!! Lucrari legate 2009 - · Principiile preventive de protectie impotriva inundatiilor Drd. ing....

Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi Facultatea de Hidrotehnica, Geodezie si Ingineria Mediului

5-6 noiembrie 2009

Programul Conferinței Naționale MONITORIZAREA DEZASTRELOR SI

POLUARII

CN.MDP.1

Programul Conferinţei Naţionale MONITORIZAREA DEZASTRELOR SI POLUARII 2009

2

Pagina editura


3

Program

Joi 5 noiembrie 2009

830 - 1000 Inregistrarea participantilor, holul sediului Facultatii de Hidrotehnica, Geodezie si Ingineria Mediului

1000 - 1100 Deschiderea lucrarilor si comunicari in plen, Sala de Conferinte a Facultatii de Hidrotehnica, Geodezie si Ingineria Mediului, Prof.univ.dr.ing. Ion Giurma

1100 – 1115 Pauza cafea

1115 – 1430 Prezentare lucrari ALEXANDRU Liliana Modalităţi de restaurare ecologică a cursurilor de apă ALEXOAIE CONACHE P. Principiile preventive de protectie impotriva inundatiilor ALEXOAIE CONACHE P. Probleme privind realizarea sistemului informaţional

specific -harta de risc la inundaţii BARGAN Loredana , ILIOI D. Prevenirea şi protectia impotriva inundaţiilor


BIRO Valentina Felicia Analiza scurgerii maxime in bazinul superior al raului Prahova

DIMA M., CORNEA Teodora-Manuela Mitigating the effects of climate change caused by extreme weather phenomena by promoting clean energy

DIMA M., DONCIU Diana Andreea The extreme effects of the hydro-meteorological phenomena in the form of floods induced by glaciers’ melting due to global warming

1430 - 1530 Pauza

1530 – 1815 Prezentare lucrari DINU Ilinca, DIMA B. Consideratii asupra inundatiilor din anul 2006 din

Romania. Studiu de caz DUMITRASCU O., DUMITRASCU Marcela Influence of Jiu’s reservoirs on ichthyofauna GIURMA I., DOLTU Cristina Prevention and diminishing of the flooding effects in

Romania GIURMA I., DUMITRAN Mihaela Degradarea calitatii apei raului Somes-Tisa prin

poluarea accidentala cu cianuri



4

GIURMA I., BARGAN Loredana., TELISCA M.

Capacitatile de prognozare meteorologica

GROF I. O. Regimul scurgerii apei în bazinul reprezentativ Sebeş - scurgerea maximă

IUHAS V., BEJUSCA Ioana Elena, BUZ Loredana Ionela

Evaluarea transfrontalieră a viiturilor din bazinul hidrografic Barcău

Vineri 6 noiembrie 2009

900 – 1200 Prezentare lucrari

NEAGU V. Exploatările miniere de la Moldova Nouă şi influenţa acestora asupra mediului înconjurator

OTOMEGA G. Modelul Vidra si regionalizarea parametrilor PETREA Carmen Caracteristici ale scurgerii apei si aluviunilor in suspensie

pe sectorul romanesc al Dunarii sub influenta schimbarilor climatice si a modificarilor antropice in diferite faze de regim hidrologic

1030 - 1045 Pauza cafea

SIPOTEANU Alina Elena Aplicatii ale Directivei Cadru 60/200/CE in activitatea de biomonitoring in bazinul hidrografic Jiu

STANCA I. M. Solutii de limitare a riscului de inundatie in bazinul hidrografic Gilort

ZAREA R., GHEORGHE Marcela Fenomene hidrologice periculoase in bazinul hidrografic Basca Chiojdului

1200 - 1215 Pauza cafea

1215 - 1300 Inchiderea lucrarilor Conferintei


5

Modalități de restaurare ecologică a cursurilor de apă

Biol. ALEXANDRU Liliana

Agentia Nationala Apele Romane, Institutul Național de Hidrologie si Gospodărire a Apelor

Lucrarea de față îşi propune abordarea problematicii de redresare/restaurare ecologică a cursurilor de apă, existentă în literatura ştiințifică şi tehnică şi trece în revistă câteva din proiectele de restaurare a cursurilor de apă prin metode ecotehnice, finalizate atât pe plan național cât şi internațional.

Poluarea acută, a ecosistemelor acvatice, conduce în cel mai bun caz, la diminuarea biodiversității (floră şi faună) şi chiar la dispariția totală a unor populații. Datorită poluării, importante surse de apă nu mai pot fi folosite, fiind dăunatoare pentru viața omului, a plantelor şi a animalelor.

Astfel, trebuie să se țină seama de rolul şi importanța speciilor de plante şi animale acvatice, ca exponenți ai unui mediu acvatic sănătos, pentru aplicarea celor mai adecvate norme de protecție şi combatere a poluării.

Lucrarea susține ideea/importanța restaurării cursurilor de apă prin metode ecotehnice prin prezentarea avantajelor/efectelor eco – hidrologice ce pot fi obținute în urma implementării acestor tehnici ecologice, în defavoarea tehnicilor clasice. Tehnicile clasice (de inginerie civilă) de consolidare a malurilor reprezentau 92,26% din operațiile realizate de VNF ‐ Voies Navigable de France, în 1999, în timp ce în anul 2001 ele nu reprezintau mai mult de 53,57%, crescând astfel procentul utilizării tehnicilor ecologice de consolidare a malurilor (sursa: articol ‐ Restauration des berges par génie végétal: une technique pleine de bon sens mais exigeante, F. Roussel, 2008).

Restaurarea ecologică a cursurilor de apă cuprinde o mare varietate de metode, scopul principal al acestora fiind restaurarea funcțiilor naturale ale râurilor care au fost degradate prin intervenția umană. În prezenta lucrare sunt menționate doar câteva din varietatea acestor metode.

Selectarea strategiilor ce urmează a se aplica depinde de o multitudine de factori (de ex.: tipul de complexitate a ecosistemului, amplitudinea factorilor naturali, sumele alocate); alegerea strategiei finale depinde de fondurile disponibile şi de strategia politicii ecologice a zonei de studiu.

Cuvinte cheie: restaurare/redresare, metode ecotehnice, ecosistem acvatic, curs de apă


6

Principiile preventive de protectie impotriva inundatiilor

Drd. ing. Alexoaie Conache P.

Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi, Facultatea de Hidrotehnica, Geodezie si Ingineria Mediului

Apa constituie o parte a ciclului ecologic natural şi trebuie tratată atât sectorial în fiecare domeniu de activitate, cât şi integrat. Riscul de inundații nu poate fi complet înlăturat.

Riscul de inundație rezultă din combinarea a două componente principale:

- factorul hidrologic aleator: evenimentul întâmplător, datorat unor procese naturale şi/sau de natură antropică care conduc la formarea de viituri;

- vulnerabilitatea: reflectă pagubele, cuantificabile printr‐o valoare economică, produse la folosințele de pe o parcelă de teren, precum şi faptul că pe această suprafață poate avea loc un impact agresiv asupra mediului natural şi social, inclusiv pierderi de vieți omeneşti.

Întrucât riscul zero nu poate fi obținut, sau altfel spus riscul zero costă infinit, întotdeauna va rămâne un risc rezidual care trebuie acceptat în mod conştient de societate şi indivizi, prin dezvoltarea unei culturi a riscului.

Apa trebuie reținută cât mai mult pe versanți şi în albiile râurilor pentru a rezulta o atenuare dinamică a viiturilor.

Încetinirea curgerii apei se produce în mod natural dacă râul nu este încorsetat excesiv, fiind chiar indicată inundarea albiei majore acolo unde consecințele inundării sunt acceptabile din punct de vedere economic şi social.

Toate acțiunile de protecție împotriva inundațiilor trebuie să fie integrate în planuri de dezvoltare durabilă, incluzând aspecte sociale, economice şi de mediu.

Protecția împotriva inundațiilor trebuie realizată prin efortul întregii colectivități amenințate şi de către toți factorii implicați în gestiunea acestui fenomen.


7

Probleme privind realizarea sistemului informațional specific ‐harta de risc la inundații

Drd. ing. Alexoaie Conache P.


În țările dezvoltate s‐a înțeles importanța aplicării acestor tehnici noi ( atât hardware cât şi software), la realizarea Sistemelor Informatice în Gospodărirea Apelor (harta de risc) şi tara noastra este preocupată de adoptarea unui astfel de sistem informatic.

În conformitate cu Normele metodologice din 2003, privind modul de elaborare şi conținutul hărților de risc natural la inundații, harta de risc natural la inundații constituie documentația ce cuprinde (în formă scrisă şi grafică) zonele inundabile la diverse probabilități de producere a viiturilor, cu indicarea pagubelor materiale şi umane.

Pe baza hărților de risc la inundații autoritățile administrației publice locale împreună cu unitățile teritoriale aparținând Administrației Naționale "Apele Române":

− identifică, declară şi monitorizează zonele de risc la inundații ; − asigură managementul situațiilor de criză în cazul producerii inundațiilor; − stabilesc, după caz, măsurile de prevenire şi atenuare a riscului natural la

inundații, precum şi condițiile de autorizare a executării construcțiilor în arealele respective ;

− detaliază exigențele minime de conținut ale documentațiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului pentru zonele expuse riscului natural la inundații.

Harta de risc natural la inundații a județului, parte componentă a planului de amenajare a teritoriului județean şi/sau zonal, se elaborează, de regulă, la scara 1:25.000.

Interpretarea hărții de risc natural la inundații permite adoptarea unor categorii de măsuri pentru prevenirea producerii de inundații şi atenuarea efectelor acestora, constând, în principal, în:

− modificări în utilizarea terenurilor restricționarea şi, după caz, interzicerea amplasării construcțiilor şi/sau a utilizării terenului, în funcție de categoria de folosință şi de limitările induse de riscul la inundații;

− adoptarea măsurilor constructive suplimentare, acolo unde este cazul; − elaborarea de programe privind asigurarea bunurilor şi persoanelor pentru

cazuri de inundații; − monitorizarea inundațiilor în vederea instituirii sistemelor de prognoză şi

avertizare; − alocarea judicioasă a fondurilor pentru aplicarea măsurilor menite să

diminueze riscul la inundații.


8

Prevenirea şi protectia impotriva inundațiilor

Drd.ing. BARGAN Loredana , S.l.dr.ing. ILIOI D.


Pe fondul schimbărilor climatice manifestate la nivel planetar şi în România au avut loc fenomene hidrometeorologice atipice şi periculoase, de o intensitate deosebită mai ales în ultimii ani. Teritoriu României este locul de îmbinare a trei zone fizico‐geografice ale continentului european: Central‐europeană, Est‐europeană şi Sud‐europeană. Fiecare dintre aceste unități distincte se întâlnesc pe teritoriu țării şi crează o situație complexă de împletire, de pătrundere şi influență reciprocă a climei, care combinate cu relieful variat şi structura geologică, solurile şi vegetația, creează o diversitate excepțională a condițiilor naturale specifice.

Aceste fenomene au constituit factorul declansator şi catalizatorul unor mari schimbari în modul de abordare a acestor fenomene, de la acceptarea inundatiilor ca pe un capriciu al naturii, la încercarea omului de a se opune naturii prin abordari de genul lupta împotriva inundatiilor, la cele de apărare împotriva inundatiilor şi pana nu cu mult timp în urmă la prevenirea inundatiilor.


9

Analiza scurgerii maxime in bazinul superior al raului Prahova

Hidrol. BIRO Valentina Felicia

Agentia Nationala Apele Romane, Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor

Bazinul superior al râului Prahova este un bazin montan tipic în care marea variatate a condițiilor geologice, geomorfologice, climatice, fitologice şi edafice, precum şi influența factrorului antropic sunt factorii determinanți în modelarea scurgerii maxime.

Viiturile şi apele mari, formele sub care se exprimă scurgerea maximă, au loc de obicei vara sau la sfârşitul primăverii şi foarte rar iarna. Regimul scurgerii în bazinul superior al râului Prahova este marcat de o mare variabilitate în timp.

Debitele maxime pot varia într‐un an secetos între 38.1 m3/s şi peste 399 m3/s într‐un an exceiv de ploios cum a fost anul 2005 la stația Câmpina, stația de închidere a acestui bazin. La celelalte stații analizate această variație este cuprinsă între 1.03 m3/s – 62.3 m3/s pentru stația hidrometrică Buşteni de pe râul Valea Cerbului şi între 7.04 m3/s ‐165 m3/s la stația hidrometrică Azuga de pe râul Azuga.

Pe parcursul unui an debitele maxime prezintă oscilații mai mari sau mai mici de la o lună la alta, în funcție de particularitățile pluviometrice şi termice ale fiecărei luni.

Din analiza distribuției acestei scurgerii în timpul unui an, se remarcă că aceste debite maxime au fost produse în intervalul iunie‐august, datorită intensificării ploilor în această zonă, (la care se adaugă şi particularitățile fizico‐geografice ale zonei) dar şi în luna martie când aceste debite apar pe fondul apelor mari de primăvară, rezultată din topirea zăpezilor suprapusă cu cantitatea pluviometrica specifică acestui anotimp.

În urma studiului asupra bazinului superior al râului Prahova, putem spune că scurgerea maximă se produce sub forma viiturilor de vară cu parcurs rapid cu debite însemnate dar cu volume reduse.

După cum s‐a mai spus, cauzele producerii acestor viituri sunt precipitațiile abundente căzute într‐un timp scurt, configurația generală a terenului, pâraiele cu albii mici şi strangulate (mai ales în zona montană a bazinului) care nu puteau transporta marea cantitate de apă scursă, la care se adaugă şi influența antropică.


10

Mitigating the effects of climate change represented by extreme weather phenomena through promoting clean energy

Prof.dr.ing. DIMA M. , Drd. ing. CORNEA Teodora‐ Manuela

Technical University “ Gh. Asachi” of Iasi, Faculty of Hydrotechnical Engineering, Geodesy and Environmental Engineering

Lately, there has been observed an increasing deterioration of climate change and, as a result, the extreme hydro‐meteorological phenomena caused by human activities.

There are many causes which can be "guilty" of these changes, which in most cases, generates real disasters.

In this paper, the authors will highlight the main aspects of global warming in terms of air pollution by emissions of CO2 and greenhouse gases (GHG).

It intends to eliminate acid rain, photochemical smog and reducing the GHG concentration by firm and thorough action in the current energy domain specifically by promoting clean energy that guarantee sustainable development of energy sector in Romania and worldwide.

Keywords: extreme weather phenomena, climate change, clean energy


11

The extreme effects of the hydro‐meteorological phenomena in the form of floods induced by glaciers’ melting due to global warming

Prof.dr.ing. DIMA M. , Drd. ing. DONCIU Diana Andreea

Technical University “ Gh. Asachi” Iasi, Faculty of Hydrotechnical Engineering, Geodesy and Environmental Engineering

It is established, that in the last decades, Terra records great climate changes due to an increase of extreme hydro‐meteorological phenomena. These phenomena are highly diversified and their causes, natural or anthropogenic, are difficult to quantify and to study in theoretical part.

Therefore, nowadays, there are conceived scripts and models based on dates which are offered by monitoring and measuring installations to furnish diminishing solutions of these ecological disasters. In this multitude of effects caused by extreme hydro‐meteorological phenomena is included the increase of sea and oceans’ levels due to global warming.

In this paper the authors emphasize the modern methods used to prevent and diminish floods on Terra, caused by icecap and glaciers’ melting. There are presented case studies on works from Europe.

Key words: global warming, floods, glaciers’ melting


12

Consideratii asupra inundatiilor din anul 2006 din Romania. Studiu de caz

Drd.ing. DINU Ilinca1, S.l.dr.ing. DIMA B2. 1Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi, Facultatea de Hidrotehnica,

Geodezie si Ingineria Mediului 2Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi, Facultatea de Constructii si

Instalatii

Inundatiile si in special marile inundatii constituie unele dintre fenomenele naturale care au marcat si marcheaza profund dezvoltarea societatii umane, ele fiind din punct de vedere geografic cele mai raspindite dezastre de pe glob si totodata si cele mai mari producatoare de pagube si victime omenesti.

Inundatiile de pe Dunare din perioada martie‐mai 2006 au avut cel mai mare debit inregistrat din toata perioada 1840‐2006. Durata acestei viituri este de asemenea cea mai mare din istoria inregistrarilor, conducand astfel la o probabilitate totala de depasire mai mare de 1%.

In data de 26 aprilie 2006, s‐a impus in urma fenomenului natural, aparitia unei brese in digul longitudinal de aparare la Dunare, bratul Macin pe lungimea de 200 m. Evenimentul a condus la inundarea incintei Ostrov‐Peceneaga, afectand grav localitatea Ostrov, terenurile agricole si silvice din incinta si lucrarile de imbunatatiri funciare amenajate.

Pentru prevenirea acestui fenomen s‐a avut in vedere elaborarea unei stategii de combatere a inundatiilor la nivel de bazin hidrografic prin care se promoveaza o dezvoltare si un management coordonat al actiunilor intreprinse in domeniul apelor, amenajarii teritoriului si a altor resurse. Luind in considerare evolutia si tendintele de producere a inundatiilor, este necesar sa se treaca de la actiuni defensive impotriva dezastrelor la managementul riscului si la conceptul de ''convietuire cu viiturile'' , avindu‐se in vedere ca prevenirea inundatiilor nu trebuie limitata doar la dezastrele cu probabilitate mare de aparitie, ci trebuie sa includa si pe cele cu probabilitate mai mica.

Avertizarea si prognoza viiturilor sunt absolut necesare pentru reducerea pagubelor produse de inundatii, eficacitatea acestora de nivelul de pregatire si de modul de realizare a masurilor propuse.


13

Influence of Jiu’s reservoirs on ichthyofauna

Biol. DUMITRASCU O.C., Hidrol. DUMITRASCU Marcela

Jiu Water Directorate, Craiova, 54 N. Romanescu street,

Ichthyological research concerning the reservoirs on Jiu river had been realized in July 2008. Collecting ichthyologic material it was effectuated using both the aggregate and the electric fishing nets. They caught 17 species belonging to 5 families (Cyprinidae, Percidae, Siluridae, Cobitidae and Esocidae). Ecological characteristics of ichthyocenosis present in the lake have been expressed by various ecological indices: fishing effort (CPUE), Simpson and Shannon‐Wiener biodiversity indices, the percentage of the number of copies per species, some parameters on the dimensional structure of populations.

Keywords: reservoir , eutrophycation, ichthyofauna, fishing, ecological indices.


14

Prevention and diminishing of the flooding effects in Romania

Prof.dr.ing. GIURMA I. , Drd.ing. DOLTU Cristina

Technical University “Gh.Asachi” Iasi, Faculty of Hydrotechnical Engineering, Geodesy and Environmental Engineering

In recent decades, the number of meteorological and hydrological disasters has increased gradually.

The floods are natural phenomenons that affect the entire development of human society, being the most geographically widespread of the world and the largest producer of damage and human casualties.

The frequency of floods in Romania has increased due to climate changes and as a consequence of reduced transmission capacity in minor areas within river beds, impoundments, deforestations from watersheds‐collection and various major constructions realized in the river’s bed.

Therefore, over time there were measures and actions for disasters reduction and the damages caused by floods in Romania.

All those who might suffer due the floods must assume the responsibility to not expose without protection measures neither to contribute to increase of floods risk.


15

Degradarea calitatii apei raului Somes‐Tisa prin poluarea accidentala cu cianuri

Prof.dr.ing. GIURMA I. , Drd.ing. DUMITRAN Mihaela


În ultimii ani abordarea sistemică a fenomenelor hidro‐meteorologice extreme si a poluarii accidentale a căpătat o utilizare din ce în ce mai mare.

Lucrarea îşi propune să treacă în revistă unele aspecte legate de poluarea accidentala a apelor cu cianuri din raul Somes cu afectare si in zona Ungariei . Se vor prezenta notiuni de poluare,bazinul hidrografic Somes cu referire la resursele de apa , poluarea cu cianuri a raului Somes cu detaliere a impactului produs asupra mediului, masuri la sursa de poluare, si concluziile. Poluarea constă în impurificarea mediului cu diferite substanțe – poluanți‐ în urma activităților oamenilor care acționează în atmosferă, apă, sol. Autoritățile au luat masuri în scopul de a diminua şi pentru a evita orice efecte adverse ale accidentelor împotriva utilizatorilor de apă şi mediu in cazul Somes‐Tisa.

Prezentarea referintelor privind Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC care tinteste prevenirea starii bune a apei pentru toate apele pana in 2015. Pentru România, unul dintre cele mai importante lucruri este punerea în aplicare a directivei cadru privind apa, în ceea ce priveşte îmbunătățirea calității apei de suprafata, o condiție pentru asigurarea unui standard mai bun de servicii de apă pentru populație şi conservare a mediului, pentru ca sa trăiesca în condiții de siguranță într‐un spațiu comun european.


16

Capacitatile de prognozare meteorologica

Prof.dr.ing. GIURMA I. , Drd.ing. BARGAN Loredana., Drd.ing. TELISCA M.


România a fost afectata in ultimul deceniu de fenomene hidrologice extreme, de inundatii pe un fond de seceta severa precum si de poluari accidentale. In contextul în care pagubele produse de aceste fenomene genereaza pierderi anuale de ordinul milioanelor de dolari, investitiile in sensul reducerii acestor pagube constituie o prioritate pentru politica de actiune a Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, care este în conformitate si cu recomandarile Directivei Parlamentului si Consiliului Europei privind stabilirea cadrului pentru actiunea comunitarii pentru domeniul politicii apei.

Pentru a realiza acest obiectiv prioritar, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor are în vedere elaborarea unei strategii privind investiile necesare in domeniul gospodaririi apelor si realizarea unui sistem informational hidrologic integrat la nivelul intregii tari, pentru prevenirea si reducerea efectelor dezastrelor (inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice, poluarii accidentale ale cursurilor de apa cu substante periculoase).

Necesitatea modernizării surselor de date meteorologice si de mediu, integrarea informațiilor obținute automat de la noile surse de date cu cele furnizate de senzorii existenti, pentru a asigura un suport de informații meteorologice si hidrologice performant pentru Romania, a constituit fundamentarea programului SIMIN (Sistemul Meteorologic Integrat National). Produsele furnizate de aceste echipamente, impreună cu datele furnizate de sistemele clasice existente in Romania, asigură meteorologilor posibilitatea de a detecta si monitoriza fenomenele meteorologice, de a realiza prognoze generale de scurta si medie durata si a celor imediate si de a disemina aceste informații prin intermediul retelei de comunicații.


17

Regimul scurgerii apei în bazinul reprezentativ Sebeş ‐ scurgerea maximă

Hidrol. GROF I. O.

Agentia Nationala Apele Romane, Directia Apelor Banat

Bazinul reprezentativ Sebeş este amplasat in prtea nord‐vestică a masivului Muntele Mic, care face parte din grupa Munților Țarcu, având o formă alungită pe direcția generală sud‐est – nord‐vest.

Scurgerea maximă

Unul dintre cele mai importante obiective ale programelor de activitate ce se derulează în bazinele reprezentative este cunoaşterea scurgerii maxime atât ca proces de formare a şiroirii pe versanți şi ulterior prin albii, cât şi determinarea parametrilor scurgerii care să ofere posibilitatea activității de gospodărire a apelor să stabilească cele mai adecvate măsuri pentru necesitățile practice imediate sau de perspectivă apropiată.

Viiturile înregistrate la stațiile hidrometrice din bazinul reprezentativ Sebeş, arată că, cele mai mari valori ale scurgerii maxime s‐au datorat căderii unor cantități mari de precipitații lichide într‐un interval scurt de timp.

Pe râul Sebeş la stația hidrometrică Borlova cea mai mare valoare a debitului maxim s‐a înregistrat la viitura din 2‐ 4 mai 1978 şi a fost de 31,0 m3/s – corespunzătoare unui debit specific de 614 l/s km2.

Efectele negative ale inundațiilor provocate de viituri, în mare parte pot fi înlăturate dacă producerea viiturii este anunțată cu un timp de anticipare suficient de lung.


18

Evaluarea transfrontalieră a viiturilor din bazinul hidrografic Barcău

Ing. IUHAS V., Ing. BEJUSCA Ioana Elena, Hidrol. BUZ Loredana Ionela

Agentia Nationala Apele Romane, Directia Apelor Crisuri

Tema lucrării de față este apărarea împotriva inundațiilor în Bazinul Hidrografic Barcău.

Lucrarea este structurată pe şase capitole:

− primul capitol prezintă aşezarea şi limitele Bazinului Hidrografic Barcău pe teritoriul celor două state;

− al doilea capitol cuprinde caracterizarea hidrografică a Bazinului Barcău;

− în capitolul trei sunt analizate nivelurile şi debitele lunare şi anuale înregistrate la stațiile hidrometrice de pe râul Barcău pe teritoriul României, din perioada 2000 – 2007 în cazul nivelurilor, şi respectiv 1966 – 2007 pentru debite;

− capitolul patru cuprinde analiza precipitațiilor şi formării ghețurilor pe cursurile de apă în Bazinul Hidrografic Barcău;

− în cadrul capitolului cinci sunt prezentate lucrările de apărare împotriva inundațiilor existente în Bazinul Hidrografic Barcău;

− capitolul şase însumează douăzeci de studii de caz pentru analiza viiturilor din perioada 1966 – 2008.

− Lucrarea este finalizată cu câteva concluzii rezultate din analiza celor douăzeci de viituri care s‐au scurs de‐a lungul timpului în Bazinul Hidrografic Barcău.


19

Exploatările miniere de la Moldova Nouă şi influența acestora asupra mediului înconjurator

Hidrol. NEAGU V.

Agentia Nationala Apele Romane, Directia Apelor Banat, S.G.A. Caras Severin

Lucrarea de față prezintă principale aspecte legate de exploatările miniere de la Moldova Nouă (județul Caraş‐Severin), efectele acestora asupra mediului înconjurător şi măsurile de prevenire şi combatere a poluării/degradării mediului natural, aplicate sau propuse. Lucrarea este realizată prin structurarea datelor şi informațiilor obținute, bazându‐se totodată însă şi pe cercetarea efectuată în teren.

Exploatările miniere de la Moldova Nouă, afectează puternic mediul înconjurător.

Calitatea aerului este în general bună. Pulberile în suspensie şi cele sedimentabile, prezintă concentrații minime în atmosferă, exceptând perioadele în care se manifestă vântul Coşava şi/sau este sistată producția de minereu (dispare ecranul umed protector al iazului de decantare, sterilul fiind transportat la distanțe însemnate).

Calitatea apelor de suprafață este afectată într‐o măsură însemnată. Apele uzate din iazul de decantare şi cele rezultate din desecarea concentratelor de cupru, sunt evacuate în Dunăre, iar apele reziduale din carieră şi galeriile scoase din producție, sunt evacuate în pârâurile locale.

Solul este cea mai afectată componentă a mediului înconjurător la Moldova Nouă. Cariera, haldele de steril, iazul de decantare, galeriile de mină, uzina de preparare etc., poluează/degradează puternic solul şi subsolul şi impune scoaterea unor suprafețe însemnate de teren din circuitul natural. În zonele menționate mai sus, concentrațiile de metale grele în sol (cupru, cobalt, fier, plumb, zinc nichel etc.), ating valori foarte mari.

Primele măsuri pentru ameliorarea calității mediului înconjurător la Moldova Nouă, au fost luate începând cu anul 1988 (înierbări, împăduri, consolidări ale taluzurilor etc.). Este necesară continuarea lucrărilor de consolidare şi înierbare/împădurire a taluzurilor/haldelor de steril, o mai bună întreținere a conductelor de hidrotransport al sterilului, epurarea apelor de mină înaintea evacuării în emisari, interzicerea păşunatului în perimetrul minier etc.

Pe termen lung însă, luând în considerare şi faptul că exploatările miniere de la Moldova Nouă se desfăşoară în cadrul Parcului Natural Porțile de Fier, sunt necesare investiții importante (retehnologizare, amenajarea unei stații de epurare la standarde europene, reintroducerea suprafețelor degradate în circuitul natural etc.), dar şi inițierea unor programe de observare continuă a surselor de poluare ce aparțin societății miniere, precum şi monitorizarea permanentă a calității aerului, apelor şi solului.


20

Modelul Vidra si regionalizarea parametrilor

Ing. OTOMEGA G.

Agentia Nationala Apele Romane, Directia Apelor Arges‐Vedea, S.G.A. Ilfov

Una din sarcinile de mare actualitate ale cercetarilor din domeniul hidrologiei o reprezinta extinderea utilizarii modelelor hidrologice de la micro mezzo si macroscara, precum si transferul modelelor in bazine nestudiate din punct de vedere hidrologic.

O cale de urmat in aceasta directie o reprezinta dezvoltarea de modele semi‐distribuite ale caror parametri au sens fizic si sunt legati direct cu caracteristicile bazinului hidrografic (topografie, sol, vegetatie si geologie). Un exemplu in acest sens il reprezinta modelul VIDRA, care simuleaza reactia bazinelor hidrografice natural si amenajate la diferite impulsuri de precipitatii.

Modelul complex VIDRA este format de urmatoarele modele partiale:

− Model de topire a zapezii care permite evaluarea cedarii apei din stratul de zapada, cunoscand caracteristicile acestuia si elementele meteorologice declansatoare;

− Model de calcul al ploii efective care permite extragerea din afluxul total de apa care intra in bazin ( precipitatii + cedarea apei din stratul de zapada) a pierderilor prin evapotranspiratie si infiltratie, rezultand in final ploaia efectiva care contribuie la formarea scrugerii;

− Model de transfer cu ajutorul caruia se calculeaza hidrograful debitelor in bazine mici si propagarea acesteia prin albie;

− Model de exploatare lacuri care furnizeaza politica optima de exploatare, la ape mari, a lacurilor de acumulare din cadrul unui bazin hidrografic.


21

Caracteristici ale scurgerii apei si aluviunilor in suspensie pe sectorul romanesc al Dunarii sub influenta schimbarilor climatice si a modificarilor

antropice in diferite faze de regim hidrologic

Ing. PETREA Carmen

Agentia Nationala Apele Romane, Institutul Național de Hidrologie si Gospodărire a Apelor

Lucrarea prezinta variabilitatea climatica din ultimele decenii, manifestata prin cresterea fenomenelor meteorologice extreme, si impactul modificarilor antropice din tot bazinul Dunarii asupra scurgerii lichide si de aluviuni in suspensie a fluviului pe sectorul romanesc.

Observatiile efectuate pun in evidenta implicatiile fenomenelor extreme asupra ecosistemului Dunarii si Deltei Dunarii (inundatii, seceta si poluare) si consecintele lucrarilor de amenajare hidroenergetica in trepte a cursului Dunarii, scoaterea de sub incidenta inundatiilor a unor mari terenuri, redate integral urbanizarii si agriculturii, folosirea apelor Dunarii pentru irigatii intensive, realizarea si exploatarea lucrarilor de amenajare complexa pe principalii afluenti, activitatile de extractie si exploatare a nisipului, pietrisului si balastului din albia fluviului precum si imbunatatirea conditiilor de navigatie prin marirea posibilitatilor de transport, acum efectuat cu nave de mare tonaj.

Lucrarea cuprinde si o analiza comparativa a scurgerii lichide si aluvionare pe perioada viiturilor cu cea rezultata pe perioada secetei hidrologice, din ultimile doua decenii, in lungul sectorului romanesc al Dunarii, inclusiv gradul de repartitie a acestui parametru hidrologic pe cele trei mari brate ale Deltei Dunarii.

Cuvinte cheie: Dunarea, viituri, seceta hidrologica, scurgere aluvionara


22

Aplicatii ale Directivei Cadru 60/200/CE in activitatea de biomonitoring in bazinul hidrografic Jiu

Ing. SIPOTEANU Alina Elena

Agentia Nationala Apele Romane, Directia Apelor Jiu

Directiva Cadru a Apei 60/2000/CEE, reprezinta nu doar inceputul unui management modern, integrat , ci si un mod prin care doua grupuri profesionale, foarte diferite ca mod de gandire‐inginerii si hidrobiologii ‐ pot stinge un conflict mai vechi, acela legat de pastrarea raurilor intr‐o stare cat mai aproape de cea naturala.

Raul este privit ca un ecosistem, omul este principalul beneficiar, iar daca nevoile acestuia o cer, lucrari hidrotehnice aparent extrem de ,,agresive” din punct de vedere al alterarilor hidromorfologice, raman in schema de amenajare a bazinului hidrografic, anuland ipoteza conform careia, dupa aparitia DC multi ecologisti sperau ,,sa se distruga diguri”.

Ecosistemele acvatice respecta schema clasica a unei piramide trofice, fiind alcatuit din producatori primari, secundari, consumatori primari, secundari sitertiari.Omul este asezat in varful piramidei trofice, nevoile sale fiind prioritare, acest lucru neinsemnand exploatarea extrema a resurselor dintr‐un ecosistem, ci, mai degraba, o utilizare durabila a acestora.

In alta ordine de idei, biomonitoringul nu a cunoscut niciodata o asemenea amploare ca in perioada de dupa elaborarea DC 60/2000/CEE, cel putin atunci cand vorbim despre activitatea laboratoarelor din cadrul directiilor de apa. Acest lucru se reflecta in ,,reteau moderna de monitoring”, elaborata si implementata la nivelul fiecarui bazin hidrografic. Toti parametrii biologici sunt analizati si interpretati in ansamblu, activitatea de hidrobiologie din laboratoarele directiilor de apa, fiind adusa la nivel de cercetare.

Pe de alta parte, aceasta lege ofera ocazii importante pentru managementul de mediu sustinut in intreaga Europa, reclamand abordari integrate ale managementului de bazin de rau, ale cooperarii internationale, ale participarii publice si costuri mai realiste ale serviciilor si bunurilor ecologice. Directiva Cadru stabileste baza pentru procesul decizional in toate tarile din Europa, inclusiv cele care sunt in curs de aderare la Uniunea Europeana.

Participarea publica este o componenta importanta al acestei abordari noi ale managementului resurselor de apa. Experienta arata ca implicarea societatii civile in planificarea si procesul decizional, mareste sansele de succes, dar dureaza un timp indelungat. De aceea, trebuie incurajata participarea publica si aceasta include asigurarea informatiilor, dezvoltarea capacitatiilor proprii, angajarea tuturor factorilor, percum si implicarea in forurile decizionale si in monitorizarea si controlul aplicarii Directivei.


23

Solutii de limitare a riscului de inundatie in bazinul hidrografic Gilort

Ing. STANCA I. M.

Agentia Nationala Apele Romane, Directia Apelor Jiu

Având în vedere evoluția din ultimele decenii a cursurilor de apă din b.h. Gilort, starea actuală a albiilor minore, pagubele materiale înregistrate la cele mai mari viituri, considerăm oportun ca organismele în drept, Departamentul Apelor, D.A. Jiu Craiova şi S.G.A. Gorj pe de o parte, iar pe de altă parte, Prefectura, Consiliul Județean, Primăriile şi Consiliile Locale din bazin, să elaboreze un plan de măsuri etapizat pe termen scurt şi pe termen lung care să conducă treptat la reabilitarea rețelei hidrografice din județul Gorj, înțelegând şi întreg bazinul Gilort, nu numai în punctele critice, dar şi pe sectoarele unde apar fenomenele de degradare.

În acest sens sugerăm câteva categorii de măsuri:

− identificarea zonelor critice unde se pot produce inundații şi evaluarea magnitudinii acestora. Ca rezultat al acestor acțiuni se obțin hărți cuprinzând caracterizarea şi cauzele evenimentelor hidrometeorologice periculoase, precum şi măsurile necesare de amenajare de tip structural;

− determinarea vulnerabilității şi a riscului precum şi analiza de tip cost‐ beneficiu. Este necesar să se intocmească evaluarea cantitativă a costului măsurilor de prevenire a inundațiilor în raport cu costul pierderilor economice directe cât şi a celor indirecte;

− stabilirea sistemelor de monitorizare, predicție şi prognoză;

− realizarea de lucrări structurale de prevenire a inundațiilor;

− întocmirea unei ordini de priorități (pe trei etape: foarte urgente, urgente, de perspectivă) în finanțarea acestor lucrări;

− în colaborare cu organele Departamentului Apelor să se verifice dacă asigurarea inițială de calcul de proiectare mai este valabilă în prezent. În caz contrar să se ia măsuri adecvate de reabilitare;

− în bazinele unde se constată defrişări accentuate în ultimele decenii să fie promovate lucrări de împădurire;

− în zonele unde se constată procese de versant de intensitate accentuată să fie promovate măsuri agrosilvice de urgență ( baraje de stingere a torenților etc );

− să se aibă în vedere acțiuni civice privind protecția resurselor de apă şi a mediului;

− descurajarea amplasării de construcții în zone inundabile la asigurări de calcul de 1%;

− revitalizarea activității comisiliilor locale de apărare împotriva inundațiilor ( planuri de apărare noi, personal specializat şi dotări corespunzătoare).


24

Fenomene hidrologice periculoase in bazinul hidrografic Basca Chiojdului

Hidrol. ZAREA R., Hidrol. GHEORGHE Marcela

Agentia Nationala Apele Romane, Directia de Ape Buzau‐Ialomita

Lucrarea se va referi in primul rand la aspecte legate de viituri si inundatii.

In prima parte, lucrarea va contine o abordare teoretica, insemnand: definirea termenilor "viitura" si "inundatie" si diferentele dintre acestia; cauzele producerii inundatiilor; efectele negative si pagubele provocate de inundatii (pagube economice, sociale si ecologice); legislatia in domeniul apararii in domeniul inundatiilor; masuri de prevenire, combatere si atenuare a fenomenelor hidrologice periculoase

In cea de‐a doua parte se va face o exemplificare concreta pentru bazinul hidrografic Basca Chiojdului. Accentul se va pune pe analiza viiturilor majore produse pe raul Basca Chiojdului in ultimii 40‐50 de ani (cu atentie deosebita asupra anilor 1972, 1975, 1991 sau 2005, ani ce se remarca prin cele mai puternice inundatii).

Se va discuta si despre aspecte ce tin de constructiile realizate in zonele inundabile, despre eroziunea laterala a raului (cu exemple concrete in acest sens)

In final va fi facuta o analiza a lucrarilor ce s‐au executat in bazin (pentru prevenirea si combaterea fenomenelor hidrologice periculoase), a lucrarilor in curs de executare sau in proiect. Vor fi facute, de asemenea, propuneri pentru continuarea amenajarii bazinului hidrografic.

Date post:	05-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	13 times
Download:	0 times

!! Lucrari legate 2009 - · Principiile preventive de protectie impotriva inundatiilor Drd. ing....

Documents