a m e n t u l s ău , c a v a l e r u l de S e i n g a l t se m u l ţ u m e ­şte cu a t â t a şi p l eacă d i n Grenoble n u î n a i n t e de-a fi făcu t f r u m o a s e i d-re Ro­m a n s u r m ă t o a r e a m ă r t u r i s i r e :

S P O V E D A N I I D E AVENTURIER

„ J a c q u e s C a s a n o v a n u esre b o g a t u l şi s t r ă l u c i t o r u l c a v a l e r ce p a r e a fi. E u n copil a l no rocu lu i , u n t o v a r ă ş a l d i s t r a c ­ţ i i lor şi a l î n t â m p l ă r i i . Am a v u t ex is ten­ta cea m a i s t r a n i e , cea m a i d e s o r d o n a t ă , m a i p l i n ă de obstacole , per icole , de ac ­ţ iun i cu r ioase , t r a g i c e s a u c a r a g h i o a s e şi cred b ine că p â n ă la u l t i m a zi voiu c o n t i n u a s ă t r ă e s c astfel , în a c e a s t ă ne­s i g u r a n ţ ă şi fantez ie pe ca re le iubesc şi p e n t r u ca r e m ' a m n ă s c u t . A m a v u t toa te meser i i l e . Am fost h i r o t o n i s i t la 15 a n i , a m p r e d i c a t la Veneţia', a m fost s e c r e t a r u l u n u i c a r d i n a l , ofiţer în servi­ciul Se ren i s ime i Republ ic i . Cât pe ce s ă iau t u r b a n u l la C o n s t a n t i n o p o l . A m ză­cut î n t r ' o î n c h i s o a r e î n f i o r ă t o a r e d in ca re n ' a m s c ă p a t decâ t p r i n t r ' o m i n u n e de d ibăc ie . A m c u t r e e r a t t o a t ă E u r o p a , cot la cot cu soc ie t a t ea cea m a i i l u s t r ă şi p u ş l a m a l e l e cele m a i d e s g u s t ă t o a r e .

A m s a l v a t nenoroc i ţ i , a m ţ i n u t în mâ in i l e mele comor i de fami l ie şi secre te de Sta t , a m văzu t to tu l , a m in-d r ă s n i t to tu l şi a m î n t r e p r i n s or ice !..."

Şi c â n d d - ra R o m a n s i n t e r p r e t e a z ă a-ceas t ă m ă r t u r i s i r e ca o e s c h i v a r e a u n u i ind i fe ren t , C a v a l e r u l de Se inga l t se g â n d e ş t e :

„Fer ic i t , era. î n c ă t â n ă r , s ă n ă t o s t u n , cu m u ş c h i de fier, u n s t o m a c cu ra jos , nes fâ r ş i t e r e s u r s e de vo lup t a t e . E r a li­ber, f ă r ă gr i j i , f ă r ă d a t o r i i , n e d e p i n z â n d decâ t de capr ic i i l e şi viciile sa le . Avea case ta p l i n ă de duca ţ i , o g a r d e r o b ă s t r ă ­luc i toare , o t r ă s u r ă f r u m o a s ă , b i ju te r i i s o m p t u o a s e . E r a p r i m i t p r e t u t i n d e n i cu bra ţe le deschise . E l a n u l , sp i r i t u l , volu­bi l i ta tea , a r t a sa de-a t r ă i , vesel ia s a îi a t r ă g e a u p r i e t e n i a b ă r b a ţ i l o r , du l cea compl ic i t a te a femeilor . Şi a c e a s t ă feri­cire p r e z e n t ă se m ă r e a încă la a m i n t i ­rea per icole lor î n l ă t u r a t e , neno roc i r i l o r de a l t ă d a t ă . Fer ic i t , d a d e s i g u r că e ră . îşi f o r m a s e d e s t i n u l d u p ă g u s t u l s ă u şi pe m ă s u r a sa . V i a ţ a sa îl a m u z a p rod i ­gios. N ' a r fi s c h i m b a t - o nic i p e n t r u u n t ron" .

Şi c a v a l e r u l de Se inga l t p lecă : „ P e n t r u d â n s u l , A n n e R o m a n s n u m a i

e decâ t o a m i n t i r e . P e c â n d d â n s a , în mica s a c a m e r ă u n d e se re fug iase în u r m a u n e i a d m o n e s t ă r i a m ă t u ş e i sa le , se a r u n c a s e pe p a t cu g u r a a p ă s a t ă de perne ca s ă n u fié auz i t e susp ine le în ca re se s b ă t e a t i n e r e ţ e a ei a r z ă t o a r e " .

In l ipsa c a v a l e r u l u i în să , p r eves t i r ea f ăcu tă în ho roscop va l u c r a d â n d u - ş i roadele .

LA PARIS

D u p ă dou i a n i îl r e î n t â l n i m pe cava­lerul de Se inga l t la m a r e l e ba l a l Operi i d in P a r i s , în loja m a r c h i z e i de P o m p a ­dour , d i s t r â n d u - s e în - tovărăş ia duce lu i de Riche l ieu conf iden tu l r ege lu i şi a că­ru i p r i e t en i e ş t iuse să-ş i câş t ige . Cu m a ­niere de p r i n ţ şi p u n â n d u - ş i în va loa re î n t r eg s p i r i t u l s ău , C a s a n o v a cucereş te p a s cu p a s P a r i s u l . Cu câ t i -ar fi fost m u n c a m a i u ş o a r ă d a c ă a r fi a v u t u n a u x i l i a r ca ace la pe ca re i m a g i n a ţ i a sa îl descoper i se în ho roscop d-rei R o m a n s .

A m a n t u l m e t r e s e i r ege lu i a r fi a v u t d i n t r ' o d a t ă t o a t e a tou t -u r i l e , pe c â n d c a v a l e r u l de Se inga l t t r e b u i a s ă şi le câş t ige . D a r pe c â n d g â n d e a astfel , la doui p a ş i n u m a i de el, î n t r ' o lo jă şi voa­l a t ă l u a p a r t e la s e r b a r e c h i a r d- ra Ro m a n s d e v e n i t ă î n t r e t i m p m e t r e s a s a re ­gelui a ş a c u m cu doui a n i î n a i n t e îi p re ­zisese u n ş a r l a t a n .

L a c u r t e a F r a n ţ e i i n t r i g a e r a în toiul ei. M a r c h i z a de P o m p a d o u r , de şap te s ­prezece a n i m e t r e s ă „en t i t r e " a rege lu i Ludovic a l XV-lea, ş t iuse să-ş i conserve p â n ă a t u n c i cu o a r t ă n e e g a l a t ă pr ie te­n i a aces tu i a . M a r c h i z a începuse să îm-

112. - UNIVERSUL LITERAR b ă t r â n e a s c ă i a r regele e r a c u n o s c u t p e n t r u l ipsa lu i de c o n ş t i i n ţ ă în l egă tu -rile-i a m o r o a s e , ' l o t u ş i cel m a i i n t i m consi l ier , cel m a i a s c u l t a t s f ă tu i t o r şi cel m a i favor iza t d u h o v n i c a l r ege lu i con­t i n u a s ă fie An to ine t t e P o i s s o n deven i t ă m a r c h i z a de P o m p a d o u r . I n d r ă s n e a ţ a şi in te l igen ta c u r t e z a n ă n u c r u ţ a nic i u n mij loc p e n t r u a p u t e a p ă s t m p r i e t e n i a rege lu i . Ed făcu c h i a r ceeace nic i o a l t ă m e t r e s ă n ' a făcut v r e o d a t ă p e n t r u a-m a i i t u l ei : ii puse la d i spoz i ţ i a rege lu i un h a r e m . „La p a r c a u x ce r i s " — a ş a se n u m e a h a r e m u l — e r a o i n s t i t u ţ i e m e n i t ă să p r o c u r e rege lu i d i s t r a c ţ i i pen­tru ca re d -na de P o m p a d o u r devenise prea b ă t r â n ă . P e n s i o n a r e l e aces tu i „ p a r c a u x cerfs ' ' e r a u fecioare r e c r u t a t e d in toate clasele soc ia le . M o r a l a c u r e n t ă de pe v r e m e a aceea făcea ca p ă r i n ţ i i s ă lie măguliţi d a c ă fa ta lor e r a p r i m i t ă în c a s a ' d e s f r â u l u i r e g a l ; i a r nob i l imea d a c ă avea de r e p r o ş a t ceva rege lu i e r ă „că n u .şi-a a les me t r e se l e d i n s â n u l ei, r e c u r g â n d la femeile şi fetele bu rgheze '. (Alex. D u m a s - P è r e ) .

D-K A ROMANS F A V O R I T A REGELUI la ta c u m povesteş te d -na V a r n i e r so r a

d r e i de R o m a n s c a v a l e r u l u i de Sein­ga l t felul c u m a fost p r e z e n t a t ă rege lu i s o r a ei :

„O î m b r ă c a i u e l egan t pe A n a o i n t ro ­duse i în soc ie ta tea m e a ca pe l â n g ă o a m e n i i cu m a n i e r e a lese să p o a t ă în v â ţ a câ te ceva în v i a ţ ă , apo i o a r ă t a i lut Lehel ca re , d u p ă c u m şt i ţ i , e p r i m u l va­let c a m e r i e r a l Majes tă ţe i Sale şi confi­d e n t u l p l ăce r i lo r salle. II cunosc de mul -lă v reme . El a r ă m a s e n t u z i a s m a t . Dupa d o r i n ţ a lui u n b u n a r t i s t o picta pe A n a în m i n i a t u r ă şi Lebel se î n s ă r ­c ina să a r a t e p o r t r e t u l regelu i . Toa te a s t ea le-am făcut f ă ră s 'a p u n în cu ren t pe só ra m e a ca re , d u p ă c u m şt i i e des­tul de t i m i d ă şi pe ca re toa te aces te p r e p a r a t i v e a r fi pu tu t -o spe r i a .

P u ţ i n în u r m ă , Lebel veni s ă - m i s p u n ă că regele e r a p l in de n e r ă b d a r e şi de do r in ţ i . Ne i n v i t ă pe a m â n d o u ă la o g u s t a r e în l ocu in ţ a sa de là Versa i l les p r o m i ţ â n d u - n e că ne v a duce d u p ă aceea să v iz i t ăm cas te lu l . Ne d u s e r ă m . Ana, r ă p i t o a r e , a r fi scos d in m i n ţ i pe toţi sfinţi i . P e t r e c e r e a fu foar te veselă. C â n d se t e r m i n ă , Lebel ne p r o p u s e să-1 u r ­inăm ca să a d m i r ă m Ga le r i a Oglinzi lor . Eu pré tex ta i t ; obosea la şi Ie spuse iu că-i voiu a ş t e p t a . So ra m e a plecă deci cu Le­bel care-i a r ă t a m a r e l e a p a r t a m e n t e , a-poi o conduse la mici le i a t a c u r i rega le şi o i n t r o d u s e în t r ' o c a m e r ă u n d e se a-fia regele. Lebel se eschivă . Regele, g r ă ­bit şi a r z ă t o r ş t iu , d u p ă p r i m u l m o m e n t de s u r p r i z ă , să mi ş t e pe A n a şi s'o facil să-i p r i m e a s c ă cu ochi b u n i d o r i n ţ a . C â n d r e a p ă r u Lebel . a b s e n ţ a s a fusese complect u i ta tă . . . Ce să- ţ i m a i s p u n ca-valere ? D u p ă o s ă p t ă m â n ă . re fuzând ca n e d e m n de ea s ă i n t r e în „ P a r c a u x cerfs" , sora m e a e r a i n s t a l a t ă la P a s s y u n d e regele i-a m o n t a t o casă supe rba şi u n d e v ine deseor i s'o v a d ă , când n u se duce ea î n s ă ş i la Versail les. . . . Regele nu se m a i poa te l ipsi de ea. L a f iecare două zile, t r ebue să s t ea m a i m u l t e oro în t o v ă r ă ş i a ei. D a c ' a r fi ea m a i ab i l ă a r li p u t u t obţ ine inf ini t m a i m u l t decât ce a p r i m i t p â n ă a c u m . Căci , t i t lu l de b a r o n e a s ă fonda t lie o m i c ă moşie , ce poate v a l o r a c â n d m a r c h i z a de P o m p a ­dour , fostă Poisson , e d u c e s ă cu brevet şi „ g r a n d é d ' E s p a g n e " , cu m i l i o a n e de rentă şi nu m a i ş t iu câ te c a s t e l e ? "

l n c u r a j a n t e cuv in te d in p a r t e a une i s u r o r i !

C a v a l e r u l de Se inga l t ia p e n t r u el în­c u r a j a r e a şi p rof i tă câ t poa t e m a i b ine , a d ă o g â n d î ncă u n capi to l la s e r i a nes­fâ r ş i t ă a a v e n t u r i l o r sale g a l a n t e . Asi­g u r ă ndu-ş i p r i e t e n i a d-nei V a r n i e r n u făcea decât u n p a s î n a i n t e sp re l o v i t u r a cea m a r e . D a c ă s o a r t a făcuse să se înde­p l inească p r e v e s t i r e a ho roscopu lu i , dece n ' a r c/juta p â n ă la u r m ă pe f rumosu l n ' a r a j u t a p â n ă l a u r m ă pe f r u m o s u l cava le r . Mai ales că de Se inga l t c a r e t r ă i a a c u m d in sume le ce le e s to rca d-nei d 'Urfé o b ă t r â n ă n a i v ă c ă r e i a îi promisese s'o î n t i n e r e a s c ă p r i n mi j loace caba l i s t ice , s i m ţ e a nevo ia să i s p r ă v e a s c ă .

AMANTUL F A V O R I T E I

In î n t r e v e d e r e a pe ca re o a r e cu d- ra de R o m a n s C a s a n o v a c o n s t a t ă că „ini­m a Anei nu s'a s c h i m b a t . D a c ă ea nu- i a p a r ţ i n e încă cu corpu l îi a p a r ţ i n e cu sp i r i tu l . El o va conduce pe d r u m u l pe care d â n s u l îl va a lege . Vechiul s ă u p ro -ect delà Grenoble e r a cel b u n ; d e - a c u m încolo il poate execu ta . D a c ă f r u m o a s a R o m a n s succede u n e i P o m p a d o u r , dece na r că lca el- î n suş i pe u r m e l e lui Ma-r i g n y ? (N. R. Marigny e fratele d-nei de P o m p a d o u r deveni t , g r a ţ i e s u r o r e i sa le , coule de Y o iidii-re ; deoarece însă i se s p u n e a in b a t j o c u r ă contele d'avant-hier ca re şi obţ ine n u m e l e de M a r i g n y ) C a s a n o v a n 'a fost încă decâ t u n d i s t i n s vagabond ; to tuş i s imte că a r e ştofă de d i p l o m a ! de om de S ta t . Dece n ' a r in­tra în t r 'o zi în consil i i le r e g e l u i ? Ca­va le ru l de Se inga l t m i n i s t r u ? . . .

E s t r ă i n , d a r M a z a r i n fusese i t a l i a n caş i el şi î n a i n t e a Iui Mazar in , Con­cilii".

ş i C a s a n o v a ca r e se g â n d e a cu a t â t a cu ra j la un vi i tor s t r ă l u c i t se puse pe lucru cu şi m a i m u l t ă î n d r ă s n e a l ă .

Nimic m a i u şo r decâ t să dev ină , re­l u â n d p lăcu te le r e l a ţ i u n i de pr ie ten ie delà Grenoble , conf identu l , s f ă t u i t o r u l şi poate a m a n t u l me t re se i rega le . Date le prezise în horoscop se î m p l i n e a u ca p r in m i n u n e : d-ra de R o m a n s n ă s c u rege lu i un fiu care- i s e m ă n a leit şi ca re p r i m i un titlu nobil.

C a s a n o v a deveni t a m a n t u l d-rei dc R o m a n s , ca şi al s u r o r e i aces t e i a de a l t ­fel, o s f ă tu i a c u m să încă tuşeze m a i bine d r agos t ea r ega lă . D-na de P o m p a d o u i cade în d i s g r a ţ i a rege lu i şi Ludovic a l XV-lea )iare cu to tu l c a p t i v a t de n o u a m e t r e s ă care-i d ă r u i s e u n fiu de t o a t ă f rumuse ţ ea .

I'otu.şi van i t o su l cava l e r v rea să s tă­p â n e a s c ă F r a n ţ a şi î m p i n g e l u c r u r i l e p rea d e p a r t e . P a r t i z a n i i m a r c h i z e i de P a m p a d o u r reuşesc să fure d-rei de Ro­m a n s scr i sor i le p r imi t e de là Se inga l t şi să le p u n ă s u b ochii s u v e r a n u l u i înşe la t . D-ra de R o m a n s este înch i să în t r ' o m ă ­n ă s t i r e şi la începu t i se ia copilul .

şeful poliţiei rega le face u n r a p o r t re­gelui a s u p r a lui C a s a n o v a , cava le r de Se inga l t :

,,...e un a v e n t u r i e r de m a r e s u p r a f a ţ ă , in t r iga în ch ip de om, ca re p e n t r u a reuş i nu dă î n a p o i a nici u n e i a c ţ i u n i nec ins t i t e , n ic i u n e i c r ime . I se cunosc t re i mor ţ i pe conşt i in ţă . . . A d u s î n t o t d e a u n a o v ia ţă d e s t r ă b ă l a t ă , p r o c u r â n d u - ş i p r in furt s a u t r i ş a r e la joc b a n i i car i - i t r e -buesc cu n e m i l u i t a p e n t r u fanteziile-i lubr ice . A r u i n a t a p r o a p e pe m a r c h i z a d 'Ur fé s u b p re t ex tu l u n o r o p e r a ţ i u n i mag ice "...

Şi p e n t r u a l ă m u r i şi m a i bine" cur io ­z i ta tea r ega lă şeful poli ţ iei îi ci teşte u n r a p o r t - s c r i s o a r e a d r e s a t ă lui de c ă t r e u n fost compl ice a l lui C a s a n o v a :

, ,Monseniore , excelenţa voastră o rdona t p r o m i ţ â n d u - m i o recom să-i fac un r a p o r t fidel a s u p r a cfl in fame pe ca re ruf i a n ul Casanova: zis m a g i c i a n , a juca t -o prea i d o a m n e , d -na m a r c h i z ă d'Urfé, I oa tă p u n e m â n a pe bogăţ i i le ei. a s i s t a m la a c e a s t ă comedie dar c u n o s c u t M a r c o l i n a , o fa tă foarte ceaţă ca r e i-a serv i t de n imfă lui nova in î n t r e p r i n d e r e a - i bleste d u p ă c u m se va vedea.

Eră la Mars i l i a , la încep tu l anul eut. C a s a n o v a sosi la hote lu l „Tre zece C a n t o a n e ' ' unde-1 aş tep ta d< s ă p t ă m â n i d-na d 'Urfé.

T r e b u e să m ă r t u r i s e s c că, în mai să de ban i . a m accep ta t , vrăji t de cava l e r al d i avo lu lu i , să ţ in un piesa m e a : acel a l lui Qiicrilinle ceresc care trebuia ca. făcând dl cu d-na d'Urfé, s'o p regă tească r e î n c a r n a ţ i a d u p ă ca re era dorită

Şi complicele . P a s s a n o , povesteşti 0 boală il făcu inapt experienţeloi lice la care o s u p u n e a pe s ă r m a n rhiză in vederea r e în t ine r i r i i . ('. p ă r ă s i ! in mizer ie de Casanova , no îi d e n u n ţ ă march ize i înşelători

„Dar ea era aşa de încăpă ţ âna i i ru acest excroc, a t â t de orbi tă de ticile lui nebuneş t i î ncâ t n u voi s de n imic . C a s a n o v a o convinse că farmece da to r i t e geni i lor răufăc devenisem per icu los şi că Paral is pe care-1 invocau) îl desemnase pen l ru a mă înlocui în ceremonialul genera tor" . . . .

IN DISGRAŢIE c a v a l e r u l de Se inga l t este pus

mă r i re . O s c r i s o a r e a d-rei de R o m a n s ,

Uzează însă la t i m p şi cu ajutorul lui de Richel ieu i sbuteş te s ă fuga. i

Deşi în m o m e n t u l c â n d e transpun la m ă n ă s t i r e d-ra de R o m a n s află cl Seingal t a înşela t -o cu c h i a r sora nu 1 regetă să-l aver t izeze cu toate pei iele unei astfel de a c ţ i u n i :

..D-lui Cava l e r de S e i n g a l t la noii m a r e ş a l u l u i de Richel ieu, s tr . S; I lonorc .

Gavalere , fugi, te conjur . Viaţa tu joc. Mai a les să nu cau ţ i să m ă ш Voiu şti să^ s u p o r t necazur i l e . Nimic le-ar pu tea a l i na decât g â n d u l de-a ş(i s căpa t .Adio.

A.

Cu toate sufer :u ţe ie î n d u r a t e ci u r m a lui. Al ine de R o m a n s îl iubeşte inşi pe Cava l e ru l de Se inga l t şi in nu v isează decâ t că o d a t ă liberată rege să se p o a t ă c ă s ă t o r i cu Casam

Dar a v e n t u r i e r u l nici nu se gând la a s t a .

îşi c u n o a ş t e t e m p e r a m e n t u l şi nu să mai nenorocească v i a ţ a celei pe a iubil-o. H ă r ţ u i t si u r m ă r i t , isbul to tuş i să redea p r in in t e rven ţ i a lui chel ieu, copilul d-rei de R o m a n s m î n d u r e r a t e . B r a v â n d pericolele de te i-1 duce c h i a r el la m ă n ă s t i r e ş â n d u - s e î n t r ' u n cos tum de călugăr

D e s p ă r ţ i n d u - s e de d-ra de Rom C a s a n o v a p leacă în G e r m a n i a şi . cur tea î m p ă r ă t e s e i C a t e r i n a în Ri m â n a t de aceeaş soa r t ă de cavaler mos şi r ă t ă c i t o r .

D-ra de R o m a n s se c ă s ă t o r i în 17 m a r c h i z u l de S i r a n - C a v a n a e cu din î n g ă d u i n ţ a lui Ludovic . Louis-Annie d e s t i n a t ca r i e re i ecle tice m u r i la Roma în v â r s t ă de 2 an i .

T I P . Z I A R U L U I „ U N I V E R S U L " , STR. B R E Z O I A N U Nr. 11.