8/12/2019 -Depresia

1/21

8/12/2019 -Depresia

2/21

dul

nicoti

nic

(2as

hburn

e,

013&)

i

altele.Intro

ducer

ea

cocai

nei in

trata

ment

ul

staril

or

depre

sive a

fostfacuta

de

4reud

(010

), care

a

releva

t

efectele euforizante de dutrata, cres, terea vitalitatii, a stimei de

sine si a capacitatii de munca, insa a negli-

jat potentialul addictiv al acestei substante.

5escoperirea i introducerea in clinica a

antidepresivelor denumite de unii autori

,,happ6 pills (7line, 0138) sau ,,pilules de

bonheur (7ouper ni!, 01%$), a constit uit

inceputul erei moderne in studiul clini-

co-terapeutic i chiar profilactic al starilordepresive de diferite nuante nosologice si

fenomenologice. Astfel, in ultimele decenii

terapia tulburarilor de dispozitie a devenit

mult mai eficienta iar in zilele noastre epi-

soadele depresive majore sunt tratabile la

&-8&9 dintre bolnavi.

In cadrul terapiei psihiatrice principiile

etico-morale sunt crucialei acestea cu atat

mai mult cu cat cele cinci dimensiuni ale

bolilor psihice: organica, functional-fizio-

logica, psihologica, personala *i sociala fac

din psihiatrie o specialitate mai fragila fata

de restul disciplinelor medicale, care trateazabolile organice ce au doar primele doua

dimensiuni din cele amintite. ;nul dintre

principiile fundamentale ale terapiei psihia-

trice este relatia dintre psihiatru *i depresiv,

acest raport afectiv pozitiv constituie temelia

aliantei terapeutice. ;n alt principiu esential

este faptul ca terapiile biologice trebuie aso-

ciate cu interventiile psihoterapeutice.

41

8/12/2019 -Depresia

3/21

42 Depresia - metode de diagnostic si tratement

Terapii biologice:< tratament medicamentos, (aproape

intotdeauna indicat)

< deprivare de somn,

< = (electroconvulisoterapia), fotote-

rapie,

< r=+/ (stimularea magnetica

transcra-

niana repetitiva)

< metode psihochirurgicale

(abandonate

contemporan)

Psihoterap ii:

< interventie de criza< psihoeducatia,

< psihoterapie suportiva,

< interpersonal>,

< psihanalitica, dinamica scurta,

terapii

orientate analitic,

< cognitiva,

< comportamentala,

< de grup, psihodrama,

< de familie,

?data cu precizarea diagnosticului

se pune intrebarea daca pacientul

necesita un tratament in conditii de

spitalizare sau ambulatoriu. Alegerea

cadrului terapeutic depinde de:

< starea clinica: severitatea

simptomelor,Tulburare depresiva cu patternsezonier

Episod depresiv major atipic

Tulburarea distimica

Episod depresiv + epilepsie

Episod depresiv din boala Parkinson

comorbiditatile, riscul suicidar, hete-

roagresivitatea)

< disponibilitatea retelelor de suport

< capacitatea pacientului de a se auto-

ingriji in mod adecvat, capacitatea de

colaborarei compliant> la tratament.

=ratamentul are patru faze:

< tratamentul fazei acute (alegerea

modalitatii de tratament, alegerea

medicamentului antidepresiv, alegerea

psihoter apiei, in terventi i de criza , psi

hoterapie suportiva, aprecierea raspun-

sului dat la tratament.)

< faza de consolidare (prevenirea reca-

derilor): se continua tratamentul anti

depresiv, se aprecieaza posibilitatea

introducerii ueni psihoterapii pentru a

preveni recaderea. 4recventa controa-

lelor trebuie instalata in functie de starea pacientului si de tratamentul folo-

sit. Acesta poate varia intre un control

la @-' luni sau mai multe controale pe

saptamana"

< faza de intretinere: este necesar in cazul

episoadelor depresive recurente. ste

demonstrat ca la persoanele cu ' sau

mai multe recurente, mentinerea trata-

mentului de intretinere are eficacitate

profilac tica. Aceasta faza poate dura chiar *i

3 ani. =ratamentul se continua cu dozele de

antidepresive folosite in etapele precedente

ale tratamentului. < i nt re ru pe re a

tratamentului: inainte de intreruperea

tratamentului medicamentos se descre*te

t reptat doza, aceas ta f ace pos ib il a

reintroducerea dozei maxime in cazul

reaparitiei simptomelor *i minimalizeaza

riscul sindromului de abstinenta la antide-

presive.

Clasificarea medicamentelorantidepresive

Antidepresivele sunt traditional clasificate infunctie de structura lor (ex. =riciclice,

tetraciclice), de efectul lor pe neurotrans-

mitatori (ex. Inhibitorii recaptarii norepi-

nefrinei, inhibitorii recaptarii serotoninei,

I+A?) sau pe receptori (ex. antagoni*tii

serotoninei). Aceste medicamente sunt mult

diferite unele de altele din punct de vedere al

efectelor secundare, al profilu-lui de

siguranta, al farmacocineticii si al

Tabelul 2.1. rincipii de alegere a modalitatii de tratament in functie de diagnostic:

Episod depresiv major usormediu psihoterapie B farmacoterapie (fara faza terapeutica

de intretinere, preparate fitoterapeutice)Episod depresiv major recurent introducerea fazei de intretinere a tratamentului

Episod depresiv major de intensitate antipsihotice C antidepresive B =psi!otica asee6jtabupropionul

Episod depresiv major melancoli"orm esential: farmacoterapia,

fototerapie B farmacoterapie B fitoterapie

+edicamente I+A? au eficacitate demonstrate

sihoterapii dinamice de scurta durata Cfarmacoterapie cu faza de intretinere.

A se evita =A C bupropionul

upropion#igura 2.2a. /tructura triciclica

Episod depresiv cu dis"unctii se$uale +irtrazapin, upropion

8/12/2019 -Depresia

4/21

Tratamentul depresiei 43

Pacienti

tratati corect

Pacienti tratati

NU estediagnosticat

NU se duce/Nu ajunge la medic

#igura 2.1. 4enomenul ghetarului

(eisbergu-lui) in tratamentul tulburarilor

depresive.

capacitat ii de a actiona asupra

diferitelor comorbiditati psihiatrice

%tabelul 2.2&.

Antidepresivele triciclice (ATC) i celetetraciclice

5enumirea antidepresivelor triciclice

pro-vine din structura lor chimica . 5e

regula, cei mai multi clinicieni evita sa

mai uti-lizeze antidepresivele triciclice ca

prima l inie terapeutica, mai ales din cauza

efectelor secundare. ;nele studii au

sugerat ca A= ar fi mai eficiente in

tratamentul episodului depresiv

melancoliform decat //I, totusi

antidepresivele din noua gene-

#igura 2.2b. /tructura tetraciclica

8/12/2019 -Depresia

5/21

44 Depresia - metode de diagnostic si tratement

Tabelul 2.2. +edicamente antidepresive (A= D&%A) ( timoleptice, timoanaleptice, timeretice)

Antidepresive triciclice (A=)Amitriptilina, lomipramina, 5esipramina, 5oxepina,Imipramina, Dortriptilina, ?pipramol, =rimipramina, etc

+aprotilina, +ianserina, Defazodon, etcitalopram, scitalopram, 4luoxetina, 4luvoxamina,aroxetina, /ertralina, etc

=ianeptina. =razodona,

Defazodona

5esvenlafaxina, 5uloxetina, +ilnacipran, Eenlafaxina.

+irtazapina.

Atomoxetina, eboxetina, Eiloxazina, etc.

upropiona.

Iproniazid, Isocarboxazid, Dialamida, henelzina,elegilina, +oclobemida, =ranilcipromina.FFFFFFFFFFF

ratie sunt folosite in prima linie si in cazul

episoadelor depresive melancoliforme.

ste posibil ca medicamentele duale (care

actioneaza la nivelul receptorilor nor-

adrenergici si serotoninergici) sa aiba o

eficacitate superioara in cazul pacientilor

cu depresie severa sau cand s-a obtinut

Tabelul 2.'. fectele adverse ale antidepresivelor tri- *i tetra-ciclice:

fecte anticolinergice 4recvente, de multe ori due la intreruperea tratamentului. Includ:uscaciunea mucoasei bucale, constipatie, vedere neclara, delir siretentie urinara, agravarea glaucomului. /indrom anticolinergic:confuzie si delir, in special daca. A= se asociaza cu antagonisti aireceptorilor dopaminici sau medicamente anticolinergice.

fecte cardiaceAlungirea intervalelor G=, subdenivelarea segmentului /=, aplatizarea

undelor =, tahicardie - s,i la doze terapeutice.Xa concentratii plasmaticecrescute devin aritmogene.

aderi accidentale, diferite leziuni

oate fi benefic la pacientii cu insomnie

=remorul limbii *i al extremitatilor superioare sunt modificari frecventi t l it i t ii li ii i *i t i l ii

TRiniCtra!odonuml"#mg

AC

$tapaneste depresiadin prima !i%

Antidepresive tetracicliceInhibitorii selectivi ai recaptariiserotoninei (//I)

Activatori selectivi ai recaptariiserotoninei (//)

Antagonist post-sinaptici 3#=@A siinhibitori presinaptici al recaptariiserotoninei (/AI)

Inhibitorii recaptarii serotoninei-norepinefrinei (/DI) (duali)

Antidepresivi nonadrenergici sF ispecific serotoninergici (Da//A)

Inhibitorii recaptarii norepinefrinei(DI) sau (DAI)

Antidepresivi 5opaminergici CDoradrenergici

Inhibitorii ai monoaminoxidazei(I+A?)

remisia, ca tratament de mentinere.

5upa structura chimica A= pot fi impar-

tite in amine tertiare *i in amine secundare.Amine secundare: desipramina, nor-

triptilina. fect mai puternic de inhibitie

de recaptare a DA, 5esipramina: actiune

activatoare.

#ipotensiuneaortostatica

/edarea

fecte neurologice

8/12/2019 -Depresia

6/21

=rebuie utilizate cu precautie la pacientii cu afectiuni hepatice.

ot produce hepatita fulminanta acuta la &,0-09 dintre pacienti.

FFFFFFF

8/12/2019 -Depresia

7/21

8/12/2019 -Depresia

8/21

4 Depresia - metode de diagnostic si tratement Tratamentul depresiei 4*

minei a fost introdusa pe considerentul

ca ar actiona mai rapid ca precursorul lor,

insa aceasta ipoteza nu a fost dovedita.

Doza de start: @3-3& mgJziDoza uzuald:

0&&-'&& mgJzi

,lomipramina: este un inhibitor puter-nic al captarii serotoninei, iar metabolitul

sau dimetilciclopramina este inhibitor al

recaptarii noradrenalinei. ste indicat si

in tratamentul tulburarii obsesiv-com-

pulsive. Are aceleasi contraindicatii ca si

celelalte triciclice, iar efectele adverse ale

clomipraminei sunt accentuate la pacientii

hipertireotici. (/?;#, 0110, ?H5D,

011&).

roduce frecvent desincronizari al unde-

lor decat celelalte A=.Doza de

start: @3 mgJziDoza uzuald: 0&&-@3&mgJzi

o$epina: este un antidepresiv cu efecte

sedativ-anxiolitice. Are efecte puternice

antihistaminice. Hocal are efect anestezic.

ste indicat in tulburarile depresive, tulbu-

rarea de anxietate, in insomnii neorganice

si datorita efectelor de blocare a receptori-

lor #@ este benefic in tulburarile depresive

asociate cu ulcer gastric sau duodenal.

Doza de start: @3-3& mgJziDoza uzuald:

0&&-'&& mgJzi

-aprotilina este un compus tetraciclic,

farmacologic se aseamana cu preparatele

triciclice dar nu blocheaza captarea de

serotonina. Are efect sedativ, anxiolitic

simpatolitic si anticolinergic.Doza de

start: 3& mgJziDoza uzuald: 03&-@@3

mgJzi

-ianserina este un antidepresiv tetra-

++-

ciclic, care nu are efecte anticolinergice

centrale. Are o actiune moderata ca inhi-

bitor al capta rii noradrenali nei si este un

antagonist al receptorilor 3-#=. reste

turn-overul noradrenalinei la nivel cere-

bral, principalul sau efect advers este som-

nolenta la inceputul tratamentului. oatecauza anemie aplastica si au fost semnalate

cazuri de agranulocitoza. Doza uzuald:

'&-%& mgJzi

,ni.itorii selectivi ai recaptariiserotoninei $$R, (,$R$)

Inhibitorii selectivi ai recaptarii seroto-

ninei au devenit cei mai prescrisi agenti

de prima linie in tratamentul depresiei

datorita sigurantei, eficacitatii si tolera-

bili tati i lor. /unt mai acce pta te si tole -

rate de pacienti datorita lipsei efectelor

adverse prezente la antidepresivele trici-

clice. eprezinta agenti de prima alegere

nu numai in cazul tulburarii depresive in

populatia generala, la varstn ici, la pacienti

cu boli medicale si la femeile gravide, ci si

in distimie, tulburarea obsesiv-compulsiva

(=?), tulburarea de stres posttraumatic

(=/5), tulburari de panica, fobiile, tulbu-

rari ale comportamentului alimentar, tul-

burarea disforica premens truala , ejacula-

rea prematura, agitatia care se asociaza cu

tulburarea bipolara I etc. I// sunt la felde activi ca si oricare alta clasa de antide-

presive in depresia usoara si moderata. /e

pare ca sertralina este mai eficienta decat

ceilalti I// in depresia severa cu melan-

colie. (7AHAD, /A5?7, @&&0)

In cazul depresiei severe si a melancoliei

nu sunt mai eficienti decat A=, avantajul

lor consta in tolerabilitatea lor mai mare .

I// aproape ca nu au caracteristici

moleculare comune, ceea ce explica de ce

anumiti indivizi pot raspunde la un I//,

dar nu raspund la altul. este 3&9 din per-

soanele care raspund nesatisfacator la un

I// vor raspunde favorabil la un altul.

(7AHAD, /A5?7, @&&0)

,ndicatii terapeutice+

< episodul depresiv major din: tulbu

rarea depresiva, tulburarile bipolare.

< distimia

< cidotimia

< tulburarea sc!izoa"ectiva de tip

depresiv sau mi$t asociat cu antipsi-

hotice.

,omparatia cu antidepresivele trici

clice: ateva studii controlate au aratat

ca eficacitatea I// este similara cu efi-

cacitatea antidepresivelor triciclice, dar caprofilul efectelor adverse ale I// este mai

bun.

Sinuciderea: Ha majoritatea celor expusi

riscului de sinucidere, I// reduc acest

rise. ersoanele suicidare tree mai usor la

tentative autolitice la faza de ameliorare a

tabloului clinic. In consecinta, persoanele

expuse riscului autolitic trebuie monitori-

zate in cursul primelor saptamini de tra-

tament.

epresia din cursul sarcinii si depre

sia postpartum: /tudiile prospective au

constatat ca riscul de recadere a depresiei,

atunci cand o femeie insarcmata intrerupe

tratamentul cu I// este de cateva ori mai

mare decat riscul pentru fat cauzat de

expunere la I//. (7AHAD, /A55?7

@&&0).

=ratamentul cu I// initiat inaintea sar-

cinii trebuie sa fie continuata fara intreru-

pere si in cursul sarcinii. KEIanagementul

terapeutic al depresiei psotpartum include

farmaco-, psiho- terapia si programe psi-

hoeducationale. linic este bine sa fiecombinate cele trei componente pentru

a avea un efect mai bun. entru femeile

care au avut depresie in special acelea care

au suferit de depresie post-partum este

indicata preventia medicamentoasa cu

anta sinaptica

medicament

#gura 2.'. +ecanismul de actiune a medicamentelor //I:

neuron presinapticneuron postsinaptic

8/12/2019 -Depresia

9/21

4/ Depresia - metode de diagnostic si tratement

antidepresive, eel putin cateva 6ile dupa

nastere. ele mai frecvent folosite sunt

//I datorita eficientei, putinelor efecte

adverse, sigurantei si administrarii unice.

4luoxetina, /ertralina, 4luvoxamina sunt

cateva dintre antidepresivele studiate caresi-au dovedit eficienta. =erapia = este

recomandata in cazurile foarte severe de

depresie asociate cu idei autolitice, psi-

hoze, sau in cazurile cu rezistenta la tra-

tamentul medicamentos. ste o metoda

benefi ca pentru femeile care nu vor sa-si

expuna copilul la efectul antidepresivelor

in timpul alaptarii sau sarcinii. (Aditi +.,

/andeep / @&&%).

;nele studii sugereaza ca femeile depre-

sive raspund mai bine la //I decat la

A=, iar femeile mai tinere de $$ ani ras-

pund mai bine la //I decat cele varstnice.

(oLle6 5., @&&%)

epresia la varstnici /i la pacientii cu

boli medicale.

/electia antidepresivului la varstnici tre-

buie facuta tinand cont ca in cadrul acestei

grupe de varsta antidepresivul ideal ar trebui

sa nu cauzeze nici un efect advers cognitiv,

cardiotoxic, anticolinergic, antihistaminer-

gic sau alfa-adrenergic. =oti I// sunt utili

la persoanele varstnice.. I// sunt mai putin

tolerate de indivizii cu simptome gastroin-testinale preexistente. Antidepresivele tri si

tetraciclice pot fi utilizate numai cu precau-

tie la acest grup de pacienti datorita efectelor

lor adverse. I// pot fi folosite si la pacientii

cu glaucom cu unghi inchis.

Tulburarea dis"orica premenstruala:

I// amelioreaza dispozitia disforica la

femeile care sufera de aceasta boala. /er-

tralina si fluoxetina este indicata de catre

45A pentru tratamentul tulburarii disfo-

rice prementruale cu 3 zile inainte si dupa

perioada menstruala . (K;D7/ 011)

Simptomele an$ioase la pacienti

depresivi. &9 din pacienti depresivi au si

simptome de anxietate. I// au o actiune de

ameliorare a acestor simptome. Alte

indicatii:

< =ulburarea obsesiv-compulsiva< =ulburarea de panica (paroxetina si

sertralina)

< 4obia sociala

< =/5 (=ulburare de stres posttrauma-

tic)

< Alte tulburari de anxietate.

< =ulburari ale comportamentului alimen-

tar - ulimia si anorexia, (fluoxetina)

< jaculare prematura.

< /imptome cronice dureroase: durerea

neuropatica, fibromialgia, cefaleea

(mai ales de tip tensiune).

0armacocinetica \ farmacodinamica

=oti I// sunt bine absorbiti dupa admini-

strarea orala si au un efect maxim intr-un

interval de $ pana la 8 ore. /unt metabolizati

la nivel hepatic prin intermediul enzimelor

citocromului $3& (M). Administrarea

I// impreuna cu alimente are efecte reduse

asupra absorbtiei si poate sa descreasca inci-

denta greturilor si a diareei.

eneficiile clinice ale I// sunt atribuite

inhibarii selective a recaptarii serotoninei,

cu un efect redus asupra recaptarii norepi-nefrinei sau dopaminei. (4ig @0.) Actioneaza

prin blocarea recaptarii serotoninei la nive-

lul neuronului presinaptic. 4recvent, efectele

clinice adecvate se obtin dupa administrarea

dozelor initiale, in timp ce dozele ridicate

cresc riscul aparitiei efectelor adverse. 5e

obicei, atat prin utilizarea indelungata a unui

dozaj redus cat si prin cresterea mai rapida a

011& 011@

#igura 2.0.

rescrierea

medicamentelor antidepresive in Australia in perioada 011&-@&&@ (/ursa: =he +edical Kournal

of Australia @&&)

dozajului se obtine acelasi grad de beneficiu

clinic (vezi "igura 2.0&

Reactii adverse

< 5isfunctia sexuala: efect advers, majo-

ritatea acestor disfunctii sunt usoare.Acuzele cele mai frecvente: inhibarea

Tratamentul depresiei 4

Altele&noi*

Altele&(ec?i*

0118011%011$

8/12/2019 -Depresia

10/21

o

r

g

a

s

m

u

l

ui

s

i

d

e

s

c

r

e

*

t

e

r

e

a

l

i

b

i

d

o

u

-

l

ui

.

/

e

r

e

c

o

m

a

n

d

a

a

s

o

c

i

e

r

e

aI

/

/

c

u

u

p

r

o

p

i

o

n

i

n

c

a

z

u

l

a

pa

r

i

t

i

e

i

d

i

s

f

u

n

ctiei

sexuale. (HAA=, 011)

< fectele adverse gastro-intestinale:

greata, diareea, anorexia, varsaturile si

dispepsia. Administrarea I// impreuna

cu alimente poate sa descreasca incidenta

greturilor si a diareei.

< resterea in greutate: paroxetina este

eel mai frecvent asociat cu cresterea ingreutate. 5e obicei, greutatea revine la

valoare initiala la sfarsjtul primului an

8/12/2019 -Depresia

11/21

" # Depresia - metode de diagnostic si tratement

(I?/I4 A?/ ;, @&&)

< /imptome extrapiramidale: rareori

//I pot sa cauzeze a!atizie, distonie,

tremor etc. (5I??, 0118)

< fecte anticolinergice: rare, mai ales:

paroxetina .< /indromul serotoninic: apare in cazul

asocierii tratamentului I// cu I+A?.

In acest caz nivelul serotoninei poate sa

atinga niveluri toxice. /indromul sero

toninic este un sindrom grav cu poten

tial letal, care include: diaree, neliniste,

agitatie extrema cu hiperreflexie, mio-

clonus, convulsii, hipertermie, rigidi-

tate, tremor, delirium, coma, colaps

cardiovascular, deces.

< /indromul de discontinuare al I//:

apare in cazul intreruperii in mod brusc

a tratamentului cu I//. el mai frecvent

cauzat de paroxetina. (?/DA;+,

0118) /imptome: ameteli, slabiciune,

greata, cefalee, depresie de rebound,

anxietate, insomnie, etc.

< Alte efecte foarte rare: echimoze, per-

turbari ale glicemiei, eruptii cutanate,

rashuri si reactii alergice, galactoreea.

$$R, - repre!entanti f i particularitatiale moleculelor

(italopmmull-('-dimeth6laminoprop6l)-l-($-fluo-

rophen6l)-l,'-dih6droisobenzofuran-3-carbonitrile

Introdus pe piata: 0181, in uropa a pre-

cedat fluoxetina, in omania introdus in

anul curent.

Disponibil: tablete divizabile de 0&, @&, $&

mg.

Doza: initial: @& mgJzi in prima sapta-

mana, dupa care se creste doza la $& mgJ

zi, unele persoane pot sa necesite %& mgJzi,

dar nu exista studii controlate care sa sus-

tina acest dozaj. entru persoanele varst-

nice sau pentru cele cu afectari hepatice serecomanda dozajul de @& mgJzi, cu cres-

tere la $& mgJzi numai daca nu se constata

nici unraspuns la @& mgJzi. =abletele tre-

buie admin istrat e intr-o singura priza fie

dimineata, fie seara, cu sau fara alimente.

Indicatii: =ulburare depresiva, tulburare

distimica, poate fi prescris pentru fobie

sociala, tulburare de panica, tulburare

obsesiv-compulsiva, boala #untington si

tulburarea disforica premenstruala. ;nele

studii au demonstrat ca are efect benefic

in neuropatia diabetica si ejacularea pre-

matura. italopramul poate fi eficient intratamentul labilitatii emotive si crizelor

de plans instalate post-stro!e.

Farmacocine tica: timp de injumatatire:

'3 ore, metabolism hepatic, metabolizat

in demeth6lcitalopram 5=, didemeth6l-

citalopram 55= si citalopram-D-oxide.

liminare hepatica,

Aparitia efectelor: 0-' saptamani,

fecte: eel mai puternic in efectul de blo-

care a recaptarii serotoninei, eel mai selec-

tiv inhibitor de recaptare a serotoninei,

Interactiuni: nu afecteaza metabolismul

digoxinei, litiului, Larfarinei, carbamaze-

pinei sau imipraminei si nici acestea nu

afecteaza semnificativ metabolismul sau.

italopramul creste de doua ori concen-tratiile plasmatice ale metoprololului, dar

acest fenomen nu are, de obicei, efecte

asupra tensiunii arteriale sau frecventei

cardiace,

Particularitati: este indicat ca prima ale-

gere in cazul pacientilor in varsta, la care

pare sa cauzeze mai putine efecte de inter-

actiune medicamentoasa,

!eactii adverse specifice sau maipronun"

tate: greturi, uscaciunea mucoasei bucale,

somnolenta. xista si produsul care con-

tine s-emantiomerul citalopramului: esci-

talopramul.

FluoxetinaD- me th 6l -' -p he n6 l- '- N$ -( tr if lu or o-

meth6l) phenox6O-propan-l-amine

Disponibil: tablete de 0&, @& mg, C solu-

tie buvabila @& mgJ3& ml

Doza: in depresie: 0&, @&mgJzi, in gene-

ral dimineata, dozaj maxim: 8&mgJzi,

Farmacocinetica: eel mai mare timp de

injumatatire: @-' zile, ca o alternative, dat

fiind timpul de injumatatire lung al fluo-

xetinei, tratamentul poate fi instituit cu unprogram de administrare la fiecare @ zile.

+etabolism hepatic, excretie: renala 8&9,

Tratamentul depresiei "1

intestinala 039.

Aparitia efectelor: 0-' saptamani.

fecte: I// C blocheaza usor recaptarea

noradrenalinei,

Interactiun i: creste nivelul A=, intre

intreruperea unui I+A? si instituirea tra-tamentului cu fluoxetina trebuie sa treaca

@ saptamani, fluoxetina trebuie intrerupta

cu eel putin 3 saptamani inainte de insti-

tuirea tratamentului cu I+A?,

Particularitati: este indicat de 45A pentru

tratamentul sindromului premenstrual, spre

sfarsitul aniilor 8&, un raport caruia i s-a

facut o larga publicitate a sugerat ca ar exista

asociere intre utilizarea fluoxetinei si actele

violente, incluzand suicidul, dar multe studii

ulterioare au respins aceasta asociere.

!eactii adverse specifice sau maipronun"

tate: anxietatea, cefalee, efecte extrapira-

midale, anorexia, inapetenta.

Fluvoxamina#" N(3-methox6-0 - N$- (trifluorometh6l)

phen6lO pent6lidene) aminoO ox6ethana-

mine

Disponibil: tablete de @3,3&,0&& mg,Doza:

initial: 3& mgJzi, in general seara,

dozele care depasesc 0&& mgJzi, pot fi frac-

#igura 2.. /tructura chimica a 4luoxetinei#igura 2.. /tructura chimica a italopramului. #igura 2.3. /tructura chimica a 4luvoxaminei

8/12/2019 -Depresia

12/21

" 2 Depresia - metode de diagnostic si tratement Tratamentul depresiei "3

tionate in doua prize Jzi.

Farmacocinetica: timp de injumatatire: 03

ore, metabolism hepatic, excretie: renala.

Aparitia efectelor: 0-' saptamani,

fecte: I//

Particu laritdt i: este indicata de catre

45A in tratamentul tulburarii obsesiv-compulsive la copii,

!eactii adverse specifice sau mai pronun"

tate: sindrom de discontinuitate, (timp de

injumatatire eel mai scurt). entru a limita

dezvoltarea simptomelor la discontinuare,

dozajul trebuie redus treptat.

aroxetina('/-trans)-'-((l,'-enzodioxol-3-6lox6)

meth6l) -$- ($-fluorophen6l)-piperidine

Disponibil: tablete de 0&,@&, '&,$& mg C

supensie orala 0&mgJ3ml,Doza: initial: 0& mgJzi, in general seara,

dozaj maxim: 3& mgJzi,

Farmacocineti ca: timp de injumata-

tire: @0 ore, metabolism hepatic, excretie:

renala, hepatica.

Aparitia efectelor: 0-' saptamani,

fecte: I// C anticolinergice

Interactiuni : rise de interactiuni mai

mare decat fluoxetina sau sertralina

Particularitdti: paroxetina pastreaza

reputatia de a avea efectele anxiolitice cele

mai considerabile (A7A/A, 4?/=,

0111) si este indicata de catre 45A in tra-

tamentul anxietatii generalizate, tulburarii

de panica, fobiei sociale si tulburarii obse-

siv-compulsive.

!eactii adverse specifice sau maipronun"

tate: este antidepresivul cu cea mai mare

probabili tate de a induce un sindrom de

discontinuitate, (timp de injumatatire

scurt). entru a limita dezvoltarea simp-

tomelor la discontinuare, dozajul trebuie

redus cu cate l?mg la fiecare saptamana.

fecte anticolinergice: uscaciunea gurii,

sedare, hipotensiune ortostatica, constipa-

tie, crestere ponderala.

!ertralina(l/)-cis-$-(',$-dichlorophen6l)-0,@,',$-tetrah6dro- D-meth6l-0 -naphthalenamine

Disponibil: tablete de @3,3&,0&&Doza:

initial: 3& mgJzi, in general seara,

dozaj maxim: @&& mgJzi,

Farmacocinetica: timp de injumatatire:

@% ore, iar a metabolitului mai putin activ:

'-3 zile, +etabolism hepatic: D-demeti-

lare, excretie: renala.Aparitia efectelor: 0-

' saptamani,fecte: I// C blocarea

recaptarii dopa-

minei (moderat),Interactiuni:profil

asemanator cu eel al

fluoxetinei

Particularitdti: se pare ca creste incidenta

comportamentului suicidar la pacienti

adolescenti depresivi. ste indicata pentru

tratamentul sindromului premenstrual.

(K;D7/, 011)

!eactii adverse specific e sau mai pro"

nuntate: la pacienti susceptibili, poate sa

induca psihoze.

Activatri selectivi ai recaptariiserotoninei ($$R)

"ianeptinafecte clinice: in contrast cu //I medica-

mentele din acest grup nu inhiba ci acti-

veaza recaptarea serotoninei. /e pare ca

tianeptina are are o eficacitate anxiolitica

si antidepresiva similara cu cea a amitrip-tilinei in tratarea tulburarilor distimice,

anxioase si a decompensarilor depresive

ale alcoolicilor.

/tudii recente au demonstrat ca are efecte

si asupra neuroplasticitatii. (E?;I+A,

@&&%) Astfel eficienta ei a fost evaluata

in special la nivelul hipocampului, unde

reface lungimea si ramificatiilre dendritice

precum si volumul hipocampal . (P#,

@&&0) 5e asemenea stimuleaza conexiu-

QA

5

6)^y7 y

/-/ 6

8Cl

#

nile intre hipocampus si cortexul frontal.

ficienta antidepresiva a tianeptinei a fost

stabilita in multe studii comparative versus

placebo, =A si //I, indiferent de severi-

tatea depresiei. 5atorita efectului bronho-

dilatator este recomandat si in tratamentul

pacientiilor a stmatici.

Farmacocinetica: este bine absorbit, nu

interactioneaza cu sistemul M-$3&. ste

oxidat in metaboliti si eliminat rapid renal,

nu are efect anticolinergic si nu are inter-

actiuni medicamentoase semnificative.

Doza$: doza recomandata este de 'x0@,3

mgJzi, inaintea meselor principale.

fecte adverse: insomnie, iritabilitate,

anxietate, ameteala, greata si varsaturi.

Hipsita de efecte anticolinergice si cardio-

vasculare.

Antagonist% post-sinaptici "6T2A 9iini.itori presinaptici ai recaptariiserotoninei ($AR,)

"razo#ona

rimul medicament nou aparut dupa =A

a fost =razodona. Initial =razodona parea

a fi similara cu =A. ste in primul rand

un antagonist al receptorilor 3-#=@A cu

proprieta ti predominant sedative. ste

frecvent folosit ca si hipnotic.=razodona

este folosita mai ales la persoanele cu

depresie insotita de anxietate si insomnie

#igura 2.4. /tructura chimica a aroxetinei #igura 2.5. /tructura chimica a /ertralinei #igura 2.16. /tructura chimica a =ianeptinei #igura 2.11. /tructura chimica a =razodonei

8/12/2019 -Depresia

13/21

#4 Depresia - metode de diagnostic si tratement

si a insomniei cauzate de alte medica-

mente antidepresive. ste frecventa admi-

nistrarea unor doze reduse de =razodona

(3&-0&& mg) pentru tratamentul insomniei

in fazele introducerii altor medicamente

antidepresive. ste indicata *i in fibromi-algie pentru controlul somnului.

Farmacocineticd: este bine absorbita, este

metabolizata de enzima M'A$. Are mai

multi metaboliti, din care unii (cum este

m-) pot contribui la profilul efectelor

adverse al trazodonei. Aproximativ 39

este excretat in @ de ore prin urina. reate

nivelul seric al digoxinei si fenitoinei.

Doza$: In formele usoare-medii se admi-

nistreaza intr-o singura doza, seara" in for-

mele grave, care necesita doze mai mari, se

va administra de doua ori pe zi, la pranz si

seara. 5oza recomandata pentru initierea

tratamentului este de 03&mg trazodona

pe zi" d oza se p oate creste la in tervale de

'-$ zile, pana la maximum $3&mg pe zi.

=ratamentul de intretinere se va realiza cu

cea mai mica doza eficace, stabilita pe baza

raspunsului individual.

fecte adverse: sedare, hipotensiune orto-

statica, tahicardie, aritmii cardiace, cefalee,

uscaciunea mucoasei bucale, tremor, greata.

fectul aritmogen este mai redus fata de

=A. =razodona poate produce priapism

rar (0J0&&&& cazuri), care poate sa apara. in

prima luna de tratament da r au fost semna-

late si cazuri de priapism survenite dupa $

luni de tratament. iscul de aparitie a pria-

pismului nu este legat de doza. In cazul apa-

ritiei tulburarilor de erectie tratamentul tre-

buie imediat oprit. ;n alt efect advers poate

fi neutropenia care insa nu are semnificatie

clinica deosebita..

,ni.itorii recaptarii serotoninei-norepinefrinei ($:R,) (duali)

fecte clinice si indicatii terapeutice: inhibi-

torii recaptarii serotoninei si norepinefri-

nei au actiune duala. 5eoarece sunt inhi-bitori ai recaptar ii n oradren alinei au efect

si in durerile neuropatice. /unt recoman-

date pentru tratamentul bolii depresive,

inclusiv a depresiei insotita de anxietate.

In functie de criterile *i scalele folosite se

pare ca Eenlafaxina are eficacitate similara

sau putin mai buna decat sertralina sau

fluoxetina. /pre deosebire de //I, efica-

citatea Eenlafaxinei poate create la mari-

rea dozei administrate, adica pacientii cu>

forme usoare de episoade depresive reac-

tioneaza la doze mai mici. Ha dozele mici

Eenlafaxina inhiba recaptarea serotoninei

iar la dozele mari (peste 03&mgJzi) predo-

mina inhibitia recaptari norepinefrinei.

$enlafaxinaFarmacocineticd: Eenlafaxina este bine

absorbita (1@9), este legata de proteinele

plasm atice in prop ortie redu sa (@9),

astfel incat este mai putin probabila pro-

ducerea de interactiuni asociate legarii de

proteinele plasmatice. Du inhiba enzimele

citocromului $3& prin urmare probabili-

tatea interactiunilor medicamentoase este

mai scazuta. =impii de injumatatire plas-

matica ai venlafaxinei *i principalului sau

metabolit sunt de 3 ore si, respectiv 00 ore

-de aceea pot sa apara fenomene de sevraj

in cazul intreruperii bru*te a tratamentu-

lui. xcretia este in principal renala.

Doza$: 5ozele recomandate a Eenlafaxi-

nei variaza intre 3-@@3 mgJzi, preparatul

cu eliberare prelungita permite o singura

tratamentul depresiei si anxietatii,

ferea dumneavoastra.../an/a lor pentru remisie

- m

t;A$TR< TRAD,:= $R>

iria nr+ * - **? #13/1 @ucureti233 1* /1? 0a #21 233 1* /2

ODATAPEZI$%N&'F'(IN' )*l

EFECTINE

Prima alegere pentru remisie

8/12/2019 -Depresia

14/21

B

8/12/2019 -Depresia

15/21

" Depresia - metode de diagnostic si tratement

tulburarea mixta anxios-depresiva.

Farmacocine ticd: absorbtie buna, nu

pare a fi asociata cu interact iuni medi-

camentoase intermediate de citocromul

$3&. 4orma orodispersabila este utila la

pacientii varstnici si la pacientii cu afec-tiuni medicale care au dificultati in inghi-

tirea medicamentelor. =imp de injumata-

tire @&-$& de ore de aceea ea este adecvata

pentru administrarea o data pe zi.

Doza$: Initial 03mgJzi. +axim $3 mgJzi.

Ha persoane varstnice si la cele cu insufi-

cienta renala sau hepatica se recomanda

doze mai mici.

fecte adverse: sedarea si cresterea pon-

derala (039 din pacienti), disfunctii sexu-

ale minime. ste contraindicat asocierea

cu I+A?.

Avanta$e: Imbunatatirea rapida a som-nului, efectele adverse reduse si instalarea

rapida a efectului antidepresiv (-0& zile)

sunt avantajele principale ale +irtrazapinei.

,ni.itorii recaptarii norepinefrinei(:R,)sau(:AR,)

+edicamentele din aceasta clasa inhiba

transporterul noradrenalinei si astfel

recaptarea acestui neurotransmitator. /unt

recomandate pentru tratamentul tulbura-

rilor depresive si tulburari hiper!ineticecu deficit de atentie.

'tomoxetinaeste primul medicament nestimulant

aprobat de 45A pentru tratamentul tul-

burari hiper!inetice cu deficit de atentie.

5esi initial a fost pozitionat pentru depre-

sii ulterior nu s-a demonstrat efectul anti-depresiv.

Antidepresiv dopaminergici inoradrenergici

+upropionael mai semnificativ avantaj al bupropio-

nei este lipsa relativa a efectelor secundare

sexuale. upropiona faciliteaza transmi-

sia dopaminergica si creste eficacitea de

functionare a sistemului noradrenergic.

5in aceste considerente este recomandatin depresia cauzata de boala ar!inson.

ornind din faptul ca dopamina este aso-

ciata cu mecanismele de satisfactie asupra

carora actioneaza ca stimulent si nicotina

si din faptul ca upropiona este un inhibi-

tor necompetitiv al receptorilor nicotinici

s-a emis ipoteza eficacitatii upropionei in

abstinenta de fumat. Ipoteza a fost confir-

mata prin studii clinice. (?EM, @&&)

Indicatile: episodul depresiv, mai ales

formele cu lipsa de dorinta sexuala, tulbu-

rare de hiperactivitate cu deficit de atentie,

in terapia renuntarii la fumat.Farmacocinet ica: este bine absorbit,

atinge concentratia maxima in doua ore,

timpul de injumatatire este de 0@ ore.

!eactii adverse: cefalea, insomnia, gre-

turi, neliniste, iritabilitate. ar poate cauza

aparitia halucinatiilor si ideilor delirante.

xista un rise de aparitie a convulsilor in

cazul tratamentului cu doze ridicate. Du

produce efecte secundare anticolinergice,

hipotensiune ortostatica, crestere in gre-

ltate, tulburari de conducere cardiaca.

Du trebuie folosit impreuna cu I+A?. Ha

persoanele care primesc tratament anti-

par!insonian introducerea upropionului

permite scaderea dozelor agentilor dopa-

minergici. /tudiile au sugerat eficacitatea

crescuta a administrarii upropionului cu4luoxetina. (2?7+AD, 011') upropi-

ona este foarte efcienta si in cazul asocierii

cu alte preparate //I.

Contraindicatii: este contraindicata la

pacientii cu epilepsie, este recomandata

evitarea la pacienti care au suferit =

sever sau la cei cu tumora cerebrala. Du

este recomandata pentru pacientii cu

tulburari de instinct alimentar. 5atorita

efectului exercitat asupra sistemului dopa-

minergic se administreaza cu precautie la

pacienti cu tulburare depresiva de inten-sitate psihotica si la cei cu tulburare schi-

zoafectiva de tip depresiv.

Doza$: doza de initiere este de 0&& mg,

doza uzuala recomandata '&& mg iar doza

maxima $3& mg. entru tratamentul absti-

nentei de nicotina se recomanda doze de

03& mg timp de 0&-0$ saptamani.

,ni.itorii ai monoaminoida!ei(,;A)

Mo#obemi#a5atorita efectelor adverse si interactiuni-lor medicamentoase I+A? nu mai sunt

utilizate ca medicamente de prima electie,

totusi pot fi folosite in cazurile depresiilor

rezistente la celelalte grupe de antidepre-

sive. acientii cu forma atipica, caracteri-

zata prin hiperfagie, hipersomnie, reacti-

vitatea dispozitiei, senzatii de greutate in

brate si in picioare , prezinta un raspuns

mai bun la tratamentul cu I+A?. +onoa-

Tratamentul depresiei "*

minoxidazele catalizeaza deaminarea

oxidativa a monoaminelor. 5eoarece tira-

mina poate fi metabolizata atat de +A?

A cat si +A? , inhibitorii monoamino-

xidazei selectivi nu trebuie asociati cu o

dieta alimentara severa. (vezi figura .03)

5esi profilul efectelor secundare difera,toate medicamentele din aceasta clasa au

potential de a induce activar e, care duce

la insomnie si poate mima hipomania la

pacientii fara tulburari bipolare.

Interactiuni medicamentoase: cand sunt

asociate cu simpatomimetice sau alimente

bogate in tiramina pot cauza crize hiperten-

sive, cand sunt asociate cu agenti serotoni-

nergici pot cauza crize serotoninergice.

Doza zilnicd uzuala: '&&-%&& mg

4enelzina, =ranilcipramina si Isocar-boxazida sunt inhibitori neselectivi ai

monoamino-oxidazei. /unt indicate in

tratamentul depresiilor rezistente la anti-

depresive din alte clase. /unt contrain-

dicate in feocromocitom, in cazul suspi-

ciunii de atacuri vasculare cerebrale si in

#igura 2.10. /tructura chimica a upropionei#igura 2.1. /tructura chimica a +oclobemidei

8/12/2019 -Depresia

16/21

"/ Depresia - metode de diagnostic si tratement

boliile cardiace.

5oze zilnice uzuale:

4enelzina: '&-%& mg

=ranilcipromina: @&-%& mg

Isocarboxazid: @&-$& mg

+oclobemida este un inhibitor reversi-bil +A? A care este u*or dizlocat de pe

enzima de catre tiramina, permitand o

metabolizare normala a tirazinei. estric-

tiile alimentare sunt minime. 5eoarece nu

are efect sedativ la pacientii agitati, trebuie

asociat cu anxiolitice.

Alimente si medicamente care trebuie

evitate in cursul tratamentului cu I+A?:

< ranzeturi, cascavaluri, (branzeturile

proaspete pot fi consumate )

< reparate din carne, ficat, pes.te, caviar,

< Hegume: fasole cu boabe mari, avocado,

< 4ructe prea coapte, alimente fermen-tate

< Ein rosu s.i alb poate fi consumat sub

0@&ml, interzis vin chianto, bere

< iocolata, afea,

< Antialgicele (exceptie: ibuprofen, aspi-

rina, acetaminophen)

< +edicamentele antialergice

< //I, unele =A,

< +edicamente simpatomimetice (amfe-

tamine, levodopa, efedrina, buspirona,

izoproterenol, anestezice locale, etc)

Breparate fitoterapeuticetract de Epericina - etract de

sunatoare - $t+ 'onFs Gort+

xtractul natural de sunatoare este reco-

mandat pentru tratamentul episoadelor

depresive usoare-medii, depresiilor cu

pattern sezonier , a stresului cronic *i a

insomniilor. In ariile geografice subtro

-picale si temperate se gasesc peste '& de

+

tract standard i5ate

RemotivF

@0 comprimate ilmatepentru administrate orala

'E)tract standardi5at de Bperici ?era e$

Hoparma A+=+!ntr; li!a amirescu - >eonida nr;%@$ ap+ 2? sector 1? cod #113*2? 7ucuretiTelIfa (#21) 2#+13+44? 2#+14+#*?#*4"+#2/+23#? e-mail infoJeHoparma+roHHH+eHoparma+ro? HHH+remotiv+ro

Remotiv

Tratamentul natural

al depresiei usoare si moderate

#igura 2.1. #6pericum perforatum

specii ale genului #6pericum. A fost folo-

sit ca antidepresiv deja si in grecia antica.

5e altfel *i numele #6pericum deriva din

limba greaca: h6per C ei!on (deasupra

picturilor), tradand obiceiul de a suspenda

floarea in ziua sfantului Ion (de obicei

inflore*te in aceasta zi - /t. KohnQs 2ort),

deasupra picturilor din casa, pentru a pro-

teja casa de diavoli. /tudiile si metaanali-

zele au demonstat eficacitatea tratamentu-

lui cu extract de suna toare. +ecanismul

de actiune nu este cert dar se presupune ca

extractul inhiba recap-tarea serotoninei.

fecte adverse: poate sa reduca

eficacitatea contraceptivelor orale. ar

poate cauza sindrom serotoninergic dacaeste asociat cu //I si I+A?. ar

fotosenzitivitate.

lectroconvulsioterapia - CT

u toate ca electroconvulsioterpia este

un mijloc terapeutic controversat ramane

inca o metoda terapeutica folosita, efici-

enta *i sigura. onvulsioterapia este cea

ficacitate similara cu cea a antidepresivelorde sinte5a$ ,nsa cu mai putine reactii adverse

:u da sedare K 2 comprimate I

!i (2 2"# mg)

11*

8/12/2019 -Depresia

17/21

Tratamentul depresiei "2

Farma =edia

pu.licatii medicale

G'

i veche metoda de tratament disponi-

bila in depresiile rezistente la tratament .

Actualmente rate de raspuns la =

este superioara altor optiuni terapeutice

pentru depresii le rezisten te la tratament.

lectroterapia a fost introdusa de er-letti *i ini in 01' la inceput a fost folo-

sit neselectiv *i abuziv in unele cazuri (*i

sisteme). +ecanismul de actiune nu este

elucidat. 5es,i la inceput a fost introdusa

pentru tratamentul schizofren iei, de =

beneficieaza numai 0&-0@9 din pacientii

cu acest diagnostic mai ales cei cu forma

catatonica. ste mult mai util in cazul

episoadelor depresive severe, rezistente la

tratament cu medicamente antidepresive.

/e poate realiza cu unde sinusoide sau

impulsuri scurte, cu amplasarea uni saubilaterala a electrozilor,Indicatii:

< =ulburare depresiva majora. +ai ales

episoadele depresive cu idei autolitice

< pisodul depresivi episodul mania

cal din =ulburarea ipolara tip I. +ai ales

formele farmacorezistente

< /chizofrenie - mai ales forma catato

nica

< Ha paciente insarcinate care sufera de

tulburarile susmentionate. iscurile =-ui

pentru fat sunt semnificativ mai mici decat

riscurile tratamentului medicamentos. /-a

demonstrat ca exista corelatie pozitiva intre

doza stimulariii raspunsul la =.

= are prioritate in cazul nevoii urgente

a raspunsului terapeutic, in prezenta unor

comorbiditati care contraindica farmaco-

terapia sau daca pacientul prefera aceasta

posibilitate.

= trebuie urmata de un alt trata-

ment.

fecte adverse: confuziaipierderile de

memorie. Amnezia antegrada este mai

evidenta in prima ora dupa tratament iar

amnezia retrograda poate sa cuprinda

perioade de zile dinaint ea tratamentulu i.

= unilateral este asociat cu rise mai mic

de afectare cognitiva. =otu*i in cazurilecare nu raspund la = uniulateral i in

cazurile de stupor catatonic sau depresie

de intensitate psihotica este recomandat

= bilateral.

otrivit studiilor asupra structurii *i

functionarii cerebrale nu exista dovezi ca

= - as,a cum este curent administrat- ar

cauza afectari cerebrale. (?44M, 0110)

Contraindicatii:

< sindrom de hipertensiune intracrani-

ana, tumori cerebrale,

< flebite recente,< contraindicatiile generale ale oricarei

anestezii,

< insuficienta coronariana severa,

< febra,

< boli infectioase, meningite,

< hipertensiunea extrema,

< aritmiile cardiace.

$timularea ma3netica transcranianarepetitiva - rT;$

+etoda terapeutica noua a tratamentului

cu stimularea magnetica se bazeaza pe

ipoteza ca patofiziologia depresiei implica

o hipoactivitate a cortexului prefrontal.

/-a dovedit ca stimularea acestor zone cu

frecventa de @& #z create metabolismul

glucozei *i fluxul sanguin la nivelul zonei

stimulate. =ratamentul r=+/ amelio-

reza simptomele depresive la pacientii cu

depresie refractara, dar nu are efect asupra

dispozitiei la persoanele sanatoase. Aveasta

metoda de tratament nu are efecte secun-

+++;'armamed ia; ro

,

8/12/2019 -Depresia

18/21

8/12/2019 -Depresia

19/21

Eicienta

,munatateCte ci

educe perioada de latenta a somnului

,oleranta Ci sigurantaNu s-a descoperit D>#0,n studiile pe animali

1plaiul !ndependentei Nr; %$ 7l; %$ Et;

8/12/2019 -Depresia

20/21

2 Depresia - metode de diagnostic si tratement

Dumarul mediu de episoa de depresive

pe parcursu l vietii bolnavului este cinci.

Dumarul episoadelo r (atat maniacale cat

*i depresive) pe toata durata vietii este mai

mare pentru tulburarea bipolara I fata de

tulburarea depresiva majora. ronosticuleste mai bun la cei fara distimie in ante-

cedente si cu recuprerare interepisodica

totala *i este eel mai rezervat in cazul

pacientilor la care episodul depresiv a apa-

rut pe fondul tulburarii distimice *i la care

remisiunea interpeisodica este partial>

In jur de @&-'&9 din pacientii disti-

mici dezvolta tulburare depresiva majora

(denumita dubla depresie), tulburare

bipolara II sau tulburare bipolara I .

@i.liograf ie (,)

KMMMF

0.Abraham , +ilev , /tuart HaLson K.

=' augmentation of //I resistant depres-

sion. K Affect 5isord. @&&% Apr"10(@-

'):@00-3.pub @&&% 4eb 0 @. Aditti +,

/andeeo /, ostpartum 5epression: #oL

to recognize and treat this common

condition +edscape s6chiatr6 R and

mental health. 00,@&&% $.American

s6chiatric Association 018, 5iagnostic

and /tatistical +anual of +ental 5isorder,

=hird dit ion, 2 as hing ton 5.,American s6chiatric ress, @&&0 3.

American s6chiatric Association @&&$,

5iagnostic and /tatistical +anual of +en-

tal 5isorders 5/+-IE-= 4ourth dition,

@&&$

%.Avissar /., /chreiber , egulators of -

protein-coupled receptor--protein

coupling: antidepressants mechanism

of action., xpert ev Deurother. @&&

Kan"(l):3-8$

.Avissar /., =he role of proteins in the

ps6chobiolog6 and treatment of affective

disorders and their integration Lith the

neurotransmitter h6pothesis, urrents6chiatr6 eports, Eolume 0, Dumber @

J 5ecember, 0111

8/12/2019 -Depresia

21/21

8.ar

be

,

ridg

e KA,

irma

her ,

7ol!o

5K,rent

5A:.

Hifeti

me

histor

6 of

sexua

l

abuse

,

clinic

al

presentatio

n,

and

outco

me

in a clinical trial for adolescent

depression., K lin s6chiatr6. @&&$

Kan"%3(l):-8' 1.arbe , 2illiamson

5, ridge KA, irmaher , 5ahl ,

Axelson 5A, 6an D5: linica l

differences betLeen suicidal and

nonsuicidal depressed children and

adolescents, K lin s6chiatr6. @&&3

Apr"%%($):$1@-80&. auer +/, allahan A+, Kampala ,

ett6 4, /ajatovic +, /chaefer E, 2ittlin ,

oLell K. linical practice guidelines for

bipolar disorder from the 5epar tment of

Eeterans Affairs. K lin s6chiatr6. 0111

Kan"%&(l):1-@0.

ll.ee!man A=, eerlings /2, 5eeg 5K,

/mit K#, /choevers /, de eurs , raam

A2, enninx 2, van =ilburg 2. =he natu-

ral histor6 of late-life depression: a %-6ear

prospective stud6 in the communit6 . Arch

en s6chiatr6. @&&@ Kul"31():%&3-ll. 0@.

lazer 5, /uicide in late life: reLieL andcommentar6, K. Am. eriatric /ociet6

018%" '$: 301-3@3

0'.lier , 2ard #. Is there a role for 3-

#=0A agonists in the treatment of

depressionS iol s6chiatr6. @&&' 4eb

l"3'('):01'-@&'.

#.lier , 2ard #. =oLard optimal treat-

ments for major depression. D/ /pectr.

@&&@ 4eb"(@):0$8-3&,03'-$

3