InundaŢiile produse În RomÂnia

.

Scurt istoric:

Potrivit surselor istorice, viituri catastrofale şi inundaţii s-au produs cu regularitate pe teritoriul României, acestea fiind o consecinţă a climatului temperat continental:

în secolul al XVI-lea s-au produs 10 inundaţii de proporţii;

în secolul al XVII-lea au fost consemnate 19; în secolul al XVIII-lea sunt amintite 26, în secolul al XIX-lea 28, iar în secolul al XX-lea 42.

Scurt istoric:

Conform greenreport.ro, cea mai afectată de aceste calamităţi a fost zona Moldovei, astfel că:

în anul 2001, la primele inundaţii puternice ale acestui secol, 14 oameni au decedat, iar pagubele au ajuns la un miliard de euro;

în 2004 ploile torenţiale au facut 19 victime; în anii 2005 şi 2006, inundaţiile au ucis 93 de persoane din

ţară, iar pagubele materiale au însumat două miliarde de euro;

șapte români au murit în 2007 din cauza apelor, care au distrus şi 1.000 de case în aproape 60 de localităţi din Galaţi, Vrancea, Bacău şi Vaslui, iar 1.400 de oameni au rămas fără locuinţe.;

în 2010 apele au luat viaţa a 23 de oameni şi au provocat pagube de 700 de milioane de euro.

Județele cu expunere ridicată la inundații:

Sursa: Poolul de Asigurare Împotriva Dezastrelor

Cauzele producerii inundaţiilor, formele de manifestare, efectele acestora, modalităţi de combatere

a. Cauzele

Poluarea generată de activităţile umane - care a condus la substanţiale modificări climatice, efectul de seră şi încălzirea globală;

Diminuarea severă a suprafeţelor împădurite ca urmare a tăierilor iraţionale;

Amplasarea localităţilor şi a unor obiective economico – sociale în zonele inundabile ale cursurilor de apă;

Insuficienţa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor (diguri, baraje, etc.)

Cauzele producerii inundaţiilor, formele de manifestare, efectele acestora, modalităţi de combatere

b. Formele de manifestare

inundaţiile produse de revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheţrri plutitori;

inundaţiile produse de scurgerile de pe versanţi, datorate căderii unor mari cantităţi de precipitaţii în timp scurt;

inundaţiile produse de accidentele la construcţiile hidrotehnice (avarierea sau distrugerea unor lucrări de genul barajelor sau digurilor).

Cauzele producerii inundaţiilor, formele de manifestare, efectele acestora, modalităţi de combatere

c. Efectele producerii inundaţiilor

sunt expuse direct, sau indirect efectelor inundaţiilor:

populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;

obiectivele sociale; capacităţile productive

(societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele);

Cauzele producerii inundaţiilor, formele de manifestare, efectele acestora, modalităţi de combatere

barajele şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul producerii de accidente;

căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă;

mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităţilor şi altele

Cauzele producerii inundaţiilor, formele de manifestare, efectele acestora, modalităţi de combatere

d. Modalităţi de combatere a inundaţiior

Întreţinerea albiei cursurilor de apă (îndepărtarea vegetaţiei, decolmatarea albiilor, îndepărtarea obstacolelor şi neobstrucţionarea sub nici o formă a curgerii cursului de apă);

amenajarea de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor (diguri, baraje,etc.)

reducerea efectelor încălzirii globale prin reducerea emisiilor poluante, refacerea suprafeţelor împădurite;

Cauzele producerii inundaţiilor, formele de manifestare, efectele acestora, modalităţi de combatere

dezvoltarea sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic - constă în observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice, elaborarea prognozelor şi avertizărilor populatiei;

interzicerea amplasării de locuinţe sau obiective economico-sociale în zonele inundabile şi dezafectarea celor existente;

întreţinerea sistemelor de preluare a apelor provenite din precipitaţii existente la nivelul localităţilor (sisteme de canalizare, rigole, şanţuri).

FENOMENELE NATURALE DE RISC ŞI HAZARD DE PE TERITORIUL JUDEŢULUI SUCEAVA

Hazardele hidrologice caracteristice judeţului Suceava, în special viiturile şi inundaţiile, dar şi frecventele scurgeri pe versanţi se produc în contextul unor precipitaţii bogate care cad într-un interval scurt de timp.

În luna iulie 1969, pe sectorul superior al Siretului şi pe râurile Suceava şi Moldova s-au produs cele mai mari inundaţii cunoscute până la acea dată. Pentru sectorul râului Siret din amonte de confluenţa cu Suceava, viitura din 1969 rămâne încă cea mai mare (ca debit de vârf) din toată perioada de monitorizare 1193 (m3/s).

În anul 1970 s-au produs cele mai mari inundaţii cumoscute în România, în ultimii 500 de ani. Acestea au afectat 37 din cele 39 de judeţe, cuprinzând bazinele hidrografice ale râurilor care au obârşia în zona cea mai înaltă a Carpaţilor Orientali, respectiv Someş, Mureş, Olt şi Bistriţa, cu propagare finală pe Dunăre, ca principal colector.

Pentru râul Bistriţa şi afluenţii săi din sectorul superior, deşi s-a produs în condiţii de „albie liberă”, viitura a fost cea mai mare din ultimii 100 de ani, de când se fac măsurători şi a provocat inundaţii grave soldate cu pagube materiale imense.

FENOMENELE NATURALE DE RISC ŞI HAZARD DE PE TERITORIUL JUDEŢULUI SUCEAVA

Inundaţiile din zona „Arbore” - iunie 2006 cele mai frecvente inundaţii, adeseori cu urmări catastrofale, se produc pe cursurile mici de apă datorită caracterului torenţial al scurgerii, fiind soldate în unele cazuri cu pierderi de vieţi omeneşti.

Unul dintre cele mai semnificative hazarde hidrologice din bazinul râului Suceava îl reprezintă viitura din 30.06/01.07.2006, din arealul Arbore - Clit - Iaslovăţ - Cacica - Solca,în cazul viiturii din aceasta data cantităţile de precipitaţii au fost, punctual, mult mai mari decât în alte situaţii, depăşind probabil 200 l/m2 în bazinul pârâului Clit , iar timpul de producere a fost foarte scurt (2-4 ore). În aceste condiţii, pe sectoarele superioare s-au format scurgeri torenţiale şi „în pânză” care au smuls arborii din maluri, au antrenat buşteni din parchetele de exploatare şi au distrus lucrări de apărare (diguri de protecţie, apărări de maluri, gabioane etc.). Masa lemnoasă şi alte elemente dislocate din amonte au blocat secţiunile podurilor obturând albiile cu acumulări şi dezacumulări locale succesive, care au condus la o scurgere în salturi a apei, cu inundări şi distrugeri în zonele riverane

Aceste elemente au caracterizat şi hazardele hidrologice ulterioare, din anii 2008 şi 2010 ce au avut loc în aceeaşi zonă.

BIBLIOGRAFIE

http://www.viata-libera.ro/eveniment/40783-galati-viata-libera-istoria-inundatiilor-romania-puternic-afectata-de-viituri.html

http://www.romaniatv.net/prima-harta-a-inundatiilor-din-romania_97603.html

Apăvăloaie M., Pârvulescu I., Apostol L., (1997) - Caracteristici ale cantităţilor de precipitaţii atmosferice în 24 de ore, din Subcarpaţii Moldovei şi Culoarul Siretului;

Apostol L., Sfâcă L. (2004) - Consideraţii asupra ploilor torenţiale din Culoarul Siretului în perioada 1992-2002;

VĂ MULȚUMIM PENTRU ATENȚIE!